mm] „societatea ziariŞtilor din...
TRANSCRIPT
ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI
PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ
ANUL II. NIt. 111
M ARŢI8 MAI 1990
4 PAGINI 30 HAVI
v După dezbateri îndelungate:
S-A MM] „SOCIETATEA ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA”La sfîrşitul săptămînii trccute s-a des
făşurat, îa Poiana Braşov, primul Congres al „Societăţii ziariştilor din România", 180 de reprezentanţi din toate ju deţele ţării au adoptat Statutul unei societăţi de tip sindical, m enit să apere interesele tuturor jurnaliştilor, indiferent d e culoare politică, orientare, crez religios, naţionalitate sau apartenenţă etnică. '■ Iată secvenţe din ,
PRIM A ZI A LUCRARILOU
Fenomenul de mare explozie jurnalistică de după Revoluţie şi-a găsit expresia ̂ în împuternicirea unor delegaţi care "s-au constituit şi afiliat în sindicate la diferite nivele, atît în teritoriu, cît şi în municipiul Bucureşti. Lum e multă, opinii diferite, nu de puţine ori divergente, care 'ş i-au găsit însă consensul după dezbateri îndelungate. Foarte plastic, domnul Florin Crisbăşan, primarul judeţului Braşov, a urat, în deschiderea lucrărilor Societăţii, îndemnul la desfăşurarea «ostilităţilor* sub „semnul bradului". „Acest lucru este inevitabil — a spus domnia sa — pentru că aici, în Poiană, bradul este regele nem ţilor*. Pînă la urmă aşa a şi fost, bradul aducînd în inimi sentimentul de tînăr şi, mai ales de veşnic tînăr, în aşa fel încît Societatea, căreia i s-au pus baze, sperăm temeinice, să fie un organism viabil, care să se adapteze tuturor voinţelor şi dorinţelor într-ale jurnaliş- ticii. Statutul s-a dezbătut punct cu piinct şi după opinia m ultor participanţi şi Parlamentul nou creat ar avea ce să înveţe* Adicâ cum, f dom nilor, . şă-.'.fie u nanîmitatc? — câ 'atunci e ceauşism, manipulare, şi altele de acest soi. M o- . dificări, reveniri,' tribunişti, m icrofomşti au -luat pauză, s-au sfioşit la vodcă,, pepsi, bere, au vmîncat aperitive „pipărate" şi au fumat o ţigară după altele din acelaşi pachet. Şi au reuşit. S-a a - doptat un statut după care poate să funcţioneze adevărata apărare a drepturilor gazetarilor din România. .
Am răsuflat uşuraţi. De gînduri, bineînţeles. /
A DOUA ZI A LUCRĂRILORs-a desfăşurat sub semnul încordării. In cadrul Societăţii s-au format diferite asociaţii, uniuni etc., iar arura ar fi trebuit să se constituie şi să se adopte Statutul Uniunii Ziariştilor ProfesioniştiS-a început de la punctul 1.. aliniatul 1., litera I. Pe feliuţe. Tocat mărunt. „Că
ruţa*' mergea din ce în ce mai greu, scîrţîiau fălci (tinere şi foarte), mîrîiau cei • de la diferite vîrste (în sus) şi BUUUUB!!! Explozia s-a produs la punctul 7. Atestatul. Dădeau unii către alţii tot felul de argumente, dreapta era stîngace, stînga n-avea degete şi, să fim serioşi, domnilor!, cei nou veniţi au vrut să fie atestaţi genii. S-a propus o sta- giatură, cît de mică, dar să fie. Nu ̂şi nu. (Opinii din pauză: „M ă duc, dom ’le, la medici, că şi e u ştiu să recomand ul- cerotrat cînd aijh iper în aciditate. Profesionist mă fac, de ce să plîngă Hipo- ,crat pe umărul vecinei*. „Păi aşa mă_ pot duce şi io pe ogoarele patriei, să mă fac ţăran onorific. Că am mai avut unul şi ce de cifre minunate am auzit de la el*).
i Pe scurt, ziarişti de după, vroiau să se facă ziarişti de dinainte. Şi cum ceasul (normal) merge numai înainte . . . nu s-a adoptat .nimic. Vom vedea la prima Conferinţă.
' Obstrucţie şi la votarea noului co m itet Că nu-s-listele cu candidaţi, că au apărut tot felul de ziarişti anunţaţi prin . . . neparticipare. Au venit şi listele s-a făcut tîrziu/ oamenii au votat, iar 25 de membri (12 din presa nebucu- reşteană. restul din presa de capitală) vor conduce destinele Societăţii. Apoi, un spectacol cu diferiţi cîntăreţi, grupul „Glissando* şi vestimentaţie nb prea au făcut să rie amintim tot de conu’ Iancu, sâracu: „Pupat toţi dar nuchiar în cafine că era bar de noapte- care se . . . desfăşoară pînă-n zi.
A TREIA ZI A LUCRĂRILORLa micul; dejun,-m ofturi, CS nu-i-aşa,
că sigur e pe dincolo. Unii au avansat ideea că se afiliază, între timp, la o mişcare nevăzută din Uagadugu.
Noroc cu conferinţa de presă a domnului Mircea Manole, ministrul turismului. Om cu' vederi deosebit de largi, care a captivat asistenţa. A jalonat direcţii, a fixat obiective ce au impresionat prin realismul şl onestitatea expozeului. -
Dar despre aceasta vă va relata un alt coleg de al meu.
Radu VIDA
In acesl P.S. vrem să vS informăm c ă " domnii Sergiu Andon, Cristian Topescu şi Grigore Marian, au fost aleşi preşedinte, respectiv vicepreşedinţi'ai Societăţii ziariştilor din România. Intre «cei 25“ a fost ales şi d-1 Emil Luca de la ziarul nostru.
CU PRIVIRE LÂ COMEMORAREA ZILEI
INDEPENDENŢEI Şl VICTORIEIM icrcuii. 9 Mai 1990, cu prilejul Zilei Independenţei
şi Victoriei, în municipiul Cluj-Napoca se va desfăşura ^festivitatea depunerii de coroane şi jerbe de flori.
Ceremonia oficială, onorurile militare şi slujba religioasă vor avea Ioc la cimitirul eroilor cu înccpcrc de Ia ora 10,00.
La cimitirul eroilor români şi al eroilor Revoluţiei dc la 22 Decembrie 1989 vor depune coroane: C.P.U.N. (Judeţ şi municipiu), primăriile (judeţ şl municipiu), M.Ap.N., Regionala C.F.R., Direcţia sanitară. Inspectoratul- şcolar, U.J.COOP. şi întreprinderea poligrafică
Pot depune coroane sau jerbe şi partidele politice, a- sociaţlile sau sindicatele care dispun de fondurile necesare, precum şi alte întreprinderi şi instituţii.
In dimineaţa aceleiaşi zile vor fi depuse coroanc şî jerbe do flori şi în alte puncte din municipiu.
BIROUL EXECUTIV A l. C.P.U.N. AL JUDEŢULUI
IN ACEST NUM ĂR:
INCERTITUDINE fş< n i i.Ui-.
• MUZICA — domeniu al libertăţii de exprimare artistică
• AFLAM DE LA GRUPUL DE POM PIERI AL JUDEŢULUI CLUJ
• Notă: DISTRACŢIE P E N T R U ... 500 l.EI
(pagina a III-a)
• Rubrica: SPORT(pagina a II-a)
PRECIZARE Articolul .Ministerul
dc Interne şi Ministerul Apărării Naţionale în spatele cortinei de fier*, din revista „A TLAS — CLUJUL LIBFR", nr.
mai 'semnat 4* Vasile Cata, no are nirio legătură cu dl. col. (r.) Vasile Caia.
REDACŢIA «A TLA S— CLUJUL LIBER*
Profund impresionaţi de umanismul Operaţiunii „SATELE ROMANEŞTI*, locuitorii satului Nădăşel şi ai comunei Gîrbău, judeţul Cluj, aduc pe această cale cele raai calde mulţumiri locuitorilor comunei BEUIîOING din BELGIA pentru ajutoarele umanitare constînd într-o mare cantitate de medicamente, materiale sanitare, cărţi pentru şcoli şi cadouri pentru elevi, oferite prin cei 8 reprezentanţi veniţi In România. Locuitorii comunei îşi exprim ă, totodată, speranţa în adîncirea şl întărirea relaţiilor de colaborare cu comuna belgiană. M ULŢUMIM BELGIAI
LITUaGHIE ARHIEREASCĂîn viitorul Parc al Primăverii din car
tierul Mănăştur s-a desfăşurat duminică o impresionantă slujbă arhierească, la care au participat mii de credincioşi ortodocşi din municipiul Cluj-Napoca, reprezentanţi ai organelor şi instituţiilor centrale şi locale. Sfîntă liturghie a fost oficiată de înalt Prea Sfinţitul Arhiepiscop Teofil Herineanu, împreună cu Prea Sfinţitul Episcop V icar Iustinian Chira Maramureşanul al Arhiepiscopiei .Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şl
Clujului şi un sobor de preoţi. Cu acest prilej s-a aşezat şi s-a sfinţit piatra do temelie â unei noi şî monumentale biserici ortodoxe cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel*, aparţinînd Parohiei ortodoxe Mănăştur-II. Evenimentul ars deosebite semnificaţii în contextul situaţiei actuale, oferind un răspuns concret întrebărilor pe care şi le pun mii şi mii de oameni dezorientaţi de neînţelegerile şi contradicţiile care caracterizează viaţa social-politiră şi spirituală a ţării. Credinţa în Dumnezeu să fie farul călăuzitor al minţilor şi sufletelor noastre — este îndemnul adresat de biserică , românilor. (c.v.) ~
Ce s-a întîmplat cu semnăturile greco-catoliciior ?ln prima dum inică de
după Revoluţia din Decembrie, mai m ulţi, enoriaşi greco-catolici , am participat la slu jba religioasă de lâ biserica din strada Universităţii. La sfîrşitul sfintei liturghii a apărut doam na Doina Cornea (Iuhas) şi ne-a pretins să ne înscriem pe
nişte coli albe, aduse de dînsa, numele, prenumele şi adresa, spunîndu-ne că vrea să le folosească > pentru aflarea numărului de enoriaşi români greco- catolici din Cluj.
