ministerul educaŢiei al republicii moldova … · 2018-12-19 · ministerul educaŢiei al...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU
R A P O R T
DE ASIGURARE A CALITĂȚII ȘI DEZVOLTARE CURRICULARĂ
A UNIVERSITĂȚII PRDAGOGICE DE STAT „ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU
PENTRU ANUL DE STUDIU 2015 – 2016
Chișinău – 2016
2
Raportul a fost aprobat:
Consiliu de Asigurare a Calitate al UPS „Ion Creangă” din Chișinău,
proces-verbal nr.1 din 30 septembrie 2016
Raportul a fost elaborat:
Barbăneagră Alexandra, prorector pentru activitatea didactică, dr., conf. univ.
Lapoșina Emilia, șef DACDC, dr., conf. univ.
Sanduleac Sergiu, metodist coordonator al DACDC, dr., lector
Dubineanschi Tatiana, metodist coordonator al DACDC, dr., conf. univ.
3
CUPRINS:
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 5
I. STRATEGIA DE ASIGURARE A CALITĂŢII EDUCAŢIEI UNIVERSITARE ..... 6
1.1.Optimizarea sistemului de management al calităţii ............................................................... 6
1.2. Monitorizarea sistemului de evaluare internă a prestaţiei cadrelor didactice ....................... 9
1.2.1. Realizarea procesului de evaluare internă a prestațiai carelor
științifico-didactice prin chestionarea studenților ................................................................ 9
1.2.2. Elaborarea noilor instrumente de evaluare a activității cadrelor
științifico-didactice ............................................................................................................... 12
1.2.3. Asistarea la ore publice .............................................................................................. 13
1.3. Evaluare internă a Programelor de studii ............................................................................. 15
1.3.1. Organizarea evaluării interne a Programelor de formare profesională
la Ciclul II, master ............................................................................................................... 15
1.3.2. Rezultatele evaluării interne a Programelor de studii siperioare
la Ciclul II, master ............................................................................................................... 21
1.4. Susţinerea dezvoltării profesionale continue al cadrelor științifico-didactice ..................... 29
II. RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE CURRICULARĂ ......................................... 30
2.1. Reconstrucție și proiectare curriculară universitară ............................................................. 30
2.2. Reactualizarea programelor de studii superioare la Ciclu I, licență, Ciclul II, master ........ 32
III. REZULTATELE EVALUĂRII STUDENȚILOR A CALITĂȚII ACTIVITĂȚII
CADRELOR ȘTIINȚIFICO-DIDACTICE UNIVERSITARE .......................................... 34
3.1. Evaluarea activităţii didactice la ore de curs ....................................................................... 34
3.2. Practica de inițiere................................................................................................................. 49
3.3. Evaluarea activității metodiștilor stagiilor de practică pedagogică .................................... 59
3.4. Evaluarea programelor de studii superioare de licență de către absolvenții universității
(promoția 2016) .......................................................................................................................... 67
CONCLUZII GENERALE ..................................................................................................... 89
ANEXE ....................................................................................................................................... 93
Anexa 1. Plan strategic de dezvoltare instituţională al Universităţii Pedagogice de Stat
„Ion Creangă” din mun. Chişinău 2012 – 2015 .............................................................. 93
Anexa 2. Planul de acţiuni pentru asigurarea dezvoltării Universităţii Pedagogice de Stat
„Ion Creangă” în anii 2012 – 2015 ............................................................................... 115
Anexa 3. Planul operațional de acţiuni pentru asigurarea dezvoltării Universităţii
Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din mun. Chișinău pentru anul 2015 ..................... 118
Anexa 4. Planul de acţiuni pentru asigurarea dezvoltării Universităţii Pedagogice de Stat
„Ion Creangă” din mun.Chișinău în anii 2016 – 2020 .................................................. 123
Anexa 5. Model Chestionar de evaluare a activităţii didactice de la curs ………………….. 128
4
Anexa 6. Model Chestionar privind procesul de evaluare finală la curs …………………….. 132
Anexa 7. Model Chestionar de evaluare a Programelor de studii de către absolvenți –
promoția 2016 ............................................................................................................. 134
Anexa 8. Model Chestionar de evaluare a activității profesorilor UPS „Ion Creangă” .......... 143
Anexa 9. Model Chestionar de evaluare a practicii de inițiere în profesie .............................. 145
Anexa 10. Model Chestionar de evaluare a activităţii metodistului în cadrul stagiului
de practică pedagogică ……………………………………………………………. 147
Anexa 11. Model Fișa Sondaj de opinie a absolvenților ......................................................... 150
Anexa 12. Model Fişa de observare/evaluare a lecţiei ............................................................ 151
Anexa 13. Model Fişa de evaluare a activităţii didactice publice (cat.: Ştiinţe ale Educaţiei) ..152
Anexa 14. Dispoziție Cu privire la desemnarea Comisiilor pentru evaluarea rapoartelor de
autoevaluare la ciclul II (maşter) ............................................................................. 153
Anexa 15. Ordin Cu priivire la elaborarea/reactualizarea planurilor de învățământ
la Ciclul I Licență, Ciclul II, Master și formare continuă ........................................ 154
Anexa 16. Model Nota explicativă ........................................................................................... 155
5
INTRODUCERE+
Asigurarea calității educației în învățământul superior are ca documente de referință
„Cadrul european pentru asigurarea calității în educație și formare profesională” (EQAVET
Framework), elaborat de EQAVET (European Quality Assurance in Vocational Education and
Training) și „Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind
stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare
profesională (2009/C 155/01)”.
Principalul document de referință pentru asigurarea calității educației în învățământul
superior și în formarea continuă a adulților, aplicat de ANACIP, este „Standardele și liniile
directoare pentru asigurarea calității în Spațiul European al Învățământului Superior (ESG),
versiunea 2015” [http://www.enqa.eu/index.php/home/esg/].
Unul dintre scopurile-cheie ale ESG este să contribuie la o înțelegere comună a asigurării
calității procesului educațional și de cercetare de către toți actorii interesați. Implicarea în
procesele de asigurare a calității permite sistemelor de învățământ europene să își demonstreze
calitatea și să-și ridice transparența contribuind astfel la construirea încrederii reciproce și la o
mai bună recunoaștere a calificărilor și a programelor de studiu.
Asigurarea internă a calității este un proces realizat de către universitate prin structurile
instituţionale responsabile de asigurare a calităţii, în baza unui regulament instituţional, în
conformitate cu standardele naţionale de referinţă și constă în colectarea sistematică a datelor cu
privire la procesul educaţional/de cercetare/de creație artistică, chestionarea angajaților,
studenților, absolvenților, angajatorilor și altor beneficiari, în reflectarea rezultatelor şi a
performanţelor activităţii cadrelor didactice, a personalului științific și altor actori implicaţi în
activitatea instituției de învățământ, acestea având drept finalitate elaborarea unui raport de
autoevaluare.
Unul din aspectele fundamental și o parte componentă a procesului de elaborare,
organizare, realizare a unui program de studii constituie procesului de management și asigurare a
calității (domeniul C: Managementul calității).
Departamentul de Asigurare a Calității și Dezvoltare Curriculară acoperă aproape toate
activitățile care asigură realizarea politicilor, obiectivelor și responsabilităților legate de calitate
și le implementează prin planificarea, controlul și asigurarea calității și prin mecanismele de
îmbunătățire continuă a calității învățământului. Managementul calității prevede elaborarea și
implementarea strategiei și procedurii pentru asigurarea calității.
Standard: Structuri și politici pentru asigurarea calității
6
Calitatea este o prioritate centrală a strategiei generale a universităţii, fiind în concordanţă
cu direcţiile de reformare a învățământului superior din Uniunea Europeană, care a adoptat
calitatea ca axă centrală. Politicile şi strategiile de asigurare a calităţii în Universitatea
Pedagogică de Stat „Ion Creangă” sunt permanent corelate cu orientările şi acţiunile promovate
la nivel internaţional, naţional şi regional.
Obiectivul fundamental al managementului universitar în domeniul calităţii îl constituie
implementarea unui Sistem pentru Asigurarea Calităţii bazat pe politici, structuri ierarhice şi
documente reglatorii, ce permit monitorizarea-evaluarea, intervenţia şi optimizarea continuă a
calităţii.
Orientarea generală a universităţii privind calitatea revine managementului calităţii de la
cel mai înalt nivel, care se asigură că serviciile realizate de universitate corespund cerinţelor
actuale ale studenţilor şi sunt îmbunătăţite continuu în scopul creşterii satisfacţiei beneficiarilor.
Totodată, realizarea managementului calităţii se face cu participarea întregului personal,
responsabilităţile şi atribuţiile privind calitatea existând la nivelul fiecărui departament şi funcţie,
conform organigramei sistemului de management al calităţii.
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” asigură cadrul de realizare a calităţii
procesului didactic, formarea competenţelor profesionale, asimilarea şi practicarea consecventă a
valorilor umane prin elaborarea unei strategii coerente în domeniul asigurării calităţii, aprobate
de către Senatul universităţii (Anexa 1).
Politica de management a calităţii din cadrul universităţii este stabilită conform
principiilor managementului calităţii promovate de seria de standarde de calitate şi anume:
orientarea către student şi depăşirea expectanţelor acestora;
leadership prin delegarea responsabilităţii la nivelul departamentelor, facultăţilor,
catedrelor şi crearea unui climat etic, de încredere şi de comunicare la toate nivelurile;
implicarea tuturor membrilor comunităţii academice în vederea sporirii calităţii actului
didactic şi corespunderea indicatorilor de calitate ceruţi de UE;
abordarea bazată pe proces prin asigurarea calităţii activităţii de predare-învăţare-
evaluare;
abordarea managementului ca sistem prin identificarea, înţelegerea şi conducerea în
scopul realizării obiectivelor cu eficienţă;
îmbunătăţirea continuă prin organizarea auditului intern în cadrul tuturor subdiviziunilor
şi prezentarea soluţiilor de îmbunătăţire a activităţii universitare;
abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor prin analiza datelor şi informaţiilor
concrete.
7
Activitatea DACDC este orientată spre îmbunătățirea sistemul de organizare şi de
administrare a resurselor universităţii în acord cu principiile managementului calităţii totale, în
vederea creşterii eficienţei procesului didactic şi de cercetare ştiinţifică.
Strategia în domeniul calităţii a fost definită la UPSC ,,I. Creangă” prin unele
componente ale Planului Strategic pe 2012-2015 (Anexa 1). Obiectivele formulate pe această
direcţie sunt următoarele:
- asigurarea competitivităţii şi compatibilităţilor actelor de studii pentru o cooperare
eficientă pe plan național și internaţional;
- crearea imaginii de instituţie competentă în prestarea serviciilor de formare profesională,
consultanţă şi formare continuă în domeniul educaţiei;
- sporirea continuă a calităţii programelor universitare raportate la noile expectanţe sociale.
În anul de studii 2015-2016 DACDC a desfășurat activitatea în două direcții strategice:
1. asigurarea calităţii educaţiei universitare;
2. reconstrucţiea şi dezvoltarea curriculară.
1. STRATEGIA DE ASIGURARE A CALITĂŢII EDUCAŢIEI
UNIVERSITARE
În anul universitar 2015-2016 procesul de management al calității s-a realizat în
corespundere cu planul operațional de acțiuni pentru asigurarea dezvoltării universităţii. Raportul
este structurat conform direcțiilor de activitate sau obiectivelor evidențiate: (Anexa 1, Strategia
universitară... 2012-2015 ; Anexa 2, Plan de acţiuni… 2012-2015; Anexa 3, Plan operațional de
acțiuni DACDC pentru 2015);
1.1. Optimizarea sistemului de management al calităţii.
Optimizarea sistemului de management al calităţii prevede perfectarea cadrului normativ
de activitate a universităţii.
Contextul şi definirea necesităţii unei astfel de practici
În scopul asigurării competitivităţii serviciilor educaționale universitare şi a
compatibilităţilor actelor de studii şi pentru o cooperare eficientă pe plan național și
internaţional, UPSC este obligată să asigure un nivel înalt de calitate a procesului de formare
profesională cu respectarea unor condiţii şi proceduri de desfăşurare a serviciilor educative. Ca
dovadă a respectării acestor condiţii şi proceduri serveşte baza normativă internă a universităţii,
care se elaborează şi se reactualizează permanent, ajustându-se la cerinţele actuale ale
Ministerului Educaţiei cu privire la reglementarea activităţii didactice şi evaluarea calității.
8
Realizări, dovezi ale succesului:
Considerăm utile şi relevante regulamente şi proceduri elaborate la nivelul universităţii,
care reglementează, generalizează şi uniformizează modul de desfăşurare a diverselor activităţi.
Dovezi ale succesului pot fi considerate următoarele rezultate:
elaborarea și aprobarea Regulamentului de organizare a studiilor în cadrul Universității
Pedagogie de Stat „Ion Creangă” din Chișinău în baza sistemului național de credite de studii
(aprobat de Senatul UPSC din 25 februarie 2016, proces-verbal nr. 6);
elaborarea și aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea stagiilor de
practică (ciclul I – studii de licență, ciclul II – studii de master) (aprobat de Senatul UPSC din
25 februarie 2016, proces-verbal nr. 6);
elaborarea și aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea ciclului II – studii
superioare de master la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (aprobat
de Senatul UPSC din 31 martie 2016, proces-verbal nr. 7);
elaborarea și aprobarea Regulamentului privind organizarea examenului de finalizare a
studiilor superioare de licență la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău
(aprobat de Senatul UPSC din 31 martie 2016, proces-verbal nr.7).
Rezerve, resurse necesare:
În proces de elaborare este Regulamentul de evaluare a cadrului didactic și Metodologia
de evaluare a cadrului didactic (indicatori, strategii, tehnologii, etape, proceduri). Nu s-a reușit
finalizarea elaborării regulamentelor din motive că, pe de o parte, s-a intervenit pe parcursul
anului cu elaborarea urgentă a altor regulamente și, pe de altă parte, metodologia de planificare şi
evidenţă a activităţii auditoriale, extraauditoriale etc. a cadrelor ştiinţifico-didactice universitare
s-a discutat pe durata anului, suportând modificări şi precizări continue. Odată ce s-a ajuns la
claritate în calcularea sarcinii anuale a cadrului științifico-didactic universitar, se vor preciza şi
cele de monitorizare.
S-a renunţat la elaborarea unui Ghid de organizare și realizare a stagiilor de practică ca
suport metodologic la Regulamentul de organizare şi realizare a stagiilor de practică. După
discuții cu catedrele de specialitate universitare, s-a decis că asemenea ghiduri, cu accent
pronunțat specific pentru fiecare profil de formare profesională, pot fi elaborate numai de
catedrele de specialitate, discutate şi aprobate la Consiliile facultății și puse în aplicare.
Amendamente la Regulamente şi Ghiduri privind elaborarea şi susţinerea tezelor de
licenţă şi master nu au fost introduse la timp, ceea ce a adus unele la dificultăţi suplimentare în
organizarea activităţii comisiilor de susţinere a tezelor de licenţă şi master.
9
Planuri pentru perioada următoare:
elaborarea și aprobarea Regulamentului de evaluare a cadrului didactic şi a
Metodologiei de evaluare a cadrului didactic (indicatori, strategii, tehnologii, etape, proceduri) -
în anul viitor de studii;
elaborarea şi aplicarea amendamentelor la Regulamente şi Ghiduri de susţinere a
tezelor de licenţă şi master;
organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de lucru cu Comisiile şi Comitetele de asigurare
a calităţii de la catedrele universitare privind evaluarea calităţii activităţii didactice şi respectarea
aplicării actelor normative.
Observaţii privind implementarea:
Regulamentele elaborate susţin sistemul de management al calităţii, vin în susţinerea
unificării condiţiilor şi transparenţei procesului de formare profesională la facultăţile
universitare. Considerăm că modul în care UPSC a implementat aceste elemente a sistemului de
asigurare a calităţii se poate extinde, pentru o identificare cât mai obiectivă a aspectelor ce
trebuie îmbunătăţite, pentru ierarhizarea acestora și pentru stabilirea priorităţilor. Pentru
pregătirea şi implementarea unei practici eficiente, care să asigure calitatea serviciilor de
educaţie şi formare profesională furnizate de universitate, se impune cu necesitate realizarea unor
acţiuni constructive, orientate spre:
• colaborarea eficientă între studenţi şi profesori, materializată în creşterea implicării
beneficiarului (studentului) în organizarea şi evaluarea formării sale profesionale şi asumarea
responsabilităţii pentru propria învăţare;
• îmbunătăţirea evaluării formative prin folosirea unei game mai largi de metode şi
instrumente de evaluare, diversificată, inclusiv prin aportul inovativ personal al cadrelor
didactice sau al unor echipe mixte de profesori şi studenţi;
• îmbunătăţirea colaborării între catedre şi a relaţiilor cu structurile responsabile de
managementul calităţii şi cu toţi factorii interesaţi;
• creşterea calitativă a parteneriatelor cu angajatorii absolvenţilor universităţii, prin
stimularea interesului lor pentru implicarea directă şi activă în procesul complex de formare
profesională şi de asigurare a calităţii în activitatea derulată de universitate.
1.2. Monitorizarea sistemului de evaluare internă a calității procesului de învățământ
şi prestaţiei cadrelor didactice
Monitorizarea sistemului de evaluare internă a calității procesului de învățământ şi
prestaţiei cadrelor științifico-didactice a fost realizată în cadrul următoarelor activități:
10
realizarea procesului de evaluare internă a prestației cadrelor științifico-didactice prin
chestionarea studenților;
asistarea la ore publice, predate de cadre științifico-didactice universitare;
elaborarea noilor instrumente de evaluare a activității cadrelor științifico-didactice.
1.2.1. Realizarea procesului de evaluare internă a prestației cadrelor științifico-didactice
prin chestionarea studenților
Cadrul legislativ național și instituțional al procesului de evaluare
Procesul de evaluare a prestației cadrelor didactice este reglementat prin Codul Educaţiei
al RM în articolul 120: Evaluarea personalului didactic, ştiinţifico-didactic şi ştiinţific
stipulează:
(1) Evaluarea personalului implicat în activitatea didactică şi de cercetare din
învăţământul
superior face parte din sistemul de asigurare a calităţii şi se realizează periodic în conformitate cu
regulamentele instituţionale.
(2) Evaluarea personalului implicat în activitatea didactică şi de cercetare din
învăţământul superior se efectuează în funcţie de performanţele didactice, performanţele de
cercetare, participarea la viaţa academică, de alte criterii prevăzute în regulamentul instituţional.
(3) Evaluarea personalului ştiinţifico-didactic este realizată de către: a) administraţia
instituţiei; b) şeful de departament sau catedră; c) comisia de asigurare a calităţii; d) colegi şi
experţi; e) studenţi; f) alte structuri abilitate.
(4) Evaluarea personalului ştiinţifico-didactic de către studenţi este obligatorie.
Aplicarea adecvată a evaluării în acţiunile de management al calităţii în instituţiea
universitară presupune unele mutaţii de accent, ceea ce a determinat redimensionarea şi
regândirea strategiilor evaluative în concordanţă cu o serie de exigenţe:
extinderea evaluării, de la tradiţionala verificare şi apreciere a rezultatelor la evaluarea
procesului, strategiei, ce a dus la anumite rezultate, a conţinutului, metodelor,
obiectivelor situaţiei de învăţare;
extinderea evaluării şi asupra altor indicatori, nu doar a achiziţiilor cognitive, ci evaluarea
competențelor, a conduitei personalităţii cadrului științifico-didactic, atitudinii, gradului
de încorporare a unor valori;
11
diversificarea tehnicilor de evaluări spre cât mai multe rezultate din spaţiul universitar
(competente relaţionale, comunicarea profesor – student, disponibilităţile de integrare în
spaţiul social);
necesitatea prelucrării şi monitorizării cât mai operative a rezultatelor negative ale
evaluării în scopul recuperării;
centrarea evaluării pe rezultate pozitive şi evitarea sancţionării permanente a celor
negative;
stabilirea unui raport optim între evaluarea cantitativă şi evaluarea calitativă;
transformarea studentului într-un partener autentic al cadrului științifico-didactic în
evaluare, prin autoevaluare, inter-evaluare şi evaluare controlată.
Evaluarea în sistemul semestrial se va realiza pe tot parcursul anului de studii şi are un
caracter preponderent formativ cu următoarele caracteristici:
potrivit prevederilor Codului Educaţiei al RM (2014), este asigurat dreptul studenţilor de
a participa la evaluarea cursurilor, seminarilor, lucrărilor practice, a prestației cadrelor didactice
și ale altor aspecte educaționale și/sau organizatorice legate de programul de studii urmat;
la etapa actuală, evaluările servesc pentru verificarea performanțelor respectivelor
cursuri, seminare, stagii de practică, a programelor de studiu și evaluarea cadrelor didactice.
