Tema:Valorificarea resurselor minerale metalifere ale Oceanului Planetar

Tema:Valorificarea resurselor minerale metalifere ale Oceanului PlanetarRealizat de :Barbalat Tatiana. Gr MM11. Ass. Prof., Dr. Vitalie SochircaCuprins:Introducere..3Dispozitii generale4Notiuni.5Prezentarea mineralelor metalifere ale Oceanului Planetar.6-11Nodulii Polimetalici..12Modul de utilizare a mineralelor metalifere13Concluzii........14Bibliografie..15

IntroducereLucrarea contine elemente de baza privind valorificarea resurselor minerale metalifere ale oceanului planetar la nivel national.Lucrarea contine atit elemente de notiuni, cit si nominalizarea tuturor resurselor minerale metalifere ale oceanului planetar.Concomitent sint prezentate si scurt istorii despre aparitia unor minerale puse in exploatare economica, cit si modul de utilizare a acestora.Terra este supranumita si "planeta albastra", datorita predominarii suprafeei ocupate de apele marine. Proportia dintre apa si uscat este net favorabil apei: din suprafata totala a Pamintului, evaluata la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil. km2, adic 70,8%. Pe aceste ntinderi albastre, continentele par a fi uriase insule risipite intre cei doi poli.Oceanul Planetar constituie un imens depozit ce contine toate substantele minerale utile care sunt exploatate in regiunile continentale. Aici exista mari cantitati de minerale, atat pe fundul marii, cat si dizolvate in apa. Insa, adeseori, costul recuperarii lor depaseste cu mult valoarea acestora. In masa sedimentelor marine sau pe suprafata lor se gasesc numeroase substante minerale de interes economic.

Notiune de mineraleMineralelesuntsubstanenaturalesolide, mai rarfluide, cu form proprie cristalizat, alctuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intr n componenarociloriminereurilor. Dup coninutul lor ele se pot mpri n minerale metalifere i respectiv nemetalifere .Oceanul Planetar este o surs de substane minerale utile. Mineralele metalifere i nemetalifere provin din transportul apelor continentale, din activiti vulcanice i praf cosmic. i se gsesc n soluie , ca substane precipitate, sedimente n apa oceanic.Sursa:[http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineral]

n substratul platformelor continentale s-au descoperit o serie de minerale cu importanta economic: sruri de potasiu, n Marea Baltic (litoralul nord-vestic al Poloniei) i Golful Mexic (SUA)zcminte de sulf, descoperite cu prilejul forajelor marine n cutare de petrol, exploatate la Caminada Pass (Golful Mexic) de ctre SUA . (Saruri de potasiu) (Zacamint de sulf)

Scurt istoric a zacamintelor sarurilor de potasiu si sulf,etc.

Primul zacamant de saruri de potasiu, pus in exploatare, a fost cel de la Stassfurt (Germania) din anul 1861.Astfel mult timp Germania a ramas unica producatoare de saruri de potasiu din lume.A fost pusa la punct si metoda obtinerii sarurilor de potasiu din apa marilor inchise (Marea Moarta), si a unor lacuri sarate (Tunisia, SUA,).

Faptul ca sulful era cunoscut din cea mai veche antichitate se datoreaza , desigur, in primul rand faptului ca el se gaseste, in general, sub forma nativa. Proprietatea sa de a arde cu usurinta, dand bioxidul de sulf (gaz sufocant intrebuintat la dezinfectii), a atras atentia omului inca din vechiul Egipt si apoi la celelalte popoare din jurul Mediteranei.Termenul de magnetit este folosit pentru prima oara in 1845 de geologul si mineralogul austriac Wilhelm Ritter von Haidinger (1795-1871).Prima mentionare a mineralului ca "magnetis" in Europa o face filozoful si naturalisul grec Theophrastos din Eresos (390 - 371 i.e.n.,) ulterior este amintit de Plinius ca "magnes", mineral gasit de un cioban pe muntele Ida (azi pe teritoriul Turciei) piatra care ramane lipita de varful metalic al toiagului ciobanului.

