Universitatea GEORGE BARIIU BraovFacultatea de DREPT Programul de studiu DREPT, AN IIIREFERAT LA DISCIPLINA:

DREPTUL MEDIULUI

STUDENT: Mamina Radu Cosmin

Braov 2013

Cuprins:

Introducere pag. 3

Capitolul I .pag. 4 11 Capitolul II pag. 12 17 Capitolul III ..pag. 18 19 Concluzii ..pag. 20 Bibliografie ..pag. 21MEDIUL CA LATUR CONEX A URBANISMULUIIntroducereAm pornit in redactarea acestei lucrari vazand urmatorul anunt si inspirandu-ma dupa subiectele de discutie alese in cadrul seminarului: ,,Urbanismul si domeniile conexe [2] : dezvoltare umana si problem de mediu organizat de U.A.U.I.M. in Sala FRESCELOR in data de 26 aprilie 2012 Ora 18:30 .Anuntul suna in felul urmator: ,,Clubul Studentilor Urbanisti organizeaza partea a 2a din discutia despre domeniile conexe urbanismului: dezvoltare urban i probleme de mediu!

Va asteptam!

SUBIECTE DE DISCUTIE:

* Cum condiioneaz caracteristicile de mediu dezvoltarea teritorial?

* Ce impact asupra mediului pot avea elementele propuse prin planuri i proiecte?

* Studiile de mediu i colaborarea interdisciplinar urbanism - tiina mediului.

INVITATI:Conf. Dr. CRISTIAN IOJ - coordonator Master Evaluarea Integrat a Strii Mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din BucuretiAsist. Dr. MIHAI NI - Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureti

Conf. Dr. Arh. CTLIN SRBU - ef departament Planificare Urban i Dezvoltare Teritorial, U.A.U.I.M..Capitolul I

,,Cum condiioneaz caracteristicile de mediu dezvoltarea teritorial? Voi incepe lucrarea evocand continutul articolului 35 din Constitutia Romaniei: ,, Dreptul la mediu sntos

(1) Statul recunoaste dreptul oricrei persoane la un mediu inconjurtor sntos si echilibrat ecologic.

(2) Statul asigur cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

(3) Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurtor.

Pornind de la baza stabilita prin art. 35 din Constitutia Romaniei voi incerca sa raspund la prima intrebare din subiectele de discutie alese: ,,Cum condiioneaz caracteristicile de mediu dezvoltarea teritorial?adica cu alte cuvinte urbanismul se afla in relatie de interconditionare cu mediul inconjurator? n Romnia, dei construciile constituie un domeniu n plin dezvoltare, regimul juridic al acestora i regulile dezvoltrii urbane au rmas n urma acestora.Urbanismul reprezint deci nc un domeniu n care dreptul a rmas n urma vieii sociale, n care regulile se fac dup ce s-a construit i dup ce, practic, nu se mai poate schimba nimic. Aceast constatare ne pricinuiete o mare tristee ntruct esteticul ar trebui s fie parte a vieii noastre i s se reflecte i n modul n care arat casele noastre, hotelurile, parcurile, sediile instituiilor i ale firmelor i toate celelalte edificii care ne nconjoar.

Proiectarea,constructia si intretinerea cladirilor are un impact extraordinar asupra mediului inconjurator si resurelor naturale. Toate aceste constructii consuma impreuna o treime din toata energia mondiala conusmata, si doua treimi din electricitate.

Dreptul urbanismului, recunoscut ca ramur de drept n alte state europene, nu este nc deplin conturat ca ramur independent n sistemul juridic romnesc.Mediul artificial este cel creat de mintea i mna omului, fiind vorba de bunurile care exist datorit activitii umane i reprezint condiiile materiale ale vieii. Pentru primarea acestei noiuni se mai folosete i expresia de mediu civilizat". Mediul artificial se compune din dou elemente: aezrile umane care sunt, n principiu, identice cu comunele i oraele, ca uniti administrativ-teritoriale, n care locuiesc i i desfoar activitatea cotidian oamenii i care nglobeaz mediul de cartier unde oamenii i au domiciliul i reedina, locul unde se afl colectivitatea , colocatari, locul de munc unde oamenii i desfoar activitatea profesional i si petrec o parte nsemnat a timpului, coala pentru cei muli, n primul rnd pentru tineri, locurile de odihn. Bunurile create de om se care gsesc n afara umane, adic construciile i toate celelalte lucruri realizate de om i aezate dincolo de perimetrul administrativ al comunelor i oraelor, cum sunt: oselele, autostrzile, cile ferate, podurile, viaductele, barajele .a., ce sunt valori materiale i spirituale i asigur calitatea vieii i condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului .1Fiecare din aceste elemente, datorit importanei practice deosebite pe care o prezint pentru viaa economic i social, este supus unui regim special de protecie. n condiiile dezvoltrii civilizaiei, cu toate avantajele i dezavantajele ei, protecia i mbuntirea condiiilor de mediu au devenit pentru __________________1. Lupan, E., Tratat de dreptul proteciei mediului, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009,p.3

intreaga umanitate un obiectiv primordial,a carui realizare implica formarea i dezvoltarea unei contiine ecologice, de mediu i aplicarea consecvent a legislaiei de protecie a mediului.Cunoscnd ns c dreptul, etica i ndirea raional se ntlnesc mai rar unele cu altele, putem presupune c realizarea acestei sarcininu va fi uoar, va cere eforturi deosebite.Activitatea de protecie a mediului trebuie nceput cu lichidarea cauzelor polurii, care poate duce la prevenirea consecinelor nefaste ale acestui fenomen ce pericliteaz, n raport cu timpul i spaiul, viaa pe pmnt. Avnd n vedere toate cele artate i lund n considerare nivelul legislaiei noastre actuale, putem defini protecia mediului ca o activitate uman, contient, tiinific fundamentat, ndreptat spre realizarea unui scop concret, constnd n prevenirea polurii, meninerea i mbuntirea condiiilor de via pe pmnt a devenit pentru ntreaga umanitate, un obiectiv primordial.