Rezultatele conțin centralizarea tuturor evaluărilor pentru fiecare profesor în parte, respectând
principiul confidenţialităţii materialelor brute (neprelucrate);
rezultatele evaluărilor nu sunt afișate public, deoarece nu există un regulament universitar
care ar reglementa accesul la informaţia respectivă. În lipsa reglementărilor instituţionale,
accesul la date privind rezultatele evaluărilor activităţii didactice este limitat. Universitatea va
da publicității rezultatele evaluării activității cadrelor didactice de către studenți pe site-ul
propriu, în format prelucrat statistic, generalizat lizibil, în condițiile legislației în vigoare. Aceste
prevederi reies din Carta universității, iar procesul de evaluare se desfășoară conform
procedurilor operaționale.
Organizarea şi desfăşurarea procesului de evaluare a prestației didactice de către
studenții Universității Pedagogice de stat Ion Creangă
Evaluarea cursurilor de către studenții Universității se realizează începând cu anul
universitar 2014-2015, inclusiv on-line, urmărindu-se evaluarea, o dată pe semestru, a fiecărui
cadru didactic pretendent la concursul de reangajare sau de conferire a titlului ştiinţifico-didactic,
la cel puțin una dintre disciplinele predate. Procesul se realizează printr-un modul suplimentar al
aplicaţiei pentru evidenţa universitară, care permite completarea chestionarelor, prelucrarea
12
datelor, vizualizarea rezultatelor de către administraţia universitară (rector, prorector). În anul de
studii 2015-2016 aplicaţia de evaluare a fost completată cu noi chestionare elaborate, a fost
aplicată și prelucrată în cadrul DACDC.
Accesarea aplicaţiei de studenți este anonimă și se face în cadrul mediatecii universitare,
pe baza accesului la platforma electronică, dar răspunsurile sunt anonime pentru cadrele
ştiinţifico-didactice, aplicându-se un sistem de securitate. Aceștia au acces la propriile rezultate
după încheierea sesiunii, sub forma unui rezumat statistic prelucrat (în SPSS). Procedura de
evaluare și gestionarea întregului proces de evaluare a revenit DACDC.
În anul de studiu raportat au fost aplicate 2 instrumente de evaluare:
- chestionar destinat evaluării activității didactice la orele de curs;
- chestionar de evaluare a activității de examinare la disciplinele studiate.
Chestionarele, distribuite pe un eșantion extins de studenți care urmează învățământul cu
frecvență, sunt identice ca structură și conținut pentru primele două niveluri de studiu – licență și
master. Începând cu semestrul II al anului universitar 2015-2016, se realizează și evaluarea
disciplinelor de către studenții înscriși la învățământ cu frecvență redusă. Am implicat în
procesul de evaluare în anul curent și cursanții de la facultatea de formare continuă, printr-un
chestionar elaborat în acest scop.
La dezvoltarea celor trei instrumente au colaborat membrii DACDC. Au fost identificate
următoarele dimensiuni principale ale activității didactice eficiente:
1. organizarea și pregătirea activității didactice la orele de curs (abilitate exprimată, în
principal, prin: claritatea obiectivelor, organizarea materialului predat, utilizarea eficientă a
timpului);
2. claritatea prezentării (această competenţă se referă la claritatea expunerii și prezentării
materialului, prin prisma și din punctul de vedere al studenților);
3. relaţionarea cu studenții (se referă la atitudinea şi disponibilitatea cadrului didactic în
relație cu studenții);
4. calitatea evaluării (abilitatea exprimată, în principal, prin utilizarea unor metode
adecvate de evaluare a cursanţilor, corectitudinea evaluării).
5. Dezvoltarea studenţilor (achiziţiile dobândite de către studenți prin participarea la
curs/seminar/lucrări practice).
Totodată, studenții sunt încurajați să consemneze eventualele comentarii adiționale pe care
doresc să le comunice.
1.2.2. Elaborarea noilor instrumente de evaluare a activității cadrelor științifico-
didactice
13
Prezentarea instrumentelor de evaluare – Chestionarele de evaluarea adresate studenţilor
constituie un instrument important prin care se obţin informaţii privind conţinutul cursurilor şi
calitatea predării. Evaluările studenţilor servesc pentru trei categorii de persoane: cadrele
didactice, care utilizează evaluările studenţilor pentru a avea un feedback asupra predării în
scopul îmbunătăţirii cursurilor şi a metodelor de predare, studenţii, care realizează dreptul de
beneficiar al serviciilor (să participe în evaluarea acestora și să folosească informaţiile
evaluărilor pentru a putea face o alegere eficientă a cursurilor) şi administrația, care poate folosi
aceste informaţii comparative în cadrul managementului resurselor umane.
Pe parcursul anului de studii 2015-2016 au fost elaborate patru forme distincte de
chestionar și fișa pentru sondaj de opinie1.
Chestionar de evaluare a programelor de studii de către absolvenți – promoția 2016; a
fost cu succes aplicat la mediateca universitară și este accesibil pe adresa electronică (Anexa 5).
Chestionar de evaluare a activității cadrelor științifico-didactice (rating-ul profesorilor)
(Anexa 6).
Chestionar de evaluare a activităţii metodistului în cadrul stagiului de practică
pedagogică (Anexa 7).
Chestionar de evaluare a practicii de inițiere în profesie (Anexa 8).
Fișa sondajului de opinie a absolvenților (Anexa 9).
Instrumentele conţin scale de răspuns cu descriptori comportamentali cu referire la
prestaţia didactică de nivel superior şi inferior, respondenţii fiind puşi să aleagă nivelul de
realizare al fiecăruia dintre aceştia. Există trei categorii de itemi, care îndeplinesc funcţie
diagnostică, informativă şi normativă. Itemii normativi sunt itemi globali (generali), ce relevă
opinia per ansamblu a studentului faţă de curs şi faţă de cadrul didactic şi permit comparaţii între
cadrele didactice, având implicaţii în luarea deciziilor referitoare la personalul academic. Itemii
1 <iframe
src="https://docs.google.com/forms/d/1i190lJlCzzXGgf3q4CzP87Ficp5_XtzgKEXunPTdMG4/viewform?
embedded=true" width="760" height="500" frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0">Se
încarcă...</iframe>
<iframe
src="https://docs.google.com/forms/d/16td92NkZx7WSvXdl3NEHaLLKHaIdr1HwdwVO5Z93u5s/viewfo
rm?embedded=true" width="760" height="500" frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0">Se
încarcă...</iframe>
<iframe
src="https://docs.google.com/forms/d/1VOVmyJbSy5SY1Jtz0eL5bs0HaFDkW0ySPvh7d_PZWNw/viewf
orm?embedded=true" width="760" height="500" frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0">Se
încarcă...</iframe>
14
specifici evaluează predarea la curs pe mai multe dimensiuni: planificarea şi organizarea
cursului, conţinutul ştiinţific al cursului (claritatea, atractivitatea, utilitatea cursului), inter-
relaţionarea cu studenţii (disponibilitatea cadrului didactic în relaţiile cu studenţii) şi implicarea
activă a studenţilor în procesul de predare-învăţare. Informaţiile obţinute pe baza acestor itemi au
implicaţii directe în îmbunătăţirea cursului şi a metodelor de predare, oferind feefback cadrului
didactic cu privire la modul în care studenţii percep cursul şi activitatea acestuia la curs.
Chestionarele au fost discutate și aprobate în cadrul ședințelor DACDC (proces-verbal nr.
3 din 25 noiebrie 2015)
1.2.3. Asistarea la ore publice
În anul curent de studii, membrii DACDC au asistat la orele de curs și seminarii publice
predate de cadre științifico-didactice – pretendenți la concurs pentru reangajarea în state de
funcții la posturi didactice la catedrele universitare. Prelegerile și orele de seminarii asistate au
fost analizare și înalt apreciate la ședințele de catedră respective cu aplicarea instrumentelor
aprobate și aplicate în universitate. (Anexa 12, 13)
Tabelul 1.1. Lista orelor asistate
N Cadrul științifico-didactic
asistat
Data Membrul
DACDC
1. Zgardan Aliona 21.10.15 Lapoșina E.
2. Cibotaru Liuba 04.11.15 Lapoșina E.
3. Musteață Sergiu 29.04.15 Lapoșina E.
4. Plămădeală Mariana 17.11.15 Lapoșina E.
5. Frunze Olesea 12.11.15 Lapoșina E.
6. Carabet Natalia 04.11.15 Dubineanschi T.
7. Carabet Natalia 09.03.16 Dubineanschi T.
8. Munteanu-Haheu Efrosinia 16.03.16 Dubineanschi T.
9. Pricop Victor 10.03.16 Lapoșina E.
10. Chiperi Nadejda 28.03.16 Lapoșina E.
11. Croitor Tatiana 29.03.16 Lisnic A.
12. Pricop Victor 29.03.16 Lisnic A.
În cadrul ședinței DACDC din 12.05.2016 (proces-verbal nr.9 din ) Lapoșina E.,
Dubineanschi T. și Lisnic A. au prezentat rapoarte cu privire la rezultatele asistărilor la lecțiile
publice. S-a menționat că profesorii asistați au dat dovadă de competențe profesionale
15
corespunzătoare, lecțiile au fost structurate conform cerințelor moderne, centrare pe student, pe
formarea profesională a acestora.
Rezerve și propuneri:
Consiliul de Administrație al UPSC să abordeze strategic procesul de evaluare a
activității didactice, efectuat de studenți, prin care decanii să fie obligați să promoveze în
facultățile lor, în rândul studenților și al cadrelor științifico-didactice, importanța evaluării, fiind
responsabili pentru buna desfășurare a procesului de evaluare la facultățile pe care le conduc.
Pentru semnalarea problemelor tehnice sau de orice altă natură, precum și pentru informarea
celor interesaţi, ar fi necesar crearea adresei electronice, cu administrarea de la DACDC, care să
fie pusă la dispoziţia studenţilor și a personalului academic.
DACDC, în colaborare cu catedra de Psihologie, să elaboreze instrumente de evaluare a
activității cadrelor științifico-didactice la studii cu frecvența redusă, reieșind din specificul
acestei forme de învățare. Aspectele activităţii didactice care trebuie vizate prin evaluarea
disciplinei în cazul învățământului cu frecvență redusă sunt:
o activitatea didactică directă (faţă în faţă);
o activitatea tutorială (desfăşurată în spaţiul virtual);
o calitatea evaluării;
o resursele pentru învăţare (suport de curs, suport pentru aplicaţii practice,
bibliografia cursului, materiale audio-video, etc.);
o dezvoltarea studenților.
Fiecare din aceste dimensiuni a fost operaţionalizată printr-un număr variabil de afirmații
(itemi).
DACDC, începând cu anul universitar 2014-2015, odată cu lansarea aplicaţiei de evaluare
on-line, asigură suportul tehnic necesar bunei desfăşurări a procesului de evaluare. Atât studenții
cât şi profesorii sunt informați în prealabil asupra procedurii şi scopurilor evaluării. Se subliniază
caracterul anonim al răspunsurilor etc. Totodată, este necesar de elaborat o procedură
operațională standard, descrisă cu amănunte și aprobată într-un regulament sau procedură aparte.
DACDC solicită suport tehnic pentru schimbarea plasării chestionarelor de evaluare
propuse studenților de la mediatecă la site-ul universității, cu acces liber pentru studenți, în
anumite perioade limitate de evaluare. Propunem, ca după expirarea fiecărei perioade de
evaluare, opţiunea de completare a chestionarelor să devină inactivă. Aplicaţia de evaluare să
asigure anonimatul respondenților, deoarece nu asociază datele de identificare cu un anumit
răspuns. Pentru fiecare disciplină evaluată să se calculeze automat, informatizat, punctajul
16
obţinut la fiecare din itemii chestionarului și media la itemii globali. Să se elimine răspunsurile
acelora, a căror participare este insuficientă pentru a-şi forma o părere asupra dimensiunilor
activităţii de predare – studenții care au declarat că au lipsit la mai mult de 3
cursuri/seminarii/lucrări practice la disciplina evaluată și cei care nu au participat la nici o
întâlnire directă (față în față) cu cadrul didactic. În urma prelucrării datelor, să se genereze
automat fişe individuale de rezultate, conținând mediile obţinute la fiecare dintre itemii
chestionarului, distribuția procentuală a răspunsurilor pe scala de evaluare, media obținută pe
fiecare dintre dimensiunile/aspectele vizate prin chestionar (inclusiv media obţinută pe baza
itemilor globali) de către toate cadrele didactice evaluate din facultate, astfel încât fiecare
profesor îşi poate compara propriile rezultate cu media la nivel de facultate. De asemenea, să fie
disponibile răspunsurile obținute la cele trei întrebări deschise aflate la finalul fiecărui
chestionar. Rezultatele evaluării să devină disponibile pentru cadrul didactic, conducerea
facultăţii/ universităţii și personalul DACDC, implicat în procesul de evaluare, după încheierea
sesiunii de examene.
1.3. Evaluarea internă a Programelor de studii
1.3.1. Organizarea evaluării interne
a programelor de formare profesională la Ciclului II, master
Prin Hotărârea Senatului Universităţii din 26 noiembrie 2015 (proces-verbal nr. 4) a fost
demarat procesul de evaluare internă a programelor de studii la ciclul II, master, în corespundere
cu planul de acțiuni al UPSC (anexa Demersul DACDC către Senatul UPSC). S-a inițiat
procedura de autoevaluare a Programelor de studii la Ciclul II, master la următoarele programe
de formare profesională:
1. Educația integrată și terapia persoanelor cu cerințe educaționale speciale
2. Educația lingvistică și comunicarea interculturală
3. Tehnologii informaționale de creare a softurilor educaționale
4. Pictura de șevalet
5. Management și consiliere în pedagogia preșcolară
6. Didactica disciplinelor istorice
7. Didactica limbii germane și strategii de comunicare.
Responsabilitatea privind organizarea procesului de autoevaluare a Programului de studii
la Ciclul II Master și elaborarea Raportului, cu anexarea documentelor confirmative (în caz de
necesitate), îi revine șefului catedrei de specialitate, în comun cu decanul facultăţii în subordinea
căruia se află:
1. Ciobanu A., dr., conf. univ., sef catedră Psihopedagogie specială
17
2. Petrenco L., dr., conf. univ., șef catedră Limba și comunicare
3. Pricop V., dr., conf. univ., șef catedră Matematica aplicată
4. Gheorghița C., dr., conf. univ., șef catedră Pictură
5. Gînju S., dr., conf. univ., șef catedră Pedagogie preșcolară
6. Burlacu V. dr., conf.univ., șef catedră Istoria universală
7. Chiseliov V., dr., conf. univ., șef catedră Filologie germană
Termen de elaborare a rapoartelor de autoevaluare – 01.12.2015 - 01.02.2016.
Pentru realizarea procesului de evaluare internă/audit a specializărilor Ciclului II – Master
de a forma și aprobă de Senatul Universităţii echipe de evaluatori/auditori interni din persoane ce
nu sunt implicate în realizarea Programului de studii evaluat.
A fost elaborate și prezentat catedrelor de specialitate și evaluatorilor interni Planul de
acțiuni privind evaluarea internă a programelor de formare profesională la ciclul II, master.
Planul de acțiuni privind evaluarea internă
a programelor de formare profesională la ciclul II, master
1. Scopul: orientarea subdiviziunilor U.P.S. ,,Ion Creangă” în autoevaluarea calității,
aprecierea propriilor rezultate și performanțe în mod independent, precum și identificarea
domeniilor care necesită a fi perfecționate.
2. Obiectivele evaluării:
identificarea părților forte și scoaterea în evidență a părților slabe ale programului de
studii;
determinarea sarcinilor colectivului care asigură programul, în vederea ameliorării
calității;
elaborarea planului strategic și a planurilor operaționale ale subdiviziunii respective;
pregătirea raportului de autoevaluare pentru evaluarea internă/externă a programului;
proiectarea/instituirea unor noi specialități/specializări sau opțiuni în cadrul programelor
acreditate de licență sau masterat.
3. Criteriile de evaluare:
Indicatori de evaluare internă a programelor de studii sunt stipulați în Regulamentul
de evaluare internă a programelor de studii în cadrul Universității Pedagogice de Stat ,,Ion
Creangă”, aprobat la ședința Senatului din 27 noiembrie 2014, proces-verbal nr. 3 (Anexa 7).
4. Domeniul/domeniile evaluării;
Evaluarea internă se va axa pe şapte domenii de evaluare a calităţii academice
A1 - Cadrul normativ al Programului de studiu
18
B - Planificarea, realizarea şi rezultatele Programului de studii
C - Personal didactic
D – Studenţi
F - Resurse materiale
G - Managementul calităţii
5. Perioada de evaluare internă: 01.12.15 – 30.03.16
9.12.15 – ședința de lucru cu evaluatorii interni/auditori și șefii de catedră de specialitate
privind inițierea evaluării interne (metodistul).
1.02.16 – termen de prezentare a Raportului pentru evaluare internă a Programului de
studiu la ciclul – II master.
02.02.16 - 30.02.16 – perioada de întâlniri succesive între Echipa de evaluatori şi
reprezentanţii evaluatului, pentru verificarea Raportului de autoevaluare a Programului de
studii, analiza informaţiilor relevante pentru activităţile de evaluare alocate.
31.02.15 – 30.03.15 Echipa de evaluare internă, pe baza înregistrărilor, pregăteşte
concluziile evaluării, Procesul-verbal privind rezultatul evaluării.
31.05.2016 prezentarea Procesul-verbal privind rezultatul evaluării, lista cu neconformităţi
şi propunerile de îmbunătăţire la ședința Senatului U.P.S. ,,Ion Creangă”, care se anexează la
Raportul de autoevaluare al catedrei de specialitate/facultății.
PLAN
de activitate privind evaluarea internă a Programelor de studii la Ciclul II, master,
pe perioada 02.02.15 - 16.03.15
Data ora Activități Locul
desfășurării
Responsabil
9.12.15
14.00
Ședința de lucru cu responsabilii de
elaborarea Raportului de
autoevaluare a programelor de studii
Sala Senatului
A.Barbăneagră,
coord.eval.internă,
DACDC
Lapoșina E., șef
DACDC
10.12.15
Formarea grupelor de lucru la
catedrele de profil pentru elaborarea
raportului de autoevaluare
Catedrele de
specialitate
Responsabilii de
autoevaluare a
programelor de
studii de la
catedre
12.01.16 14.10 Ședință de lucru cu responsabilii de
elaborarea Raportului de
autoevaluare
Sala Senatului Barbaneagră A.,
Lapoșina E., șef
DACDC
1.02.16 14.10 Prezentarea Raportului de
autoevaluare a Programului de studii
(20-25 pagini)
Biroul 10
Responsabilii de
autoevaluare a
programelor de
19
studii de la
catedre
02.02.16 -
30.02.16
Realizarea procesului de audit intern
a programelor de studii
Comisii de audit
intern
31.03.16
– 1.04.16
Prezentarea rezultatelor evaluării
interne a Programelor supuse
auditului intern la ședințele de
catedră
Președinții
Comisiilor de
audit intern
30.05.16 Elaborarea programului de acțiuni
pentru ameliorarea procesului de
instruire
șef catedră
Documente normative de referință
Codul Educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014.
Strategia Sectorială de Dezvoltare pentru anii 2014-2020 „Educaţia – 2020”,
Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2014.
Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru
pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior, ciclul I, nr.142 din 07 iulie 2005.
Planul-cadru pentru studii superioare, aprobat prin ordinul Ministerului Educației al
Republicii Moldova, nr. 455 din 03 iunie 2011.
Regulamentul de organizare a studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului
Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin ord. Ministerului Educaţiei nr. 726 din 20 septembrie
2010.
Ghidul de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat prin
ordinul Ministerului Educației, Tineretului și Sportului al Republicii Moldova, nr. 140 din 25
februarie 2006.
Regulamentul cu privire la organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul II,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1455 din 24 decembrie 2007.
Regulamentul de organizare a studiilor în învăţământul superior la U.P.S. „Ion
Creangă” din mun. Chişinău, în baza Sistemului Naţional de Credite de Studiu, aprobat la
şedinţa Senatului U.P.S. ,,Ion Creangă”, proces-verbal nr. 5 din 26 ianuarie 2012.
Regulament de evaluare internă a programelor de studii în cadrul Universității
Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, proces-verbal nr. 3 din 27 noiembrie 2014.
Cadrul Național al Calificărilor – Învățământ superior.
Acte normative ale catedrei supuse evaluării:
1. Planul strategic al catedrei (pentru 5 ani)
2. Planul de acțiuni al catedrei (pentru 5 ani)
20
3. Planul operațional / Planul de activitate al catedrei pentru anul de studii
4. Procese verbale ale ședințelor catedrei (pentru 5 ani)
5. Curricula pe discipline (forma concisă și extinsă) ale programului de formare
profesională, asigurat de catedră
6. Portofolii de performanță ale titularilor catedrei
7. Anexe
Registrul de documente al catedrei
Model de Raport de autoevaluare a specializării
Mapa Comisiei/ Comitetului de calitate
Regulament de evaluare Internă a Programelor de studiu
Conform planului de evaluare internă, Rapoartele de autoevaluare au fost prezentate la
DACDC pe data de 1.02.2016. Acestea au fost evaluate în corespundere cu cerințele stipulate în
Regulamentul universitar de evaluare internă.