Dorim să ştim dacă semnăturile noastre au fost folosite pentru acest scop sau au avut o altă
destinaţie, întrucît noi nu am fi, sub nici o formă, de acord ca în numele nostru să se facă politică. Sîntem oameni credincioşi şi nu susţinători ai - vreunui partid sau altul.
' Un gţup de credincioşi greco-catolid
Prom isiuni a le v iito a re i s o c ie tă ţi d e consum
Abia am ieşit din întunecimea fără speranţă a „anilor de aur*, şi ne lăsăm mîngîiaţi de zorii luminoşi iai epocii de consum. Iată cîteva argumente. Nu de mult, la Televiziune am putut admira eleganţa în vorbe ş i, comportare a unui reprezentant al companiei independente LAR, in timp
■ ce, în fundalul imaginilor, se profilau siluetele interesante ale unor avioane şi elicoptere. Despre unele din ele am aflat că au făcut parte din vestita flotilă prezidenţială. Cum au â- juns, împreună cu alte aeronave, la compania independentă LAR, nu ni s-a spus. Nici nu-i atît de important. Esenţial rămine faptul că, de acum înainte, vom putea călători noi eu acele avioane şi elicoptere. Oamenii de afaceri străini, în primul rînd, dar ş» ro mâni — carp deocamdată nu prea există. Şocul a venit însă la aflarea preţului viitoarelor călătorii. Din a- titudinca personajului intervievat am dedus, cu o clipă înainte de rostirea vorbelor, că preţul călătoriilor este cam piperat. Iar cînd vorbele au ieşit din gura Iui a venit şl şocul: la elicoptere, ora de zbor costă 11 mii lei. Adică un preţ absolut inaccesibil pentru călătorii-rom âni.
A m încercat o co a so b rs
cîteva seri mai tîrziu, cînd Televiziunea ne-a prezentat „alţi emisari* ai epocii de consum, adunaţi într-o expoziţie de aparate radio şi televizoare străine. M ărci dintre cele mai vestite pot fi admirate în expoziţia respectivă. La aflarea preţului, aceeaşi lovitură.dură: un aparat de radio costă de la 10.000 lei în sus (ce sus o fi şi ăsta), iar un televizor color — de la 20.000 spre 30.000 sau 40.000 lei. Desigur, avem alternativa consolării cu gîndul că nu-i obligatoriu să călătorim cu avioanele şi elicopterele companiei independente LAR sau să cumpărăm aparate de radio ori televizoare color cu asemenea preţuri. Dar nu putem să nu ne întrebăm cine va beneficia de ele. Cel puţin deocamdată (ar fi un răspuns), doar cei care au a- vut bani şi pînă acum. A- ceeaşi care, aşa cum arăta un economist, vor putea să cumpere şi acţiuni ale viitoarelor societăţi industriale, comerciale, de turism etc.
Sâ nu uităm însă libertatea cuvîntului scris sau spus. Prima treaptă spre libertatea adevărată, după care am tînjit a t it în aerul el luminos ne scăldăm ca în mult rîvnitele ape a- le mărilor Sudului. Oricine poate spune ce şi undo
doreşte. Chiar dacă se iscă certuri aprinse întră susţinătorii unui partid şi aderenţii altuia. în Piaţa Libertăţii din Cluj-Napoca, de exemplu, s-au produs unele altercaţii intre grupuri de tineri cate dogesc lucruri diferite. Să sperăm că tinerii resp“ ';tvi ,e vor limita la argumente verbale şi nu vor tre<x la altele, m a i . . . contondente. Pot urma exemplul elegant al gazetarilor, care se înjură în cuvinte scrise pe hîrtia răbdătoare cu toată lumea. Un nrăin în trecere prin oraşui nostru spunea: în Apus nimeni nu te întreabă cu cine votezi şi cîţi bani cîştigi. Am putea şi noi să ne o-rcidentalizăm mai repede, evitînd- în discuţiile cu prieteni, iubite, simple cunoştinţe, să întrebăm cu cine vor vota. Partea a doua a întrebării t#i e cazul să o mai punem. Gei care trăiesc din salariu cîştigâ cam tot atît ca pînă arum. Ceea ce nu în seamnă că nu putem discuta altceva şi. mai ales, făuri planuri extraordinare. Libertatea cuvîntului este ea o baie în apelo calde ale mărilor Sudului, văzute acum şi probabil mulţi ani de aici înainte doar în film ele pe caro aşteptăm să le transmită Televiziunea Română Liberă,
Vaier CIIIOKEAÎţî*
/ /
PÂGîMA 2
Xln nou puncl preţios pierdut pc tem i propriu
„ L T - F . C . M . B R A Ş O V 0 - 0
De fapt, acest egal pe teren propriu în'faţa echipei din Braşov poate fi consi-
.derat un nou insucces a lui „V ", avînd în vedere situaţia ei precară din clasament. ' Cauzele sint rnai multe, . rinele cunoscute mai demult, dar, din păcate, nereţolvate încă. Conducerea tehnică a echipei poate invoca faptul, şi pe bună dreptate, că tn acest meci nu a putut: trimite în teren cea mai bună formaţie, datorită absenţelor din compartimentul defensiv, fiind obligată să-l folosească pe Suciu, jucător cu o tehnicitate deosebită, cerebral, excelent dispecer ţi cu abilitate in finalizare, în apărarea imediată şi nit in faţă, pentru a limpezi şi da consistenţă ofensivei e- chipel sale. In fine, intr-o oarecare măsură, se poate invoca ţi lipsa de. şansă, mai ales dacă avem în v e dere bara din min. 88 a
' l u i Biro, care putea închc- ia definitiv conturile. Dar, dacă e să fim drepţi — şi trebuie să fim — „U “ nu. s-a arătat cu nimic superioară partenerei sale de î n trecere ţi după desfăşurarea de ansamblu a meciului acest egal ni se pare cel-puţin echitabil. Pentru că, aşa cum spuneau mulţi
- din cei care au Ia inimă a-- ceasta echipa studenţească
de mare tradiţie in fotbalul românesc, ca să c îştiffi mai trebuie să şi joci fotbal. Ori, dacă avem in ve dere faptul că într-un interval de timp foarte scurt „V “ se află la al treilea antrenor, ne putem da limpede scârna că ea nu '• are, la ora actuală, o concepţie clară, personală de joc, că iot ce poate fi trecut în contul reuşitelor se dato- reşte elanuluii, 'sclipirilor . de moment ale unor jucători sau şansei. Duminică, din toate acestea, am văzut prea puţin sau, , fn orice iaz, insuficient pentru o victorie in faţa unei echi
pe superioare din toate a- ceste puncte de vaiere. carc, zicem noi, îşi confirmă locul in clasament şi m:ii ales faptul că antrenorul ■ Anescu, fie în calitate ite secund, fie în cca de principal, ca şi acum, se «Hă de atîţia ani în preajma acestei echipe. . .
