ministerul educaţiei naţionale şi cercetării Ştiinţifice · drive, etwinning, twinspace,...
TRANSCRIPT
REVISTĂ ŞCOLARĂ NR. 2 IANUARIE 2017
ISSN 2537 - 4141
Ministerul Educaţiei
Naţionale şi Cercetării
Ştiinţifice
Din cuprins…
Rolurile profesorului în
managementul clasei de elevi
Managementul proiectelor
Europene
Învăţarea prin dramatizare
Misterele Egiptului
Invitaţie de protocol
Secretul lui Moş Crăciun
Let’s do it, Romania!
Ne mândrim cu ei!
Voluntariada copiilor
Din creaţia celor mari şi
Celor mici
Simulare matematică
Colectivul redacţional:
Director prof.
Vlad Mariana
Profesori:
Sârbu Alina
Diana Rogoza
Tănase Gabriela
Acatrinei Mihaela
Movila Elisabeta
Nistor Daniela
Gagu Virginel
Elevi
Ignat Miruna
Benea Cristina
Rareş Mirică
Cojocaru Alexandra
Popa Laura
Moisă Nicoleta
Vlad Miruna
Vorniceanu Alina
Tehnoredactor:
Popa Luminiţa
,,Şcoala care te înalţă”
1
ROLURILE PROFESORULUI ÎN MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
Cadrul didactic este cel care reunește toate resursele materiale și umane și le configurează
într-o manieră proprie la nivelul clasei pe care o conduce. Cu alte cuvinte este managerul clasei de
elevi. Oricare ar fi latura din care privim clasa de elevi, rolul profesorului este proeminent, iar
exercitarea concretă a acestui rol depinde de personalitatea lui si de situațiile educative cu care se
confruntă si pe care le are de rezolvat. Profesorul este lider numit. Prin hotărârea conducerii școlii el
primeste un număr de clase cu care va lucra si o clasă pe care o va îndruma ca diriginte.
După cum se știe, profesorul si elevii nu se aleg unii pe alții. Profesorului îi revine sarcina si
răspunderea integrării sale în clasă si în colectivul de elevi pe care urmează să-l închege, iar într-un
colectiv deja format, profesorul devine unul din membrii acestuia cu statut special. Profesorul
conduce si decide, organizează, influențează, consiliază si controlează, apreciază si îndrumă, este
model de conduită civică si morală, este un adevărat profesionist. El își exercită atributele si
calitățile asupra grupului si asupra fiecărui membru al acestuia în parte pentru obținerea succesului
școlar si formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relațiile interpersonale din grup în scopul
asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalității elevilor si pentru a îmbunătăți
relațiile interpersonale.
În procesul de formare, cadrul didactic este figura centrală pentru elevi. Această poziție nu
se primeşte de undeva, ci se câştigă. Conducerea unui colectiv de elevi este inseparabil legat de
organizare si are ca moment hotărâtor decizia. Profesorul poate lua decizii cu privire la tot ceea ce
se întâmplă în procesul instructiv-educativ, îsi exercită puterea asupra principalelor fenomene ce au
loc în grup, supraveghează si îndrumă întreaga activitate a clasei. Întreaga activitate a clasei de elevi
este organizată de profesor, cu consultarea membrilor grupului şi cu delegarea responsabilităților în
rândul elevilor. Participarea la organizarea muncii a elevilor clasei conduce la o atitudine pozitivă a
acestora față de obiectivele urmărite şi îi motivează pentru îndeplinirea lor.
Un alt rol extrem de important este comunicarea. Ea trebuie înțeleasă ca proces ce se
desfăşoară de la profesor la elev, de la elev la profesor şi între elevi. Aceste relații ar trebui să fie
deschise, sincere, nestresante, pentru ca mesajul să fie bine perceput şi liber acceptat. Calitatea
comunicării influențează climatul din interiorul grupului, care, la rândul lui, influențează procesul
învățării. Climatul afectiv al clasei este rodul nu numai al comportamentului profesorului, ci şi al
conlucrării lui cu elevii si se realizează cu contributia ambelor părți. Profesorul trebuie să sesizeze si
2
sã încurajeze orice încercare, oricât de timidă, a elevilor de a se apropia de el. Elevului îi este frică
să nu gresească si mai ales sã nu fie înțeles greșit, dar el dorește din toate puterile sã-si deschidă
sufletul în fața profesorului. Tonul afectiv pe care profesorul îl imprimă relațiilor sale cu elevii si pe
care îl induce în relatiile dintre elevi generează climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei
desfășurări a activității. Profesorul poate interveni conștient în crearea unei stări afective pozitive la
nivelul clasei ajutându-i pe elevi să-și dozeze rațional efortul de învățare prin modul de predare,
prin cerințe si prin îndrumarea studiului individual. Solicitarea prea mare, neraționalã sau
neînțeleasã de elevi are efecte negative în comportamentul acestora, manifestate prin chin,
minciună, fraudă, anxietate, pasivitate, plictiseală, sustragere de la îndatoririle școlare. Prin tonusul
pe care îl imprimă grupului, profesorul favorizează efortul elevilor si rezultatele lor sau dimpotrivă,
le face munca mai grea, chiar apăsătoare.
În ceea ce privește motivarea, un alt rol al profesorului ca manager al clasei, aș vrea să
punctez faptul că acesta este un rol esențial al profesorului în societatea de astăzi.Motivarea elevilor
pentru învățare ar trebui să fie o dorință care vine din interiorul fiecăruia și să fie doar o obligație.
Profesorul trebuie să știe să-și motiveze elevii prin forme de întăriri pozitive sau negative.
“Rolul de educator” nu se limitează doar la catedră si în clasă, ci prin fiecare contact
relațional cu elevii si părinții acestora. Activitatea cadrelor didactice se desfașoară in fața unor
individualități în formare, munca având rolul de creștere si dezvoltare, conducere si direcționare.
Dacă la clasele mici educatorul este privit ca un model, ca singurul adult în grupul de elevi, la
clasele mari pot interveni situații de criză (indisciplină, violența, nonimplicare). Aceste situații pot
genera conflicte, de aici intervine rolul unui bun manager de clasă ce trebuie sa rezolve problemele
imediat, găsind soluții.
Prof. Diana Rogoza
3
Managementul proiectelor europene
In perioada 1-3 septembrie 2016, la Constanţa, s-a desfăşurat Seminarul regional
eTwinning- Parteneriate şcolare europene, care a avut ca scop facilitarea accesului cadrelor
didactice şi al elevilor la un cadru activ de învăţare şi la instrumente pedagogice care integrează
noile tehnologii în activitatea didactică.
Coordonatorii naţionali şi ambasadorii eTwinning au împărtășit cu noi, colegii din
regiunea sud-est a ţării cunoștințe și experiențe legate de educația realizata prin intermediul unui
mediu virtual de colaborare şi de schimb de experienţă şi am căutat împreună soluții eficiente
pentru rezolvarea problemelor întâmpinate în derularea procesul instructiv-educativ în școlile din
România.
