STUDIU DE CAZ – M.I., 23 ANI

1. Date factuale și anamnestice M.I. de sex feminin, în vârstă de 23 ani, necăsătorită, de profesie inginer; lucrează de 2

ani ca programator, la firma de IT ce a angajat-o în ultimul an de facultate (este primul ei job). În ciuda unei relații bune cu colegii și cu superiorii, își dorește schimbarea locului de muncă pentru a se dezvolta suplimentar; e nemulțumită de faptul că lucrează într-un birou izolat, că nu primește feedbackuri constante asupra muncii sale, iar atunci când le obține se îndoiește de conținutul lor (la ultima promovare, și-a întrebat angajatorul dacă a meritat creșterea salarială acordată). Manifestă lipsă de încredere în sine, sentimente de inutilitate și descurajare; se simte demotivată, se compară cu ceilalți colegi și își subestimează cunoștințele de specialitate, este exigentă cu propria persoană și perfecționistă; M.I. evită să își exprime nevoile, nu îți asumă schimbarea profesională dorită (face image-processing, și-ar dori să lucreze pe software), are așteptări ridicate de la sine, nerealiste. În prezent acuză o stare de burn-out, de oboseală, lipsă de energie și stres pe care a început să le experimenteze din luna martie 2015, perioada de vârf a acestei stări de epuizare fiind luna august, când numărul proiectelor cu termene limită a crescut. Simte că nu le mai face față, și se întreabă dacă acest job este unul potrivit pentru ea.

M.I. a ales această profesie fiind pasionată de științele exacte; a urmat un liceu cu profil informatic; tatăl ei (electrician) încurajând-o să urmeze facultatea de Inginerie Electrică și Ştiința Calculatoarelor (Univ. Transilvania Bv). Traseul său școlar a fost unul cu rezultate foarte bune (premiul I în școala primară, gimnaziu și liceu, mai puțin în clasa a X-a când a obținut locul 2- scădere de performanță pusă pe seama incapacității sale de concentrare din cauza conflictelor dintre părinții săi). Apreciază că cea mai mare realizare a sa a fost dezvoltarea unei aplicații IT educaționale în clasa a XII-a. Relațiile cu profesorii și colegii au fost în general bune, mai puțin în gimanziu, când era frecvent tachinată de colegi (o numeau tocilară), și o închideau în dulap (gesturi care au făcut-o să se simtă respinsă și neapreciată, să se închidă în sine și să se victimizeze).

Mesajul inițial de respingere poate fi mai vechi, ținând cont de faptul că deși a fost un copil dorit, părinții și-au manifestat preferința pentru a avea un băiat; în sarcină au existat complicații date de incompatibilitatea de RH; nașterea pe cale naturală s-a produs la 9 luni, însă la solicitarea mamei cu câteva zie înainte de termen, ginecologul i-a rupt apa iar travaliul a fost unul prelungit. Alăptată la sân, M.I. a fost un sugar și copil mic cuminte, liniștit, cu o dezvoltare psiho-somatică normală. Copil unic, M.I. a fost îngrijită inițial de părinți și de bunicii materni (mama a stat în concediu de creștere a copilului mai puțin de 1 an de zile). A frecventat grădinița cu program de 4 ore, adaptarea fiind dificilă, M.I. era timidă și plângea frecvent când trebuia să se separe de ai săi. Aceleași dificultăți de separare le-a resimțit în clasa a 3-a când a avut o nouă învățătoare, agresivă. Debutul pubertății a fost la 10 ani, bunica maternă fiind cea care a liniștit-o în momentul apariției menstruației.

Adolescența lui M.I. a fost marcată de probleme relaționale în diada parentală, care au culminat în 2008, atunci când tatăl ei a fost implicat într-o relație extraconjugală de mai multe luni, dorind chiar divorțul, la care însă a renunțat în urma tentativei de suicid din același an a soției sale. M.I. asita ca un spectator pasiv la certurile dintre ai săi, se retrăgea în camera ei, singura susținere simțind că o primea de la iubitul său, A1. M.I. a trăit criza conjugală a

1

părinților ei ca pe o pierdere a atenției și iubirii tatălui ei, și a disponibilității afective a mamei sale, depresive. Totodată, tânăra apreciază că părinții i-au acordat un suport emoțional redus, și își descrie tatăl ca manifestând comportamente de respingere, învinovățire, blamare. În același an al tentativei de suicid materne, M.I. a fost afectată și de decesul bunicului matern cu care ausese o relație foarte bună, respectiv de o perioadă de pauză în relație cu A1 (plecat în străinătate), evenimente care i-au cauzat o detresă semnificativă, și au condus-o în clasa a X-a la o tentativă de suicid (a vrut să-și taie venele, însă nu a avut curajul de a merge mai departe de câteva zgârieturi).

Ecoul afectiv al crizei conjugale este încă viu, M.I. păstrează o relație distantă și rece cu tatăl ei, pe care nu îl poate ierta pentru infidelitatea față de mama sa, și în raport cu care este furioasă și ambivalentă (îl respinge însă în egală măsură caută aprecierea și acceptarea lui). Triunghiul nevrotic este prezent: dacă pe tatăl ei îl consideră vinovat (plasare în rol de persecutor), pe mama sa o vede neputincioasă (plasare în rol de victimă), critincând-o pentru că aceasta a implicat-o indirect în relația lor de cuplu, prin diferitele confidențe făcute. M.I. se poziționează într-o relație de dependență emoțională cu mama sa, inconștient intrând în rol de partener de substitut și de salvator, cee ce o face să se simtă responsabilă de fericirea sau nefericirea acesteia, având un contact slab cu propriile nevoi emoționale (sursă de anxietate). Chiar dacă în prezent relația părinților săi este neconflictuală, îmbunătățirea venind odată cu plecarea tatălui ei la muncă în străinătate (în ultimii 7 ani serviciul său a implicat delegații, de 3 ani lucrează în Anglia și vine în țară o dată la 2 luni pentru câte o săptămână), atunci cand tatăl său vine acasă, M.I. are un sentiment de insecuritate, e neliniștită la gândul că ai săi pot intra în conflict iar mama sa să sufere din nou, simte nevoia să o protejeze.

Modelul familiei de origine, în care sunt prezente devalorizarea, lipsa de apreciere și respingerea, cauzate de dinamica infidelitate (paternă)- depresie (maternă), contribuie la un șablon comportamental inadecvat și inadaptat a tinerei în propriile relații parteneriale. În egală măsură, mesajul internalizat de respingere din partea părinților poate înlesni stima de sine scăzută a lui M.I., cu un pattern de atașament anxios, culminând cu retragerea socială. Aceasta se identifică cu feminitatea afectată a mamei, la care se adaugă lipsa de confirmare a tatălui, ceea ce contribuie la o imagine de sine negativă, cu o stimă de sine scăzută în raport cu propria sa feminitate. M.I. alege inconștient să compenseze relația deficitară cu tatăl ei, orientându-se către parteneri mai în vârstă (primul iubit A1- mai mare cu 5 ani), sau protectivi și suportivi (calități comune ale ambilor foști parteneri A1 și A2), cu care fuzionează ușor, lucru care o face să creadă că ceilalți sunt responsabili de propria sa fericire sau nefericire. Chiar dacă ea a fost cea care a ales să iasă din fiecare relație de cuplu, M.I. a trăit separarea prin depresie (conform modelului matern). Cu A1- relație de 4 ani: 2007-2011-a hotărât să-i pună capăt pentru că se simțea constrânsă și inferioară, cu A2- relație de 3 ani: 2011- septembrie 2014 se simțea geloasă, vroia mai multă atenție din partea acestuia, el avea nevoie de libertate, au hotărât să rămână prieteni, însă se comportau ca parteneri, fără a mai fi iubiți, până în septembrie 2015 când A2 a anunțat-o că are o nouă prietenă, astfel, producându-se ruptura definitivă a relației lor). La 2 zile după ruperea relației de prietenie cu A2, M.I. mă contactează pentru a stabili o ședință de psihoterapie, prima întrevedere la cabinet are loc la interval de o lună. La prima vedere, expresia și ținuta lui M.I. denotă oboseală, astenie, tensiune; discursul său este logic însă alambicat cu accelerare simplă a ritmului verbal (răspunde pe alături la anumite întrebări- apar mecanisme de apărare inconștiente- raționalizarea, negarea, evitarea; are tendința de a intra în mai multe subiecte

2

deodată); se remarcă forță mnezică scăzută în evocarea detaliilor cronologice ale unor evenimente cu încărcătură emoțională.

2. Istoric medical M.I. nu prezintă antecedente patologice psihiatrice diagnosticate; interviul anamnestic

indică apariția unor modificări de dispoziție afectivă începând din perioada adolescenței, manifestate prin tristețe, deznădejde, lipsa concentrării, gânduri de inutilitate și neputință, gânduri suicidare, pe fondul tensiunilor familiale, care au culminat cu tentativa sa de suicid din clasa a X-a. Simptomatologia depresivă reapare pregnant în urma separării de A 2 (septembrie 2014), perioadă urmată de o dispoziție fluctuantă, respectiv este însoțită de anxietate în perioada martie 2015 (pentru mai mult de 2 săptămâni), și cel mai puternic în perioada august-septembrie 2015, fără a necesita medicație sau spitalizare.

M.I. afirmă că în mod uzual trăiește schimbări bruște ale stării sale de spirit, având o dispoziție fluctuantă în fiecare zi; este neliniștită și resimte o tensiune internă pe care o trăiește "în valuri" ("sunt zile în care sunt mai liniștită, altele în care ajung să am puternice stări de anxietate, cu agitație crescută, încât simt nevoia să mă descarc prin plâns iar apoi apare o stare de oboseală. Am devenit apatică, mi-a pierit entuziasmul, acum îmi e mai bine, însă luna trecută mi-a fost teribil de greu").

M.I. acuză experiențe perceptive insolite, pe care le descrie drept "falsh-uri" vizuale de fracțiuni de secundă, debutul tulburărilor calitative de percepție fiind la data de 22 septembrie 2015, la 2 zile după "ruperea relației de prietenie" cu fostul său partener de cuplu A2. MI declară că "mi se întâmplă uneori să văd lucruri care nu sunt acolo pentru câteva secunde, nu știu dacă să mă amuz sau să mă sperii; deocamdată sunt lucruri scurte, nu înțeleg dacă e o problemă de vedere, cumva e interesant să le văd". Timp de 4 luni, MI prezintă lunar sau bilunar, atât iluzii vizuale -percepții eronate ale unor stimuli externi, când nivelul de stimlare senzorială e redus: noaptea în pădure, în locul unei stânci existente i s-a părut că vede un om; a văzut bagajul alunecând în autobuz- el exista în realitate dar în fapt nu se mișcase; cât și pseudohalucinații vizuale- MI experimentează perceperea a ceva ca aparținând lumii exterioare, în acelați timp cu recunoașterea faptului că nu există un corelat extern al acestei experiențe: un gândac pe ușa scării blocului, un cațel în iarbă, o mână care trece peste monitor rapid când se uită la un clip pe youtube. Aceste percepții insolite se remit total, după spusele tinerei, la sfârșitul lunii ianuarie 2016.

M.I. a făcut investigații suplimentare pentru simptomatologia declarată: în decembrie 2015 a consultat un oftalmolog, care i-a confirmat că vederea e ok (-0.5); vizita la neurolog i-a infirmat prezența unei tulburări neurologice, i s-a recomandat un endocrinolog, din cauza deficitului de vitamine B12 (ea fiind vegetariană) care pot cauza tulburări de percepție la care se adaugă neuroastenia; medicul psihiatru consultat în februarie 2016 a explicat apariția tulburărilor de percepție vizuală pe fondul stresului și depresiei, nu i-a dat tratament medicamentos, i-a recomandat psihoterapie, a spus să țină sub observație situația iar dacă reapar simptome să o reconsulte (trimiterea de la medicul de familie fiind valabilă 2 luni); după acest consult, MI a început să ia vitamina B și să manânce carne, simțindu-se mai energică. Apariția tulburărilor calitative de percepție se asociază cu o dispoziție anxios-depresivă, și un echilibru neuro-psihic instabil.

3

Antecedentele heredo-colaterale: tatăl- clinic sănătos, fără istoric de tulburări psihiatrice; mama- tentativă de suicid (2008), medicație antidepresivă (starea de sănătate a mamei îi creează anxietate. M.I. este refractară la tratamentul medicamentos luat de mama sa pentru că aceasta devenise "o legumă", fapt care o face să se simtă anxioasă la gândul unei eventuale medicații psihiatrice pentru percepțiile vizuale insolite). Afecțiuni din familia extinsă: epilepsie- strabunic matern, alcoolism- bunica paternă, bunicul matern; este posibil ca bunicul patern să fi avut alte tulburări nediagnosticate (descris ca violent, imprevizibil; ucis în pădure).

3. Scop și obiective Scopul pentru care s-a prezentat la cabinet – intervenție psihoterapeutică pentru a depăși

"blocajul trăit"; M.I. dorește să "înțeleagă cauza demotivării sale și să găsească soluții la problemele sale de relație cu bărbații din viața sa" ; totodată M.I. este interesată să afle motivul apariției experiențelor perceptive insolite și cum le poate gestiona pentru a se remite complet. În consecință, ca și obiective- evaluarea clinică se impune ca etapă premergătoare intervenției psihoterapeutice, respectiv se are în vedere psihoterapia de suport pentru diminuarea manifestărilor anxios-depresive.

