monografie iasi 2012
DESCRIPTION
2012TRANSCRIPT
MONOGRAFIA
JUDEŢULUI IAŞI
2
CCuupprriinnss
1. Ponderea şi locul judeţului în economia naţională.............................................. 3
2. Prezentarea generală a judeţului.......................................................................... 4
3. Indicatori sintetici ai activităţii economice ......................................................... 9
4. Agenţi economici .............................................................................................. 10
5. Industrie şi construcţii ....................................................................................... 14
6. Agricultura şi silvicultura.................................................................................. 18
7. Transporturi....................................................................................................... 22
8. Comerţ exterior ................................................................................................. 23
9. Forţa de muncă şi veniturile salariale................................................................ 26
10. Activitate bancară ........................................................................................... 28
11. Investiţii străine............................................................................................... 31
Bibliografie ........................................................................................................... 33
3
1. Ponderea şi locul judeţului în economia naţională
Ponderea (%) Locul judeţului
1990 2000 2005 2008 2009 1990 2000 2005 2008 2009
Suprafaţa totală 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3 23 23 23 23 23
Populaţia totală
(la 1 iulie) 3,5 3,7 3,8 3,8 3,9 3 3 3 2 2
Populaţia din municipii şi oraşe (la 1 iulie)
3,3 3,4 3,2 3,3 3,3 8 7 8 7 7
Populaţia din comune (la 1 iulie)
3,8 4,1 4,5 4,5 4,5 3 2 1 1 1
Populaţia ocupată (la 31 decembrie)
3,4 3,7 3,5 3,4 3,4 4 2 4 6 6
Numărul mediu al salariaţilor
3,0 3,6 3,4 3,3 3,2 8 8 7 8 7
Număr şomeri
(la 31 decembrie) … 3,9 4,4 4,2 3,2 ... 37 41 40 37
Câştigul salarial nominal mediu net
... ... ... ... ... 30 31 16 10 12
Produsul intern brut ... 3,1 3,0 2,9 ... ... 7 8 8 ...
Produsul intern brut pe locuitor
... ... ... ... ... ... 21 24 20 ...
Spitale 4,7 5,0 4,7 4,4 4,4 2 2 2 3 3
Medici:
- sector public
- sector privat
4,4
...
6,6
...
5,8
3,3
6,6
3,6
5,4
5,9
3
...
3
...
3
6
2
8
4
5
Unităţi de învăţământ 3,6 4,1 3,1 4,5 4,3 4 3 10 2 2
Elevi înscrişi 4,0 4,0 4,2 4,3 4,3 2 2 2 2 2
Studenţi înscrişi 14,1 9,4 8,5 6,8 7,5 2 3 3 4 4
Personal didactic 4,7 4,7 4,9 4,7 4,8 2 2 2 2 2
Suprafaţa agricolă 2,8 2,4 2,6 2,6 2,6 17 17 17 17 17
Societăţi comerciale active
... ... 3,1 3,1 3,1 ... ... 8 8 8
Unităţi cazare turistică 1,0 1,6 1,1 1,1 1,5 ... 20 20 22 20
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010
4
2. Prezentarea generală a judeţului
a) Situarea geografică, forme de relief, climă, reţea hidrografică, resurse naturale
Suprafaţa totală a judeţului este de 5 476 km2. Judeţul se află situat în jumătatea de nord-est a României, pe o câmpie între râul Siret şi râul Prut, râurile Jijia şi Bahlui traversând judeţul de la nord la sud. Partea de sud este ocupată de dealurile Podişului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 m, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, judeţul este traversat de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podişului Fălticenilor şi, de asemenea, de Dealul Mare cu altitudini de peste 500 m.
Teritoriul judeţului Iaşi aparţine zonei de climat temperat-continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic. Caracterul continental este pus în evidenţă de valorile extreme ale temperaturilor: +40oC – Iaşi, iulie 1909 şi -32,3oC – Podu Iloaiei, ianuarie 1963.
