mayroon ba kayong flu? · 2016-06-09 · bigla kayong nagkaroon ng ubo, sakit sa ulo, mga kirot sa...

Anul al 102-lea Nr. 80 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 15 Octomvrie 1939 H F« rr Redacţia şt Administraţia Braşov, Calea Victoriei Nr. 35 >26 — bona ment a mal 2W lei. Pentru treinătate, autorităţi . instituţii şi întreprinderi 500 Lei nunţuri, reclame, dană tarif '* Li !8 Apare de 3S 81 2 o; BAKU ID săptămână România este hotărât paşnică. Ea vrea să desăvârşească în iioişta opera de consolidare, dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şi inde- pendenţa ei. M. S. Regele Carol II- SuiS T r ă ia s c ă K e g e le Pâfteş al durerilor şi bucurii’or neamului, pe care cu înţelepciune îi conduci, ei fost totdeauna, Mejes- laie, primul şi pilduitorul Slujitor ai intereselor celor ce cu mândrie şi încredere privesc dibăcia şi energia Ta. Ţara Întreagă se pleacâ cu smerenie în faja Tronului, din a căiui îneŢme străiu- citoare cârmueşte vlăstarul regesc, care acum patruzeci şi şase de ani vedea pentru prima dată lumina zilei în castelul domnesc, perla Câr- pa iilor, cari pe atunci erau zid de hotar, despărţitor al fiilor acelui neem, pe care 8zi îl cârmueşti cu cap de chibzuit conducător şi cu inimă de adevărat părinte. Se pleacă Ţara şi Te slă- veşte, căci a cunoscut în Su- veranul ei figura mare şi is- torică a Celui*ce era ales de provedinjă s’o conducă prin /remuri de distrugătoare furtuni. Se bucmă neamul şi Te preamăreşte, căci ai ştiut §i ai răuşit să i dai liniştea şi înţelegerea, din cari a fost fiáddá puntea mântuirii lui. Zdrobit-ai patima oarbă şi distrugătoare, iar peste ruinele ei ai înălţat altarul înţelegerii şi renaşterii neamului, care în vremurile atât de tulburi de astăz», vede §i desluşeşte tot mai mult şi mai luminat strălucirea mintii Tale, şi căldura inimi', pe care ai dăruit-o fe - ricirii Ţâr i. In pragul noului en, care va înmulţi sclipirile co- roanei ce-Ţi împodobeşte viaţa de fapte meri, inimile milioanelor de supuşi ai Măiiei Tale v.brează stăpâ nite de un singur acord : Trăiască Regele In pace şi onor De Ţară iubitor Şi-apărator de Ţară,... Destindere în Sud-Est Prin înţelegerea făcută între guverrul român şi cel maghiar de a se micşora contingentele de forţe ce stau la graniţa celor două ţări, a intervenit în atmosfera politică a acestei părţi a Europei, o adevărată destindere. Nădăjduim, că ceeace s'a în^ tâmplat acum, nu constitue de- cât un început fericit întru în ţelegeraa popoarelor dunărene, înţelegere care nu poate fi mal binevenită, ca in actualele vre- muri de aspre încordări. Nu de multă vreme, Penin- sula Balcanică şi ţările din jur constituiau pentru ţările Euro- pei, un butoi cu praf de puşcă, un focar permanent de prile- juri de războiu, încât marile puteri occidentale erau veşnic atente, ca nu cumva, prin ne- astâmpărul şi continua încor- dare din aceste locuri, să se aprindă focul războiului, care ar fi putut să se întindă apoi cu uşurinţă şi în centrul şi a- pusul Europei. Asemenea realităţi — dacă se pot numi astfel — existau fi se vorbea de ele pânţ mal ;ieri. Astăzi, tocmai din părţile a- cestea se dau lecţii de cumin- ţenie şi înţelepciune politică. Cu toate că in alte părţi ale continentului bubue de zor tu- nul şi praful de puşcă îneacă toate respiraţiile, în Balcani şl jur nu s'a semnalat nici un act, care ar fi putut — prin natura lui — să turbure pacea care exista aici. Este fără îndoială adevărat, că fiecare stat de aici, a fost silit — prin însămi forţa lucru- rilor — să la măsuri militare pentru a face faţă eventua’elor surprize. Au fost însă toate a- cestea, numai măsuri preven- tive, cari — cu siguranţă — vor fi sporit, în măsura în