mo.0n.romo.0n.ro/2009/0761bis_2009.pdfmo.0n.ro

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 177 (XXI) — Nr. 761 bis Luni, 9 noiembrie 2009

S U M A R

Pagina

Anexele nr. 1—6 la Ordinul ministrului educației, cercetării șiinovării nr. 5.097/2009 privind aprobarea programelorșcolare pentru disciplinele de studiu din învățământul preuniversitar secundar inferior, ciclul gimnazial........ 3–1.073

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 761 bis/9.XI.20092

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

O R D I N

privind aprobarea programelor școlare pentru disciplinele de studiu din învățământul

preuniversitar secundar inferior, ciclul gimnazial*)

În conformitate cu prevederile Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării,

ministrul educației, cercetării și inovării emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă programele școlare pentru disciplinelede studiu din aria curriculară „Limbă și comunicare”, claselea V-a — a VIII-a. Aceste programe școlare sunt cuprinse înanexa nr. 1.

Art. 2. — Se aprobă programele școlare pentru disciplinelede studiu din aria curriculară „Matematică și Științe ale naturii”,clasele a V-a — a VIII-a. Aceste programe școlare sunt cuprinseîn anexa nr. 2.

Art. 3. — Se aprobă programele școlare pentru disciplinelede studiu din aria curriculară „Om și societate”, clasele a V-a —a VIII-a. Aceste programe școlare sunt cuprinse în anexa nr. 3.

Art. 4. — Se aprobă programele școlare pentru disciplinelede studiu din aria curriculară „Arte”, clasele a V-a — a VIII-a.Aceste programe școlare sunt cuprinse în anexa nr. 4.

Art. 5. — Se aprobă programele școlare pentru disciplina destudiu Educație fizică din aria curriculară „Educație fizică șisport”, clasele a V-a — a VIII-a. Aceste programe școlare suntcuprinse în anexa nr. 5.

Art. 6. — Se aprobă programele școlare pentru disciplinaEducație tehnologică din aria curriculară „Tehnologii”, clasele a

V-a — a VIII-a. Aceste programe școlare sunt cuprinse în anexanr. 6.

Art. 7. — Prevederile prezentului ordin se aplică începând cuanul școlar 2009—2010 în învățământul preuniversitar secundarinferior, ciclul gimnazial.

Art. 8. — (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, oricedispoziție contrară privind programele școlare menționate laart. 1—6 se abrogă.

Art. 9. — Secretariatul de Stat pentru ÎnvățământulPreuniversitar, Direcția generală educație timpurie, școli,performanță și programe, Direcția generală învățământ în limbileminorităților și relația cu Parlamentul, Centrul Național pentruCurriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,inspectoratele școlare județene și al municipiului București,precum și conducerile unităților de învățământ vor duce laîndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 10. — Anexele nr. 1—6 fac parte integrantă din prezentulordin.

Ministrul educației, cercetării și inovării,Ecaterina Andronescu

București, 9 septembrie 2009.Nr. 5.097.

*) Ordinul nr. 5.097/2009 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009 și este reprodus și în acest număr bis.

Anexa nr.1 la ordinul ministrului educa�iei, cercet�rii �i inov�rii nr. 5097/09.09.2009

Limba �i literatura român�, clasele a V-a – a VIII-a

MINISTERUL EDUCA�IEI, CERCET�RII �I INOV�RII

PROGRAME �COLARE

LIMBA �I LITERATURA ROMÂN�

CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului

�r. 5097/09.09.2009

Bucure�ti, 2009

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 761 bis/9.XI.2009 3

Limba �i literatura român� 2

NOT� DE PREZENTARE

Actuala program� �colar� a fost elaborat� din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare

curricular� centrat pe obiective – elaborat �i implementat în sistemul românesc de înv��mânt la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competen�e. Adoptarea noului model de proiectare curricular� este determinat�, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structur� coerent� �i unitar� a concep�iei programelor �colare la nivelul ciclurilor de înv��mânt gimnazial �i liceal. Pe de alt� parte, acest demers asigur� racordarea la dezvolt�rile curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite �i evaluabile ale înv��rii �i are în vedere asigurarea calit��ii educa�iei �i compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competen�e-cheie, îndeosebi a competen�elor de comunicare �i a celor culturale (cunoa�terea culturii locale �i na�ionale, participarea la manifest�ri culturale, precum �i deschiderea interesului spre cultura divers� a Europei), indispensabile vie�ii active într-o societate a cunoa�terii specific� secolului XXI.

În acest sens, Recomandarea Parlamentului European �i a Consiliului Uniunii Europene privind compe-ten�ele-cheie din perspectiva înv��rii pe parcursul întregii vie�i (2006/962/EC) contureaz�, pentru absol-ven�ii înv��mântului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competen�� cheie: Comunicare în limba matern�, Comunicare în limbi str�ine, Competen�e matematice �i competen�e de baz� în �tiin�e �i tehnologii, Competen�a digital�, A înv��a s� înve�i, Ini�iativ� �i antreprenoriat, Sensibi-lizare �i exprimare cultural�. Competen�ele sunt definite ca ansambluri de cuno�tin�e, deprinderi �i atitudini care urmeaz� s� fie formate pân� la finele �colarit��ii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea �i dezvoltarea personal�, pentru cet��enia activ�, pentru incluziune social� �i pentru angajare pe pia�a muncii. Structurarea acestor competen�e-cheie se realizeaz� la intersec�ia mai multor paradigme edu-ca�ionale �i vizeaz� atât unele domenii „academice”, precum �i aspecte inter- �i transdisciplinare, metacog-nitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.

Pornind de la ideea c� un demers de proiectare curricular� trebuie s� acorde conceptului de competen�� semnifica�ia unui „organizator” în rela�ie cu care sunt stabilite finalit��ile înv��rii, sunt selectate con�inutu-rile specifice �i sunt organizate strategiile de predare-înv��are-evaluare, actuala program� �colar� a urm�rit valorizarea cadrului european al competen�elor cheie la urm�toarele niveluri: formularea competen�elor ge-nerale �i selectarea seturilor de valori �i atitudini; organizarea elementelor de con�inut �i corelarea acestora cu competen�ele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Disciplina Limba �i literatura român� are un rol deosebit de important în formarea personalit��ii elevilor, în formarea unor deprinderi �i abilit��i necesare pentru a le asigura accesul post�colar la înv��area pe toat� durata vie�ii �i integrarea activ� într-o societate bazat� pe cunoa�tere.

Pe parcursul înv��mântului obligatoriu, elevii trebuie s�-�i formeze în primul rând competen�ele de comunicare indispensabile, în lumea contemporan�, pentru orice tip de activitate profesional�: s� se expri-me corect, clar �i coerent în limba român�, s� asculte, s� în�eleag� �i s� produc� mesaje orale �i scrise, în diverse situa�ii de comunicare. Fiind deopotriv� o disciplin� din curriculumul na�ional �i limb� de �colariza-re, studierea limbii române asigur� formarea competen�elor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoa�tere �i de activitate.

Finalit��ile disciplinei se reflect� nemijlocit în competen�ele generale �i în setul de valori �i atitudini enun�ate în prezenta program�, din care deriv� întreaga structur� curricular� (competen�e specifice, con�inu-turi ale înv��rii). Aceste finalit��i î�i g�sesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba matern�, a�a cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competen�e cheie pentru înv��-mântul pe tot parcursul vie�ii – Cadrul european de referin��, Anexa la Recomandarea Parlamentului �i a Consiliului European, 2006), cât �i în competen�ele transversale, men�ionate în acela�i document.

Scopul studierii limbii �i literaturii române în perioada �colarit��ii obligatorii este acela de a forma un tân�r cu o cultur� comunica�ional� �i literar� de baz�, capabil s� în�eleag� lumea, s� comunice �i s� interac�ioneze cu semenii, s�-�i utilizeze în mod eficient �i creativ capacit��ile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din via�a cotidian�, s� poat� continua în orice faz� a existen�ei sale procesul de înv��are, s� fie sensibil la frumosul din natur� �i la cel creat de om.

În acest sens, curriculumul de limba �i literatura român� pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca �i pentru înv��mântul liceal, se bazeaz� pe modelul comunicativ-func�ional, model ce presupune studiul integrat al

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 761 bis/9.XI.2009


limbii, al comunic�rii �i al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci �i modalit��ilor propriu-zise de structurare a competen�ei de comunicare a elevilor.

