Colegiul National Gheorghe Sincai

De ce o numim Renastere? Acesta este, in cele din urma, un nume francez pentru o miscare italiana, care a inceput sa fie folosita in mod regulat doar de la jumatatea secolului al XIX-lea, desi istoricul de arta italian Giorgio Vasari folosise si el un echivalent italian, Rinascita in 1550. Cuvantul Renastere inseamna, desigur, renastere si combina tendinta de a privi in urma, spre modelele antice, cu sensul de noutate pe care nasterea il reprezinta.Renasterea reprezinta ,,un salt urias si un progres major in gandirea umana (Jacob Burckhardt), ea marcheaza inceputul unei noi ere ,prin trecerea de la gotic la epoca moderna .Renasterea este denumirea folosita pentru a descrie perioada schimbarilor culturale ce au avut loc in secolele al XV lea si al XVI lea in Italia si care au influentat, in final, cea mai mare parte a Europei. Renasterea a dus la o schimbare a valorilor umane un avand de energie si de incredere in potentialul uman care a avut numeroase consecinte. Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot enumera inflorirea artelor si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor in viata societatii.

Renasterea a inceput in Italia. Cauzele care au adus la aparitia acestui curent sunt multiple. Italia era, la acea data, cea mai bogata tara din Europa si era posesoarea unei indelungate traditii artistice. Avea multe orase independente, infloritoare economic, populate cu comercianti si bancheri nerabdatori sa-si vada numele imortalizat in diferite portrete comandate, in palate noi care se construiau sau in capele somptuase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit artistilor suficiente oportunitati pentru a-si imbunatatii stilul si pentru a-si etala talentele.

Astazi, Reanasterea inseamna, printre altele, o perioada istorica, dar dezbaterile cu privire la datele specifice, care ii pot fi atribuite continua. In istoria artei, deceniul anilor 1420, cand pictorul Massaccio, sculptorul Donatello si arhitectul Brunelleschi lucrau cu totii la Florenta, este deseori descris ca perioada de inceputa Renasterii. Dar majoritatea istoricilor de arta il considera pe Giotto (1266-1337) pictor renascentist timpuriu, iar cercetatorii lumii savante renascentiste ii includ pe poetul Petrrarca (1304-1374) si pe prozatorul Boccaccio (1313-1375) printe eruditii Renasterii timpurii. Anii 1490 sunt de obicei considerati anii de inceput ai Renasterii medii, martora nu numai a creatiei lui Rafael, Leonardo sau Michelangelo, aflati in plina forta creatoare ci si a traumei create create de invazia franceza a Italiei in 1494.

Cultura Renasterii, reflectand conceptiile generale ale clasei burgheze in ascensiune, isi datoreaza stralucirea faptului ca are drept temelie ideologica principiul liberei dezvoltari a personalitatii omenesti, eliberata de rigorile docmelor, prejudecatilor si superstitiilor religioase; incrderea nelimitata in forta omului si posibilitatile sale morale,imtelectuale, creatoare in orice domeniu;capacitatea sa de a actiona si a modifica lumea si viata;refuzul ascetismului si aprecierea exclusiva a vietii materiale si a valorilor pur umane;in fine-promovarea spiritului critic combativ si esentialmente laic;admirand paganismul antic.

Aceasta a fost cea mai mare evolutie progresista din cate traise omenirea pana atunci-scrie Engels in introducerea a Dialectica Naturii-o epoca ce avea nevoie de titani care a creat titani, titani ca gandire, pasiune si caracter, ca multilateritate si eruditie...

Idealurile progresiste ale oamenilor Renasterii nu se puteau realiza in conditiile vietii burgheze, dominate de relatiile capitaliste. Astfel, idealul omului multilateral-l`uomo universale-nu este realizabil intr-o societate bazata pe legea concurentei si a specializarii excesive care masinizeaza omul, dezumanizandu-l.De asemenea, idealul liberei dezvoltari a intregii fiinte-fizice, intelectuale, si morale-a omului nu era si nu este posibila in conditiile relatiilor capitaliste care incep sa se consolideze in epoca Renasterii.

Idealul uman al Renasterii se refera la afirmarea plenara a personalitatii omenesti, dezvoltarea armonioasa intemeiata pe un aport intre microcosm si macrocrosm, imbinarea dntre viata activa si cea contemplativa.Omul trebuie sa acumuleze insusiri morale, sa dobandeasca insusiri fizica si intelectuale Toate acestea urmarind indeplinirea formulei Sunt om si nimic din ceea ce este omenesc nu-mi socotesc strain, afirmatie care apartine scriitorului latin Terentiu.

Literatura, studiul limbilor straine si al celor clasice, filosofice, arta (muzica, pictura, dansul), sporturilor timpului, arta conversatiei, spiritul ludic, interesul pentru descoperirile stiintifice, reprezinta preocuparile omului renascentist, omul universal caruia nu-i lipseste nici dimensiunea religioasa. Marsilio Ficino vorbeste despre doua suflete: unul senzitiv, si altul intelectiv, insuflat de Dumnezeu.

In perioada Renasterii, au luat o amploare deosebita, artele plastice si arhitectura, care par sa concentreze tot ce inseamna umanism. De exemplu, in arhitectura se trece de la verticalitatea stilului gotic, dominant in Evul Mediu la constructia pe orizontala. De exemplu, Catedrala Sf.Petru din Roma.Tot sub influienta modelelor antice, sculptura depaseste functia decorativ simbolica din perioada gotica, apropiindu-se de natura si cautand sa exprime individualitatea fiintei umane si mai ales interioritatea ei. Materialele preferate ale sculptorilor sunt marmura si bronzul. Reprezentarile pastreaza modelul antichitatii, imaginile zeilor, inspirand robustete, la care se adauga insa exprimarea unor stari interioare.Pictura Renasterii inseamna depasirea acelor preocupari privind numai reprezentarea statica a lucrurilor sfinte (influienta bizantina) si descopera perspectivismul, spatiul geometrizat, efectul de adancime prin jocul de lumini si umbre, prin expresivitatea portretului, prin apropierea de secol, de natura, chiar si atunci cand este vorba de subiecte religiose.

Italia era o tara cu multe orase frumoase, fiecare dintre ele avand o anumita traditie artistica. Nu exista, insa nici o indoiala ca Florenta a fost pe primul loc, in secolul al XV-lea, in care a aparut curentul artistic numit Renastere.

Construirea catedralei orasului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist, multe ocazii de a-si demonstra talentul. In anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea sa proiecteze si chiar sa realizeze portile de bronz ale baptisterului catedralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de placi, formand un relief. (Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acelasi material,ca de exemplu moneda metalica). Concursul a fost castigat de Ghiberti cu lucrarea Sacrificiul lui Isaac. Isaac era reprezentat gol, avand un corp atletic, clasic-o maniera foarte diferita fata de vechiul stil, ascetic, bisericos al artei epocii medievale.Capodobera lui Ghiberti o reprezinta cele doua seturi de porti ale baptisterului din Florenta. Un numar mare de artisti renumiti au invatat arta sculpturii in atelierul artistului, printre care si Donatello (1386-1466) care si-a intrecut maestrul. Opera lui, plina de viata, cu multe trasaturi clasice, include si celebra sculptura din bronz, David. Ea a fost creata in anul 1430 si a constituit inceputul unei noi perioade a Renasterii. David apare ca un razboinic gol, cu un picior pe capul lui Goliat. Statuia a fost prima lucrare de dimensiuni mari, reprezentand un nud, in picioare, in arta europeana de dupa antichitate.