Tendinta de dezvoltare tot mai accentuata capata un caracter exploziv ca urmare a cresterii si diversificarii productiei, a productivitatii activitatii economice tot mai ridicate, a metodelor, tehnicilor si tehnologiilor utilizate, tot mai competitive. Dar, nu trebuie uitat ca primul factor care a stat la baza dezvoltarii umane l-a constituitmediul inconjurator: apa, aer, sol, subsol, vegetatie si fauna din care omul a extras fara incetare, uneori pana la epuizare resursele necesare materii prime: lemn, sare, fier, cupru, carbune, petrol, apa, substante chimice fara de care nu ar fi putut inregistra progresul ce caracterizeaza astazi omenirea.In evolutia sa, acest progres stiintifico-tehnic, s-a materializat intr-o agricultura mecanizata si chimizata, intr-o industrie automatizata si robotizata, in mijloace de transport din ce in ce mai rapide, mai confortabile si mai eficiente, omul stabilindu-si habitatul intai in asezarile rurale, apoi in orase care s-au dezvoltat atat pe orizontala cat si pe verticala.

In prezent, intre progresul stiintifico-tehnic si notiunea deurbanismse afla o relatie directa: progresul a determinat dezvoltarea oraselor si intensificarea activitatii economico-sociale.Urbanismulreprezinta o activitate de interes general, cu caracter continuu, care se desfasoara pe intreg teritoriul national, avand la baza dezvoltarea durabilaadica, deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea societatii fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare.

Activitatea de urbanismare urmatoareleobiective principale:

determinarea structurii functionale a localitatii,

utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice din localitati, __________________

1.arc tefan-,,Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti 2005, notite orientative asigurarea unei locuiri corespunzatoare nevoilor oamenilor, in general, a unui nivel de trai decent, asigurarea conditiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor, persoanelor varstnice si a celor handicapate, asigurarea esteticii compozitionale in realizarea cadrului construit si amenajarea cadrului natural din localitati, protejarea populatiei si a cadrului natural si construit de poluare si de riscurile naturale si tehnologice previzibile, protejarea, conservarea, punerea in valoare si revitalizarea monumentelor istorice, precum si a patrimoniului natural.

Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism este finantata in principal din bugetul de stat si din bugetele administratiilor comunelor, oraselor si judetelor, dar pot participa si alte persoane juridice si fizice.

Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, celelalte ministere, alte organe ale administratiei publice centrale, consiliile judetene, orasenesti si comunale pot solicita informatii in legatura cu proiectele majore de dezvoltare ale agentilor economici, care sunt apreciate ca fiind necesare pentru activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national, respectiv local.Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism constau din urmatoarele: planuri de amenajare a teritoriului, . Iar in cadrul seciunilor Planului de amenajare a teritoriului naional regasim ,,Zonele protejate, ca legatura indisolubila cu dreptul mediului. planuri de urbanism, ex: cel zonal cuprinde reglementri asupra zonei referitoare la:atat la modul de utilizare a terenurilor cat si protejarea monumentelor istorice i servitui n zonele de protecie ale acestora.(ex este exclus a se autoriza construirea unei fabrici in zona rezidentiala) pentru ca documentaiile care nsoesc cererea pentru eliberarea autorizaiei de construire necesita studii de specialitate: de circulaie, istoric, de amenajare peisagistica, de impact asupra mediului (numai la solicitarea autoritii de protecie a mediului); dup caz, precum i abordarile cu privire larestriciile impuse, n situaia n care asupra imobilului este instituit un regim urbanistic special (zona protejata, interdicii temporare sau definitive de construire).Planurile de urbanism sunt: planul urbanistic general, planul urbanistic zonal, planul de dezvoltare locala si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii.- regulamente de urbanismRegulamentele de urbanism sunt documentatii cu caracter de reglementare si cuprind prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor precum si de amplasare, realizare si utilizare a constructiilor. Acestea sunt redactate sub forma unor texte scrise, insotite, daca este cazul de scheme desenate explicative.

Pe baza Planului Urbanistic General sau a Planurilor de Dezvoltare Locala, autoritatile administratiei publice locale elibereaza: certificatul de urbanism, autorizatia de construire, autorizatia de functionare, autorizatia de schimbare a destinatiei.1

Legea 50/1991 si normele de aplicare prevad faptul ca in certificatul de urbanism se trece printre altele si regimul juridic al terenului. Regimul juridic=proprietate publica/privata a terenului in cauza, conform actului X. In certificatul de urbanism nu se trec sarcinile terenului, acestea (daca exista) sunt evidentiate in extrasul de carte funciara. 2Potrivit Legii nr. 50/1991 actualizata prin OUG nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor, astfel cum a fast modificata si completata cu Legea nr. 453/2001 (publicata in M.Of. nr. 431/1.08.2001), executarea lucrarilor de constructii poate fi facuta numai pe baza autorizatiei de construire sau desfiintare. Constructiile civile, industriale, agricole sau de orice natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire emisa in conditiile legii. Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 zile de la data inregistrarii cererii la primarii, pe baza documentatiei care va cuprinde: -certificatul de urbanism

-dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor;

-proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor;

-avizele,acordurile legale stabilite in certificatul de urbanism;

-dovada privind achitarea taxelor legale.3Sa incercam sa descoperim si la cat se ridica costurile cu autorizatia de construire?Costul autorizatiei de construire este format din mai multe elemente:

Cost obtinere certificat de urbanism: de regula taxa de certificat de urbanism este in jur de 50 RON;

Cost obtinere avize si acorduri mentionate in certificatul de urbanism: de regula intre 50RON-500RON/aviz;

Cost proiect tehnic obtinere autorizatie de construire: in jur de 10-12 euro/mp; acesta include rezistenta, arhitectura si instalatii; include si documentatia pentru obtinerea avizelor si acordurilor;

Cost realizare studiu geotehnic: 200 euro/ foraj; __________________

1.http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_215682/certificat-de-urbanism-regimul-juridic.html#ixzz2I622QrQb2.http://www.impact-imobiliare.ro/docs/regimul-juridic-al-constructiilor.pdf

3.OUG nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructiiCost autorizatie de construire: 1% din valoarea estimata de catre primarie a investitiei pentru persoane juridice si 0.5% pentru persoane fizice;Taxa de timbru platita catre ordinul arhitectilor din Romania : 0.05%;

Taxa catre inspectoratul de stat pentru constructii: 0.7% din valoarea investitiei se plateste esalonat pe toata perioada de executie a imobilului.1De asemenea, urbanismul se afla in relatie de interconditionare si cumediul inconjurator, orasul fiind in mare masura dependent de ecosistemele care il inconjoara. Astfel, efectele modificatoare ale activitatii economico-sociale desfasurate intr-o asezare urbana asupra mediului sunt mai evidente, ca intensitate si raspandire decat in cele rurale in ultimele patru decenii, datorita dezvoltarii industriei, transporturilor si comertului si practicarii unei agriculturi intensive. Drept urmare, ecosistemul urban este ecosistemul cu cel mai inalt grad de artificializare, parametrii ecologici care caracterizeaza calitatea mediului au suferit modificari in compozitia chimica atmosfera, sol si apa in urma activitatii menajere si industriale. Din numeroasele elemente ce alcatuiesc ecosistemul urban, resursele umane sunt influentate in mod direct.In istoria umanitatii dezvoltarea oraselor a avut efecte de sensuri contrare pozitive : la inceput, a fost un factor de dezvoltare, in orase aparand primele manufacturi germeni ai industrializarii, s-a marit numarul de locuri de munca, au crescut veniturile populatiei, s-a dezvoltat cultura, au aparut primele universitati etc.; negative : pe parcursul dezvoltarii a avut loc o explozie demografica, care a dat nastere la fenomene dereglatoare pentru activitatea normala: somaj, lipsa locuintelor si aglomerarea lor, lipsa hranei.

In consecinta, echilibrul balantei umane,privita ca resursa, devine instabil la nivel local, regional, national si mondial, ca urmare a migrarii populatiei rurale cu venituri mici, sau a celei din zonele afectate de evenimente naturale, etnice, religioase sau militare si, drept consecinta, a concentrarii populatiei in marile orase. In aceste conditii este greu de determinat cum vor fi asigurate alimentele, locuintele, asistenta medicala si educatia. In urma activitatii umane din industrie, agricultura, transporturi, turism etc., elementele biocenozei (totalitatii organismelor vii care convietuiesc intr-un anumit mediu sau sector din biosfera) si biotopului (mediu de via cu caracteristici ecologice relativ omogene pe care se dezvolt obiocenoz ) din ecosistemul urban cad prada poluarii .Principalul factor al poluarii oraselor este industria;1.http://www.autorizatie-construire.ro/index_files/Catcostaautorizatiadeconstruire.htm