Judeţul dispune de variate resurse naturale reprezentate de apele minerale sulfuroase (Strunga şi Nicolina-Iaşi) şi de materiale de construcţii (calcare, argile, nisipuri).
Vegetaţia naturală este specifică silvo-stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic (capra roşie, lupul, mistreţul, vulpea, iepurele etc.)
b) Populaţia
Populaţia judeţului Iaşi numără 825 773 locuitori (01.07.2010), fiind al doilea judeţ ca număr de locuitori din România, după Bucureşti (3,8 la sută din totalul populaţiei României), 46,9 la sută dintre aceştia locuind în mediul urban şi 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populaţiei este de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de asemenea şi o comunitate de romi. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, însă există şi o comunitate apreciabilă de catolici (cca. 5 la sută), precum şi mici grupuri de protestanţi.
c) Structura administrativă
La finele anului 2010 judeţul Iaşi se compunea din două municipii (Iaşi şi Paşcani), trei oraşe, 93 comune şi 418 sate. Oraşul Iaşi este municipiu şi reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. A fost capitala Moldovei până în anul 1861 şi temporar (1916-1918, în perioada Primului Război Mondial) a Regatului României. Este denumit oraşul celor 7 coline, cu o suprafaţă de 93,62 km2, o populaţie de 309 631 locuitori (iulie 2010) şi o densitate medie a populaţiei de 3 307,3 locuitori/km2. Din totalul locuitorilor oraşului, 47,13 la sută sunt de sex masculin, iar 52,87 la sută sunt de sex feminin.
Iaşiul este recunoscut ca un oraş de cultură, cu cel mai vechi centru universitar care datează din 1860. Oraşul unde s-a iniţiat Unirea de la 24 ianuarie 1859 este renumit pentru parfumul de tei (teiul lui Eminescu din parcul Copou) şi oaza de verdeaţă şi flori de la Grădina Botanică. În anul 2010, Iaşiul a sărbătorit 600 ani de existenţă.
5
Oraşul Paşcani, cel de-al doilea municipiu al judeţului Iaşi este situat în partea de nord-vest a judeţului, pe valea Siretului. Suprafaţa este de 75,49 ha, cu o populaţie de 42 187 locuitori (iulie 2010), structurată pe sexe: 49,3 la sută bărbaţi şi 50,7 la sută femei. Este atestat documentar din anul 1419. Fost oraş industrial înainte de 1990, este recunoscut şi azi pentru perdelele produse şi mai nou pentru amploarea activităţii comerciale.
Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi
număr locuitori
2005 2006 2007 2008 2009 1 iulie 2010
Total populaţia judeţului 813 393 824 083 825 100 826 552 829 973 825 773
Populaţia urbană 376 155 394 696 393 389 391 654 393 226 387 549
Populaţia rurală 437 88 429 387 432 711 434 898 436 753 438 224
procente
Populaţie urbană/
populaţia judeţului 46,21 47,90 47,62 47,38 47,37 46,9
Populaţie rurală/ populaţia judeţului
53,79 52,10 52,38 52,62 52,63 53,1
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011
Evoluţia populaţiei judeţului Iaşi, din oraşe şi mediul rural
număr locuitori
Localitatea 2005 2006 2007 2008 2009 1 iulie 2010
Total judeţ 813 393 824 083 826 100 826 552 829 973 825 773
Municipiul Iaşi 299 469 316 716 315 214 313 994 315 649 309 631
Municipiul Paşcani 42 751 42 805 42 758 42 363 42 109 42 187
Oraşul Târgu Frumos 13 131 13 472 13 471 13 380 13 343 13 415
Oraşul Hârlău 11 117 11 625 11 786 11 652 11 762 11 841
Oraşul Podu Iloaiei 9 687 10 678 10 162 10 265 10 357 10 475
Populaţia rurală 437 788 429 387 432 711 434 898 436 753 438 224
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011
Populaţia totală a judeţului a fost în creştere în perioada 2006-2009, urmată de o uşoară diminuare în anul 2010 (cu 0,5 la sută faţă de anul anterior). În ceea ce priveşte structura pe medii, aceasta nu a suferit modificări semnificative, ponderea populaţiei rurale rămânând superioară celei aferente populaţiei urbane în întreg intervalul analizat.