4. Instrumente folosite în evaluare Interviul anamnestic, observația comportamentală, mini test pentru examinarea stării

mentale- MMSE, scala de evaluare globală a funcționării- GAF, test pentru măsurarea abilității eductive – Raven SPM Plus, test de măsurare a memoriei topografice, test de măsurarea memoriei verbale – Rey verbal, teste de memorie vizuală- plăcuțe Carrard, teste de măsurarea atenţiei distributive – A.D.Romb, Semnale și Labirint, teste de măsurarea atenţiei concentrate Toulouse Pieron și A.C.C., test de măsurare a flexibilității atenției- Consemne litere, scala Hamilton de evaluare a depresiei, Zung Self- Rating Depression Scale - Sds, Chestionar Beck H.S., Chestionar depresie Beck, Chestionarul de anxietate- Trait State Anxiety Test – după Spielberger, Gorsuch, Luschene, Scala de anxietate Hamilton - HRSA, Chestionarul de anxietate nr. 2 Manifest Anxiety scale - ( MAS ) de J.A. Taylor, Inventarul de anxietate stare-trăsătură STAI- forma Y, Chestionarul Personalități accentuate P.A.-Schmiescheck, Testul Woodworth - Mathews (inventarul psihonevrotic), Eysenck Personality Questionnaire- E.P.Q., test de temperament Wiersma-Heymans.

5. Durata Evaluarea s-a efectuat în perioada octombrie 2015-ianuarie 2016, în 8 sesiuni a 3 ore.

6. Prezentarea cazului 6.1. Examinarea statusului mintal minim - MMSE- scor obținut: 30 puncte, stadiu: I, trăsături specifice: stare psihică normală, fără semne și simptome mnezice6.2. Nivelul de dezvoltare intelectuală 6.2.1. Evaluarea capacității eductive - Matricile progresive Raven SPM PLUS: scor total= 53 puncte, rang percentil 55,2, nivel matrici progresive= III+ (intelect de nivel mediu bun), stanină 5, IQ= 102; Scoruri așteptate: 12, 12, 11, 11, 7;Scoruri realizate: 12, 12, 10, 9, 10;

4

Discrepanță: 0, 0, -1, -2, +3 ; Semnificația psihologică a greșelilor: Seria C: C9- excitabilitate crescută, Personalitate

histrionică, maniaco-depresivă; C11- tulburări afective; D3- tulburări de dispoziție, patologie pe fond organic- acuitate vizuală auditivă, reacție tardivă față de stimulii complecși, blazare, tulburări anxioase, stres postraumatic; D5-tulburare de P obsesiv-compulsivă, narcisică, schizofrenică, schizoidă, schizoafectivă, tulburări de dispoziție; D12- tipar de stres ocupațional (burn-out) ; E5, E11- probleme de adaptare și acceptare.

Concluzie: greșelile făcute de M.I. relevă un nivel crescut de excitabilitate, aspecte maniaco-depresive, prezența unei tulburări afective, cu modificarea dispoziției, unele caracteristici ale personalității histrionice, obsesiv-compulsive, narcisice, schizoide, schizotipale; vulnerabilitate emoțională, posibil lipsă de încredere în sine, perfecționism, meticulozitate, ritm lent, rigiditate, dificultăți de adaptare și acceptare, stres ocupațional.

6.2.2. Evaluarea memoriei:a. Proba de memorie topografică: Scor total=15 pct, C ex=1, clasa I, memorie topografică de nivel foarte bunb. Proba Rey verbal: - scor total= 65 pct; Cex total= 86,66 - memorie verbală de scurtă durată sau de lucru de nivel bun, clasa IV- lista 1=9 pct, 6 omise, 0 greșite, 0 dublate, Cex= 0,60- lista 2 =12 pct, 3 omise, 0 greșite, 0 dublate, Cex= 0,80- lista 3 =14 pct, 1 omise, 0 greșite, 0 dublate, Cex= 0,93- lista 4 =15 pct, 0 omise, 0 greșite, 0 dublate, Cex= 1- lista 5 =15 pct, 0 omise, 0 greșite, 0 dublate, Cex= 1Semnificația psihologică a omisiunilor: interferență pozitivă, curba memorării crește progresiv. Elemente de fixare- tendința de a reproduce cuvintele în ordinea citirii reflectă capacitate slabă de organizare, rigiditate, încăpățânare, lipsă de creativitate, perfecționism, tendința de a bloca noul sau metode euristice, negațiec. Probă de memorie vizuală- plăcuțe Carrard : Scoruri obținute:- prima expunere: 4x 1 pct; 9x 2 pct; 3 greșite, 0 omise, total 22 puncte, Cex= 0,76 , clasa III- memorie vizuală de nivel mediu- a doua expunere: 4x 1 pct; 12x 2 pct; 0 greșite, 0 omise, total 28 puncte, Cex= 0,88 , clasa IV- memorie vizuală de nivel bun- a treia expunere: 4x 1 pct; 12x 2 pct; 0 greșite, 0 omise, total 28 puncte, Cex= 0,88 , clasa IV- memorie vizuală de nivel bun - a patra expunere: 2x 1 pct; 14x 2 pct; 0 greșite, 0 omise, total 30 puncte, Cex= 0,94, clasa IV- memorie vizuală de nivel bun- a cincea expunere: 2x 1 pct; 14x 2 pct; 0 greșite, 0 omise, total 30 puncte, Cex= 0,94, clasa IV- memorie vizuală de nivel bunSemnificația psihologică a greșelilor denotă potențial (numărul de erori este restrâns): - stg. jos (2/4): amnezie electivă, situații de șoc în caz de pierdere, situație conflictuală deschisă în grupul primar de sprijin sau secundar (zona de trecut, zona de familie), panică cu sau fără agorafobie, hipomnezie, surmenaj, confabulație (exagerarea elementelor negative din copilărie), anxietate, tulburări de dinamică sexuală

5

- dr. jos (2/4): tulburări ale memorării trecutului în zona pseudo-reminiscențelor, demență, schizofrenie, retard, anxietate generalizată, episod depresiv major, tulburări paroxistice, stări anxioase

6.2.3. Evaluarea atenției:a. Probă de atenție distributivă A.D. Romb: Rezultate obținute: - fără limită de timp: Cex= 1, (clasaV), 0 omise, 0 greșite- distributivitate, concentrare, mobilitate a atenției de nivel foarte bunSemnificația psihologică a greșelilor: 2 greșeli corectate în a doua treime a probei (seria 6, 7) exprimă o posibilă deconcetrare a atenției, plictiseală, demotivare, tulburări de anxietate, tulburări de conduită, tulburări de comportament, tulburări de opoziționism provocatorb. Probă de atenție distributivă semnale: Rezultate obținute: Scor total= 33 puncte, 3 omise: 1C, 1F, 1 G, 0 greșite; Cex= 0,91 grupa IV - distributivitatea atenției, concetrarea și mobilitatea de nivel bunSemnificația psihologică a omisiunilor denotă:: - serii corecte grupa A - centrare pe sine, omisiune grupa C- tendință schizoidă, omisiune grupa F- îngustare câmp perceptiv- tulburare anxioasă, tulburare depresivă, tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă, schizofrenie, tulburare de identitate sexuală, omisiune grupa G- sindrom burnout, oboseală cronică, tulburări organice legate de metabolism, disponibilitate scăzută pentru terapie. Corecție 2 pct seria E, adăugate și apoi șterse- manie, paranoia, borderlinec. Probă de atenție concentrată Labirint: Rezultate obținute: Scor total= 23 puncte, 0 omise, 2 greșite; Cex= 0, 92, clasa IV- concentrare, distributivitate, mobilitatea atenției, spiritul de observație, acuitate vizuală, flexibilitatea atenției, discriminare în câmp perceptiv, simț tehnic și practic, adaptabilitate, de nivel bunSemnificația psihologică a greșelilor: greșite jos- nevoie de siguranță, nevoie de împământare și control, boli organice (locomotor, excretor) personalitate de tip paranoid, tulburări de depresie, episod depresiv în schizofrenie; greșite dreapta- tulburări de alimentație, tulburări de personalitate dependentă, depresie, impulsivitate agresivitate, tulburări de comportament și de instinctd. Proba de atenție concentrată Touluse-Pieron: Rezultate obținute: Scor total= 222 puncte, 8 omise (7 dreapta sus, 1 stg centru) majoritatea în prima parte, 0 greșite; Cex= 0, 965, clasa IV- atenție concentrată de nivel bunSemnificația psihologică a greșelilor denotă: probleme cardio-respiratorii, personalitate expansivă, mincinoasă, tulburare de personalitate paranoidă, manie, adicțiie. Proba de atenție concentrată cifre A.C.C: Rezultate obținute: Scor total= 184 puncte, 4 omise, 0 greșite; Cex= 0, 978, clasa III- atenție concentrată de nivel mediuSemnificația psihologică a omisiunilor denotă: - intrare grea în sarcină, adaptabilitate la sarcină nouă mai greoaie, personalitate narcisică, paranoidă, histrionică, ipohondră, episod depresiv sever, tulburări de anxietate cu atac de panică, schizofrenie, oboseală, tulburări metabolice, personalitate dependentă și maniacală, obsesiv-compulsivă, stres de suprasolicitare exogen, probleme legate de sistemul osteo-articular, personalitate: maniaco-depresiv, ciclotimică, depresie endogenă, axietate, fobii

6

f. Proba de atenție concetrată- Consemne litere: Rezultate obținute: Scor total= 389, 19 greșite (10s + 9 c), Cex= 0,955- III nivel mediu pentru flexibilitatea atenției, discriminare perceptivă, orientare în sarcină, rezistență la oboseală, la monotonieSemnificația psihologică a distributivității erorilor: 5 greșeli prima parte, 8 în a doua, 6 în a treia- tulburări legate de metabolism, digestie, tulburări de tip histrionic, narcisic, paranoid, tulburări de anxietate

6.3. Evaluarea depresiei:a. Scala de depresie Hamilton Scor obținut: 19 puncte (18-25) depresie moderatăSimptomatologie constatată: dispoziția depresivă, sentimente de vinovăție, insomnie mediană, simptome genitale, ipohodrie, pierderea interesului în activități, declarate cât și observate indirect prin neatenție, indecizie de a iniția activități, afectarea abilității de concentrare, anxietate la nivel psihicb. Zung Self- Rating Depression Scale - Sds Scor obținut: 51 puncte, Calculul indicelui de depresie = (nota totală x 100) : 80= 63, 75 - depresie moderată (Indice de depresie : între 60 – 69 – depresie moderată)Simptomatologie constatată: - Afectivitate (2 itemi : 1, 17)- tristețe generată de despărțirea de A2, respectiv de modul în care percepe relația de cu părinții ei, sentiment de inutilitate trăit la locul de muncă. Starea de tristețe o experimentează cu precădere din luna septembrie 2015Concomitenţe somatice (8 itemi : 4,5,7,8,9,10,12,13)- are nopți în care se trezește din somn deseori, se simte obosită și lipsită de energie, cu o tensiune internă. Aceste acuze somatice le resimte din martie 2015, perioada de vârf a oboselii fiind luna august 2015.Concomitenţe psihologice (10 itemi : 2,3,6,11,14,15,16,18,19,20)- M.I. acuză incapacitatea de a se simți odihnită, motivele pentru care plânge sunt legate se relația cu A2, cu nemulțumirea de pe plan profesional, speră într-un viitor mai bun, acuză o stare de iritabilitate, experimentează dificultăți decizionale, și o scădere clară a interesului ei pentru activitatea profesională dar și pentru inițierea și participarea la activități care o pasionau - programare, curs de dans, curs de chitară. c. Chestionar Beck H.S. Scor obținut: 9 puncte, potențial (risc) suicidar moderat, situație de viață stabilă, nu prezintă pericol iminent, dar trebuie supravegheată. MI declară că nu a avut intenții suicidare, se gândește la moarte (apare anxietatea referitoare la tentativa de suicid a mamei) dar nu la a-și lua viața. Singura intenție declarată în acest sens a avut-o în adolescență ca reacție la conflictele între părinți.d. Chestionar depresie Beck Scor obținut: 19 puncte, depresie medie (moderată), apar modificări somatice precum tulburări de somn, pierderea apetitului, pesimism, diferite sentimente şi acuze personale pe care tânăra şi le atribuie cum ar fi sentimente de vinovăţie, de eşec, pentru care se recomandă intervenţie terapeutică.Concluzie: Viața emoțională efervescentă, amprentată de pierderea prin separare a partenerului de cuplu declanșează pentru M.I. un episod depresiv; schimbăile afective generând simptome tranzitorii similare celor psihotice (experiențele perceptive insolite devin un mecanism de apărare al tinerei, traducând refuzul acesteia de a accepta realitatea în plină desfășurare, constituind în egală măsură o sursă inadecvată de a primi atenția dorită din partea prietenilor, respectiv a fostului partener A2). Scorurile obținute la probele de depresie indică instalarea unei tulburări depresive majore recurente, fiind satisfăcute criteriile de diagnostic: dispoziție

7

depresivă cu modificarea nivelului anterior de funcționare timp de 2 săptămâni, scăderea plăcerii, insomnie mediană aproape în fiecare zi, lipsă de energie zilnică, diminuarea capacității de concetrare, gânduri recurente de moarte (A), simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt (B), simptomele cauzează detresă în plan social și profesional (C), simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe sau ale unei condiții medicale generale (D), simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu (E).