Pe parcursul celor 3 zile de formare, ni s-a prezentat platforma eTwinning, instrumentele
folosite în cadrul proiectelor derulate, modalităţile de a găsi parteneri din Uniunea Europeană şi, în
plus, cu toţii am aflat lucruri interesante cu privire la sistemele de învăţământ ale altor ţări, la
metodologiile didactice aplicate, iar la nivel personal ne-am făcut adevăraţi prieteni, cu care,
ulterior, am încheiat proiecte de parteneriat, completând comunicarea prin vizite şi activităţi
culturale pentru elevi şi profesori.
Acest seminar a reprezentat pentru noi şansa de a înţelege şi de a promova în rândul elevilor
şi al părinţilor faptul că trăim intr-o societate multiculturala în care cunoaşterea şi acceptarea
celuilalt este un proces progresiv şi complex.
Ca profesor de limbi străine, consider ca acest tip de proiecte îmbină perfect utilul cu
plăcutul, oferindu-mi alternative moderne în procesul de predare, prin experimentarea unor noi
tehnologii şi mijloace de a realiza sarcinile tradiţionale.
Comunicarea într-o limbă străină este punctul forte al proiectelor eTwinning, astfel încât
este imposibil să desfăşori un proiect fără să te loveşti de aspectul lingvistic, indiferent că ne
referim aici la limba maternă a şcolilor din proiect sau, aşa cum este mai des întâlnit, o limbă terţă
folosită ca mijloc de comunicare. În momentul în care se întâlnesc in mediul virtual, tinerii europeni
vor să comunice, să afle detalii despre viaţa din şcolile şi ţările fiecăruia şi să înveţe cuvinte în
limba partenerilor.
La intoarcerea acasă, am pus în practică ceea ce am învăţat în cadrul acest sesiuni de
formare şi astfel, şcoala noastră s-a implicat, la început timid, în derularea a două proiecte
eTwinning.
4
Primul proiect, intitulat „Fêtons ensemble la journée européenne des langues”
(Să sărbătorim împreună ziua europeană a limbilor) este aproape de final, având ca parteneri şcoli
din Macedonia, Grecia, România, Italia, Franţa, Spania, Belgia şi Tunisia.
În cadrul proiectului s-au propus activităţi precum : crearea de logo-uri, afişe, un poem
colectiv despre francofonie, în cadrul căruia fiecare participant a continuat versurile celorlalţi,
chestionare, realizarea unui videoclip pe această temă, iar ca activitate finală va avea loc dezbaterea
„ De ce este important să învăţăm o limbă străina?”.
Elevii sunt încurajaţi să participe la activităţile din cadrul programului şi să comunice în
limba franceză. Comunicarea se realizează prin instrumente digitale precum e-mailul, Google
Drive, eTwinning, Twinspace, facebook, etc. Toţi partenerii au contribuit în mod egal la derularea
proiectului, având aceleaşi responsabilităţi cu privire la realizarea sarcinilor şi asigurarea unei
comunicări eficiente între elevii şcolilor implicate.
Ce-al de-al doilea proiect, intitulat „Eat Good,Feel Good, Look Good”, are parteneri din
Grecia şi Turcia, perioada de desfăşurare fiind din octombrie 2016 până în mai 2017.
Proiectul, care este în faza incipientă, îşi propune să abordeze o temă importantă pentru
societatea noastră: hrana sănătoasă şi echilibrată. Scopul proiectului este de a forma deprinderi
pentru o alimentaţie sănătoasă, echilibrată, prin studierea şi înţelegerea “Piramidei alimentelor”.
Elevii vor participa la diverse activităţi online legate de formarea acestor deprinderi. De
asemenea, în cadrul proiectului vor fi prezentate elemente din bucătăria tradiţională specifică
fiecărei ţări, iar, în final, elevii vor crea broşuri de gătit in limba engleză în conformitate cu
principiile unei vieţi sănătoase.
In afară de îmbunătăţirea competenţelor de limbă, există un alt element esenţial pe care
proiectele eTwinning îl valorifică: contextul cultural. Astfel, elevii ajung să îşi cunoască partenerii,
nu doar la nivel superficial, ci demonstrând o înţelegere profundă, apreciere şi toleranţă faţă de
contextul cultural. In consecinţă, elevii şi partenerii de proiect achiziţionează un nou tip de
cunoştinţe, care le permit să devină cetăţeni în adevăratul sens al cuvântului.
Dat fiind că socializarea şi dezvoltarea relaţiilor interpersonale reprezintă, de asemenea,
elemente – cheie în derularea acestor proiecte, elevii implicaţi au depăşit barierele lingvistice şi
cadrul Twinspace legând prietenii strânse şi pe alte canale de comunicare.
Se poate spune că experienţa derulării acestor parteneriate este absolut extraordinară pentru
toţi cei implicaţi şi în primul rând pentru elevii care participă la activităţile derulate în cadrul
proiectului, şi care descoperă ce înseamnă lucrul în echipă, având şansa de a afla multe lucruri
interesante despre tradiţiile şi valorile diferitelor ţări implicate în proiect.
5
În concluzie, putem afirma că proiectele eTwinning pot fi considerate o contribuţie majoră la
învăţământul european, în special în domeniul lingvistic şi cultural. Este un bun exemplu într-un
domeniu încă dificil de abordat pentru majoritatea cadrelor didactice, dar proiectele eTwinning ne
demonstrează faptul că educaţia europeană cross-curriculară este o realitate a prezentului şi a
viitorului.
Prof. Alina Sârbu
6
ÎNVĂŢAREA PRIN DRAMATIZARE
ÎNVĂŢAREA PRIN DRAMATIZARE (METODA DRAMATIZĂRII) se bazează pe
utilizarea mijloacelor şi procedeelor artei dramatice, constând în dramatizarea unui fragment literar,
a unui fapt istoric, a unui eveniment actual. Elevii sunt puşi în situaţia de a interpreta anumite
personaje, rolurile acestora, trăind efectiv stările în care acestea sunt implicate. Orele de lectură, şi
nu numai, sunt un cadru prielnic pentru punerea în practică a învăţării dramatizate. Activitatea
desfăşurată cu elevii clasei a III-a B, având ca temă „ION CREANGĂ, prietenul copiilor”, s-a
încheiat cu dramatizarea unor fragmente din opera scriitorului, de exemplu:
LA CIREŞE
IONICĂ: Vărul Ion? Auleuuuuuuu!
MOŞ DAVID: Da’ cini-i, Smarandă?
SMARANDA: Ion al lelii Mărioara … Hai, Ioane, vin’ fără grijă!
ION: Sărut-mâna, moş Davide! Sărut-mâna, tuşă.
SMARANDA: Da’ci vânt te aduce, nepoate Ioane, pe la noi, că azi dimineaţă o fost şi Mărioara, mâne-ta, pe
la noi?