În mod concret, dezvoltarea competen�elor de comunicare, adic� utilizarea corect� �i adecvat� a limbii române în producerea �i receptarea mesajelor orale �i scrise, se realizeaz� prin familiarizarea elevilor cu situa�ii diverse de comunicare, cu texte literare �i nonliterare adecvate vârstei �colare.

În sensul celor ar�tate mai sus, dominantele curriculumului de limba �i literatura român� pentru gimnaziu sunt:

- prezentarea comunic�rii în calitatea sa de competen�� uman� fundamental�, descris� în termeni de cuno�tin�e/ achizi�ii, deprinderi/ abilit��i �i atitudini;

- dezvoltarea progresiv� a competen�elor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectur�, Elemente de construc�ie a comunic�rii �i Practica ra�ional� �i func�ional� a limbii.

- echilibrarea ponderii acordate exprim�rii orale fa�� de cea scris�, precum �i mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;

- adaptarea con�inuturilor la nivelul de vârst� �i la interesele copiilor. Structura curriculumului �colar are urm�toarele componente:

� Not� de prezentare; � Competen�e generale; � Valori �i atitudini; � Competen�e specifice �i con�inuturi asociate acestora; � Con�inuturi; � Sugestii metodologice.

Domeniile de con�inuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt:

a. Lectura; b. Practica ra�ional� �i func�ional� a limbii; c. Elemente de construc�ie a comunic�rii.

Proiectarea activit��ii didactice, precum �i elaborarea de manuale �colare alternative trebuie s� fie

precedate de lectura integral� a programei �colare �i de urm�rirea logicii interne a acesteia. Activit��ile de înv��are �i strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie s� �in� seama de experien�a elevilor la aceast� vârst� �i s� permit� valorizarea pozitiv� a acesteia.

Centrarea pe elev, ca subiect al activit��ii instructiv-educative presupune respectarea unor exigen�e ale înv��rii durabile, a�a cum sunt:

- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacit��ii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis �i creativ;

- exersarea lucrului în echip�, a cooper�rii �i/sau a competi�iei; - realizarea unor activit��i diverse de receptare �i producere de mesaje orale �i scrise, care s� dea

posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria înv��are; - integrarea, în predare-înv��are-evaluare, a elementelor de con�inut din cele trei domenii ale disciplinei

(lectur�, practica ra�ional� �i func�ional� a limbii, elemente de construc�ie a comunic�rii), pentru a le oferi elevilor motiva�ii pentru înv��are �i un demers coerent integrator al form�rii capacit��ilor de comunicare.

Con�inuturile marcate prin asterisc (*) reprezint� elemente facultative ale curriculumului �i nu fac obiectul evalu�rilor na�ionale.



COMPETEN�E GENERALE, SOCIALE �I CIVICE

1. Receptarea mesajului oral în diferite situa�ii de comunicare

2. Utilizarea corect� �i adecvat� a limbii române în producerea de mesaje orale în situa�ii de comunicare monologat� �i dialogat�

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare �i nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corect� �i adecvat� a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI �I ATITUDINI

� Cultivarea interesului pentru lectur� �i a pl�cerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii � Stimularea gândirii autonome, reflexive �i critice în raport cu diversele mesaje receptate � Cultivarea unei atitudini pozitive fa�� de comunicare prin con�tientizarea impactului limbajului

asupra celorlal�i �i prin nevoia de a în�elege �i de a folosi limbajul într-o manier� pozitiv�, respon-sabil� din punct de vedere social

� Cultivarea unei atitudini pozitive fa�� de limba român� �i recunoa�terea rolului acesteia pentru dez-voltarea personal� �i îmbog��irea orizontului cultural

� Dezvoltarea interesului fa�� de comunicarea intercultural�


Limba �i literatura român� – Clasa a V-a

CLASA A V-A

COMPETEN�E SPECIFICE �I CON�INUTURI ASOCIATE


Competen�e specifice Con�inuturi asociate 1.1 identificarea informa�iilor esen�i-

ale dintr-un mesaj oral, în scopul în�elegerii sensului global al aces-tuia

- idee principal�, idee secundar�; - mesaje orale diverse (înregistr�ri audio sau video cu bas-

me, schi�e; reclame transmise la radio �i televiziune, mo-nologuri, dialoguri etc.);

- mesaje orale care eviden�iaz� elementele specifice situa�iei de comunicare: emi��tor, receptor, mesaj, cod, canal, context în diverse situa�ii de comunicare;

- dificult��i în desprinderea informa�iei dintr-un mesaj oral; 1.2 identificarea secven�elor de dia-

log, de nara�iune �i de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul în�e-legerii modului de structurare a acestora

- structura secven�elor descriptive, narative �i dialogate; - organizarea dialogului simplu; formule de men�inere a di-

alogului;

1.3 sesizarea unit��ilor lexicale necu-noscute în fluxul vorbirii, în sco-pul clarific�rii acestora

- vocabularul limbii române; - cuvântul – unitate de baz� a vocabularului; forma �i con-

�inutul cuvintelor; - cuvânt de baz�; cuvinte derivate/serii derivative; r�d�cin�,

sufixe �i prefixe; sinonime �i antonime; - articolul de dic�ionar;

1.4 sesizarea corectitudinii/ incorecti-tudinii gramaticale a unui enun� �i/ sau a formelor lexicale

- coresponden�a dintre sunet �i liter�; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - gre�eli de pronun�ie, de acord, de flexiune, în diverse si-

tua�ii de comunicare; pronun�area diftongului, a triftongului �i a hiatului;

- pronun�ie corect� �i intona�ie, la clasele cu elevi apar�i-nând minorit��ilor etnice;

- *organizarea propozi�iei �i a frazei; 1.5 aplicarea principiilor ascult�rii ac-

tive în manifestarea unui compor-tament comunicativ adecvat

- indici de ini�iere de c�tre partener a unui dialog; - *elemente verbale �i nonverbale în comunicarea oral�; - *constituen�ii textului oral.


Competen�e specifice Con�inuturi asociate


Limba �i literatura român� – Clasa a V-a 6

2.1. înl�n�uirea clar� a ideilor într-un mesaj oral

- propozi�ia simpl� �i propozi�ia dezvoltat�; - formularea ideilor principale �i a celor secundare dintr-un

text citit/ascultat; - expunere oral� – individual sau în grup – a unui plan simplu

�i/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o tem� da-t�;

- rezumarea oral� a unor texte narative citite sau ascultate; - *constituen�ii textului oral; - povestire oral�, pornind de la cuvinte-cheie; - formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele

ascultate/ textele studiate; 2.2 selectarea elementelor de lexic

adecvate situa�iilor de comunicare - stabilirea ideilor în jurul c�rora se organizeaz� o tem� da-

t� (idee principal�, idee secundar�); - sensul unor cuvinte în diferite contexte; - utilizarea, în contexte diferite, a achizi�iilor lexicale noi; - cuvânt de baz�; cuvinte derivate/serii derivative; r�d�cin�,

sufixe �i prefixe; sinonime �i antonime; câmpuri lexico-semantice;

- *selectarea cuvintelor; 2.3 alc�tuirea unor propozi�ii �i fraze

corecte din punct de vedere gra-matical

- propozi�ii simple �i dezvoltate; propozi�ie principal� �i prepozi�ie secundar�; fraza format� din propozi�ii princi-pale �i propozi�ii secundare; propozi�ia afirmativ� �i pro-pozi�ia negativ�; propozi�ia enun�iativ� �i propozi�ia inte-rogativ�; fraze construite prin coordonare (copulativ� �i prin juxtapunere) �i prin subordonare;

- dezvoltarea unei propozi�ii simple; - p�r�i de vorbire �i categorii gramaticale specifice acestora:

verbul (timp, persoan�, num�r, moduri personale �i neper-sonale); substantivul (gen, num�r, articolul hot�rât �i arti-colul nehot�rât, cazurile substantivului); pronumele per-sonal �i pronumele personal de polite�e (persoan�, num�r, gen, forme accentuate �i neaccentuate); numeralul (cardi-nal �i ordinal), adjectivul (adjective variabile �i invariabi-le, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod); interjec�ia; rela�ii �i func�ii sin-tactice;

- p�r�i de propozi�ie: predicatul (verbal �i nominal), subiec-tul (exprimat �i neexprimat); acordul predicatului cu su-biectul în persoan� �i num�r; atributul, complementul;

- *organizarea propozi�iei �i a frazei; - formele limbii literare; - dificult��i pentru clasele cu elevi apar�inând minorit��ilor

etnice (de exemplu: folosirea genului, acordul în gen etc.);



2.4 adaptarea vorbirii la parteneri �i la situa�ia de comunicare/ situa�ii de comunicare diverse

- rolul de emi��tor �i rolul de receptor; - prezentarea succint� a unor texte literare sau nonliterare; - exprimarea unor puncte de vedere �i justificarea acestora în

func�ie de context; - dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi; - *acte de vorbire; - pronun�ie corect� �i fluent� în limba român�, pentru clase-

le cu elevi apar�inând minorit��ilor etnice; - *elemente verbale �i nonverbale în comunicarea oral�;

2.5 participarea la diferite situa�ii de

comunicare - situa�ia de comunicare dialogat�; organizarea dialogului

simplu; formule elementare de men�inere a dialogului; - *acte de vorbire.