6.4. Evaluarea anxietății:a.Chestionarul de anxietate- Trait State Anxiety Test – după Spielberger, Gorsuch, LuscheneScor obținut: 9 puncte- M.I. prezintă o anxietate moderată în situații care implică afirmarea disponibilităţilor pentru performanţă, cu precădere la locul de muncă. Manifestă neliniște și tensiune nervoasă atunci când are de rezolvat anumite proiecte, trăiește nesiguranță vizavi de soluțiile pe care le găsește, comparându-se cu colegii ei pe care îi vede mai competenți; chiar și atunci când primește feedback pozitiv se îndoiește de autenticitatea acestuia. Preferă să nu își spună părerea superiorilor, de teamă să nu se facă de râs că nu are un răspuns corect. Manifestă anxietate de evaluare, iar când se pregătește pentru o anumită activitate, anticipează desfăşurarea acesteia ca având multe piedici şi obstacole. Deseori starea psihică neplăcută de îngrijorare şi incertitudine pe care o resimte este asociată cu unele manifestări fiziologice, având tendinţa să ascundă această stare. Este perfecționistă și are așteptări ridicate de la sine, uneori nerealiste raportate la volumul de muncă, ajungând să se epuizeze prin supramobilizare către adjudecarea rezultatului dorit.b. Scala de anxietate Hamilton - HRSA Scor obținut: 16 puncte (între 11-16 anxietate moderată); anxietatea psihică (itemii 1, 2, 3, 4, 5, 6, 14)= 12 puncte; anxietatea somatică (itemii 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13)= 4 puncteDispoziția anxioasă caracterizată prin nesiguranță și îngrijorări, greu de controlat au legătură cu pericolul pe care M.I îl anticipează în legătură cu starea de sănătate a mamei sale și eventualele conflicte de care ea se teme că ar putea apărea în relația de cuplu a alor ei, odată cu revenirea definitivă în țară a tatălui ei. Acest fapt îi creează o stare de iritabilitate și insecuritate, generate și de gândul că ar putea fi rănită într-o viitoare relație de cuplu (se raportează la experiențele sale anterioare în diadă). Tensiuni psihică se manifestă printr-o agitație internă, dar care nu o împiedică să-și continue activitatea. În momentul evaluării prezența fricii nu apare cu claritate. În ultimele 3 zile, somnul este perturbat se trezește aproape în fiecare noapte o dată sau de două ori, dar nu se ridică din pat, reușește să adoamă la loc și să cumuleze 7-8 ore de somn/ noapte. (din luna martie 2015 de când a apărut epuizarea la job, M.I. constată că doarme mai mult, înainte având nevoie doar de 5-6 ore de somn pentru a se simți odihnită). M.I. acuză probleme de memorie de lungă durată, sau de concetrare a atenției la sarcinile de serviciu, pe care însă reușește să le ducă la bun sfârșit. M.I. apreciază că este mai tristă de cât de obicei, principala sursă fiind încheierea relației cu A2. În timpul interviului, M.I. poate părea neliniștită. Prezența senzației de greutate în gât este posibilă dar dificil de confirmat, în schimb M.I. acuză stări de greață și crampe stomacale ocazionale.c. Chestionarul de anxietate nr. 2 Manifest Anxiety scale - ( MAS ) de J.A. Taylor Scor obținut: 46 puncte (între 26-50 puncte prezența unor stări anxioase în conduita individuală); anxietate moderată Simptomatologie constatată: dispoziție depresivă, îngrijorare

8

referitoare la relația sa de amiciție cu A2, la afecțiunile mamei, descurajare, absența motivației la locul de muncă, dificultăți de concentrare, tristețe dată de sentimentul de inutilitate, de lipsă de valoare la locul de muncă, sentimente de inferioritate în relație cu colegii de muncă sau cu noua prietenă a lui A2, teamă de a se angaja într-o nouă relație de cuplu pentru a nu suferi sau a fi respinsă, retragere socială, indecizie, epuizare fizică și psihică, nesiguranță, plâns cu ușurință, incertitudine față de viitor, stare de confuzie.d. Inventarul de anxietate stare-trăsătură STAI- forma YScoruri obținute:Forma Y-1 anxietate ca stare= 65 puncte---------anxietate ca stare semnificativă clinicForma Y-2 anxietate ca trăsătură= 35 puncte----anxietate ca trăsătură scăzutăScor total= 100 puncte- anxietate moderată -Echilibru neuropsihic instabilÎncordarea, neliniștea, agitația resimțite se datorează ruperii relației de prietenie cu A2, și implict intrării acestuia într-o nouă relație, ceea ce stimulează comparația negativă a lui M.I cu noua prietenă, ea se simte dată la o parte, consideră că nu merita atitudinea brutală în care i s-a comunicat vestea, stima sa de sine și imaginea de sine fiind afectate. Se simte inutilă și lipsită de valoare (sentiment resimțit anterior și în plan profesional), aspecte care îi creează tulburare dar și nehotărâre decizională.Se înregistrează așteptările ridicate față de propria persoană, absența autoaprecierii, imaginea de sine negativă, lipsa de încredere în sine, slăbiciune nervoasă, cu rezistență scăzută la solicitări intense, la situații stresante și afectogene, predispoziție spre neurastenie, dificultăți de echilibrare în situații tensionale, slăbiciunea mecanismelor de autocontrol, echilibru emoțional fragil, hipersensibilitate emoțională.Concluzie: scorurile obținute indică un nivel moderat al anxietății psihice de factură exogenă ( manifestările sunt generate de raportarea inadecvată a lui M.I. în relațiile cu persoanele semnificative și în relație cu propria persoană, afectând implicit funcționarea sa în cadrul familiei, în plan profesional, în intimitate). Manifestările anxioase însoțesc depresia recurentă, nefiind îndeplinite criteriile de diagnostic pentru o tulburare anxioasă.6.5. Evaluarea personalității:a. Chestionarul Personalități accentuate P.A.- Schmiescheck Rezultate obținute: scor de 100% care indică patologie foarte accentuată pentru următoarele trăsături- ciclotimie, exaltare și emotivitate; scor de 75% pentru nestăpânire exprimă accentuarea acestei trăsături, având intensitate pregnantă, la limita dintre normalitate și anormalitate psihologică (psihopatie accentuată); scor mai mare de 50 % care reflectă fragilitate, cu accentuarea relativ obișnuită a anumitor trăsături precum hipertimie (62,5%), demonstrativitate (58,1%)- trăsături structurale, specifice temeperamentului nervos), hiperperseverența (58,1%). La limita normalului apare anxietatea (50%) și hiperexactitatea (49,8%); în normalitate încadrându-se distimia (37,5%). Corelații imposibile : demonstrativitate cu hiperperseverență- denotă un mecanism de autoreglare, compensator; corelații directe: hipertimie cu emotivitate- reflectă dezirabilitatea socială; hipertimia cu ciclotimia cu emotivitate cu demostrativitate indică o stare de labilitatea emoțională, cu trăiri afective intense, uneori exagerate; hiperperseverența cu anxietate cu exaltarea cu ciclotimia cu hiperexactitatea explică exigențele ridicate față de sine, însă nerealiste în raport cu resursele personale, distanță care determină apariția unor consecințe în plan afectiv sub forma manifestărilor anxios-depresive.

9

Tendințele dominante : emotivitate, ciclotimie, exaltare, nestăpânire, demonstrativitate confirmă prezența unei tulburări pe fond afectiv (axa 1), tulburări de stres- elemente stresoare- grup primar de sprijin (axa 4) cât și aspecte ale tulburării de personalitate borderline, evitantă, schizoidă.b. Testul Woodworth - Mathews (inventarul psihonevrotic) Total obținut: 1014- relevă o personalitate încărcată psihopatologic, aflată la limita superioară a normalităţii; scorul mai mare la scala 7 ( instabilitate) se corelează cu scalele 1 – emotivitate, 3 – tendinţe schizoide, 5 – tendinţe depresive, hipohondrice. Tendințele depresive și ipohondriace sunt puternice, accentuate (cls IV-valoare 208) exprimând riscul de a vedea totul în negru, și de a trăi stări afective polarizate negativ; tendința de a se considera bolnav fără motiv (rezultat care corelează cu ciclotimia și hipertimia ridicate de la P.A.). În zonă de filtraj limită (cls III) se încadrează: tendințele către instabilitate psihică (valoare 156- care corelează cu emotivitatea și hipertimia accentuate de la P.A.) marcând trecerea rapidă de la o stare afectivă la alta, de la o atitudine la alta, lentoare în rezolvarea sarcinilor și incapacitate de concentrare a atenției; tendințele schizoide (valoare 150- se corelează cu ciclotimia accentuată de la P.A.) - indice pentru introversie- tendința spre singurătate, închidere în sine, ce duce la dificultatea de adaptare la mediu, tendință de formare a unui univers lăuntric care pune stăpânire pe comportamentul social, și emotivitate simplă (valoare 140- se corelează cu emotivitatea crescută de la P.A.) ce exprimă predispoziție spre o resimțire vie și intensă a emoțiilorTendințe vagi și ușoare (cls II)- sunt înregistrate pentru obsesii și psihastenii (valoare 120- se corelează cu scorurile medii de la hiperperseverență, hiperexactitate și nestăpânire de la P.A) indicând tendințe slabe spre slăbiciune psihică, înclinații spre tulburări în plan psihic, manifestate prin fenomene obsesive, fobii, stări de nehotărâre, nesiguranță; și pentru tendințe impulsive (valoare 108- ce corelează cu exaltarea și hipertimia de la P.A.) exprimând tendința ușoară către agresivitate nejustificată și o dispoziție necontrolată.c. Eysenck Personality Questionnaire- E.P.Q. Rezultate obținute: E= 15 (cls V- ambivert pur; N= 13 (cls VIII- accentuat); P= 6 (cls VI- moderat); C= 18 (cls VIII- accentuat); L= 12 (cls IV- sinceritate scăzută, managementul impresiei acceptabil). Nevrotismul accentuat, denotă labilitatea emoțională, hiperemotivitatea amplificată la stres, neliniște, iritabilitate, irascibilitate, defcit de adaptabilitate, neliniște, trecerea rapidă de la o stare la alta; la care se adaugă o tendință accentuată către tulburări de comportament cu impulsivitate ridicată, manifestări bruște ale afectelor, retragere socială, un comportament iegal pe fond irascibil. Relația extraversie moderată - nevrotism accentuat indică riscul pentru depresie, impulsivitate, anxietate, locus of control redus, sensibilitate crescută.d. Test de temperament Wiersma-Heymans.Rezultat obținut: temperament Nervos (E, NA, P); M.I. este impulsivă, nerăbdătoare, emotivă, cu o dispoziție variabilă, stăpânirea de sine fiind dezirabilă. Concluzie: rezultatele obținute la instrumentele de evaluare a personalității reflectă un pattern de experiență internă și de comportament caracterizat de emoționalitate ridicată, labilitate emoțională, instabilitate în relațiile personale (cu reacții revendicative față de ceilalți și de furie orientată către sine în situații de pierdere sau abandon), imagine de sine afectată, impulsivitate, tendințe manipulative în vederea obținerii atenției, sentiment cronic de vid interior și

10

insatisfacție, sentimente de inadecvare, neîncredere în ceilalți (cu teama de a nu fi pusă în dificultate), centrare pe nevoia de evitare a rejecției. Aceste aspecte indică prezența unor trăsături accentuate de personalitate borderline și evitantă, nesatisfăcând criteriile generale pentru o tulburare de personalitate.

7. Încadrarea pe axe AXA I (tulburări clinice)– 296.32 tulburare depresivă majoră, recurentă, moderată, cu elemente psihotice; (fără recuperare interepisodică completă, fără tulburare distimică)AXA II (tulburări de personalitate)– 71.09 niciun diagnostic pe axa II, trăsături de personalitate borderline și evitantăAXA III (condiții medicale generale )– fără afecțiuni medicale diagnosticate (analizele medicale reflectă un deficit de vitamine B, corelată cu alimentația vegetariană); nu este sub tratament cu medicație antidepresivă sau antipsihotică.AXA IV (probleme psihosociale și de mediu) – probleme cu grupul de suport primar, probleme cu mediul socialAXA V (evaluarea globală a funcționării)– GAF= 60 deteriorare moderată în funcționarea globală, ianuarie 2015 (curent), Obs: considerând cel mai scăzut nivel de funcționare din săptămâna anterioară evaluării, se constată că M.I. prezintă o stare de apatie, lipsă de entuziasm, stare de neliniște ocazională, funcționare deficitară în plan profesional (motivație și voință oscilantă) și social- inițiativă scăzută în relația cu C (potențial partener)

8. Procedura de intervenție sau consiliere Intervenția a constat în ședințe săptămâmale/ bilunare de terapie de suport, având ca

obiective : reducerea depresiei și a manifestărilor anxioase, estomparea gândurilor negative și creșterea toleranței la emoții negative, conștientizarea motivațiilor individuale și temerilor asociate cu gândurile și comportamentele sale, identificarea și gestionarea propriilor emoții, încurajarea asertivității, conturarea unei imaginii de sine cât mai realiste, creșterea stimei de sine, dezvoltarea încrederii în sine și asumarea responsabilităților, externalizarea și resemnificarea situațiilor psiho-traumatizante (cu impact major în sfera emoțională individuală), externalizarea emoțiilor negative și găsirea unui alt sens fricii și furiei asociate cu evenimentele traumatice trăite, stimularea unei mai bune integrări profesionale.