poluare a oraselor. Industrializarea excesiva care a caracterizat orasele ultimelor decenii a fost cauza esentiala a cresterii concentratiei de dioxid de carbon (CO2) in atmosfera; daca la inceputul revolutiei industriale cu baza energetica axata bazata pe petrol si carbuni procentul de dioxid de carbon in atmosfera nu era decat de 0,030; astazi acesta a ajuns la valoarea de 0,033, iar pentru anul 2050 se prefigureaza o valoare de 0,060. Un alt exemplu reprezentativ al poluarii industriale este dat de freoni (compusi chimici utilizati in industria cosmeticelor si pentru instalatii frigorifice) care, ajunsi in straturile superioare ale atmosferei, sub influenta radiatilor ultraviolete de mare intensitate, se descompun eliminand clor, fluor etc., care ataca ozonul din atmosfera. Trebuie adaugate inca cateva exemple edificatoare consultand Revista Time care in 2010 a alctuit un top al celor mai mari 10 catastrofe ecologice:1 1. CernoblCel mai nfiortor dezastru nuclear din istorie, cauzat de o central. Pe 26 aprilie 1986 unul dintrereactoarele centralei de la Cernobldin Ucraina a explodat. O cantitate enorm de radiaii a fost trimis n atmosfer, mai mare dect cea emis de bombele de laHiroshima i de la Nagasaki. Radiaiile au mers ctre ntreaga Europ. De atunci, mii de copii au fost diagnosticai cu cancer de tiroid i peste 30 de km din jurul centralei sunt nc nchii. Reactorul nr.4 a fost sigilat ntr-un sarcofag enorm, care a nceput ns s se fisureze. Centrala a fost complet nchis n 2000, dar peste 4.000 de oameni nc mai lucreaz la ea, pentru ntreinere.2. BhopalPe 2 decembrie 1984, la miezul nopii, un accident lauzina de pesticide Union Carbide din Bhopal, India, a dus la eliminarea n aer a 45 de tone de izocianat de metil otrvitor. Mii de oameni au murit n cteva ore. Alte mii au murit n urmtoarele luni, fiind nregistrate 15.000 de victime. n total, jumtate de milion de oameni au fost afectai ntr-un fel sau altul. Cei care au supravieuit au orbit, au avut probleme la organe i alte boli ngrozitoare. Un numr mare, ocant, de copii s-au nscut cu malformaii. n 1989, Union Carbide a pltit 500 de milioane de dolari victimelor, o sum insuficient pentru consecinele dezastrului. Bhopal este cea mai mare catastrof industrial care a avut loc vreodat.3. Incedierile de petrol din Kuweit4. Canalul Loven 1978,Canalul Love, situat lng Cascada Niagara, n nordul statului New York, avea cteva sute de case linitite i o coal. Se ntmpla ca acestea s stea deasupra a 21.000 de tone de deeuri toxice industriale care fuseser ngropate n anii ' 40 i '50 de o companie local. Pe parcursul anilor, deeurile au nceput s ias la suprafa n curile oamenilor i n pivnie. n 1978, Canalul Love a devenit un ora-fantom dup ce toi locuitorii au fost evacuai din cauza dezastrului ecologic.5. Vasul petrolier Exxon Valdez s-a scufundat n reciful Bligh6. Centrala nuclear TokaimuraPe 30 septembrie 1999, cel mai grav accident nuclear al Japoniei a avut loc ntr-o central din nord-estul Tokyo.Trei lucrtori al centralei din Tokaimura au amestecat greit o ___________1 . REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/top-10-cele-mai-mari-dezastre-ecologice_712208.html#ixzz2HVsROcfXsoluie de uraniu. O flacr albastr a pornit dezastrul. Doi muncitori au murit i sute de oameni au fost expui radiaiilor.7. Marea Araln aprilie 2010, secretarul ONU Ban Ki-Moon a cltorit n Asia Central, unde a gsit un "cimitir" de nave ruginite n mijlocul unui deert care se ntindea pe zeci de kilometri, n toate direciile. Acolo a fostMarea Aral, odat al patrulea lac de pe Pmnt. Situat ntre Uzbekistan i Kazakhstan, Aral era mare ct Irlanda. Din anii '60 ns, cnd Uniunea Sovietic a nceput irigaii masive i a redirecionat sursa lui de ap n alte zone,Aral s-a micorat cu 90%.Ceea ce era odat un lac plin de via, a ajuns acum un deert care produce furtuni de nisip i de sare care omoar toate plantele i are efecte negative asupra sntii oamenilor i animalelor.8. Norul de dioxin de la SevesoPe 10 iulie 1976, o explozie la o uzin chimic din nordul Italiei a mprtiat unnor gros de dioxin care s-a aezat pe oraul Seveso. Time povestete cum un fermier a vzut coada pisicii cznd, iar dup dou zile rmsese doar scheletul din ea. Dup patru zile au nceput s se mbolnveasc oamenii, mai ales de o boal oribil de piele. Oraul a fost evacuat. Acum este ns din nou locuit, iar un parc imens st pe dou tancuri gigantice pline de rmiele animalelor mcelrite, fabricii i solului contaminat atunci.9. Boala MinamataAni de zile locuitorii oraului Minamata din Japonia au observat un comportament ciudat la animale, mai ales la pisicile de cas. Felinele aveau convulsii brute i cteodat se aruncau n mare. Oamenii vorbeau despreboala "pisicii dansatoare".n 1956, primul om bolnav de ceea ce a devenit boala Minamata a fost identificat. Simptomele includeau convulsii, vorbire ngreunat, pierderea funciilor motorii i micri incontrolabile ale membrelor. Dup trei ani, o investigaie a conchis cboala era rezultatul unei otrviri industriale ale Golfului Minamatade ctre compania Chisso. Productorul de plastic arunca deeurile n ap, contaminnd-o cu cantiti importante de mercur i de metale grele, care au intrat n petii consumai de oameni. Mii de locuitori au fost afectai de aceast boal i au murit.10. Three MileIslandPe 28 martie 1979, reactorul nuclear de la centrala Three Mile Island din apropiere de Harrisburg, SUA, s-a topit parial. Acesta a fost cel mai mare accident nuclear al Americii, ns fr urmri grave. Nimeni nu a murit, iar centrala nc funcioneaz. Nu a mai fost de atunci construit nicio central nuclear n SUA.1Asadar dupa cum observam din exemplificarea facuta un caz este generat de un nebun(nr Saddam Hussein),un caz accidental de poluare in urma scufundarii unui vas petrolier, situatia avand numarul 7) a ___________1 . REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/top-10-cele-mai-mari-dezastre-ecologice_712208.html#ixzz2HVsROcfXgenerat desertificarea zonei cnd Uniunea Sovietic a nceput irigaii masive i a redirecionat sursa de ap a lacului Aral n alte zone dar restul de 7 din cele 10 cazuri susprezentate revin poluarii industriale adica un urias procent de 70%.

Poluare industriala cu repercursiuni groaznice asupra locuitorilor din orasele si zonele limitrofe si nu numai(nr. ex. tari) ne intrebam ,,Cum a fost posibil? in conditiile in care absolut toate activitatile industriale primisera certificare de urbanism in vederea posibilitatii de amplasare a respectivelor facilitati industriale in zone in care se presupune ca autoritatile suverane luasera in calcul si posibilitatea producerii unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav pasibil sa duca atat la pierderi de vietii omenesti incalcandu-se dreptul la un mediu sanatos ( conform art. 35 din Constitutia Romaniei) cat si la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati ( conform art. 53 din Constitutia Romaniei).

