TITLUL PROIECTULUI:VIITORUL LOR DEPINDE I DE NOITITLUL ACTIVITATII:TE ACCEPT AA CUM ETI.

21 MARTIEZIUA INTERNAIONALA A ELIMINRII DISCRIMINRII RASIALE

MINORITATEA ETNIC A RROMILOR DIN ROMNIA Realizat de: STANA MURGEANU GRADINITA BOTARLAU VRANCEA

MOTTO:,,Sunt romn. Pe buletinul meu nu scrie c sunt igan. Vreau s am aceleai drepturi ca un romn, i nimic n plus.

SCURT ISTORICPrima atestare documentara a existentei unor comunitati de rromi este din anul 1068 din vremea Imperiului Bizantin.Rromii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au intrat in contact:arrami(armean),faraontseg(gloata), bohemien(din Boemia),tartares(tatar),gypsy(egiptean),,saracin (arab),athinganoi(tigan).Despre locul de origine al rromilor exista mai multe teorii.Unii specialisti(romanologi) considera ca acestia ar proveni din Egipt,in timp ce altii avanseaza ipoteza nord-vestului Indiei,in provincia Punjab.Este sigur insa ca migratia rromilor catre Europa-alaturi de alte grupuri etnice orientale -s-a facut treptat cu opriri prin Grecia,Bulgaria,Serbia,Tara Romaneasca ,Moldova ,Transilvania,dar si in vestul continentului.In ultimii ani,in majoritatea tarilor lumii organizatiile etnice au reusit sa impuna denumirea de rom,lucru acceptat si de autoritatile respectivelor state.In Romania,dupa ce Ministrul Afacerilor Externe a inaintat un Memorandum catre Guvern solicitand ca in evidentele oficiale sa se foloseasca termenul de tigan si nu de rrom,evitandu-se astfel posibila identificare a romanilor cu membrii acestei etnii, organizatiile rromilor au protestat si s-a convenit asupra formulei rrom.

La scurta vreme dupa rasturnarea regimului comunist ,rromii au fost recunoscuti ca minoritate nationala.Desi acest lucru a presupus castigarea unor drepturi politice si civile ,deteriorarea situatiei economice si sociale a rromilor a continuat.Acest lucru s-a datorat atat neglijarii institutionalizate cat si ,in unele situatii,unei legislatii discriminatorii (Legea Fondului Funciar,Legea Ajutorului Social,Legea Invatamantului etc.) sau interventionalismul institutiilor statului in procesul de cristalizare a miscarii rromilor.Diferitele comunitati de rromi (circa 40 existente) au infiintat numeroase formatiuni politice si organizatii civice ,dintre care amintesc:Partida Rromilor,Federatia Conventia Cadru a Rromilor,Federatia Etnica a Rromilor,Partidul Democrat al Rromilor,Lautarilor si Rudarilor din Romania, Partidul Democrat Crestin al Rromilor din Romania ,Asociatia Studentilor Rromi,Centrul pentru Interventii si Studii-Romani Criss,Centrul de Politici Publice Aven Amentza,Astra-Satra,Agentia de Dezvoltare Impreuna, Asociatia Femeilor Rrome din Romania,Fundatia Phoenix,Comunitatea Etniei Rromilor din Romania,Fundatia Ion Budai Deleanu,Fundatia Social Culturala a Rromilor Ion Cioabaetc.La 25 aprilie 2000,Guvernul roman aproba o strategie nationala de imbunatatire a situatiei rromilor,un program pe 10 ani care isi propune ridicarea nivelului social si economic al rromilor si integrarea lor in societate.Asupra numarului exact al rromilor exista inca numeroase discutii.Ultimul recensamant ,din 1992 ,consemneaza existenta a 409.723 persoane apartinand acestei etnii ,organizatiile de rromi avanseaza chiar cifra de 1,5-2 milioane.