Raportul catedrei de specialitate la programul de formare profesională Tehnologii
informaționale de creare a softurilor educaționale a fost returnat, pentru completare cu
informația necesară procesului de evaluare și redactare.
În vederea asigurării calității procesului educațional în cadrul UPS „Ion Creangă, conform
deciziei Senatului din 26 noiembrie 2015, proces-verbal nr. 4, Prin Ordinul Rectorului nr. 63 din
21.03.2016, s-a aprobat componența echipelor auditorilor interni pentru evaluarea următoarelor
programe de formare profesională la Ciclul II, master:
1. Educația integrată și terapia persoanelor cu cerințe educaționale speciale
Teleman A., dr. conf.univ., președinte
Melinte V., lector superior
Țarină E., dr., conf. univ.
1. Educația lingvistică și comunicarea interculturală
Lapoșina E. , dr. conf. univ., președinte
Sanduleac S., dr., lector
Carabet N., dr. conf.univ.
2. Tehnologii informaționale de creare a softurilor educaționale
Cușcă V., dr. conf.univ.- primprorector, președinte
Cartaleanu T., dr. conf.univ.
Ovcearenco N., dr., conf.univ.
3. Pictura de șevalet
21
Stratan V., dr. conf.univ., președinte
Rusuleac T., dr. conf.univ.
Croitor T., dr. conf.univ.
4. Management și consiliere în pedagogie preșcolară
Sava L., dr. conf.univ., președinte
Ursache R., dr. conf.univ.
Lisnic A., dr. conf. univ.
5. Didactica disciplinelor istorice
Zagaevschi C., dr., conf. univ., președinte
Vacarciuc M., dr. conf.univ.
Neamțu N., lector
6. Didactica limbii germane și strategii de comunicare
Dermenji S., dr. lector superior, președinte
Gordea L., dr. conf.univ.
Brigalda E., dr. conf.univ.
Monitorizarea activității de evaluare internă (audit)
În procesul realizării evaluării interne, DACDC:
1. a difuzat seturi de acte normative cu aplicabilitate externă şi internă, care reglementează
procesul de asigurare a calității (Ministerul Educației al RM, CNAA, UPSC);
2. a elaborat și a difuzat catedrelor de specialitate, responsabile de realizarea programelor
de studiu evaluate şi comisiilor de audit intern, modele de structurare a Rapoartelor de
autoevaluare/evaluare;
3. a monitorizat procesul de realizare a auditului intern, organizând ședințe de lucru cu
echipele de audit;
4. a monitorizat și a coordonat procesul de elaborare a Rapoartelor de audit intern, în
cadrul ședințelor ordinare și/sau ad-hoc;
5. a dirijat procesul de prezentare a Rapoartelor de audit intern în cadrul ședinței Senatului
UPS „Ion Creangă”.
În perioada 31.03.16 – 1.04.16 membrii comisiilor de audit intern au prezentat rezultatele
preventive ale auditului programelor de studii în cadrul ședințelor extinse ale catedrelor
responsabile de realizarea programelor de formare profesională supuse evaluării. Au fost
comunicate condițiile evaluării, criteriile și indicatorii stipulați în Regulamentul de evaluare
internă, punctajul acordat catedrei pentru fiecare criteriu/indicator și punctajul final acumulat,
aduse explicații și argumente pentru punctajul acordat indicatorilor în vederea transparenței și
22
clarității rezultatului final, mobilizării resurselor interne ale catedrei pentru rezolvarea
problemelor depistate în cadrul evaluării interne a programului de formare profesională în
perioada anului viitor de studii.
1.3.2. Rezultatele evaluării interne a Programelor de studii superioare
la Ciclul II, master
Președinții comisiilor de audit intern au generalizat rezultatele evaluării în prezentarea
punctelor forte și ale celor vulnerabile în activitatea catedrei, privind realizarea programului de
formare profesională la ciclul II, master, supusă evaluării interne. Cele spuse sunt prezentate în
Hotărârea Senatului Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” cu privire la Evaluarea
internă a Programelor de studii (ciclul II, Master), din 23 iunie, 2016, proces-verbal nr.10.
Analizând rapoartele de autoevaluare prezentate de catedrele de profil la programele de
formare profesională la ciclul II master: Educație lingvistică și comunicare interculturală,
Limba germană și strategii de comunicare, Tehnologii informaţionale de creare a softurilor
educaţionale, Management și consiliere în educația preșcolară, Pictură și șevalet, Educaţie
integrată şi terapia persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale, Didactica disciplinelor
istorice, a analizei situației privind realizarea programelor de formare profesională realizată de
Comisiile de audit intern, a rapoartelor comisiilor prezentate de președinții comisiilor de audit
intern: V. Cușcă, E. Lapoșin, V. Stratan, A. Teleman, C. Zagaevschi, L. Sava, S. Gurgurov-
Dermenji, Senatul a constatat că, catedrele de la specialitățile Filologie germană, Pedagogie
preșcolară, Limbă și comunicare, Istoria Universală, Pictură, Matematica aplicată,
Psihopedagogie specială realizează formarea profesională la programele evaluate conform
documentelor normative elaborate de Ministerul Educației al Republicii Moldova și conform
documentelor reglatoare din cadrul UPSC. În baza celor examinate, Senatul a sesizat existența
unor puncte forte și a unor probleme legate de calitatea realizării programelor de formare
profesională evaluate.
PROGRAMUL DE MASTER EDUCAȚIE LINGVISTICĂ ȘI COMUNICARE
INTERCULTURALĂ
Puncte forte
1. Planul de studii este elaborat în corespundere cu planul-cadru.
2. Toate cursurile proiectate în plan sunt asigurate cu curricula disciplinară, aprobate
conform cerințelor în vigoare.
3. Cadrele științifico-didactice implicate în procesul de instruire la ciclul II au formarea
profesională conform domeniului și disciplinelor predate.
23
4. Catedra de specialitate Limbă și comunicare este orientată spre eficientizarea
managementului calităţii şi îmbunătățirea continuă a eficienței Programului de master.
5. Catedra colaborează cu o reţea largă de instituţii specializate. Pentru desfăşurarea
stagiilor de practică sunt încheiate contracte de colaborare.
6. Procesul de formare în cadrul programului este asigurat de condiţii şi spaţii adecvate
pentru desfăşurarea demersului didactic.
Puncte vulnerabile
1. Curricula disciplinelor proiectate nu respectă întocmai modelul actual universitar al
curriculumului concis și extins, fiind necesare redactări și completări.
2. Nu sunt elaborate suficiente suporturi de curs pentru buna organizare a procesului de
studiu.
3. Portofoliile de performanță a cadrelor didactice și portofoliile pe disciplină necesită
completări.
4. Pentru perioada de raport, predarea cursurilor în mare parte nu este asigurată de către
titularii angajați ai catedrei.
Programul de master Educație lingvistică și comunicare interculturală este apreciat
pozitiv, cu calificativul „BINE”, acumulând 87,5 puncte.
PROGRAMUL DE MASTER LIMBA GERMANĂ ŞI STRATEGII DE
COMUNICARE
Puncte forte
1. Planul de studii corespunde, în temei, Planului-cadru.
2. Curricula proiectată conform planului corespunde, în general, modelului comun propus
în cadru UPS „Ion Creangă”, fiind respectată procedura de aprobare şi reactualizare anuală.
3. Catedra de specialitate colaborează cu Universitatea Paderborn, Germania; Centrul de
Germanistică din R. Moldova și beneficiază anual de stagii de cercetare în Germania.
4. Procesul didactic este asigurat de cadre didactice din Germania, grație parteneriatelor
pe care le-a stabilit catedra cu organismele internaționale.
5. Catedra Filologie Germană împreună cu Institutul de Germanistică din Paderborn și
uniunea profesorilor de limbă germană din R. Moldova este implicată în proiectul care vizează
elaborarea manualelor de limbă germană pentru școlile din R. Moldova.
Puncte vulnerabile
1. Nota informativă a Planului de studii nu corespunde cerinţelor actuale ale Planului-
cadru.
24
2. Sistemul de competenţe şi finalităţi necesită modificări sub aspectul esențializării, astfel
încât să se asigure consecutivitate şi continuitate în formarea competenţelor profesionale.
3. Numărul de competenţe nu corelează în cazul tuturor disciplinelor cu numărul de ore,
respectiv de credite pentru disciplina dată.
4. Nu se asigură transparenţa în ce priveşte lucrul individual, strategiile de evaluare,
acestea fiind menţionate mai puţin explicit în curricula pe discipline.
5. Disciplinele din Planul de studii, inclusiv practica pedagogică, nu sunt asigurate
suficient cu suporturi curriculare.
Programul de master Limba germană şi strategii de comunicare este apreciat pozitiv, cu
calificativul „BINE”, acumulând 81 puncte.
PROGRAMUL DE MASTER TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE DE CREARE
A SOFTURILOR EDUCAŢIONALE
Puncte forte
1. Planul de studii este elaborat, în general, cu respectarea cerințelor Planului-cadru.
2. Curricula pe discipline este în proces de reactualizare și aprobare, conform modelului și
procedurii în vigoare.
3. Catedra asigură predarea cursurilor de către titulari.
4. În cadrul predării disciplinelor se aplică strategii didactice clasice și cele moderne,
inclusiv e-learning.
5. Catedra de specialitate aplică eficient tehnologiile moderne de comunicare cu studenți,
cadre științifico-didactice universitare și cadre didactice din instituțiile de aplicație.
Puncte vulnerabile
1. Curricula pe disciplină nu corespunde totalmente cu cerinţele modelului universitar
(formularea competenţelor, finalităţilor, diversitatea strategiilor de predare – învăţare –
evaluare).
2. Disciplinele din planul de studii nu sunt asigurate suficient cu suport curricular (varianta
editată).
3. Programul este solicitat de masteranzi, însă o bună parte nu au formare iniţială la ciclul
I (licenţă) în domeniul programului de studii.
4. Comisia şi comitetul de asigurare a calităţii nu se implică activ în asigurarea calităţii
programului de formare evaluat.
Programul de master Tehnologii informaţionale de creare a softurilor educaţionale
este apreciat pozitiv, cu calificativul „BINE”, acumulând 78,5 puncte.
Programul de master 142.02 MANAGEMENT ŞI CONSILIERE ÎN EDUCAŢIA
25
PREŞCOLARĂ
Puncte forte
1. Programul de studii evaluat este unul actual, solicitat pe piața muncii din Republica
Moldova.
2. Programul de studii funcționează în baza actelor normative în vigoare și asigură
funcţionalitatea pregătirii profesionale, permițând încadrarea specialiștilor atât pe piaţa muncii,
cât și perspectiva de continuare a studiilor la doctorat.
3. Realizarea programului de studii este efectuat de cadre didactice calificate și în baza
unui suport didactico-științific adecvat.
4. Publicațiile didactico-științifice ale membrilor catedrei sunt variate și complexe;
studenții-masteranzi sunt implicați în procesul de cercetare și publicare a rezultatelor cercetării.
5. Există legătură de continuitate între partea teoretică și cea practică a Programului de
studii; stagiul de practică profesională fiind bine asigurat (cu suportul didactic necesar),
organizat și evaluat.
6. Existența fluxului de studenți, în raportul admitere/promovare/absolvire, rata înaltă de
absolvire, cât și media generală înaltă de absolvire a Programului de studii ș.a.
7. Programul asigură nivelul de satisfacție al studenților în raport cu dezvoltarea
profesională și personală.
Puncte vulnerabile
1. Există unele neconcordanțe/devieri în Planul de studii în raport cu Planul-cadru
(repartizarea nr. de credite/ani, raportul discipline fundamentale/discipline de specialitate).
2. Nu toate cursurile sunt asigurate cu suporturi curriculare.
3. Se constată dificultăți de ordin financiar în procesul de publicare a materialelor
didactice și a rezultatelor cercetărilor științifice; lipsa sprijinului financiar din partea
administrației instituției în stimularea cadrelor didactice, în publicarea materialelor didactice și
științifice.
4. Utilizarea, deocamdată, modestă a platformelor electronice de promovare a Programului
de studii, cât și în procesul de predare – învățare – evaluare a cursurilor (Moodle, utilizarea unor
programe electronice de predare – evaluare, accesul la bazele de date științifice internaționale).
5. Neimplicarea cadrelor didactice și a studenților în programe de mobilitate academică
internațională.
6. Lipsa unei baze de date la nivel de universitate, care ar menține evidența angajării
absolvenților Programului în câmpul muncii sau continuării studiilor la ciclul III, doctorat.
26
Programul de master Management şi consiliere în educaţia preşcolară este apreciat
pozitiv, cu calificativul „FOARTE BINE”, acumulând 98,5 puncte.
PROGRAMUL DE MASTER PICTURĂ ŞI ŞEVALET
Puncte forte
1. Planul de studii este elaborat în corespundere cu planul-cadru, cu mici abateri
cantitative.
2. Catedra asigură predarea majorităţii cursurilor de către titulari.
3. Toate cursurile sunt predate în baza curriculumului aprobat.
4. Catedra dispune de condiţii şi spaţii pentru desfăşurarea demersului didactic.
5. Majoritatea dintre profesorii implicaţi au formare profesională de bază (licenţă, masterat
sau doctorat) în domeniul disciplinei/disciplinelor predate.
Puncte vulnerabile
1. Concepţia generală a formării profesionale (competenţe generice şi specifice, finalităţi)
nu este racordată cu documentele curriculare ale disciplinelor.
2. Planul de studii nu a fost reactualizat din 2007.
3. Suportul curricular este elaborat cu lacune, cu secvenţe care se repetă.
4. Disciplinele academice nu sunt asigurate cu suport curricular.
5. La multe discipline, bibliografia din documentele curriculare este învechită.
Programul de master Pictură şi şevalet este apreciat pozitiv, cu calificativul „BINE”,
acumulînd 83 puncte.
PROGRAMUL DE MASTER EDUCAŢIE INTEGRATĂ ŞI TERAPIA
PERSOANELOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE
Puncte forte
1. Planul de studii al Programului de studii pentru Programul de master corespunde
Cadrului Naţional al Calificărilor și standardelor ocupaționale, este structurat conform
prevederilor din Planul-cadru pentru studii superioare, aprobat prin Ordinul M.E. nr 455 din 03
iunie 2011 și asigură obţinerea calificării conform CNC.
2. Componenta formativă a Planului de învățământ, ponderea disciplinelor după gradul de
obligativitate și după funcție corespund prevederilor Planului-cadru.
3. Disciplinele din Planul de studii sunt prezentate într-o succesiune logică și contribuie la
formarea unui specialist competent, care, în perspectivă, s-ar putea angaja în câmpul muncii.
4. Curricula pe discipline. Putem menționa că aceasta corespunde modelului comun
propus în cadru UPS „Ion Creangă” incluzând toate elementele componente. Curricula pe
discipline este aprobată și reactualizată prin decizii luate în cadrul ședințelor de catedră și a
27
Consiliului facultății. Reactualizarea curricula pe discipline se face periodic, ori de câte ori este
necesar.
5. Stagiile de practica prevăzute în Programul de studii corespund tipurilor de practică
prevăzute în Planul-cadru.
6. În managementul procesului de învățământ se respectă atât cerințele Planului-cadru, cât
și cele interne, din cadrul UPS „Ion Creangă”.
Puncte vulnerabile
1. Formularea greșită a unor competențe ale Programului de studii.
2. Lipsa corelației cantitative și calitative între competențe și finalități, incluse în curricula
pe discipline.
3. Strategiile de predare din curricula includ doar metode didactice, dar nu și forme de
organizare, mijloace etc.
4. Nu totdeauna sunt explicit indicate strategiile de evaluare finală și formativă (metode,
forme).
5. Lipsa criteriilor de evaluare în cadrul structurii instrumentelor de evaluare.
6. Cadrele didactice cu titlu științific sunt preponderent de vârsta de pensionare.
Programul de master Educaţie integrată şi terapia persoanelor cu cerinţe
educaţionale speciale este apreciat pozitiv, cu calificativul „BINE”, acumulând 86,5 puncte.
PROGRAMUL DE MASTER DIDACTICA DISCIPLINELOR ISTORICE
Puncte forte
1. Ofertă educaţională în cadrul masteratului profesional este variată şi adaptată diferitor
categorii de formare profesională.
2. Planul de studii cuprinde discipline aplicative cu numeroase conexiuni între ele.
3. Oferta educaţionalǎ este actualizatǎ şi armonizatǎ cu curricula UE, prin prezentarea
celor mai noi concepte, teorii, metode.
4. Cursurile se desfăşoară îmbinând mijloacele clasice cu cele moderne.
5. Personalul didactic este bine pregătit; pentru asigurarea procesului didactic a
programului sunt invitați experți internaționali în domenii.
6. În cadrul orelor de curs masteranzii sunt implicați în realizarea diferitelor studii de caz
sau proiecte, lucrând în echipă, dezvoltând spiritul de colaborare si competitivitate.
7. Masteranzii din cadrul programului sunt implicaţi în activitate de cercetare stiinţifică,
prin elaborarea şi susţinerea, respectiv publicarea unor lucrări in cadrul activităţilor catedrei
Istoria Românilor.
Puncte vulnerabile
28
1. Disciplinele de studii nu sunt asigurate cu suport curricular adecvat atingerii
competenţelor planificate.
2. Curricula disciplinară nu corespunde totalmente modelului elaborat în universitate (lipsa
sarcinilor pentru lucrul individual, a modalităților de evaluare).
3. Lipsa pregătirii psihopedagogice a unor cadre didactice ce asigură realizarea
programului de formare profesională.
4. Dezvoltarea insuficientǎ a bazei de date informatizate pentru evidenţarea şi organizarea
activitǎţilor didactice şi de cercetare.
5. Cercetările ştiinţifice a cadrelor științifico-didactice, implicate în programul de master,
sunt preponderent orientate asupra studiului societăţii şi relaţiilor sociale și mai puțin pe
probleme cu impact didactic.
6. Lipsa mobilităţii masteranzilor.
Programul de master Didactica disciplinelor istorice este apreciat pozitiv, cu
calificativul „BINE”, acumulând 80,5 puncte.
În contextul celor expuse, Senatul UPS „Ion Creangă”, decide:
1. A lua act de informația prezentată de către șefii catedrelor de specialitate care asigură
Programele de studii evaluate și informația comisiilor de audit intern.
2. A considera drept bună activitatea catedrelor responsabile de realizarea Programelor de
formare profesională evaluate.
3. Catedrele de specialitate, decanatele facultăților să reactualizeze Planurile de studii,
Nota explicativă la programele evaluate, în vederea racordării la cerințele Cadrului Național al
Calificărilor și a Planului-cadru.
4. Catedrele de specialitate să reevalueze curricula disciplinară (forma scurtă și extinsă) în
vederea corelării cu documentele normative în vigoare.
5. Catedrele de specialitate să asigure procesul de evaluare a lucrului individual al
masteranzilor conform cerințelor actuale.
6. Catedrele de specialitate să asigure integral programul de formare cu suporturi
curriculare (note de curs, ghiduri, suporturi didactice etc.).
7. Catedrele de specialitate să contribuie la buna organizare a stagiilor de practică prin
elaborarea suporturilor curriculare şi încheierea contractelor cu unităţile-bază.
8. Catedrele de specialitate să se implice mai activ în diverse proiecte, granturi naționale și
internaționale cu scopul obținerii echipamentului sau suportului financiar în desfășurarea
procesului de studii la ciclul II Master.
29
9. Rectoratul să contribuie la asigurarea bazei tehnico-materiale pentru buna desfășurare a
programelor de formare profesională.
10. Decanatele, catedrele de specialitate în colaborare cu Centrul de ghidare și consiliere
în carieră să urmărească traseul profesional al absolvenților specializărilor evaluate.
11. Prezenta decizie urmează a fi realizată pe parcursul anului de studii 2016-2017.
Responsabili de executarea deciziei sunt desemnați șefii catedrelor de specialitate și decanii
facultăților UPS „Ion Creangă”.
Monitorizarea îndeplinirii prevederilor deciziei va fi efectuată de către A. Barbăneagră
dr., conf. univ., prorector pentru activitatea didactică, metodistii grupurilor de evaluare internă V.
Cușcă, E. Lapoșin, V. Stratan, A. Teleman, C. Zagaevschi, L. Sava, S. Gurgurov-Dermenji.
12. Prezentarea raportului privind executarea deciziei – iunie 2017.
1.4. Susţinerea dezvoltării profesionale a cadrelor științifico-didactice
Susţinerea dezvoltării profesionale continue în context instituţional al fiecărui cadru
didactic s-a efectuat în acord cu preocupările, interesul şi solicitările acestuia.