Capitolul II

,,Ce impact asupra mediului pot avea elementele propuse prin planuri i proiecte?Asadar intrebarea incercam sa raspundem la intrebarea,, Ce impact asupra mediului pot avea elementele propuse prin planuri i proiecte?. Este la mintea cocosului ca orice autorizatie de contructie eliberata are in spate si ,, AVIZUL DE MEDIU care este actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, ce confirm integrarea aspectelor privind protecia mediului n planul sau programul supus adoptrii, conform prevederilor art.2 dinOrdonana de Urgen a Guvernului nr.195/2005 privind Protecia Mediului aprobat cu modificri prinLegea nr. 265/2006 cu modificrile i completrile ulterioare.

Solicitarea i obinerea avizului de mediu pentru planuri i programe este obligatoriepentru adoptarea planurilor i programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.Avizul de mediu i pstreaz valabilitatea pe toat perioada punerii n aplicare a planului sau programului.1Procedura de reglementare i competenele de emitere a avizului de mediu pentru planuri i programe sunt date prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe.

Etapele procedurale ce trebuie parcurse n vederea evalurii adecvate sunt stabilite conform OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe reprezint transpunerea Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului (SEA) i este implementat prin urmtoarele acte normative:-Ordin nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub incidena Hotrrii Guvernului nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe;-Ordin nr. 117/2006pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe .

Asadar sa observam cum intelege legiuitorul sa aduca la cunostiinta erga omnes obligatia civila de a repara prejudiciile produse prin poluare si cum atrage el atentia apriori privind raspunderea atat contraventionala cat si penala legata de incalcarea regulilor privind protectia mediului referitoare la urbanism. Vom lectura in acest sens extras din textul: ORDONANEI DE URGEN Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind Protecia Mediului aprobata prin Legea nr. 265 din 29/06/2006 actualizata prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007;Ordonana de urgen a Guvernului nr. 114/2007;Ordonana de urgen a Guvernului nr. 164/2008: __________________

1. Ordonana de Urgen a Guvernului nr.195/2005 privind Protecia Mediului aprobat cu modificri prinLegea nr. 265/2006 cu modificrile i completrile ulterioare ,, ART. 94 (1) Protecia mediului constituie o obligaie a tuturor persoanelor fizice i juridice, n care scop:..

i) suport costul pentru repararea prejudiciului i nltur urmrile produse de acesta, restabilind condiiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul pltete"; .

Asadar exista un compromis pe care fiecare autoritate suverana intelege sa-l faca in vederea ,,progresului,a crearii de noi locuri de munca si a strans legat de dezvoltarea teritoriala isi da acordul in vederea construirii unor facilitati corespondente tuturor ramurilor industriale poluante .ART. 96 (1) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, i de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice, nclcarea urmtoarelor prevederi legale:

8. obligaia proprietarilor i deintorilor de terenuri cu titlu sau fr titlu, de a asigura la amplasarea, proiectarea, construirea i punerea n funciune a obiectivelor de orice fel, ct i la schimbarea destinaiei terenurilor, condiiile prevzute n acordul i n autorizaia/autorizaia integrat de mediu;

12. obligaiile autoritilor administraiei publice locale, precum i ale persoanelor fizice i juridice, dup caz, de a adopta i/sau aplica msuri obligatorii cu privire la ntreinerea i nfrumusearea cldirilor, a curilor i mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor i arbutilor decorativi, n conformitate cu planurile de urbanism;. 113. obligaiile autoritilor administraiei publice locale, precum i ale persoanelor juridice, dup caz, s prevad la elaborarea planurilor de urbanism i amenajarea teritoriului, msuri de meninere i ameliorare a fondului peisagistic natural i antropic al fiecrei zone i localiti,condiii de refacere peisagistic i ecologic a zonelor deteriorate i msuri de dezvoltare a spaiilor verzi, de protecie sanitar a captrilor de ap potabil i lucrri de aprare mpotriva inundaiilor;14. obligaia autoritilor administraiei publice locale, precum i a persoanelor fizice i juridice, dup caz, de a nu schimba destinaia terenurilor amenajate ca spaii verzi prevzute n planurile urbanistice;. 16. obligaia desfurrii pe suprafaa ariilor naturale protejate numai a acelor activiti conforme prevederilor planurilor de management i regulamentelor ariilor naturale protejate;. 2

_______________

1. Punctul 12. a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 265/2006 incepand cu 09.07.2006.

1. Punctul 16. a fost modificat prin punctul 43. din Lege nr. 265/2006 incepand cu 09.07.2006.

(2) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, i de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, nclcarea urm :

1. obligatia autoritatilor publice locale de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, de a nu reduce suprafetele acestora ori obligatia de a nu le stramuta; 17. obligaia autoritilor administraiei publice locale de a supraveghea aplicarea prevederilor din planurile de urbanism i amenajarea teritoriului, n acord cu planificarea de mediu;..