ION: Apăi, era să vină chiar mămuca, dacă nu-şi rupea piciorul!
SMARANDA: Cum şi l-o rupt?
ION: Alergând după Ionică al d-voastră!
SMARANDA: După Ionică? Dar … când?
7
ION: O vinit la noi, la poartă, o intrat, o sărutat mâna mămucăi, ea l-o sărutat pe frunte şi apoi o-ntrebat că:
„unde-i vărul Ion?” … C-ar vrea să meargă cu mine la scăldat. După ce-o aflat că nu-s acasă, o sărutat mâna
mămucăi ş-o plecat.
SMARANDA: Zi … o plecat …
ION: Mămuca mai roboteşte prin chiler şi numai ce se duce să aducă nişte cireşe pentru chisăliţă. Când să se
suie în cireş, cine credeţi d-voastră că era cocoţat taman sus, în vârful cireşului?
MOŞ DAVID: Cine?
IONICĂ: Euuuuu! …
LA SCĂLDAT
SMARANDA: Lăsatu-l-am azi dimineaţă pe jupân Ionică să-mi legine copilul, dar dumnealui, cum am intrat
în casă, o şters putina frumuşel, sărind pârleazul prin fundul grădinii şi taman pe malul Ozanei l-am găsit, ca
de obicei… Stătea boierul tolănit în pielea goală pe nisip şi se pârjolea la soare, cât ţi-i gliganul!… M-am
apropiat tiptil-tiptil, pe la spatele lui, dar când m-o simţit, huştiuluc în apă!… Şi-a scăpat!… Dar şi eu!… I-
am luat şi iţarii şi cămeşa!… L-am lăsat gol-goluţ, ca Adam! O veni el acasă, coropcariul naibii, când l-o
răzbi foamea.
IONICĂ: Mămucăăă! Mămucăăă! Aruncă-mi iţarii şi cămeşa, că râd fetili de mine!…
SMARANDA: Aha! Ai venit? Fă-ncoace, să te vadă şi bunică-tu’ cât eşti de chipeş!
MOŞ DAVID: Ha! Ha! Ha! Ei, Smarandă? Poţi să-ţi pui mintea cu el? Copilul tot copil rămâne, orice-ai zice.
Şi doar aiasta-i frumuseţea vârstei! Care dintre noi o fost mai breaz, la timpul lui?
SMARANDA: Copil-copil … dar pare-mi-se că Ionică o să-mi scoată peri albi, răpide-răpide, dac-o ţine tot
aşa cu năzdrăvăniile lui …
IONICĂ: Mămucă, bate-mă, omoară-mă, spânzură-mă, dar dă-mi ceva de mâncare, că nu mai pot …
SMARANDA: Bine-ţi şade, coşcogemea coblizan, să umbli lelea pe drumuri în pielea goală şi să mă leşi fără
leac de ajutor la vremea aiasta!…
IONICĂ: Iartă-mă, mămucă! m-am lecuit pentru totdeauna!
Elevii au interpretat cu drag roluri ce reprezintă personaje din povestiri cunoscute de ei. Prin
metoda dramatizării elevii trăiesc mai viu şi mai intens ceea ce învaţă, înţeleg şi reţin mai bine unele
cunoştinţe.
Prof. înv. primar,
Gabriela Tănase
8
Vasile Alexandrescu Urechia - sorbonardul senator de Galaṭi
În data de 13 noiembrie - la Galaţi - a avut loc sărbătorirea omului de cultură V.A. Urechia, în
prezenţa unor personalităţi din viaţa culturală a Galaţiului, precum dl. prof. Caldăraru, dl. prof.
Parapiru- precum şi a directorului instituţiei – gazdă - prof. ZAMFIR ILIE şi a unor cititori gălăţeni
însoţiţi de profesori şi de elevi.
Au fost oferite date referitoare la conexiunea sorbonardului Vasile Alexandrescu Urechia cu
Galaţiul, din partea d-lor profesori de istorie invitaţi la eveniment - precum şi date privind donaţia
generoasă făcută bibliotecii oraşului al cărui senator a fost.
Ce ştim noi, gălăţenii, despre V.A. Urechia? Sursa care ne ajută de fiecare dată Wikipedia,
enciclopedia liberă - spune că a fost Membru fondator al Academiei Române - că s-a născut la 15
februarie 1834, la Piatra Neamț şi că a decedat la 22 noiembrie 19016 la Bucureşti. A fost istoric,
scriitor și om politic – a primit Legiunea de Onoare în grad de cavaler. A practicat ca profesor la
Universitatea din Iași, iar ulterior la Universitatea din București. A fost membru corespondent al
academiei spaniole. A studiat la Paris, unde a înființat ziarul unionist Opiniunea, organ al românilor
din străinătate, a abordat majoritatea genurilor și speciilor literare. În calitate de om politic, a fost
deputat și senator de Covurlui și de Galați din 1867. Credem că am lansat o provocare pentru
lectura celorlalte amănunte în sursa amintită.
Prof. Acatrinei Mihaela
9
Misterele Egiptului Antic
Începutul anului școlar 2016/2017 a fost demarat cu o serie de activități școlare și
extrașcolare pe care elevii clasei I B le-au îndrăgit și au împărtășit și celor dragi din experiența lor.
Într-o zi de vineri, după orele de curs, unul dintre elevi a adresat o întrebare:
”- Care sunt misterele Egiptului?”
Această întrebare a fost punctul de pornire al activității ce avea să se desfășoare.
Cu pași grăbiți, însetaţi de cunoaștere, am pornit spre locul în care aveam să primim
răspunsurile așteptate.
Cu mămicile de mână, așezați în formație câte doi,elevii au descoperit lumea plină de
mistere a Egiptului Antic. Ajunși într-un loc elegant, spațios, unde se perindau foarte multe
persoane, am avut posibilitatea de a fi și admirați . Curioși, am deschis ușa istoriei.
Întâmpinați de personal calificat am fost îndrumați spre locul în care aveam să devenim
mici regi și regine. Nu știam ce se va întâmpla.
Elevii au fost costumați în regi și regine ai Egiptului Antic. Foarte încântați, își pipăiau
hainele moi de catifea și nu aveai cum să nu observi emoția de pe chipul acestora.
„– Foarte mult auriu! Suntem prețioși!”
Mămicile, emoționate au admirat frumosul tablou pe care-l formau elevii.
Împreună am pornit să aflăm tainele Egiptului Antic. Am vizitat interiorul mai multor
„piramide” și am primit informații prețioase pe care nu ni le mai spusese nimeni până atunci.
Întrebându-i pe elevi dacă le-a plăcut expediția, aceștia au răspuns în cor:
„-A fost fascinant!”
Ce poate fi mai frumos decât un asemenea răspuns? Obiective atinse... De aceea suntem
mândri de școala noastră. EA este o ICOANĂ pentru noi toți.
Prof. înv.primar Daniela Nistor
10
Invitație de protocol
Într-o zi frumoasă și luminoasă Zâna Toamnă ne-a făcut o invitație în castelul ei cu frunze arămii.