Apartinand aceleiasi generatii, Filippo Brunelleschi (1377-1446) a fost unul dintre cei mai mari arhitecti ai Renasterii timpurii. Originar din Florenta, el a studiat monumentele antice care i-au influntat pe multi arhitecti si oameni de stiinta. Teoria antica romana si operele reprezentative au devenit cunoscute pe scara larga si multe din elementele arhitecturii clasice (coloane, padimente triunghiulare,arcade rotunde si domuri) au inceput sa fie utilizate. Aceste influente s-au facut simtite in arhitectura multor cladiri si ele au continuat pana in zilele noastre. Cea mai renumita lucrare a lui Brunelleschi este cupola bisericii Santa Maria dei Fiore, proiectata in anul 1420,o mare realizare inginereasca, datorata in mare masura tehnicilor romane pe care artistul le-a studiat. Tot el a fast cel care a enuntat,pentru prima data, legile perspectivei desenarea unei scene pe a suprafat, plana, astfel incat desenul sa para a avea adancime, prin indepartarea graduala de prim-plan. Principiul enuntat a fost de o mare valoare pentru sculptura (de exemplu la crearea reliefurilor) dar mai ales pentru pictura. Pictorii nu aveau modele antice pe care sa le poata imita,neexistand nici un artist grec sau roman a carui opera sa fie cunoscuta. Ei au inceput sa creeze in spiritul antichitatii, spirit pe care ei si-l imaginau a fi cel mai potrivit. Massacio (1401-1428) a fost primul pictor care a creat imagini monumentale in spirit naturalist.

Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici, o familie de bancheri si de negustori care traiau intr-un stil regal. Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica orasul si numele familiei. Alaturi de altii, ei au

comandat pictorilor lucrari cu nenurrulrate detalii decorative, in culori stralucitoare. Cel mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost Sandro Botticelli (1445-1510),ale carui contururi ferme, culori intr-o paleta foarte bogata si personaje distincte, au conferit picturilor sale o nota deosebita.

Adoratia Magilor, capodopera a pictorului Botticelli, este un exemplu de scena religioasa, in care este prezent si patronul artistului, un Medici mandru, preocupat de propria-i persoana, in contrast evident cu Madona si Pruncul. Cele mai cunoscute lucrari ale lui Botticelli, Primavera si Nasterea Zeitei Venus sunt lucrari reprezentative pentru un alt ideal al Renasterii -pasiunea pentru mitologia clasica si ideile filosofice mistice.Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Renasterii timpurii si care nu erau florentini, se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506) si Piero della Francesca (1415-1492). Piero utiliza cu foarte multa precizie arta perspectivei,ca de exemplu in lucrarea Biciuirea. Perspectiva,alaturi de personajele ale ce emana mult calm, fac ca operele lui Piero sa aibe un aer distinct, de etemitate.

Perioada cuprinsa intre anii 1500 si 1530 este cunoscuta in istoria artelor ca Renasterea tarzie. Generatiile de artisti ajunsi la maturitatea lor artistica, si-au perfectionat arta utilizarii perspectivei, "chiaroscuro" (umbrirea) si chiar alte tehnici cu scopul de a-si convinge spectatorii asupra realismului personajelor si scenelor. In perioada Renasterii tarzii, Roma a ocupat locul Florentei, ca centru al artei italiene, cu toate ca toti marii artisti care lucrau in oras erau veniti din alte parti.

Roma le-a oferit sprijin artistilor- Papa Leon al X-lea si Julius al II-lea au avut preocupari artistice pentru a reda capitalei vechea ei maretie dar si dorinta de a fi imortalizati. Prin angajarea celor mai renumiti artisti contemporani, Sfintii parinti au contribuit la crearea unor capodopere, cum ar fi Capela Sixtina si splendida biserica Sfantul Petru, cea mai mare biserica din lumea crestina.

In perioada Renasterii tarzii, existau trei mari artisti, considerati a fi artisti de geniu. Contemporanilor, artisti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau "superartisti". Tot in aceasta perioada a aparut si convingerea ca artistul este o persoana deosebita,mai degraba, decat un simplu meserias care-si indeplineste un contract. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai in varsta decat ceilalti doi. Un individ ciudat,multi-talentat, el a lasat posteritatii doar cateva picturi si a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona printre stanci si Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic -asemanator cu viata, dar totusi misterios. Ca si Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475-1564) era florentin. El era un sculptorsi pictor de geniu si a petrecut patru ani din viata pictand tavanul Capelei Sixtine, o capodopera reprezentand scene biblice, incepand cu Creatia. Capela Sixtina

Aceasta lucrare monumentala este unica in istoria artei. Michelangelo a proiectat si a executat singur capodopera, aproape fara nici un ajutor, in doar patru ani. Pe cupola centrala a tavanului sunt executate noua picturi de dimensiuni mari care redau povestea Creatiei, Pacatul lui Adam si Potopul. Intre vitralii, spatiile sunt acoperite cu reprezentarile a 12 profeti si sibile prevestind venirea lui Christos. Mai sunt cam 200 de personaje de dimensiuni mari, pictate intr-un stil viguros si ale caror posturi sunt uneori neobisnuite.

Rafael (1483-1520) a fost cel mal pur dintre clasici, creand adevarate capodopere ale serenitatii si armoniei chiar si atunci cand reprezenta actiuni pline de vigoare. Picturile sale care o ilustreaza pe Madona, umana si gratioasa, dar totusi pura si idealizata, au pus temelia unui nou stil in picturn, stil care a durat secole intregi. Printre cele mai remarcabile lucrari ale sale se numara frescele pictate pentru Stanza,apartamentele Papei de la Vatican. Printre acestea cea mai celebra este fresca Scoala ateniana care reprezinta incununarea clasicismului din perioada Renasterii tirzii. Cel mai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Braffiante (1444-1514). El este cel care a dat o noua dimensiune, clasica, cladirilor simetrice, ca in cazul cladirii Tempietto din Roffia. Braffiante este cel care a proiectat biserica Sf.Petru care urma sa aibe capelele dispuse radial si un acoperis boltit. In istoria lunga si complicata a acestei biserici a fost implicat si Michelangelo, alaturi de multi altii.

Venetia, inconjurata aproape in intregime de mare, a fost izolata de restul Italiei si impactul Renasterii s-a produs relativ tarziu. Incepand insa cu sfarsitul secolului al XV-lea, in Venetia au inceput sa apara mai multi pictori renumiti printre care Giovanni Bellini (1430-1516),Giorgione (1476-1510) si Tizian (1487-1576).Spre deosebire de ceilalti pictori italieni, artistii venetieni erau mai degraba, "fizici" decat "intelectuali". Cel mai cunoscut dintre ei, Tizian, era un maestru inegalabil in simtul culorilor si textura. El a creat numeroase portrete impresionante. In arhitectura, venetianul Andrea Palladio (1508-1580) a adoptat modelele romane pentru a crea un stil nou de palate si a influentat multi arhitecti vreme de mai multe secole. Cam din anul 1530 clasicismul renascentist a fost inlocuit cu un curent mai extravagant, numit manierism. Sfaritul Renasterii este deseori considerat a fi avut loc in acelasi timp cu "Sacco di Roma" (pradarea orasului Roma de catre trupele conduse de Carol Quintul), care a dus la schimbari dramatice in Italia. Totodata el reflecta si faptul ca Renasterea tarzie ajunsese intr-un punct mort: perfectiunea fusese atinsa si trebuiau explorate noi directii in arta.

SCOALA ATENIANA este cea mai frumoasa fresca pictata de Rafael, in Stanza de la Signatura,apartamentele private ale Papei de la Vatican. Foarte prolific, Rafael a inceput sa creeze cand avea doar douazeci si cinci de ani. El a inclus in operele sale scene ce ilustreaza filosofia, literatura, religia, legea si arta.