Solicitările cadrelor științifico-didactice și organizarea stagiilor de formare au fost
realizate de Centrul de Ghidare și Consiliere în Carieră. În cadrul acelor 4 sesiuni de stagiere
organizate au fost realizate următoarele sarcini:
pregătirea cadrelor didactice în vederea sporirii calității procesului de formare inițială
profesională (programelor de studii/curricula universitară);
implementarea metodelor eficiente de predare – învățare – evaluare;
optimizarea organizării lucrului individual al studenţilor şi monitorizarea acestuia de
profesori;
promovarea comunicării pedagogice eficiente în cadrul instituției: exigențe și tehnici.
DACDC a realizat analiza SWOT privind pregătirea cadrelor didactice implicate în
procesul didactic în cadrul UPSC pentru fiecare facultate, catedră de specialitate, evaluate de
Comisii organizate de Senatul universității (cu participarea membrilor DACDC), catedre de
specialitate responsabile de realizarea programelor de studii, supuse auditului intern, în cadrul
ședințelor DACDC cu participarea catedrelor, facultăților pe diverse probleme actuale (de ex.
Proces-verbal nr. 8 din 25.04.16 al ședințelor DACDC ) ș.a.
Rezerve și propuneri:
Formarea psihopedagogică a cadrelor didactice universitare care nu au pregătire în
domeniul Științe ale educației, în colaborare cu CGCC, decanate, catedre, Comisii și Comitete de
30
asigurare a calității, identificarea cadrelor didactice care nu au formarea psihopedagogică
necesară.
Organizarea în parteneriat cu CGCC a seminarelor, workshop-urilor, training-urilor
cu cadrele didactice și manageriale ale universității pe diverse probleme educaționale.
Reviziurea planificării, evidenței și evaluării anuale a activității/normei didactice anuale
a cadrelor didactice, științifico-didactice universitare.
Realizarea diverselor forme de evaluare a activității cadrelor științifico-didactice
(autoevaluare, evaluare colegială, de studenți și administrație).
Crearea unui Club de discuții pentru cadrele didactice în scopul facilitării comunicării
profesionale eficiente în cadrul Universității.
Organizarea seminarelor cu profesorii-mentori ai universității, responsabili de
organizarea stagiilor de practică.
Organizarea training-urilor cu profesorii școlari-mentori responsabili de realizarea
practicii pedagogice.
Stabilirea legăturilor cu mediul de afaceri, ONG-uri, instituții de profil pentru
organizarea practicilor de intership etc.
II. RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE CURRICULARĂ
2.1. Reconstrucție și proiectare/extindere curriculară universitară
Contextul şi definirea necesităţii unei astfel de practici
Reconstrucţia şi dezvoltarea curriculară în universitate reprezintă un element esenţial al
reformării procesului educaţional. Transformările cu care se confruntă universitatea în ultimii ani
se caracterizează prin introducerea unor politici şi proceduri de asigurare a calităţii şi de adaptare
a curricula universitară la cerinţele pieţei muncii. Dezvoltarea curriculară prevede modificarea
curriculum-ului universitar în conformitate cu cerinţele noi ale Planului-cadru şi a Cadrului
naţional al calificărilor, prevederilor actuale ale ME și a principiilor de asigurare a calităţii:
democratizarea, integrarea, raţionalizarea epistemologică, deschiderea culturală, socială şi
economică a acesteia.
Analiza realizată la nivelul definiţiilor evidenţiază faptul că curriculum-ul a ajuns să fie
conceput, la ora actuală, ca un „(par)curs pentru/de viaţă al educabililor” în cadrul instituţiilor de
învățământ. O asemenea abordare a curriculumului oferă răspunsuri la toate întrebările care apar
cu privire la actul învăţării:
31
- de ce (sens, valori, funcţii),
- cine (caracteristicile subiectului învăţării),
- ce (conţinutul),
- când (factorul timp),
- cum (strategiile învăţării),
- în ce condiţii (,,situaţia de învăţare", materialele utilizate) și
- cu ce efect (rezultatele aşteptate) învaţă (Walterova, E., 1991, p. 2-3).
Caracteristicile esenţiale ale curriculumului sunt „coerenţa, cunoaşterea interconexiunilor
dintre elementele componente şi posibilitatea obţinerii unui feedback semnificativ în raport cu
obiectivele urmărite” (G.Văideanu, 1986, p. 416).
Conceptul de „dezvoltare curriculară” se apropie ca semnificaţie de ceea ce se înţelege prin
„proiectare/planificare curriculară”. Dezvoltarea curriculară include patru etape: elaborarea,
testarea, aplicarea, revizuirea curriculum-ului.
Dezvoltarea curriculară înseamnă mai mult decât o sumă de acte punctuale, reprezintă un
proces prin care practicile curriculare sunt permanent reconsiderare critic, actualizate în baza
exigenţelor educative ale timpului prezent şi viitor.
Reconstrucţia şi dezvoltarea curriculară vizează:
demararea procesului de evaluare şi reproiectare a planurilor de studii ciclul I (Licenţă) şi
II (Masterat), a programelor analitice, conform prevederilor Declaraţiei de la Bologna, a
noului Plan-cadru;
extinderea şi modernizarea ofertei de studii (Ciclul I, II) în corespundere cu solicitările
beneficiarelor, absolvenților, angajatorilor și cadrelor didactice implicate în realizarea
programului de formare profesională;
orientarea obiectivelor curriculare spre formarea interconexă a competenţelor studenţilor;
direcţionarea strategiilor didactice spre învăţarea activă a studentului;
coordonarea realizării şi evaluarea programelor de calitate pe facultăţi/catedre;
crearea condiţiilor favorabile cadrelor didactice pentru elaborarea suportului curricular;
monitorizarea racordării structurii curriculumului cu prevederile metodologice ale teoriei
curriculare.
Realizări, dovezi ale succesului:
Proiectare/extindere curriculară la Ciclul II, master
În baza prevederilor actelor normative ale Ministerului Educației (Codul Educației, Plan-
cadru etc.) și cerințelor Metodologiei de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de
32
funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ
profesional tehnic, superior și de formare continuă, materialelor de suport în asigurarea calității
și realizarea procesului de acreditare a programelor de studii universitare (Standardelor,
Ghidurilor pentru acreditare elaborate de ANACIP etc.), au fost revizuite cerințele pentru
elaborarea și reactualizarea planurilor de învățământ.
DACDC a reactualizat și perfectat cerințe față de Dosarul Programului de studii, modelul
Notei explicative (Anexa 14). A fost organizat un stagiu de formare pentru șefii catedrelor de
specialitate, responsabile de elaborarea și realizarea Programelor de studii privind redactarea
Notei explicative, elaborarea dosarului Programului de studii și elaborarea raportului de
autoevaluare.
În baza Ordinului Rectorului UPS „Ion Creangă” nr. 68 din 22.03.16 (Anexa 13) Cu
privire la elaborarea / reactualizarea planurilor de învățământ la Ciclul I, Licență și Ciclul II,
Master și formare continuă și Dispoziției Rectorului UPSC din 28.03.2016 au fost desemnate
Comisii pentru evaluarea rapoartelor de autoevaluare pentru obținerea autorizării provizorie de
funcționare la următoarele programe de studii superioare la ciclul II, master (Anexa 12):
1. Educația civică și științe socioumane (120 credite, MP).
2. Didactica geografiei (120 credite, MP).
3. Didactica geografiei și protecția mediului (120 credite, MP).
4. Servicii psihologice speciale (120 credite, MP).
5. Asistența psihopedagogică a copilului cu cerințe educaționale în școală (120 credite,
MP).
6. Terapia ocupațională (120 credite, MP).
7. Asistența social în spațiul justiției și mediere (120 credite, MP).
8. Managementul calității în asistență social (120 credite, MP).
9. Didactica disciplinelor istorice și managementul educațional (120 credite, MP).
10. Didactica disciplinelor filologice și managementul educațional (120 credite, MP).
În cadrul ședinței DACDC din 25.04.2016, proces-verbal nr.8, comisiile au discutat
Rapoartele de autoevaluare provizorie, prezentate de catedrele de specialitate. S-a atras atenția
asupra următoarelor carențe depistate:
Nerespectarea modelului Notei explicative, discutat și propus pentru implementare.
Incompletitudinea dosarelor şi rapoartelor de autoevaluare.
Nerespectarea cerinţelor de elaborare a Planurilor de studii (ponderea disciplinelor de
pregătire generală, fundamentale, de specialitate etc.; distribuirea orelor şi creditelor etc.).
S-a decis: a returna dosarele pentru perfectare şi redactare.
33
Extinderea și modernizarea ofertei de studii (Ciclul I, licență)
Deschiderea specialităților noi la ciclul I Licență în corespundere cu solicitările și
argumentările UPSC:
- Limba și literatura engleză (cetățeni străini)
- Limba și literatura engleză și spaniolă (cetățeni străini)
- Limba și literatura română și engleză (cetățeni străini)
- Limba și literatura rusă și engleză (cetățeni străini)
Deschiderea noilor cursuri de instruire lingvistică pentru cetățenii străini (1 an)
Rezerve și resurse:
Proiectarea noilor specialități/specializări în parteneriat cu alte Universități de peste
hotare.
2.2. Reactualizarea programelor de studii superioare
la Ciclu I, licență, Ciclul II, master
Contextul şi definirea necesităţii unei astfel de practici
Reforma curriculară la UPSC este un obiectiv strategic asumat de Universitate în Planul
strategic de dezvoltare instituțională a UPS „Ion Creangă” 2012-2016 (Anexa 1, 2), aprobat de
Senatul Universității în 01.12.2011.
Unul din obiectivele generale ale Strategiei este: sporirea continuă a calităţii programelor
universitare raportate la noile expectanţe sociale.
Obiective specifice:
1. Adaptarea curriculei la standardele actuale ale învățământului superior.
2. Realizarea unui sistem de educație centrat pe student, care să stimuleze studenții să
învețe în mod independent, să-și dezvolte gândirea critică și creativă.
3. Realizarea unui mod unitar de evaluare a studenților, în cadrul acelorași programe de
studii.
4. Formarea resursei umane și eficientizarea utilizării celei existente.
5. Asigurarea cadrului necesar unei mai bune interacțiuni dintre student și cadrul didactic.
6. Crearea cadrului organizatoric și de reglementare instituțională capabil să susțină
procesul de reformă curriculară.
Realizări, dovezi ale succesului:
Revizuirea curricula universitară/programelor analitice la Programele de studii
superioare la Ciclul I Licență în concordanță cu planurile reproiectate, conform Modelului de
descriere a cursului (concis și extins), elaborat în cadrul Universității.
34
Revizuirea planurilor de studii, curricula/programe analitice la Programele de studii
superioare la Ciclului II, Master.
Racordarea repartizării orelor (contact direct/lucrul individual; teorie/practică) la
rigorile Planului-cadru.
Revizuirea perioadelor, competențelor, finalităților și conținuturilor stagiilor de practică
(Ciclul I, licență, Ciclul II, master).
III. REZULTATELE EVALUĂRII STUDENȚILOR A CALITĂȚII ACTIVITĂȚII
CADRELOR ȘTIINȚIFICO-DIDACTICE UNIVERSITARE
Rezultatele cuprinse în prezentul raport de evaluare cumulează toate aprecierile
studenţilor cu privire la activitatea didactică desfăşurată în anul universitar 2015-2016.
Raportul este structurat pe mediile evaluărilor obţinute per universitate și pe frecvențele
calculate.
3.1. Evaluarea activităţii didactice la ore de curs
Evaluarea activităţii didactice la ore de curs sa realizat selectiv reeșind din necesitatea
evaluării cadrului didactic, științifico-didactic, candidat la concurs pentru reangajarea în funcție
de cadru titular al catedrei universitare. Fiecare cadru didactic candidat este evaluat în activitatea
sa didactică la cel puțin o disciplină predată în anul curent de studii. Respectiv, distribuirea
eșantionului de studenți implicați în evaluare este determinată de numărul de profesori cu
termenul de angajare la catedră, până la momentul expirării termenului.
Evaluarea activității didactice la curs se face al doilea an consecutiv. Inițial, la evaluare
au participat studenții ciclului I. Începând cu anul de studii 2016 a fost inițiată evaluarea
activității didactice și la orele de curs la ciclul II, studii superioare de master. Anual sunt evaluate
cadrele didactice ce trec prin concurs, la solicitare scrisă și în cazuri separate, ce necesită
implicarea DACDC.
Platforma de evaluare a activității didactice de la ciclul I și II pentru anul 2015-2016 este
accesibilă la adresa:
https://docs.google.com/forms/d/1i190lJlCzzXGgf3q4CzP87Ficp5_XtzgKEXunPTdMG4
/viewform?usp=send_form
La chestionare au participat 366 de studenți. Rezultatele cuprinse în prezentul raport de
evaluare cumulează toate aprecierile studenţilor cu privire la activitatea didactică desfăşurată în
35
anul universitar 2015-2016. Raportul este structurat pe mediile evaluărilor obţinute per
universitate.
Tabel 3.1. Situaţia formularelor de evaluare a activităţii didactice completate de către studenţi în
anul universitar 2015-2016
Nr. total de formulare completate
Sem. I 366
Sem. II 0
An univ. 2015-2016 366
În anul curent de studii a foat evaluată activitatea didactică la următoarele discipline:
Facultatea arte plastice și design
Prelucrarea artistica a pielii
Декоративная обработка кожи
Tehnologie de specialitate, istoria costumului, proiectarea tehnica.
Proiectare, tehnologii de specialitate și istoria costumului.
Facultatea limbi străine
-----------------------------------
Facultatea Filologie
Орфография и пунктуация
Introducere in lingvistică
Fonetica
Facultatea Pedagogie
Teoria si metodologia educației pentru familie si societate
Pedagogia preșcolara
Facultatea Psihologie și Psihopedagogie Specială
Sistemul de servicii in Asistența socială
Politici sociale
Educația incluzivă
Terapia ocupațională
Comportamentul deviant
Facultatea Științe Exacte și Tehnologii Informaționale
Didactica Informaticii
Modelarea problemelor de fizică în matematică
36
Programare Web
HTML
PHP
3D Max
PRPM
Java/Java Script
Metode numerice de calcul
Java si Javascript
Ecuații diferențiale
Bazele programării
Grafica asistată de calculator
Softuri educaționale
Platforme de învățare
Inițiere în carieră
Evaluarea activității didactice la curs s-a desfăşurat începând cu luna decembrie a anului
universitar 2015-2016, odată cu finalizarea unui semestru, îndată ce studenții au intrat în
perioada de sesiune.
Chestionarele au fost administrate anonim, online, tuturor beneficiarilor de curs care au
binevoit să răspundă la întrebări. Chestionarul utilizat a cuprins 16 de itemi structuraţi pe patru
dimensiuni principale: activitatea de predare, sistemul de evaluare, relaţia cadru didactic-
student şi resursele didactice, divizați în 6 compartimente: impresia generală pe care a lăsat-o
cadrul didactic (întrebarea 1); tehnici de predare (întrebările 2-5); relaţia cadru didactic-student
(întrebările 6-8); organizarea şi conţinutul cursului (întrebările 9-14); prezenţa la cursuri
(întrebarea 15); observații relatate de student (întrebarea 16).
Cei 15 itemi din totalul de 16 (al 16-lea item constituind rubrica observații) solicitau
aprecierea aspectelor evaluate pe o scală de tip Likert cu 4 trepte, unde 1 reprezintă valoarea
minimă, iar 4 reprezintă valoarea maximă ce poate fi acordată, după cum urmează: 1 - deloc /
dezacord total; 2 - în mică măsură / dezacord; 3 – în mare măsură / acord; 4 - în foarte mare
măsură / acord total și 1-foarte slabă; 2-slabă; 3-bună; 4-foarte bună.
Scala Likert, pentru care s-a optat în managementul calității UPSC, este cea mai
cunoscută scală ordinală și este utilizată în studiile de atitudine. Este utilizată pe scară largă în
studiile de cercetare și uneori este luată drept scală de rating, deși nu înseamnă același lucru.
Caracteristica principală a unei scale ordinale este aceea că permite măsurarea gradului
de diferenţă, dar nu diferenţa specifică dintre mărimile măsurate. Scala ordinală nu permite
37
operaţii aritmetice asupra categoriilor. Nu se va putea preciza niciodată care este mărimea
diferenţei dintre două categorii, deoarece nu se va putea preciza niciodată care este diferenţa
dintre „mulțumit” şi „foarte mulțumit”, avută în vedere de subiecţi. Este o scală des folosită în
cercetarea satisfacţiei şi atitudinii.
În managementul calității scala Likert este utilizată pentru măsurarea satisfacției
beneficiarilor cu privire la servicii. Măsurarea satisfacției este una dintre cele mai importante
măsuri de control introduse de Sistemul de Management al Calității unei organizații.
Măsurătorile operate pe această scală pot suferi distorsiuni datorită reținerii manifestate
de respondenți de a utiliza valorile extreme sau dimpotrivă, de a le folosi în mod exagerat, în
funcție de natura răspunsului pe care trebuie să-l dea. Cu toate acestea, scala Likert rămâne cea
mai utilizată scală de măsurare a atitudinii.
Scala Likert și măsurarea calității, în: http://www.e-
birouvirtual.ro/sites/default/files/articole_bv/scala_Likert_si_măsurărea_calitatii.pdf (vizitat
24.06.2015)
Fugura 3.1. Calitatea activităţii didactice la ore de curs (impresia generală pe care a
lăsat-o cadrul didactic).
ACTIVITATEA DE PREDARE
(întrebările 2-5)
38
Figura 3.3. În ce măsură cadrele didactice au explicat materialul predat pe înţelesul studenţilor,
au făcut materia interesantă și au stimulat implicarea activă?
Tabel 3.5. Evaluarea activității de predare a cadrului didactic - activitatea de predare (estimare
în %)
ACTIVITATEA
DE PREDARE
Discursul a
fost logic si
coerent?
În predare s-a
insistat pe
aspectele dificile
ale cursului?
Participarea
activa a
studenților a
fost
încurajata?
Feedbackul
studenților
referitor la modul
de predare a fost
solicitat?
Disponibilita
te de a oferi
ajutor
suplimentar
atunci când a
fost nevoie?
deloc
3.60%
3.30%
6%
8.50%
6.30%
în mică măsura 11.20% 16.10% 13.90% 15.80% 13.90%
în mare măsura 36.60% 32.50% 33.10% 34.70% 28.70%
în foarte mare
măsură
48.60% 48.10% 47% 41% 51.10%
Referitor la activitatea de predare au fost formulate următoarele întrebări: Discursul a fost
logic si coerent? În predare s-a insistat pe aspectele dificile ale cursului? Participarea activa a
studenților a fost încurajata? Feedbackul studenților referitor la modul de predare a fost solicitat?
39
La întrebarea dacă discursul a fost logic și coerent, 3,60% din respondenți au afirmat că
discursul nu a fost deloc logic și coerent; 11.20% din respondenți consideră că, cursurile predate
au fost organizate prin discurs logic și coerent în mică măsură; 36.60% - în mare măsură,
48,60% din respondenți - în foarte mare măsură.
La întrebarea: „În predare s-a insistat pe aspectele dificile ale cursului?”, 3,30% din
studenți consideră că nu s-a insistat pe aspectele dificile ale cursului; 16,10% consideră că s-a
insistat în mică măsură; 32,50% - în mare măsură; 48,10% - în foarte mare măsură.
Referitor la încurajarea participării studenților în mod activ la activitatea de curs, 6%
consideră că participarea studenților nu a fost încurajată deloc, 13,90% consideră că acest lucru a
fost efectuat în mică măsură; 33,10% - în mare măsură; 47,00% - în foarte mare măsură.
Feedbackul studenților referitor la modul de predare a fost solicitat? La această întrebare
8,50% din respondenți consideră că deloc; 15,80% - în mică măsură; 34,70% - în mare măsură;
41% - în foarte mare măsura.
Luând în considerație datele prezentate putem concluziona că activitatea de predare este
organizată, în mare măsură, eficient.
RELAŢIA CADRU DIDACTIC-STUDENT
relaţia cadru didactic-student (întrebările 6-8)
Figura 3.4. În ce măsură au fost mulţumiţi studenții de relațiile stabilite?
Tabel 3.6. Evaluarea activității de predare a cadrului didactic - relaţia cadru didactic-student
(estimare în %)
40
RELAŢIA CADRU
DIDACTIC-STUDENT
Disponibilitate de a oferi ajutor
suplimentar atunci când a fost nevoie
Corectitudine in
relațiile cu studenții
Respect fata
de studenți
deloc 6.30% 8.50% 7.70%
în mica măsura 13.90% 16.90% 8.20%
în mare măsura 28.70% 28.70% 29.50%
în foarte mare măsura 51.10% 45.90% 54.60%
La compartimentul relația cadru didactic - studenți au fost oferite întrebările referitoare la
Disponibilitate de a oferi ajutor suplimentar atunci când a fost nevoie; Corectitudine în relațiile
cu studenții; Respect fata de studenți.