Elevii clasei I B au pornit într-o expediție aurie. Cuvântul cheie a fost „excursie”. Am văzut cât de
frumoase sunt dealurile împodobite cu păduri de foioase de culoarea aurului ce ne invită la o îndelungă
meditație.
Ne-am trezit în zori, am pregătit bagajele și am pornit la drum. Zâna Toamnă era îmbrăcată în straie
de sărbătoare și ne aștepta să-i admirăm rochițele.
Destinația noastră: Slănic Moldova. Pentru unii dintre noi a fost prima dată când am văzut o turmă
de oi. Erau doar albe... un semn că aveam norocul de a nimeri o zi senină și plină de aventuri.
Am vizitat Salina, și am gustat din plin sarea care aduce belșug și plăcere în bucate. Ne-am plimbat
cu bicicletele și am vizitat locuri Sfinte.
Am rămas cu amintiri plăcute luându-ne „La revedere!„ de la prietena noastră care ne-a
primit cu brațele deschise și venind cu promisiunea că ne vom reîntoarce.
Prof. înv.primar Daniela Nistor
11
ZILELE ȘCOLII
Elevii clasei I B, au susținut un program artistic cu titlul „Să ne-amintim de Domnul Ion
Luca Caragiale”.
În sprijinul nostru au venit și părinții care ne-au susținut ca de fiecare dată.
Le mulțumim!
Prof. înv. primar Daniela Nistor
12
ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR
26 septembrie 2016
„Ziua europeană a limbilor” a fost sărbătorită la şcoala noastră printr-o activitate a elevilor
claselor a V-a A si a VII-a.
Prin aceasta activitate a fost marcată cea de-a cincisprezecea aniversare a Zilei Europene a
Limbilor Străine, 26 septembrie, sărbătorită din 2001 (Anul European al Limbilor Străine), la
inițiativa Consiliului Europei (47 de state membre) şi a Uniunii Europene (28 de state membre).
Diversitatea lingvistică a fost celebrată in laboratorul AEL sub forma unui concurs, jurizat
de patru elevi din clasa a VI-a: concurenţii au fost împărţiţi in cinci echipe, fiecare reprezentând
câte o ţară. Aceştia au pregătit prezentări în care au subliniat diversitatea culturală şi lingvistică a
Europei şi au oferit informaţii despre ţări ale Europei prin intermediul unor colaje, au pregătit câte
un un fel de mâncare tradiţională din fiecare ţară reprezentată, au răspuns la întrebări pe marginea
celor prezentate anterior, iar ultima parte a concursului a constat într-o dezbatere pe tema
„Importanţa învăţării unei limbi străine”.
Obiectivele acestei activităţi au constat în promovarea bogăției lingvistice și culturale a
Europei, o bogăție care trebuie păstrată și cultivată, în încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii,
atât în şcoală, cât şi în afara ei, cu scopul de a studia, dar şi pentru nevoi profesionale.
Prof. Sârbu Alina
13
Leonte Adelina, elevă în clasa I A şi în anul II la Centrul Cultural ,,Dunărea de Jos”, face
parte din corul ARMONIA sub îndrumarea doamnei profesoare Adina Lazăr. Cu ocazia
sărbătorilor au susţinut diferite spectacole de colinde la Biblioteca V.A. Urechia, Teatrul ,,Nae
Leonard”, Mall Dunărea, Faleza Galaţi şi Liceul de Artă ”Dimitrie Cuclin”.
Talentul Adelinei este atestat de numeroase premii, atât la nivel judeţean, naţional, dar şi
internaţional.
Enumerăm câteva dintre ele:
CRISS MUSIC EDIŢIA III - PREMIUL I
Internaţional - Ceata lui Piţigoi - Premiul de participare
CRISS MUSIC EDIŢIA IV - TROFEUL la categoria 7 ani
STAR DE 5 STELE - Premiul II
STELUŢE DE IARNA - Premiul II + o invitaţie gratuită la concursul STAR MELODY
din februarie 2017.
Cotidianul „Viaţa liberă” a scris în data de 22 decembrie despre talentele fetiţelor din corul
„ Armonia”.
Micii colindători ai Adinei Lazăr, pe scena Liceului de Artă
Elevii Şcolii de Artă a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, din clasa profesoarei Adina
Lazăr, îndrăgita solistă a Teatrului Muzical, vor concerta în acest sfârşit de an, prezentând un
frumos program de colinde. Astfel, pe 23 decembrie spectacolul intitulat „Daruri muzicale de
Crăciun” va avea loc pe scena sălii de festivităţi a Liceului de Artă ”Dimitrie Cuclin”, de la ora
15,00. Intrarea va fi libera.
14
Micii interpreţi au evoluat şi pe scena Teatrului Muzical, marţi, 20 decembrie, într-un
spectacol în care au figurat pe afiş Lorena Enache, Sabina Avram, Andreea Enuţa, Ana Ghiran,
Andreea Andrei, Adelina Leonte, Sabina Orac, Cristina Orac, Anca Moraru, Hanelore Bejan,
George Constantinescu şi Alexandra Duda.
„Colindătorii sunt unii dintre cei mai buni elevi ai mei, cu premii importante la concursurile
naţionale şi internaţionale de muzică pop pentru copii şi adolescenţi. În grup sunt copii cu vârsta
între şapte şi 16 ani”, ne-a explicat Adina Lazăr.
http://www.viata-libera.ro/vlg-cultura/84000-micii-colindatori-ai-adinei-lazar-pe-scena-liceului-de-arta
Înv. Movilă Elisabeta
15
16
Elevii şcolii noastre au dovedit că pot şi ştiu să aducă
zâmbet şi alinare.
Orele de consiliere desfăşurate de cadrele didactice,
diriginţi şi învăţători şi nu numai, şi-au atins scopul propus
- formării caracterului elevului de azi, tânărul şi adultului de
mâine - fapt dovedit prin numeroasele acţiuni la care elevii
şcolii au participat în calitate de voluntari, fiind obişnuiţi să
nu rămână indiferenţi faţă de semenii lor. Astfel, prin
proiectele şi parteneriatele derulate au dovedit că le pasă, că
pot fi generoşi şi altruişti, că din puţinul lor pot oferi cu
generozitate, că pot face o mare bucurie celor care chiar au
nevoie, că oferind puţin, primeşti enorm printr-un sincer, mulţumesc!
În perioada 14 - 18 noiembrie în cadrul Campaniei „Săptămâna legumelor şi fructelor
donate”, elevii Şcolii Gimnaziale Mihai Viteazul din Galaţi au luat parte la această acţiune cu
multă responsabilitate şi implicare. Prin afişele realizate de elevi şi expuse la loc vizibil privind
scopul acestei campanii, elevii s-au implicat în mod activ şi au colectat/adunat/donat fructe şi
legume proaspete, depozitate în curtea interioară a şcolii pentru a fi oferite ulterior cu drag
persoanelor vârstnice/bătrânilor de la Centrul de îngrijire a persoanelor vârstnice „Sf. Spiridon”,
din Galaţi, persoane custodiate, ce au nevoie de mai multă atenţie din partea comunităţii.