În perioada 2005-2010, numărul locuitorilor Municipiului Iaşi a înregistrat variaţii anuale cuprinse între -0,9 şi +5,8 la sută.
6
Capacitatea de cazare
Capacitatea de cazare
Anul Existentă (locuri)
În funcţiune mii locuri /zile
Sosiri (mii turişti)
Înnoptări (mii turişti)
Indice de utilizare a capacităţii
de cazare
2005 3 428 717 138,4 289,7 40,4
2006 3 314 812 152,8 326,2 40,2
2007 3 329 825 159,5 372,1 45,1
2008 3 460 876 166,7 376,2 42,9
2009 3 934 1 081 158,5 338,8 31,3
2010 3 367 1 175 173,0 343,1 29,2
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011
d) Obiective turistice
Deşi nu pot fi enumerate toate obiectivele ce constituie această bogăţie de patrimoniu cultural şi artistic, monumente precum cel al Legilor Constituţionale (construit de Gh. Asachi în centrul Parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, unde se găsesc busturile lui Mihai Eminescu şi al bunului său prieten Ion Creangă), Palatul Al.I.Cuza de la Ruginoasa, Casa Memorială şi Mausoleul Vasile Alecsandri de la Mirceşti, vestigiile arheologice ale civilizaţiei neoloticie „Cucuteni” (mileniile IV-III Î.H.), ruinele Curţii Princiare şi Cetăţile Dacice din Cotnari, mănăstirile Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetăţuia, Hadâmbu, care au intrat în circuitul turistic nu numai sub aspect ecumenic, ci şi cultural, aduc o notă aparte Iaşiului.
Iaşiul se mai poate mândri cu primul Teatru Naţional în limba română, situat într-un complex cu Filarmonica, Şcoala de arte frumoase şi Teatrul de copii „Luceafărul”.
Monumente istorice, de arhitectură şi artă, muzee şi instituţii culturale, obiective turistice şi unităţi de cazare
Judeţul Iaşi are un patrimoniu bogat care constă în 526 locuri arheologice, 20 case memoriale, din care 10 sunt muzee, 580 monumente istorice.
Impresionantul patrimoniu cultural şi artistic, tezaurul folcloric şi etnografic, rezervaţiile naturale (Repedea) şi izvoarele de apă binefăcătoare de la Nicolina şi Strunga, faimoasele podgorii de la Bohotin şi Cotnari, cât şi nodul rutier favorabil au dus la dezvoltarea unui turism atractiv. Clădirile şi istoria lor conferă Iaşului calitatea de oraş cultural: Biserica „Trei Ierarhi” unde se găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza, Teatrul Naţional, Biblioteca Universitară „Fundaţia Regelui Ferdinand”, Universitatea „Al. I. Cuza”, Palatul Culturii, care este reperul Iaşiului, cu clopotele din Turnul Central care cântă în fiecare oră Hora Unirii, Biserica Domnească Sfântul Nicolae construită de Ştefan cel Mare în 1492, Catedrala Mitropolitană, al cărei început se datorează Mitropolitului Veniamin Costache în anul
7
1833 şi care a fost finalizată în anul 1887, odată cu sfinţirea acesteia de Mitropolitul Iosif Naniescu. (În anul 1889 racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva este adusă în Catedrala Mitropolitană şi aşezată lângă masiva raclă argintată a Mitropolitului Veniamin Costache).