Competen�e specifice Con�inuturi asociate 3.1 identificarea ideilor principale

dup� citirea global� a unui text - idei principale, idei secundare; - opera literar�; texte literare (populare �i culte), texte non-

literare (articolul de dic�ionar, reclama); - con�inutul �i structurarea formal� a textului poetic (în

strofe �i în versuri); rima în poeziile studiate - raportul dintre realitate �i literatur�;

3.2 recunoa�terea modurilor de expu-nere utilizate într-un text narativ

- moduri de expunere (nara�iune, descriere, dialog); - întreb�rile specifice abord�rii textelor narative: „ce“ se

poveste�te (ce se întâmpl�, care este ac�iunea relatat�), „cine” ia parte la ac�iune (personajele, tr�s�turi fizice �i morale ale personajelor), „cine“ poveste�te (naratorul);

- specii literare: schi�a �i basmul; 3.3 identificarea expresiilor �i a cu-

vintelor noi într-un text literar sau nonliterar

- sinonime �i antonime; - figuri de stil (personificare, compara�ie, enumera�ie, repe-

ti�ie, epitet); 3.4 sesizarea corectitudinii utiliz�rii

categoriilor gramaticale înv��ate - verbul (timp, persoan�, num�r, moduri personale �i neper-

sonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea; substantivul (substantive comune �i proprii, gen, num�r, articolul hot�-rât �i articolul nehot�rât, cazurile substantivului); pronu-mele (pronumele personal: persoan�, num�r, gen, forme accentuate �i neaccentuate; pronumele personal de polite-�e); numeralul (cardinal �i ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise �i adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile �i invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod; adverbe provenite din adjective); interjec�ia; rela�ii �i func�ii sintactice;

3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea

- cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de carte; volumul;

- biblioteca; - citirea corect� �i fluent� a unui text cunoscut în fa�a unui

auditoriu divers; valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate;

- note de lectur�.




Competen�e specifice Con�inuturi asociate 4.1 redactarea unor lucr�ri scurte pe o

anumit� tem�, urm�rind un plan - p�r�ile componente ale unei compuneri; - a�ezarea corect� a textului în pagin�; - structurarea noti�elor la diferite discipline; elemente auxi-

liare (sublinieri, paranteze) care eviden�iaz� ideile princi-pale prin raportare la cele secundare;

- plan de idei pentru un text propriu; - povestirea unor întâmpl�ri reale sau imaginare; - transformarea textului dialogat în text narativ; - aprecieri personale referitoare la anumite secven�e ale tex-

telor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;

- compuneri dup� un suport vizual;4.2 utilizarea, în redactare, a unor

sinonime, antonime �i derivate adecvate temei date

- sinonime, antonime; - câmpuri lexico-semantice; - cuvinte derivate (cuvânt de baz�, r�d�cin�, sufixe, prefi-

xe); - articolul de dic�ionar;

4.3 alc�tuirea unor propozi�ii �i fraze corecte din punct de vedere gra-matical, folosind corect semnele ortografice �i de punctua�ie

- propozi�ii simple �i dezvoltate; dezvoltarea unei propozi�ii simple; propozi�ia principal� �i propozi�ia secundar�; fra-za; elemente de rela�ie în fraz� (conjunc�iile simple �i compuse); coordonarea (copulativ� �i prin juxtapunere) �i subordonarea;

- ortografierea grupurilor de litere; desp�r�irea cuvintelor în silabe; semnele de punctua�ie (punctul, virgula, dou� puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întreb�rii, sem-nul exclam�rii, cratima);

- dificult��i în scrierea unor categorii morfologice studiate; - dificult��i privitoare la categoriile morfologice, în special

pentru clasele cu elevi apar�inând minorit��ilor etnice; 4.4 redactarea unor texte imaginative

�i reflexive în scopuri �i în con-texte variate

- scriere imaginativ� (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se poveste�te etc.);

- scriere reflexiv� (relatarea unor fapte �i întâmpl�ri, scrie-rea pe marginea textelor citite);

- autoevaluare a propriilor texte redactare.



CON�INUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. A�ezarea în pagin�. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literar� 1.2.1. Raportul dintre realitate �i literatur�. 1.2.2. Textul �i opera. Opera literar�. 1.2.3. Structura operei literare. Textul în proz�. Ce se poveste�te: nara�iunea; cine particip� la ac�i-

une: personajul (portretul fizic �i portretul moral al personajului); cine poveste�te: naratorul. Modurile de expunere: nara�iunea, descrierea, dialogul.

1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Compara�ia. Enumera�ia. Repeti�ia. Epitetul. 1.2.5. Textul în versuri.Versifica�ia. Versul �i strofa. Rima.

1.3. Textul 1.3.1. Texte literare în proz� �i în versuri – populare �i culte – apar�inând diverselor genuri �i spe-

cii. Specii obligatorii: schi�a �i basmul. 1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dic�ionar, reclama.

Se vor selecta 5-7 texte literare de baz�, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu �i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi înso�ite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaz� ca textul de baz� s� nu dep��easc�, de regul�, dou� pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lec-tura integral� urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale �i profesorii au libertatea s� aleag� texte-suport în m�sur� s� eviden�ieze no�iunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 �i 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie s� respecte urm�toarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica ra�ional� �i func�ional� a limbii

2.1. Comunicarea oral� 2.1.1. Situa�ia de comunicare. Aplica�ii pentru în�elegerea no�iunilor de: emi��tor, receptor, mesaj,

context, cod, canal. Situa�ia de comunicare dialogat�. 2.1.2. Structurarea textului oral

Ideea principal�, ideea secundar�. Planul simplu �i planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituen�ii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propozi�iei �i a frazei. *Dispunerea �i func�ionarea simultan� a elementelor verbale �i nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de men�inere a dialogului.

*Se recomand� ca elevii, folosindu-�i deprinderile de exprimare oral�, s� poat� realiza urm�toarele acte de vorbire:

- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte; - adresarea c�tre o persoan�, salutul; - formularea de întreb�ri; - ini�ierea sau încheierea unui schimb verbal; - sus�inerea unei discu�ii directe sau telefonice; - cererea sau oferirea unei informa�ii despre: identitatea, starea, ocupa�ia, calitatea social� a

unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desf��urarea unei ac�iuni;

- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în leg�tur� cu un fapt sau o persoan�;

- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; - prezentarea unei ac�iuni sau a unei înl�n�uiri de ac�iuni.

2.2. Comunicarea scris� 2.2.1. Procesul scrierii

P�r�ile componente ale unei compuneri (actualizare). A�ezarea corect� a textului în pagin�. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).



Semnele de punctua�ie: punctul, virgula, dou� puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul în-treb�rii, semnul exclam�rii, cratima.

2.2.2. Contexte de realizare Povestirea unor întâmpl�ri reale sau imaginare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele litera-re studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.). Noti�ele. Lucrarea semestrial�.

3. Elemente de construc�ie a comunic�rii În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradi�ional� sau de alt� natur�, de ordonare, de combinare

�i de tratare didactic� a unit��ilor de con�inut din acest capitol �ine exclusiv de op�iunea autorului de manual �i a profesorului. Se recomand� ca abordarea acestor aspecte s� fie corelat� cu studiul textului literar �i nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigen�� absolut necesar�, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concep�ia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este c�, în �coa-l�, predarea-înv��area va urm�ri „limba în func�iune”, în variantele ei oral� �i scris�, normat� �i literar�, iar nu „limba ca sistem abstract”. Intereseaz� viziunea comunicativ-pragmatic� a prezentei programe, nu intereseaz� predarea în �i pentru sine a unor cuno�tin�e gramaticale, ci abordarea func�ional� �i aplicativ� a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunic�ri corecte �i eficiente. În acest sens, se recomand�, în toate cazurile, exerci�ii de tip analitic (de recunoa�tere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferen�iere) �i de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construc�ie). Se vor eviden�ia aspecte �inând de ortografie, de punctua�ie �i de ortoe-pie, de exprimare corect� în toate situa�iile care impun o asemenea abordare. Se sugereaz� ca, în preda-rea problemelor noi, profesorul s� se sprijine de fiecare dat� pe actualizarea cuno�tin�elor asimilate an-terior de c�tre elevi, pornind de la un text, de la o situa�ie concret� de comunicare, �i nu de la no�iunile teoretice.

