Cum sustineau Bacalaureatul liceenii basarabeni in Romania MareEugenia Pogor,

Putini erau moldovenii care, intre anii 1918 si 1940, ajungeau la liceu si mai putini cei care obtineau o medie mare la Bacalaureat - o adevarata proba de foc. Examenele erau sustinute oral, la toate disciplinele, intr-o singura zi.

Astazi in Republica Moldova incepe sesiunea de Bacalaureat. Mii de absolventi de licee asteapta cu infrigurare examenele deoarece, spun ei, sarcinile sunt tot mai complicate pe an ce trece, iar monitorizarea - mai riguroasa. Ar avea, poate, mai putine emotii daca ar sti cat de greu se obtinea o diploma de BAC acum aproape un secol, pe vremea cand Basarabia facea parte din Romania Mare.

Pentru a afla detalii despre invatamantul de atunci am revenit la Muzeul Pedagogic Republican. Muzeografa Maria Tetiuhin ne-a explicat ca, pana la 1918, in Basarabia functionau circa o mie de scoli parohiale, cu una-doua clase rusesti, de aceea marea majoritate a moldovenilor nu stiau carte. Conform primului act legislativ emis dupa Unire, scolile parohiale au fost inlocuite de cele primare de stat, cu predare in limba romana, iar minoritatile nationale au primit dreptul de a invata in limba materna.

Din 1919, invatamantul primar era obligatoriu si gratuit, fiind organizat in cateva trepte: gradinitele de copii (de la cinci la sapte ani); ciclul elementar (clasele I-IV) si cel superior sau supraprimar (V-VII), unde studiile aveau un caracter practic: gospodaresc, agricol, industrial sau comercial. Potrivit Legii invatamantului secundar din 1934, supranumita Legea Angelescu, dupa numele ministrului Educatiei, durata studiilor in liceu era de opt ani.

Elevii puteau incheia cursurile liceale si dupa clasa a VII-a, certificatul de absolvire oferindu-le dreptul sa se inscrie la o scoala tehnica sau sa-si ia o slujba in aparatul administrativ. Cei care voiau sa intre la facultate, in schimb, trebuiau sa frecventeze clasa a VIII-a si sa obtina Diploma de Bacalaureat.

Pe primul loc, cu nota 8

Un document de acest fel, in original, este pastrat cu grija la muzeu. Dateaza din 1936 si ii apartine lui Mihail Ignat, absolvent al Liceului de baieti din Tighina, devenit peste ani un reputat pedagog. Unul dintre discipolii lui a repovestit acea ,,grea si hotaratoare incercare", la care a fost supus tanarul. ,,Examenele de Bacalaureat erau extrem de anevoioase. In fata comisiei se prezentau cate cinci candidati, examinarea dura cel putin cinci ore fara intrerupere. Erau verificate cunostintele candidatilor in diferite domenii: limba si literatura romana, istorie, latina, greaca, geografie, filosofie, psihologie, logica, drept s.a.", scrie conferentiarul universitar Constantin Schiopu, intr-un articol dedicat profesorului sau.

FOTO: Diploma de Bacalaureat a lui Mihail Ignat, exponat de muzeu

Din cei peste 200 de candidati, au reusit sa ia examenul doar 49. Liceanul din Tighina a iesit pe primul loc, cu media 8,0. Peste 70 de ani, Mihail Ignat rememora astfel evenimentul: ,,Atunci m-am convins de obiectivitatea profesorilor din invatamantul romanesc de pana la 1940. Eu, copil orfan, fara gologani in buzunar, m-am plasat pe primul loc. Dupa mine era un ovreu de la profilul real, orfan si el. Cea de-a treia a fost o Marie din sudul Basarabiei. Nimeni n-a platit un ban".

Examinati simultan, in prezenta unui public

Intr-o vitrina gasim si vinieta promotiei 1939 a Scolii Eparhiale, condusa de Elena Alistar - singura femeie din Sfatul Tarii. Una dintre elevele din imagini este Varvara Parsu-Dudarev, care timp de 20 de ani a fost directoarea scolii numarul 11 din Chisinau, azi Liceul ,,Ion Creanga". Aducand albumul la muzeu, nonagenara a povestit si despre procedura severa de examinare.

Astfel, BAC-ul era sustinut la doua profiluri: stiintele umaniste si matematica. Pentru a fi admisi, liceenii dadeau teza la unul dintre aceste obiecte si la limba romana. Examenele propriu-zise se desfasurau intr-o alta institutie decat in cea in care au invatat, erau orale si aveau loc in aceeasi zi si in acelasi loc, la toate obiectele. Concurentii treceau de la un profesor la altul si raspundeau la diferite intrebari, fara a se pregati din timp. In sala erau parinti si alti asistenti, care reactionau cu aplauze la raspunsurile frumoase.

FOTO: Reviste si manuale din Basarabia, din perioada interbelica

Varvara Parsu-Dudarev, care a luat note bune, spune ca erau foarte rare cazurile cand cineva sustinea toate examenele cu brio. Isi aminteste de unul singur: Cleopatra Vnorovschi, care a luat 10 pe linie in 1932 si despre care au scris atunci toate ziarele din Romania.

Cum a luat calificativul ,,exceptional"

Insasi Cleopatra Vnorovschi a descris acel succes in memoriile sale. ,,Am intrat in fuga in clasa, in ultimul moment, cand elevele deja se asezasera in fata comisiei. Am mers pe jos de acasa, de langa gara feroviara, pana la Liceul , unde se tinea examenul. Aveam in mana o crenguta inflorita de tei (era 3 iunie). Profesoara m-a intrebat despre poezia filosofica a lui Mihai Eminescu. Banuiesc, a intervenit o influenta psihologica, produsa de ramura de tei. Pentru mine era un noroc deosebit, caci Eminescu era poetul meu preferat, studiat in special, cu referat facut in clasa a VII-a. Fireste, am luat nota maxima! De la limba romana am trecut la filosofie. Profesoara m-a intrebat de ce m-a chestionat despre Mihai Eminescu si cum se numeste acest fenomen psihologic. Am zis ca e o aperceptie si mi s-a propus sa explic acest subiect. Ramurica a fost

magica. A fost o betie de triumf. Am luat Bacalaureatul cu media . Din144 de candidate care s-au prezentat la aceasta comisie, la examenul oral au fost admise 136 si au reusit 100", a scris regretata profesoara universitara in cartea sa ,,O viata inchinata invatamantului".

Orarul unui licean

In muzeu gasim si planul de invatamant al unui liceu clasic, ce continea urmatoarele obiecte de studiu: religia, limba romana, rusa, latina, germana, franceza, matematica, istoria, stiintele naturale, geografia, fizica, cosmografia, filozofia, dreptul, desenul, caligrafia, igiena si gimnastica. In total, in functie de clasa (I-VIII), elevii aveau intre 28 si 30 de ore pe saptamana, cele mai multe de romana si matematica. Majoritatea liceelor functionau la Chisinau, cum ar fi: ,,B.P. Hasdeu", ,,M. Eminescu", ,,A. Donici", Liceul Militar ,,Regele Ferdinand" - de baieti sau ,,Regina Maria", ,,Principesa Dadiani", ,,Jeanne d'Arc" - de fete, Liceul Industrial, Liceul Comercial etc.

FOTO: Promotia 1938 a Liceului de fete ,,Regina Maria", azi Liceul Teoretic Roman-Francez ,,Gh. Asachi"