metoda baboath de reeducare neuromotorie55a541ad1c4e1...1 – carti si articole online gratuite de...
TRANSCRIPT
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
METODA BOBATH
de reeducare neuromotorie
ISTORIC
Karel BOBATH, un reputat specialist în neuropsihiatria infantilă şi Bertha BOBATH, soţia acestuia, fizioterapeută şi profesoară de gimnastică medicală în Germania, au publicat în perioada 1950-1953 într-o serie de articole, fundamentarea
teoretică a metodei lor de tratament.
Această teorie vine după mulţi ani de observaţii atente şi o experienţă bogată (peste 160 bolnavi cu paralizie spastică de origine cerebrală aflaţi în tratament prelungit). Tardieu mărturiseşte, la un moment dat, că a rămas impresionat de felul în care Bertha Bobath mânuia copiii cu infirmitate motorie cerebrală şi de ceea ce reuşea să obţină de la ei.
1
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Bertha Bobath recunoaşte că a fost influenţată de mulţi alţi autori, preluând de la aceştia:
- stimularea proprioceptivă - Kabat - stimularea tactilă - Margaret Rood - pregătirea pentru activităţi funcţionale
- Peto
„POSTURILE REFLEX INHIBITOARE" au fost primele descoperite, în anul 1943. Tratamentul era însă prea static.
Aceasta a condus la includerea „DEZVOLTĂRII MIŞCĂRILOR ÎN TRATAMENT”, posturile reflex inhibitoare devenind poziţii de plecare pentru mişcări specifice.
Pentru a se putea mişca împotriva gravitaţiei, pacienţilor trebuia să li se „DEZVOLTE REACŢIILE DE REDRESARE ŞI ECHILIBRARE”.
2
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Nici acest lucru nu i-a mulţumit pe autori. Învăţaseră de la Peto că „exerciţiile” nu trebuie îndepărtate de necesitatea funcţională. Au început deci, să le dea pacienţilor posibilitatea de a-şi „DEZVOLTA CONTROLUL ASUPRA MIŞCĂRII ŞI ECHILIBRULUI” luând mâinile de pe ei gradat.
Acesta a fost ultimul pas în pregătirea pacienţilor pentru „ACTIVITĂŢILE FUNCŢIONALE”.
Acestea sunt pe scurt etapele formării acestei prestigioase metode. Autorii au declarat că ei de fapt nu au urmărit să conceapă o metodă, ci „UN CONCEPT DE VIAŢĂ”. Ei ajutau pacienţii nu cu exerciţii ci oferindu-le o viaţă mai bună.
3
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
CONCEPTUL BOBATH
Analizând cauzele infirmităţii motorii cerebrale a acestor pacienţi, autorii au ajuns la concluzia – general admisă azi – că următorii factori contribuie la complexitatea aspectelor observate:
1. Tulburările senzoriale de grade diferite2. Spasticitatea3. Dezordinea mecanismului postural reflex4. Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă
1. Tulburările senzoriale sunt în majoritatea cazurilor rezultatul tonusului crescut în muşchi.
Tonusul crescut şi mişcările necoordonate pe care le produce determină în proprioceptori imagini senzoriale monstruoase, care măresc la rândul lor dezordinea motorie.
Tulburările senzoriale pot fi:- tulburări ale discriminării tactile- tulburări ale aprecierii poziţiei- tulburări ale aprecierii mişcării- astereognozie- tulburări ale percepţiei spaţiale şi corporale
Având simţul postural lezat, fără orientare în spaţiu aceşti pacienţi nu mai sunt capabili să dirijeze corect o mişcare.
Pentru copilul spastic, aceste tulburări sunt şi mai grave, pentru că acesta nu a avut niciodată o percepţie corectă, deci nu are o imagine corectă kinestezică.