Clujenii au început moi decişi acest meci şi. în niin.5 Biro a expediat primul şut pe poartă, pentru ca peste un minut Muntean să obţină şi primul corner al echipei sale şi al partidei, ambele rămase fără rezultat. Tot Biro va încerca în două rînduri (min. 11) vigilenţa portarului braşovean, pentru ca .apoi să facem şi prima constatare privind modul in care încep să decurgă ostilităţile: ritm lent din partea
: lui „U “, fără acele demarcări carc se impuneau pentru dislocarea apărării oaspeţilor, carc, dc altfel, stau cu întregul bloc „îa
■cutie", pentru a specula posibilitatea unui contraatac tăios sau o greşeală a defensivei clujene. Şi <x* ceasta le-o oferă, am zice,eu destulă generozitate: inmin. ÎS Nedelceanu a reluat peste poartă o minge respinsă dc Prunea tn faţa careului de 16 m ; în ruin. 20, în urma unei lovituri de pe partea stîrigă a atci-, cului braşovean executată de Barbu, portarul clujean a fost obligat să respingă în c o rn e r ... Clujenii simt pericolul şi: in min. 24 - a- sistăm la prima .fază cu adevărat frumoasă: contra^ atac,clujean pe partea stingă purtat de Dochia, centrare impecabilă a acestuia
i pe partea dreaptă şi Kadar. reia în bară. Finalul reprizei aparţine, insă braşovenilor, care în min. 29 şi 30 au posibilitatea să modifi-
• ce tabela de marcaj, mai întîi prin Ghergu, care a şutat senzaţional dar, printr-o robinsonada asemănă-.
dK-
<1 d ebll- CU (lidiVtn
toarc. Primea a-returnat, fi ap'ji prin Andraşi, carc fi şutat năpraznie în bara! Braşovenii ifi mai trec . in cont o bună ocazie, în. maj. 35, cînd' slalomul lui Dragon fl fost stopat mare greutate de apărarea
■ jeană.Repriza d ‘ doua
Uit, ca şi prima clujene, Comuncscu reuşind cu destulă diiicvltate să .sedată..balonul de pe linia porţii (min. 4C>), Gy'jr- fi iroseşte şi el c bună oca- ' zie in min. 53, ca şi l ar.nr, care. a reluat pe lingă dţn- tr-o excelentă poziţie (min. 57). pentru ca jocul să se echilibreze, ba rnai mult, să ne aducă în prim- plan. echipa oaspete, mai ordonată tactic, mai proaspătă din punct de vedere fizic.' tn acest context Barbu ratează o imensă o- cazie (cap de la numai cîţ'- va metri, dar Prunea reu şeşte să reţină pe linia.
■ porţii)- Studenţii forţează, totuşi, Suciu■ vine mereu in 'faţă şi asta se vede prin două ocazii ratate de „U", pentru ca meciul să aibă un final dramatic, ne gîndim, desigur, la amintita bară a lui Biro din min. 88. Şi meciul se termină nedecis, iar situaţia lui „17“ devine un pic şi mai dramatică. Să sperăm, totuşi, pentru că aşa ne-am
■ cam obişnuit de la o vreme . . .
Brigada de arbitri con-■ dusă de Adrian Moroianu
(Ploieşti), G. Enescu (Bucureşti) şi V. Banu (Zalău) a condus corect; următoarele formaţii: Prunea:— Jenei, ' Neamţu, ~~ Suciu,
- G y S r f i— R. Sabo, Zanc,. Biro. — Kadar, Muntean,
Dochia -; (Corpodean, min. 75); F ,C .M .-BR A ŞO V : Santa, - - ' . Comânescu, Mgldd- van, Patru, Ghergu ■—■ Bar-
.- bu, Nedelcearu, Drăgan —1 j •• ir'ti__*?/>!
C.S.Ş. Viitorul Cluj — campioană naţionafă Fotografia: Ioan I.ESPUC
Andraşi (Cigan, .min. Văidewi, Selmeşi.
70),
Traian BARA
Succcs, dc prestigiu al basehetbaliştilor juniori
C.S.Ş. VIITORUL CAMPIOANĂ NAŢIONALĂ• Gheorghe Mureşan — coşgeler şi cel mai bun pivot
Săptămîna trecută, de miercuri pînă duminică, Sala sporturilor a fost gazda turneelor finale ale campionatelor naţionale de baschet rezervate junorilor I (fete .şi băieţi), la care au participat cele mai bune şase echipe, calificate în urma fazelor de zonă. Spectatorii prezenţi la aceste atractive şi disputate întreceri, au urmărit cu un interes aparte competiţia masculină, în care erau antrenafi sportivii clujeni, reprezentanţi ai C.S.S. Viitorul, cu şanse reale în lupta pentru titlu. Mai mult, în rîndul lor evolua pivotul Gheorghe Mureşan (2,22 m), care s-a numărat recent printre cei care au decis calificarea României pentru Campionatul European de juniori, competiţie desfăşurată în oraşul Iraklion, de pe Insula Creta. Tinerii baschetbalişti clujeni, pregătiţi cu pasiune şi competenţă de antrenorii Liviu Morarii şi Mihai Cucu, au evoluat constant bine, etalînd calităţi fizice şi tehnice remarcabile, dar şi o disciplină tactică bine însuşită, folosind inteligent avantajul taliei gigantului ' . ' Gheorghe Mureşan. Aceste ponstatari le-am făcut în derbyul de
/ ‘sîmbătă cu Steaua ‘(principala contra-, candidată la titlu), cîştigat detaşat' dc
' c lu jen i (86—61), în care viitorii campioni au'etalat un joc complet, toţi sportivii folosiţi avînd — alături de Mure-
. şan — contribuţii majore şi în atac şi în defensivă. Gîştigind toate partidele,
G.S.S. Viitorul (director prof. Mihai Do- nea) cucereşte un mult rîvnit titlu, cu aceeaşi generaţie care anul trecut a obţinut medaliile de argint la juniori II, demonstrînd încă odată seriozitatea şi profesionalismul celor ce muncesc la a- ceastă catedră, plasfnd pe Liviu Moraru printre fruntaşii acesteia. Iată şi numele cam pionilor: Gheorghe Mureşan, .Andrei Ronai, Codruţ Bob, Ovidiu Crainic, Mihai Ţeodorescu, Vlad Sofianiuc, Cornel Geomolean, Florentin Florea, Se- bastian Sasu, Mihai Moldovan, Ovidiu
-Talpău, Bogdan Dorneanu, Octavian M oraru 'Fiorin Bozbici. Pentru prestaţia sa remarcabilă Gheorghe Mureşan a primit cupele cuvenite coşgeterului şi
'celui mai bun pivot. Bravo'Ghiţă! Şi acum clasamentul şi rezultatele complete: 1. C.S.S. Viitorul 10 p. (73—46 cu C.S.S. Ploieşti, 89—44 cu S.S.S. Piteşti,' 80—04 cu C.S.S. Mediaş,. 82—62 cuC.S.S. 4. Buiui eşti, 86—G1 cu Steaua), 2. Steaua Bucurcşti 9 |>. (63—28 cu Piteşti, 62—5S cu C.S.S. 4, 80—41 cu Ploieşti, 79—76 cu" Meriaş), 3. C.S.S. M ediaş 8 p; (94—79 cu C.S.S. 4, 74—51 cu Ploieşti,; 82—65 cu Piteşti), 4. C.S.S. Piteşti -7 p. (75—72 cu C.S.S. 4, 83— 75 cu Ploieşti), 5.’ C.S.S. Ploieşti 6 p. (58—52 cu ’ C.S.S. 4), . 6. C.S.Ş. -I Bucureşti 5 p. Lâ fete titlul a revenit echipei C.S.S. Arad.
M irc e a Ion RADU
Divizia „A " de fotbal
0 E T A P Ă F Ă R Ă . . . A M Î N Ă R I
Din cele şapte partide, gazdele au terminat învingătoare în cinci, oaspeţii într-una iar alta s-a încheiat „remiză". Steaua şi Petrolul — scorurile etapei. Rezultatele, clasamentul şi etapa viitoare..
F.C. Inter — Jiul 2—0 (1—0). Cite u n-gol de repriză, marcate în ordine, de M ajaru (min. 13) şi Zotincă
' (min. II5).• F.C./Argeş — S.C. Bacău 1—0 (0—0). Succes la limi
tă dar extrem de preţios în lupta pentru evitarea' retrogradării. A înscris Eduard (min. 52, din 11 metri)._ • Petrolul — „P oli" 4—0 (1—0). Ploieştenii s-au dez
lănţuit după pauză, obţinînd un succes net. Au marcat: O. Grigore (min. 9), Manta (min. 57), C. Lazăr (min. 61) şi Catinca (min. 87). Pentru moment, timişorenii au fost stopaţi din „cursa11 pentru Cupa U.E.F.A.
• Steaua — Corvinul -1—0 (3—0). Negrău (min. 1), Muzsnai (min. 22), Hagi (min. 30, din 11 me^tri) şi I. Dumitrescu (min. 58) — autorii cclor patru goluri steliste. Partida s-a disputat la . . . Plopeni.
• Flacăra — Universitatea Craiova 0—1 (0—0). După o repriză albă, gazdele au fost nevoite să „închine stea- <rul“ în faţa craiovenilor. Unicul gol l-a marcat Neagoe (min. 88). Prin această înfrîncere, formaţia din Moreni a intrat in „zona-cu cîr.tec“ a clasamentului şi urmează o deplasare grea ia Sportul Studenţesc . . .
• Farul — I ’.C. Bihor 4—1 (3—0). Partida — revanşă pentru ir.frîngerea din tur — a fost parafată de cons- tănţeni incă in prima repriză. Autorii golurilor: Z;ihiu - (niin. -1 şi CJ), Mustacă (min. 23 şi 41), respectiv Terheş
' (min. 04).• «1)“ — F.C.M. Braşov 0—0. Punct preţios pierdut de
de clujeni. Amănunte in cronică.• Echipele Dinamo şi Sportul Studenţesc, care în e-
tapa de duminică au .„stat", au primit automat, conform regulamentului in vigoare, victorii, cu scorul de 3—0, pentru partidele cc .le -a r fi avut de susţinut cu Victoria, respectiv F.C. Olt, desfiinţate.