9. Concluzii și recomandări Ca urmare a evaluării psihologice, se constată că tânăra are o stare psihică normală, fără

semne și simptome mnezice, cu o memorie topografică foarte bună, o memorie de lucru bună și o memorie vizuală medie. Interpretarea calitativă a probelor de memorie evidențiază perfecționism, rigiditate, încăpățânare, lipsă de creativitate, negația pe care M.I. le experimentează în procesarea informației, și mai ales prezența unei ușoare amnezii elective raportată la interacțiunea cu grupul de sprijin primar cât și o stare anxios-depresivă referitoare la pierdere. Aceste date validează informațiile amnamestice și cele observate în interacțiunea cu

11

tânăra, a cărei hipomnezie de evocare a evenimentelor psihotraumatizante funcționează ca un mecanism de apărare.

M.I. prezintă o inteligență de nivel mediu bun, cu o atenție bună; însă greșelile efectuate indică instalarea unei tulburări afective cu modificarea dispoziției, un nivel crescut de excitabilitate, meticulozitate, vulnerabilitate emoțională, lipsă de încredere în sine, dificultăți de adaptare și acceptare, ritm lent, rigiditate, stres de suprasolicitare exogen. Aceste aspecte sunt confirmate și de probele de depresie și anxietate administrate, care reflectă existența unei tulburări depresive majore recurente, însoțită de anxietate moderată; M.I. trăiește intens separarea de fostul său partener de cuplu, eveniment care intensifică rănile de respingere și abandon produse timpuriu în relațiile parentale (nu s-a simțit acceptată și suținută afectiv), reactivate ulterior în experiențele de cuplu, pe care ea le gestionează dezadaptativ prin depresie, cu consecințe în plan personal și profesional.

Specificul temperamental nervos o predispune pe M.I. la impulsivitate, reacții emoționale inegale, emotivitate crescută și dispoziție fluctuantă, stăpânirea de sine și adaptarea la schimbare devenind dezirabile. Schimbările afective, percepute subiectiv la cote ridicate, determină simptome tranzitorii similare celor psihotice; experiențele perceptive insolite arată refuzul și incapacitatea tinerei de a se adapta și accepta noul statut- de fostă iubită în vechea relație de cuplu. Pentru a se proteja de suferința creată de teama de respingere în relațiile semnificative (M.I. interpretează incidentele prin filtrul rănii sale emoționale și se simte respinsă chiar și atunci când nu este), ea a adoptat inconștient o mască de fugar, aceasta fugind din fața situațiilor sau persoanelor care o pot face să trăiască sentimente de inferioritate, de a nu fi destul de importantă pentru a fi acceptată. Centrarea pe nevoia de evitare a rejecției, cu dorința implicită de a obține afecțiune și atenție, generează labilitate emoțională și instabilitate în relație cu sine și cu ceilalți, tendințe manipulative în vederea obținerii atenției, sentimente de inadecvare, neîncredere în ceilalți și experimentarea unui sentiment cronic de vid interior și insatisfacție, cu efect negativ asupra stimei și imaginii de sine- aspecte care se structurează într-un pattern de experiență internă și de comportament, specific personalității evitante și de limită.

Se recomandă continuarea procesului psihoterapeutic pentru reducerea până la recuperarea completă a simptomatologiei depresive, ceea ce implică reducerea profunzimii subiective a depresiei și ameliorarea mecanismelor cognitive; construirea unei stime de sine sănătoase, cu stimularea acceptării de sine; dezvoltarea capacității de interrelaționare pozitivă, ce implică raportarea pozitivă la lume, mai puțin egocentrică; descoperirea de noi metode de a-și gestiona nevoile și relațiile (să devină disponibilă pentru intimitate în relații, diminuând teama de respingere); deblocarea procesului de autodezvoltare și optimizare personală pentru restructurarea personalității.

Suplimentar este încurajașă stimularea hobby-urilor si pasiunilor- cântat la chitară, drumeții în natură; cât și diversificarea activităților de loisir: practicarea înnotului, a dansului de societate, etc.

Psiholog clinician în supervizareGheorghiu Artemiza-Luminița

AnexeANAMNEZA

12

1. DATE DE IDENTIFICARENume/prenume: M.I.Vârsta (data nașterii): 23 ani (n.02.07.1992)Sex: FStare civilă: NecăsătorităProfesie: inginerOcupație: programator IT

1. MOTIVELE SOLICITĂRII ASISTENȚEI PSIHOLOGICEStare de burn-out, fatigabilitate crescută, (își dorește să "înțeleagă cauza demotivării sale").

Prezintă iluzii și pseudohalucinații vizuale ("falsh-uri" vizuale de fracțiuni de secundă). M.I acuză starea de epuizare din luna august 2015, debutul tulburărilor calitative de percepție fiind luna septembrie 2015 (perioadă în care relația de prietenie cu fostul ei prieten s-a rupt, în urma implicării acestuia într-o nouă relație de cuplu; ei erau separați de un an și rămăseseră prieteni).

M.I. a mai consultat un psiholog în 2013, pentru că "aveam o problemă cu încrederea în mine, tendința de a mă simți copleșită, că nu pot face față licenței, plângeam des, simțeam panică. Am mers cam jumătate de an, m-a ajutat să-mi fac curaj și să depășesc momentul cu bine"

2. EVOLUȚIE, ANTECEDENTELE PSIHOPATOLOGICE PERSONALE ȘI HEREDOCOLATERALE (factori favorizanți, precipitanți, declansatori)

3.1. Familia de originea) Părinţi biologici b) Profesia și ocupația părinților: tatăl- profesie: electrician, ocupația: instalator; mama- profesie: lucrător în comerț, ocupația: femeie de serviciu (pensionată anticipat pe caz de boală)c) Vârsta părinților: în prezent tatăl D.- 47 ani, la nașterea lui M.I. avea 24 ani; mama M- Vârsta în prezent 45 ani, la nașterea lui M.I. avea 22 anid) Personalitatea părinților: tatăl– M.I. îl descrie drept "critic, egoist, infidel, îndemânatic, isteț" Mama- "sensibilă, harnică, dependentă, panicoasă"e) Condiții de trai: locuiește în Brașov cu mama sa într-un apartament cu 3 camere, are camera ei. Tatăl lucrează în străinătate de 3 ani, iar de 7 ani serviciul său a implicat delegații, vine în țară o dată la 2 luni pentru o săptămână. (în februarie 2016 s-a întors definitiv în țară).f) Educație: părinții și bunica maternă s-au implicat în educația sa, aceasta din urmă fiind mai prezentă în primii 8 ani de viață în timp ce părinții erau la serviciu (fără a locui împreună)g) Atmosfera în casă: marcată de certuri "cu ușile închise" mai ales în 2008, pe care însă le auzeam din camera mea; unele îmi erau povestite de mama. Trăia tristețe, furie față de ai săi (pe tată îl considera vinovat, pe mama neputincioasă, critincând-o pentru că "s-a lăsat atât de tare afectată" și pentru că a implicat-o indirect în relația lor de cuplu. In prezent, atunci cand tatăl său vine acasă, are un sentiment de insecuritate, că urmează să izbucnească ceva, "dacă tata se uită pe sms-uri sau primește un mesaj, sunt convinsă că în mintea mamei mele se naște un scenariu, în mintea mea e un butoi de pulbere, din afară pare minunat, eu simt că e ceva forțat din partea amândurora, că nu e autentic", "totuși acum tata s-a mai domolit cu înaintarea în vârstă, observ că se bazează mai mult unul pe ceălalt".

13

h) Relațiile dintre părinți: "In prezent relația dintre părinți este bună, neconflictuală. Când eram prin clasa a IX-a tata a avut o relație extraconjugală de mai multe luni, dorind chiar divorțul. Cu toate că nu se certau de față cu mine, îi auzeam din camera mea. Am aflat de divorț de la mama. După plecarea tatălui meu în Anglia, mama s-a mai liniștit. Însă cred că ea este încă suspicioasă, la un moment dat când a văzut că sunt tristă, primul lucru l-a întrebat a fost dacă l-am văzut pe tata că a mai primit vreun sms sau mesaj pe skype. Când va veni tata definitiv acasă nu știu cum va fi, dar e treaba lor (îngândurată). Mă simt stresată și neliniștită când sunt amândoi acasă, de parcă mă aștept să se întâmple ceva rău între ei. Dacă mi se pare ca unul dintre ei e supărat am o stare foarte neplăcută, îmi fac scenarii, mai ales dacă mama e supărată, îmi trezește grijă spre sperietură, și nevoia de a o apăra dar și de a fugi pentru că îmi este foarte greu, se trezesc amintiri, îmi e foarte greu pentru că ea se panichează foarte repede, eu mă chinui să o conving, preiau din agitația ei" ------ reacția la conflict: în trecut- se retrăgea în camera sa, era spectator pasiv la scenele dintre ai ei, prietenul ei de atunci A1 îi acorda sprijin. Acum e neliniștită la gândul că ai ei pot intra în conflict iar mama sa să sufere din nou, simte nevoia să-și protejeze mama.i) Fraţii: copil unic, și-ar fi dorit o soră sau un frate; "mama însă mi-a spus că nu își mai dorea alți copii având o naștere dificilă cu mine"; fără istoric de avorturi j) Relațiile cu părinții: cu tatăl-"distantă, rece", M.I. nu simte nevoia de a se apropia de tatăl ei, pe care încă nu îl poate ierta pentru infidelitatea față de mama sa (a avut o relație extraconjugală de aproape un an, începută în 2007; în 2008 el a avut intenția să divorțeze, însă a renunțat la idee după tentativa de suicid a soției) M.I. relatează că "nu am avut atenția lui, nu am petrecut prea mult timp cu el, m-am simțit respinsă la un anumit nivel, și astfel cred că am devenit sensibilă la aprecierile bărbaților din viața mea", "nu îl pot încă ierta pentru conflictul cu mama și pentru lipsa de timp petrecut cu mine"------ în raport cu acesta M.I. este ambivalentă, este furioasă, îl respinge însă în egală măsură caută aprecierea și acceptarea lui.Cu mama relația- "în general bună, comunicăm" (însă pentru a nu o îngrijora nu îi povestește despre emoțiile sale), o simte uneori "sufocantă, mama e dependentă de mine (...) mă simt vinovată să îmi văd de planurile mele și să mă mut de acasă, gândindu-mă că ar putea să se îmbolnăvească"----- M.I. este într-o relație de dependență emoțională cu mama sa, inconștient se poziționează în rol de partener de substitut al mamei sale, sursă de anxietatek) Date despre bunici:ocupație Bunica maternă- M.- 64 ani-pensionară, a lucrat în comerț, locuiește în Sânpetru, relație foarte bună, povestesc despre oriceBunicul matern- C-tin- decedat la vârsta de 65 ani (aprilie 2008), de treabă, M.I. a suferit la pierderea sa, cu un an înaintea morții (2007) când a primit diagnosticul de cancer, M.I. a trăit un șoc se gândea că este expusă unei triple pierderi (bunicul, tatăl, primul partener A- plecat în Spania).Bunicul patern- V- a lucrat în agricultură, decedat pe când tatăl ei avea 10 ani, lui îi era frică de acesta, era dur, vulcanic, imprevizibil, violent (își bătea soția), periculos, a fost ucis brutal în pădureBunica maternă- 68 ani, a lucrat în agricultură, alcoolică, labilă emoțional, M.I. o vede foarte rar; s-a recăsătorit cu C-tin, decedat 2000, calm, om bun