2. Spaticitatea - este rezultatul eliberării activităţii tonice reflexe. Cauza tulburărilor motorii este în mare măsură datorată eliberării căilor primitive reflexe de postură şi mişcare de sub inhibiţia cortexului (lezarea tractului cortico-spinal piramidal şi a tractului reticulo-spinal). Inhibiţia
4
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
centrală nu este un fenomen dezvoltat în întregime la naştere; ea se instalează, pentru multe acte motorii, odată cu evoluţia individului.
3. Dezordinea mecanismului postural reflex - împiedică achiziţionarea mişcărilor active, care stau la baza automatismului. Acest automatism se câştigă în primii 5 ani de viaţă şi coordonarea normală a acestor mişcări fundamentale este esenţială pentru învăţarea corectă a activităţilor funcţionale.
Din punct de vedere terapeutic, autorii subliniază trei grupuri de reacţii posturale automate:
- reacţii de ridicare- reacţii de echilibru- reacţii adaptative ale tonusului muscular , ca o protecţie împotriva forţelor gravitaţiei.
4. Lipsa modalităţilor de mişcare selectivă este prezentă în toate cazurile, cu excepţia celor foarte uşoare.
Tratamentul paraliziilor spastice cerebrale
Autorii subliniază că scopul tratamentului nu trebuie să fie tonifierea musculaturii paralizate deoarece acest efort nu face decât să crească tonusul muscular, spasticitatea.
Tratamentul nu se bazează, deci, pe un „antrenament muscular” şi pe reeducarea „modalităţilor de mişcare”.
În timpul tratamentului, care e bine să înceapă cât mai curând, înainte să se dezvolte posturi vicioase şi scheme de mişcare anormale, pacientul trebuie să primească cât mai multe senzaţii posibile asupra TONUSULUI, POSTURII şi MIŞCĂRII.
5
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
INHIBAREA ACTIVITĂŢII TONICE REFLEXE se face prin găsirea pentru pacient a unor poziţii reflex – inhibitoare.
Poziţiile reflex - inhibitoare sunt total sau parţial opuse posturii iniţiale anormale a pacientului. La copilul mai mare, aceste poziţii pot fi menţinute activ, pentru un anumit timp, sub controlul kinetoterapeutului. Adultul poate fi menţinut timp îndelungat într-o astfel de poziţie reflex inhibitoare sau poate să înveţe să o adopte singur.
Ele depind de reflexele tonice ale gâtului şi de reflexele labirintice, deci poziţia capului şi a corpului în întregime este foarte importantă.
Kinetoterapeutul poziţionează, deci, mai întâi capul şi gâtul apoi trunchiul, umerii şi şoldurile, pentru a obţine o redistribuire a tonusului mai apropiată de normal în segmentele distale (mână, picior).
Posturile reflex – inhibitoare pleacă de la marile articulaţii, care sunt folosite ca „ PUNCTE CHEIE”. În acest fel, spasticitatea scade atât de mult pe parcursul tratamentului, încât, într-o etapă avansată a recuperării, este suficient să poziţionăm numai „punctul - cheie” şi membrul respectiv se va putea mişca.
Punctele cheie de control (Les points clefs de controle – Marc GROSS – C.H.
Mulhouse)
1. Capul
Extensia capului
(din şezând, stând, decubit
ventral,....)