Începând cu anul �colar 2006-2007 se vor respecta normele prev�zute de DOOM, edi�ia a II-a.

3.1. Lexicul Vocabularul limbii române. Cuvântul – unitate de baz� a vocabularului. Forma �i con�inutul. Cuvântul de baz�. Cuvântul deri-vat. R�d�cina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. �o�iuni de fonetic�. Sunetul �i litera: coresponden�a dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. �o�iuni elementare de sintax� (actualizarea cuno�tin�elor din ciclul primar). *P�r�ile gramaticii (morfologia �i sintaxa). Propozi�ia �i p�r�ile de propozi�ie. Propozi�ia simpl� �i propozi�ia dezvoltat�. Dezvoltarea unei propozi�ii simple. Propozi�ia afirmativ� �i propozi�ia negativ�. Propozi�ia enun�iativ� �i propozi�ia interogativ�. Fraza.

3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul.

Timpul, persoana, num�rul (actualizare). Modurile personale �i modurile nepersonale (recunoa�tere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I. Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea. Func�ia sintactic�: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copula-tiv a fi �i numele predicativ).

3.4.2. Substantivul. Substantivele comune �i substantivele proprii. Genul. Num�rul. (actualizare) Articolul. Articolul hot�rât. Articolul nehot�rât. Cazurile substantivului �ominativul. Func�ii sintactice: subiect �i nume predicativ. Acuzativul. Prepozi�ia. Prepozi�ia simpl� �i compus�. Func�ii sintactice: complement �i atri-but (f�r� precizarea felului). Dativul. Func�ii sintactice: complement (f�r� precizarea felului). Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen �i în num�r al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corect� a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Func�ii sintactice: atribut (f�r� precizarea felului). Vocativul.



3.4.3. Substitu�i ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, num�rul, genul (actualizare). Formele accentuate �i neaccentuate ale pronumelui personal. Func�iile sintactice: subiect, atribut, comple-ment. Pronumele personal de polite�e. �Formule reveren�ioase de adresare.

3.4.3.2. �umeralul �umeralul cardinal. �umeralul ordinal. Func�ii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinan�ii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis �i adjectivul provenit din verb la participiu. Adjectivele variabile (formele flexionare) �i invariabile. Acordul cu substantivul în gen, nu-m�r �i caz. Func�ii sintactice: atribut �i nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. P�r�ile de vorbire neflexibile 3.4.5.1. Adverbul Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Func�ia sintactic�: complement. 3.4.5.2. Interjec�ia.

3.5. Sintaxa propozi�iei 3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu �i multiplu. Valorile sintactice �i semantice ale verbului a fi.

3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat (simplu �i multiplu) �i subiectul neexprimat (subîn�eles �i inclus). P�r�ile de vorbire prin care se exprim� subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatu-lui cu subiectul în persoan� �i num�r (actualizare).

3.5.3. Atributul Elementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propozi�ia principal�. Propozi�ia secundar�. Fraza format� din propozi�ii principale �i propozi�ii secundare. Elementele de rela�ie în fraz�: conjunc�iile (simple �i compuse). Coordonarea copulativ� �i prin juxtapunere. Subordonarea.


Limba �i literatura român� - Clasa a VI-a 12

CLASA A VI-A



Competen�e specifice Con�inuturi asociate 1.1 distingerea între informa�iile esen�i-

ale �i cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind leg�turi sau diferen�ieri între informa�iile receptate din surse diverse

- mesaje orale diverse; - structurarea textului oral (actualizare); - structura textului oral de tip narativ, descriptiv �i

informativ; - *acte de vorbire;

1.2 sesizarea sensului unit��ilor lexicale noi în func�ie de context

- structura fonematic� a cuvântului; - forme lexicale corecte/ incorecte; - receptare auditiv� a cuvintelor noi în texte literare �i

nonliterare; serii sinonimice �i antonimice; stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sensul omonimelor în context;

- arhaisme �i regionalisme; rolul lor în textele literare studiate;

- sufixe diminutivale �i sufixe augmentative; - cuvinte compuse prin al�turare, subordonare �i

abreviere; - familia lexical�;

1.3 sesizarea abaterilor de la normele gramaticale într-un mesaj oral

- corectitudinea structurii gramaticale (morfologic� �i sintactic�) în fluxul enun�urilor orale;

- abateri de la normele gramaticale (acord, flexiune) într-un mesaj oral;

1.4 aplicarea principiilor ascult�rii acti-ve în manifestarea unui comporta-ment comunicativ adecvat

- organizarea textului dialogat; - *elemente verbale �i nonverbale în comunicarea oral�; - *acte de vorbire.


Competen�e specifice Con�inuturi asociate 2.1 înl�n�uirea clar� �i corect� a ideilor

într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)

- ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea oral� a unui plan simplu �i dezvoltarea acestuia prin ad�ugarea ideilor secundare;

- rezumarea oral� a unui text dat (actualizare); alc�tuirea unor texte orale narative, descriptive �i informative;

2.2 utilizarea rela�iilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organi-zarea mesajului oral

- sensurile �i semnifica�ia unor cuvinte în diferite contexte;

- utilizarea, în contexte diverse, a achizi�iilor lexicale noi; - utilizarea adecvat�, în contexte diverse, a unor sinonime,

antonime, omonime; - familii lexicale; câmpuri lexico-semantice;



2.3 utilizarea categoriilor gramaticale înv��ate, în diverse tipuri de pro-pozi�ii

- alc�tuirea corect� a propozi�iilor simple �i dezvoltate; fraze construite prin coordonare �i subordonare;

- propozi�ia regent�; elementul regent; - folosirea corect�, într-un context dat, a categoriilor

gramaticale specifice p�r�ilor de vorbire înv��ate (actualizare �i con�inuturi noi): verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, prepozi�ia, conjunc�ia, interjec�ia; rela�ii �i func�ii sintactice;

- p�r�i de propozi�ie: predicatul (verbal �i nominal), subiectul (exprimat �i neexprimat), acordul predicatului cu subiectul, atributul (atributul adjectival, substantival, pronominal, verbal), complementul (complementele circumstan�iale de loc, de timp, de mod; complementele necircumstan�iale, complementul direct �i complementul indirect);

2.4 adaptarea vorbirii la situa�ia concret� de dialog sau de monolog

- textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes pentru elevi, modalit��i de adaptare la interlocutor;

- monologul oral (texte narative, descriptive, informative);

- organizarea replicilor într-un dialog complex; adaptarea la interlocutor;

- *modalit��i de conectare a elementelor nonverbale la ce-le verbale;

- pronun�area fluent� a unor secven�e semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intona�iei, în func�ie de starea de spirit (bucurie, surpriz�, sup�rare);

- comunicare oral� cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie;

- *acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului în fa�a unui auditoriu cunoscute, descrierea unui obiect, a unei persoane sau a unui loc etc.);

- exersarea dialogului/monologului de c�tre elevii apar�inând minorit��ilor etnice, în situa�ii concrete, care le-ar putea crea dificult��i de comunicare

2.5 participarea la diferite situa�ii de comunicare, manifestând o atitudine favorabil� progresiei co-munic�rii

- organizarea replicilor într-un dialog complex; ini�ierea, men�inerea �i încheierea unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscu�i;

- *acte de vorbire (de exemplu: sus�inerea unei con-versa�ii impuse sau propuse; sus�inerea unui schimb verbal într-o conversa�ie de grup, utilizând corect limba literar�, posibilit��ile expresive ale limbii vorbite;

- *adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis.




