melc

3
VARGA SILVIA LUCIA - grafica III Melc , melc , cotobelc … Compoziţie 50/70 cm , suport hartie caşerată , tehnica mixtă - laviu , peniţa , acuarela – tehnica punctului. Cuvintele cheie care stau la baza compoziţiei şi care susţin ideea conceptuală sunt : calatoria , susţinerea , dinamismul . Nu numai tehnica punctului creeaza “dinamismul ” în compoziţie dar şi contrastul poziţionarii elementului principal compus urcând pe diagonala descendentă . Tehnica punctului sau pointilismul (în ib. fra.: Pointillisme de la point = punct), sau divisionism , este o tehnică introdusă în picture la sfârșitul secolului al XIX-lea de artiștii neoimpresionisti francezi Georges Seurat, Paul Signac și alții, folosind - pentru a asigura efectul fuziunii culorilor pe retina - tonuri pure, juxtapuse, ca elementele unui mozaic, în suprafețe din ce în ce mai mici. Tehnica se bazează pe "Legile contrastului simultan al culorilor" ale lui Eugène Chevreul, potrivit cărora, fiecare culoare de bază oferă posibilitatea de a sesiza și culoarea complementară, deoarece micile pete perceptibile de la o anumită

Upload: kurt-vyo

Post on 16-Sep-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

analiza artistica

TRANSCRIPT

VARGA SILVIA LUCIA - grafica III

Melc , melc , cotobelc Compoziie 50/70 cm , suport hartie caerat , tehnica mixt - laviu , penia , acuarela tehnica punctului. Cuvintele cheie care stau la baza compoziiei i care susin ideea conceptual sunt : calatoria , susinerea , dinamismul . Nu numai tehnica punctului creeaza dinamismul n compoziie dar i contrastul poziionarii elementului principal compus urcnd pe diagonala descendent . Tehnica punctului sau pointilismul(nib. fra.:Pointillismede lapoint= punct), sau divisionism , este o tehnic introdus n picture la sfritul secolului al XIX-lea de artitiineoimpresionistifrancezi Georges Seurat,Paul Signaci alii, folosind - pentru a asigura efectul fuziunii culorilor pe retina- tonuri pure, juxtapuse, ca elementele unui mozaic, n suprafee din ce n ce mai mici. Tehnica se bazeaz pe "Legile contrastului simultan al culorilor" ale luiEugne Chevreul, potrivit crora, fiecare culoare de baz ofer posibilitatea de a sesiza i culoarea complementar, deoarece micile pete perceptibile de la o anumit distan se contopesc n ochii privitorului. Spre exemplu, pentru a obine culoarea verde trebuie amestecat albastrul cu galben. Pointillitii, n schimb, picteaz pe pnz un mic punct albastru i imediat alturi un punct galben de aceleai dimensiuni. Contopirea acestor dou culori realizeaz n ochii privitorului, de la o anumit distan, culoarea verde. Aceste principii sunt cel mai bine ilustrate n opera luiSeuratcare, spre deosebire deSignac, se simea atras i de micareasimbolist. Dei mai n vrst,Camille Pissarroa utilizat i el un timp tehnica pointillist. Ali pictori, care au adoptat acest procedeu, au fostMaximilian Luce,Henri Cross,Lucie Cousturier. Sustinerea este indusa de ideea melcului care ii poarta pretutindeni casa . Casa simbolizeaz atitudinea i poziia oamenilor fa de puterile suverane de pe lumea cealalta. Casa inseamna fiinta interioara,dupprerealui Bachelard, etajele sale, pivnia i podul su simbolizeaz diferitele stri ale sufletului. Pivnia corespunde incontientului, iar podul elevaiei spirituale. Casa este i un simbol feminin cu sensul de refugiu, de mam, de protecie. Psihanaliza recunoate mai ales, n visurile cu cas , diferente de semnificaie, dupa camerele reprezentate i corespund diverselor nivele al psihicului . Exteriorul casei este masca sau aparena omului acoperiul este capul i spiritului. Deasemeneamicrilencasasfiepeacelaiplan,ascendentsau descendent, i s exprime fie o faz staionar sau stagnant a dezvoltrii psihice, fie o faz evolutiv, care poate fi progresiv sau regresiv, spiritualizant sau materializant. Iar cltoria, simbol extrem de bogat, se rezum totui la cutarea adevrului, a pcii, a nemuririi, la descoperirea unui centru spiritual. Cutarea lor a dat natere aventurilor nenumrate. Cltoria mai nseamn seria de ncercri pregtitoare ale iniierii, ca progres spiritual. In msura n care cutarea muntelui central, de exemplu, este o nlare spre axa lumii, urcarea lui este egal cu nlarea la cer. Acelai lucru se poate afirma i despre trecerea podurilor. Mersul spre centru se mai explic prin cutarea Pmntului Fgduinei. Cltoria exprim o dorin profund de schimbare interioar, o nevoie de noi experiene; ea este mrturia unor nemulumiri ce mping la cutarea i descoperirea de noi orizonturi. De fapt, cltoria nu se mplinete dect nuntrul fiinei (Cltorete n tine nsui. i acolo, n tine nsui, vei ajunge la Marea Pace). Cltoria ca fug n sine nu-i va atinge niciodat scopul. Micarea efemer a spiralei i statornicia casei intra ntrun contrast complementar fiind associate cu cltoria melcului .