Numărul unităţilor de primire turistică a avut în perioada 2005-2008 o tendinţă de scădere, urmată de o revigorare în anul 2009, pentru ca în anul 2010 să asistăm la închiderea a 8 unităţi de cazare. Evoluţii pozitive au fost consemnate în anii 2009 şi 2010 la categoria moteluri şi pensiuni turistice. Numărul locurilor de cazare a înregistrat creşteri în perioada 2005-2009 pentru ca în anul 2010 să se semnaleze o reducere a acestuia. De asemenea, indicele de utilizare a capacităţii de cazare a înregistrat scăderi în anii 2009 şi 2010.
Evoluţia structurilor de primire turistică în judeţul Iaşi
număr
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care : 68 54 54 53 74 66
- hoteluri şi moteluri 16 16 15 16 23 24
- hoteluri tineret - 2 2 2 2 -
- cabane turistice + hanuri turistice
2 1 1 1 1 1
- camping + căsuţe 7 2 2 2 1 2
- vile turistice 14 2 2 1 2 1
- tabere elevi + preşcolari 6 6 6 6 6 3
- pensiuni turistice 7 10 11 11 24 23
- alte spaţii de cazare (pensiuni turistice rurale şi popasuri)
10 9 10 9 9 9
Sursa: Analiza-diagnostic judeţul Iaşi 2005-2010, Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011
e) Personalităţi importante pe plan naţional şi internaţional
Iaşiul culturii, aşa cum este denumit în multe scrieri, poartă această amprentă prin prisma oamenilor care s-au născut şi au învăţat aici şi care au devenit personalităţi importante ale vremurilor în care au trăit.
Afirmaţia cronicarului Miron Costin – „Nasc şi în Moldova oameni” – este confirmată de numărul mare al personalităţilor care s-au născut la Iaşi.
Domnitori şi oameni politici: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Dimitrie Alexandru Sturdza, Petre P.Carp;
8
Personalităţi din perioada Unirii Principatelor: Alexandru Ioan Cuza, Anastasie Panu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri;
Personalităţi din domeniile culturii : Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza, Mihail Sadoveanu;
Oameni de ştiinţă: Ion Ionescu de la Brad, George Assaky, C. I. Parhon, Ştefan Procopiu;
Fii ai locului sau foşti discipoli ai Şcolii ieşene: Spiru Haret, Emil Racoviţă, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Henri Coandă, Cezar Petrescu, Corneliu Baba, George Emil Palade, Sergiu Celibidache, Nicolae Labiş.
f) Unităţi de învăţământ
Multe dintre personalităţile prezentate au trecut prin „laboratoarele” şcolii din Iaşi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Agronomică „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea de Medicină „V. I. Popa”, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”. În prezent, învăţământul universitar se desfăşoară în 11 instituţii de învăţământ superior în care se pregătesc circa 58,4 mii studenţi, din care 39 mii studenţi numai la Universitatea „Al. I. Cuza”.
În anul şcolar 2010-2011 judeţul Iaşi s-a situat pe locul doi în ţară în funcţie de populaţia şcolară (după Bucureşti), cifrată la 199 677 persoane, aflate în toate nivelurile de educaţie: preşcolar (28,9 mii), primar şi gimnazial (60,5 mii), liceal şi profesional (34,3 mii), superior (55,6 mii).
Activitatea de educaţie s-a desfăşurat în 61 grădiniţe cu 1 418 cadre didactice, 158 de şcoli cu 5 190 cadre didactice, 81 licee cu 2 442 cadre didactice şi 11 instituţii de învăţământ superior cu 3 203 cadre didactice.
g) Reţeaua sanitară
La nivelul anului 2010 asistenţa sanitară pentru populaţia judeţului Iaşi şi pentru o parte din populaţia Moldovei a fost asigurată în 2 395 unităţi sanitare reprezentând 4,63 la sută din total ţară, structurate în 24 spitale, o policlinică, 29 cabinete şcolare şi studenţeşti, 553 cabinete medicale de familie, 569 cabinete stomatologice, 80 societăţi stomatologice civile medicale, 320 cabinete medicale de specialitate, 382 farmacii şi puncte farmaceutice, 177 laboratoare medicale, 41 laboratoare de tehnică dentară, 220 alte unităţi sanitare.