Referitor la disponibilitatea de a oferi ajutor suplimentar atunci când a fost nevoie,
6,30% considerată că, cadrul didactic nu a oferit ajutor suplimentar la necesitatea studentului;
13,90% - in mica măsura; 28,70% - in mare măsura; 51,10% - in foarte mare măsură. Aceleași
tendințe se păstrează și în corectitudinea în relațiile cu studenții. Astfel, 8,50% din respondenți
consideră că, cadrul lor didactic nu este deloc corect în relațiile cu studenții; 16,90% - in mică
măsura; 28,70% - in mare măsură; 45,90% - in foarte mare măsură. Putem concluziona că, în
majoritatea cazurilor, profesorii păstrează relații etice și corecte cu studenții.
RESURSELE DIDACTICE
organizarea şi conţinutul cursului (întrebările 9-14)
Figura3. 5. În ce măsură au fost mulţumiţi absolvenţii de sistemul de evaluare aplicat și
resursele didactice utilizate
41
Tabel 3.7. Evaluarea activității de predare a cadrului didactic - organizarea şi conţinutul cursului
(estimare în %)
Obiectivele
disciplinei si
competențele
ce se urmăresc
au fost
comunicate?
Procedura si
criteriile de
evaluare a
studenților au
fost
comunicate?
Volumul
de
materie
pe durata
unui curs
a fost
adecvat?
Timpul
alocat
acestui
curs a
fost
eficient
utilizat?
Materiale
didactice,
filme,
suport de
curs
Sursele
bibliografice
oferite la acest
curs au fost
utile?
deloc 3.30% 5.20% 6% 3.30% 6.30% 6.60%
în mică măsură 12.80% 13.10% 9.30% 11.50% 18.60% 16.10%
în mare măsură 38.30% 33.10% 35.80% 36.30% 32.50% 32.50%
în foarte mare
măsură 45.60% 48.60% 48.90% 48.90% 42.60% 44.80%
Pentru a evidenția calitatea de organizare a cursului și conținutul acestuia au fost
formulate următoarele întrebări: Obiectivele disciplinei si competențele ce se urmăresc au fost
comunicate? Procedura si criteriile de evaluare a studenților au fost comunicate? Volumul de
materie pe durata unui curs a fost adecvat? Timpul alocat acestui curs a fost eficient utilizat?
Materiale didactice, filme, suport de curs. Sursele bibliografice oferite la acest curs au fost utile?
La întrebarea „Obiectivele disciplinei si competențele ce se urmăresc au fost
comunicate?”, care se regăsește împreună cu celelalte întrebări în programa analitică a cursului,
3,30% au afirmat că obiectivele nu le-au fost comunicate, 12,80% - in mică măsură; 38,30% - in
mare măsură; 45,60% - în foarte mare măsură.
La întrebarea „Procedura și criteriile de evaluare a studenților au fost comunicate?”,
5,20% din respondenți au afirmat că, criteriile și procedura de evaluare curentă și finală nu au
fost comunicate, 13,10% - in mică măsură; 33,10% - in mare măsură; 48,60% - în foarte mare
măsură.
La întrebarea „Volumul de materie pe durata unui curs a fost adecvat?”, 6% au afirmat că
volumul de materie nu a fost deloc adecvat duratei cursului; 9,30% - în mică măsură; 35,80% - în
mare măsură; 48,90% - in foarte mare măsură.
La întrebarea „Timpul alocat acestui curs a fost eficient utilizat?”, 3,30% din respondenți
consideră că timpul nu este deloc eficient utilizat de către cadrul didactic; 11,50% consideră că
este utilizat în mică măsură; 36,30% - în mare măsură; 48,90% - în foarte mare măsură.
Materiale didactice, filme, suport de curs utilizate de către cadrul didactic nu au fost
utilizate în conformitate cu răspunsurile a 6,30% din studenți; au fost utilizate în mică măsură,
42
afirmă 18,60% din studenți; 32,50% afirmă că materialele au fost utilizate în mare măsură, iar
42,60% - in foarte mare măsură.
Întrebarea referitoare la utilitatea surselor bibliografice oferite la curs, care acoperă
totodată și disponibilitatea surselor bibliografice oferite, posibilitatea studentului de a le accesa
pentru un eventual studiu, au fost considerate inutile în viziunea a 6,60% studenți; 16,10%
studenți consideră că sursele bibliografice au fost utile în mică măsură; 32,50% - în mare măsură,
iar 44,80% - în foarte mare măsură.
DEZVOLTARE PERSONALĂ
prezenţa la cursuri (întrebarea 15)
Figura 3.6. În ce măsură studenții s-au implicat în dezvoltarea personală și profesională prin
participarea la ore
Tabel 3.8. Evaluarea participării la ore - prezenţa la cursuri (estimare în %)
La cate dintre orele acestui curs ați participat?
nici o ora 0.80%
la câteva ore 2.50%
la majoritatea orelor 38.80%
la toate orele 57.90%
În ceea ce privește dezvoltarea personală a studentului, fiind cercetată prin prezența la
curs, putem afirma că 0,80 din respondenți nu au participat la ore, 2,50% au fost la ore doar de
câteva ori; la majoritatea orelor s-au prezentat 38,80% din respondenți și 57,90% au fost prezenți
la toate orele de curs.
43
OBSERVAȚII
Chestionarul a cuprins şi o rubrică de observaţii. Aproximativ 10% dintre respondenţi au
avut unele observaţii cu privire la desfăşurarea cursurilor, la evaluare sau la atitudinea
profesorului față de student.
Sinteza acestora este expusă în lista de mai jos. Trebuie să remarcăm că în comparație cu
anul precedent, au fost mai multe aprecieri pozitive în adresa cadrelor didactice.
Tabel 3.9. Observații exprimate de studenți cu privire la desfăşurarea cursurilor sau referitoare la
evaluare.
Observaţii referitoare la
evaluarea studentului
Observaţii referitoare la
cursuri
,,Tratare separată”
Ar fi benefic să primim
prezentările în powerpoint și
suport de curs
Puțină practică și exemple
Tratare nerespectuoasă față
de student
Ritmul de predare este prea
lent și pasiv
Apreciere neobiectivă
Observaţii referitoare la
relația-profesor elev
Lipsa de respect față de
studenți și înjurături
Severitate excesivă din
partea unor și un stil prea
liberal din partea altor cadre
didactice
Discriminarea studenților din
mediul rural
44
CONSIDERAŢII FINALE
Conform Codului educației, evaluarea activităţii didactice reprezintă o măsură de control
obligatorie, dar și o practică esenţială pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior.
Articolul 112, 113 al Codului Educației2 prevede că asigurarea calităţii în învățământul superior
este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare,
planificare şi implementare de programe de studii, prin care se formează şi se consolidează
încrederea beneficiarilor că instituţia ofertantă de educaţie satisface şi îmbunătăţeşte standardele
de calitate în conformitate cu misiunea asumată de aceasta. Evaluarea calităţii în învățământul
superior constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o instituţie ofertantă de educaţie şi
programul acesteia îndeplinesc standardele naţionale de referinţă. Evaluarea calităţii în
învățământul superior reprezintă un ansamblu complex de activităţi de autoevaluare, evaluare
internă şi evaluare externă a calităţii, în conformitate cu standardele de acreditare, criteriile şi
indicatorii aprobaţi. Autoevaluarea şi evaluarea internă a calităţii în învățământul superior sunt
realizate de către structurile instituţionale responsabile de asigurarea calităţii, în conformitate cu
standardele naţionale de referinţă. Evaluarea calităţii în învățământul superior vizează: a)
capacitatea instituţională; b) eficienţa educaţională, inclusiv rezultatele academice; c) calitatea
programelor de formare profesională iniţială şi continuă; d) managementul instituţional al
calităţii; e) rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi/sau ale creaţiei artistice; f) concordanţa dintre
evaluarea internă şi situaţia reală.
Prin această componentă importantă a unui sistem de management a calităţii funcţional se
recunoaşte statutul de partener al studentului în procesul educaţional. Astfel, studenţii sunt
invitaţi să ia parte în mod activ la îmbunătăţirea calităţii învăţământului superior, fiind principalii
beneficiari ai acestui proces.
Totodată, practica de evaluare a activităţii didactice impune un plan de măsuri alcătuit în
urma concluzionării fiecărui tip de evaluare, care să îşi propună corectarea disfuncţionalităţilor
semnalate de către studenţi. Prin elaborarea unui răspuns oficial din partea conducerii
universităţii, în urma raportării rezultatelor finale ale evaluărilor realizate de către studenţi,
aceştia sunt motivaţi să completeze formulare de evaluare pentru fiecare cadru didactic. În
realitate, procesul de evaluare a activităţii didactice întâlnește în continuare o serie de obstacole
care transformă această practică de asigurare a calităţii într-un ,,cerc vicios”.
Platforma electronică de gestionare a evaluării activităţii didactice se află într-un proces
de dezvoltare şi perfecţionare, care depinde în mod inevitabil de feedback-ul utilizatorilor
2 Codul educației al Republicii Moldova. Nr. 152 din 17.07.2014 In:
http://lex.justice.md/md/355156/ (vizitat 24.06.2016)
45
acesteia. Cu toate acestea, sarcina de organizare a studenților, colectare și prelucrare a datelor
generate prin intermediul platformei, în fiecare an universitar, ocupă un loc important numai în
activitatea Departamentului de Asigurare a Calităţii și Dezvoltare Curriculară. Datorită
interesului scăzut a facultăților și catedrele universitare, cu privire la evaluarea activității
cadrelor didactice de către studenți, rata de completare a formularelor de evaluare rămâne a fi
scăzută. Insistăm asupra căutării modalităților de sporire a interesului implicării active a
facultăților, catedrelor, cadrelor didactice în organizarea procesului de evaluare de către studenți
a calității predării disciplinelor universitare.
Propunem ca obligatorie includerea informației respective în rapoarte anuale de activitate,
elaborate la toate nivelurile: a cadrului științifico-didactic, ale catedrelor și a facultăților
universitare. Propunem ca rezultatele evaluării profesorilor din partea studenților, comparate pe
ani de studii, să fie incluse în raportul cadrului științifico-didactic candidat la participarea la
concurs pentru ocuparea postului la catedră. Astfel excludem pe viitor cazuri, când din numărul
total de cadre științifico-didactice planificate au fost și cadre care nu au nici un chestionar
completat.
Din analiza datelor rezultă că majoritatea respondenţilor care au participat la cursurile
oferite de universitatea noastră sunt mulţumiţi de calitatea acestora. Astfel, peste 92% dintre
respondenţi se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de modul de organizare al cursurilor, 7,1%
din respondenți și-au manifestat nemulțumirea față de calitatea predării cursului. În mare parte,
nemulțumirile vizează anumite cursuri în mod special.
În cele ce urmează, sunt prezentate rezultatele evaluării pentru fiecare item în parte.
O atenție deosebită am atras la faptul că din numărul total de respondenți, 91 (16,1%) au
declarat că în predare nu s-a insistat pe aspectele dificile ale cursului (nu s-a reluat materialul sau
nu s-au reformulat explicaţii, nu au fost folosite exemple concrete) sau nu s-a insistat suficient.
Aceleași tendințe s-au păstrat și la ceilalți itemi.
Participarea activă a studenților a fost încurajată? (18,4%) au apreciat că nu a fost deloc
încurajată sau în mică măsură, pe când 81,6% au apreciat în mare sau în foarte mare măsură
acest item.
La itemul Feedbackul studenţilor referitor la modul de predare a fost solicitat?, 17,7%
din respondenți au optat pentru polul negativ, comparativ cu 82,3% ce au apreciat solicitarea
feedback-ului în mare sau în foarte mare măsură.
La itemul Disponibilitate de a oferi ajutor suplimentar atunci când a fost nevoie?,
46
20,8% din respondenți au exprimat opinia că disponibilitatea de a oferi ajutor suplimentar nu a
fost asigurată deloc sau doar în mică măsură, îmbucurător este faptul că 79,2% din respondenți
apreciază pozitiv disponibilitatea profesorului de a oferi ajutor suplimentar.
La itemul Corectitudine în relaţiile cu studenţii (tratarea în mod egal a studenţilor, fără a
recurge la favoritisme)?, 19,5% cad sub incidența polului negativ, pe când 80,5% - sub incidența
polului pozitiv.
Nu vom prezenta în detaliu următorii itemi, constatând aceeași tendință. Vom constata că
nu există diferențe semnificative între itemii chestionarului. Nu a fost evidențiat vreun item
aparte, ce ar prezenta alte tendințe comparativ cu alți itemi.
În concluzie putem spune că se păstrează o tendință pozitivă de apreciere a calității
activității cadrelor didactice. Ponderea aprecierii negative este condiționată de cursuri concrete
care ies în evidență în prelucrarea statistică separată pe fiecare cadru didactic în parte. Prin
urmare, cursurile de pregătire profesională a studenților sunt foarte apreciate în rândul
studenților.
3.2. Practica de inițiere
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” a realizat pe parcursul anului universitar
2015-2016 evaluarea realizării practicii de inițiere, de către studenți, prin intermediul platformei
de evaluare on-line, accesibilă la adresa:
https://docs.google.com/forms/d/1Zxq8LAf-
vGkKUztvPsBJLIGW6A1Sg7eGJBC4wJqRd5M/viewform#start=publishanalytics
Fiecare student al universităţii a avut acces deschis prin intermediul sălii de mediatecă la
platforma de evaluare care îi oferă posibilitatea de a evalua realizarea practicii de inițiere și de a-
și expune opinia privitor la satisfacția competențelor obținute în cadrul practicii, posibilele
impedimente ce au defavorizat o bună realizarea practicii de inițiere în profesie.
În continuare putem observa numărul total de formulare completate de către studenţi în
anul universitar 2015-2016.
Tabelul 3.9. Situaţia formularelor de evaluare a practicii de inițiere completate de către
studenţi în anul universitar 2015-2016
Practica de inițiere Nr. total de formulare completate
An univ. 2015-2016 142
47
În total la practica de inițiere în anul academic 2015-2016 au participat 142 de persoane.
Pentru interpretarea rezultatelor trebuie să ținem cont de faptul că media răspunsurilor
poate lua valori cuprinse între 1 şi 4, unde 1 presupune o evaluare preponderent negativă, iar 4 -
o evaluare preponderent pozitivă a activităţii didactice de la cursuri sau examinări (Anexa 9).
În tabelul de mai jos sunt vizibile aspectele/grupul de aspecte care au înregistrat cele mai
mici scoruri şi care necesită îmbunătăţiri.
Calitatea realizării practicii de inițiere (evaluarea din partea studenţilor):
1. TOTALMENTE – FORATE MULT
2. ÎN MARE PARTE – MULT
3. PARȚIAL – PUȚIN
4. DELOC – DELOC
La întrebarea 1: Practica de inițiere a corespuns așteptărilor Dvs.?, 13,4% (19) din
respondenți au afirmat că practica de inițiere în profesie a corespuns în totalitate așteptărilor;
45,8% (65) din respondenți au afirmat că practica de inițiere a corespuns în mare parte
așteptărilor lor; 37,3% (53) au afirmat că practica a corespuns doar parțial așteptărilor lor și doar
3,5% (5) au afirmat că practica nu a corespuns deloc așteptărilor acestora.
Fig. 3.7. Corespunderea cu așteptările studenților
La întrebarea 2: Interesul Dvs. pentru profesia aleasă a crescut după stagiul de
practică?, 9,90 (14) din respondenți au afirmat că interesul față de profesia aleasă a crescut
simțitor; 42,30% (60) au spus că interesul loc a crescut mult; 38% (54) afirmă că interesul lor a
crescut puțin și 9,90% (14) au susținut că interesul lor nu a crescut deloc.
48
Fig. 3.8. Creșterea interesului pentru profesia aleasă
La întrebarea 3: În ce măsură v-au fost comunicate la început obiectivele, modul de
desfășurare și de evaluare a practicii de inițiere?, 23,9% (34) au afirmat că rezultatele au fost
comunicate integral; 45,8% (65) au afirmat că obiectivele practicii au fost comunicate în mare
parte, iar 29,6% (42) au afirmat că obiectivele practicii le-au fost comunicate parțial și doar o
persoană a afirmat că acestea nu a fost comunicate deloc.
Fig. 3.9. Comunicarea obiectivelor practicii
La întrebarea 4: A corespuns conținutul practicii de inițiere cu prevederile
regulamentului și cu cele comunicate la conferința de inițiere?, rezultatele sunt următoarele:
21,8% (31) – conținutul practicii a corespuns integral; 49,3% (70) – în mare parte, conținutul
practicii a fost în concordanță cu prevederile obiectivelor enunțate la conferința de inițiere;
26,1% (37) consideră că practica a corespuns parțial cu obiectivele propuse; 2,8% (4) au afirmat
că nu a corespuns practica de inițiere deloc cu obiectivele enunțate.
49
Fig. 3.10. Corespunderea conținutului practicii cu obiectivele trasate
La întrebarea 5: Care sunt în opinia Dvs. avantajele profesiei alese? În exprimare
liberă subiecții au expus următoarele opinii:
Tabelul 3.10. Sugestiile și concluziile exprimate de studenți, în urma practicii de inițiere,
cu privire la avantajele profesiei alese
Cu privire la
autodezvoltarea
personală
Cu privire la
dezvoltare și creștere
profesională
Cu privire la
perspective de viitor
Oportunități
Te poţi realiza ușor, ești
mereu în ascensiune
profesională, mereu înveți.
Avantaj de a cunoaște
cum să predai o lecție
Aceasta profesie are
foarte multe avantaje:
limba germană este o
limbă de afaceri și este în
avantaj. Cunoștințele din
domeniul pedagogiei și
psihologiei ne ajută la
angajare, nu doar în
școli, ci și în diferite
oficii.
Cea mai eficientă și
sigură cale de a realiza
schimbări în societate și
oportunitatea de a educa
noile generații.
Un avantaj este ca
un profesor este
mereu în continuă
cercetare și
performanță, lucrul
cu copii este o
mare
responsabilitate,
dar este foarte
plăcut să lucrez cu
ei
Avantajele sunt: ajutăm la
dezvoltarea culturala,
facem ceea ce ne place, ne
dezvoltăm potențialul
comunicativ etc.
Acumularea experienței
in domeniul respectiv.
Este o profesie de
suflet,în care trebuie
depus un efort pentru a
ajunge la performanțele
dorite.
Vacanțe
Avantajele sunt: putem să
colaborăm cu diferiți
oameni, comunicare
Avantajele profesiei
alese: mi-a adus mult
succes de o găsi limbă
Educarea tinerii generații
și formarea
competențelor pentru a
Salariu bun
50
socioculturală. comună cu copii deveni cetățeni utili
statului.
Devin mai responsabila Creștere în carieră,
Salariu.
Multe locuri de muncă!
O plată mai mare!
Un domeniu
favorabil de muncă
Dezvoltare continuă a
nivelului intelectual,
creativ. Asigură o continuă
interacțiune socială.
Cunoștințe avansate în
acest domeniu, loc de
muncă stabil.
Posibilitatea de a
găsi un loc de
muncă oriunde în
tara
Lucru cu oamenii și, mai
ales, cu copiii
Dezvoltă anumite
competențe
Mereu în acțiune.
Te manifești ca
personalitate
Experiență pedagogică Mediu de lucru
foarte confortabil.
Formarea personalității
copiilor
Locuri de muncă.
La itemul 7: Cum apreciați volumul sarcinilor propuse pentru realizare în perioada
practicii de inițiere?
Fig. 3.11. Volumul sarcinilor propuse pentru realizare în perioada practicii de inițiere
Studenții au confirmat faptul că volumul sarcinilor propuse este foarte mare 19% (27); că
volumul este mare 40,8% (58); că este suficient 38% (54) și doar 2,1% (3) studenți consideră că
volumul sarcinilor este mic.
La întrebarea 8: Cum apreciați gradul Dvs. de formare a competenței de analiză
pedagogică a lecțiilor / activităților asistate?
51
Fig. 3.12. Gradul de formare a competenței studenților de analiză pedagogică a lecțiilor /
activităților asistate
Din numărul total de studenți, 5,6% au un nivel înalt (8), își apreciază formarea
competențelor de analiză la un nivel foarte înalt; 81,7% (116) apreciază formarea competențelor
la un nivel înalt; 11,3% (16) – la un nivel scăzut și 1,4 (2) – la un nivel foarte scăzut.
Întrebarea 9: Cum apreciați activitatea de realizare a caracterizării psihopedagogice
a elevului pentru formarea profesională a pedagogului? (Fig. 3. 13)
Fig. 3.13. Activitatea de realizare a caracterizării psihopedagogice a elevului pentru
formarea profesională a pedagogului
Din numărul total de subiecți, 51,4% (73) consideră această activitate ca fiind una foarte
importantă; 40,8% (58) o consideră ca fiind una parțial importantă; 5,6% (8) consideră că această
activitate este puțin importantă; 2,1% (3) consideră că nu are deloc importanță.