12. obligaiile autoritilor administraiei publice locale de a amenaja, ntreine i dezvolta reele de canalizare;

13. obligaiile persoanelor fizice i juridice de a furniza i/sau utiliza informaii corecte pentru elaborarea evalurilor de mediu, evalurilor impactului asupra mediului, a bilanurilor de mediu i a rapoartelor de amplasament;(2) Constituie infraciuni i se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend penal de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON) urmtoarele fapte, dac au fost de natur s pun n pericol viaa ori sntatea uman, animal sau vegetal:... 28. prezentarea, n lucrrile privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilanului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii i informaii false;. (3) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 5 ani, urmatoarele fapte, daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala:1. nerespectarea interdictiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protectie a plantelor sau ingrasaminte chimice; ..Asadar nici o sanctiune penala legata de acordarea oricarui tip de acte in legatura cu mediul de catre autoritatile statului unor ,,posibili mari poluatori de risc si susceptibili de dezastru . Cum am mai mentionat marii posibili poluatori sunt ,,acceptati intr-un anumit spatiu datorita in special promisiunii creerii locurilor de munca si a investitiilor de anvergura pe care se angajeaza sa le faca bineinteles toate in beneficiul comunitatii locului si toti ,,intrunind la inceput conditiile de mediu.Iar apoi daca se produce poluarea iminenta se aplica ,,principiul poluatorul plateste evocat la art 94 lit i) din ordonanta 195/2005 privind protectia mediului . Plateste ce? Plateste pentru vietile oamenilor puse zi de zi in primejdie? Sau pentru efectele ireversibile produse mediului? Se pot oare cuantifica in bani aceste ,,prejudicii?.

___________

1. Punctul 11. a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 incepand cu 22.10.2007.

2. Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 56. din Lege nr. 265/2006 incepand cu 09.07.2006.Industria cu toate componentele sale (industria energetica, industria metalurgica, industria chimica (produse cloro-sodice, acid sulfuric (H2SO4), ingrasaminte chimice, produse petrochimice), industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi etc.) joaca un rol dublu in poluarea biosferei: omul tehnicizat de astazi consuma o cantitate de oxigen incomparabil mai mare pentru intretinerea arderilor in uzine, pentru diverse procese tehnologice; consuma in continuu resurse naturale (petrol, gaze, carbune, fier, lemn) etc;

- in acelasi timp industria emite produse si subproduse nocive mediului inconjurator (polietilena, sticla, zgura, cauciucul, materiale radioactive materiale greu biodegradabile) care nu pot intra in circuitele naturale de refacere. Asadar cum putem sa evaluam aceste pagube numai in bani?Bani care oricum sunt supusi perpetuu inflatiei.Si cine este indreptatit sa se indestuleze cu acesti bani?Comunitatea locala,judeteana,interjudeteana,statul,toate statele, noi toti?La ce ne-ar ajuta ca traim bogati ,,ascunsi in orase in spatele unui aer irespirabil incarcat cu noxe?

Dar sa nu ne precipitam crezand ca numai industria polueaza mediul urban !

Un alt factor care contribuie la degradarea mediului din interiorul si din afara orasului il reprezintaagricultura.Totodata, agricultura poate afecta calitatea mediului inconjurator prin zootehnie, necesara pentru satisfacerea nevoii de hrana a populatiei urbane; astfel, din marile complexe zootehnice rezulta insemnate concentratii de dejectii si ape uzate. Zootehnia reprezinta o sursa de poluare si prin cantitatile mari de soda calcinata si detergenti folositi in actiunea de igienizare. De asemenea, agricultura, poate fi la randul ei victima activitatii urbane prin extinderea teritoriului localitatilor, ocuparea de terenuri de catre constructiile industriale, de catre drumuri etc. In ultimii ani se resimte tot mai puternic o extindere teritoriala a orasului, extindere care actioneaza asupra zonelor invecinate; se realizeaza astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil si, apoi, a padurilor datorita defrisarilor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. Iata ca o consecinta a unui urbanism haotic poate sa duca la o reactie in lant in cu consecinte care rasfrang implicit asupra mediului si de aceea prin Legea nr. 265 din 29/06/2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului se reglementeaza in CAPITOLUL 12 Protecia aezrilor umane .Dam citire extrasului acestui capitol din reglementare unde intalnim de nenumarate ori familiarul cuvant urbanism (termenul conform WiKipedia ,,reprezint studiul oraelor ,al mediuluigeografic,economic,politic,socialiculturali al impactului acestor elemente asuprafondului construit ) 1. ___________

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Urbanism Astfel :

,, Protectia asezarilor umane

Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:

a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala; 1 b) sa prevada, la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate, masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor;

c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a prejudicia ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei;

d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu;

e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;

f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa, in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului; 2 g) sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zoneale localitatilor, cu predominanta in spatiile destinate locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului ; h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel;

i) sa adopte masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi;

j) sa initieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de intretinere si dezvoltare a canalizarii. __________________

2. Litera a) a fost modificata prin punctul 27. din Lege nr. 265/2006 incepand cu 09.07.2006.

3. Litera f) a fost modificata prin punctul 27. din Lege nr. 265/2006 incepand cu 09.07.2006.Art. 71. - (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.1(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.

Art. 72. - La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad, in mod obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor.

Art. 73. - Planurile de urbanism si amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu, in vederea obtinerii avizului de mediu pentru planuri si programe, conform legislatiei in vigoare. 2

Dupa ce am vazut in ce fel este reglementata raspunderea contraventionala si penala in Legea privind protectia mediului dar si cum sunt prevazute masurile prin care autoritatile incearca sa protejeze asezarile umane a devenit evident ,,Ce impact asupra mediului pot avea elementele propuse prin planuri si proiecte! atata vreme cat normele pastreaza un caracter imperativ.