DRAPELUL SI IMNUL RROMILOR Rromii au inceput sa se organizeze si la nivel international ,adoptandu-se un steag ca simbol al unitatii etnice.Steagul este format din doua benzi longitudinale ,verde si albastru si in centru o roata cu spite rosii.Partea albastr de sus, simboliznd Cerul, tatl infinit al Umanitii i partea verde de jos, simboliznd Tera, mama Umanitii ,iar roata simbolul peregrinarii milenare acestui popor. Acest drapel poate fi ntlnit la diferite festivaluri i evenimente.Drapelul rromilor de pretutindeni ,Roata cu spite chakra a fost adoptata la primul Congres Mondial al Rromilor in 1971,ca simbol al natiunii rrome.Tot atunci s-a adoptat si imnul si ziua internationala a rromilor. Cntecul, GELEM, GELEM, a crei melodie e foarte popular n Banat i versurile cruia au fost compuse de Jarko Jovanovici n timpul vizitei sale la Struthof, a devenit spontan de-a lungul anilor i datorit popularitatii sale,imnul national al rromilor.La Congresul de la Geneva din 1978, s-a decis ca acest cntec sa fie imnul romilor; n 1990, Congresul de la Varovia a publicat versurile oficiale ale acestui imn, care are patru strofe. Imnul GELEM, GELEM poate fi interpretat n orice stil de muzic tradiional rrom (oriental, cntec de dragoste, flamenco, rumba). ). Aceast libertate de interpretare exprim bogia tradiiilor culturale ale romilor i respectul reciproc al diferitor grupuri. Totui, linia melodic i cuvintele rmn neschimbate .

Astazi,RomaniaAstazi,Romania se confrunta inca cu discriminarea si rasism la toate nivelele societatii.Venitul mediu pe persoana al rromilor este mult sub cel al societatii in general si speranta de viata este cu 10 ani mai mica.Totusi ,comunitatea rromilor face pasi importanti spre a deveni o mino-ritate etnica in sensul modern al cuvantului,ca membri ai societatii roma-nesti si nu ca un grup doar tolerat.Integrarea aduce insa pericolul asimilarii(pierderii identitatii etnice si culturale).Multe organizatii ale rromilor au sesizat acest lucru ,astfel incatprogramele de promovare a culturii si limbii romani au o importanta egalacu cele prin care se urmareste imbunatatirea conditiilor sociale si econo-mice.Istoria rromilor este,din pacate, foarte putin cunoascuta in Romania.Manualele de istorie nici nu mentioneaza rromii si in nici un caz istoriarromilor.A cunoaste istoria rromilor inseamna a intelege multe din problemele cu care se confrunta aceasta minoritate in ziua de azi.

PRINCIPALELE MESERII ALE RROMILOR MUZICANTI

Muzica pe care o canta rromii in romani poate fi considerata,in general cu adevarat tiganeasca.Dansul si muzica tiganeasca autentica sintetizeaza un stil de viata si reprezinta rromii,istoria si cultura romani.Aceasta este cu adevarat o forma de arta,care exprima independenta si libertatea de expresie spirituala,pentru mult timp singura modalitate de expresie pentru un popor asuprit,

iganii muzicani datorit muzicii pe care o cnt au fost i rmn cei mai rafinai i mai bine ,, vazui dintre toate grupurile de igani.Instrumentitii igani s-au bucurat de un asemenea respect nct nici chiar nobililor nu le-a fost ruine s nvee de la ei sau sa cnte impreuna cu ei. Pe parcursul istoriei numai n Romnia au existat o pleiad de foarte buni igani muzicani; Petre Creul olcan, Cristache Ciolac, Barbu Lautarul i alii, dar cel mai faimos dintre toi se pare c a rmas Barbu Lutaru, al crui nume glorios l poart azi orchestra popular a Filarmonicii George Enescu din Bucureti.Ce i-a conferit lui Barbu o aur de legend, pe lng miestria sa, a fost faimoasa lui ntlnire cu Franz Liszt. Ea a avut loc la Iai, n primvara anului 1847, la una din seratele aranjate anume de vistierul Alecu Bal, Hurmuzachi, Alecsandri sau Xenopol n cinstea ilustrului lor musafir .Pe scena s-a afirmat n muzica simfonic un virtuos pe nume, Ion Voicu,care s-a impus ca violonist si a fost solicitat de mari dirijori de orchestre din ar sau din strintate. Demni de amintit sunt i interpretul Johni Rducanu, cntreii Dan Armeanca, Aura Urziceanu sau Dida Drgan .