care evenimentele din jur se preci- pitau şl luau întorsături nebă- nuite. Astăzi, când în aceste părţi s'a statornicit într’o aprecia- bilă măsură, condiţii de viaţă îndeajuns de normale, cele două ţări, România şi Ungaria, prin- tr’un admirabil exemplu de ser- virea păcii, au convenit să-şi reducă efectivele militare, con- centrate reciproc la fruntarii. Era natural ca un asemenea gest să albe un răsunet apre- ciabil în toată lumea politică internaţională şi mai ales acolo, unde ee urmăreşte limitarea a* cestul măcel al războiului, ia zonele lui de erupţie Sunt nă- dejdi, astfel, că această măsură va însemna începutul numai, al al unor înfăptuiri mal largi şi mai adânci în raporturile poli- tice ale popoarelor din Sud- Estul european. Prin asemenea realizări po- litice se va face definitiv do- vadă, că acest colţ al Europei a încetat de mult — odată cu evoluţia politică a naţiunilor de aici — să constitue vechiul şi mult discutatul punct de pri- mejdie pentru pacea şl viaţa însăşi a popoarelor europene Având în vedere perioada de concentrări, prin care trecem, nevoile agricole şi pregătirea mai intensă a apărării naţionale, legea de organizare a Serviciu- lui social a fost suspendată în aplicarea ei prin înaltul Decret din 12 Octomvrie a. c. Fondurile destinate Serviciu- lui social vor fi vărsate Minis- terului înzestrări armatei. Un bloc neutral al farilor balcanice Pentru menţinerea linişte! şl salvgardării securităţii unul stat sau a mai multor state, nu se poate pune problema unei în- ţelegeri din care să se tragă concluzia unui compromis.;: Suntem partizani al unei înalte demnităţi, de care tre- bue să fie călăuzit în viaţă ori ce om şi mai ales orice stat, indiferent de întinderea lui geo- grafică sau acea din punct de vedere demografic. Dar nu este necesar de a se face caz de a- ceste sentimente şl când nu-1 locul. Azi statelo mici privesc ziua de mâine cu multă înfrigurare datorită setei de expansiune a ţărilor aşa zise mari. Totuşi există o cale dreaptă, pentru a înlătura această înfrigurare a zilei de mâine. Şl anume, este calea coaliţiei tuturor statelor neutre, fără gând agresiv faţă de vre o ţară, ci cu un singur scop, de a se apăra pe ^èle în- şile. Consiliul de miniştri de Joi Un consiliu de miniştri s'a ţinut Joi, 12 Octombrie, la o- re!e 18, sub preşedinţia d-lui C Argetoianu, preşedintele Consiliului de miniştri. La ordinea zilei au fost ur- mătoarele chestiuni ; Stadiul muncilor agricole D 1 M. Cornâţeanu, ministrul agriculturii şi domeniilor, a fă- cut o expunere consiliului de miniştri asupra stadiului muncilor agricole şi aplicării legii mobilizării agricole, apoi a expus situaţia valorificării grâului şi necesitatea măsurii ca pe viitor morile comerciale să se aprovizioneze cu grâu numai sub controlul organelor com- petinte. D-1 ministru al agri - culturii a propus modificarea legii viticole şi impunerea plan- taţiunilor de vii după produc- tivitatea lor şl a arătat necesitatea creiării unei secţii pe lângă B.I.N.A.G., pentru exer citarea dreptului de preeinţiune a Statului. Consiliul a autorizat pe d-nii miniştri al finanţelor şi al a- griculturii a definitiva lucrările în acest scop. Modificarea legii Casei de depuneri D-l Mltiţă Constantinescu, ministrul finanţelor, a obţinut încuviinţarea de a supune consiliului legislativ un proect de lege pentru modificarea legii de organizare a Casei de depuneri şi consemnaţiuni. Reglementarea cărăuşiei D 1 Mihail Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi co- municaţiilor, a făcut o expunere asupra proectului de lege pentru reglementarea cărăuşiei, în scopul de a desvolta numă- riil de auto-vehicule în ţară prin suprimarea monopolului de