„Miss Dunărea" dă lovitura do înccperc în meciul ,.U“ — F.C.M. Braşov Foto: R. SINTEJI7DK.-1 N
13. F.C. A rg.14. S.C. Bac.
9 1 15 23-30 20 8 3 14 27-43 IV
15. Jiul IC. Corvinul
262S
8 3 15 27-48 19 8 3 14 24-50 19
CLASAMENTUL
, 1. Dinam o 25 21 2 2 7C-15 442. Steaua 26 21 2 3 69-20 443. Univ. Cv. 28 17 6 5 50-20 404. F.C.M. B. 2C 12 7 7 32-35 31
8. Petrolul - 20 )2 (! 3 40-20 30
6. Sp. Stud. 26 11 4 11 34-37 267. „ l ’ oll" 25 i 1 9 37-34 258. F.C. Bih. 26 11 2 13 51-45 249. Farul 26 8 8 10 30-36 24
.10. F.C. Intor 26 10 4 12 34-35 2411. Flacăra 26 8 3 13 25-33 2112. „U « 56 7 7 12 30-53 21
Diferenţa dintre cifrc-Ie reprezentînd numărul de jo curi susţinute se explică astfel: Dinamo are două partide restante (cu Corvinul şi S.C. Bacău dar şi un joc în de-
.vans cu Universitatea Graiova); Steaua — deşi are un jo c restant, cu „Poli*, are o partidă în devans cu studenţii -craioveni ş.a.m.d. .. PROGRAM UL ETAPEI A X X V II-A (miercuri 0 mai): Jiul — Steaua (0—5), S.S. Bacău — F.C. Inter (0—3), Cor-
.vinul — Petrolul (0—6), „Poli" — Farul (2—3), F.C.M. JJraşov — Dinamo (0—4), Sportul Studentcsc — Flacăra (1—0). Universitatea Craiova — „T*J“ (0—1). In paranteze rezultatele din tur. Partida dintre Universitatea Craiova şi „U \ după' cum ne spunea duminică observatorul fe deral M. Pigulea, se va disputa la Drobeta Tr. Severin, „centralul- craiovean fiind suspendat pe o etapă. Stau echipele F.C. Argeş şi F.C. Bihor, care vor beneficia
Divizia „B ‘* de fotbalRAPID S-A DISTANŢAT LA 6 PUNCTE
• SERIA I: Gloria Buzău — C.S.M.- Suceava 3— 1, Şiretul Paşcani — Foresta Fălticeni 2—1, Viitorul Vaslui — Steaua Mizil 3—4, Olimpia R. Sărat — Unirea Slobozia 3—0, Ceahlăul P. Neamţ — Progresul. Brăila 0— 0, .C.S. Botoşani — Unirea Focşani 2— 0, „Poli" Iaşi —- A - ripile Victoria Bacău 4— 1, Otelul Galaţi — Poiana Citn- pina 3—0, Prahova C S.U. .Ploieşti — G.F.R. Paşcani' 1—0- In clasament pe primei»? trei locuri: Progresul 40,- G loria 38 şi Oţelul 36 puncte. Pe ultimele patru locuri: P rahova 23, C.F.R. Paşcani 22, C.S. Botoşani 21 şi Viitorul 20 puncte.
• SERIA A II-A : Constructorul Craiova — Pandurii Tg. Jiu 1— 1, Mecanică Firiă Bucureşti — Autobuzul B u cureşti 1—0, A.S. Drobeta T. Severin — IMASA Sf. G heorghe, 4—2, Tractorul Braşov — Sportul „30 Decembrie* ■1—2, Unirea Alba Iulia — Metalurgistul Slatina 5— 1, Chimia R. Vilcea — Gaz Metan M ediaş 4—2, Minerul Motru — IGIM Braşov 3—0, F.C.M. Caracal — M etalul Mija 2—1, C.S. Tîrgovişte — Rapid Bucureşti- I—3. în clasament pe primele trei locuri: Rapid 43, A.S. Drobeta 37 şi Unirea 32 puncte. Pe ultimele patru locuri: G a z Metan 24, IM ASA 24, C.S. Tîrgovişte 22 şi Constructorul 18 puncte. , ’ •
• SERIA A III-A : Mureşul Explorări Deva — Steaua- C.F.R. Cluj-Napoca 5—3, Electromureş Tg.. Mureş — Someşul Satu Mare 1— 0, Gloria Reşiţa — Gloria Bistriţa 3—2, F.C. Maramureş Baia Mare — Vagonul A r a d - 3—1, Armătura Zalău — C S.M! Reşiţa 4—2, A.S.A. P r o gresul Timişoara — S.F.R. Timişoara 1—3 („intr-ajutorare" în . . . familie).. Strungul Arad — Metalul Bocşa3—D, U.T. Arad — Chimica Tirnăveni 1—0, Olimpia.Satu Mare — A.S.A. Tg. Mureş 1— 0.
10. C.F.R. 28 11 6 11 35-46 a*CLASAMENTUL1. ai. Eistr. 2815 a 5 71-20 sn2. U.T. Arad 28 16 3 9 49-39 353. Maram. S8 13 5 10 42-23 31 i . Olimpia . 28 13 4 11 30-34 30 S. Chimica 28 12 5 11 35-35-20 #. Progresul 28 n 7 10 37-38 297. C.S.M. R. 28 12 3 11 30-42 29
' 8. Strungul 28 n 6 11 S5-30 288. Electro. 28 12 4 12 11-11 28
PROGRAMUL ETAPEI AReşiţa — A.S.A. Progresul (1
î l . A .S .A .» 28 12 5 U 47-35 3712. Vagonul 23 11 5 12 47-4313. Gl. Reşiţa 28 12 3 12 31-30 2714. Arm ătura 28 810 10 32-13 2c15. M. Bocşa 28 11 3 14 33-38 25 1.6. Som eşul 28 10 5 13 31-33 2517. M ureşul 28 6 9 13 32-60-2118. St.-C.F.R. 28 5 9 14 22-47 Î s
* A .S.A . Tg. Mureş este p e nalizată cu 2 puncte.X X 1 X -A (13 mai): C.S.M .
- - . —2), G loria Bistriţa — E - lectromui-e.ş (0— 0), G.F.U. — Gloria Reşiţa (1— 0), S o m eşul — Mureşul (0— 1), Steaua-C.F.R. — FG . M aramureş
fn cTcihî- rn r̂V 'r - , ,0 0 ,,-0 . 01'- fl tTcbuit sa . '(0—5). Vagonul — Strungul (0— 1),. A.S.A. Tg. Mureş —f P n it echipele desfiinţate, Victoria, respectiv Armătura (0—2), Metalul Bocşa — U.T. Arad (l'-3 ). C h i -
mica — Olimpia (0—2). tn paranteze rezultatele din tu r .
PAGINA 3
ri
L _ t *V . >.» ' *~,a .... ».
MUZICA - domeniu al libertăţii db exprimare a r t is t ic i.Concertul .muzicienilor
francezi la Gluj — E. Coff, compozitor-, Hugues Reiner, dirijor, ţi Edson. Elias, solist pian, a fost realmente o Veritabilă „demonstraţie" a libertăţii limbajului muzical. A - firmaţia noastră se referă atît in planul com poziţiei, cît şi In cel al interpretării. Goncertul pentru pian şi orchestră de E. Coff, irtir-o evidentă turnură neoromantică, are o substanţă melodică expresivă, învăluită , intr-o armonie cu variate acorduri cromatizate, me- lodicitatea se structurează pe acumulări ale dezvoltării motivelor, cu puternice culminaţii de ten-
‘ s iun e.. Foarte contrastantă ni s-a părut partea a treia, uncie ritmicitatea structurilor fonice domină asemenea unui filon dătător de energie. Muzica Concertului pentru pian de E. Co£f are o expresivitate directă, uşor înţeleasă de marele public. Pianistul Edson E- lias este stăp în pe o. tehnică ce a pus în evidenţă nu numai agilităţile 'manuale, ci şi un legato (chiar la acorduri) de o mare fineţe. încărcătura em oţională pe care. interpretul a dezvoltat-o face apel la caracterele simfonice ale interpretării, cu masive angrenări de forţă expresivă în momente
le de mare culminaţie. In fifie, dirijorul Hugues Reiner a dat un „veşmînt sonor" uverturii Ia „Nunta Iui Figaro" de Mozart de o mare strălucire. ®u o gestică particulară,
. chiar originală am putea spune, Simfonia a V il-a de Beethoven a apărut ca o „apoteoză a dansului" cum spunea Wagner despre această lucrare beethoveniană.
Concertele muzicienilor francezi cu. Orchestra Simfonică a Filarmonicii clujene au avut multe a- plauze şi toate binemeritate. Ii aşteptăm la o nouă reîntîlnire muzicala.