Competen�e specifice Con�inuturi asociate 3.1 diferen�ierea elementelor de an-

samblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

- identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele �i tr�s�turile obiectelor descrise; într-o nara�iune: ac�iunea, participan�ii la ac�iune, timpul �i spa�iul în care se petrec evenimentele; într-un anun� sau într-o �tire: ideile esen�iale �i inten�ia comunicativ� din spatele acestora);

- subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul �i spa�iul în nara�iune

- *structura c�r�ii: rolul cuprinsului, al prefe�ei, postfe�ei �i al notelor;

- texte literare epice �i lirice; texte nonliterare: anun�ul, �tirea

3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic �i a procedeelor de expresivitate artistic� într-un text liric

- caracteristicile operelor epice (în proz� sau versuri): nara�iunea la persoana a III-a �i la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul �i spa�iul în nara�iune, autor, narator, personaj; rolul dialogului �i al descrierii într-o nara�iune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor;

- rolul figurilor de stil înv��ate în diferite texte literare, populare �i culte (personificare, compara�ie, enumera�ie, repeti�ie, epitet, antiteza); tipuri de rim� (monorima, rima împerecheat�, rima încruci�at�, rima îmbr��i�at�) �i m�sura versurilor

- diferen�ierea între o oper� epic� �i o oper� liric�; - tr�s�turi ale speciilor literare: pastelul, fabula �i doina

popular�; - texte nonliterare: anun�ul, �tirea; modul de reflectare a

realit��ii în textul nonliterar (prin compara�ie cu modul de reflectare a realit��ii în textul literar)

3.3 sesizarea valorii expresive a unit��ilor lexicale în textele citite

- explicarea unor expresii �i a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dic�ionarelor;

- rolul sinonimiei, al antonimiei �i al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice �i regionale;

- mijloacele interne de îmbog��ire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);

- câmpuri lexico-semantice



3.4 sesizarea organiz�rii morfologice �i sintactice a textelor citite (nonliterare �i literare)

- categorii morfologice specifice p�r�ilor de vorbire: verbul (verbe predicative �i verbe nepredicative – copulativele a fi �i a deveni �i auxiliarele; moduri personale �i nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile �i func�iile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv �i adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ �i adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantival� �i adjectival� a numeralului; numeralul cardinal �i numeralul ordinal, func�ii sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de compara�ie, func�ii sintactice); adverbul (gradele de compara�ie; func�ii sintactice); prepozi�ia (regimul cazual); conjunc�ia; interjec�ia (interjec�ii predicative)

- felul propozi�iilor, fraza, propozi�ia regent�, elementul regent, coordonarea �i subordonarea;

- p�r�i de propozi�ie: predicatul (verbal �i nominal), subiectul (exprimat �i neexprimat); acordul predicatului cu subiectul; atributul, complementul


Competen�e specifice Con�inuturi asociate 4.1 redactarea textelor cu destina�ii di-

verse - structurarea detaliilor în jurul ideii principale; - redactarea unor scrisori �i anun�uri; - rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar); aprecieri

personale referitoare la textele epice �i lirice studiate; - relatarea unor fapte/ întâmpl�ri; *prezentarea unor

informa�ii privitoare la realitatea înconjur�toare; - motivarea unei opinii, pornind de la diverse teme

discutate în clas�, de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate;

- descrierea de tip tablou �i de tip portret; povestirea unor texte narative/filme v�zute etc.;

4.2 utilizarea unui lexic diversificat, re-curgând la categoriile semantice studiate �i la mijloacele de îmbog��ire a vocabularului, pentru exprimarea nuan�at�

- utilizarea sinonimelor, a antonimelor �i a omonimelor adecvate în contexte date;

- familia lexical� (derivate, compuse, cuvinte ob�inute prin schimbarea valorii gramaticale), câmpurile lexico-semantice;

- utilizarea mijloacelor interne de îmbog��ire a vocabularului (derivare cu sufixe �i prefixe, compunere – prin al�turare, subordonare �i abreviere, schimbarea valorii gramaticale);

4.3 înl�n�uirea corect� a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice �i de punctua�ie

- coordonarea �i subordonarea; - utilizarea corect�, în propozi�ie �i în fraz�, a semnelor de

punctua�ie (punctul, virgula, punctul �i virgula, linia de dialog, linia de pauz�) �i a semnelor ortografice (cratima, punctul);

- aplicarea topicii normale în propozi�ie �i în fraz�; ortografierea diftongilor, a triftongilor �i a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de desp�r�ire în silabe a cuvintelor.



4.4. alc�tuirea rezumatului unui text literar sau nonliterar

- identificarea �i ordonarea secven�elor narative dintr-un text dat, în vederea rezum�rii acestuia; alc�tuirea planului de idei; transformarea textului dialogat în text narativ;

- rezumarea textelor narative (preg�tire, redactare, verificare)

- rezumarea unui text nonliterar; povestirea unui film, a unei piese de teatru etc.

CON�INUTURI

Unit��ile de con�inut tip�rite cu litere aldine constituie no�iuni noi pentru clasa a VI-a.

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura c�r�ii: cuprins, prefa��, postfa��, note.

1.2. Teoria literar� 1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. �ara�iunea (autor, narator, personaj;

nara�iunea la persoana a III-a �i nara�iunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul �i spa�iul în nara�iune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza. 1.2.3. Versifica�ia (actualizare). Tipuri de rim� (monorima, rima împerecheat�, rima încruci�at�,

rima îmbr��i�at�). M�sura.

1.3. Textul 1.3.1. Texte literare � populare �i culte � apar�inând diverselor genuri �i specii. Opera epic�.

Opera liric�. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina popular�. 1.3.2. Texte nonliterare: anun�ul, �tirea.

Se vor selecta 6-8 texte literare de baz�, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu �i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi înso�ite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaz� ca textul de baz� s� nu dep��easc�, de regul�, dou� pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integral� urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale �i profesorii au libertatea s� aleag� texte-suport în m�sur� s� eviden�ieze no�iunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.3 �i 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie s� respecte urm�toarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica ra�ional� �i func�ional� a limbii

2.1. Comunicarea oral� 2.1.1. Structurarea textului oral

Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). 2.1.2. Textul dialogat �i cel monologat.

Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. �Modalit��i de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).

*Se recomand� ca elevii s� poat� realiza urm�toarele acte de vorbire: - identificarea sau diferen�ierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta; - sus�inerea unui schimb verbal într-o conversa�ie de grup; - exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei

analogii, a unei compara�ii, exprimarea unei impresii personale; - formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;



- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc); - prezentarea unei ac�iuni complexe.

2.2. Comunicarea scris� 2.2.1. Procesul scrierii

Organizarea unui text în func�ie de destina�ie (scrisoarea, anun�ul). Semnele de punctua�ie: punctul �i virgula, linia de dialog �i linia de pauz�. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.

2.2.2. Contextele de realizare Relatarea. *Oferirea de informa�ii privind diverse aspecte ale realit��ii înconjur�toare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea. Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice �i lirice studiate.

3. Elemente de construc�ie a comunic�rii În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradi�ional� sau de alt� natur�, de ordonare, de combinare

�i de tratare didactic� a unit��ilor de con�inut din acest capitol �ine exclusiv de op�iunea autorului de manual �i a profesorului. Se recomand� ca abordarea acestor aspecte s� fie corelat� cu studiul textului nonliterar �i literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigen�� absolut necesar�, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concep�ia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este c�, în �coal�, predarea-înv��area va urm�ri „limba în func�iune”, în variantele ei oral� �i scris�, normat� �i literar�, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Intereseaz� viziunea comunicativ-pragmatic� a prezentei programe, nu predarea în �i pentru sine a unor „cuno�tin�e gramaticale”, ci abordarea func�ional� �i aplicativ� a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunic�ri corecte �i eficiente. În acest sens, se recomand�, în toate cazurile, exerci�ii de tip analitic (de recunoa�tere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferen�iere) �i de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construc�ie). Se vor eviden�ia aspecte �inând de ortografie, de punctua�ie �i de ortoepie, de exprimare corect� în toate situa�iile care impun o asemenea abordare. Se sugereaz� ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul s� se sprijine de fiecare dat� pe actualizarea cuno�tin�elor asimilate anterior de c�tre elevi, pornind de la un text, de la o situa�ie concret� de comunicare, �i nu de la no�iunile teoretice.

Dimensiunea stilistic� a faptelor de limb� se preconizeaz� a fi tratat� la sec�iunea consacrat� studiului textelor literare �i de câte ori profesorul g�se�te solu�ia practic� cea mai eficient�.


3.1. Lexicul (actualizare) No�iunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbog��ire a vocabularului. a. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale �i sufixele augmentative. Prefixarea. b. Compunerea. Compunerea prin al�turare, subordonare1 �i abreviere.