transport; de asemeni, d sa a arătat situaţia lucrărilor de şosele noul şl de modernizare a celor existente. Salarii minimale D-l Mihail Ralea, ministrul muncii, a supus aprobării con silîului proectul de decret lege pentru stabilirea salariilor minimale în întreprinderile indus- triale, nesupuse contractelor co- lective. Tranzacţiile imobiliare Consiliul a decis să simpli- fice formalităţile Impuse tran- zacţiunilor Imobiliare din zonele de frontieră. D-l ministru de interne a fost însărcinat cu executarea acestor măsuri. Aprovizionarea funcţionari- lor cu lemne D-l August Filip, subsecretar de stat la preşedenţia Consiliului de miniştri, a expus măsurile ce urmează a se lua prin Casele de credit pentru aprovizionarea funcţionarilor cu lemne de foc, plătiblle în rate. Concediile acordate con- centraţilor au fost sporite. Concediile acordate concentraţi- lor au fost sporite dela 10 la 20 zile . Recolta nouă de porumb a României este evaluată la circa 550.000 vagoane. Din a- ceste sunt socotite excedent exportabil 150.000 vagoane. Statele mici neutre rămân ca nişte sateliţi, dacă se izolează, iar dacă se unesc vor prezenta o forţă demnă de respectat, deşi aceasta nu au scopul de a porni contra cuiva, cl pen- trucă e bine să se ştie că mal există forţe. Statele din Peninsula Balca- nică au dat dovadă de cumin- ţenie şi respect faţă de secu- ritatea ţărilor limitrofe. Totuşi aceste state balcanice ar putea creia un bloc balcanic defensiv, în calitatea lor de state strict neutre. Acest bloc nu se îndreaptă contra nimănui, deci nu vi- ve ază pe nici un stat beligerant. Credem însă că este necesar să se creieze cât mal cu- rând, căci nu poţi şti nici odată surpriza ce ţi e rezervată de starea de războiu, fie ea cât de îndepărtată şl idiferent de statele dominate de aceartă stare de război, Creindu-se acest bloc, este o chezăşie, întâi, a dorinţei de pace ce mereu o manifestă statele balcanice, mai ales statele dia înţelegerea Balcanică, şl apoi înlătură unele bănueli puse în sarcina acestor state, referitor la atitudinea lor faţă de unele state beligerante. Acest bloc balcanic defensiv ar readuce liniştea internă în- tre populaţiile acestor state, care n’au alt ţel, decât acela de a munci liniştiţi în folosul şi fericirea ţfirii respective. Dar acest bloc balcanic ar întrona şl pacea în această parte a Eu- ropei, socotită până erî, punc- tul vulnerabil al tulburărilor în bătrânul continent, şl mal mult decât atât, ar avea o In- fluenţă fericită asupra atmo- sferei războinice. Mal ales dacă în acest bloc al păcii ar întră şi Italia, stat balcanic prin ac- ţiunea ei în Albania, şi care prin perfectă înţelegere surve- nită în ultimul timp între ea şl Grecia, şl a manifestat dorinţa de a se produce o deplină destindere din partea ţărilor balcanice. Acest bloc balcanic, cu Italia participantă, ar înscăuna pentru totdeauna pacea nu numaî în această parte ci şl în restul Europei. Căci acest bloc puter- nic fiind, nu se va gândi nici un stat beligerant ia anumite privelegil din partea lui, care sub nici un motiv nu va aban- dona scopul creierii lui. Prin această poziţie Intransigentă, statele din bloc îşi vor conso- lida liniştea internă, indepen- denţa politică şl mai ales acea economică, deoarece vor avea libertate deplină cu acţiunea lor. Deci interesele vor rămâne neştirbite. In calea creierii acestui bloc n'ar fi nici un obstacol, căci toate statele balcanice, plus Italia, au dat dovadă de strictă neutralitate şl un fapt îmbucu- rător, care face cât mal posibil crelarea acestui bloc, este că Ungaria împreună cu România

mayroon ba kayong flu? · 2016-06-09 · bigla kayong nagkaroon ng ubo, sakit sa ulo, mga kirot sa...

Documents