Aurelia UNGUR
Stimate redactor şef liic Călian,Apelul unor scriitori şi artişti plastici
clujeni, apărut în ziarul dvs. din 4 mai 1990, este însoţit de următoarea precizare: „Publicarea acestui jtext a fost refuzată de revista Tribuna". In calitate de redactor şef al hebdomadarului pomenit, mă văd obligat să.fac, următoarele precizări:
Nota despre pretinsul refuz al revistei aparţine în exclusivitate d-lui Radu Mare.?, redactorul şef adjunct al Tribunei care, în ziua respectivă, conducea publicaţia, subsemnatul âflîndu-se în Bucureşti la o şedinţă a Consiliului Uniunii Scriitorilor. Fireşte, dacă d-1 Radu Mareş ar fi dorit cu adevărat să -m i'a île opinia, avea la dispoziţie numerele de telefon şi de fax la care puteam fi găsit în orice clipă, iar alături de d-sa, în redacţie, există un coicgiu pe care ' ar fi fost obligat să-l consulte: Prin urmare: d-1 Radu Mă- reş a scris nota, şi-a înaintat-o sieşi îa calitate de redactor şef adjunct, în aceeaşi calitate a refuzat-o în numele redacţiei, şi tot d-sa, de astădatâ, în calitate de refuzat, cenzurat etc. a adus-o la cunoştinţa cititorilor ziarului dvs. pentru a-i convinge probabil cît de troglodit politic este cel ce, cu două luni şi ceva în urmă, a semnat, din proprie iniţiativă, de
cizia de numire a d-lui Radu Mareş în funcţia pe care o deţine. Căci, dacă ar fi avut o altă opinie despre subsemnatul — şi probabil despre colegii săi de redacţia în urma convorbirii telefonice avute, convorbire în care s-a convins că n-am absolut nimic împotriva publicării Apelului pomenit, i-ar fi fost suficient un simplu telefon Ia tipografie pentru a-şi retracta nota. Mai mult: dacă d-1 Radu Mareş ar fi citit cu bunăvoinţă nurnăi'ul Tribunei aflat sub tipar ar fl descoperit cîteva interviuri cu liderii diri ■ Gluj ai principalelor formaţiuni politice: Front, P.N.Ţ.c.d., P.N.L;, U.D.M.lî., P.D. etc, precum şi platformele ‘ scriitorilor clujeni aflaţi în competiţia pentru parlament.. Şi mai mult: cil un număr în u rmă, interviurile cu domnii Dan Lăzărescu (P.N.L.) şi Vasile Aeleni (F.S.N.), alături de platforma d-lui Alexandru Şerban (In* dependent), l-ar fi putut convinge — în ipoteza că a uitat' decizia redacţiei de ai rămîne strict’ independentă — de absurditatea notei sale. Oricum, sper că cei sub al căror drapel s-a angajat să lupte să-i fie mai recunoscători decît subsemnatuL
A ngustin U lfzU nA , redactor şef al revistei „Tribuna"
SINDICATUL m m INDEPENDENT „CLUJANA” ANUNŢĂ:Avînd în vedere revendicările formu
late de. către Sindicatul nostru către toate forurile competente (M.I.U., Ministerul Muncii, C.I.P.C.J. . C.P.U'.N. Gluj privind Racordarea unor sporuri, privind condiţiile deosebite de muncă, încadrarea unor' locuri de muncă în grupa a Il-a, reglementarea concediului Suplimentar de odihnă, revizuirea normelor privind regimul de acordare a echipamentului de protecţie, precizarea rolului actual al Centralei industriale, ţi- nînd cont de necesitatea creşterii autonomiei întreprinderii^ alocarea fondului
de locuinţe în funcţie' de numărul de salariaţi, comunicarea listei informatorilor securităţii şi a altor revendicări şi ţinînd cont că au fost epuizate toate m ijloacele pentru evitarea întreruperi^ producţiei, comunicăm organizarea unei greve de avertisment începînd cu 7 mai1990 pînă la 10 mai 1990, dată la care aşteptăm răspuns • privind soluţionarea acestor probleme. . -
In caz contrar vom declara grevă generală începînd cu 14 mai 1990.
LIDER SINDICAL . Cheţan EUGEN ,
Incertîtudme
şi putereIn zilele de 4 şi. 5 mai,
Frontul Salvării Naţionale, a organizat în oraşul nostru prima sa - Conferinţă Naţională a Tineretului, la care au luat parte aproximativ 250 de reprezentanţi din toate judeţele ţării In luările, de cuvînt s-au arătat liniile generale ale politicii Frontului în problemele tineretului şi unii vorbitori au făcut propuneri concrete privind locul şi rolul organizaţiilor de tineret. Din păcate, cuvintele unuia dintre participanţi „Ne-am adunat ca să ne împrăştiem" sînt parţial adevărate. Astfel, nu s-a convenit asupra unui statut şi a unei platforme proprii, nici măcar asupra faptului dacă acestea sînt necesare sau nu. Probabil, din cauza timpului prea scurt. Organizarea conferinţei a fost im pecabilă, dar ce poţi să faci cînd unii vorbesc monoton şi interminabil. Bunele intenţii ale majorităţii celor prezenţi au fost sistematic sabotate de persoane care n-au înţeles că trebuie să-l rcspc-cţi pe cel ce are ccva de spus şi nu să-l între- rupi mereu. Ideile frumoase s-au pierdut printre a- cuzaţii că s-ar da o luptă pentru putere şi discuţii contradictorii pe teme ca vizitele doranului Ion lliescu în întreprinderi. In cele din urm ă s-a reuşit, totuşi, stabilirea unei structuri organizatorice sub forma unei echipe de coordonare a activităţii clin care urmează să facă parte, prin rotaţie, reprezentanţi din toate judeţele. Să sperăm că această echipă , ee se va întîlni săptăroînal va izbuti să clarifice ceea ce conferinţa n-a reuşit.
Adrian CHIUCA
7
W im m m âm
Să ve z i ba ia com unală ş i-a p o i să m ori..;Anchetele pe teren îţi rezervă nenumărate surprize.
Anchetele sociale, am în vedere cele în domeniul sănătăţii publice,' îţi rezervă un singur fel de surprize neplăcute. Am fost în vizită la căminul de bătrîni din Gluj,^ la şcolile ajutătoare din judeţ, în diferite dispensare 'm edicale comunale, dar n ică ieri. nu am întîlnit situaţia de la baia comunală. Am căutat cuvinte pentru o eventuală comparaţie. Nu am găsit. A u găsit însă cei ce nc-au scris şi cei cu care am stat de «vorbă: cocină, latrină, grajd. Nu vrem să facem proces de intenţie nimănui. Nici nu poţi să faci distincţie în tre,v ina obiectivă şi cea subiectivă a celor ce deservesc baia. Este de necrezut, de neconccput, cum un oraş cu un grad de civilizaţie înaintat cum e Slujul, poate avea o asemenea' baie publică. Wn focar de infecţie de primă mînâ. Din lipsă de personal, cele cinci persoane care deservesc ■baia nu beneficiază nici de zile libere, nici de plata a- costora. De ce?
Propunem celor ce administrează această unitate publică, Administraţia Parcurilor şj Străzilor, următorul test, aşteptînd răspuns cît mai repede:
î. Gînd credeţi că va vaca loc primul accident grav?2. Ghiciţi ce le cade în cap celor ce vin să se spele?3. Ce boli se pot contacta?4. In cît timp vine Salvarea? şl 5. Cind so va prăbuşi
clădirea?Singura soluţie valabilă pentru baia comunală este
închiderea, găsirea unui loc nou şt ridicarea alteia, pentru că „Sănătatea publică este ■ fundamentul pe care se clădeşte familia, naţiunea, patria" (Tuliţi Hnţieganu).
Demostcnc SOFRON
N O T A : D I S T R A C Ţ I E P E N T R U 500 LEIPînă la un punct, o ase
menea poveste s-a mai derulat. Scenariul, pe scurt, sr fi următorul. vin băieţii Ia restaurantul „Sportul", beau , o cinzeacă, bîjbîie şi după restul şi, după ce în sticlă n-a mai rămas mult, încep Să cocheteze cu nişte fete de- la masa vecină. Partenerii acestora se supără (pe' bună dreptate), schimburi de cuvintele dintre cele. mai drăgălaşe. Nu prea contează cine a început. Gert este că cei doi (Horvath Laszlo şi Boclo Barnabas, cu domiciliul în Budapesta) apelează Ia.spray-uri ş i . . . fîs, fîs. Un întreg restaurant începe să plîngă, de s-â făcut o coadă la toa
letă raai' ceva de cum s o - ' sesc ziarele de capitală.. Şi freonul e iritant peri-] tru ochi, dar cînd în tu-' buri se găsesc gaze la cr i-; naogene... -
Punctul de la care nu mi se pare că povestea'
■ n-are legătură cu realitatea, începe de la gazele, lacrimogene. Sigur că, după ce lacrimii^ s-au revărsat, a început o bătaie . . . Poliţia şi-a făcut şi ea datoria. Conform articolului 153^70, agresorii au fost * amendaţi cu cîte 500 de lei. Şi cu restul de pumni încasaţi de la consumatori, cred că cei doi au luat o lecţie pe cinste. '• ' •
. Radu VIDA
Un non centru I.C .V .A .?!, Fotografia:
Radu SINTEJUDEAN
PROCESUL INCULPAŢILOR COMAN ION, MATEI ILIE, PA COSI E CORNEL ŞI BALAN RADUCurtea Supremă de Justiţie —r secţia militară — a în
ceput luni, 7 măi, judecarea ă patru foşti membri ai nomenclaturii ceauşiste: . Goman Ion, Matei Ilie, Pacoste Cornel şi Bălan Radu, acuzaţi de săvîrşirea infracţiunii de genocid. , *
După citirea rechizitoriului, curtea a suspendat şedinţa, fixîrid următorul termen pentru ziua de 8 mai, ora 9.