SCOALA ATENIANA evoca marii ganditori ai Greciei Antice, venerata atat de artistii medievali cat si de cei renascentisti.Filosofii Platon si Aristotel sunt plasati in centrul imaginii, la capatul treptelor, inconjurati de ganditori si oameni de stiin1a. Printre ei se afla si matematicianul Euclid si astronomul Ptolemeu. Platon, cu barba si par carunt, se spune ca ar semana cu Leonardo da Vinci; filosoful din prim-plan, sprijinindu-se intr-o mana, este probabil portretullui Michelangelo. Subiectul frescei, simetria si atmosfera calma,nobiliara fac din aceasta opera un rezumat al intregului clasicism renascentist.

Cel mai cunoscut arhitect al acelei perioade esteDonato Bramante(1444 1514). El este cel care a dat o noua dimensiune, clasica, cladirilor simetrice, ca in cazul cladirii Tempietto din Roma. Bramante este cel care a proiectat biserica Sfantul Petru, care urma sa aibe capelele dispuse radial si un acoperis boltit. In istoria lunga si complicata a acestei biserici a fost implicat si Michelangelo, alaturi de multi altii.

Tempietto, opera a arhitectului italian Bramante inchinata martiriului Sfantului Petru. Donato Bramante a fost unul dintre cei mai mari arhitecti ai Renasterii tarzii, construind in stilul simetriri clasice.

(sec.XVXVII)

Renasterea este epoca guvernata de o atitudine critica fata de institutiile si mentalitatile medievale, pe fondul unui flux de idei reformatoare si umaniste, ce lupta pentru afirmarea literaturii nationale si pentru combaterea uzului excesiv de teme religioase. Tot ce apare pe plan cultural constituie un mijloc de contracarare a actiunilor clerului sau de politizare a vietii sociale, ghidata de autoritatile statale.

Un important rol, atat in plan politic, cat si cultural, il are burghezia, care, in tarile unde nu este foarte numeroasa, precum Slovacia si Cehia, este inlocuita de orasenime. In Slovacia, spre exemplu, orasenimea era mult ajutata de Monarhie, intrucat aceasta avea nevoie de un aliat puternic impotriva micii nobilimi. Este motivul pentru care orasenimii i se acorda numeroase privilegii, astfel incat unele dintre ele au devenit asa-zise orase-libere, avand puterea necesara de a se administra independent, dar, in acelasi timp, fiind supuse puterii monarhice. Nobilimea, pentru a face fata actiunilor ostile ale celor doi aliati, isi cauta sprijin in randul clerului. Renasterea este epoca renumita pentru conflictul la nivel social intre orasenime/Monarhie si nobilime/cler.

Aceasta perioada este numita si Epoca Umanismului, datorita incercarilor din acest timp de a integra in societate persoane cu idei deschise culturalizarii maselor. Biserica, refractara fata de arta si cultura antica, este mult criticata de umanisti, care acordau o mare valoare intocmai culturii antice. In Italia, leaganul latinitatii, se produce o schimbare uluitoare: limba latina este inlocuita cu limba italiana. Umanismul italian publica aproape toate scrierile poetilor antici.

Se afirma prin Dante Alighieri (Divina comedie), Petrarca (Scrieri),Giovani Boccacio (Decameronul). In Franta, se remarca Rabelais, in Spania, Cervantes, iar in Anglia, literatura umanista este larg acaparata de opera lui Shakespeare.

Lupta pentru eliberarea spiritului uman se manifesta in majoritatea tarilor europene sub forma de erezie, iar cei care sustineau aceasta activitate de a se impotrivi speculatiilor scolastice ale filosofiei vremii erau numiti eretici. Clerul, se uneste in tribunale pentru a condamna reprezentatiile paturilor intelectuale, care nu erau de acor cu asa-zisele dogme religioase. In Cehia si Slovacia, ereticii erau predicatori populari. In secolul al 14-lea, au activat la Praga foarte multi invatati, proveniti din mediul universitar. Toti acestia se bazau pe principiile preluate din alte tari europene, principii care aveau in vadere insanatosirea morala a societatii. Dintre acestia, de seama este Konrad Walthauser, care a propovaduit aceste principii in randul etniei germane. Miscarile lor au premers o miscare de tip national, cu ecouri in intrega Europa, sub conducerea lui Jn Hus, miscare ce poarta numele de husitism.

Jn Hus (1371) provenea dintr-un mediu instarit, fapt ce i-a dat posibilitatea sa studieze si sa cunoasca marile valori ale omenirii. Devine rector al Universitatii Pragheze si, in cele din urma, se implica in diferite miscari prin care incearca sa combata dogmele clerului si sa renasca natiunea slovaca. Predicile sale au la baza ideea unui cler corupt. Ele sunt cunoscute, in literatura de specialitate, sub numele de postile. Intr-o astfel de postila, in 1413, Hus face cunoscuta in randul societatii actiunea de simonie a clerului, prin care membrii acestuia se foloseau de credinciosii naivi pentru a vinde cartile si obiectele sfinte pe sume fabuloase. Pe langa cler, el acuza si alte persoane de rand de a nu respecta canoanele bisericesti. Miscarea lui Hus atrage o serie de dusmani, hotarati sa combata politica acestuia, ceea ce-l determina pe Hus sa elimine un numar mare de persoane din randul Universitatii si sa se retraga in Cehia, pentru a-si continua scrierile.

In anul 1414, Jn Hus este adus in fata Marelui Conciliu Bisericesc din Constanca (Elvetia) pentru a da seama actiunilor sale. Desi i se asigurase protectia imparatului german Sigismund, Hus este condmnat de Marele Conciliu la detentie si, ulterior, la moarte pe rug (6 iulie 1415). In timpul petrecut in inchisoare, predicatorul husist a redactat o serie de scrisori, sub numele Listy, in care, pe langa a-si sustine nevinovatia, continua sa-si predicile ideile legate de influenta clerului asupra societatii. Pe langa aceste scrisori, el este si autorul unei gramatici cehe De ortographia boemica, In 1415, miscarea husita se transforma intr-una revolutionara, organizata pe baze militare, ce isi avea centrul la Praga, in localitatea Tbor. Adeptii acestei miscari sunt numiti taboriti. Actinea ia aspectul unei fortarete sub influenta lui Jn Hus care a adoptat pentru aceasta miscare un statut cunoscut sub numele de Cele 4 articole pragheze, care sustineau:1. libertatea de predica2. inzestrarea clerului si a laicilor cu aceste drepturi si obligatii3. desfiintarea pedepsei bisericesti4. desfiintarea averilor bisericesti

Miscarea husita are ecouri in toate tarile europene, cat si in Tara Romaneasca, ducand la renasterea natiunii prin inlaturarea limbii latine, care este folosita numai in diplomatie si administratie, si dobandirea unei limbi proprii . Ecoul cel mai important al miscarii husite se manifesta in Slovacia prin considerarea limbii cehe drept limba literara a slovacilor. Pentru cultura slovaca, limba ceha are un rol important, intrucat este folosita drept mijloc de intelegere intre indivizi, dar si ca mijloc artistic, prin care s-au editat multe lucrari de ordin stiintific. Autorii unor opere literare sunt revendicati atat de cultura ceha, cat si de cea slovaca.