Iar dupa ce am analizat activitatea industriala cu referire la impactul ei asupra mediului ,cu referire la nevoia continua de construire a facilitatilor,in numele dezvoltarii si progresului tehnic incercam ,in continuare,sa vedem cum agricultura dar si transporturile afecteaza mediul si sunt relevante in acest sens cateva cifre intreprinse in cadrul unor studii facute de-a lungul ultimilor ani .___________1. Art. 71. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 incepand cu 22.10.2007.2. http://www.avocatura.com/ll440-legea-protectiei-mediului.html#ixzz2HWvu27EVCapitolul III

,,Studiile de mediu i colaborarea interdisciplinar urbanism - tiina mediului. Astfel, in cele mai multe cazuri, punerea in circuitul agricol a unor noi suprafete arabile se face pe seama defrisarii padurilor, ducand treptat la disparitia acestora de pe mari suprafete.Continuand, pe plan mondial, cu ritmul actual de defrisare, de doua hectare pe minut, se apreciaza ca padurile ar urma sa dispara complet in urmatorii 80-85 de ani. Defrisarile pentru marirea suprafetelor arabile, concomitent cu practicarea unei agriculturi Sub efectul cresterii demografice si exodului rural asezarile umane, si, in special, orasele devin o amenintare pentru mediul ambiant. Suprafetele de teren sustrase agriculturii prin procesul de urbanizare si industrializare in raport cu cele existente reprezinta cote importante in tarile dezvoltate: 28,0% in Belgia, 12,0% in Marea Britanie, 9,2% in Olanda.intensive duc la scaderea apei freatice si la accentuarea dezechilibrului ecologic pe mari intinderi. Si in Romania proportiile acestui fenomen sunt ingrijoratoare; de exemplu, capitala Bucuresti are o populatie de cateva ori mai mica decat a Frantei, Paris, dar ocupa o suprafata mai mare decat aceasta. Nu odata fixarea platformelor industriale s-a facut fara o preocupare pentru protejarea terenurilor arabile, ca si cum suprafata acestora ar fi nesfarsita. Drept urmare, principalul factor de productie din agricultura solul cade victima activitatii urbane, fie ca urmare a degradarii lui printr-o activitate chimizata si mecanizata care forteaza pamantul peste puterea si capacitatea sa de a furniza alimente pentru o populatie urbana in crestere, fie prin introducerea in compozitia chimica a acestuia a unor substante nocive: ingrasaminte chimice, reziduuri industriale deversate in apele raurilor, apele de ploaie care aduna substantele otravitoare (uleiuri minerale, benzine, detergenti) din orase, reziduuri menajere care, in final, ajung in sol.Un alt domeniu cu impact negativ asupra mediului, ca parte componenta si functionala a orasului, este cel al transporturilor. Acestea, pe langa poluarea solului, apei si aerului constituie si un puternic factor de stres asupra populatiei urbane prin numarul mare de masini, poluarea fonica, transformarea peisajului urban etc.

Astfel,traficul rutier reprezinta principala sursa a emisiilor de oxizi de carbonS-a stabilit in urma unor studii faptul ca traficul rutier detine principala pondere in domeniul emisiilor de hidrocarburi volatile (circa 45%), precum si la emisiile de plumb, estimate a fi de peste trei ori mai importante decat cele generate de sectoarele industriale. Contributia la fenomenul de poluare a motoarelor folosite in transporturile urbane. Pe langa poluarea aerului de catre motoarele cu ardere interna prin: substante toxice, poluanti atmosferici usor sesizabili (fum, miros), gaze cu efect pe termen lung (bioxid de carbon), transporturile afecteaza mediul inconjurator intr-un mod agresiv, ca o consecinta a dezvoltarii economice din ultimii patruzeci de ani care a condus la cresterea continua a transporturilor de persoane (o sporire de 2,20 ori a numarului de pasageri pe km) si de bunuri (de 1,75 ori tone pe km). Asemenea nivele de trafic genereaza elemente de stres pe care populatia le accepta din ce in ce mai greu. Avand in vedere complexitatea problemei transporturilor (siguranta traficului auto, influenta lui asupra naturii), concluzia principala este aceea ca in zonele urbane trebuie micsorata viteza maxima de deplasare (sub 30 km/h), cat si intensitatea traficului (de exemplu,in cursul vizitei in Suedia am remarcat faptul ca centrul orasului Goteborg nu este supus circulatiei rutiere). Pe langa cele enumerate, transporturile afecteaza in sens negativ perimetrul oraselor prin dezvoltarea infrastructurii si a retelei de drumuri si cai ferate; de exemplu, pierderile de spatiu provocate de constructia autostrazilor sunt considerabile: o autostrada cu trei benzi pe sens degradeaza cca. 8 hectare de teren pe km. O alta sursa de poluare provenita ca urmare a activitatii urbane si ce afecteaza in mod vizibil natura este cea a deseurilor menajere si industriale. In prezent cantitatea acestor deseuri a atins nivelul cel mai ridicat datorita atat cresterii populatiei si agentilor economici, cat si cresterii si diversificarii activitatilor urbanistice.

Principala problema in cazul deseurilor o constituie modul lor de gospodarire (generare, incinerare, reciclare, refolosire). De altfel, semne privind considerarea dezvoltarii deseurilor au si aparut sub forma scaderii ritmului de generare, sporirea nivelului de reciclare si, respectiv, de incinerare a deseurilor.

Industrializarea si dezvoltarea economica au dus nu numai la cresterea cantitatii de gunoi, dar si la schimbari in structura lui. In timp ce hartia si cartonul raman componenta principala a deseurilor menajere in tarile dezvoltate (s-a stabilit in urma unor studii ca intre 15-40% din greutatea totala a acestora), se constata aparitia altor categorii importante de deseuri. Astfel, aluminiul, masele plastice si alte substante relativ noi le inlocuiesc tot mai mult pe cele traditionale: sticla, otelul, fibrele sintetice.