Ailtiin de ia grupul de pompieri ai judeţului ClujEXPLOZIE LA „TE RAPIA"
In data dc 3 mai a.c. la întreprinderea „Terapia* a avut loc o explozie la secţia Sinteză medie, fină şi opinacee. Datorită construcţiei, incendiul produs după explozie nu a afectat celelaltc secţii. C ei 3 operatori accidentaţi —* Barta Emeric, Adrian Olteanu şi Ana Părăian — au suferit arsuri superficiale. Analizînd cauza producerii accidentului (t’ontact vapori cu metanol cu care se spăla reactorul, cu un catalizator foarte rapid, rămas de la faza anterioară de fabricaţie) îm prejurarea a fost calificată de la riscul meseriei pînă la neglijenţă. Supunem a- cest caz atenţiei publice dcoarece sînt numeroase punctele de lucru in judeţ care au un grad sporit de p e r ic o l din punct de vedere al protecţiei împotriva incendiilor şj unde lucrători cu o bună pregătire profesională sînt tentaţi să facă rabat de la regulile de protecţie, rniztnd
prea mult pe ideea că incendii pot izbucni doar în altă parte, nu la locul lor de muncă. .
INCENDIU
La e .A .p /N im a , în depozitul dc fibră de in, a avut loc un incendiu. Rezultatul; 15 tone fibră arsă şl cîteva zeci de mii de lei transformaţi în fum. Cauza pare a fi o ţigară aruncată în depozit de cătr* Mureşan Teodor, cel care trebuia sâ asigure paza. Halal paznici ('
JOG DE COPII
La l.G.S. Legume-fructe, unitatea dc pa str. Pasteur, au luat f o c ’ ambalajele din
-. lemri depozitate în irwediata apropiere a ' unităţii, Cauza? Joaca cu locul a copiilor
din zonă. Atenţie,; părinţi! Lăsaţi copiii să se joace, dar nu cu focul. p e Tc U
ADEVARUL - fN LIBERTATE PAGINA %
v sm sss£
O Schim b catedră ehim ie- fizică Şc. generală Drobeta Turau Severin cu sim ilar Cluj. D ej. Telefon 952/1-19-37. (9C1GJ
0 Cumpăr ceas antic, com odă, vHrtnâ, dulăpior cu multe puoitre. Telelon 1-48-34. (10151)
6 Vlnd Dacia 1310, cu m otor 1110, ln ştire bună; Telelon1-32-34. (10787) . '
v lnd «parlament s cam e- . re parchetat cu preluare de rate. Zorilor. Telefon 2-86-66 sau 8- 08- 11. (19093)
0 Vind videorecorder Kendo televizor color diametrul So
' ' cm. Telefon 3-3S-23. (10583)• Vlnd (închiriez. termen
lung) apartament J cam ere. Baraj, etaj II. instalaţie de re -
, ccpţie TV prin satelit ln cartierul Grigorescu. " T elefon
; «*57-48. (10269)© Vind urgent m obilă com -,
binată la preţ convenabil. T elefon 3-66-67, d.m . (9073): • Vlnd telecolor cu videore-
■ corder Akal 53, preţ convena- . bil. Telefon 5-17-67. (10263). 0 Cumpăr vană de 1,20 m.
Telefon 5-79-28. (9920) e Cumpăr . Ioc d c . m orm int
In- cimitirul central. Aştept oferte la căsuţa, poşală nr. 54, Oficiul poştal nr. 1. Cluj-N a-
; poea. (9665) '( # Vînd dorm itor curbat, rd- : dăcţnă nu c; uşi inW rloare;
m4şln5 combinată tîm plărie;; tejghea; unelte tîmplărie. Li-
.' chidez gosoodârle. T elelon *-97-04. (9800)■ 0 Vînd m otor Forrt in 4 V ţi # V, diferenţial. ptese •_ de schim b pentru Fiat 1199, După-
7 masaf. intre orele ÎS—SO, strada Bobllnet nr. 58. (9786)
• De vînzare urgent m obilă de camerfi şi bucătărie, TV, radio, pictură şi diferite ob l-
; ecte casnice. Telefon: 1-02-55, orelp 10—12 sau 17—19. (97S5)
9 Vlnd-CEC Dacia -1S00, lns- .. criere 193Ş. Se poate ridica şl . camionetă. Str. zam bilei nr.
5, Clu). Telefon 5-82-07. (9670)0 Vind convenabil Volga cti
motor, cutie viteze, punte de Aro-Dlesel. Telefon 994/3-00-Î7.(9637)
• Vlnd Dacia 1300. Telefon5-67-97. (9853)
• Vfmţ'jSlasvand, <uşâ mare, frum oasă. Cumpăr două fotolii pat. Telefon 1-35-83. (985»)
0 Vînd deck Akal G X P 71,- am plificator JVC A X 2, boxe
JVC S 68 1J0 W , Îm preuna;i planetare, delcou, am ortizoare ' liayon. Oltcit. Club, sobă pe
trol. Telefon 8-44-14. (9844)■0 Vînd scuter Manet stare
’ perfectă, convenabil. Telefon 952/6-51-09.' (9842) '
• vtnd CEC Dacia 1309 ve- , chime 1 an. Iac de parchet,
20 kg. Cumpăr , apartament , MSrăştl. Vtnd carpete persane:
1—1.30 ş! Vj—1 m. T elefon4-00-56. (9834) ,
• Vînd videorecorder sigilat Panasonic, pentru exigenţi. Telefon 4-01-84. (9829)
■© Vînd. videorecorder sigilat. la preţ oficial ln m ărci R.F.O. Telefon 5-23-49. (9847)
• vînd apartament 3 cam ere cu preluări de rate. Telefon 5-91-7* sau 5-22-01. (9793)
• Vînd tablou Harşla şi dulap 3 uşi. Telefon 4-60-71, după ora 17. (9806)
■G> Vlnd bicicletă Pegas pliantă, sfecla furajeră,- Telefon6-56-75, între orele 18—21. — (9764)
© Vînd blitz foto com puterizat sau^ schimb cu aparat foto format 6X9 sau 6X6. Vind
- bicicletă m edicală. Telefon4-72-22. (0663)_
. 4» Vînd maşină tricotat V e- ritas. Informaţii la telefon4-51-89. (1077!)) 1 -
0 Schimb locuinţă Dala Mare cu Cluj-Napoca. Un apartament 2 camere — cu sim ilar sau garsonieră. Informaţii Cluj, telefon 0-64-01, familia Câibcazâ Petru. (9827)
0 Cedez In Braşov apartament două camere confort I, contra similar In Cluj.' Variante. Inform aţii: telefon 151/
-0-53-55. (9819)• Schimb apartament doua
cam ere, proprietate personala şl garaj str. Rakoczl cu apartament tre! cam ere zonele:
. centru, Grigorescu, Pata. Suport diferenţa preţ. Telefon
'0-29-88. (9862)
■ n M & K R & E fâsm• P rofesor speniallst, efec
tuez cultură fiz ică m edicali pentru handicapaţi, obezi, Întreţinere, la dom iciliul bolnavului. Telefon 6-46-22.
• Asociaţia de locatari padlş nr. 9, cartierul Gheorgheni, angajează îngrijitoare curăţenie. Inform aţii la apartamentul 35, după ora 18. (9675)
• Confecţionez jaluzele din material plastic diferite culori şi rulouri dtn lem n. . Telefon0-39-34. (9655)
. î .n c h j .r t .f ir t .m• Studenţi, căutăm locuinţă
de Închiriat cu două camere. T elefon 2-15-27, Intre orele 18 —20. (9524)
■IDJE >.€!*£! a S / E a a«st
M85S&O Pios om agiu Ia 10 ani
de la despărţirea de dragul nostru BOCHIŞ
IONIŢA, din Borşa; Soţia $1 cel 7 copii cu familiile ln veci nemlngllaţi.
• Cu sufletele Îndurerate ne despărţim de scumpa noastră' cumnată şl l in i M LI MOGOŞAN pe care nu o vom uita niciodată. Dumnezeu s -o Ierte. N aţii: Sandu ţt Vie tor Iţa M ogo- şan. - -
0 Ctr adincă durere a- nunţăm încetarea din viaţa, • după o lun gă ' şl grea suferinţă, a m ult Iubitei
noastre soţii ş l mame MOGOŞAN ILEANA (LILI), la numai 48 de ani, lăsînd p e veci nemlngllaţi pe soţul şl fiica el Loredaua. Inmormlntarea va avea Ioc m iercuri 9 m ai orele 14, la cimitirul Mănăştur, ca pela nouă. Soţul Florea fi fiica Loredana.