14

l) Boli în familie: mama- osteoporoză, hernie de disc, tentativă de suicid (2008), depresie tratată (starea de sănătate a mamei îi creează anxietate. M.I. este refractară la tratamentul medicamentos luat de mama sa pentru că aceasta devenise "o legumă", fapt care o face să se simtă anxioasă la gândul unei eventuale medicații psihiatrice pentru flash-urile sale vizuale). m) Afecțiuni din familia extinsă fără impact direct asupra pacientei- epilepsie- strabunic matern alcoolism- bunica paternă, bunicul matern; este posibil ca bunicul patern să fi avut alte tulburări nediagnosticate. n) Pattern familial asociat (dacă) tulburării/maladiei diagnosticate la client: prin procesul de identificare cu mama, este posibil ca M.I. să fi introiectat simptomatologia anxios depresivă a acesteia, în perioada adolescenței3.2. Evoluția personală a) Preconcepție. Concepție □ Atitudinea părinţilor despre sarcină: sarcină dorită□ Preferinţa pentru băiat sau fată: băiat (aspect confirmat de bunica maternă)--- mesaj inițial de respingereb) Sarcină□ Întreruperi de sarcină anterioare şi datele: nu □ Complicaţii medicale: da, incompatibilitate de RH□ Slăbit/îngrăşat: îngrășare în perioada sarcinii □ Utilizare de alcool şi substanţe: nu□ Depresie maternă – ante/post-partum: nuc) Travaliu și nașterea□ Greutatea la naştere: 3 kg și 200 de g□ Scor APGAR: 10□ Nașterea: la 9 luni, naturală, produsă însă la solicitarea mamei cu câteva zie înainte de termen, ginecologul i-a rupt apa, "pentru că nu mai avea răbdare, s-a chinuit săraca, i s-a spart un vas de sânge la nivel ocular, travaliul a durat mai multe ore (în jur de 20)".□ moduri inițiale de alimentație- alăptată la sân□ caracteristici temperamentale precoce- sugar și copil mic cuminte, liniștit□ Locul nașterii, îngrijire inițială- Brașov, mama a stat acasă mai puțin de 1 an de zile, bunicii veneau și aveau grijă de ea.d) Primele faze ale dezvoltării- normalăVă amintiţi să fi existat dificultăţi în dobândirea □ mersului □ vorbiri □ controlului sfincterian NuAţi fost separat de □ părinţi pentru o perioadă mai mare de timp?□ mamă □tată În jurul vârstei de 3 ani, a fost lăsată singură în casă aprox. o oră, părinții lucrau în schimburi, la întoarcere acasă fiind găsită plângând la ușă. au ales să o lase în supravegherea unei vecine, în acest interval, timp de câteva luni.e) Copilăria și adolescența□ boli în copilărie - afecţiuni grave- nu □ spaime □accese de furie X timiditate □balbism□înroşirea feţei □capricii alimentare □enurezis □somnambulism □coşmaruri frecvente□ adaptarea la grădiniță- dificilă, a plâns o lună de zile în fiecare zi pentru că nu vroia să stea fără părinți; program cu 4 ore□ enurezis- absent

15

□ adaptarea în școala primară- dificultăți de separare în clasa a 3-a și a 4-a, învățătoarea nouă era agresivă, "țipa, ne cârpea, mă speria"□ fuga de acasă- nu□ debutul pubertății- 10 ani (menarha), "îmi spusese mama despre asta, însă m-am speriat, nu i-am spus, m-am dus la bunica și ea m-a liniștit" □ masturbare- nu□ droguri, alcool, țigări - nu □ depresia- nediagnosticată, manifestată prin tristețe, deznădejde, lipsa concentrării, gânduri de inutilitate și neputință, gânduri suicidare: în clasa a X-a, pe fondul tensiunilor familiale, a avut o tentativă de suicid, a vrut să-și taie venele, "eram singură la bunica, ai mei erau pe acasă, pe punctul de a divorța, tocmai mă certasem cu A1, eram atât de afectată, încât mă descărcam și pe el. Îmi amintesc că mă simțeam foarte singură, m-am gândit să-mi tai venele dar nu am avut curajul să pun lama pe piele, aveam nevoie să mă descarc dar nu am avut curaj (...) nimeni nu s-a prins (aveam nevoie de atenție, mama era foarte afectată, tata era rece, se simțea probabil încolțit și de mama și de mine) "□ Modelul familiei de origine, reprezentarea familiei: "căsătoria= negociere, neîncredere (bărbatul-infidel), iubirea= un deziderat, barbații- reci, compensează absența manifestării afecțiunii prin satisfacerea nevoilor materiale, femeile- protective, foarte grijulii, blânde"□ Alte valori care au influențat evoluția: "a-ți arata emoțiile = slăbiciune, oricum celorlalți nu le pasă, e nevoie să te descurci singur, performanța scolară e importantă" □ Evoluția relațiilor interpersonale în cadrul grupului de aceeași vârstă: în generală era catalogată "tocilară" (nu se simțea respectată și asta o făcea să se manifeste cu timiditate); avea un cerc restrâns de prieteni, iar după ce a intrat în relație cu A1 (în jurul vârstei de 14-15 ani) a interacționat mai mult cu grupul acestuia de prieteni și cunoștințe□ Viața sexuală (reacții generate de debutul sexualității, nu sexual): și-a început viața sexuală după 2 ani de relație cu A1 (mai mare cu 6 ani de zile) la insistențele acestuia "am făcut-o de teamă să nu-l pierd, nu e o amintire plăcută, nu mă simțeam în largul meu când mă atingea, am ajuns să simt repulsie; chiar dacă a fost atent, nu a fost brutal, am trăit o presiune psihică, i-am spus că m-am simțit ca un obiect"□ Relațiile de cuplu în liceu, facultate și stabilitatea acestora: prima relație a fost cea cu A1 (29ani) care a durat 4 ani (2007-2011), A1 a fost protectiv și suportiv atunci când ea îi împărtășea situația de familie; ea a decis să pună capăt relației pentru că se simțea constrânsă și inferioară ("făceam doar lucruri pe care el le vroia și eu nu"), "mie a început să îmi placă alt băiat cu care am ieșit la mai puțin de 2 săptămâni după ce m-am despărțit de A1, asta m-a făcut să am remușcări, să cred despre mine că sunt rea". A doua relație semnificativă a fost cu A2 (23 ani), a durat 3 ani (2011- septembrie 2014) au fost colegi de facultate, au hotărât să facă o pauză la inițiativa ei, se simțea geloasă, voria mai multă atenție din partea sa, el avea nevoie de libertate, au hotărât să rămână prieteni (în fapt se comportau ca parteneri dar nu mai erau iubiți), "mi-a plăcut că îmi oferea suport atunci când aveam nevoie, mă simțeam apreciată, avea o părere bună despre mine" el a dorit să se împace ea însă nu dorea să se împace din "disperare, eu nu mă mai simțeam atrasă de el fizic" . Când A2 a anunțat-o că are o nouă prietenă, a suferit, asta a determinat "ruptura relației de prietenie" (21 septembrie 2015), "separarea de A2 m-a afectat, eram bulversată, îl cunoșteam ca fiind cald și grijuliu, dar când mi-a spus de noua iubită a fost brutal, am simțit dezamăgire, revoltă", "mi-am speriat, mi-am dat seama că o să-l pierd și

16

o să se rărească interacțiunile", "mă simțeam aiurea și dată la o parte", "mi-a fost tare greu să-i văd împreună" ; "șocul cel mai mare l-am avut la început de octombrie când A2 a intrat într-o nouă relație cu M., cu care m-a comparat, lucru care m-a durut foarte tare, am început să plâng, mă simțeam anesteziată", în prezent nu mai țin legătura.□ Relația de cuplu actuală: este într-o relație de cuplu de 4 luni cu C (24ani), se înțeleg bine, i-ar plăcea ca el să aibă mai multă inițiativă în a se întâlni ; e introvert, timid, direct, sincer.3.3. Evoluția școlară/profesională a) Școli urmate și performanțe școlare:□ şcoala primară □ începută la vârsta de 7ani □ terminată la vârsta de 11ani□ calificative obţinute- note 9 şi 10 (premiantă loc 1)□ şcoala gimnazială □ începută la vârsta de 11 ani □ terminată la vârsta de15 ani□ calificative obţinute note 9, 10 (premiantă loc 1)□ liceul/şcoala profesională □începută la vârsta de 15 ani □terminată la vârsta de 19 ani -Liceul de Informatică "Grigore Moisil" Brașov- doar în clasa a X-a a luat premiul 2 (cu situația de acasă îi era mai greu să se concentreze la școală)□ studii superioare- Facultatea de Inginerie Electrică și Ştiința Calculatoarelor (Univ. Transilvania Bv) 4 ani□ relaţiile cu profesorii au fost bune. □ relațiile cu colegii- "bune, doar în gimnaziu unii colegi mă tachinau și mă închideau în dulap, cred că erau invidioși pe notele mele" □ ce fel de sporturi aţi practicat- niciunul□ puteţi să-mi vorbiţi despre realizările pe care dvs le-aţi avut până la acest moment. "Cea mai mare realizare a mea este o aplicație IT educațională în cls a 12 a."b) Disciplina școlară, preferințe pentru anumite materii: M.I. a fost o elevă studioasă, îi plăceau științele exacte, în special matematica, dar și disciplinele de socio-umanc) Opțiunea pentru profesie: a considerat că facultatea urmată e de viitor, tatăl ei a încurajat-o în această direcție, moștenindu-i pasiunea pentru tehnologied) Istoricul ocupaţional□ loc de muncă actual- companie IT, image processing, "din anul 3 de facultate am făcut practică la această firmă și apoi m-au angajat"□ relaţiile cu colegii/şefii sunt: X f. Bune □satisfacatoare □nesatisfăcătoare □tensionate, "lucrez foarte mult singură, mă înțeleg bine cu colegii, îmi plac, mi-ar plăcea să fiu într-un birou mai puțin izolat; cu șefii e ok, aș avea nevoie de un feedback constant asupra muncii mele"□ motivația schimbării locului de muncă- "dorinţa de a evolua, de a simți ca fac ceva important pentru ceilalți. Când am terminat facultatea eram puțin naivă, doream să fac lucruri minunate, nu toată lumea este interesată să ajute ci să facă bani, iar tu ca om contezi mai puțin, cum faci produsul, ci să iasă bani, iar asta mă frustrează. Mi-aș dori să fac lucruri interesante, lucruri noi, să creez algoritmi. (în septembrie 2015) Am ajuns uneori să am stări puternice de anxietate, mă simțeam foarte agitată cu atâtea dead-line-uri, și de la agitația asta trebuia să mă duc undeva să plâng, altfel era nasol, eram epuizată, nu mai aveai ce face cu mine după ce mă descărcam. Apoi apărea neîncrederea, dacă pot face ceva, iar dacă sunt bună la ceva, ce rost are ?! acum (oct 2015)"3.4. Nivelul material și modul de viață actual

17

a) Situaţia financiară actuală: X bună □f bună □excelentă □rea □satisfăcătoare □nesatisfăcătoareb) Atitudini şi normeX moral X religios - botezată în ortodoxism, este adeptă a filosofiei budiste, în august 2015 a participat la un retreat cu un maestru tibetan la o procedură de introducere directă, de atunci nu au mai apărut gânduri suicidarec) Activități de timp liber- citește, practică meditația (yoga), iese ocazional cu prietenii în orașd) Proiecte, planuri, aspirații, obiective în familie și viața profesională- dorește să creeze și să implementeze o platformă educațională on line; își propune să călătorească în Tibet, își dorește să se mute singură, vrea o viață de cuplu armonioasă, și pe termen lung se gândește la a deveni mamăe) Ce simţiţi faţă de propriul corp? Acum sunt mai ok cu corpul meu, prin generală și liceu eram mai plinuță (67 kg la 1 m56), și se mai făcea mișto de mine...nu mă simțeam bine în pielea mea. Am slăbit între timp, fiind atentă la ce mănânc, am 53 kg. Acum singura chestie care mai apare din când în când e acneea pe față.□ Vă simţiţi sănătosă? De ce? Mai puțin în ultima vreme, din cauza epuizării fizice și psihice. f) Obiceiuri□ Alimentare –preferate. Din toamna lui 2014 am devenit vegetariană Faţă de care aveţi repulsie– produsele cu carne□ Consumaţi alcool? □Da □Des □Nu X Ocazional □Destul de des □F. rar□ Sunteţi fumător/are? □Da X Nug) Medicamente □ administrate ca urmare a prescrierii medicale Descriere: -□ autoadministrate Descriere: complex de vitamine3.5. Evoluția patologică, primele manisfestări până în prezent – sumara) Vârsta și contextul debutului:- M.I. mă contactează în data de 23 septembrie 2015 pentru a stabili o ședință de terapie "am ceva problemuțe și mi-ar prinde bine o părere obiectivă", prima întrevedere la cabinet are loc în data de 12 octombrie 2015 ; - la prima ședință M.I. acuză o stare de burn-out, de stres și epuizare la locul de muncă, apărută la în luna august când s-a întors din concediu iar numărul proiectelor cu termene limită a crescut. Simte că nu le mai face față, și se întreabă dacă acest job este unul potrivit pentru ea. Este neliniștită și resimte o tensiune internă pe care o trăiește "în valuri" ("sunt zile în care sunt mai liniștită, altele în care ajung să am puternice stări de anxietate, cu agitație crescută, încât simt nevoia să mă descarc prin plâns iar apoi apare o stare de oboseală. Am devenit apatică, mi-a pierit entuziasmul, acum îmi e mai bine, însă luna trecută mi-a fost teribil de greu") . La finalul ședinței M.I. face referire "flash-urile vizuale", "mi se întâmplă să văd lucruri care nu sunt acolo", "nu mă sperie pentru că sunt de scurtă durată, însă mă tem să nu devină mai ample și mai frecvente"- tulburările de percepție (iluzii și pseudohalucianții vizuale) debutează la vârsta de 23 ani, cu 2 episoade scurte la data de 22 septembrie 2015, la 2 zile după "ruperea relației de prietenie" cu fostul său partener de cuplu A2 (de care se separase în urmă cu un an, pe 21 septembrie 2014 la inițiativa ei, pentru că nu se mai simțea atrasă fizic de acesta, și cu care hotărâse să rămână prieteni, decizii neasumate afectiv); în data de 20 sept 2015, A2 îi comunică telefonic că are o