Motive de insusire a limbii cehe: apropierea geografica necesitatea unei limbi comune in relatiile economice (mica burghezie a avut o contributie deosebita in raspandirea limbii ca mijloc de comunicare) latina devenise greu de folosit. In plan economic, era o limba lipsita de particularitati practice si apartinea mai mult varfurilor sociale cosmopolite, mai putin randurilor sociale. din punct de vedere lingvistic, slovaca nu avea o structura usor de asimilat de catre cei tineri, in special. limba ceha era mult mai raspandita, din punct de vedere teritorial, decat slovaca. In secolele 14-15, devine limba tipariturilor. Postilele lui Hus au existat in limba ceha. Doar cercurile academice restranse predicau in limba latina. foarte multi studenti slovaci studiau la Universitatea Pragheza (1348) separati, din punct de vedere administraativ, slovacii si cehii folosesc ca mijloc de comunicare limba ceha.

Studentii slovaci si maghiari ai Universitatii din Praga, dupa moartea lui Hus, adopta principiile husite. Aceasta intelectualitate instruita la Praga duce la raspandirea limbii cehe ca limba literara in intreaga Slovacia. Limba ceha devenea a treia limba literara la slovaci, dupa slava veche si limba latina. Ideologia husita se extinde pana in Ungaria, astfel incat se interzice vinderea obiectelor sfinte la nivelul populatiei. De asemenea, se pun bazele unui conflict impotriva protestantilor, care doreau mentinerea limbii latine si refuzau adoptarea unei limbi nationale.

Sub domnia lui Matei Corvin (1458-1490), Ungaria a cunoscut o perioada de inflorire pe plan economic si cultural. In traditia populara slovaca, maghiara si roman, el a ramas cunoscut ca un distins protector al artelor Umanismului si Renasterii. Epoca de inflorire a Umanismului in Slovacia este indisolubil legata de numele lui. Si-a pus amprenta in arhitectura oraselor, a infiintat numeroase scoli, cat si prima universitate, la Bratislava, Universitatea Istropolitana (1467-1491).

Reforma lui Martin Luther reclama folosirea limbii nationale pentru necesitati de cult. Era o lupta a protestantilor impotriva catolicilor, ce are urmari nefaste atat pe plan economic, cat si stiintific. Impotriva ideologiei catolice, protestantii au dat nastere unui nou curent filosofic, Rationalismul. In scurt timp, lucrurile se inverseaza prin aparitia unui contracurent lansat de catolici, Contrareforma, ce vizeaza atacul catolicilor asupra protestantilorIn Slovacia, actiunea capata caracter tragic, intrucat Inchizitia distruge cartile protestantilor, ba chiar ii aresteaza si ii condamna la moarte, pornind astfel un razboi religios.

Un alt impuls umanist vine din Ungaria, prin meritul lui Nicolae Olahu (1493 1568). Umanist de origine romana, in 1541, devine cancelar imperial pentru teritoriile libere ale Ungariei, deci, in primul rand, pentru Slovacia si Transilvania. In 1553, este numit arhiepiscop de Strigoniu. Pe teritoriul Slovaciei, Nicolae Olahu a interzis, in calitate de sef al Bisericii Catolice, casatoria in randul preotilor catolici din subordinea lui. La Trnava, pune bazele unei activitati universitare si culturale. Orasul va deveni astfel un centru de formare a culturii nationale slovace. Infiinteaza un colegiu de profil umanist, unde sunt solicitati sa predea profesori ce activau in cadrul unor universitati europene. Cursurile se desfasurau in limba latina, iar ca obiecte principale erau: Gramatica Latina, Poetica, Catehismul, Prozodia, Stilistica. Alte materii sugerate de catre profesori erau: Retorica, Dialectica, Matemativa, Istoria Religiilor, Muzica. Colegiul pare sa dea rezultate, insa interesul scade in timp, datorita neajunsurilor financiare. In 1567, acesta cade prada unui devastator incendiu, urmat de epidemie de ciuma.

In 1615, bazele colegiului sunt reconsolidate de un continuator al initiativei lul Nicolae Olahu, si anume Peter Pazman, care si-a facut studiile la Cluj. In scurt timp, el reuseste sa adune peste 800 de cursanti si transforma colegiul in Universitatea de la Trnava, existenta si astazi.Miscarea husita are ecouri si pe teritoriul Tarilor Romanesti. Studentii care studiasera la Praga si participasera la predicile lui Hus, in special ardeleni, se intorc pe meleaguri romanesti, unde propovaduiesc ideile husiste. Pe langa acesti sudenti, miscarea husita se face cunoscuta si prin intermediul ostasilor lui Matei Corvin. Sunt cercetati cei care nu convin pe deplin ca talcul evangheliilor s-ar atribui influentelor husitismului. Primele texte religioase, aparute in secolele 15-16, sunt puternic determinate de miscarea progresiste a lui Hus.

Ca si in arta si in literatura , renasterea in muzica reprezinta o reinviere a vechilor valori . Nu numai ca se straduie sa ofere placere, dar de asemenea sa miste ascultatorul atat moral cat si spiritual.Marea trezire a artei si a invataturii inceputa in secolul al XIV-lea a tinut pana in secolul al XVI-lea . A fost o perioada importanta , perioada in care arta , stiinta si arhitectura au trecut prin schimbari dramatice . Atunci a avut loc o renastere care a initiat schimbarea de la o lume medievala la una modernaMuzica si compozitia au prins o noua vitalitate incantatoare . Conform umanistilor ( savanti renascentisti care studiaza culturile vechi ale Greciei si Romei ) compozitia muzicii a fost un lucru bun iar a fi capabil sa canti bine vocal si la un instrument era un lucru esential daca doreai sa fii considerat un Copil al Renasterii . Nobilii angajau muzicieni ca sa-si invete copiii sa cante si sa intretina vecinii de rang .

Secolul al XVI-lea a cunoscut in mod particular dezvoltarea multor instrumente noi si cele mai populare au fost acelea care au putut fi folosite de muzicienii amatori fara o mare indemanare. Instrumentele cu corzi au fost preferate , in special cele din familia violei. Viola a fost premergatoarea viorii si a fost cunoscuta din cauza ornamentelor ( dungi de lemn care traversau suportul viorii ) care ajutau indrumarea degetelor in gasirea notelor .Cand canta, viola producea un ton incet si rezonant, satisfacator pentru adunarile familiale .Lauta, un alt instrument favorit, avea de asemenea ornamente si era populara pentru acompaniamentul de voci in aceeasi masura in care o face chitara astazi. Alte instrumente preferate erau fluierul, flautul si cornul. In acest timp harpsicordul, clavecinul si orga au aparut deasemenea ca instrumente muzicale eficiente si se scriau partituri muzicale elaborate special pentru aceste instrumente. Dar muzicienii compuneau si un gen nou si simplu de muzica pe care muzicienii amatori il puteau executa fara a avea prea multa iscusinta. Tehnologia tiparirii partiturii a luat de asemenea o intorsatura ascendenta. Butucii de lemn incomozi care au fost utilizati pentru imprimarea muzicii au fost inlocuiti cu un tip de metal mobil inventat de Ottavio Perucci, un tipograf italian. Noua metoda de imprimare a dus la o crestere in publicarea muzicii, facand muzica mult mai accesibila publicului in general si implicit la o crestere a audientei.