Scopul campaniei a fost sensibilizarea elevilor, părinților şi profesorilor cu privire la
persoanele vulnerabile sau cu risc.
Activitatea face parte din cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară (SNAC) şi este
iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Elevii voluntari ai școlii noastre
au popularizat campania, iar timp de o săptămână au adunat 80 Kg legume şi 50 Kg fructe pe care
le-au donat, cu mari emoţii, Centrului ,,Sf. Spiridon”.
Donarea fructelor şi legumelor nu a fost efectuată pur şi simplu printr-un schimb de produse
ci într-un cadru bine organizat. Voluntarii au oferit clipe de bucurie persoanelor vârstnice
prezentând în cadrul unui moment artistic, cântece și poezii, şi oferindu-le felicitări menite să
lumineze chipurile bătrânilor, preț de câteva clipe.
17
Cu toţii s-au arătat deschişi spre nevoile celorlalţi, reacționând prompt și cu sensibilitate.
Micii voluntari au învățat că doar prin iubire, bunătate și generozitate putem deveni mai buni şi mai
frumoşi, iar bunicii lor vor fi cu mult mai respectaţi mâine decât au fost respectaţi ieri, ştiut fiind
faptul că, în vâltoarea vieţii se formează caracterul.
Prof. Mariana Vlad & Alina Sârbu
18
Acesta a fost titlul acţiunii desfăşurate de elevii şcolii
noastre în pragul sărbătorilor de iarnă, acţiune concretizată în
donarea de bunuri (articole vestimentare, dulciuri şi fructe)
persoanelor vârstnice de la Căminul Sf. Spiridon din Galaţi în ziua
de 21 decembrie.
Prin această campanie, cadrele didactice implicate şi-au
propus să dezvolte ideea solidarităţii comunitare şi a
voluntariatului în rândul elevilor şi părinţilor, contribuind astfel la
dezvoltarea societăţii din care facem parte.
Timp de o oră, holurile fiecărui etaj al căminului s-au
transformat în scenă pentru desfăşurarea unui scurt program artistic dedicat Naşterii Domnului şi
sărbătorilor de iarnă.
În cadrul programului prezentat, elevii au adus în sufletul vârstnicilor o rază de bucurie prin
colindele pe care auditoriul le avea încă vii în memorie şi care, cu multă nostalgie, s-a alăturat
colindătorilor.
Cel mai emoţionant a fost momentul în care o doamnă le-a povestit elevilor cum erau
zăpezile şi colindele odată, când obiceiurile erau mai apropiate de Biserica şi întreaga atmosfera era
una de vis.
După finalizarea programului, elevii au înmânat vârstnicilor odată cu punguţa cu surprize,
felicitări pe care cu forţe proprii le-au confecţionat şi ale căror mesaje calde au mers direct la inima
fiecăruia.
Vârstnicii au foarte încântaţi de vizita copiilor entuziaşti care le-au înviorat ziua, scoţându-i
preţ de o oră din cotidian.
Cu multă emoţie, elevii au primit mulţumirile bunicilor şi urările ce urmau a fi adresate
familiilor lor. Vârstnicii, cu nostalgie, au lăsat să înţelegem că suntem bineveniţi oricând.
19
Vizita la Căminul ,,Sf. Spiridon” a fost un real succes. Elevii au înţeles că poţi aduce alinare
oricărui suflet, că este uşor să ne îndreptăm privirea spre cei mai nefericiţi ca noi şi că bucuria nu
are vârstă.
Director prof. Mariana Vlad
20
Let’s Do It, Romania!
În data de 24 septembrie 2016 a avut loc cea de-a cincea ediție a proiectului Ziua
Națională de Curățenie realizată de "Let’s Do It, Romania!", cu sprijinul Guvernului
României, Ministerul Educației Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor și Kaufland România.
La această activitate au participat şi câţiva voluntari entuziaşti, cu sufletul mai mare decât
trupul, elevi ai Şcolii Gimnaziale ”Mihai Viteazul”, însoţiţi de părinţi.
Obiectivul acestei iniţiative nu a constat doar în curăţarea unei zone, ci şi în
responsabilizarea socială, conştientizarea importanţei unui mediu sănătos în rândul elevilor şi, nu în
ultimul rând, în schimbarea unei mentalităţi.
Cu siguranţă, societatea în care trăim are nevoie de această schimbare de mentalitate, lucru
dovedit prin faptul că în mai puţin de o oră, voluntarii noştri au adunat cinci saci imenşi de deşeuri
menajere, fără să ne deplasăm prea mult de la punctul de întâlnire.
Văzând că voluntari din toată ţara au ieşit pe străzi în această zi pentru o lume mai
frumoasă, sperăm că cei care aruncă deşeuri să simtă presiunea acestor oameni cu spirit civic şi să
folosească pe viitor locurile special amenajate.
Le mulţumim elevilor şi părinţilor pentru implicare şi să nu uităm că este în puterea noastră,
a tuturor, să contribuim la o Românie mai curată!
Prof. Alina Sârbu
21
„ M-am bucurat nespus fiindcă am cunoscut o doamnă acolo, cu ocazia unei vizite
anterioare, tot în cadrul unei activităţi de voluntariat. Mi s-au oprit ochii pe ea şi, de atunci, am
considerat-o bunica mea, o bunică pe care n-am avut-o.
Odată ajunşi, le-am oferit mici daruri şi le-am cântat colinde pentru a le alina durerile şi
suferinţele şi pentru a-i face să zâmbească preţ de o clipă. Picioarele îmi tremurau de emoţii.
Ochii mi se înceţoşaseră din cauza perlelor sărate ce stăteau să-mi curgă asemeni unui
râu pe obrajii rumeni. Clipeam des numai pentru a nu le lăsa să cadă. Simţeam cum un sentiment
pe care îl urăsc a pus stăpânire pe mine. Sentimentul de neputinţă. Imi doream să-i pot face să
zâmbeasca mereu, nu doar pentru un scurt moment, alunecând apoi iarăşi în negura suferinţei şi a
durerii. Ei merită ce e mai bun, nu această durere de a fi uitaţi de proprii nepoţi şi nepoate, de
rude în general ”.
Moisă Nicoleta, clasa a VI-a
„Am fost emoţionaţi şi noi că am oferit puţină bucurie, dar şi ei, bunicii, văzând că cineva
s-a gândit la ei […] Ne-am făcut curaj şi i-am întrebat despre viaţa lor, iar ei ne-au povestit lucruri
nu foarte frumoase, dar emoţionante până la lacrimi. Am plecat de acolo mai buni, mai înţelepţi,
cu speranţa că vom reveni şi anul viitor şi nu neapărat de sărbători, mai ales că am observat că
vizita noastră le-a mai alinat dorul de familiile lor.