1 Prin compunere prin subordonare se în�elege: 1. Subordonarea atributiv�: a) substantiv + adjectiv; botgros,

coate-goale, vorb�-lung�, acid clorhidric, Alma�ul-Mare �.a. b) adjectiv + substantiv (în unele forma�ii mai vechi): bun�-credin��, bun�-cuviin��, bun�voin��, rea-credin��, rea-voin�� etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciubo�ica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocni�ei, �eagra �arului […], Delta Dun�rii �.a.; d) substantiv + substantiv cu prepozi�ie: ap� de plumb, bou de balt�, floare-de-col�, Ro�iori de Vede, Baia de Aram� etc.; 2. Subordonare completiv� (rezultatul unor izol�ri): fluier�-vânt, încurc�-lume, pierde-var�, zgârie-brânz�, duc�-se pe pustii; 3. Subordonare fa�� de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinan�ii deschis, închis: ro�u închis/deschis; dou� adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstan�ial: bine-credincios, bine-venit, clar-v�z�tor; 4. Subordonarea eterogen� prin care se formeaz� numeralele: a) subordonarea circumstan�ial� de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece); subordonarea atributiv� de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vr�nceanu, în Dic�ionar de �tiin�e ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125).



c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Substantive provenite din alte p�r�i de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu. Adverbe provenite din adjective �i din substantive. Familia lexical� (derivate, compuse, cuvinte ob�inute prin schimbarea valorii gramaticale). Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare). Omonimele (omofone �i omografe). Arhaismele �i regionalismele.

3.2. �o�iuni de fonetic� (actualizare). Regulile de desp�r�ire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru desp�r�irea în silabe (inclusiv folosirea cratimei �i a apostrofului).

3.3. �o�iuni de sintax� (actualizare). Felul propozi�iilor. Fraza. Propozi�ia regent�. Elementul regent. Coordonarea �i subordonarea.

3.4. Morfosintaxa. 3.4.1. Verbul – (actualizare). Verbele predicative �i verbele nepredicative: copulative (numai a fi,

a deveni) �i auxiliare. Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condi�ional-optativ. Timpuri. Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.

3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile �i func�iile sintactice ale substantivului.

3.4.3. Substitu�i ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal. Pronumele posesiv �i adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri �i func�ii sintactice. Pronumele demonstrativ �i adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri �i func�ii sintactice.

3.4.3.2. �umeralul (actualizare). Valoarea substantival� �i adjectival� a numeralului. Numeralul cardinal �i numeralul ordinal. Func�ii sintactice.

3.4.4. Determinan�ii substantivului Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de compara�ie. Func�ii sintactice.

3.4.5. P�r�ile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de compara�ie. Func�iile sintactice: complement

circumstan�ial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial. 3.4.5.2. Prepozi�ia (actualizare). Regimul cazual. 3.4.5.3. Conjunc�ia (actualizare). Exerci�ii de folosire corect� a adverbului, a prepozi�iei �i a conjunc�iei. 3.4.5.4. Interjec�ia (actualizare). Interjec�ii predicative.

3.5. Sintaxa propozi�iei (actualizare). 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal �i predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi �i a

deveni). 3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat �i subiectul neexprimat (subîn�eles �i inclus). Acordul predicatului cu subiectul.

3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.

3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstan�iale. Complementele circumstan�iale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstan�iale. Complementul direct. Complementul indirect.


Limba �i literatura român� - Clasa a VII-a 19

CLASA A VII-A



Competen�e specifice Con�inuturi asociate 1.1 în�elegerea semnifica�iei generale a

unui mesaj oral

- cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat, text dialogat); elementele esen�iale ale dialogului (inten�ie, parteneri, situa�ie de comunicare);

1.2 sesizarea modalit��ilor de organi-zare a secven�elor textuale ale unui mesaj oral

- modalit��i specifice de ini�iere, men�inere �i încheiere a dialogului; *dialog formal �i dialog informal;

1.3 integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii

- sensul cuvântului în context; sesizarea rela�iilor de sinonimie, antonimie, omonimie într-o comunicare oral�;

- împrumuturile; cuvintele polisemantice; polisemia �i omonimia – asem�n�ri �i deosebiri

- *unit��i frazeologice 1.4 sesizarea abaterilor de la normele

limbii literare într-un mesaj ascultat - construc�ii pleonastice �i atrac�ia paronimic�;

dezacorduri gramaticale; nedublarea complementului direct �i indirect; *nume proprii gre�it accentuate;


discu�ii de confruntare a opiniilor; ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discu�ie de partenerii de comunicare.


Competen�e specifice Con�inuturi asociate 2.1 asigurarea coeren�ei ideilor expri-

mate într-un mesaj oral - formularea ideii principale; rela�ionarea ideilor

principale cu ideile secundare; construirea unor texte orale de tip narativ, descriptiv �i informativ; rezumarea unui text;

- modalit��i de exprimare a preferin�elor �i a opiniilor; 2.2 valorificarea categoriilor semantice

înv��ate, în contexte diferite - sensurile unor cuvinte în contexte diferite; mijloacele

de îmbog��ire a vocabularului; antonime, sinonime, omonime, paronime �i cuvintelor polisemantice în contexte diferite; *unit��i frazeologice;

2.3 respectarea normelor morfosin-tactice în propozi�ii �i în fraze

- utilizarea corect� a p�r�ilor de vorbire flexibile �i neflexibile înv��ate; construirea corect� a unor enun�uri din punct de vedere sintactic; construirea unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natur�, a unor fenomene; construirea unor nara�iuni simple; utilizarea expresiv� a limbii;

- corectarea unor construc�ii pleonastice; utilizarea paronimelor; folosirea corect� a accentului;



Competen�e specifice Con�inuturi asociate 2.4 adaptarea vorbirii la situa�iile

speciale sau neprev�zute de dialog sau monolog

- adaptarea comportamentului verbal �i nonverbal la o situa�ie de comunicare inedit�; *dialogul formal �i informal; continuarea unui dialog cu început dat; modalit��i de exprimare a preferin�elor �i opiniilor; utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog;

- *acte de vorbire (de exemplu: sus�inerea unei conversa�ii; formularea de argumente sau contraargumente într-o discu�ie; formularea unei opi-nii; stabilirea de compara�ii sau de analogii);

- dificult��i privitoare la utilizarea corect� a pronumelui reflexiv, la clasele cu elevi ce apar�in minorit��ilor et-nice;

2.5 cooperarea în interac�iunile de grup - confruntarea opiniilor; *acte de vorbire (prezentarea unor lucr�ri/ materiale/ activit��i realizate în echip�).


Competen�e specifice Con�inuturi asociate 3.1 citirea unei variet��i de texte literare

sau nonliterare, demonstrând în�ele-gerea sensului acestora

- diferen�ele dintre textele literare �i nonliterare; semnifica�iile/ sensul global al unor texte literare (populare �i culte, apar�inând diverselor genuri �i specii); structuri în textele epice �i lirice; texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol;

- cartea - obiect cultural: *editura, colec�ia*, asteriscul*, subsolul de pagin�*;

3.2 recunoa�terea modalit��ilor specifice de organizare a textului epic �i a procedeelor de expresivi-tate în textul liric

- tr�s�turile specifice celor dou� genuri (epic �i liric) în textele literare studiate; tr�s�turi ale speciilor literare: nuvela, imnul;

- structuri în textele epice (timp, spa�iu, modalit��i de caracterizare a personajelor, *procedee de legare a secven�elor) �i lirice (concordan�a dintre forma grafic� a poeziei �i ideea transmis� de aceasta;

- procedee de expresivitate artistic� (repeti�ia fonetic�/ alitera�ia, metafor�, hiperbol�; epitet, compara�ie, repeti�ie, enumera�ie, antitez�) în textul liric; versifica�ia (tipuri de rim�, ritmul, piciorul metric, tipuri de ritm);

* Con�inuturile marcate cu asterisc sunt facultative.