Instrumente noi, imbunatatirea metodelor de imprimare si un mai mare acces la muzica au contribuit la dezvoltarea unui alt gen de muzica, numita muzica de camera. Cum insusi numele sugereaza ,muzica de camera a fost creata pentru a fi prezentata in fata unui auditoriu mic. Muzica era prezentata de cativa muzicieni cu tonalitati deosebite ale vocii, arta cantatului vocal incepand sa ia amploare fata de cea a cantatului la instrument. De asemenea invatatorii umanisti credeau ca cel mai bun mod de a misca auditoriul era sa puna laolalta arta muzicii si poeziei. Astfel s-au dezvoltat doua noi genuri muzicale care satisfaceau aceasta cerinta: sansoneta frantuzeasca si madrigalul italian. Sansoneta si madrigalul. Cantecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe voci iar versurile variau de la povestiri sentimentale de dragoste la descrieri mai prozaice ale vietii la tara. Compozitorii de cantece incercau sa ilustreze atmosfera de poezie cu o muzica corespunzatoare pastrand cat se poate de simpla linia melodica a vocalistului. Asa s-a nascut madrigalul, scris pentru patru sau cinci voci avand o structura poetica libera. Spre sfarsitul secolului al XVI-lea compozitorii au considerat ca madrigalul duce lipsa de acea intensitate ceruta de vechii greci si romani de la oamenii de arta si au incercat reinvierea vechii game muzicale grecesti . Schimbarile contrastante , violente ale starii si emotiei au fost ilustrate prin alternarea melodiilor repezi si incete. Aceasta a dus la o zugravire prin cuvinte in care imaginile erau inlocuite cu forme muzicale. De exemplu, ascensiunea ( inaltarea gamei ) indica un munte , in timp ce coborarea ( caderea gamei ) indica o vale. Puteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile bine definite. Tristetea era exprimata printr-o muzica lenta, iar lipsa armoniei ( discordanta si iritanta pentru ureche ) indica durerea. Bucuria putea fi exprimata de o muzica rapida in acelasi timp armonioasa si placuta la ureche.Muzica ce pana atunci tindea spre o unitate a fost inlocuita de o diversitate de contraste ce reda si oglindea o serie de sentimente . Muzicii i-au fost date profunzime si personalitate.

Spectacolul a fost una din cele mai importante caracteristici ale Renasterii. Oamenii acelor zile sarbatoreau orice , de la zilele sfintilor pana la venirea verii. Trasuri decorate trase de cai purtau cantaretii si actorii care jucau drame , spuneau balade si cantau madrigaluri complexe. Teatrul era de obicei un spectacol special jucat cu acompaniament pompos si exceptionale inventii scenice cum ar fi masina de facut ceata. Dar cea mai mareata muzica a tuturor timpurilor a fost compusa pentru biserica. Corurile erau mici in comparatie cu standardele actuale aproximativ 20-30 de persoane . Vocile crescendo erau introduse de instrumente cum e cornul si trombonul iar in zilele speciale de sarbatoare cum ar fi Craciunul , cantaretii erau adusi din zonele inconjuratoare. Doar biserica romana considera ca muzica trebuie sa fie simpla si usor de inteles , favorizand muzica religioasa a lui Palestrina , cu text scurt , inteligibil. Totusi , mai tarziu, insasi Palestrina a fost prins de sunetele puternice si impresionante ale noii muzici si prefera sa scrie lungi si bogate partituri care redau calitatile cornului .

Cantecul si madrigalul erau compuse pentru mai multe voci iar versurile variau de la povestiri sentimentale de dragoste la descrieri mai prozaice ale vietii la tara. Compozitorii de cantece Incercau sa ilustreze atmosfera poeziei cu o muzica corespunzatoare pastrand cat se poate de simpla linia melodica a vocalistului. Asa s-a nascut madrigalul, scris pentru patru sau cinci voci avand o structura poetica libera.

Spre sfasitul secolul.ui al XVI-lea compozitorii au considerat ca madrigalul duce lipsa de acea intensitate ceruta de vechii greci si romani de la oamenii de arta -si au incercat relnvierea vechii game muzicale grecesti. Schimbarile contrastante,violente ale starii si emotiei au fost ilustrate prin altemarea melodiilor repezi si incete. Aceasta a dus la o "zugravire prin cuvinte" -in care imaginile erau inlocuite cu forme muzicale. De exemplu, ascensiunea (inaltarea gamei) indica un munte, in timp ce coborarea (caderea gamei) indica o vale. Puteau fi recunoscute in muzica starile si emotiile bine

definite.

Tristetea era exprimata pnntr-o muzica lenta, iar lipsa armoniei (discordanta si iritanta pentru ureche) indica durerea. Bucuria putea fi exprimata de o muzica rapida si in acelasi timp armonioasa si placuta la ureche. Muzica ce pana atunci tindea spre o unitate 'a fost inlocuita de o diversitate de contraste ce reda si oglindea o serie de sentimente. Muzicii i-au fost date profunzime si personalitate.

La inceputul secolului al XVI-lea, cei mai importanti compozitori erau cei din nordul Europei, dar la sfarsitul secolului compozitorii italieni au preluat conducerea. Muzicieni din intreaga Europa mergeau in Italia pentru a studia . Pentru compozitorii englezi accesul in Italia era dificil, in schimb ei au studiat si imitat madrigalul italian. Compozitori ca Tallis si Dowland au scris lucrari religioase complexe dar si simple cantece solo. Muzica a incetat sa fie o stiinta sau o parte a serviciului religios ea era emotionanta , expresiva , particulara . Muzica vorbea oamenilor si oamenii intelegeau .

Arta renascentista este o forma de comunicare si difuzare aconceptiilor existente in societate . Renasterea italiana a stimulat creativitatea si diversificarea formelor de expresie artistica , evidentiind geniul individual al creatorului . Nu intamplator acum a aparut coceptul de artist . Vietile arhitectilor ,pictorilor si sculptorilor au fost studiate de Giorgio Vasari , el insusi arhitect si pictor . Desi proveneau din toate mediile sociale , artistii au fost uniti de omului universal spre care au nazuit . Bremante , Rafael, Leonardo da Vinci , Michelangelo ilustreaza acest ideal . In calitate de artisti creatori ii intalnim sub anumite ipostaze : pictori , sculptori , poeti , arhitecti , ingineri ,inventatori Multe din operelor artistilor au fost create la comanda unor institutii sau persoane influente care le ofereau protectie (Papa ,regi , familii nobiliare ).Dezvoltarea artei n Renaterea italian are loc la nceputul secolului al XV-lea nFlorena.Filippo Brunelleschi(1377-1446), cel mai nsemnat constructor al Renaterii, descoper perspectiva liniar - caracteristic artei din aceast perioad - i realizeaz cupola Domului dinFlorena(1436).