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor
Facilitează:
- extensia în restul corpului
6
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Flexia capului(cu flexia centurii
scapulare)
Inhibă spasticitatea:
- extensorilor
Facilitează:
- controlul capului în poziţia şezand şi în întoarcerile pe o parte
2. Membrul superior şi centura scapulară
Rotaţia Internă a umărului şi
Pronaţia antebraţului
Inhibă:
- spasmul de extensie (la atetozici)
Facilitează:
- flexia capului, trunchiului şi membrelor inferioare
Rotaţia Externă a
umărului şi Supinaţia
antebraţului cu Extensia
cotului
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor
Facilitează:
- extensia în tot restul corpului
Abducţia orizontală
Rotaţia externă a
umărului şi Supinaţia
antebraţului cu Extensia
cotului
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor ( Pectoralis +++, Flexors coli +++)
Facilitează:
- extensia spontană a degetelor şi mainii- extensia, abducţia şi rotaţia externă a membrelor inferioare(E+Abd+RE)
Ridicarea membrului superior cu
Rotaţie Externă
Inhibă:
- spasticitatea flexorilor şi tracţiunea în jos a hemi-trunchiului, membrului superior şi centurii scapulare
Facilitează:
- extensia trunchiului, membrului inferior- dacă membrul inferior este spastic în extensie (hemiplegici) acest punct cheie facilitează flexia-abducţia de partea afectată (F+Abd)
7
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
a. Extensia umărului cu
Rotaţie Externă în
diagonală în plan posterior
b. Adducţia umărului cu
Rotaţie Internă
a
b
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor
Acest punct cheie funcţionează în Rotaţie externă sau Rotaţie internă a umărului
Facilitează:
- a. extensia spontană a degetelor şi mainii
- b. facilitează adducţia şi rotaţia şi rotaţia internă a membrului inferior (Add+RI)
Abducţia policelui
cu Rotaţia externă a umărului, Supinaţia
antebraţului şi Extensia cotului
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor pumnului şi degetelor
Facilitează:
- facilitează extensia degetelor, pumnul trebuie să fie în extensie
3. Membrul inferior şi bazinul
Flexia membrelor inferioare
Inhibă spasticitatea:
- adductorilor, rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală)
Facilitează:
- abducţia, rotaţia externă a şoldurilor (Abd+RE) şi flexia dorsală a piciorului
Rotaţia Externă a
şoldurilor cu genunchiul
extins
Inhibă spasticitatea:
- adductorilor, rotatorilor interni ai şoldului şi flexorilor plantari ai piciorului (infirmitatea motorie cerebrală)
Facilitează:
- abducţia şoldurilor şi flexia dorsală a piciorului
Flexia dorsală a degetelor (3 sau 4 degete
externe)
Inhibă spasticitatea:
- extensorilor piciorului(triceps sural)
Facilitează:
- flexia dorsală a piciorului, abducţia şi rotaţia externă a şoldului(Abd+RE)
8
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
4. Decubit ventral
Extensia capului şi gatului cu ridicarea
membrelor superioare deasupra capului
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor
Facilitează:
- extensia membrelor inferioare
Extensia capului şi gatului cu Abducţia
orizontală a membrelor
superioare şi Extensia cotului
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor- adductorilor membrelor inferioare
Facilitează:
- extensia coloanei dorsale extensia degetelor şi abducţia membrelor inferioare
Extensia capului şi gatului cu
Rotaţia capului
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor- adductorilor membrelor inferioare
Facilitează:
- de partea întoarcerii capului, abducţia membrului inferior şi ridicarea membrului superior (la hemiplegic acest lucru permite un control mai bun asupra membrelor)
5. Decubit dorsal
9
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Flexia, Abducţia
membrelor inferioare
Inhibă spasticitatea:
- extensorilor membrului superior
Facilitează:
- controlul membrelor superioare în plan anterior (flexia membrului superior)În IMC cu spasticitate crescută
6. Şezand
Flexia şi Abducţia
şoldurilor, trunchiul uşor în
extensie
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor
Facilitează:
- extensia coloanei vertebrale şi controlul capului în extensie
Flexia şi Abducţia
şoldurilor, trunchiul aplecat în
faţă + Adducţia
orizontală şi flexia
braţelor
Inhibă spasticitatea:
Facilitează:
- stabilizarea centurii scapulare
Flexia şi Abducţia
şoldurilor, trunchiul aplecat în
faţă + presiuni pe
stern
Inhibă spasticitatea:
- extensorilor gatului şi membrelor superioare (IMC)
Facilitează:
- flexia capului- controlul capului şi membrelor superioare în plan anterior- flexia
10
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
întregului corp
7. Patrupedie
Patrupedie cu coatele extinse şi pumnul şi
degetele în extensie
Inhibă spasticitatea:
- flexorilor şi adductorilor membrului superior
Facilitează:
- extensia şi abducţia membrului superior (E+Abd), extensia pumnului şi degetelor
8. Cavaler servant
Cavaler servant
(bazinul în retroversie de partea
fără încărcare)
Inhibă spasticitatea:
- adductorilor şi extensorilor şoldului de partea fără încărcare- flexorii şoldului de partea cu încărcare
Facilitează:
- stabilizarea bazinului
11
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
9. Pe genunchi, stand, mers
Pe genunchi, stand, mers
Inhibă spasticitatea:
- extensorilor
Facilitează:
- Flexia membrului superior, rotaţia internă, pronaţia- Flexia trunchiului
Dar singura garanţie a unei reduceri permanente a tonusului muscular,după parerea autorilor, constă în REACTIVITAREA REAC}IILOR POSTURALE (mişcări de răspuns spontan din partea pacientului obţinute într-o postură reflex inhibitoare).