18

nouă iubită, iar M.I. a rămas fără cuvinte, i-a spus că ar vrea să ia o pauză, "se gândea că el a sunat-o să se bucure pentru el, că are o nouă prietenă, mi-a zis destul de ușor nu ca și când pe mine ar putea să mă afecteze. Mă durea că-l pierd nu doar ca prieten ci și ca partener, era diferit de orice prieten de-al meu" (în fapt, se sunau frecvent, vorbeau o dată la 2-3 zile, ieșeau împreună, făceau aceleași activități ca pe vremea când erau iubiți, doar că nu întrețineau relații sexuale). A doua zi se întâlnesc pentru a-i înapoia cheile de la apartament, iar M.I. se simte bulversată și confuză, seara doarme cu greu (apar gânduri referitoare la pierderea lui A2, se simte tristă, descurajată, furioasă, dată la o parte). Următoarea zi, la serviciu pe fond de oboseală, i se pare că vede un coleg care trece rapid pe lângă harta lumii în sala de conferințe, dar își dă seama că nimeni nu era în fața hărții. Seara, vede un gândac pe ușa scării blocului, dar când se uită mai bine, nu era niciun gândac pe ușă. Manifestările patologice ale percepției reapar în alte două zile la începutul lunii octombrie (început de lună care aduce și separarea lui A2 de noua prietenă): în data de 3 octombrie 2015 era în grădina unei prietene, și vede un cățel alb prin iarbă, îi cere confirmarea prietenei sale, care îi spune că nu l-a văzut, la întoarcere spre casă în autobuz are impresia că vede că un bagaj e pe cale să alunece de la locul lui, dă să-l oprească, când realizează că deși bagajul exista, nu se mișcase de fapt. Rămâne calmă. Pe 6 octombrie 2015 vede cum trece o mână peste monitor când se uită la un clip pe youtube, are o stare: calmă. La sfârșitul lunii A2 îi propune să se împace, ea refuză, "eram încă furioasă, mă simțeam aiurea și dată la o parte". Pe 19 noiembrie 2015 i se pare că un coleg își mișcă piciorul în exteriorul biroului, defapt nu se întâmpla asta, el avea picioarele sub birou (stare: calmă, dar dormise 3 ore în noaptea dinainte). În data de 26 ianuarie 2016 când i s-a părut că vede noaptea la Pietrele lui Solomon, în locul unei stanci un om). În 22 decembrie 2015 confundă statusul pe facebook: "are engaged" în loc de "are now friends" - a unui prietene de care știa că e căsătorită (în plan exitențial, la începutul lunii decembrie M.I. era afectată de intrarea într-o nouă relație a lui A2 cu M. , fostă colegă de liceu, cu care o comparase "am ieșit în oraș doar cu A2 și el mi-a spus că am fost importantă pentru el în perioada în care am fost împreună dar n-am fost nicicând la fel de importantă ca M., dar a fost cu mine pentru că semănam cu M., cu ea se potrivește mult mai bine, mi-a povestit ce lucruri poate face cu ea și cu mine nu... am început să râd, parcă eram într-o comedie proastă. Am avut o stare ciudată, pentru mine a fost foarte dureros, am început să plâng (mama s-a speriat de mine) mă simțeam anesteziată, șocul fusese mare. Îmi era greu să văd că A2 de care am fost foarte atașată e foarte fericit cu altcineva, sau chiar logodit cu altcineva". (în terapie conștientizează credința personală, de a nu arăta ceea ce simte, de a nu exprima prin plâns durerea, pentru că i-ar răni pe ceilalți, și ar fi considerată slabă "mă opresc în a arăta ceea ce simt pentru că oricum celorlalți nu le pasă (referire la A2, la tata), sau altora le pasă prea mult (referire la mama)".- MI a făcut investigații suplimentare pentru simptomatologia declarată: în decembrie 2015 a consultat un oftalmolog, care i-a confirmat că vederea e ok (-0.5); vizita la neurolog i-a infirmat prezența unei tulburări neurologice, i s-a recomandat un endocrinolog, din cauza deficitului de vitamine B12 (ea fiind vegetariană) care pot cauza tulburări de percepție la care se adaugă neuroastenia; medicul psihiatru consultat în februarie 2016 a explicat apariția tulburărilor de percepție vizuală pe fondul stresului și depresiei, nu i-a dat tratament medicamentos, i-a recomandat psihoterapie, a spus să țină sub observație situația iar dacă reapar simptome să o reconsulte (trimiterea de la medicul de familie fiind valabilă 2 luni); după acest consult, MI a început să ia vitamina B și să manânce carne, simțindu-se mai energică

19

- apariția tulburărilor calitative de percepție se asociază cu o dispoziție anxios-depresivă, și un echilibru neuro-psihic instabil.b) Dispoziţia predominantăX anxioasă X îngrijorată □ vesel □deznădăjduit □optimist □pesimist □dispreţuitor □prea increzător in sine □stăpânit □demonstrativ □iritabil □stabil X instabiăc) CaracterX sensibil □sperios □certăreţ □egoist □dependent □rezervat X suspicioasă □iritabil X timid X gelos □stângaci □impulsiv

Fișa de observație

I. Expresia şi ţinuta persoanei

1. reacţiile la prima intâlnire cu terapeutul :  □ opoziţie X cooperare □ indiferenţă  □ suspiciune obs: atitudinea de cooperare se menține și pe parcursul terapiei, fiind construită o bună relație terapeutică 2. mimica : X hipermimie □ imobilă □ demonstrativă □ euforică □ tristă □ crispată □ tensionată □ temătoare □ evită contactul vizual (evitant) obs: mimica expresivă; adesea contactul vizual este unul prelungit, MI fixându-mă cu privirea, fapt care exprimă în anumite situații interesul ei pentru ceea ce discutăm, iar în alte momente o stare de iritabilitate3. pantomima / mişcările corpului: □ manierisme □ bizarerii □ agitaţie □ imobilitate □ agresivitate □ autoritate □ submisiv X astenic (eventual descrierea discursivă a comportamentului) obs: pantomimica normală; mişcări egale, controlate, mobilitate redusă, MI acuză o stare generală de oboseală4. modul de a se îmbrăca: □ dezordonat □ excentric □ cu rafinament □ travestitism (Utilizarea hainelor sexului opus ) □ cisvestitism (Utilizarea hainelor propriului sex, dar inadecvat, nepotrivit cu varsta) X ingrijit □ auster □ pedant obs: vestimentație îngrijită și ordonată, MI se îmbracă predominant în pantaloni, cromatica variind între culori terne, închise (negru, gri, albastru, maro) sau culori vii (orange, roșu), având un stil retro5. atitudinea : (observată pe parcursul interviului / relatată, despre sine si ceilalti )5.1. faţă de sine: □ supraestimare X subestimare □ dezinvoltă □ arogantă □ superioară □ inhibată X neîncrezătoare □ timidă obs: MI acuză lipsa de încredere în sine, sentimente de inutilitate și descurajare manifestate pe plan profesional "mi se pare că orice aș face nu fac destul de bine și nu sunt destul de bună" ; ea relatează că are ezitari în realizarea anumitor proiecte la firmă, se simte demotivată, se compară cu ceilalți și simte nevoia să îi fie recunoscute meritele în ceea ce face, are tendința să trateze cu indiferență feedbackurile pozitive "whatever" , afirmă că îți subestimează cunoștințele de specialitate, este exigentă cu propria persoană; se observă faptul că aceasta evită să își

20

exprime nevoile, nu îți asumă schimbarea profesională dorită (în prezent face image-processing și-ar dori să lucreze pe software), are așteptări ridicate de la sine, nerealiste. Iar pe plan personal, atât în relația de cuplu actuală dar și în cele precedente manifestă o stimă de sine scazută în raport cu propria sa feminitate, dublată de neîncredere (ceea ce o face să se compare cu alte femei cu care partenerii săi intră in contact, sau să fie geloasă "mi se pare că alte fete sunt mai draguțe, mai interesante") 5.2. faţă de ceilalţi: X prietenoasă □ dușmanoasă □ sinceră □ falsă □ egoistă □ incredere (deschisă) X neincredere (suspicioasă) □ asertivă □ agresiva X defensivă X evitantă, obs: în relația terapeutică atitudinea este deschisă, MI este capabilă să-și exprime corect ideile, adoptând un caracter ușor lamentativ și demonstrativ; răspunde docil în timpul administrării probelor de evaluare psihologică. La nivel declarativ se constată atitudinea evitantă și defensivă în relație cu tatăl ei (MI relatează că discuțiile sunt puține, superficiale, iar atunci când tatăl său este plecat la lucru în străinătate, ea rareori simte nevoia să comunice cu el la telefon sau skype, MI preferă să nu discute cu tatăl ei despre valorile sale spirituale, pe care acesta nu i le împărtășește- evită să vorbească despre budism, sau yoga); în relație cu mama sa își maschează adeseori tristețea și motivele care o fac să trăiască dispoziția afectivă negativă pentru «a nu o încărca pe aceasta, pentru a o proteja» (mama sa este «sensibilă și panicoasă»)

II. Procese cognitive1. calitatea discursului : X logic □ ilogic □ fragmentat X cursiv X coerent □ incoerent X elaborat □ repetitiv □ pretios X alambicat □ plat □ stereotip obs: în general discursul lui MI este logic și coerent, deseori angajându-se în analize și raționalizări ale propriilor alegeri și trăiri. Referiror la aspecte ce vizează relațiile de familie sau de cuplu, uneori răspunde pe alături la anumite întrebări (apar mecanisme de apărare inconștiente- raționalizarea, negarea, evitarea); are tendința de a intra în mai multe subiecte deodată; prezintă o ușoară confuzie în precizarea datelor diferitelor evenimente semnificative din viața sa, sau a anumitor acuze curente (ex: tentativa de suicid a mamei, relația extraconjugală a tatălui, relația sa cu primul său partener, iluziile sale perceptive), ea declarând că «stă prost cu memoria» (eventuala hipomnezie de evocare)2. capacitatea de inţelegere a propriei situatii □ asumare X conştientizare □ negare □ nu constientizeaza boala obs: MI acuză experimentarea unor «flash-urile vizuale» și își dă seama că obiectele sau ființele percepute pentru câteva fracțiuni de secundă, nu sunt reale.3. tulburari ale limbajului: 3.1. limbajul oral: X tahifemie (incoerenta, ritm rapid) □ logoree □ hipoactivitate verbala □ bradifemie (lentoare, monoton) □ mutism □ incoerenţă □ salată de cuvinte □ stereotipie □ disfazie □ dislalie □ ecolalie (repetarea în mod sistematic a ultimelor cuvinte auzite.) □ palilalie (repetarea involuntară, a unui cuvânt sau a unei propozitii, în întregime sau parţial, spuse de el) □ onomatomania (repetarea maniacală a unor cuvinte sau sunete) obs: inițial MI vorbește cu entuziasm, pe un ton glumet, cu o voce de copil (se alintă) atunci când afirmă că a venit din curiozitate la psiholog; ritmul verbal este moderat, însă atunci când

21

sunt atinse subiecte sensibile apar ruperi de ritm, fie în accelerare sau în încetinirea acestuia, cu un volum scăzut, tonalitatea afectivă modificându-se, MI devine serioasă și tristă.3.2. limbajul scris : □ hipoactivitate grafică □ hiperactivitate grafică □ graforee □ grafomanie □ incoerenţă grafică□ stereotipie grafică obs: nemodificat4. tip de gândire: □ concretă X abstractă □ sintetică X analitică X flexibilă □ rigidă □ incoerentă5. tulburări de conţinut ale gândirii (adecvarea la realitate): □ idei dominante X idei obsesive □ idei compulsive □ idei delirante □ idei fobice

□ idei prevalente obs : MI prezintă amintiri obsesive ale tentativei de suicid a mamei sale6. tulburări ale ritmului, fluxului ideativ : X accelerare simplă a ritmului □ fugă de idei □ lentoare ideativă □ viscozitate psihică □ pierderea progresivă a ideilor □ baraj ideativ □ bradipsihieobs: manifestare ocazională7. tulburări de memorie X hipomnezie □ hipermnezie □ amnezie retrogradă □ amnezie anterogradă □ hipermnezie □ criptomnezie (incapacitatea de a diferenţia evenimentele trăite de propria persoana cu cele din vis, citite sau auzite) □ înstrăinarea amintirilor □ hipermnezie afectivă obs: forță mnezică scăzută în evocarea detaliilor cronologice ale unor evenimente cu încărcătură emoțională 8. tulburări de perceptieX halucinaţii □ hiperestezii □ cenestopatii □ hipoestezii X iluzii □ agnozii9. tulburări de atenţie: □ hipoprosexie □ hiperprosexie X deficit de concentrare/atenţionalobs: MI declară că are dificultăți de a se concentra atunci când lucrează la un proiectIII. Comportament □ reacţii explozive □ piromanie □ cleptomanie □ compulsii sexuale patologice x hipobulie □ hiperbulie □abulie □ agitatie psihomotorie □ agresivitate □ stupoare □ hiperactivitate □ automutilare □ conduite delicvente obs: MI acuză o scădere a forței voliționale dar și a motivației profesionale, inițiind și finalizând cu efort anumite proiecte la locul de muncă; situațional coexistă tendințe de perseverare sau de abandon. IV. Dispoziţia de bază1. Tulburări afective (ale dispoziţiei): X depresie, □ euforie, X anxietate, □ indiferentă, X ambivalenţă afectivă, □ frică patologică □ excitatie □ colerica □ constanta X schimbatoare X apatie □ hipotimie □ hipertimie (dispoziţia generală de fond, de structura afectivă personală, nepatologică, coloratura dispoziţiei)obs: MI trăiește sentimente contradictorii față de fostul ei prieten (atracție-repulsie), respectiv față de tatăl ei (iubire-respingere) iar în relație cu actualul său partener manifestă entuziasm însă și teama de a fi respinsă. Acuză o stare de apatie, cu lipsă de interes pentru activitățile zilnice și atractivitate scazută pentru pasiuni precum cântatul la chitară sau studiul pentru programare, care altădată îi făceau mare placere. Totuși se bucură în continuare să citească, să mediteze, să facă yoga. Apar sentimente de inutilitate la locul de muncă (se gândește că nu

22

aduce un plus valoare în ceea ce face), se simte tristă atunci când se gândește la fostul prieten, la starea de sănătate a mamei sale sau la istoricul de relație al alor ei.