Iar poza de final a surprins bunici cu feţe zâmbitoare cu mâinile fluturând a recunoştinţă.
Este într-adevăr emoţionant pentru nişte copii”.
Alina Vorniceanu, clasa a V-a A
22
„Aceste activități de voluntariat ne ajută să ne dezvoltăm ca oameni şi ne învață să avem
un suflet mai blând, mai curat și mai milostiv, să avem grijă de mediul înconjurător și de oamenii
de lângă noi... În școala mea au mai avut loc multe astfel de activități și cu siguranță vor mai avea,
fiind un lucru foarte important în dezvoltarea noastră, a elevilor, care peste ani vom contribui cu
siguranţă la menţinerea unui mediu curat și vom deveni adulți doritori să ajute și să facă bine.
Astfel se va crea o lume mai bună”.
Alexandra Cojocaru, clasa a VI-a
„Mi-a plăcut foarte mult că am mers la centru de vârstnici, deoarece i-am ajutat pe bătrânei
să nu se mai simtă singuri. Presupun că le-am făcut o mare bucurie că i-am vizitat.
Noi, clasa a 5-a A, împreună cu cei de la cls. a 6-a A și două fetițe din clasa a 3-a B, le-am
pregătit bătrânilor cântece şi poezii. Au fost foarte încântați când le-am prezentat momentele
noastre, aplaudau în continuu și asta mă făcea să cred că le era foarte dor de nepoții lor. După
aceea noi am mers la fiecare, le-am dăruit felicitări și am stat de vorbă cu ei. Pentru această vizită
la azil, școala noastră a strâns pentru ei fructe și legume, s-au strâns foarte, foarte multe, așa că
am mers la fiecare bătrânel și le-am dăruit câte o sacoşică cu câteva fructe. Mă bucur că am reușit
să dăm la toți bătrâneii din azil, nici măcar unul nu a rămas fără punguţă. Când intram în
camerele lor mi se făcea foarte milă de ei... văzându-i stând trişti, fără a le fi familia aproape.
Ca să nu se mai simtă singuri, la unii bătrânei le-am dat numerele noastre de telefon pentru
a mai vorbi cu ei. Mi se pare că am făcut o faptă foarte bună, ajutându-i pe aceşti oameni cum am
putut noi!!!
Ne-am dori foarte mult să-i mai vizităm”.
Miruna Vlad, clasa a V-a A
23
Copacul este drumul
de Virginel Gagu
Loveam cu capul o idee…
Se sfărâma în mii de gânduri
Vroiam să nasc slove şi rânduri
Dar îmi ieşea onomatopee…
Păleam sub umbra nemuririi
Nu reuşeam să nasc cuvinte,
Ci doar simboluri şi-o elice
Ce se rotea cu tot cu slove
În ameţitoare gânduri, forme
Ce mă-nchistau în false dogme
Orbecăiam printre cuvinte
Cătând a sensului menire
Topeam grăsimea de pe rânduri
Fără cuvinte, doar cu gânduri…
Visam cu ochi deschişi în noaptea E negru tot când verdele-i durere
Ce zace şi acum în mine Şi plânge pe pământul rece
Atunci când caut mereu fapte Crezând că acolo e sfârşitul,..
Pe care să le-nşir cuvinte… Dar frunza este doar părere
Şi doar copacul este drumul.
24
TOAMNA
Dragi copii, când vine TOAMNA
Soarele-i posomorât,
Este frig şi bate vânt.
Păsările călătoare
Au plecat spre ţări cu soare.
TOAMNA vine şi cu ploi
Şi ne lasă pomii goi.
Iar când vremea e ploioasă,
Suntem trişti şi stăm în casă.
Stăm la geamuri şi privim,
Cum pe-aleile pustii
Se-aştern frunze ruginii.
Prof. înv. primar
GABRIELA TĂNASE
25
Vis de iarnă
Afară ninge neîncetat Aseară când m-am culcat
Şi totul este minunat Un basm frumos eu am visat
E alb, strălucitor şi pur Cădeau de sus steluţe mici
Omătul iernii mult visat Ca nişte fulgi cu sclipici
E alb şi nins întregul sat
Şi totul este minunat.
Popa Laura, clasa a VII-a
Scrisoare către Moş Crăciun
MOŞULE,
Iarna bate la uşă,
În casa curată a bunicii
Este linişte şi cald.
Te aştept să vii din Laponia
În sania trasă de reni
Sacul tău să fie plin cu daruri
Pentru toţi copiii lumii.
Am mai greşit câteodată.
Te rog să mă ierţi!
Aş dori un lansator de zăpadă.
Nu mă uita.
Te aştept, Cristina
Benea Cristina
Clasa I B
26
Omul de zăpadă
Este gras şi frumuşel
Omul nostru de zăpadă
Stăm la geam uimiţi de el
Stăm cu toţi grămadă.
Rareş Mirică
Clasa I B
Omul de zăpadă
Este iarnă. Pământul este acoperit cu fulgi mari şi zglobii care cad din înaltul cerului. E mare
gălăgie la marginea satului. Mihai şi Matei, elevi în clasa a V-a sunt pe derdeluş. Ei au venit
pregătiţi să construiască un om de zăpadă. Omătul este mare şi frumos. Mihai rostogoleşte un
bulgăre de zăpadă. Acesta se face din ce în ce mai mare, ca un cocoloş uriaş. Copiii fac vreo trei
bulgări mari, apoi îi ridică, punându-i unul peste altul.
- Cel mai mic bulgăre va fi capul, spune Matei!
Pe cap îi aşează o cratiţă roşie. Ca nas, omul de zăpadă are un morcov. Din nişte tăciuni
negri îi pun ochii. Apoi îi aşeză nasturii. Un măturoi îi înlocuieşte mâna. Se adună mulţi copii. Ei
încing o horă în jurul omului de zăpadă.
„ Haideţi, hai, veniţi copii
Şi mai mari şi prichindei,
Să-nvârtim o horă mare
Omul nostru de zăpadă
Veseli ar vrea să ne vadă”.
Timpul a zburat ca gândul. Înserarea s-a lăsat peste sat. Copiii se despart cu greu de
prietenul lor.
- Vom veni şi mâine, spuse Mihai!
Vlad Miruna, clasa a V-a A
27
28
SECRETUL LUI MOŞ CRĂCIUN
Era o zi foarte frumoasă de iarnă. Presurile arctice ciripeau vesel, iar
fulgii de zăpadă străluceau cristalini.
Vulpiţa polară a ieşit din vizuina sa acoperită cu zăpadă. Şi-a ridicat
năsucul în aer. L-a mişcat repede de câteva ori, apoi şi-a ciulit urechile.
„Ce ciudat! Oare unde sunt toţi prietenii mei?” s-a întrebat şi a pornit să-i caute. Dar nici
urmă de ei: nici bufniţa polară nu se vedea pe nicăieri, nici hamsterul siberian, nici ursul polar, nici
măcar iepuraşul arctic.