Competen�e specifice Con�inuturi asociate 3.3 sesizarea corectitudinii �i valorii ex-

presive a categoriilor gramaticale �i lexicale înv��ate, într-un text citit

- categorii morfologice specifice p�r�ilor de vorbire (actualizare �i con�inuturi noi): verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul, adverbul, prepozi�ia, conjunc�ia, interjec�ia; rela�ii �i func�ii sin-tactice; raporturi de coordonare �i de subordonare în propozi�ie �i fraz�;

- rolul utiliz�rii categoriilor morfologice �i sintactice într-un text; schimbarea semnifica�iei unor cuvinte în func�ie de contextul în care apar; rela�ii de sinonimie, antonimie, omonimie �i polisemie într-un text dat; *unit��i frazeologice;

- mijloacele de îmbog��ire a vocabularului (derivarea, serii derivative, compunerea, schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea, împrumuturile);


Competen�e specifice Con�inuturi asociate 4.1 exprimarea, în scris, a propriilor o-

pinii �i atitudini - redactarea nuan�at� în raport cu structura �i motiva�iile

personale; descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele �i motivarea op�iunilor

4.2 utilizarea corect� �i nuan�at� a cate-goriilor semantice înv��ate

- sensul omonimelor �i a paronimelor în diferite contexte; utilizarea sinonimelor în scopul evit�rii repeti�iilor; antonime; cuvinte polisemantice;

4.3 organizarea secven�elor textuale în func�ie de o cerin�� specific�

- alc�tuirea planului unei lucr�ri pe o tem� dat�; - structurarea unui text propriu în secven�e distincte în

func�ie de tipul acestuia: rezumat, caracterizare de personaj, comentarea unor secven�e din textele studiate sau a semnifica�iilor titlului unui text, scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative;

- redactarea unei cereri în diverse scopuri; fi�e de lectur�; �prezentarea unor evenimente culturale; texte destinate prezent�rii unui auditoriu;

- dispunerea în pagin� a diverselor texte; scrierea îngrijit�, lizibil� �i corect�

4.4 utilizarea corect� a flexiunii nominale �i verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice �i de punctua�ie

- p�r�ile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, pro-numele, numeralul, adjectivul) �i neflexibile (adver-bul, prepozi�ia, conjunc�ia, interjec�ia); rela�ii �i func-�ii sintactice;

- construirea corect� �i expresiv� a unui text din punct de vedere sintactic; utilizarea adecvat� a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; utilizarea conectorilor adecva�i la nivelul propozi�iei �i al frazei; folosirea unor grupuri verbale �i nominale pentru a spori expresivitatea comunic�rii; ortografierea unor structuri verbale �i nominale;



Competen�e specifice Con�inuturi asociate 4.5 folosirea modalit��ilor variate pen-

tru realizarea expresivit��ii textului - realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în

func�ie de propriile percep�ii/propria imagina�ie; compuneri narative, descriptive �i dialogate, cu valorificarea categoriilor semantice înv��ate; construirea unor scurte povestiri; inserarea dialogului în compuneri; redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejur�ri; rezumarea textelor epice �i caracterizarea peronajelor.

CON�INUTURI

Unit��ile de con�inut tip�rite cu litere aldine constituie no�iuni noi pentru clasa a VII-a.

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Editura*. Colec�ia*. Asteriscul*. Subsolul de pagin�*.

1.2. Teoria literar� 1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (�procedee de legare a secven�elor,

timp, spa�iu, modalit��i de caracterizare a personajelor) �i lirice (concordan�a dintre forma grafic� a poeziei �i ideea transmis� de aceasta).

1.2.2. Figurile de stil. Repeti�ia fonetic� (alitera�ia). Metafora. Hiperbola. 1.2.3. Versifica�ia. Tipuri de rim�. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic �i

trohaic). 1.2.4. Genuri �i specii. Genurile epic �i liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.

1.3. Textul 1.3.1. Texte literare - populare �i culte - apar�inând diverselor genuri �i specii. 1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol.

Se vor selecta 6-8 texte literare de baz�, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu �i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi înso�ite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea s� aleag� texte-suport în m�sur� s� eviden�ieze no�iunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 �i 1.3.1. �i 1.3.2. Aceste texte trebuie s� respecte urm�toarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârst�.

2. Practica ra�ional� �i func�ional� a limbii 2.1. Comunicarea oral�

2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat �i cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalit��i de exprimare a preferin�elor �i a opiniilor.

2.1.2. Situa�ia de comunicare. Situa�ia de comunicare dialogat� �i monologat� (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).

�Dialogul formal �i dialogul informal. *Se recomand� ca elevii s� poat� realiza urm�toarele acte de vorbire:

- sus�inerea unei conversa�ii (direct sau telefonic); - prezentarea unor lucr�ri / materiale / activit��i realizate individual sau în echip�; - formularea de argumente sau contraargumente într-o discu�ie; - stabilirea de compara�ii sau de analogii; - formularea unei opinii.

* Con�inuturile marcate cu asterisc sunt facultative.



2.2. Scrierea 2.2.1. Procesul scrierii. Alc�tuirea planului unei lucr�ri pe o tem� dat�. Organizarea �i

reorganizarea unui text propriu. Cererea. 2.2.2. Contexte �i forme de realizare

Fi�a de lectur�. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expozi�ii, premiera unui spectacol de teatru, festivit��i de premiere etc.). Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele �i motivarea op�iunilor. Compuneri narative, descriptive �i informative; inserarea dialogului în compuneri. Comentarea unor secven�e din textele studiate; comentarea semnifica�iilor titlului; rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj.

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradi�ional� sau de alt� natur�, de ordonare, de combinare �i

de tratare didactic� a unit��ilor de con�inut din acest capitol �ine exclusiv de op�iunea autorului de manual �i a profesorului. Se recomand� ca abordarea acestor aspecte s� fie corelat� cu studiul textului literar �i nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigen�� absolut necesar�, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concep�ia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este c�, în �coal�, predarea-înv��area va urm�ri „limba în func�iune”, în variantele ei oral� �i scris�, normat� �i literar�, iar nu „limba ca sistem abstract”.

Intereseaz� viziunea comunicativ-pragmatic� a prezentei programe, nu predarea în �i pentru sine a unor „cuno�tin�e gramaticale”, ci abordarea func�ional� �i aplicativ� a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunic�ri corecte �i eficiente. În acest sens, se recomand�, în toate cazurile, exerci�ii de tip analitic (de recunoa�tere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferen�iere) �i de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construc�ie). Se vor eviden�ia aspecte �inând de ortografie, de punctua�ie �i de ortoepie, de exprimare corect� în toate situa�iile care impun o asemenea abordare. Se sugereaz� ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul s� actualizeze cuno�tin�ele asimilate anterior de c�tre elevi având ca baz� texte ilustrând limba român� contemporan�, pornind de la un text, de la o situa�ie concret� de comunicare, �i nu de la no�iunile teoretice.

Dimensiunea stilistic� a faptelor de limb� se preconizeaz� a fi tratat� la sec�iunea consacrat� studiului textelor literare �i de câte ori profesorul g�se�te solu�ia practic� cea mai eficient�.


3. Elemente de construc�ie a comunic�rii 3.1. �o�iuni de sintax�

Raporturile de coordonare �i de subordonare în propozi�ie �i în fraz�. 3.2. Lexicul

Sensul cuvintelor în context. Mijloacele de îmbog��ire a vocabularului.(actualizare) Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ). Compunerea (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Împrumuturile. Pleonasmul. Paronimele. Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime. Cuvintele polisemantice. Polisemia �i omonimia: asem�n�ri �i deosebiri. *Unit��i frazeologice.

3.3. �o�iuni de fonetic� (actualizare).

Folosirea corect� a accentului în limba român�. �Nume proprii gre�it accentuate.

3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ie�i, a se face, a r�mâne, a însemna, a p�rea.

Diatezele: activ�, pasiv� (complementul de agent), reflexiv� (pronumele reflexiv). Modurile. Timpurile. Persoana. Num�rul (actualizare). Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). Verbele personale �i verbele impersonale. Propozi�ia f�r� subiect. Locu�iunea verbal�.



Func�iile sintactice ale verbului �i ale locu�iunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complemente circumstan�iale, atribut verbal).

3.4.2. Substantivul (actualizare). Locu�iunea substantival�. Func�iile sintactice ale substantivului �i ale locu�iunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstan�iale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepozi�ional, apozi�ional)

3.4.3. Substitu�i ai substantivului. 3.4.3.1. Pronumele (actualizare)

Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme �i cazuri. Pronumele �i adjectivul pronominal nehot�rât. Forme, cazuri �i func�ii sintactice. Pronumele �i adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri �i func�ii sintactice. Pronumele �i adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri �i func�ii sintactice. Pronumele �i adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce. Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri �i func�ii sintactice. Adjectivul pronominal de înt�rire (exerci�ii de acord). Func�ii sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstan�ial de loc, de timp �i de mod, atribut pronominal genitival �i atribut pronominal prepozi�ional).

3.4.3.2. �umeralul (actualizare). �Alte tipuri de numerale. Func�iile sintactice ale numeralului.