Depozitele detritice reprezint rezultatul eroziunii rocilor preexistente, materialul rezultat fiind transportat de ruri n ocean. Un astfel de depozit detritic l constituie mineralele grele, mai frecvente fiind: magnetitul, ilmenitul, titanitul, zirconiul, columbitul . Sursa:[Geografia Mediului /Igor Codreanu/ Serafima Roscovan.] (Magnetit) (Titanit)

(Columbit) (Zirconit)

Minereu de fierZacamintele de minereu de fier, au fost descoperite si sunt puse in exploatare prin puturi si galerii submarine in golful Finic, la SV de Helsinki. In Newfoudland se gaseste un zacamant de fier care se extinde si in platforma continentala, cu rezerve de miliarde de tone.Fierul este unul din componentele principale ale scoarei terestre, ocupnd locul al patrulea dup oxigen, siliciu i aluminiu. Ca urmare, zcmintele de minereu de fier se caracterizeaz printr-o excepional varietate, care reflect, de altfel, condiiile extrem de diferite de formare.Sunt zcmintele gigantice de minereu de fier din Australia de vest la Mount Goldsworthy, n lanul munilor Hamersley, Gibson, Jackson etc. Minereul este constituit dim hematit, al crui coninut n metal ajunge la 68%. Cele mai vechi exploatri de minereu de fier sunt ins cele din Australia de sud, n Munii Middleback. Australia ocupnd locul trei (262 mil. T) n lume dup Brazilia.

n sud vestul Africii aluviunile cu diamante se ntind pe o lungime de 1000km, iar n lungul litoralului Alaski sunt sedimente bogate n platin i aur.

Nodulii polimetalici prezint cel mai mare interes economicDescoperii la sfrsitul secolului al XIX-ea, de ctre expeditia englez a navei "Challenger" Sunt concreiuni minerale care tapiseaz fundul oceanului la adncimi mari ale apei, de 4.000-6.000 m, avnd n general diametrul de ctiva centimetri Estimarile care se refera la nodulii polimetalici sunt:numai in Oceanul Pacific ar fi 1500 miliarde tone de noduli; din cele peste 100 "campuri" cu noduli identificate numai unul daca ar fi exploatat ar satisface: 2% din cererea de mangan, 8% cobalt, 15% nichel, 0,15 cupru.Incepand din anii 70 aceste "pepite" ale marilor au facut obiectul unor cercetari. Tarile industrializate SUA, Japonia, Canada, Germania, Franta si Rusia participa la prospectiuni de prospectare a nodulilor si amenajarea unor statii submarine, foarte costisitoareUtilizari:Utilizarile sulfului extind mereu : de la fabricarea acidului sulfuric, care ramane principala s-a cerere, la vulcanizarea cauciucului, la fabricarea unor medicamente (sulfamide) si mai ales, a unor coloranti si apoi la rafinarea petrolului devenind una din materiile prime indispensabile industriei chimice moderne. Din acest motiv si producerea de sulf se extinde. Pe langa extractia sulfului nativ din pamant s-a trecut la separarea sa (sau a SO2) din minereurile care il contin si in special din pilite si calcopirite.Sarurile de potasiu: peste 95% din intreaga productie de saruri de potasiu de utilizeaza ca ingrasamant in agricultura si numai circa 5% in industrie. Potasiul si magneziul au un deosebit rol in viata plantelor,le ajuta la crestere ,le face mai rezistente la boli ,la seceta si la frig.Potasiul a fost numit pe buna dreptate temelia vietii plantelor.Magnetitul: undeva in mileniul III i.Hr., un chinez cu ajutorul magnetului inventeaza busola.Fier: Fierul este n prezent cel mai utilizat metal, cuprinznd 95% din producia mondial de metale. Fierul este unul dintre cele trei materiale feromagnetice care fac posibil aplicarea practic aelectromagnetismuluilageneratoare electrice,transformatoareimotoare electrice. Fierul este un element esenial pentru aproape toateorganismelevii.Sursa:[http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/stiinta_mediului/Bilanici_Aurel_ro.pdf]Concluzii:Avnd n vedere lunga istorie a activitilor de exploatare a mineralelor metalifere din cadrul oceanului planetar, se poate vorbi de un grad ridicat de poluare s apelor. Dezvoltarea rapida a industriei reclama totdeauna mai multe materii prime.Toate statele dezvoltate economic au ajuns la concluzia ca exploatarea bogatiilor minerale ale continentelor este insuficienta. Din aceasta cauza, ea trebuie sa se indrepte spre alte domenii: oceanele si cosmosul.

Bibliografie:http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/stiinta_mediului/Bilanici_Aurel_ro.pdfGeografia Mediului /Igor Codreanu/ Serafima Roscovan.www.referate.md