De mirare, a alunecat pe gheaţă şi a căzut direct în năsuc. S-a ridicat şi a plecat hotărâtă să-i
găsească.
Mai întâi a bătut la uşa bufniţei polare: cioc! cioc! cioc! şi a intrat în cuib. Bufniţa stătea în
camera ei, aşezată la birou şi făcea o marionetă frumoasă din pene.
Vulpiţa a întrebat-o:
- Ce faci acolo, bufniţică Bufi?
- Fac marionete din pene, a răspuns ea. După ce le voi termina, vreau să le dăruiesc copiilor
din sat.
Vulpiţa a început să râdă:
- Ha, ha, ha! Tu nu ştii că vine Moş Crăciun? De ce te mai chinui să faci tu cadouri?
- Pentru că îmi place să fac cadouri de Crăciun.
- Bine! a zis vulpiţa. Mă duc să mă joc cu altcineva. A salutat-o şi a plecat mai departe.
După ce a coborât o mică vale, a ajuns la vizuina iepuraşului polar. El împletea un fular
foarte colorat.
- Bună, iepuraşule Ţopi! Ce faci acolo?
- Împletesc un fular ca să-l dăruiesc de Crăciun.
- Asta-i bună! se supără vulpiţa. De ce să mai împleteşti un fular dacă tot ştii că vine Moşul
şi aduce cadouri?
- Păi, vreau să ofer şi eu ceva de Crăciun. Nu ar fi frumos?
- Da, ar fi frumos, dar eu îţi spun: o să vină Moş Crăciun! De ce să te mai oboseşti tu?
- Nu mă obosesc. E distractiv ce fac, a zis iepuraşul Ţopi. Cei doi prieteni s-au salutat, iar
vulpiţa a plecat mai departe, la casa hamsterului siberian.
Hamsterul făcea, cu ajutorul surioarei lui, nişte confetti din blăniţă argintie. Vulpea l-a
salutat:
29
- Bună, hamsterule pitic! Ce faci acolo?
- Eu fac nişte confetti din blăniţă argintie. Îţi plac?
- Da, sunt foarte frumoase. Dar de ce pierzi timpul să le faci tu, când poţi să te joci? Nu ştii
că vine Moş Crăciun şi poate el să ţi le aducă?
- Mie îmi place să fac lucrurile eu, pentru că îmi aleg eu singur modelul şi culoarea. Este ca
un fel de joacă şi îmi place foarte mult.
- Cum vrei tu, i-a răspuns vulpiţa. Şi-au luat rămas bun şi s-a dus mai departe la cel mai bun
prieten al ei, ursuleţul polar.
- Salut, ursuleţule Tică!
- Bine-ai venit, i-a răspuns Tică.
Vulpiţa l-a întrebat:
- Ce faci, Tică? Nu vii la joacă?
- Nu pot. Pictez un tablou frumos.
- Chiar este frumos. Foarte frumos! Un peisaj de iarnă! Dar de ce îl faci?
- Mă simt bine când pictez, iar tablourile mele mă înveselesc. Ai putea să încerci şi tu.
- Hmmm, da, răspunse vulpiţa gânditoare. Dar eu ştiu că vine Moş Crăciun şi poate el să-mi
aducă ceva la fel de frumos. Mai bine mă joc.
Ursuleţul a privit-o un pic, s-a scărpinat pe ceafă, apoi a chemat-o mai aproape şi i-a spus în
şoaptă:
- Aş vrea să îţi arăt ceva. Este un secret pe care-l ştiu de la mama mea.
- Wow! Vreau şi eu să-l ştiu! Spune-mi-l! Spune-mi-l! insistă vulpiţa.
- Ai puţină răbdare! Ca să-l vezi, trebuie să mergem într-un loc special. Ar fi frumos să-i
luăm şi pe ceilalţi prieteni cu noi. Tu te duci să-i chemi, iar eu vă aştept pe cărarea cu pietre
strălucitoare.
Peste puţin timp, mergeau cu toţii agale, veseli şi liniştiţi. Când s-au oprit, au văzut o casă
mare şi acoperită cu zăpadă albă şi lucitoare. În jurul ei, câţiva reni drăgălaşi scormoneau zăpada ca
să găsească muşchi proaspeţi.
Au bătut de trei ori la uşă şi aceasta s-a deschis singură. Ei au intrat şi au văzut în stânga lor
bucătăria unde stătea Crăciuniţa. De acolo venea un miros foarte frumos. Când au deschis uşa, au
văzut-o cum făcea nişte plăcinte delicioase. Ea le-a dat şi lor puţin să guste din plăcintă.
Lângă masa din bucătărie era o uşă albastră. Cei cinci au deschis-o şi acolo l-au văzut pe
Moş Crăciun. Era tare obosit. Un spiriduş îi făcea masaj, altul îi aducea ceai de măceşe aburind de
la Crăciuniţa, dar fără folos.
30
Moşul stătea într-un fotoliu, avea faţa palidă şi era lipsit de putere. Lângă el, pe o măsuţă,
era o carte groasă, mare, roşie, legată cu un şnur alb, pe care scria ceva cu nişte litere nemaivăzute.
La un moment dat, cartea a început să strălucească şi să împrăştie o lumină purpurie. Moş
Crăciun a privit-o bucuros şi a luat-o în braţe. Cartea s-a deschis şi a umplut toată încăperea de
lumină.
După câteva secunde, în carte a apărut o imagine mişcătoare în care se vedea o clasă mare
cu şaptesprezece copii. Erau la un atelier de pictură, iar doamna învăţătoare îi ajuta să facă nişte
felicitări cu un peisaj de iarnă.
Din vată făceau oamenii de zăpadă, iar cu melană maro conturau nişte copăcei. Zăpada o
pictau, iar cerul era albastru şi frumos. Le plăcea să lucreze împreună şi erau fericiţi. Se ajutau unii
pe alţii şi erau foarte săritori.
Cei cinci prieteni priveau foarte uimiţi. Li se părea că îi cunoşteau pe toţi acei copii. Le ştiau
chiar şi numele. Iulia, Adelina şi Nectarie cântau un colind frumos. Melissa lipea trei năsturei pe
omul de zăpadă, iar Flavius număra cinci boabe de piper. Elena a făcut doi norişori pufoşi, iar
Dragoş a desenat un soare zâmbitor.
Alexia l-a întrebat pe Luca:
- Crezi c-ar trebui să mai adaug ceva?
- Ar fi frumos încă un norişor în colţul acesta, i-a răspuns Luca, iar Alexia i-a mulţumit.
- Doamna învăţătoare, eu am terminat lucrărica, a anunţat Alex.
- Este foarte frumoasă, l-a felicitat doamna. Să nu uiţi să scrii pe spate mesajul pentru un
bunic. Lucrările voastre vor fi dăruite unor bunici de la casa de bătrâni, împreună cu fructele şi
legumele aduse de voi.