Arta renascentista este o forma de comunicare si difuzare a conceptiilor existente in societate. Renasterea italiana a stimulat creativitatea si diversificarea formelor de expresie artistica, evidentiind geniul individual al creatorului. Nu intamplator, acum a aparut coceptul de artist .Vietile arhitectilor ,pictorilor si sculptorilor au fost studiate de Giorgio Vasari , el insusi arhitect si pictor . Desi proveneau din toate mediile sociale , artistii au fost uniti de omului universal spre care au nazuit . Bremante , Rafael , Leonardo da Vinci , Michelangelo ilustreaza acest ideal . In calitate de artisti creatori ii intalnim sub anumite ipostaze : pictori , sculptori , poeti , arhitecti , ingineri ,inventatori . Artistii renascentisti sunt preocupati de modelele antice pagane . Ei incearca sa dezvolte stilurile in care au fost create operele antice redescoperite acum.Pictura a abordat o mare varietate de subiecte : scene mitologice (Nasterea Venerei de Botticelli , Amorul sacru si amorul profan de Tiziano Vecellio) , scene biblice (frescele Capelei Sixtine din Vatican de Michelangelo ), alegorii (Scoala din Atena , de Rafael) , imagini de batalii (Batalia de la San Romano, de Paulo Ucello ) si aspecte de viata cotidiana (Dans taranesc de Pieter Bruegel ) .Arta renascentista rupe cu traditia medievala manifestand predilectie pentru realizarea de nuduri (Venus adormita, de Giorgione, Adam si Eva de Albrech Durer) si madone (Madona Sixtina , de Rafael ). Portretele masculine cele mai cunoscute sunt Omul cu tichie albastra, de Jan van Eyck si Francisc I, de Jean Clouet. Artistii Renasterii au lasat si autoportrete (Da Vinci, Tiziano, Durer).Tehnicile de reprezentare au fost diverse: fresca, tabloul, schita si desenul. Reasterea a impus definitiv in pictura perspectiva geometrica si bioculara, iluzia proiectiei, actiunea continuata in afara cadrului, coloritul indraznet, gradarea nuantata a intensitatii luminii. Varietatea formelor sculpturale a crescut semnificativ , statuile simple si ecvestre fiind lucrate in marmura sau bronz. Primii mari sculptori ai Renaserii au fost Donatello si Andrea Verrochio, autorii a doua statui care il reprezentau pe David .Cel mai mare reprezentativ sculptor Renascentist a fost Michelangelo. Lucrarile sale cele mai importante sunt : David si Moise, alegoriile Ziua, Noaptea, Aurora, Sclavul si Crepusculul, grupurile de Pieta (Fecioara Maria cu Hristos rastignit ) si reliefurile in marmura (Fecioara cu pruncul, Lupta centaurilor). Gravura in lemn si arama a fost una din artele in care a excelat Durer: Cavalerii apocalipsei, Melanconia. Ea a reprezentat singura modalitate de realizare a ilustratiei de carte tiparita .

Leonardo da Vinci Leonardo da Vinci (n.15 aprilie 1452, Anchiano / Vinci,Italia- d. 2 mai 1519, Cloux / Amboise, Frana) a fost un pictor, sculptor, arhitect i om detiin italian.Om de spirit universal, n acelai timp artist, om de tiin, inventator i filozof, Leonardo ncarneaz spiritul universalist alRenateriii rmne unul dintre oamenii cei mai importani din acea epoca. Aportul su deschiztor de drumuri nartele plasticei fora lui de anticipare, neegalat vreodat n ntreaga desfurare istoric a tiinei, sunt caracteristice uriaei sale personaliti, de care a fost permanent contient. Leonardo a scris n nsemnrile sale, cu un an naintea morii, cuvintele cu vibraie de bronz:"Io continuer"("Voi dinui").

Aflate n cea mai mare parte n Muse du Louvre(Paris), Royal Library (Windsor Castle), British Museum (Londra), Galleria Nazionale (Roma), Museo Nazionale (Torino), Gabinetto dei Disegni e Stampe Uffizi (Florena)

Picturi

Buna Vestire(1473-1475),Galleria degli Uffizi,Florena, Madonna Benois(1478), Muzeul Ermitage,St. Petersburg, Adoraia magilor(1481-1482),Galleria degli Uffizi,Florena, Madona din grota cu stnci(La Vergine delle rocce) (1483),Muse du Louvre,Paris, Cina cea de Tain(1495-1497),Santa Maria delle Grazie,

GiocondasauMona Lisa(1503-1507),Muse du Louvre,Paris, Btlia de la Anghiari(1503-1505), doar copii realizate deRubensi de un anonim (ultima se gsete ntr-o colecie particular,Mnchen), Sfntul Ioan Boteztorul(1513-1516),Muse du Louvre,Paris. Tiziano VecellioTiziano Vecellio- n romn Tiian- (*ntre1488 i 1490, Pieve di Cadore/Munii Dolomii- 27 august 1576, Veneia) a fost un vestit pictor italian din secolul al XVI-lea, aparinnd colii veneiene.

Tiziano dezvolt un stil personal al culorilor, care veneau aplicate n mod rapid, cteodat imprecis, fr desene pregtitoare: rezultatul este o expresivitate direct, figurile sunt mai vii i reale. Este unul din cei mai prestigioi portretiti i cu siguran cel mai influent. Adesea introduce accesorii, un cine sau un instrument muzical, iar atitudinea personajelor sale este foarte natural. Femeile reprezentate sunt frumoase i senzuale, cu pr lung care cade pe spinarea nud, ntr-un cadru simbolic sau alegoric. Pictura"Venus la oglind"demonstreaz ce efect coloristic reuete Tiziano s obin folosind o palet de culori redus. Cu acest tablou, Tiziano particip la o dezbatere pe tema artei: muzica ar trebui s fie de acelai rang i de aceiai importan pentru om ca frumuseea vizual, reprezentat de artele frumoase.

Unul dintre primii care i-a definitivat ucenicia n atelierul lui Tiziano a fostParis Bordone, care ns i amintea cu regret:"acestui om nu-i plcea s-i transmit cunotinele altora, nici atunci cnd cenicii l rugau n genunchi...". Singurul mare pictor care a reuit s profite de pe urma timpului petrecut n atelierul su a fostEl Greco. Creaia lui Tiziano a exercitat toui o influen extraordinar asupra ntregii picturi europene. Pentru pictorii secolului al XVII-lea,Velazquez,Rubens,Caravaggio,van DyckiRembrandt, Tiziano va deveni un adevrat mit. Maniera lui de folosire a culorilor influeneaz artiti de factur diferit, precumPoussin, WatteauiGoya. n secolul al XIX-lea, printre admiratorii lui Tiziano se numrManet, DelacroixiCzanne.

Paolo Veronese

Paolo Veronese (n.1528,Verona- d.19 aprilie1588,San Angelo) a fost unpictoritaliandin perioada trzie aRenaterii, marcnd trecerea spreManierism. Cu adevratul lui nume, PaoloCaliarisauCagliari, artistul a cptat cu timpul numele deVeronese, dup oraul n care s-a nscut. Stabilit de tnr laVeneia, Veronese este - alturi deTiianiTintoretto- unul din cei mai remarcabili reprezentani aicolii veneiene de pictura secolului al XVI-lea.

n aprilie1573Veronese termin un tablou de mari dimensiuni intitulatCina cea de Tain, destinat mnstirii clugrilor dominicani de pa lng bazilicaSanti Giovanni e Paolo, care s ornamentezerefectorium-ul, n locul unei opere a lui Tiian, distrus n urma unui incendiu. Atmosfera oarecum frivol a compoziiei i revolt peinchizitorii"Sfntului Tribunal", care i reproeaz maestrului introducerea n tablou a "bufonilor, beivilor, piticilor i a altor lucruri necuviincioase"

Operele cu caracter laic au o tematic provenit fie din istoria antic, fie dinmitologie. CompoziiaFamilia lui Darius n faa lui Alexandrueste o dovad a maturitii artistice a lui Veronese. Tabloul este construit dup tiparul oferit de tradiia veneian"en frise". Artistul nscrie figurile ntr-un spaiu delimitat de o balustrad, care desparte decorul arhitectural din fundal, ale crei arcuri i coloane sugereaz o ambian teatral, de primul-plan n care se desfoar "spectacolul" dramatic al aciunii principale. TabloulVenus i Adonis(1580), care se gsete n prezent la Muzeul"Prado"dinMadrid, reprezint una dintre cele mai reuite i mai armonioase versiuni ale acestui motiv pictat de Veronese. nMarte i Venusavem de-a face cu interpretarea original a unui alt motivalegoric, frecvent abordat de Veronese. Zeul rzboiului i zeia frumuseii i iubirii i servesc pictorului la prezentarea unei lumi panice, n care iubirea triumf asupra agresivitii omeneti.