• Acum , cînd bunătatea şi distincţia Iui tanti M1U sint o amintire, sintem a- lături de durerea ta Lorin. Miilea şl Vişinei. (9531)
• Un ultim om agiu şi sincere condoleanţe pentru aceea care a fost GALL M ARGARETA din partea vecin ilor de scară şi bloc. Colocatarii blocului IX, str. Donath Cluj-Napoca. (10092)
• Cu sentimente de com pasiune sintem alături de doam na învăţătoare Mia Buburuzan Ia marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Florin Puşcaş. (10091)________
• Cu durere In suflete a- nunţăm încetarea din viaţă a Iubitului nostru tată,
soţ, socru şi bunic NICOLAE JUCAN din A - pahida. Familia. (10754)
0 Azi, 8 m ai, cind se îm plinesc 6 ani de Ia deces, aceleaşi lacrim i şi dor nemărginit de la trista despărţire de scum pul şi dragul m eu soţ VICTOB HUI din Valea Caldă. Sufletul Iul bun şl blînd nu-1 voi uita niciodată. II readuc pentru o clipă ln memoria rudelor, "prietenilor şl tuturor celor care l-au cu noscut. Soţia Maria In vccl îndurerată. (9863)
• Lacrimi şl flori pe morm lntul Iubitului meu tată VICTOR IIUI la * ani de Ia deces. Fiica Lctiţia M oldovan cu familia. (9863/A)
• Cu aceeaşi durere in suflet anunţăm pe cci care au cunoscut-o că s-au scurs g ani de clnd scum
pa noastră ANUŢA POJAR din Jueu de M ijloc a plecat din m ijlocu l nostru. Familia. (9990)
0 Colectivul d c lurrători din cadrul U J.C .C . c lu j
slnt alături de colegul Madarasz Gustav ln marea durere pricinuită de m oar-' tea mamei dragL Sincere eondolenţe întregii fam ilii. (5941 _____________
© Spitalul clinic de copii Cluj-Napoca anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a celui care a fost CAMPEVNU PAVEL directorul adjunct econom ic al Spitalului. Am intirea acelui om de omenie, bun coleg şl excepţional profesionist va rămine vie în m em oria noastră, a tuturor. Condoleanţe fam iliei Îndurerate. (9994)
• Cu durere in- suflet a- nunţăm Încetarea fulgerătoare din viaţă a bunului şi distinsului noştri) direc
tor econom ic PAVEL CÂMPEANU. spitalul clinic de copii, biroul, finan- ciar-contabllitate. ti vom păstra vie amintirea, (9995)
• Alături de familia in dollată, colectivul Policlin icii de copii regretă profund dispariţia directoru
lui econom ic PAVEL CÂMPEANU, un om , un profesionist si u n . ajutor perm anent al nostru. (9996)
O ln dimineaţa zilei de6 mal ne-a părăsit neaşteptat scum pul şl nepreţuitul nostru soţ, tată, s o
cru şl bunic i ‘ AVEL - CÂMPEANU, In Tlrstă de 53 de ani. director adjunct econom ic Ia Spitalnl clinic judeţean de copil Cluj. în morm întarea are loc astăzi,8 m ai 1990, ora 11, ln cim itirul central Cluj. Dumnezeu să-l Ierte şi să-l odihnească. Familia. (9538/A)
0 Pios om agiu m emoriei celui care a fost PAVEL CAMPEANU, cuscrul nostru bun şl blind, care ne-a luat toate bucuriile şl speranţele, . lăsînd ln urma sa un im ens g o l şl o nes-
tirşită deznădejde? Cuscrii 1 Tuia şl Filotti. (9538)______
0 Sîntem alături de fa milia Câmpeanu in marea durere pricinuită de m oartea soţului drag. - Asociaţia de locatari Unirii 3. (9539)
0 Dragul nostru naş PAVEL CAMPEANU nu vom uita niciodată chipul tău drag. v e i rămine veşn ic In am intirea noastră. Familia Chifor. (9540)
0 Cu adîncă durere a- nunţăm stingerea din viaţa a scum pei noastre m am e, bunici şl străbunici ANA IttESEŞAN tn virstă de 76 ani din Deuş, judeţul Cluj. Inmormlntarea va avea loc in data de 9 m ai 1990 fn Deuş. Nu te vom uita niciodată. Familia Îndurerată. (9998)
0 Pios şi dureros omagiu Ia Împlinirea a 6 săptămini de la dureroasa despărţire de iubitul şl regretatul nostru profesor univ. dr. doc. ANATOLE CHIRCEV. Familia Îndurerată. (9927)
0 In ziua dc 6 mai s-au Împlinit 0 luni de cînd a plecat de Ungă noi iubitul nostru soţ şi tată conf. dr. doc. CONSTANTIN PANA. Sufletul Iui nobil, va fi mereu Ungă noi. Sonia şi DorcL (9794)
0 Au trecut doi ani de. cind bnua noastră soţie, mamă, bunică şl străbunică MABIA PĂCURAR din Ţagu, judeţul Distriţa-Nă-
„sâud a plecat dintre' noi. Timpul adînccşte durerea, iar tristul mormint ascunde tot ce am avut mai icurnp. Dormi In pace suflet bun. Familia. (9560)
0 Cernite ginduri, amintiri dragi, omagiu m em oriei iubitului so( m aior (r.) IOAN TBIFU la împlinirea a 5 ani de cind vălul veşniciei II acoperă tristul mormint. Familia. (9634)
0 Se îm plinesc 20 ani de ia dispariţia iubitului nos
tru dr. IULIU ANDREI fost magistrat şi peste 3
ani a soţiei sale MARGAltETA ANDREI, ’
născută- JANCSO, cărora le păstrăm o duioasă adu- ccre aminte. Familia. (9815)
• Salariaţii secţiei interne, Spital Gherla slnt alături de dr. Marin Tîrşu In clipele grele • cauzate de pierderea tatălui drag.(9308)
0 Colegii din UJ.C.M . Cluj transmit sinccre condoleanţe familiei greu încercate prin tre ctrea In e - ternllate a celui ce a fost SZEKELY GHEORGHE angajat la compartimentatC.F.I. (9509)
0 Dumnezeu ■& o odihnească ln pace pe buna
noastră prietenă ' 'BOMBONICA CRIŞAN. Sintem alături de tine, dragă Horla, In aceste clipe atit de grele. Norica, Miml Comşa şl familia V oi- cu — D olj. (9522)
0 Un ullm şl îndurerat om agiu celui ce a fost
piietennl aostru drag GHEOBGnE SALCUDEAN. Condoleanţe familiei greu încercată. Familia M ăr/a. (9528)
0 Cu nemărginită durere anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şl socru CIIEORGIIE SALCUDEAN din Cheţanl. înmormîntarea va avea Ioc ari, 8 mai 1990, ora 14, la cimitirul central. Mirena şi luliu, (9520/A)
0 Dumnc£feu a luat dintre noi p e scumpul nostru
bunic şl străbunic GHEOBRIIE SALCUDEAN, In data de 5 mal 1990. O- d lhncască-se-n pace. Nina. Nana, Mihai, Marius şl Cristina. (9520,'B)
0 N icl lacrimile, nici tăcerea, nici timpul nu ne va face s-o uităm pc draga
noastră bunică ANA c o r n e a . ch ipu l el bitnd şl bun va rămine veşnic ln Inimile noastre. Lenuţa cu Ioan şl lonuţ. (9512/A)
0 Regretăm din inimă dispariţia fulgerătoare a bunei noastre mame şl bun ici ANA CORNEA din Coruş. II aducem mulţumiri şi-l sărutăm m îtnile trudite care ne-au crescut. Acum la despărţire un pios omagiu, ileana, loan, Ioan, Neli, Florin, Lenuţa şl Râul. (9511)
0 Sintem alături de co lega Rozalia Pop in durerea pricinuită de moartea mam ei. Colectivul O ficiului Ciuj-tranzit. (10750)