Întrebarea 10: În ce măsură formarea la disciplinele psihopedagogice și la cele de
specialitate a facilitat realizarea practicii de inițiere? (Fig. 3, 14)
52
Fig. 3.14. În ce măsură formarea la disciplinele psihopedagogice și la cele de specialitate a
facilitat realizarea practicii de inițiere
Fiind interogați în ce măsură formarea la disciplinele psihopedagogice și la cele de
specialitate a facilitat realizarea practicii de inițiere, 14,1% (20) au apreciat că în foarte mare
măsură disciplinele psihopedagogice și cele de specialitate au facilitat realizarea practicii de
inițiere; 73,2% (104) au apreciat că într-o măsură mare a fost asigurată facilitarea; 12% (17) au
afirmat că în mică măsură și o persoană a afirmat că deloc 0,7%.
La întrebarea 11: Care au fost dificultățile întâlnite pe parcursul realizării sarcinilor
psihologice?, răspunsurile sunt vizibile din tabelul de mai jos.
Tabelul 3.11. Dificultățile întâlnite de studenți pe parcursul realizării practicii de inițiere
Nu s-a făcut o inițiere și pregătire graduală în practica de inițiere, totul s-a produs brusc și
neeficient. Ex: astăzi noi va vom spune ce aveți de făcut, eventual în 30 de minute nu s-a
clarificat nimic, mai ales că erau extrem de mulți oameni
Nu s-a făcut nici măcar o oră, în care eu, subiectul supus practicii de inițiere, și profesoara mea
am putea discuta momentele cheie și dificile care mă așteaptă, nu s-a făcut asta în prealabil, nu
era nimeni căruia puteam sa-i adresez întrebare sau să-i cer un sfat
Au fost dificultăți în organizare
A fost greu de înțeles unele sarcini
Am avut putina informație despre elevi
Am avut timp puţin pentru a evalua starea psihică şi comportamentul elevilor
Am întâlnit dificultăți la organizarea clasei de elevi, deoarece erau foarte mulți în clasă
Au fost multe sarcini de realizat in scurt timp
Cel mai dificil a fost atunci când a trebuit de dat răspunsul la chestionarul de caracterizare a
53
unui elev, întrebările au fost prea complicate şi, în mare parte, neutile pentru elevi
Formarea portofoliilor
Gradul de receptivitate a elevului cercetat și dorința acestuia de a răspunde la întrebările
adresate, cit si
gradul scăzut de cunoaștere a termenilor psihologici
Îndeplinirea fişei psihologice a elevului nu a fost absolut clară
Informația personala a elevului nu poate fi dobândita pe deplin intr-un timp foarte scurt.
Într-o săptămână de practică nu poţi reuşi să cunoşti bine o clasă de elevi
La început a fost complicat să înțelegem comportamentul elevilor,cit de prietenoși sunt și dacă
este exclus cineva din clasă
Multe sarcini dificile de realizat, profesorii din liceu nu au fost amabili cu noi, metodiştii nu au
fost cu noi
Nu am avut acces la notele elevilor, deoarece este interzis să căutam în arhiva, fiind informație
confidențială
Nu toți profesorii au fost dispuși să accepte studenții să asiste la lecțiile realizate de ei
Numărul mare de sarcini
Obținerea datelor personale ale elevului
pe parcursul practicii la fiecare lecție am avut de completat cîte trei formulare ceea ce după
părerea mea este prea mult si nu reușeam
Permisiunea de a asista la ore, fiindcă unii profesori nu acceptau
La întrebarea 12: Care sunt aspectele mai puțin reușite referitoarea la practica de
inițiere în profesie (organizare, evaluare etc.)? Studenții au invocat cele mai stringente
aspecte, mai puțin reușite, în opinia lor, ale practicii de inițiere. Acestea au fost sintetizate în 5
rubrici de bază:
1. organizare și evaluare necorespunzătoare;
2. lipsa contactului cu administrația școlii;
3. neracordarea sarcinilor la timpul realizării acestora;
4. atitudinea ostilă a profesorilor din școli;
5. volumul mare de sarcini.
La rubrica SUGESTII PENTRU REALIZAREA CU SUCCES A PRACTICII DE
INIȚIERE, studenții au remarcat mai multe opinii, idei, reflecții (a se vedea tabelul de mai jos).
54
Tabelul 3.12. Sugestii pentru realizarea cu succes a practicii de inițiere
Mai multă concretizare a sarcinilor care urmează sa fie îndeplinite în urma practicii
Să se vorbească cu profesorii ca să ne primească la lecții
Colaborare, organizare
Mai mult timp pentru practică
Să creeze un ghid pentru practică
Repartizarea studenților în scoli trebuie mai minuțios analizată
Metodiştii să fie împreună cu studenţii, sarcini mai simple de realizat şi mai clare
Ar fi bine ca studentului să i se permită să ducă un discurs independet echivalent cu o
oră academică în care să prezinte finitățile profesiei, să prezinte lucrări de curs și să
explice în ce domenii sînt utilizate recent în Chisinau, ca elevii să obțină o viziune
concretă asupra profesiei care urmează să o aleagă
Sugestii pentru școală: Directorul adjunct să fie mai comunicabil și mai primitor
Ar fi bine ca în peroada practicii de initiere să se permită și predarea de către
studenți a unei lecții, pentru ca ,,să simtă pe pielea lor cum se face asta”, dar să nu
fie un simplu observator
Mai puțina cantitate, mai multă calitate și lucru cu studenții care vor avea practică;
spre exemplu: ar fi bine să fie organizată o lecție comună cu grupele care au efectuat
deja practica
Să se formuleze sarcini mai concrete, formularea planului cu consultarea studenților
Micşorarea numărului de chestionare care trebuie îndeplinite
Practica de iniţiere nu trebuie să fie acompaniată de un număr aşa mare de
documente
Sa nu fie obligatoriu de asistat la toate lectiile, ținind cont de faptul că trebuie să
analizăm doar zece lecții. Mi se pare inutilă cerința asta
Unul din metodişti să meargă cu studenţii măcar o dată și să explice cum se fac
sarcinile în practică.
SUMAR
În urma prezentării rezultatelor chestionării practicii de inițiere, putem afirma că practica
de inițiere, în mare parte, a fost realizată cu succes din perspectiva studenților. Din 142 de
studenți ce au participat la chestionare în anul academic 2015-2016, majoritatea au afirmat că
totalmente și, în mare parte, practica de inițiere a fost realizată în conformitate cu așteptările
55
acestora (59,20%), ce constituie 84 de persoane din totalul de 142. Restul persoanelor, în număr
de 58 la număr (40,8%) consideră că practica a fost realizată parțial sau chiar deloc, nefiind în
conformitate cu așteptările acestora. După inițierea în practică, aceleași tendințe proporționale se
păstrează și la interesul manifestat față de profesie din partea studenților.
Referitor la dificultățile de ordin interior în cadrul universității, aproximativ 40% din
respondenți au invocat neclaritatea trasării obiectivelor, slaba organizare, lipsa contactului cu
metodiștii, sarcini neracordate la timpul realizării acestora.
Printre factorii externi au fost invocate situații ce se caracterizează prin ostilitate din
partea colaboratorilor instituției de aplicație, şi nu, în ultimul rând, de managerul școlar.
Aspectele pozitive ale practicii de inițiere sunt că foarte mulți studenți au văzut avantaje
în realizarea acesteia, prin prisma creșterii personale și profesionale și prin prisma identificării
obiectivelor de viitor și a oportunităților.
Dificultățile întâlnite de studenți, în mare parte, au fost condiționate atât de momente
obiective, cât și subiective, printre ele enumerăm: gradul de receptivitate al profesorilor școlari,
al elevilor, puțin timp la dispoziție, înțelegere neclara a sarcinilor.
Printre aspectele mai puțin reușite ale practicii au fost evocate 5 elemente mai des
întâlnite organizarea și evaluare necorespunzătoare; lipsa contactului cu administrația școlii;
neracordarea sarcinilor la timpul realizării acestora; atitudinea ostilă a profesorilor din școli;
volumul mare de sarcini.
La rubrica sugestii binevenite, ar fi trebuit luate în calcul sugestiile cu privire la oferirea
de posibilități de autorealizare din partea studenților. Mulți studenți s-au arătat dornici de a
organiza o lecție.
Ca urmare a celor expuse departamentul DACDC recomandă:
revizuirea conținutului programelor practicii de inițiere și a modului de realizare a acesteia,
în scopul satisfacerii așteptărilor studenților și sporirii interesului manifestat față de profesie
după inițierea în practică;
inițierea stagiilor de formare a metodiștilor practicii, mentorilor din instituția de aplicație și
evaluarea periodică a activității acestora din partea persoanelor responsabile de la catedră și a
studenților cu privire la desfășurarea în deplină măsură a sarcinilor practicii de inițiere;
selectarea instituțiilor de aplicație și semnarea contractelor de parteneriat cu instituții
concrete unde s-ar crea o atmosferă responsabilă și prietenoasă de lucru;
56
echilibrarea volumului și a complexității sarcinilor trasate în curriculum cu referire la
practică, la modalitățile și timpul necesar pentru realizarea acestora, pentru studenții de la
diferite programe de formare profesională;
elaborarea ghidurilor pentru practică de inițiere;f
utilizarea resurselor site-ului universitar și site-ului facultăților pentru diseminarea
informației utile studenților-stagiari. Crearea condițiilor de acces liber la informația necesară
(anunțuri, ghiduri, mostre, forum etc.);
revizuirea criteriilor de evaluare a practicii de inițiere;
organizarea unui club de discuții sau întâlniri a celor mai buni studenți din anii precedenți,
pentru schimb de experiență în public pe diverse probleme, inclusiv probleme legate de stagii
de practică.
3.3. Evaluarea activităţii metodiștilor responsabili de stagiul de practică pedagogică
Fiecare student-stagiar a avut posibilitatea de a evalua calitatea activității metodistului
practicii pedagogice prin accesarea platformei online la adresa:
https://docs.google.com/forms/d/1VOVmyJbSy5SY1Jtz0eL5bs0HaFDkW0ySPvh7d_PZWNw/v
iewform?usp=send_form
Mai jos este indicat numărul total de formulare completate de către studenţi, în anul
universitar 2015-2016.
Situaţia formularelor de evaluare a practicii pedagogice completate de către studenţi, în
anul universitar 2015-2016
Tabel 3.13. Numărul de formulare completate cu privire la evaluarea activității
metodiștilor responsabili pentru stagiul de practică pedagogică
Practica pedagogică Nr. total de formulare completate
An univ. 2015-2016 123
În total la evaluarea practicii pedagogice în anul academic 2015-2016 au participat 123 de
persoane.
Pentru interpretarea rezultatelor, se ia în vedere faptul că media răspunsurilor poate lua
valori cuprinse între 1 şi 4, unde 1 presupune o evaluare preponderent negativă, iar 4 - o
evaluare preponderent pozitivă a activităţii didactice a metodistului.
57
La întrebarea Calitatea activităţii metodistului în asigurarea desfășurării stagiului de
practică pedagogică?, avem rezultatele expuse în tabelul de mai jos (fig. 3. 15).
Fig. 3.15. Calitatea activității metodistului stagiului de practică pedagogică
La întrebarea 2: A contribuit metodistul de practică, prin activitățile propuse în cadrul
stagiului, la consolidarea materiei predate la curs?
Fig. 3.16. Contribuția metodistului de practică pedagogică la consolidarea materiei predate
În opinia studenților contribuția metodistului la consolidarea materiei predate la curs s-a
distribuit în felul următor: 45,5% din respondenți au afirmat că acesta a contribuit în foarte mare
măsură, urmat de 34,1% din respondenți care consideră că metodistul a contribuit în mare
măsură la consolidarea materiei predate, 12,2% consideră că metodistul a contribuit în mică
măsură și 8,1% consideră că acesta nu a contribuit deloc la consolidarea materiei predate.
La întrebarea: 3. A oferit explicaţii clare privind aplicaţiile practice?
Fig. 3.17. Oferirea explicațiilor clare cu privire la aplicațiile practice
58
43,9% din studenți consideră că explicațiile practice au fost oferite de metodiștii practicii
în foarte mare măsură, 36,6% consideră că - în mare măsură, 16,3% consideră că li s-au oferit în
mică măsură explicații practice și 3,3% afirmă că acest lucru nu a fost făcut deloc.
La întrebarea: 4. A solicitat feedback studenţilor referitor la modul de desfăşurare a
stagiului de practică pedagogică?
Fig. 3.18. Solicitarea feedback-ului studenților cu privire la modul de desfăşurare
a stagiului de practică pedagogică
În opinia studenților cu privire la solicitarea feedback-ului, 48,8% din respondenți au
afirmat că li s-a solicitat feedback în foarte mare măsură, urmat de 32,5% din respondenți care
consideră că feedbackul a fost solicitat în mare măsură, 14,6% consideră că metodistul a solicitat
feedbackul în mică măsură și 4,1% consideră că acesta nu a solicitat deloc feedback de la
studenți.
La întrebarea: 5. A oferit ajutor suplimentar atunci când a fost nevoie?
Fig. 3.19. Oferirea ajutorului suplimentar de metodiștii practicii pedagogice
59
Din rezultatele relatate de studenți, ajutorul suplimentar la cerință a fost oferit de
coordonatori în foarte mare măsură, pentru 46,3% din respondenți, 30,1% consideră că ajutorul
suplimentar a fost oferit în mare măsură, 14,6% consideră că acest ajutor a fost oferit în mică
măsură, și 8,9% din respondenți consideră că ajutorul nu a fost oferit deloc.
La întrebarea: 6. A manifestat corectitudine în relaţiile cu studenţii (tratarea în mod
egal a studenţilor, fără a recurge la favoritisme)?
Fig. 3.20. Corectitudine metodiștilor în relaţiile cu studenţii
În privința corectitudinii în relațiile cu studenții, 57,7% consideră că, corectitudinea a fost
păstrată în foarte mare măsură, 24,4% consideră că metodiștii au fost corecți în mare măsură,
13% - în mică măsură și 4,9% consideră că metodiștii de practică nu au fost corecți deloc.
La întrebarea: 7. A dat dovadă (metodistul) de respect faţă de studenţi (atitudine, mod
de adresare)?
Fig. 3.21. Respect faţă de studenţi pe parcursul stagiului de practică
60
Respectul față de studenți, în opinia a 65% din studenți a fost manifestat în foarte mare
măsură, 26,8% consideră că au fost respectați în mare măsură, 7,3% - în mică măsură și doar
0,8% consideră că nu au fost respectați.
La întrebarea: 8. V-au fost comunicate obiectivele activităţii practice şi deprinderile
ce se urmăresc a fi dezvoltate ulterior?
Fig.3.22. Comunicarea obiectivelor activităţii practice şi deprinderile
ce se urmăresc a fi dezvoltate
Comunicarea obiectivelor practicii a fost făcută în foarte mare măsură, în opinia a 52%
din respondenți, 27,6% consideră că în mare măsură au fost comunicate obiectivele practicii,
17,9% consideră că obiectivele au fost comunicate în mică măsură, 2,4% consideră că
obiectivele nu au fost comunicate deloc.
La întrebarea: 9. A fost eficient utilizat timpul alocat stagiului de practică
pedagogică? Rezultatul îl putem analiza din tabelul expus mai jos (vezi fig. 3. 23).
Fig. 3.23. Eficiența utilizării timpul alocat stagiului de practică
61
La întrebarea: 10. A influențat numărul de studenți repartizați unui metodist asupra
calității activității acestuia?
Fig. 3.24. Influența numărul de studenți, repartizați unui metodist,
asupra calității activității acestuia
Influența numărului de studenți asupra calității activității metodistului a avut un impact
foarte bun în opinia a 49,6% din respondenți, bun în opinia a 29,3% din respondenți, slab –
14,6%; foarte slab – 6,5% din respondenți.
La întrebarea: 11. În ce măsură ați beneficiat de asistență metodică din partea
metodistului?,
Fig. 3.25. Beneficierea de asistență metodică din partea metodistului
45,5% din studenți afirmă că au beneficiat de asistență metodică din partea metodistului în foarte
mare măsură, 29,3% - în mare măsură; 17,1% - în mică măsură; 8,1% - deloc.
62
La întrebarea: 12. La câte zile din perioada preconizată stagiului ați fost prezent în
situația-bază?
Fig. 3.26. La câte zile din perioada preconizată stagiului studentul fost prezent?
Studenții au răspuns că au frecventat în toate zilele, în proporție de 62,6%, 25,2% au fost
în majoritatea zilelor; 7,3% - la câteva; 4,9% nu au fost prezenți.
La rubrica „Observații” studenții-stagiari chestionați au indicat următoarele (tabelul
3.14):
Tabel 3.14. Observații din chestionarele studenților-stagiari
Observații
La practica a fost manifestată indiferenţă din partea profesorilor
Aș dori organizarea unor obiective clare intre metodist si practicant
Nu sunt instruiți profesorii școlari referitor la activitatea studentului. Nu suntem pregătiți in
ceea ce privește proiectarea de lungă durată
Profesorul nu a asistat la lecţii
Metodistul dat nu a tratat in mod egal studenții pe care i-a avut la practică
Nu au fost luate măsuri pentru studenții care nu au adus proiectele pentru verificare
În cadrul lecțiilor de didactică trebuie de lucrat mai mult cu manualele de istorie, să ne
învețe cum corect să predam un eveniment precum şi un război, etapele după care trebuie să
le predăm elevilor
Mai multă didactică? (la istorie): - Lucrul cu manualele școlare in cadrul orelor de
didactică la disciplina dată (la istorie); - Mai mult suport din partea profesorilor școlari;
- La educația civica obiecții nu sunt
63
Consider că metodistul ar trebui să asiste la orele în cadrul practicii ca să poată să ne
noteze
Profesorii să ofere studenților mai multe indicații şi comentarii la lucrul efectuat, să se
alcătuiască un algoritm după care s-ar realiza analiza lecției petrecute, să atragă mai multă
atenție la oformarea obiectivelor şi alcătuirea sarcinilor de muncă pentru copii, pentru a fi
respectate particularitățile individuale de învățare ale copiilor
Lipsa de respect faţa de student
Poate ar trebui mai multă exigentă din partea cadrului didactic
Metodistul a manifestat atitudine negativă asupra noilor tehnologii
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În concluzie putem afirma că aplicarea chestionarului de evaluare a activității
metodistului pentru stagiului de practică a reușit să elucideze, în linii generale, situația
organizării și realizării stagiilor de practică pedagogică la diverse programe de formare
profesională.
Tabel 3.15. Rezultate comparate la întrebările formularului completate de studenții stagiari
Informația furnizată din chestionarele completate de studenții-stagiari denotă despre o
bună organizare a practicii pedagogice și a activității metodistilor de practică desemnaţi de
catedrele de specialitate. Apreciere înaltă a activității au primit metodistii la întrebările:
Nr. 7. A dat dovadă (metodistul) de respect faţă de studenţi (atitudine, mod de
adresare)? (65% - în foarte mare măsură, 26,8% - în mare măsură, 7,3% - în mică
măsură și doar 0,8% consideră că nu au fost respectați)
64
Nr. 9. A fost eficient utilizat timpul alocat stagiului de practică pedagogică?
(54,5% - în foarte mare măsură, 36,6% - în mare măsură; 8,10% - în mică măsură
și 0,80% - deloc).
Răspunsurile la restul întrebărilor din chestionar demonstrează un tablou cu ponderea
opiniilor negative în comparaţie cu cele precedente (8-10%).
Constatăm că la restul subiectelor propuse, un număr de 10-25% din răspunsuri la diferite
întrebări ale chestuinarului au fost aprecieri negative, mai mult sau mai puțin pronunțate. Însă
opiniile studenților sînt eterogene. Cele mai slabe aprecieri au fost distribuite întrebărilor nr.2, 5,
8, 10, 11:
Nr. 2. A contribuit metodistul de practică, prin activitățile propuse în cadrul stagiului, la
consolidarea materiei predate la curs? (45,5% - în foarte mare măsură, 34,1% - în
mare măsură, 12,2% - în mică măsură și 8,1% consideră că acesta nu a contribuit deloc
la consolidarea materiei predate.
Nr.5. A oferit ajutor suplimentar atunci când a fost nevoie? (46,3% - în foarte mare
măsură, 30,1% - în mare măsură, 14,6% consideră că acest ajutor a fost oferit în mică
măsură, și 8,9% din respondenți consideră că ajutorul nu a fost oferit deloc).
Nr.8. V-au fost comunicate obiectivele activităţii practice şi deprinderile ce se
urmăresc a fi dezvoltate ulterior? 52% din respondenți și 27,6% consideră că în foarte
mare și în mare măsură au fost comunicate obiectivele practicii, 17,9% - în mică măsură,
2,4% - nu au fost comunicate deloc.
Nr.11. În ce măsură ați beneficiat de asistență metodică din partea metodistului?
45,5% din studenți afirmă că au beneficiat de asistență metodică din partea metodistului
în foarte mare măsură, 29,3% - în mare măsură; 17,1% - în mică măsură; 8,1% - deloc.