Tablourile lui Veronese eman o frumusee irezistibil i ne uimesc prin bogia lor, adesea preaslvesc splendoarea "Serenissimei Republici",Veneia, dar respir totodat o atmosfer de imperturbabil linite. n operele perioadei trzii de creaie, paleta cromatic a artistului capt tonuri ma ntunecate, devenind uor melancolic, departe totui de dramatismul reprezentrilor luiTintoretto. Veronese nu este ns un pictor pur decorativ. El stpnete la perfecie tehnica artistic, iar simul deosebit al luminii i culorii i va determina pe pictorii coloriti, inclusiv peimpresioniti, s-i desvreasc tehnica studiind operele lui Veronese. n limbajul artistic a intrat de altfel noiunea de"verdele Veronese", prin care se nelege culoarea albastru-verzuie, care apare adeseori n tablourile sale.

RafaelRafael Sanziocunoscut i caRafaelsauRaffaello(*6 aprilie1483,Urbino- 6 aprilie1520,Roma), pictor i arhitect de seam alRenateriiitaliene, unul din cei mai mari artiti ai tuturor timpurilor, dei moartea sa prematur a pus capt unei cariere excepionale.

Artistul realizeaz multe portrete - cum este cel al luiBaldassare Castiglionesau alDonei Velata- picteaz o serie de Madone de un farmec fr egal. Cnd n1514Bramantemoare, noul pap, Leon al X-lea, i ncredineaz lui Rafael conducerea lucrrilor de construcie a Bazilicii Sfntul Petru.

Roma, care a ajuns acum capitala Renateriiitaliene, este n acelai timp i oraul celor mai strlucitoare monumente din Antichitate. Papa ar vrea s glorifice aceast epoc i l nsrcineaz pe Rafael s execute desene despreRomaantic. Aceast ultim lucrare nu o mai poate duce la bun sfrit. La 6 aprilie 1520, n vrst de numai 37 de ani, Rafael moare subit. Giorgio Vasari, biograful artitilor Renaterii italiene, el nsui pictor, noteaz: "Cnd a disprut acest artist nobil, arta s-a oprit n loc ca i cum ar fi orbit" .

La scurt vreme dup sosirea sa la Roma, Rafael ncepe lucrrile de decorare a camerelor din Vatican, cunoscute ulterior sub numele de Le Stanze di Raffaello. Aici ia natere una din cele mai importante creaii ale sale, coala atenian. La cererea personal a papei, frescele din Stanza della Segnatura abordeaz temele: Adevrul, Buntatea i Frumuseea. n scena nfind Parnasul, Rafael identific Frumuseea cu muzica i poezia, Buntatea este exprimat de virtuile fundamentale, iar Adevrul, legat de noiunea raiunii, este reprezentat de grupul filozofilor din Atena antic.

coala din Aten este o alegorie afilozofiei. n centrul tabloului apare Platon, innd ntr-o mn dialogul "Timaios" iar cu cealalt mn artnd spre cer, lumea ideilor desvrite, alturi de el Aristotel ine n mna stng "Etica", iar cu dreapta arat spre pmnt. Aceste gesturi pot fi interpretate drept contrare: idealismul primului este opusul doctrinei filozofice a naturii pe care o afirm cellalt. Tavanul cu casete al cldirii amintete de noua Basilic Sfntul Petru pe care Bramante tocmai o construiete.

Rafael a pictat numeroase compoziii n care apare figura Fecioarei Maria n diferite ipostaze. n 1507, cnd mai era nc laFlorena, picteaz Madona cu sticlete, restaurat mai trziu de Rodolfo Ghirlandaio. n tabloul Madonna dell'Impannata, Fecioara Maria i Pruncul Iisus sunt nconjurai de Sfnta Elisabeta, Sfnta Ecaterina i Sfntul Ioan Boteztorul.Graie culorilor calde, opera respir bucurie i calm, luminat de zmbetul senin al pruncului.

Madonna di Foligno(1510) iMadonna Sixtin(1513) arat bogia culorilor, elegana figurilor i ndrzneala n invenia compoziiei, caracteristic perioadei romane a lui Rafael.

Madonna della Sediaeste una dintre cele mai renumite picturi ale lui Rafael. Formatul circular confer tabloului un aer deosebit de familiar, rotunjimea figurilor creeaz senzaia de legnare. Foarte omeneti sunt gestul matern, plin de dragoste al Mariei i micarea micului Iisus, precum i mbriarea lor, care subliniaz esena intim a scenei. Lucrarea este mbogit de efecte cromatice din tonuri calde, vii, pline de lumin. Rafael pune culorile aproape senzual, crend acea strlucire care umple tabloul de senintate linititoare.

Nu exist un pictor care s-ar putea ntrece cu Rafael n surprinderea frumuseii umane, dar dac l-am ntreba ce este, n fond, frumuseea, ne-ar rspunde c nu tie, fiindc el o surprinde cu inima.

ntr-adevr, Rafael atinge culmile artei sale mai ales atunci cnd abordeaz tematica frumuseii feminine. Cci ndrtul multor creaii ale sale se afl aventurile amoroase ale pictorului. De mai multe ori a pictat-o pe iubita lui din Roma, numit Fornarin ("Brutria"). Unii susin chiar c Rafael ar fi murit n braele ei.

Fiind n slujbaVaticanului, dar primind i comenzi particulare, Rafael - n afara nenumratelorMadone- a pictat numeroase compoziii pe teme religioase, rspunznd cerinelor epocii sale. Tehnica folosit a fost fie uleiul pe lemn, fiefresca.

Prima pictur a lui Rafael purtnd semntura artistului esteLogodna Fecioarei Maria(Ulei pe lemn,1504), comandat de familia Albizzini pentru bisericaSan Francesco di CittdinCastello, realizat sub puternica influen a luiPerugino. Rafael zugrvete aceast scen cu mult minuiozitate din punctul de vedere al cromaticii i al punerii n spaiu, figurile sunt ns prea rigide, ceea ce afecteaz ncrctura misterioas a compoziiei.

n anul urmtor,1505, picteaz cele dou tablouriSfntul Mihail i satanaiSfntul Gheorghe i balaurul, cu o tematic asemntoare, dar deosebite n ceea ce privete realizarea artistic, artnd ct de mult a evoluat Rafael ntr-un scurt rstimp. n timp ce n primul tablou se constat mai puin elegan i vioiciune, n al doilea Rafael a tiut s nfieze strlucit dinamismul luptei, creia i contrapune blndeea peisajului care nchide fundalul ndeprtat.

LucrareaPunerea n mormnta fost comandat lui Rafael de Atalanta Baglione, n amintirea fiului su care i-a pierdut viaa intr-o lupt laPerugia. Dup mai multe peregrinri, pictura este n prezent expus nGalleria BorghesedinRoma. Compoziia este remarcabil, amintind sculpturile cu temaPietale luiMichelangelo.

n1514, Rafael picteaz compoziia intitulatSfnta Cecilia, la cererea Elenei Duglioli dall'Olio pentru bisericaSan Giovanni in MontedinBologna. Datorit realizrii necanonice a sfinilor i a ngerilor, pictura nu poate fi considerat ca o compoziie sacr. n plus, o noutate surprinztoare o constituie "natura moart", alctuit de instrumentele muzicale, ce nchide partea inferioar a tabloului.

PictndSfnta Ecaterina, Rafael renun la zugrvirea atributelor ce nsoesc persoana sfintei, liniile uor curbate sunt caracteristice att corpului, ct i cutelor vemntului su. Figura sfintei, cufundat n extaz, se desprinde clar din peisajul scldat n lumina cald a soarelui, n timp ce n micarea ei se descoper o anume senzualitate.