CRESCATORI SI VANZATORI DE CAIRRromii au fost cunoscuti ca vanzatori si crescatori de cai din vremuri stravechi.Caii au fost intotdeauna un important factor economic in viata rromilor,esentiali pentru stilul de viata nomadic,fiind ingrijiti si tratati ca atare.De altfel, tiganii erau apreciati si pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Pe vremuri in satele romanesti, cand se imbolnavea o vaca oamenii se duceau cu ea la veterinar, dar cand se imbolnavea un cal ei se duceau la un tigan priceput. Deseori, tiganii cumparau un cal bolnav la un pret foarte mic, aveau grija de el, si cand acesta era din nou intr-o conditie buna, il vindeau la un pret mult mai mare. De aici iese o alta meserie, negustoritul. Unde sunt destul de priceputi la tocmit.

GHICITULTiganii au avut mereu o aura misterioasa, inca de la venirea lor in Europa. Odata asociati cu o lume misterioasa a magiei, ghicitul li se potrivea perfect. Totodata, ghicitul era o modalitate simpla de a castiga bani. De-a lungul timpului, tiganii au folosit multe metode de ghicit, de la boluri de cristal, carti de tarot, pana la numerologie (interpretarea numerelor) si cititul in palma. Pentru a multumi clientii, ghicitoarele prezic deseori un viitor favorabil. Dar pentru a trezi interesul, ele ii previn de multele pericole care le stau in cale, care pot fi prevenite, desigur, tot de ele. Ca o regula, ghicitoarele nu folosesc ghicitul cu alti tigani. In comunitatea lor, tiganii au alte modalitati de a prezice viitorul si de a vindeca. Tiganii poarta deseori amulete si talismane norocoase, pentru a preveni necazurile, spiritele rele si boala.

PORTUL TRADITIONALPastrarea identitatii si traditiilor minoritati rrome este strans legata cu pastrarea portului traditional. Din pacate, in ziua de astazi portul traditional nu este acceptat de societatea romaneasca in general. A purta haine care te disting ca rrom inseamna a te transforma intru-un magnet pentru priviri rau voitoare si discriminare.Pentru barbati de obicei nu exista o imbracaminte traditionala. Unii barbati poarta palarii sau mustati mari. La ocazii deosebite, barbatii rromi poarta un costum bun, deseori viu colorat. Prin urmare, barbatii rromi nu sunt in mare pericol de a fi discriminati datorita portului lor. Pentru femei, lucrurile sunt total diferite.

Romanca tipica poarta fusta lunga, din mai multe straturi si bogat colorata, cercei mari, parul lung, impletit si uneori o floare in par. Traditia rroma este ca picioarele unei femei nu trebuie sa se vada; de altfel, intreaga parte inferioara a corpului unei femei este considerata impura. Incalcarea acestui principiu este foarte grava, deci fuste lungi trebuie purtate intotdeauna. Romii poarta deseori rosu, deoarece aceasta culoare este considerata norocoasa (probabil datorita credintei stravechi ca sangele este sursa vietii si vitalitatii).Cu exceptia culorilor, o femeie nu are o garderoba prea variata. Traditia spune ca o femeie maritata trebuie sa poarte un batic pe cap pentru a arata acest lucru. Femeile poarta de obicei bijuterii de mare valoare. Bijuteriile nu numai ca sunt frumoase, dar au si o valoare practica: rromii nomazi nu au (sau nu aveau in trecut) conturi la banca sau locuri sigure in care sa-si tina averea, asa ca cel mai sigur era sa o poarte cu ei tot timpul.

Femeile calderas sunt binecunoscute pentru traditia lor de a purta bani de aur, sau galbeni in par sau cusuti in haine. De asemenea, multi rromi poarta amulete norocoase. igncile au nevoie de un material special pentru fuste, iar tehnica de cusut este i ea una special . Acum 30 de ani, iganii se mbrcau doar n haine tradiionale. Acum, nu mai au de unde s i le cumpere. Femeile sunt cele care mai respect tradiia. Majoritatea rochiilor purtate n prezent sunt motenite de la prini sau bunici. Puini rromi i mai croiesc hainele, iar la ora, acestea aproape c nu se mai poart .