Constatăm că activitatea cadrelor științifico-didactice, coordonatorilor stagiilor de
practică pedagogică și metodiștilor se desfășoară cu mari rezerve privind realizarea
responsabilităților lor funcționale. Propumen catedrelor de specialitate, responsabililor pentru
organizarea stagiilor de practică să ia atitudine privind rezultatele evaluării activității
metodiștilor și să intervină esențial în recuperarea lacunelor sus-menţionate.
În concluzie putem afirma că practica, în mare parte, a fot realizată cu succes, iar
responsabilitatea realizării acesteia cu succes și stabilirea contactului cu metodistul aparține
preponderent studenților. Din observațiile studenților am remarcat anumite neajunsuri în
organizarea practicii şi le expunem în rândurile ce urmează: lipsa colaborării metodistului cu
profesorii școlari în privința sarcinilor de realizare a practicii și crearea mai multor impedimente
65
în procesul de realizare a acesteia, ce conduce la demotivarea studenților; atutidinea ostilă a
colaboratorilor instituției-gazdă în care se realizează practica; lipsa unor obiective clare ce
trebuie realizate și un feedback mai slab decât s-ar aștepta studenții de la metodist.
În linii generale, concluzionăm că evaluarea calității realizării diverselor tipuri de practică
și analiza rezultatelor acesteia, sub diferite aspecte de vedere, este importantă și rezultativă
pentru asigurarea calității formării profesionale a studenților. Instrumentele aplicate în scopul
evaluării au dovedit veridicitatea sa și activitatea de evaluare a calității realizării practicii
pedagogice poate fi continuată cu condiția perfectării modului de organizare.
3.4. Evaluarea programelor de studii superioare de licență de către
absolvenţii universității (promoţia 2016)
Evaluarea programelor de studii de către absolvenți a fost realizată pe un eșantion de 313
respondenți, repartizați pe facultăți.
Tabelul 3.16. Distribuția studenților pe facultăți
Psihologie și Psihopedagogie Specială 91 30,70%
Arte plastice si Design 4 1,40%
Pedagogie 70 23,60%
Istorie și Geografie 49 16,60%
Științe exacte și tehnologii informaționale 29 9,80%
Limbi străine 45 15,20%
Filologie 8 2,70%
Din numărul total de studenți, 146 (46,6%) sunt de la frecvență redusă și 167 (53,4%)
sunt de la secţia de învățământ la zi.
Chestionarul a fost împărțit în 7 compartimente, care sunt prezentate mai jos.
1. ACTIVITATEA DE PREDARE
1. Cadrele didactice au explicat pe înţelesul dvs. cele predate?
2. Cadrele didactice au ştiut să facă interesantă materia predată?
3. Cadrele didactice au stimulat implicarea activă a studenţilor în activitatea de predare?
4. Aţi fost mulţumit de calitatea informaţiei oferite la cursuri/prelegeri?
2 SISTEMUL DE EVALUARE
5. Aţi fost informat asupra criteriilor de notare pe baza cărora aţi fost evaluat?
6. Notele obţinute pe parcursul anilor de studiu au reflectat nivelul real al cunoştinţelor dvs.?
7. Cerinţele examenelor au solicitat studenţilor realizarea conexiunii teorie-practică?
66
8. Evaluarea studenţilor a fost obiectivă, bazată pe performanţă?
9. Vi s-a oferit feedback cu privire la progresele înregistrate de dvs.?
10. Aţi fost mulţumit de sistemul de evaluare aplicat în universitate?
3. RELAŢIA CADRU DIDACTIC-STUDENT
11. Au fost dispuse cadrele didactice să ofere ajutor suplimentar atunci când aţi avut nevoie?
12. Au dat dovadă cadrele didactice de corectitudine în relaţiile cu studenţii (tratarea în mod
egal a studenţilor, fără a recurge la favoruri)?
13. Au implicat studenţii în activităţi, precum proiecte, congrese, cercuri ştiinţifice, cercetări
etc.?
4. RESURSELE DIDACTICE
14. Materialele didactice utilizate la cursuri (prezentări PowerPoint, filme, postere, suport de
curs etc.)?
15. Dotarea laboratoarelor pentru desfăşurarea lucrărilor practice/științifice?
16. Bibliografia recomandată pe parcursul anilor de studiu?
5. DEZVOLTARE PERSONALĂ
17. În ce măsură consideraţi că programul de studiu urmat a contribuit la formarea/dezvoltarea
următoarelor abilităţi şi competenţe:
18. Buna cunoaştere a domeniului de specialitate
19. Capacitatea de a argumenta convingător un punctul de vedere expus
20. Gândirea analitică
21. Capacitatea de a lucra în echipă
22. Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite
23. Abilitatea de a interacţiona şi comunica eficient cu clientul sau în organizație
6. FACILITĂŢI STUDENŢEŞTI
24. Serviciile oferite de biblioteca universității
25. Bazele de date abonate ale bibliotecii, la care aţi avut acces pe durata studiilor
26. Serviciile oferite de cantina universităţii
27. Procedura de distribuire a locurilor de cazare în căminele universităţii
28. Condiţiile de cazare în căminele universităţii (Răspundeţi la această întrebare doar dacă aţi
beneficiat de un loc de cazare în cămine!)
29. Numărul burselor oferite de universitate
30. Numărul programelor de mobilitate oferite studenţilor de către universitate
31. Criteriile de selecţie în cadrul programelor de mobilitate pentru studenţi
7. PROGRAMUL DE STUDIU
67
32. Este un program academic prestigios
33. Este un program de studiu foarte solicitant
34. Este un program de studiu de calitate
35. Este un program de studiu orientat spre dobândirea competenţelor necesare în formarea
profesională
36. Observații și sugestii
1. ACTIVITATEA DE PREDARE
Fig. 3.27. Aprecierea activității de predare
Aprecierea activității de predare a fost calificată drept activitate eficientă, în foarte mare
măsură - de către 41,5% din respondenți; în mare măsură - de către 40,6% din respondenți;
suficientă - de către 15% din respondenți; în mică măsură - de către 2,0% și ineficiență - de către
0,60%.
La întrebarea 1: Cadrele didactice au explicat pe înţelesul dvs. cele predate?
Fig. 3.28. Explicitatea cadrelor didactice pe înțelesul studenților
68
În opinia a 47,6% din studenți, cadrele didactice au fost foarte explicite; 37,4% consideră
că, cadrele didactice au fost explicite în mare măsură; 12,8% consideră că acestea au fost
suficient de explicite; 1,9% consideră că, cadrele didactice au fost explicite în mică măsură, iar
1,9% consideră că acestea nu au fost explicite deloc.
La întrebarea 2: Cadrele didactice au ştiut să facă interesantă materia predată?
Fig. 3.29. Cadrele didactice au ştiut să facă interesantă materia predată
În opinia a 47,9% din studenți cadrele didactice au făcut materia interesantă; 32,6%
consideră că, cadrele didactice au făcut-o interesantă în mare măsură; 16,9% consideră că
materia a fost suficient de interesantă; 2,6% consideră că, cadrele didactice au făcut-o interesantă
în mică măsură, și niciunul dintre respondenţi nu crede că materia nu a fost interesantă.
La întrebarea 3: Cadrele didactice au stimulat implicarea activă a studenţilor în
activitatea de predare?
Fig. 3.30. Implicarea activă a studenților în activitatea de predare
69
În opinia a 47,9% din studenți, cadrele didactice au implicat studenții activ în activitatea
de predare în foarte mare măsură; 33,2% consideră că, cadrele didactice au făcut-o în mare
măsură; 15% consideră că au făcut-o suficient; 3,5% consideră că cadrele didactice au făcut-o în
mică măsură, și 0,3% - deloc.
La întrebarea 4: Aţi fost mulţumit de calitatea informaţiei oferite la
cursuri/prelegeri?
Fig. 3.31. Satisfacția studenților față de informația primită la cursuri
48,6% sunt mulțumiți de informația primită la cursuri în foarte mare măsură; 35,8% sunt
mulțumiți în mare măsură; 12,1% sunt suficient de mulțumiți; 2,2% în mică măsură; 1,3% nu
sunt mulțumiți deloc.
2. SISTEMUL DE EVALUARE
Fig. 3.32. Aprecierea sistemului de evaluare
70
Sistemul de evaluare este apreciat în foarte mare măsură ca fiind eficient de către 41,9%
din studenți; 38% din studenți apreciază eficient în mare măsură 16,3% apreciază suficient; 3,5%
în mică măsură; 0,3% deloc.
La întrebarea 5: Aţi fost informat asupra criteriilor de notare în baza căror aţi fost
evaluat?
Fig. 3.33. Informarea studenților asupra criteriilor de notare
80% din respondenți au fost informați în mare măsură, nici unul din studenți nu a indicat
că a fost foarte bine informat referitor la criterii de notare la evaluare; 14,4% au fost informați
suficient; 4,2% - în mică măsură; 1,3% - deloc.
La întrebarea 6: Notele obţinute pe parcursul anilor de studiu au reflectat nivelul real
al cunoştinţelor dvs.?
Fig. 3.34. Reflectarea notelor a nivelului real al cunoștințelor
45,7% din respondenți consideră că notele reflectă în foarte mare măsură nivelul real al
cunoștințelor; 40,9% consideră că notele reflectă în mare măsură nivelul real al cunoștințelor;
71
9,6% consideră că ele reflectă suficient cunoștințele; 2,9% consideră că în mică măsură; 1% -
deloc.
La întrebarea 7: Cerinţele examenelor au solicitat studenţilor realizarea conexiunii
teorie-practică?
Fig. 3.35. Realizarea conexiunii teorie-practică la examen
49,8% consideră că conexiunea teorie-practică a fost realizată în foarte mare măsură; 36,7%
consideră că conexiunea teorie practică a fost realizată în mare măsură; 12,1% consideră că
conexiunea teorie practică a fost realizată suficient; 0,6% - n mică măsură; 0,6% - deloc.
La întrebarea 8: Evaluarea studenţilor a fost obiectivă, bazată pe performanţă?
Fig. 3.36. Obiectivitatea evaluării studenților
45% consideră că au fost evaluați obiectiv - în foarte mare măsură; 35,5% - în mare
măsură; 14,4% - suficient; 2,9% - în mică măsură; 2,2% - deloc.
72
La întrebarea 9: Vi s-a oferit feedback cu privire la progresele înregistrate de dvs.?
Fig. 3.37. Feedbackul primit de la profesor cu referire la progresele înregistrate
42,8% au primit feedback în foarte mare măsură; 34,2% - în mare măsură; 16,6% -
suficient; 3,5% - în mică măsură; 2,9% - deloc.
La întrebarea 10: Aţi fost mulţumit de sistemul de evaluare aplicat în universitate?
Fig. 3.38. Mulțumirea de sistemul de evaluare aplicat în universitate
44,4% sunt mulțumiți de sistemul de evaluare în foarte mare măsură; 36,1% - în mare măsură;
14,1% - suficient; 3,8% - în mică măsură; 1,6% - deloc.
3. RELAŢIA CADRU DIDACTIC-STUDENT
73
Fig. 3.39. Relația cadru didactic-student
Relația cadru didactic - student este apreciată pozitiv în foarte mare măsură de
către 50,2% din respondenți; de către 31,3% este apreciată în mare măsură pozitiv; 15,3%
apreciază această relație suficient de pozitiv; 2,2% - în mică măsură; 1% - deloc.
La întrebarea 11: Au fost dispuse cadrele didactice să ofere ajutor suplimentar
atunci când aţi avut nevoie?
Fig.3.40. Dispunerea de a oferi ajutor suplimentar
Cadrele științifico-didactice au fost dispuse să ofere ajutor suplimentar studenților
pentru a depăși dificultățile procesului de formare profesională, în foarte mare măsură –
56,90% din numărul total al celor chestionați, 26,80% din respondenți au apreciat ofertele
de ajutor suplimentar al cadrelor didactice cu calificativul „în mare măsură”, 11,20% din
74
studenți consideră suficientă dispunerea profesorilor de a oferi ajutor, respectiv 0,60% -
deloc și 4,50% - în mică măsură.
La întrebarea 12: Au dat dovadă de corectitudine în relaţiile cu studenţii
(tratarea în mod egal a studenţilor, fără a recurge la favoruri)?
Fig. 3.41. Corectitudine în relaţiile cu studenţii
Răspunsurile studenților-absolvenți privind corectitudinea relațiilor cu studenții ale
cadrelor didactice universitare, în mare parte (78,6% din respondenți) confirmă tratarea în mod
egal a studenţilor, fără a recurge la favoruri - în mare măsură și foarte mare măsură etc. Însă, în
comparație cu răspunsurile la întrebările precedente privind relația cu cadrele didactice,
constatăm rezultate mai modeste, de ex.: comparăm răspunsurile la 4 subiecte consecutive,
aranjate în ordinea prezentării în chestionar cu calificative în descreștere (tabel 3.16):
Tabel 3.16. Rezultatele extrase din răspunsurile studenților la subiectele chestionarului
N de
întrebare
în foarte mare
măsură
în mare
măsură
suficient în mică
măsură
deloc
Aprecierea
generală a relației
cadru didactic-
student
50,2% 31,3% 15,3% 2,2% 1%
11 56,90% 26,80% 11,20% 4,50% 0,60%
12 39,90% 38,70% 15% 3,50% 2,90%
13 47% 29,10% 16,60% 4,80% 2,60%
75
La întrebarea 13: Au implicat studenţii în activităţi, precum proiecte, congrese,
cercuri ştiinţifice, cercetări etc.?
Fig. 3.42. Implicare studenților în activități
Rezultatele acumulate la întrebarea cu privire la implicarea studenților în activități,
precum proiecte, cercuri științifice, cercetări s-au distribuit în felul irmător: 47% - în foarte mare
parte, 29,10% - în mare parte, respectiv 16,60% - suficient, și 4,80% - în mică măsură și 2,60% -
deloc. Artagem atenția asupra faptului că absolvenții programelor de formare profesională la
ciclul I, studii superioare de licență, au finalizat studiile cu susținerea tezei de licență, care
prevede implicarea activă a studențului în activitatea de cercetare. Acest fapt are o influență
directă asupra rezultatelor chestionării absolvenților, formând în mare parte, impresia generală
asupra întregului program de instruire. Presupunem că rezultate asupra implicarii studenților în
diverse activități cu orintare științifică, în cadrul procesului de învățare până la practica de
licență, sunt mai modeste.
În general, cadrele didactice universitare, dau dovadă de competențe de comunicare
asertivă cu studenții și relaționare corectă.
4. RESURSELE DIDACTICE
Fig. 3.43. Resursele didactice
76
Aprecierea generală a nivelului de utilizare a resurselor didactice în cadrul
procesului de instruire este înaltă, circa 93,8% - suficient și mai mult decât suficient.
Dotarea spațiilor de instruire cu tehnologii moderne de predare – învăţarea a adus
schimbări pozitive în organizarea procesului didactic.
Comparăm aprecierea generală a absolvenților privind aplicarea resurselor
didactice în procesul de predare-învățare cu evaluarea situațiilor în particular.
La întrebarea 14: Materialele didactice utilizate la cursuri (prezentări PowerPoint,
filme, folii, suport de curs etc.)?
Fig. 3.44. Materialele didactice utilizate la cursuri
La întrebarea 15: Dotarea laboratoarelor pentru desfăşurarea lucrărilor
practice/științifice?
Fig. 3.45. Dotarea laboratoarelor pentru desfăşurarea lucrărilor
77
La întrebarea 16: Bibliografia recomandată pe parcursul anilor de studiu?
Fig. 3.46. Bibliografia recomandată pe parcursul anilor de studiu
Prezentăm rezultate adunate la acest compartiment al chestionarului în tabelul 3.17 pentru
analiză comparativă
Tabel 3.17. Opiniile absolvenților privind aplicarea resurselor didactice în procesul de
formare profesională (în %).
Calificativul
N subiectului
deloc,
în %
în mică măsură
în %
suficient
în %
în mare măsură
în %
în foarte mare
măsură
în %
Aprecierea generală
resurselor didactice 0,30 4,80 16,90 39,60 38,30
14 0,30 2,20 14,40 32,30 50.80
15 3,80 8,30 21,10 34,20 32,60
16 0,60 4,50 13,70 33,90 47,30
Din cele prezentate din tabelul 3.17, deducem că aprecierea generală a aplicăriilor
resurselor didactice în procesul de instruire, în mare part,e corespunde aprecierilor în situații
particulare. Totodată, absolvenții apreciază la un nivel mai înalt frecvența și eficiența utilizării
materialelor didactice la cursuri (prezentări PowerPoint, filme, postere, suport de curs etc.) și la
un nivel mai modest dotarea laboratoarelor cu tehnologii moderne pentru desfăşurarea lucrărilor
practice/științifice.
5. DEZVOLTARE PERSONALĂ
Fig. 3.47. Dezvoltare personală
78
La întrebarea 17: În ce măsură consideraţi că programul de studiu urmat a contribuit
la formarea/dezvoltarea următoarelor abilităţi şi competenţe:
Fig. 3.48. Contribuția programului de studiu la formarea competențelor
Răspunsurile absolvenților la întrebarea 17 din chestionar confirmă că aprecierea
generală a măsurii în care programul de studiu urmat la universitate a contribuit la
formarea/dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor generale și profesionale este înaltă, de ex.
peste 85% din absolvenții chestionați dau aprecieri, ca „în mare și foarte mare măsură”
programul a contribuit la formarea competențelor absolvenților.
La întrebarea18: Buna cunoaştere a domeniului de specialitate?
Fig. 3.49. Buna cunoaştere a domeniului de specialitate
Cu referire la competențele cognitive la bună cunoaștere a domeniului de specialitate,
răspunsurile absolvenților s-au repartizat în felul următor: în mică măsură – 0,60%, suficient –
13,70, în mare și foarte mare măsură respectiv 44,10% și 41,50%.
79
La întrebarea 19: Capacitatea de a argumenta convingător un punct de vedere?
Fig. 3.50. Capacitatea de a argumenta convingător un punct de vedere
Evaluarea nivelului de dezvoltăre a competențelor de analiză și sinteză în cadrul
programului universitar de formare profesională (întrebările 19 și 20).
La întrebarea 19 privind capacitatea de a argumenta convingător un punct de vedere,
răspunsurile au următoarea diagramă: în mică măsură - 2,20%, suficient - 15,70%, în mare
măsură – 39%, în foarte mare măsură - 43,10%. La întrebarea 20 - gândirea analitică ca
competența generală, absolvenții consideră că influiența programului de formare profesională
este una mai modestă, respectiv majoritatea au optat pentru influiența în mare măsură și măsura
mai mică, spre deosebire la rezultatele primite de la stidenți la întrebarea precedentă.
La întrebarea 20: Gândirea analitică?
Fig. 3.51. Gândirea analitică
În opinia studenților cu privire la capacitatea sa de a lucra în echipă, capacitatea de a
transpune în practică cunoştinţele dobândite și abilitatea de a interacţiona şi comunica eficient
cu clientul sau în organizație, respondenții au afirmat că apreciază contribuția programului de
formare profesională asupra formării competențelor profesionale/applicative, de muncă în
echipă și de comunicare ca fiind în mare și foarte mare măsură în mai mult de 80% din numărul
80
absolvenților chestionați. Distribuirea rezultatelor în parte la întrebările 21, 22, 23 pot fi
urmările în continuare.
La întrebarea 21: Capacitatea de a lucra în echipă?
Fig. 3.52. Capacitatea de a lucra în echipă
La întrebarea 22: Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite?
Fig. 3.53. Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite
La întrebarea 23: Abilitatea de a interacţiona şi comunica eficient cu clientul sau în
organizație?
Fig. 3.54. Abilitatea de a interacţiona şi comunica eficient
81
Generalizăm rezultatele chestionării absolvenților cu privire la contribuția programului de
formare profesională universitară la dezviltarea competențelor generale și speciale.
Tabel 3.18. Opiniile absolvenților privind măsură în care programul de studiu urmat a
contribuit la formarea/dezvoltarea competenţelor generale și speciale.
Calificativul
N subiectului
deloc,
în %
în mică
măsură
în %
suficient
în %
în mare
măsură
în %
în foarte
mare
măsură
în %
Aprecierea generală 0 1.60 11,60 41,50 45,30
Cunoaştere… 0 0,60 13,70 44,10 41,50
Argumentarea
convingătoare…
0 2,20 15,70 39.0 43,10
Gândirea analitică 0,30 2,60 16,60 43,10 37,40
Lucra în echipă… 0,60 1,90 11,50 33,90 52,10
Transpunerea în practică
cunoştinţelor….
0 1,60 12,80 41,50 44,10
Interacţiunea şi comunicarea
eficientă cu clientul sau în
organizație
0 1,0 15,30 43,50 40,30
În opinia studenților, programul universitar de formare profesională a contribuit la o bună
cunoaștere a domeniului de specialitate, la transpunerea în practică a cunoștințelor dobîndite.