Tabloul intitulatApoteozasauSchimbarea la faa fost comandat de cardinalul Giulio de Medici n1517, pentru catedrala dinNarbonne. Tabloul a fost readus laVaticann1815i a trebuit s sufere dou restaurri. Pictura evoc concomitent dou scene biblice: n partea de sus se vede schimbarea la fa a lui Iisus pe munteleTaborn prezena apostolilor copleii de cele vzute, jos se ntmpl o minune, un copil posedat de diavol se vindec. Atmosfera spaimei ce domin partea de jos a compoziiei contrasteaz cu aspectul prii superioare, acolo unde strlucete lumina ce radiaz din trupul lui Iisus.

Din tineree, Rafael a crescut n bogata atmosfer a culturii umaniste aRenaterii. A slujit aceast cultur i s-a slujit de ea, pentru ca, n final, s devin unul dintre cei mai ilutri reprezentani ai ei.

Rafael a lsat n urma sa o oper impresionant. nc n timpul vieii a fost considerat unul din cei mai mari artiti ai epocii. Dei a avut o via scurt, a crescut numeroi discipoli, printre care talentatulGiovanni da Udine. Multe generaii de tineri pictori nva din desenele sale ce se gsesc n numeroase muzee ale lumii.Ingresi-a purtat toat viaa o nemrginit admiraie i a copiat cele mai bune opere ale sale. Chiar iDelacroix, care era mai interesat de efectele cromatice dect de fineea desenului, se inspir n tabloul suIzgonirea lui Heliodornemijlocit din fescele lui Rafael dinVatican. Sandro Botticelli Sandro Botticelli- de fapt Alessandro di Mariano Filipepi(n.1 martie1445,Florena- d.17 mai1510,Florena) a fost unpictoritalian, unul din cei mai mari reprezentani aiRenateriiitaliene. Frumuseea i graia figurilor create de el, precizia liniilor i redarea micrii fac din lucrrile sale o oper ce simbolizeaz pictura epocii. Caracteristic artei lui Botticelli este i faptul c figurile pictate de el prezint profunde sentimente umane. Personajele sale cu chipuri uor melancolice au, n general, o expresie vistoare, Botticelli ne apare ca un cercettor atent al sufletului omenesc. Operele sale, inspirate de teoriileneoplatoniceale luiMarsilio Ficino, animator al "Academiei Florentine", atest sensibilitatea deosebit i bogata via luntric a artistului.Oper de tineree a lui Botticelli,Madona cu pruncul i doi ngeripoart semnele influenei multor maetri, de laFilippo Lippi, laVerrocchioiAntonio Pollaiuolo, marcheaz ns multe elemente noi n pictura religioas. Portretul Mariei i al pruncului Iisus, de attea ori repetat de diveri pictori, i pierde n opera lui Botticelli seriozitatea solemn, ctignd sinceritate i realism.

Botticelli a pictat cinci tablouri n care prezintAdoraia Magilor, cel mai cunoscut se afl la Galeria Uffizi din Florena. Pictorul i reprezint pe toi membrii familiei Medici, precum i alte cteva personaliti importante. Astfel, persoana a doua din stnga, cu plrie roie, este filosofulumanistPico della Mirandola, ultimul di dreapta, n mantie portocalie, este nsui Botticelli (mrete imaginea!).

Asemenea tuturor marilor maetri aiRenateriiitaliene, i Botticelli a prelucrat temaBunei Vestiri. Comparat ns cu alte tablouri, de exemplu al luiFra Angelico, dispare atmosfera idilic i acceptarea cu smerenie a voinei Domnului i reflect o tensiune aparte ce ilustreaz ncrctura emoional a scenei transmiterii mesajului divin prin intermediul Arhanghelului Gavril.

Mesajul dramatic al tablouluiPunerea n mormntoglindete ascetismul i rigoarea moral predicate deSavonarola.

CompoziiaPrimvaraeste o oper fin i complex, care radiaz frumusee i o graie aparte. Figura central esteVenusn jurul creia se grupeaz celelale personaje:Primvaramprtiind flori, lng eaFloraiZefirul, la stnga celeTrei Graiii zeulMercurcucaduceul, deasupra lorCupidon. Privitorul are impresia c spaiul pictural este o scen de teatru, foarte la mod n epocaRenaterii.

TabloulNaterea lui Venus, una din cele mai renumite picturi din istoria artelor, a fost realizat la comanda lui Lorenzo i Giovanni di Pierfrancesco de Medici, pentru vila lor dinCastello. n aceast capodoper, Botticelli acord mult atenie zugrvirii micrii provocat de vnt, cascada de pr a zeiei - care parc tocmai s-a ivit din valurile mrii - e rsfirat de vnt i se termin n destrmri moi. Trupul de opal al zeieiVenus, cu albastrul cerului i turcoazul mrii n fundal, este subliniat cu o tonalitate deschis, subtil difereniat, apropiat de auriu.

Tema tablouluiVenus i Martea fost luat, probabil, din doctrina astrologicumanista luiMarsilio Ficino, n care analizeaz relaiile de armonie i contrast ce au loc ntre astre. Venus este zeia iubirii i a armoniei, pe cndMarteeste zeul rzboiului. n structura compoziiei putem descoperi un echilibru perfect ntre cele dou figuri, culcate pe jumtate, n poziii aproape simetrice. Deosebit de reuit este jocul clarobscur de pe chipul lui Marte.

Tabloul intitulatCalomniaa fost inspirat de povestea pictorului grecApelles, calomniat pe nedrept c ar fi luat parte la o conspiraie mpotriva regelui Filopat Ptolemaios al IV-lea.Calomniaeste o oper moralizatoare, care ilustreaz stilul trziu al lui Botticelli, apropiat demanierism.

Lucrrile lui Botticelli pierd din popularitae n ultimii ani ai vieii sale, mpinse n planul al doilea de operele luiLeonardo da Vinci,Rafael SanzioiMichelangelo. Creaia marelui maestru florentin, uitat la nceputul secolului al XVI-lea, este redescoperit decenii mai trziu, cnd se dezvolt stilul cunoscut sub numele demanierism. Pictorii englezi din secolul al XIX-lea -Prerafaeliii- vor fi entuziasmai de frumuseea figurilor lui Botticelli. i fascineaz tocmai acea nelinite i melancolie pe care le vor mbogi n propriile lor lucrri curomantismulcaracteristic epocii lor.

Pentru marea mas a populaiei din acele timpuri, nflorirea cultural i artistic ce a caracterizat Renaterea nu a produs nicio schimbare n modul de via sau de reprezentare a lumii. Referindu-ne, ns, la numrul restrns al personalitilor n diferite domenii de creaie, putem spune astzi c noile orizonturi spirituale i liberalizarea moralei au creat un anumit tip de "Om al Renaterii" ("Homo universalis renascentista"), caracterizat prin nelegere ascuit, deschis oricrei idei, sim deosebit al frumosului, dorin de afirmare i renume, individualism cu posibiliti de dezvoltare multilateral, adversar al dogmelor i ideilor preconcepute. n aspiraia sa spre universalitate, nltur orice barier care-i st n cale, se arat curajos n proiectele sale i plin de for n aciune. Este prieten i cunosctor al artelor, colind - fr dificultate - filosofia i literatura, nlocuiete legile morale cu cele estetice. "Omul Renaterii" este, n primul rnd, un umanist cu larg spirit detoleran.

n contrast cu acesta, nu dispar fanaticii, partizanii unei singure idei, care vd n fiecare reprezentant al unei preri contrare, nu un adversar de idei, ci un duman personal ce trebuie anihilat.Renaterea creeaz condiiile eseniale ale culturii moderne prin proclamarea independenei spirituale i ndemnarea la cugetare.PAGE 21