3.4.4. Determinan�ii substantivului Adjectivul (actualizare). *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba român� actual�. Locu�iunea adjectival�. Func�iile sintactice ale adjectivului �i ale locu�iunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ).

3.4.5. P�r�ile de vorbire neflexibile. 3.4.5.1. Adverbul (actualizare).

Adverbele interogative, relative, *nehot�râte. Locu�iunea adverbial�. Adverbele predicative �i locu�iunile adverbiale predicative. Func�iile sintactice ale adverbului �i ale locu�iunii adverbiale (complement circumstan�ial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ). Adverbe f�r� func�ie sintactic�.

3.4.5.2. Prepozi�ia (actualizare). Locu�iunea prepozi�ional�. Regimul cazual.

3.4.5.3. Conjunc�ia (actualizare). Conjunc�iile �i locu�iunile conjunc�ionale coordonatoare �i subordonatoare.

3.4.5.4. Interjec�ia (actualizare)


Limba �i literatura român� – Clasa a VIII-a 25

CLASA A VIII-A



Competen�e specifice Con�inuturi asociate 1.1 în�elegerea semnifica�iei generale a

mesajului oral, sesizând progresia �i coeren�a ideilor exprimate

- cuvinte-cheie într-un mesaj oral; - monologul: texte narative, descriptive, informative,

argumentative; dialoguri pe diverse teme; 1.2 sesizarea semnifica�iei îmbin�rii

elementelor verbale cu cele nonver-bale (gest, mimic� etc.) într-un text oral

- elemente nonverbale care înso�esc mesajele orale; rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru;

1.3 sesizarea adecv�rii elementelor lexicale utilizate la scopul mesa-jului ascultat

- cuvântul �i contextul; sensul propriu �i sensul figurat; gre�eli lexicale în comunicare; construc�ii pleonastice �i atrac�ia paronimic�; sinonimele, antonimele, omonimele, cuvinte polisemantice;

- vocabularul fundamental �i masa vocabularului; mijloacele interne �i externe de îmbog��ire a vocabularului; familia de cuvinte; împrumuturi lexicale, neologisme sesizate în mesajele orale ascultate;

- *prefixoidele, *sufixoidele 1.4 sesizarea particularit��ilor lexico-

gramaticale ale unui mesaj ascultat

- abateri de la normele limbii literare; particularit��ile vorbirii regionale; identificarea categoriilor gramaticale înv��ate; observarea rela�iilor sintactice într-o propozi�ie sau într-o fraz�, în func�ie de inten�ionalitatea comunic�rii;

- sintaxa propozi�iei �i a frazei (predicatul �i propozi�ia subordonat� predicativ�, subiectul �i propozi�ia subordonat� subiectiv�, atributul �i propozi�ia subordonat� atributiv�, complementul direct �i propozi�ia subordonat� completiv� direct�, complementul indirect �i propozi�ia subordonat� completiv� indirect�, complementele circumstan�iale de loc, de timp, de mod, de cauz�, de scop; propozi�iile circumstan�iale de loc, de timp, de mod, de cauz�, de scop, condi�ional�, concesiv�, consecutiv�);


- ascultarea atent� a interlocutorilor în cadrul lucrului în echip�; ierarhizarea ideilor receptate; receptarea �i re�inerea ideilor �i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog;

- con�tientizarea pozi�iei proprii de intrare sau de ie�ire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog;

- *acte de vorbire.




Competen�e specifice Con�inuturi asociate 2.1 construirea unui discurs oral pe o

tem� dat� - monologul: text narativ, text descriptiv, text

informativ, text argumentativ; - formularea ideilor pornind de la o tem� dat�;

construirea unei expuneri în care s�-�i exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog; structurarea unui dialog pe o tem� dat�; caracterizarea unui personaj, rezumarea; prezentarea unor tr�s�turi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile �i speciile studiate; prezentarea unor produse realizate individual sau în echip�; dezvoltarea unui enun� sau a unui cuvânt într-o secven�� textual� oral�; argumentarea oral� a unor puncte de vedere;

2.2 utilizarea în mod nuan�at a categoriilor lexicale într-un mesaj oral

- sens propriu �i sens figurat, sensul propriu de baz� �i sensurile secundare; sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; utilizarea corect� a neologismelor în contexte diverse; corectarea construc�iilor pleonastice; corectarea gre�elilor determinate de atrac�ia paronimic�;

2.3 utilizarea corect� a rela�iilor sintactice în textele orale proprii

- enun�ul, fraza; rela�ionarea p�r�ilor de propozi�ie în propozi�ii �i a propozi�iilor în fraze, în func�ie de inten�ionalitatea comunic�rii; rolul elementelor de leg�tur� în fraz�; contragerea unor propozi�ii în p�r�ile de propozi�ie corespunz�toare sau expansiunea unor p�r�i de propozi�ie în propozi�iile corespunz�toare;

2.4 îmbinarea corect� a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral

- prezentarea oral� pe o tem� dat�, în func�ie de situa�ia de comunicare; *îmbinarea elementelor verbale, nonverbale �i paraverbale în monolog �i dialog; *acte de vorbire;

2.5 captarea �i men�inerea aten�iei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului

- situa�ia de comunicare monologat� �i dialogat�; prezentarea oral�, cu folosirea unor tehnici variate de captare �i men�inere a aten�iei publicului / interlocutorilor (introducere în tem� prin propunerea unei idei surprinz�toare, men�inerea contactului vizual cu interlocutorii, sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente); *acte de vorbire.




Competen�e specifice Con�inuturi asociate 3.1 dovedirea în�elegerii unui text li-

terar sau nonliterar, pornind de la cerin�e date

- structura textelor narative (logica ac�iunii, timpul, spa�iul nara�iunii); rela�iile dintre personaje; structura textelor lirice, eul liric;

- moduri de expunere; ordinea logic� �i cronologic� a ideilor / întâmpl�rilor dintr-un text; procedee de expresivitate artistic� în textele studiate (figuri de stil: alegoria, repeti�ia fonetic�/ alitera�ia, metafor�, hiperbol�, epitet, compara�ie, repeti�ie, enumera�ie, antitez�); sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; versifica�ia (m�sura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa; versul liber*);

- tr�s�turile specifice celor trei genuri (epic, liric �i dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; opera dramatic�: tr�s�turi generale; specii literare obligatorii: balada popular�, romanul (fragment); *scrieri SF;

- texte literare (populare �i culte – apar�inând diverselor genuri �i specii); texte nonliterare (texte publicitare, *articolul de ziar/ de revist�);

3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbog��ire a vocabu-larului �i a categoriilor semantice studiate

- corectitudinea �i expresivitatea p�r�ilor de propozi�ie �i a propozi�iilor într-un text dat; rolul p�r�ilor de propozi�ie �i al propozi�iilor în func�ie de inten�ia �i specificul comunic�rii într-un text dat; cuvinte �i construc�ii incidente; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor �i al neologismelor; cuvinte derivate, compuse sau ob�inute prin conversiune; categorii semantice studiate; *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar; elemente de limb� �i de stil în textul literar; figurile de stil, versifica�ia;

- mijloacele interne de îmbog��ire a vocabularului, familia de cuvinte; prefixoidele*, sufixoidele*; mijloacele externe de îmbog��ire a vocabularului;

3.3 identificarea valorilor etice �i culturale într-un text, exprimându-�i impresiile �i preferin�ele

- elemente etice �i culturale în texte literare �i nonliterare �i exprimarea propriei atitudini fa�� de ele;

- cartea-obiect cultural (actualizare).




Competen�e specifice Con�inuturi asociate 4.1 redactarea diverselor texte,

adaptându-le la situa�ia de co-municare concret�

- exprimarea în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; eviden�ierea tr�s�turilor unui obiect (peisaj, oper� de art�, persoan�), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret;

- organizarea planului unei lucr�ri pe o tem� dat�; caracterizarea unui personaj, rezumare; redact�ri vizând ilustrarea unor tr�s�turi ale genurilor �i ale speciilor studiate; comentarea unor secven�e din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerin�e date (de exemplu: elemente de structur� a operei literare; elemente de limb� �i de stil, figurile de stil, versifica�ia etc.); *conspectul;

4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cuno�tin�elor de morfo-sintax�, folosind adecvat semnele ortografice �i de punctua�ie

- enun�ul, fraza, p�r�i de propozi�ie �i propozi�ii (predicatul �i propozi�ia sub

mo.0n.romo.0n.ro/2009/0761bis_2009.pdfmo.0n.ro

Documents