Absolvenții sînt conviși că au dezvoltat mai mult decăt suficient capacitatea de a lucra în echipă,
de a interacţiona şi a comunica eficient cu clientul sau în organizație. Totodată, absolvenții au
demonstrat, prin răspunsurile sale la întrebările chestionarului, că Programul a contribuit mai
puțin la formarea de competențe generale de analiză și sinteză, gîndire critică etc.
6. FACILITĂŢI STUDENŢEŞTI
Opiniile studenților referitor la facilitățile studențești au demonstrat o apreciare mai
modestă a contribuției universității pentru crearea condițiilor de trai și a facilităților de instruire.
Aprecierea generală cu privire la contribuția universității la crearea condițiilor de viață și
instruire, serviciilor sociale, la care studenții au avut acces pe durata instruirii a fost una cu
rezerve în comparație cu evaluările contribuției cadrelor universitare, aplicării resurselor
didactice, dezvoltării profesionale etc.
82
Fig. 3.55. Facilităţi studenţeşti
Evaluarea generală a facilităților studențești s-a calculat cu participarea numai celor care
au avut acces și necesitatea de a le utiliza. Respondenţii care nu au beneficiat de un loc de cazare
în cămine au fost rugaţi să nu răspundă la această întrebare.
La întrebarea 24: Serviciile oferite de biblioteca universității?
Fig. 3.56. Serviciile oferite de biblioteca universității
La întrebarea 25: Bazele de date abonate ale bibliotecii, la care aţi avut acces pe durata
studiilor?
Fig. 3.57. Bazele de date abonate ale bibliotecii, la care aţi avut acces pe durata studiilor
83
Absolvenții au avut de răspuns la 2 întrebări privind calitatea serviciilor oferite de
biblioteca universității și măsura de utilizare a bazei de date abonate ale bibliotecii, la care
absolvenții au avut acces pe durata studiilor. Rezultatele primite s-au distribuit în felul următor:
Tabel 3.19. Opiniile studenților privind calitatea serviciilor oferite de biblioteca
universității și măsura de utilizare a bazei de date.
Calificativul
Subiectului din chestionar
deloc,
în %
în mică
măsură
în %
suficient
în %
în mare
măsură
în %
în foarte
mare
măsură
în %
Aprecierea generală 1,60 3,20 19,90 40,20 35,0
Serviciile oferite de biblioteca universității 1,60 3,20 13,10 36,40 45,70
Bazele de date abonate ale bibliotecii, la care
studenții au avut acces pe durata studiilor
2,20 2,90 15,0 38,30 41,50
La întrebarea 26: Serviciile oferite de cantina universităţii?
Fig. 3.58. Serviciile oferite de cantina universităţii
La întrebarea privind serviciile oferite de cantina universitară, absolvenții au demonstrat
că circa 20% nu sunt mulțumiți de serviciile oferite de cantina universității. Peste 50% din
absolvenți sunt satisfăcuți de serviciile cantinei în mare măsură. În comparație cu nivelul
aprecierii generale, calitatea serviciilor de alimentație a studenților universității este la nivel
scăzut.
Tabel 3.20. Opiniile absolvenților privind serviciile oferite de cantina universitară
Calificativul
Subiectului din chestionar
deloc,
în %
în mică
măsură
în %
suficient
în %
în mare
măsură
în %
în foarte
mare
măsură
în %
Aprecierea generală 1,60 3,20 19,90 40,20 35,0
Serviciile oferite de cantina universităţii 8,90 11,80 22,40 29,40 27,50
84
Întrebarea 27 și 28 din chestionar solicită răspunsurile studenților referitor la distribuirea
locurilor de cazare și condițiile în căminele universității.
La întrebarea 27: Procedura de distribuire a locurilor de cazare în căminele universităţii?
Fig. 3.59. Procedura de distribuire a locurilor de cazare în căminele universităţii
La întrebarea 28 : Condiţiile de cazare în căminele universităţii?
Fig. 3.60. Condiţiile de cazare în căminele universităţii
În opinia a cca 20% din numărul total de studenți, procedura de distribuire a locurilor în
căminele universitare nu este una potrivită, restul de respondenți sunt satisfăcuți în măsura mai
mare sau mai mică. Condiţiile de cazare în căminele universităţii au fost cel mai jos appreciate
din toate subiectele chestionarului. Opiniile studenților s-au divizat în jumătate – cca 50,5% s-au
bucurat că au beneficiat de cămine universitare și 49,5% din numărul total al respondenților,
numai sufficient sau și mai puțin satisfăcuți.
Tabel 3.21. Opiniile studenților privind procedura de distribuire a locurilor în căminele
Calificativul
Subiectului din chestionar
deloc,
în %
în mică
măsură
în %
suficient
în %
în mare
măsură
în %
în foarte
mare
măsură
în %
Aprecierea generală 1,60 3,20 19,90 40,20 35,0
Procedura de distribuire a locurilor de cazare în
căminele universităţii
16,30 4,50 19,20 26,80 33,20
Condiţiile de cazare în căminele universităţii 18,50 6,70 24,30 23,30 27,20
85
La întrebarea 29: Numărul burselor oferite de universitate?
Fig. 3.61. Numărul burselor oferite de universitate
În opinia studenților, numărul de burse oferite de universitate este suficient (14,70%), în
mare și foarte mare măsură, respectiv - 26,80% și 39,90%, 18,50% din respondenți nu sunt
mulțuniți de numărul burselor oferite de universitate.
La întrebarea 30: Numărul programelor de mobilitate oferite studenţilor de către
universitate?
Fig. 3.62. Numărul programelor de mobilitate oferite studenţilor de către universitate
La întrebarea 31: Criteriile de selecţie în cadrul programelor de mobilitate pentru studenţi?
Fig. 3.63. Criteriile de selecţie în cadrul programelor
86
Tabel 3.22. Opiniile studenților referitor la facilitățile studențești oferite de universitate.
Calificativul
Subiectului din chestionar
deloc,
în %
în mică
măsură
în %
suficient
în %
în mare
măsură
în %
în foarte
mare
măsură
în %
Aprecierea generală 1,60 3,20 19,90 40,20 35,0
Serviciile oferite de biblioteca universității 1,60 3,20 13,10 36,40 45,70
Bazele de date abonate ale bibliotecii, la care
studenții au avut acces pe durata studiilor
2,20 2,90 15,0 38,30 41,50
Serviciile oferite de cantina universităţii 8,90 11,80 22,40 29,40 27,50
Procedura de distribuire a locurilor de cazare în
căminele universităţii
16,30 4,50 19,20 26,80 33,20
Condiţiile de cazare în căminele universităţii 18,50 6,70 24,30 23,30 27,20
Numărul burselor oferite de universitate 11,20 7,30 14,70 26,80 39,90
Numărul programelor de mobilitate oferite
studenţilor de către universitate
5,80 5,10 22,70 32,20 34,20
Criteriile de selecţie în cadrul programelor de
mobilitate pentru studenţi
5,80 3,50 21,10 38,0 31,60
În concluzie, constatăm că aprecierea generală a facilităților studențești și serviciile
oferite de biblioteca universitară se încadrează în tabloul general per universitate. Evaluarea
serviciilor de alimentație, procedura de distribuire și condițiile de cazare în cămine, burse și
programe de mobilitate sunt apreciate comparativ la nivel mult mai jos, ceea ce demonstrează
necesitatea modificării și punerii în aplicație a rezervelor.
7. PROGRAMUL DE STUDIU
Evaluarea programului de studii de către absolvenții universității: au avut acces pe durata
studiilor, a cuprins 5 subiecte
Fig. 3.64. Programul de studiu
87
La întrebarea 32 Este un program academic prestigios?
Fig. 3.65. Opiniile absolvenților privind prestigiul programului academic
Întrebarea: Este un program academic prestigios? Absolvenții programelor de formare
profesională au dat următoarele răspunsuri: nu este prestigios – 2,20%, în mică măsură – 2,20%,
este prestigios suficient – 16,90%, în mare măsură – 40,30% și aprecirile cele mai înalte au fost
date de 38,30% din numărul total de respondenți.
La întrebarea 33: Este un program de studiu solicitant?
Fig. 3.66. Solicitarea programului academic
4,20% din absolvenți au răspuns că programul de formare profesională la care au avut
acces este solicitat în mică măsură, cca. 95% din absolvenții universității confirmă că programele
propuse de universitate sunt solicitate pe piața muncii.
88
La întrebarea 34: Este un program de studiu de calitate?
Fig. 3.67. Calitatea programului de studiu
În opinia studenților, programe de formare profesională propuse de universitate sunt de
calitate, în forte mare măsură - 46% din respondenți, în mare măsură – 36,10%, suficient și în
mică măsură, respectiv, 14,40%. și 2,90%. Calificativul „deloc” a fost selectat de 0,60% din
munărul total de respondenți.
La întrebarea 35: Este un program de studiu orientat spre dobândirea competenţelor
necesare în formarea profesională?
Fig. 3.68. Opiniile absolvenților privind orientarea programului de studiu spre dobândirea
competenţelor necesare în formarea profesională
Opiniile absolvenților privind orientarea programului de studiu spre dobândirea
competenţelor necesare în formarea profesională au demonstrat că marea majoritate a
89
absolvenților, respectiv, 46,60% și 37,40% din cei chestionați sunt de părere că programul de
formare profesională la care ei au avut acces este orientat spre formarea de competențe speciale.
Tabel 3.23. Rezultatele chestionării studenților privind calitatea programului de studii
universitare
Calificativul
Subiectului din chestionar
deloc,
în %
în mică
măsură
în %
suficient
în %
în mare
măsură
în %
în foarte
mare
măsură
în %
Aprecierea generală 0,30 1,90 16,90 38,70 42,20
Este un program academic prestigios 2,20 2,20 16,90 40,30 38,30
Este un program de studiu solicitant 1,0 4,20 20,40 36,10 46,0
Este un program de studiu de calitate 0,60 2,90 14,40 36,10 46,0
Este un program de studiu orientat spre
dobândirea competenţelor
0,60 1,60 13,70 37,40 46,60
Din datele tabelului 3.23. concluzionăm că programele de formare profesională la care
absolvenții au avut acces sunt solicitate pe piața muncii, orientate spre formarea de competențe
profesionale și, în opinia absolvenților, sunt de calitate.
Tabel 3.24. Observații, sugestii, propuneri pentru realizarea cu succes a programei de
formare profesională
Observații:
Sa fie mai multe obecte la psihologie
Conditiile si imobilul universităţii - un pic lasa de dorit
Biblioteca să fie dotată cu mai multe resurse bibliografice, sălile să fie amenajate cu
mijloace didactice corespunzătoare
Oferirea mai multor locuri bugetare la frecvenţa redusă
As dori mai multe exemple din practică
Îmbunătăţirea laboratoarelor
Subiectivitatea in evaluarea studentilor. Note prea mari pentru unii
Mai multă teorie decît practică
Aş fi dorit ca subiectele pentru examene să fie puse la dispoziție la începutul cursului.
Este binevenita interacţiunea cu profesori nativi de Limba Engleza.
Dotare tehnică mai bună pentru studenţii de la facultatea de limbi străine
Să fie scoase unele cursuri care n-au tangenţe cu specialitatea
Profesorii de la facultate sunt conservatori, în marea majoritate
90
Ar fi bine ca conditiile de trai in cămine să fie mai favorabile, şi ar mai fi bine dacă s-ar
atrage atentia la cursurile suplimentare, cu care studenţii nu sint de acord.
As fi bine ca studentii să fie implicaţi in mai multe programe şi proiecte care i-ar ajuta să
se dezvolte in domeniu, de asemenea ar trebui să se pună mai mult accentul pe practică
şi, de asemenea, este nevoie de săli special amenajate pentru traducători.
Condiţiile sălilor de studiu sînt mizerabile. Bănci învechite, scaune rupte, seturi diferite
de mobilier, mese murdare, lipsa de becuri, plafoane, sunete de la ferestre, facultate
urîta, coridoare stricate. Lipsa de simţ al creării unei comune de studenţi. Lipsa de
cantină. Lipsa de cărti. (umblare cu xerox). Calitatea studilor este foarte joasă.
Cursul de fonetică engleza este oribil, cursul domnului Vasilache – inutil. Atitudine
indiferentă, nemotivată, plictisitoare. Pentru engleza aplicata - cursul doamnei
Golubovschi ar trebuii introdus din anul întii. Mai multe excursii prin Europa, prin
Moldova, a iesi in afara universitătii. etc...
Este dificil de a obţine un loc de trai in cămin. Ar fi de dorit ca profesorii să fie mai loiali
cu studenţii săi, multi se intimidează, nu-si exprimă părerea.
Reparaţie exterioara mai placuta,in rest totul este excelent!
Unii profesori nu sint destul de competenti, sugerez sa fie inlocuiti sau recalificati.
As dori ca studentii viitori sa nu inveţe practic toti anii in Delphi, dar mai mult Turbo
pascal sau C, deoarece ulterior, la angajare ii greu sa iţi găseşti un loc de muncă intr-
un colegiu specializat in informatică, deoarece nu cunoastem la nivel inalt limbajede de
programare. In ceea ce priveşte matematica, sunt foarte mulţumita de calitatea studiilor.
Sugestii: intorducerea programelor in cadrul didactic pentru informatică. 1. Mysql 2.
java 3. php mai avansat 4. IOS
Ar trebui de luat măsuri cu profesorii care sunt ,,tare principali”. Din cauza lor multi
studenţi lasă facultatea şi pleacă să-şi facă studiile in altă parte şi anume, din această
cauză, nu recomandăm universitatea noastră şi altor colegi de ai nostri. In rest, totul este
bine, doar că este putţn mobilier şi puţine săli sunt cu Proiectoare.
Nu sunt mulţumită de unele nedreptăţi în cadrul facultăţii, şi anume, unele legături de
rudenie care afectează relaţiile între colegi.
Imbogăţirea surselor de la bibliotecă cu materiale geografice.
91
CONCLUZII GENERALE
Din datele prezentate în paginile de mai-sus, putem face unele concluzii și putem sugera
unele obiecții și recomandări:
se constată, în general, tendinţa diversificării și perfecţionării programelor de studii
pentru a răspunde mai bine exigenţei centrate pe student şi a satisface cât mai mult din
necesităţile formării sale profesionale, astfel integrând educaţia cu adaptarea și conformarea
cerințelor actuale de pe piaţa muncii;
monitorizarea programelor de studii se face periodic la nivel de catedră și facultate, dar
și la nivel de universitate. Totodată, de la facultăți și catedre se solicită informația anuală
prelucrată și structurată in rapoarte de autoevaluare realizate de Comisii de asigurare a calității
pe baza informațiilor de la catedre la nivelul fiecărui program de studii. Catedrele și facultățile ar
trebui să întocmească raportul/prezentare de evaluare internă anuală, raport ce conține informații
şi date concrete despre îndeplinirea standardelor de calitate, dovezi de la angajatori, absolvenți,
cadre didactice și studenți, beneficiari ai programului, secvențe din procese verbale ale ședințelor
catedrei etc. cu privire la necesitatea perfectării programelor de studii. A fost solicitată
procedura privind elaborarea și/sau perfectarea programelor de studii;
în vederea asigurării îndeplinirii standardului privind asigurarea calității competențelor
profesionale a cadrelor didactice din Universitate au fost realizate și implementate mijloace
pentru a se asigura că personalul didactic este calificat și competent în acest sens;
în cadrul sistemului de management există procedura operațională, aprobată la
universitate, privind organizarea concursului de ocupare a posturilor pentru personalul
științifico-didactic;
nu există procedura operațională privind evaluarea calității activității cadrelor
științifico-didactice, intrată în vigoare prin hotărârea Senatului universitar și realizată la nivel de
catedră. Organizarea activității de autoevaluare, evaluare colegială și evaluarea din partea
studenților trebuie să fie coordonată de către responsabilul de evaluare și asigurare a calității la
nivelul catedrei și al facultății, care să întocmească un raport anual final la compartimentul
organizarea evaluării cadrelor didactice si propunerea unor acțiuni de îmbunătățire a calității
activității didactice;
evaluarea activității didactice a personalului didactic de către studenți este obligatorie și
trebuie să se realizeze selectiv, semestrial pentru disciplinele care au încheiat un ciclu complet
(predare, examinare, reexaminare), de către comisiile și comitetele de calitate de la Facultate;
92
pentru această evaluare este utilizat chestionarul de evaluare de către studenți, elaborat
în cadrul sistemului integrat de management al calității de la Universitate;
rezultatele evaluării sunt confidențiale și sunt accesibile doar pentru cadrului didactic
evaluat, pentru șeful catedrei și decanul facultății;
rapoartele semestriale asupra evaluării cadrelor didactice de către studenți și acțiunile de
îmbunătățire propuse de către DACDC sunt centralizate în raportul de evaluare al cadrelor
didactice din UPS „Ion Creangă”, sunt prezentate rectoratului universității și sunt pregătite
pentru afișare pe pagina web a universității;
evaluarea studenților se efectuează conform procedurii de evaluare a studenților
prevăzută în cadrul Regulamentului de organizare a studiilor în cadrul UPS „Ion Creangă” în
baza Sistemului Național de Credite de Studii, a metodelor indicate în curricula /programele
analitice ale disciplinelor de studiu, unde sunt definite modalitățile de examinare, modalități
aduse la cunoștința studenților, la fiecare început de semestru, de către cadrul didactic titular.
Aceste informații pot fi accesate de către studenți de pe pagina Web a Universității, prin
consultarea Ghidului studentului;
Universitatea asigură resurse de învățare (manuale, tratate, referințe bibliografice,
periodice etc.). Pentru fiecare program de studii sunt săli de lectură ale bibliotecii universitare,
centre de resurse etc., în format clasic sau electronic. Biblioteca are un fond consistent de carte şi
o structură enciclopedică a colecțiilor, răspunzând unei bune documentări generale, dar şi
specializate, destinate utilizatorilor, conform planurilor și programelor de studii;
totodată, asigurarea studenților cu suporturi cirriculare utile și accesibile nu poate fi
considerată suficientă, deoarece nu acoperă solicitările studenților, atât de la Ciclul I, licență cât
și de la Ciclul II, master;
în anul curent de studii a fost evaluat gradul de satisfacție al absolvenților față de
Programul de formare profesională universitar, la care au avut acces, cît și de condițiile instruirii
și de trai, de prestații și servicii ale universității;
din analiza datelor acumulate din chestionarul aplicat on-line, a fost identificată
necesitatea formării unei politicii de îmbunătățire a Programelor de studii și a serviciilor, atât la
nivel de universitate, cît și pentru fiecare facultate în parte. Sondajul de opinie efectuat prin
adrese electronice al absolvenților nu a fost eficient, din cauza lipsei feedback-ului din partea
absolvenților;
calitatea programelor de studii universitare cu referire la formarea profesională a fost
evaluată la un nivel mai înalt decât prestațiile studențești;
93
activitatea de asigurare a calității și dezvoltarea curriculară poate fi eficientă în cazul
structurării acesteia în sistem, organizat pe direcții de activitate și nivele de organizare;
s-a conturat necesitatea intensificării activității Comisiilor și Comitetelor de asigurare a
calității în cadrul facultăților și catedrelor universitare, care solicită perfectarea sistemului de
implicare a acestora în diverse activități cu drepturi, obligații și responsabilități bine conturate,
cu evidență și raportare periodic;
în cadrul Comisiilor de asigurare a calității, atât la nivel de universitate cât și la nivel de
facultate sunt cooptați studenți, dar care nu participă activ la activitățile specifice privind
calitatea în sistemul educațional;
principalele direcții de acțiune ale DACDC în anul de studii 2016-2017 urmează să se
concentreze în vederea îmbunătățirii strategiei universității în domeniul asigurării calității prin:
întocmirea planului operațional în domeniul calității;
sincronizarea activităților de întocmire a dosarului privind autoevaluarea nivelului
calității academice a programelor de studii prestate de universitate;
verificarea modului în care sunt aplicate procedurile, activitățile de evaluare şi asigurare
a calității aprobate de Senatul universității;
- asigurarea transparenței informațiilor privind calitatea prestației academice din
universitate; acordarea serviciilor de consultanță privind întocmirea rapoartelor de
autoevaluare ale programelor de studii de licență/ masterat;
- colaborarea cu toate compartimentele din universitate în vederea asigurării calității
academice;
- Verificarea şi avizarea documentelor calității de la facultate si universitate;
- Informarea conducerii universității asupra problemelor de calitate sesizate în rezultatul
acțiunilor realizate în vederea calității.
UPS „Ion Creangă” din Chișinău are o orientare generală bine determinată asupra
calității prestării serviciilor educaționale. Aportul important privind asigurarea calității
procesului de formare profesională revine managementului calităţii de la cel mai înalt nivel, care
se asigură că serviciile realizate de universitate corespund cerinţelor actuale ale studenţilor şi sînt
îmbunătăţite continuu în scopul creşterii satisfacţiei beneficiarilor.
DACDC propune un plan de acțiuni în vederea asigurării calității pentru perioada 2016-
2020 (Anexa 4).