In ultimele doua decenii, in urma studiilor ,aproape toate tarile dezvoltate au ajuns la concluzia ca datorita cantitatilor enorme si a caracteristicilor gunoaielor produse, aruncarea lor pe terenurile virane sau deteriorate devine nesatisfacatoare ca metoda de depozitare.panza freatica HYPERLINK "http://www.ecomagazin.ro/wp-content/uploads/2009/01/gunoi.jpg" \o "gunoi"

Toate aceste terenuri au scurgeri ce favorizeaza patrunderea ina substantelor toxice antrenate de apa ploilor.Iar nu in ultimul rand datorita expansiunii perpetue a zonelor locuite,intotdeauna aceste terenuri tot vor ajunge volens-nolens in imediata proximitate a asezarilor umane .

Arderea gunoiului nu este un proces curat. Se produc tone de cenusa toxica si se polueaza atmosfera. Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea legaturilor chimice care elibereaza o serie de substante toxice. Acestea pot polua aerul atmosferic sau pot fi luate de apa de ploaie si transportate in pamant, catre panza freatica. Instalatiile de incinerare elibereaza in atmosfera oxizi de sulf si de azot, dioxili si furani (substante extrem de toxice, suspectate a cauza cancer si defecte genetice), metale grele (plumb, cadmiu, mercur). O alta forma de poluare o reprezinta apa cu care se raceste cenusa fierbinte: apa devine in mod inevitabil contaminata cu substante acide si pune probleme deosebite pentru depozitare, daca nu se poate reutiliza. Desi multe instalatii sunt de tip energetic, cantitatea de energie produsa este cu mult mai mica decat cea necesara pentru elaborarea materialelor care se incinereaza. De exemplu, prinreciclareahartiei se poate economisi de cinci ori mai multa energie decat se poate obtine prin incinerarea ei; in cazul polietilenei, prin reciclare se economiseste aproape de doua ori mai multa energie decat prin incinerare. Prin urmare, managementul deseurilor menajere si industriale presupune dezvoltarea cat mai multor optiuni: reducerea surselor (deci evitarea acelor procese care conduc la producerea deseurilor), reutilizarea directa a produselor reziduale,reciclarea, incinerarea cu recuperarea energiei inglobate si, numai ca ultima solutie, gropile de gunoi. Desi guvernele prevad programe si bugete pentrureciclareadeseurilor menajere si industriale, dupa un recent studiu realizat in SUA, 18 state din nord-est si vestul mijlociu al SUA, vor cheltui de 8-10 ori mai mult pentru instalatiile de incinerare decat pentru reciclare in urmatorii cinci ani.Prin urmare observam ca si studiile privind managementul gunoiului pe care tot noi il producem au o legatura strans unita cu impactul asupra mediului in cadrul zonelor locuite ,atat in arealul urban cat si rural.Asadar am facut lumina si in privinta ultimului subiect abordat in cadrul discutiilor: ,,Studiile de mediu i colaborarea interdisciplinar urbanism - tiina mediului.Din multimea activitatilor caracteristice orasului, nu trebuie uitata cea turistica, care prin actiunile de agrement si recreare contribuie in masura mai mica sau mai mare la distrugerea naturii. Din nefericire, turismul, ca activitate de baza pentru anumite orase de profil, a condus in final la distrugerea lor. Aceasta se materializeaza printr-un flux continuu de turisti, extinderea cailor de acces, schimbarea profilului orasului dintr-un turistic intr-unul industrial sau agricol care, in consecinta, au condus la artificializarea zonelor naturale.

Concluzii :

Ca o concluzie, dezvoltarea anarhica a oraselor, care sa nu tina cont denecesitatile si trebuintele omuluipoate sa duca, in cele din urma la distrugerea umanitatii. Depinde numai de om, de vointa sa daca aceasta se va intampla sau daca el isi va schimba modul de a gandi despre localitatea sa, despre societatea in care traieste.

Provocarea lansata umanitatii are o structura profunda.Suntem posesorii informatiei, tehnologiei si ai unei constiinte a lucrului ce trebuie realizat. Singura intrebare ce apare este: Putem oare sa rezolvam aceasta problema? Poate oare o specie capabila sa formuleze o teorie care sa reflecte nasterea universului, sa implementeze o strategie pentru construirea unui sistem economic durabil din punct de vedere al mediului?.

B I B L I O G R A F I E : Lupan Ernest-,,Tratat de dreptul proteciei mediului, Editura C.H.Beck, Bucureti 2009; arc tefan-,,Dreptul mediului, Editura Lumina Lex, Bucureti 2005. http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_215682/certificat-de-urbanism-regimul-juridic.html#ixzz2I622QrQb 2.http://www.impact-imobiliare.ro/docs/regimul-juridic-al-constructiilor.pdf OUG nr. 214/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii http://www.autorizatie-construire.ro/index_files/Catcostaautorizatiadeconstruire.htm http://www.avocatura.com/ll440-legea-protectiei-mediului.html#ixzz2HWvu27EV ORDONANA DE URGEN Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind Protecia Mediului aprobata prin Legea nr. 265 din 29/06/2006 actualizata prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 57/2007;Ordonana de urgen a Guvernului nr. 114/2007;Ordonana de urgen a Guvernului nr. 164/2008: Lester BROWN Probleme globale ale omenirii , Editura Tehnica, Bucuresti, 1997;

1