0 Regretăm şl depltn- gem dispariţia fulgerătoare a celui care a fost dir. adj.
econom ic PAVEL CAMPEANU, in aceste m omente nespus - de grele. Transmitem sincere condoleanţe Îndureratei familii. Sindicatul liber al Spitalului clinic de copii. (10095)
N 0 Sintem alături de dom nul Horea Crişan în marea durere pricinuită de pierderea soţiei sale. Colectivul - Sucursalei judeţene CEC Cluj. (10094)
0 Colectivul Clinicii Pediatrie II îşi exprim ă profundul regret pentru trecerea prematură ln eternitate a distinsului colabo
rator PAVEL CAMPEANU, director eco nom ic al Spitalului de co pil din Cluj, adueîndu-i un cald şl respectuos om agiu şi adresează familiei cele m al alese sentimente de compasiune. (10011)
0 Colectivul Clinicii P ediatrie II îşi exprim ă regretul profund la decesul neaşteptat al celui care a fost PAVEL CAMPEANU, director econom ic al Spitalului clinic de copii, om de înalt profesionalism şi aleasă ţinută morală. Exprimăm sincere condoleanţe familiei îndurerate. (10006)
0 Cn multă durere s - nunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre m am e FELICIA ADACE (Generalul). Ceremonia de In- m orm lniare va avea loc azi, 8 mal 1990, ora 12, la capela din Cimitirul central. D oinţ şl Gelu Ursu. (10760)
0 Cu adîncă durere a- nunţăm moartea fulgeră- toare a scumţiel noastre
m ame şl soţii MIOARA B AC niU In virstă dc 53 ani. Inmormlntarea va ' a- vea loc m lcrcuri, f m ai, o - rcle 14, de la capela cim itirului central. Familia îndurerată. (107C2)
0 Sîntem alături de co legul nostru lng. Aurel
Baghia In aceste clipe grele pricinuite de m oartea soţiei dragi. Biroul c - xecutlv al C.P.UJJ. m unicipiul Cluj, preşedinte lng. Valeriu DrăgoL (10786)
FINALE UNIVERSITARE
fn zilele de 9, 10 şi 11 mai, de la orele 8,30 în Sala Sporturilor, vor avea toc finalele Campionatelor universitare de handbal băieţi. V or participa cişti-
gătoarele din centrele a n i - versitare: Bucureşti, B r a şov. Constanţa, C ra io v a . Galaţi, Iaşi, Petroşani. P l o ieşti, Tim işoara şi - C lu j . Centrul nostru u n iversitar va fi reprezentat de e c h ip a Institutului Politehnic.
FADRICA DE M AŞINI DE RECTIFICAT CLUJ-NAPOCA
angajează, prin concurs, următorul personal: • şef s e r viciu contabilitate • 1 inginer specialitatea electrotehnică, cu stagiul efectuat şi un an vechime în proiectare. C o n cursul va avea Ioc In data de 16 mai 1990, Ia sediul u n ităţii. Informaţii suplimentare la telefon 5-25-2.V183. (590)
Miercuri, 9 mai, la ora 12, la Muzeul de Artă are loc vernisajul expoziţiei NI» COLAE GRIGORSCU. Expoziţia cuprinde lucrări de pictură şi grafică din patrimoniul muzeului clujean.
UNIVERSITATEA LIBERA
prezintă azi, ora 18 în sala mică a Casei universitarilor, prelegerea: VALENŢELE TURISMULUI SU B-, CARPATIC. Expune cu diapozitive prof. univ. Al. Savu.
FILARMONICAprezintă azi, ora 20, la Biserica reformată din strada Mihail Kogălniceanu nr. 21, RECITAL, DE ORGA susţinut de Eckart Schlandt. în program lurrări de: Bacii, Franck, Dupre, A - lain, Smidt, Lubeck. Biletele se vînd la Agenţia teatrală şi cu p oră înainte de începerea recitalului şi la biserică.
Programul film elor de la n i• UN OM NUMIT GAL.
.9; 11; 13,15: 15,30; 17,45;20) — Republica • NOI A - VENTURl PE VASUL. „POSEIDON" (9; 11; 13: 15; 17; 19) — Victoria • COM PANIA A 7-A SU B CLAR DE LUNA (9; 11 ; 13; 15: 17; 19) • DESENE ANIM ATE (10) • RĂZBUNAREA HAIDUCILOR (12; 14; 16; 18) — Dacia • CEI ŞAPTE DIN TEB A (9; 11; 13; 15: 17; 19) m DESENE ANIMATE (10) • INCORUPTIBILUL DE L A ETAJUL X IX (12; 14; 16;18) — Mărăşti • SOLARIS, seriile I şi II (9: 12; 15; 18)— Arta • COPLAN ÎŞI A - SUMA RISCUL (13; 15; 17;19) • M ASCA DE ARGINT (9; I I ; — Muneîtoresc • PENTRU UN PUM N' D E CEAPA (9; 11; 13; 15; 17:19) — 23 August • VEUO- NICA (9) • STEAUA SU DULUI (11; 13; 15; 17; J9>— Tim puri noi.
0 Cu adîncă durere a- ntinţăm Încetarea din viaţă în ziua de 6 mai 1999 a scumpei noastre mame, surori, cumnate şl bunici
P fA GUADEA, născută Drâganu. Înmormîntarea va avea loc in ziua de 9 m al 1990, ora U din capela m are a cimitirului Central. Cluj. Familia Îndoliată. (10046)
0 Cu adîncă durere a - nunţăm că inima scum pei noastre m ame, soacre şi bunici SILVIA ŞPONER, născută Maler ln vlrstft de70 de ani, 8 încetat sâ bată după o lungă şl greva suferinţă. Recunoştinţă şl lacrim i amare pentru bunătatea şi dragostea eu care ne-a tnconjurat toată viaţa. Inmormlntarea are loe In cimitirul din localitatea FloreştI azi 0 mal 1990, ora 15. Familia Îndoliată. (10011)
0 Cu adîncă durere a- nunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a scumpei noastre mame, soacre, bunici şi străbunici MARIA MOCAN in virstă de 12 ani. Înmormîntarea are loc m iercuri 9 mai 1990, ora 13 la cimitirul Mănăştur, din capela I. In veci nemlngllaţi copiii cu familiile. (10154)
0 Familia îndurerată a - nun(ă încetarea din viaţă a dragei ANA PETKEANU
(n. Paşca). tnmormintarea va avea loc Joi, 10 m al, o - ra 14 la cimitirul Central. (10146)
0 A încetat d i» viaţă, draga noastră mamă şi bunică EMILIA POP,’ profesoară de canto In virstă dc 80 ani. Inmormlntarea azi,8 mal 19M, ora 13 din capela cimitirului Central. Dormi In pace suflet n o bil. Lorln, Horla, Nlncta, Lillana, Lorln şl Aicea. (10144)
0 Cu Inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru liu, tată, soţ,
frate MIHAI IOAN ANDREŞAN. Dragostea şl bunătatea cu care nc-a înconjurat vor rămine veşnic In Inimile noastre. în morm întarea va avea loc ln > m ai 1990, ora 13 din capela veche a cimitirului Mănăştur. Familia Îndoliată. (10056)
0 îm părtăşim durerea fam iliei Emil Şponor pricinuită de moartea mamei dragi. Familiile Ţicrea I şl M arinescu Gti. (18815)
0 P rofund mişcaţi de dispariţia fulgerătoare din Viaţa a directorului adjunct . econom ic CÂMPEAN
PAVEL, personalul TESA al Spitalului clinic de co
pil îşi exprim a regretul pentru pierderea suferită. Dispariţia sa lasă un gol greu de înlocuit in cadrul spitalului. Ii vom păstra o v ie şi neştearsă amintire pentru bunătatea şi nobleţea sa. Exprimăm _adinca noastră compasiune şl sincere condoleanţe pentra Întreaga famUie Îndoliată.
0 Cu nemărginită durere anunţăm Încetarea din viaţă a scum pului nostrn soţ, tată, socru şi bunic ARTIMON KECEANU ln vîrstă de 83 ani. Inmonnln- tarea va avea loc joi, 10 m al, ora 13 din capela I > cim itirului Central. Otlih- neascâ-se-n pace. Familia îndurerata. (10048)
0 Un ultim omagiu colaboratorului preţuit şl stimat PAVEL CÂMPEAN,
director adjunct economic al Spitalului de copil • cărui am intire va rămine m ereu vio ln Inima mea. Sincere condoleanţe familiei. Dr. V iorel Oncu. (10031)
O Cu adlnră durere ln su flet anunţăm Încetarea din viaţă a scumpului nos
tru soţ, tată şi bunic COST ALEXANDRU. în m orm întarea va avea Ioc In localitatea Btincştl, m iercuri 9 m al 1999. ora 1J. Soţia Maria şl copiii Augustin, Emil, Alexandru, Sabina, Lucreţia şl Mana cu fam iliile. (10157)
0 Au trecut triste şase luni de lacrimi şl durere de clnd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă,
soacră, bunică MARIA■ OPRIŞ, din Volvodenl. RSmî- ne veşnic in Inimile, noastre. Familia Îndurerată. Soţul Anton, fiii Anton şl Bubl cu familia. (9214)
.0 s e îm plinesc * ani de la trecerea In nefiinţa a celui care a fost pentru noi VASILE FLIC. In v ccl nemlngllaţi părinţii, fratele şl cumnata. (»51J)
ICOIEGIUI DE REOACTIEi Ui* CAlioa (redactot tel) Dan Rebreonu (redoclot şal adlunct), ftalan Boro (Mcretc» general de redoctle), Vale» Chioreanu. Emil tuco. Ion Ru*.
Redării»j ClaX u t. Napoca o t 10. T tletoo I-44-10) telefoane interioarei oeoretartol — *2Si «ecţla oalturaiA — t t ) »•tt*i problem * «od a ie (1 «oom iae — R l . tn , C »i adm inistraţi» — tsoi tipografi* — 15S, KJ. Uloa pubtloltat* o* primeştiflinte, tntre ertle te—lt . numai ts M m lntttratle. u n t i Napoca u . 10, parter.
Tiraj: S D 44.374
* 40.101