Tehnica de obţinere a mişcărilor de răspuns spontan este bazată pe existenţa reflexelor posturale integrate la un nivel superior (ex: în cadrul reflexului Landau, care persistă mai multă vreme la copiii spastici, se poate provoca extensia capului şi membrelor, în cadrul reflexului de „pregătire pentru săritură”, după ce acesta apare, se poate provoca extensia membrelor superioare).
De asemenea se stimulează prin toate mijloacele reacţiile de echilibru ale corpului, provocându-le şi întărindu-le prin repetare. Acest lucru se realizează pentru fiecare postură nou achiziţionată (postura păpuşii, şezând, patrupedie, pe genunchi, cavaler servant, ortostaism).
Un alt principiu elementar al metodei este acela de a urmări îndeaproape TRECEREA PRIN DIVERSELE STADII DE DEZVOLTARE, de la rostogolire, târâre, ridicare în şezând, mers „în patru labe”, mers pe genunchi, până la ortostatism şi mers independent.
INDICAŢII TERAPEUTICE
Metoda BOBATH este o metodă preţioasă fiind folosită în recuperarea persoanelor suferinde de leziuni ale sistemului nervos central:
12
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
- infirmitate motorie cerebrală;- hemiplegie/hemipareză;- boala Parkinson;- scleroza în plăci;- leziune incompletă a măduvei spinării;- traumatism cranio-cerebral.
„Simţim tonusul şi schimbările de tonus când mişcăm copilul.......Testăm recţiile posturale.........Ştim apoi ce să inhibăm, ce să facilităm, ce să încurajăm, ce să interzicem”
Bertha şi Karel BOBATH
BIBIOGRAFIE:
- Arsene C., Tratat de neurologie, Ed. Medicală, vol. I-II, Bucureşti 1981; - Cordun, M., Kinetologie Medicală, Ed. Alma, Bucureşti, 1999.- Dawnie, P., Neurology for physiotherapists, Ed. Cash’s Textbook, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993; - Delava J., A. Plan-Paquet, J.-P. Bleton, J. Stecken, Ch., Pheline, J.-F. Lemaire, P. Cressard – Neurologie centrale chez l’adulte et readaptation, 3-eme edition, , Masson, Paris 1996- Mărgărit, M. Mărgărit, F., Principii kinetoterapeutice în bolile neurologice, Ed. Universităţii din Oradea, 1997;- Mărgărit, M., Mărgărit, F., Heredea, G., Aspecte ale recuperării bolnavului neurologic, Ed. Universităţii din Oradea, 1998;- Moffat, D., B., Mottram, R., F., Anatomy and physiology for Psysioterapsts, Blakweel Scientific Publications, Oxford, London, Edinburg and Melbourne, 1979;- Pendefunda, L., Neurologie Practică, Ed. Medicală, Bucureşti 1993;- Popovici, L., Asgian B. Bazele semiologice ale practicii neurologice şi neurochirurgicale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1991;- Robănescu, N. Reeducarea neuro-motorie Ed. Medicală, Bucureşti, 1992;
13
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
- Vlad, T.Pendefunda, L., Recuperarea bolnavului hemiplegic adult, Ed. Contact Internaţional, 1992;
14