PREJUDECATI CLASICERomii fura

Ca orice minoritate, romii sunt usor de categorizat: cateva exemple din mass-media de romi care fura au dus la generalizarea ca toti romii fura. Cand non-rromi fura miliarde din buget si saracesc intreaga tara, vina cade pe ei personal. Cand un rrom fura o gaina pentru a-si hrani familia, vina cade pe el dar in acelasi timp si pe toti romii.

Romii nu se duc la scoala

Sistemul scolar a refuzat pana de curand sa recunoasca rromii ca o minoritate culturala cu interese si nevoi diferite de cele ale populatiei majoritare. Aceasta, asociata cu motive economice a dus la situatia educationala cu care se confrunta rromii astazi. Un alt factor este discriminarea la locul de munca. Un rrom, chiar educat, are putine sanse de a primi posturi de conducere. De multe ori, educatia pur si simplu nu este vazuta ca o modalitate de a reusi in viata pentru rromi.

Romii nu sunt romaniDesi rromii sunt cetateni romani, au fost prezenti in Romania de peste 600 de ani si majoritatea au ca limba materna romana, ei sunt inca vazuti ca straini pentru simplul fapt ca arata diferit. Un alt lucru ignorat este ca multi rromi si-ar fi continuat migratia spre centrul Europei daca nu ar fi fost tinuti in sclavie in Tarile Romane (ca dovada faptul ca multi au plecat dupa abolirea sclaviei). Rromii sunt vazuti ca invadatori, cand situatia este exact invers: ei eu fost obligati sa ramana pe teritoriul tarii noastre. Si oricum, in momentul de fata, marea majoritate a rromilor sunt la fel de 'romani' ca si restul romanilor. Datorita stilului lor de viata si discriminarii, rromii nu au avut pentru mult timp acces la sistemul judiciar si nu au putut sa-si apere drepturile sau chiar sa-si exprime punctul de vedere. Multi in Romania considera ca discriminarea rromilor este vina lor: ca fura, ca nu se spala, ca nu se duc la scoala, ca tara e a romanilor cine i-a pus sa vina aici etc. Aceste prejudecati sunt pur si simplu false . Istoria a aratat de nenumarate ori ca natiunile opresoare simt nevoia sa ii invinuiasca pe cei opresati pentru situatia creata .

CONCLUZIENe aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din partea romanilor care duc la saracie, care duc la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul rromilor, care duc la mai multa discriminare, lipsa de respect...Aceste prejudecati persista si pentru ca este nevoie de un tap ispasitor, in special in conditiile economice dificile in care se afla tara noastra. Spre exemplu: Romania nu are o reputatie prea buna in Vest. Motivele sunt complexe si in general greu de izolat. Totodata, ele sunt greu de acceptat. Rromii insa sunt usor de invinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul "rromii au mancat lebedele din Viena". Odata ce rromilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu de schimbat. Cine e interesat de rromii care nu fura? Cine este interesat de rromii care fac cinste tarii noastre peste hotare? Nimeni. Mass-media exploateaza interesul populatiei cu titluri ca un tigan a "furat" si prin aceasta contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populatiei primeste informatii despre rromi din mass-media si nu de la rromi. Rromii pe care ii vad oamenii nu sunt, in general, reprezentativi: un cersetor rrom sau un copil al strazii este mai usor de vazut decat un copil rrom care se duce la scoala. Multi rromi care au un statut social si economic mai ridicat nu spun la toata lumea ca sunt rromi pentru ca prin aceasta nu au nimic de castigat, ci multe de pierdut.

Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.

Bibliografie. Crian Niculae, iganii mit i realitate, Bucureti, Editura Albatros, 1999. Frazer, Angus, iganii, Bucureti, Editura Humanitas, 1998Heinrich von Wlislocki, Asupra vieii i obiceiurilor iganilor transilvneni, Ed. Kriterion Bucureti,1998 Pons, Emmanuelle, iganii din Romnia o minoritate n tranziie,Ediion L,Harmattan, 1995. Zamfir,Elena i Catalin, iganii ntre ignorare i ngrijorare, Bucureti, Editura Alternative, 1993