MINI MENTAL STATE EXAMINATION

EXAMINAREA STATUSULUI MINTAL MINIM M.I.– 23 ANI

1. Ce zi a săptămânii este azi ? 2. Ce dată este azi ? 3. Ce lună este ? ORIENTARE TEMPORARA – 5 P 4. Ce anotimp este ? 5. În ce an suntem ?

______________________________________________________________ 6. Unde ne aflăm acum ? 7. La ce etaj suntem ? 8. În ce oraş suntem ? ORIENTARE SPATIALA – 5 P 9. În ce judeţ suntem ? 10. În ce ţară suntem ?________________________________________________________________________ 11. Repetă cuvintele „lămâie, cheie, balon ...” REPETITII - 2 P 12. Examinatorul va pronunţa cuvintele cu o rată de unul secundă._________________________________________________________________________ 13. În caz de dificultăţi, repetă de cinci ori cuvintele. MEMORARE – 1 P_________________________________________________________________________ 14. Scade 7 din 100 şi fă cinci scăderi : 15. 93 - 86 - 79 - 72 – 65 16. Orice scădere corectă = o bifare. 17. 18. ATENTIE SI CALCUL MENTAL – 5 P___________________________________________________________________________ 19. Îţi aminteşti cele trei cuvinte pe care v-am pus să le repetaţi ? 20. ... lămâie, cheie, balon .... MEMORIE PE TERMEN SCURT – 3 P____________________________________________________________________________ 21. ... lămâie, cheie, balon .... DENUMIRI / RECUNOASTERI – 2 P 22. Ce este acesta ? (arată un creion) 23. Ce este acesta ? (arată un ceas)_____________________________________________________________________________ 24. Repetă următoarele cuvinte: „nici un dacă, şi sau dar”. INTELEGERE – 1 P ______________________________________________________________________________ 25. Urmează o comandă din trei stadii; ia o bucată de hârtie... 26. Împătureşte-o în două

23

27. Pune-o jos. (maxim 3 puncte) MOD DE REACTIE / SCRIERE – 3 P 28. Citeşte ce este scris pe această hârtie şi supune-te comenzii scrise. (închide ochii)_______________________________________________________________________________ 29. Scrie o propoziţie (pe care o doreşti) pe această hârtie. SCRIERE – 1 P____________________________________________________________________ ___________ 30. Copiază acest desen pe o foaie de hârtie (2 pentagrame care formează un unghi între

ele. câte un colţ din fiecare intersectându-se pentru a forma un diamant)

COPIERE/COMPLETARE – 2

Va rog să desenaţi un ceas şi să completaţi desenul cu limbile la ora 11:10_________________________________________________________________________________ Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns exact (total : 0 - 30)

TOTAL PUNCTAJ OBTINUT : 30 P Stare psihică normală, niciun simptom

Scala de Evaluare Globală a Funcţionării (EGF)[ Global Assessment if Functioning Scale (GAF)

Funcţionarea psihologică, socială şi profesională se consideră pe un continuum ipotetic de sănătate-maladie mentală. Nu se include deteriorarea în funcţionare datorată restricţiilor somatice (sau de mediu).

24

Cod (Moţă: A se utiliza coduri intermediare când sunt corespunzătoare, de ex., 45,68,72)100 Funcţionare superioară într-un larg domeniu de activităţi, problemele de viaţă nu par a fi scăpat vreodată din mână, este căutat de alţii pentru multele sale calităţi.91 Nici un simptom.90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate uşoară înaintea unui examen), funcţionare bună în toate domeniile, interesat şi implicat într-o gamă largă de activităţi, eficient social, 81 satisfăcut în general de viaţă, nu mai mult decât probleme sau preocupări cotidiene (de ex., o ceartă ocazională cu membrii familiei).80 Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacţii expectabile şi tranzitorii la stresori psihosociali (de ex., dificultăţi în concentrare după o ceartă în familie); 71 nu mai mult decât o uşoară deteriorare în funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de ex., rămânere în urmă temporară în activitatea şcolară).70 Câteva simptome uşoare (de ex., dispoziţie depresivă şi insomnie uşoară) SAU unele dificultăţi în funcţionarea socială, profesională sau şcolară (de ex., chiul ocazional ori furt din casă) dar, 61 în general, funcţionare destul de bună, are câteva relaţii interpersonale semnificative. 60 Simptome moderate (de ex., afect plat şi limbaj circumstanţial, atacuri de panică ocazionale) SAU dificultăţi moderate în funcţionarea socială, profesională sau şcolară 51 (de ex., puţini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).50 Simptome severe (de ex., ideaţie suicidară, ritualuri obsesionale severe, furturi din magazine), SAU deteriorare severă în funcţionarea socială, profesională sau şcolară41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil să menţină un serviciu).40 O oarecare deteriorare a simţului critic (reality testing) sau în comunicare (de ex., limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant ) SAU deteriorare majoră în multe domenii, cum ar fi serviciul sau şcoala, relaţiile de familie, judecata, gândirea sau dispoziţia 31 (de ex. omul depresiv evită amicii, îşi neglijează familia, este incapabil să muncească; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidător acasă, lipseşte de la şcoală)30 Comportamentul este considerabil influenţat de idei delirante sau de halucinaţii SAU există o deteriorare severa în comunicare sau în judecată 21 (de ex., uneori este incoerent, acţionează în mod flagrant inadecvat, are preocupări suicidare) SAU este incapabil să funcţioneze în aproape toate domeniile (de ex., stă în pat toată ziua, nu are serviciu, locuinţă sau amici).20 Un oarecare pericol de a se vătăma pe sine sau pe alţii (de ex., tentative de suicid fără urmărirea clară a morţii; frecvent violent; excitaţie maniacală) 11 SAU ocazional incapabil să menţină un minimum de igienă personală (de ex., miroase a fecale) SAU deteriorare flagrantă în comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut).10 Pericol persistent de vătămare severă a sa sau a altora ( de ex., violenţă recurenta ) SAU incapacitatea de a menţine o igienă personală minimă SAU act suicidar sever cu dorinţa clară de a muri.0 Informaţie inadecvatăGAF= 60 deteriorare moderată în funcționarea globală, ianuarie 2015 (curent)

25

SCALA DE DEPRESIE HAMILTON

Hamilton / Rezultat: 19 puncte (18-25) depresie moderată

ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE - SDSNr.crt.

ÎNTREBAREA RAR SAU NICIODATĂ

UNEORI

ADESEA TOT-DEAUNA

TOTAL

1. Mă simt abătut şi tris. 1 2 3 4 3

26

0 1 2 3 41. X2. X 3. X4. X 5. X6. X7. X8. X 9. X10. X 11. X12. X 13. X14. X15. X 16. X 17. X

2. Mă simt mai bine dimineaţa 4 3 2 1 4

3.Plâng sau îmi vine să plâng fără motiv

1 2 3 4 2

4. Dorm rău noaptea 1 2 3 4 3

5.Am poftă de mâncare ca şi înainte

4 3 2 1 1

6.Îmi place să fiu într-o companie plăcută (bărbat / femeie)

4 3 2 1 2

7. Am slăbit 1 2 3 4 18. Sunt constipate 1 2 3 4 1

9.Inima îmi bate mai repede ca de obicei

1 2 3 4 1

10. Mă simt obosit fără motiv. 1 2 3 4 4

11.Mă simt la fel de dispus / vioi, vesel / ca şi înainte.

4 3 2 1 3

12.Lucrurile obişnuite le fac la fel de uşor ca şi în trecut.

4 3 2 1 3

13.Sunt agitat şi nu pot rămâne / sta / linştit

1 2 3 4 3

14. Privesc viitorul cu încredere. 4 3 2 1 315. Sunt mai iritat în prezent. 1 2 3 4 3

16.Nu încerc nici o greutate în a lua o hotărâre.

4 3 2 1 4

17.Am sentimentul de a fi util şi necesar.

4 3 2 1 3

18.Viaţa mea este suficient de împlinită.

4 3 2 1 2

19.Am sentimentul că ar fi mai bine să fiu mort.

1 2 3 4 1

20.Totdeauna mi-a plăcut să fac lucruri pe care le fac şi în prezent.

4 3 2 1 4

TOTAL GENERAL 51

Chestionar Beck H.S.01 Mă gândesc la viitor cu sperantă si entuziasm A F02 As putea să si renunt pentru că nu pot face nimic pentru ca să îmbunătătesc situatia mea A F03 Când îmi merge rău, mă ajută să mă gândesc că lucrurile nu pot rămâne asa pentru todeauna A F04 Nu-mi pot imagina cum va fi viata mea peste vreo zece ani A F

27

05 Am timp destul să fac lucrurile pe care vreau sa le fac A F06 In viitor, mă astept să-mi rezolv problemele cât mai bine A F07 Viitorul meu, îl vad cam întunecat A F08 Mă consider cu deosebire norocos si mă astept să scot de la viată mult mai multe lucruri bune decât alții A F09 Simt că nu pot stăpânii situatia si nu am nici un motiv să cred că în viitor voi putea A F10 Experientele mele trecute m-au pregătit bine pentru viitor A F11 Tot ce pot vedea în fata mea este mai mult neplăcut decât plăcut A F12 Nu mă astept să am ceea ce asi vrea cu adevarat să am A F13 Când mă gândesc la viitor, mă astept să fiu mai fericit decât acum A F14 Lucrurile nu merg cum ati vrea A F15 Am mare încredere în viitor A F16 Niciodată nu obtin ceea ce vreau, deci ar fi o prostie să mai vreau ceva A F17 Este foarte improbabil să am vreo satisfactie reală în viitor A F18 Viitorul îmi pare vag si nesigur A F19 Pot să mă gândesc la mai multe lucruri (perioade) bune decât rele A F20 Nu prea are sens să mă străduiesc cu adevărat să obtin ceva, pentru că probabil nu voi reusi A F

SCOR OBTINUT: 9 p Potential (risc) suicidar moderatGRILĂ CHESTIONAR BECK

0 1 2 3A XB XC XD XE XF XG XH X I X J X K X L X M X N X O X P X R X S X T X U X V X

REZULTAT: 19 p – Depresie medie (moderată)

TRAIT STATE ANXIETY TEST – după SPIELBERGER, GORSUCH, LUSCHENENr. Crt.

ENUNŢURI DA NU

28

1. Îmi vine greu să încep o acţiune dacă nu se găseşte o persoană care să mă sfătuiască, să mă ajute sau să mă susţină.

X

2. Mi se par dificile o mulţime de lucruri pe care ceilalţi colegi le consideră normale, fireşti.

X

3.Sunt tăcut în prezenţa unor persoane importante pentru mine, cum ar fi cadrele didactice, pentru că îmi este frică să nu spun ceva greşit şi astfel să mă fac de ruşine.

X

4. Am nevoie de multe sfaturi sau asigurări din partea celorlalţi înainte de a lua decizii.

X

5. Evit situaţiile în care sunt nevoit să vorbesc cu alte persoane pe care nu le cunosc sau le cunosc într-o măsură mai mică.

X

6. Mă simt dezagreabil rănit chiar într-o măsură mai mare decât majoritatea oamenilor, dacă cineva mă critică sau nu este de acord cu ceea ce spun sau fac.

X

7. Îngădui altor persoane să ia decizii importante pentru mine. X 8. Evit sarcini sau angajamente care implică colaborarea cu mulţi oameni X 9. Îmi face plăcere să particip la concursuri, indiferent de natura acestora. X10. Înaintea unui examen sau colocviu, mă simt neliniştit şi încordat. X

11. Chiar înainte de a intra la un examen, observ că îmi bate inima mai repede decât de obicei.

X

12.Deşi m-am pregătit temeinic, cu deplină seriozitate şi stăpânesc întreaga materie, în preajma unui examen sunt îngrijorat de faptul că nu voi obţine rezultatele pe care drept le merit.