- Denis, eu am terminat, a spus Cristi. Pot să te ajut cu ceva?
- Da. Ai putea să lipeşti aici trei boabe de piper ca şi când ar fi nasturi, i-a răspuns Denis.
Laura a văzut că lui Robert nu îi ajunge lâna şi a făcut un mic ghem pe care să i-l dea.
- Mulţumesc mult! i-a zis Robert zâmbind.
- Atentă la lucrarea ei, Anca nu a observat că i-a alunecat scăunelul. Miruna s-a oprit din
lucru şi a ajutat-o să se ridice.
- Mersi, Miruna, i-a mulţumit Anca.
- Pentru puţin. Mă bucur că nu te-ai lovit.
- Şi eu am terminat, a spus un băieţel.
- Bravo, Sebi, l-a lăudat doamna învăţătoare. Dă-mi, te rog, puţină melană ca să-i fac o
agăţătoare.
31
Lucrările celor care terminau erau expuse pe hol şi erau admirate de toţi cei care treceau pe-
acolo. Erau foarte frumoase. Toţi copiii se simţeau mulţumiţi de ceea ce făceau şi erau foarte veseli.
Când i-a văzut, lui Moş Crăciun i s-a luminat faţa. A închis cartea şi un fir de lumină a intrat
în inima lui. Acum putea să stea mai bine pe picioare. S-a îndreptat un pic, ba chiar i-a dispărut un
rid de pe faţă. Nu mai era obosit deloc.
Cei cinci prieteni au plecat emoţionaţi. Ieşind pe poartă, ursuleţul i-a zis vulpiţei:
- Vezi, vulpiţă? Acesta este secretul lui Moş Crăciun: de fiecare dată când cineva dăruieşte
ceva, el prinde putere. Mama mi-a spus că Moş Crăciun trăieşte prin fiecare dintre noi şi atâta timp
cât vom continua să dăruim în numele lui, el va exista.
Auzind acestea, vulpiţa se întristă.
- De ce eşti supărată? o întrebă ursuleţul.
- Pentru că eu nu am dăruit nimic. Şi mâine e Crăciunul.
Prietenii ei o încurajară:
- Nu-i nimic! Te putem ajuta noi. Mai avem timp să facem ceva.
Au fugit repede la căsuţa ei şi au început să lipească, să decupeze, să coloreze, să
împletească şi, la final, a ieşit o căsuţă micuţă, acoperită cu zăpadă. Bufniţa a zburat repede să ducă
cadoul. Era pentru Moş Crăciun.
Vulpiţa era fericită că e reuşit să dăruiască şi ea ceva şi nici măcar nu s-a mai gândit la ceea
ce urma să primească a doua zi.
Dimineaţă, a fost mirată să vadă atâtea cadouri sub brad. În primul era un tablou pictat în
cele mai frumoase culori de iarnă; în al doilea era o marionetă făcută din pene; în al treilea nişte
confetti argintii, iar în al patrulea, un fular frumos şi călduros.
Printre ele era şi un cadou mai mititel. Îl deschise ultimul. Înăuntru era o cutie muzicală în
formă de inimioară. Atunci când a ridicat capacul, a văzut un Moş Crăciun în miniatură. O lumină
purpurie s-a aprins şi se auzeau sunete de clopoţei şi râsul vesel al Moşului: „Ho! Ho! Ho!”.
Vulpiţa s-a bucurat tare mult. A fost cel mai frumos Crăciun din viaţa ei. A strâns cadourile
primite şi a plecat împreună cu prietenii ei să le dăruiască copiilor din sat.
Şi-a păstrat doar cutiuţa muzicală în formă de inimioară, ca să-i amintească mereu de
secretul Moşului.
....... sfârşit .......
Ignat Miruna Elena, clasa I A
32
Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazul” prof. Vlad Mariana
SIMULARE CLASA A VIII-a sem I
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă un punct din oficiu. Timp efectiv de lucru 2 ore.
Subiectul I – Pe foia de simulare scrieţi doar răspunsurile, calculele le efectuaţi pe ciornă!
5p. 1. Rezultatul calculului 4+16:4 este egal cu...........................................
5p. 2. Într-o urnă sunt 7 bile albe şi 3 bile roşii. Se extrage o bilă. Probabilitatea ca bila extrasă să fie
roşie este egală cu...................................................
5p. 3. Trei perechi de ciorapi costă 8,4 lei. Patru perechi de ciorapi de acelaşi fel vor
costa............................
5p. 4. O felicitare are forma unui dreptunghi cu lungimea de 18cm şi lăţimea egală cu 3
2 din lungime.
Lăţimea dreptunghiului este..................................................
5p. 5. Construiţi o prismă triunghiulară dreaptă ABCA’B’ C’ care are toate feţele laterale pătrate.
Măsura unghiului dintre dreptele AB’ şi CC’ este egal cu.........................0
5p. 6. În tabelul de mai jos sunt ilustrate notele obţinute de elevii clasei a VIII-a la testarea iniţială:
< 5 5- 5,99 6 -6,99 7- 7,99 8 -8,99 9 -9,99 10
6 4 5 5 4 3 2
Numărul elevilor care au obţinut note mai mici decât 7 este egal cu ...............................
Subiectul II. Pe foaia de simulare scrieţi rezolvările complete:
5p. 1. Desenaţi pe foaia de simulare o piramidă triunghiulară regulată cu baza ABC şi vârful S.
5p. 2. Preţul unei cărţi s-a mărit cu 10%. După un timp, noul preţ al cărţii s-a micşorat cu 10%. După cele
două modificări ale preţului, cartea costă 9,9 lei. Determinaţi costul iniţial al cărţii.
5p. 3. Determinaţi valorile naturale ale lui x, astfel încât fracţia 52
8
x să fie un număr natural.
5p. 4. Arătaţi că numărul a= 331265232
este natural.
5p. 5. Dacă E(x)=
Rx
x
x
xxxx
x,
1
3:
1
4
2
3
2
1
2 {-1;0;2}, arătaţi că E(x) =
x
x
3
2 .
5p. 6. Un trapez isoscel are diagonalele perpendiculare şi bazele cu lungimile de 12, respectiv 4cm.
Aflaţi aria şi perimetrul trapezului dat.
Subiectul III. Pe foaia de simulare scrieţi rezolvările complete:
5p. 1. Suma a două numere reale este 60. Împărţind primul număr la al doilea număr se obţine câtul 2 şi
restul 3. Găsiţi numerele.
25p. 2. Se consideră cubul ABCDA’B’C’D’ cu diagonala 26 cm. Calculaţi:
a) distanţa de la O’ la planul ABCD, unde {O’}= A’C’ '' DB ;
b) distanţa de la vârful A la dreapta O’C, unde {O’}= A’C’ '' DB ;
c) distanţa de la O’ la BC;
d) aria triunghiului O’BC;
c) cosinusul unghiului format de dreptele AD şi O’C.