X

13. Înaintea unui examen, mă simt relaxat, calm şi am siguranţa că voi obţine rezultate pe măsura stădaniilor mele.

X

14.

De fiecare dată când mă prezint la un examen, simt stări de frică, teamă şi nelinişte, deşi sunt familiarizat cu cerinţele şi condiţiile cerute, întrucât în decursul studiilor mele am participat la foarte multe examinări, la care am obţinut de fiecare dată rezultate mulţumitoare.

X

15. Înaintea unui examen mă simt relaxat. X 16. Îmi este imposibil să mănânc ceva în dimineaţa zilei când am un examen. X

17. De obicei sunt speriat de dificultăţile unui examen, de exigenţele şi severitatea cadrului didactic examinator.

X

18. Mă pregătesc pentru un examen cu mult timp înainte, practic săptămână de săptămână, pe baza unor scopuri bine fixate în minte.

X

19. Cred în prezicerile horoscopului pentru ziua când am un examen dificil. X 20. Sunt de acord cu butada :”Întâmplările îi ajută pe cei bine pregătiţi şi hotărâţi”. X

Numărul Enunţului RĂSPUNS PUNCTAJ RĂSPUNS PUNCTAJ

1. Da 1 Nu 0

2. Nu 0 Da 13. Da 1 Nu 04. Nu 0 Da 15. Da 1 Nu 06. Da 1 Nu 07. Nu 0 Da 18. Da 1 Nu 09. Nu 1 Da 010. Da 1 Nu 0

29

11. Da 1 Nu 012. Da 1 Nu 013. Nu 1 Da 014. Da 1 Nu 015. Nu 1 Da 016. Da 1 Nu 017. Nu 0 Da 118. Nu 1 Da 019. Da 1 Nu 020. Nu 0 Da 1

Total : 9 puncte-anxietate moderată

Scala de anxietate Hamilton - HRSA1. Dispoziţie anxioasă – nelinişte, anticipare a ceea ce este mai rău,

anticiparea producerii unui lucru îngrozitor, iritabilitate. 3p2. Tensiune – sentiment de tensiune (încordare), oboseală, reacţii de tresărire,

tendinţa de a plânge foarte uşor, tremurături, sentimentul neliniştii, incapacitate de a se relaxa. 2p

3. Fobii – de întuneric, de persoane străine, de a fi lăsat singur, de animale, de trafic, de aglomeraţie. 1p

4. Insomnii – dificultăţi de adormire, somn întrerupt, somn neîndestulător şi oboseală la trezire, vise, coşmaruri, spaime nocturne. 2p

5. Deficienţe de concentrare – dificultăţi de concentrare, memorie slabă. 2p6. Dispoziţie depresivă – lipsă de interes, lipsa de plăcere în hobby-uri,

depresie, trezire matinală, agitaţie în timpul zilei. 1 p7. Simptome somatice musculare – dureri, contracţii musculare, scrâşnirea

dinţilor, voce nesigură, tonus muscular crescut. 0p8. Simptome somatice senzoriale – ţiuit în urechi, vedere înceţoşată,

transpiraţii reci şi calde, sentiment de slăbiciune, senzaţia unor înţepături. 0p9. Simptome cardiovasculare – tahicardie, palpitaţii, dureri în piept, senzaţii

de leşin, oftat, dispnee (respiraţie grea). 0p10. Simptome respiratorii – presiune şi apăsare în piept, senzaţie de sufocare,

oftat, dispnee. 1p11. Simptome gastrointestinale – dificultăţi de înghiţire, dureri abdominale,

senzaţie de arsuri la stomac, senzaţii de stomac plin, greaţă, vărsături, pierdere în greutate, diaree, constipaţie. 3p

12. Simptome genito-urinare – urinări frecvente, urgenţă la urinare, amenoree, frigiditate, ejaculare precoce, pierderea libidoului, impotenţă. 0p

13. Simptome vegetative – gură uscată, îmbujorări, paloare, transpiraţie, ameţeli, durere de cap intensă. 0p

14. Comportament în timpul interviului – agitaţie, nelinişte, tremurul mâinilor, frunte încreţită, faţă încordată, suspine sau respiraţie rapidă, înghiţituri. 1p

SCOR TOTAL: 16 puncte

30

0-4 Normal 11-16 Anxietate moderată5-10 Anxietate uşoară +17 Anxietate severă

CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2MANIFEST ANXIETY SCALE - ( MAS ) de J.A. TAYLOR

Nr. Crt. Răspuns

Nr. Crt. Răspuns Nr. Crt. Răspuns Nr. Crt. Răspuns Nr. Crt. Răspuns

1. A 21. A 41. A 61. F 81. F2. A 22. A 42. F 62. F 82. F3. A 23. F 43. F 63. A 83. F4. A 24. F 44. A 64. A 84. A5. F 25. F 45. A 65. A 85. A6. F 26. F 46. F 66. F 86. F7. F 27. A 47. F 67. A 87. A8. A 28. A 48. A 68. F 88. F9. F 29. A 49. A 69. F 89. A10. A 30. A 50. A 70. F 90. F11. F 31. F 51. F 71. F12. F 32. A 52. F 72. F13. F 33. A 53. A 73. F14. A 34. A 54. F 74. A15. A 35. A 55. F 75. A16. A 36. A 56. F 76. A17. A 37. F 57. A 77. F18. A 38. A 58. A 78. A19. F 39. F 59. A 79. F20. F 40. F 60. A 80. A

Total obţinut: 46 PUNCTENumăr de puncte Semnificaţii0-9 Lipsa oricărei forme sau manifestări de anxietate.10-25 Unele stări anxioase, reactive, de mică însemnătate şi intensitate, efemere,

rapid estompate de şuvoiul cotidian al faptelor de viaţă.26-50 Prezenţa unor stări anxioase în conduita individuală.51-90 Stări de anxietate care pot ridica semne de întrebare, puternic asociate cu

manifestări fiziologice sau psihosomatice.

Chestionarul SchmiescheckGrupa Nr.de

IntrebariNr.deraspunsuri

Coef. deinmultire

Rezultate Procentaje

1 2 3 4 5 6I – Dem 12 7 2 14 58,1 %II – H-Ex 12 6 2 12 49,8 %

31

III-H-Per 12 7 2 14 58,1 %IV-Nest 8 6 3 18 75 %V-H-Tim 8 5 3 15 62,5 %VI-Dist 8 3 3 9 37,5 %VII-Ciclo 8 8 3 24 100 %VIII-Ex 4 4 6 24 100 %IX-Anx 8 4 3 12 50 %X-Em 8 8 3 24 100 %

CARACTERISTICI 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%I. Demonstrativitate 58,1II. Hiperexactitate 49,

8III.Hiperperseverenta 58,1IV.Nestapanire 75V.Hipertimie 62,5VI.DistimieVII.Ciclotimie

37,5

VIII.Exaltare 100IX.Anxietate 50X.Emotivitate 100

SEMNIFICATIE Nesemnificativ Normal prezente

Fragilitate mediu

accentuat

Psihopatie accentuata

Patologie foarte accentuata

BN.P.

I 3 .1

.2

.3

.4

.5

.6

. 7

.8 H-TIM. 5

II 2 .1

.2

.3

.4

.5

.6

.7

.8

.9

.10

.11

.12 PER. 7

32

100

III 3 .1

.2

.3

.4

.5

.6

. 7

.8 EM. 8

IV 2 .1

.2

.3

.4

.5

.6

.7

.8

.9

.10

.11

.12 H-EX. 6

V 3 .1

.2

.3

.4

.5

.6

. 7

.8 ANX. 4

VI 3 .1

.2

.3

.4

.5

.6

. 7

.8 CICLO. 8

VII 3 .1

.2

.3

.4

.5

.6

. 7

.8 NEST. 6

VIII 2 .1

.2

.3

.4

.5

.6

.7

.8

.9

.10

.11

.12 DEM. 7

IX 2 .1

.2

.3

.4

.5

.6

. 7

.8 DIST. 3

X 6 .1

.2

.3

.4 EX. 4

TB .

11 .22

.33

.44

.55

.66

.77

.88

P .30

.60

.90

.120

.150

.180

.210

.240

I. Demonstrativitate 58,1%- fragilitate, mediu accentuat în contextual temperamental -nervos

(WH) face parte și structural, însă este necesară și evaluarea pe axa 1 (manie, hipomanie,

schizofrenie cu tulburări maniacale, bipolar 1, bipolar 2) si pe axa 2- tulburare de personalitate

histrionică, borderline, narcisică, schizoidă și schizoafectivă, paranoidă

II. Hiperexactitate 49,8% - la limita normalului, dihotomie încredere-neîncredere, tulburare obsesiv-compulsivăIII.Hiperperseverența 58,1%- fragilitate, mediu accentuat- delir, ipohondrieIV.Nestăpânire 75% - psihopatie accentuată- axa 1- tulburări de impuls, tulburări de conduită, opoziționism provocator, segmentul maniacal al afecțiunii (manie, hipomanie, bipolar1, bipolar2), tulburări anxiogene cu atac de panică și agorafobie, axa 2- tulburări de Personalitate antisocială, borderline, schizofrenică, obsesiv-compulsivă, tulburări de comportament alimentarV.Hipertimie 62,5%- fragilitate, mediu accentuat structural în contextul temperamental -nervosVI.Distimie 37,5%- normalitateVII.Ciclotimie 100%- patologie foarte accentuată- axa 1- tulburare ciclotimică, maniaco-depresivi (bipolar 1 și 2), schizofrenie în fază activă, adicții, tulburări datorate consumului de substanțe, tulburări în legătură cu sexul și tulburări de adaptare. Axa 2- tulburare de personalitate dependentă, borderline, schizoid, schizotipal, evitant. Axa 3- pe fond organic. Axa 4- tulburări de stres- elemente stresoare- grup primar de sprijinVIII.Exaltare 100% patologie foarte accentuată-axa1- tulburare ciclotimică, tulburări fond afectiv : manie, hipomanie, tulburare mixtă, bipolar 1, bipolar 2, schizofrenie, psihopatie cu

33

elemente delirante. axa 2 tulburare de personalitate schizoidă, schizofreniformă, antisocială, borderline, obsesiv-compulsivă. Axa 3- tulburări sexuale, consum de substanțe.IX.Anxietate 50% fragilitate, mediu accentuat- stare psihologică prezentă datorată condiției medicaleX.Emotivitate 100%- patologie foarte accentuată- axa 1- tulburări de anxietate și emotivitate, schizofrenie cu elemente depresive, adicții, tulburare de adaptare, tulburări fobice. Axa 2- tulburare de personalitate schizotipală, borderline, histrionică, evitantă, dependentă și uneori obsesiv-compulsivă

Corelații imposibile- Demonstrativ + hiperperseverent- le reduc la sub 50%- mecanism de autoreglareCorelații directe- hipertimie + emotivitate----dezirabilitate socială- hipertimia + ciclotimia+ emotivitate+ demostrativitate- hiperperseverența+ anxietate+exaltare+ciclotimie+hiperexactitate

Tendințe dominante : emotivitate, ciclotimie, exaltare, nestăpânire, demonstrativitate

Chestionarul Woodworth - Mathews

Nr. Crt

PUNCTE COEFICIENT

T O T A L U L

I 5 28 140 Cls III- Zonă de filtraj limită- emotivitate simplăII 5 24 120 Cls II- Tendințe vagi și ușoare- obsesii și psihasteniiIII 5 30 150 Cls III Zonă de filtraj limită-tendințe schizoideIV 4 20 80 Cls I- nivel normal al tendinței-tendințe paranoideV 8 26 208 Cls IV- tendințe accentuate- depresie și ipohondrieVI 3 36 108 Cls II- Tendințe vagi și ușoare- tendințe impulsiveVII 3 52 156 Cls III- Zonă de filtraj limită- tendințe către instabilitate

psihicăVIII 1 52 52 Cls I- nivel normal al tendinței- tendințe egocentrice,

antisociale

Chestionar E.P.Q.

St E N P C L

1 0-6 Introvert 17-23

11-25 19-34 Accentuat 21 Minciuna

34

2 7-9 Introvert 13-16

9-10 15-18 Accentuat 20 Minciuna

3 10-12 Introvert 11-12

7-8 12-14 Moderat 19 Minciuna

4 13-14 Ambivert 8-10 5-6 9-11 Moderat 17-18

Minciuna

5 15-16 Ambivert 6-7 4 7-8 Minor 15-16

Mediu

6 17 Ambivert 4-5 3 5-6 Minor 11-14

Scazut

7 18-19 Extravert 2-3 2 4 Absent 7-10 Buna8 20 Extravert 1 1 3 Absent 2-6 Foarte buna9 21 Extravert 0 0 0-2 Absent 0-1 Foarte buna

Temperament Wiersma-Heymans

Rezultat obținut: 1-7= 4 a, 3 b ---- Emotiv

8-14= 6a, 1 b---- Non activ

15-21= 5a, 2b---- Primar

35