Activitatea medicală a fost asigurată de un număr apreciabil de personal specializat:
- 2 684 medici 553 stomatologi, 923 farmacişti, 6 193 personal sanitar mediu.
9
3. Indicatori sintetici ai activităţii economice
România Regiunea nord-est Judeţul Iaşi
2005
Creşterea reală PIB (%) 4,2 0,8 5,9
PIB/locuitor (EUR) 3 688 2 458 2 865
Rata şomajului (%) 5,9 6,8 7,2
2006
Creşterea reală PIB (%) 7,9 4,5 4,7
PIB/locuitor (EUR) 4 530 2 921 3 457
Rata şomajului (%) 5,2 6,2 6,5
2007
Creşterea reală PIB (%) 6,3 5,4 5,9
PIB/locuitor (EUR) 5 788 3.698 4 384
Rata şomajului (%) 4,1 5,1 5,6
2008
Creşterea reală PIB (%) 7,3 3,6 8,3
PIB/locuitor (EUR) 6 499 4.011 4 951
Rata şomajului (%) 4,4 5,3 5,4
2009
Creşterea reală PIB (%) -6,6 -9,1 -10,8
PIB/locuitor (EUR) 5 509 3.303 3 978
Rata şomajului (%) 7,8 8,6 7,4
2010*
Creşterea reală PIB (%) -1,6 -3,5 -3,6
PIB/locuitor (EUR) 5 792 3.358 4 054
Rata şomajului (%) 7,0 7,8 7,0
* Notă: datele privind PIB pentru anul 2010 sunt semidefinitive.
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea N-E şi judeţul Iaşi, martie 2011, Anuarul statistic al României 2010, Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010
Dacă pentru anii 2005-2008, PIB şi PIB/locuitor au avut o tendinţă generală de creştere, la nivel de ţară, regiune şi judeţ, în anul 2009 tendinţa a fost de scădere accentuată, pentru ca în anul 2010 să se consemneze o îmbunătăţire a acestor indicatori.
În anii 2005-2008 rata şomajului s-a înscris pe un trend descrescător, pentru ca apoi, în anul 2009, pe fondul declinului economic, rata şomajului să cunoască o creştere accentuată. În contextul revenirii la o dinamică pozitivă a PIB, indicatorul a consemnat o ameliorare în anul 2010.
10
4. Agenţi economici
În perioada 2005-2008, numărul societăţilor comerciale s-a situat pe un trend ascendent, atât pe total judeţ, cât şi în majoritatea sectoarelor de activitate. Ulterior, trendul acestui indicator a fost inversat.
Poziţii importante, din punct de vedere al numărului de societăţi comerciale înregistrate, deţineau în anul 2010 sectoarele: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (41 la sută din numărul total pe judeţ), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11 la sută), industrie prelucrătoare (9,5 la sută) şi construcţii (9 la sută).
Cifra de afaceri a unităţilor locale active a înregistrat, de asemenea, o evoluţie pozitivă în perioada 2005-2008, urmată de un declin datorat efectelor crizei economice şi financiare globale asupra economiei româneşti.
Structura în funcţie de numărul de salariaţi relevă predominanţa societăţilor cu 0-9 angajaţi. Cele mai multe unităţi din această clasă de mărime se regăsesc în domenii cu pondere importantă în economia judeţului: comerţ cu ridicata şi amănuntul, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, industria prelucrătoare şi construcţii. În funcţie de forma de proprietate, în anul 2010, unităţile locale active cu capital privat deţin o pondere de 99,4 la sută în total judeţ. Dintre acestea, unităţile cu capital străin deţin doar 3,46 la sută.
a) Domeniul de activitate şi numărul societăţilor comerciale
Număr de societăţi comerciale CAEN Rev. 1 CAEN Rev. 2
Nr. crt.
Domeniul de activitate 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total judeţ Iaşi 13 680 14 862 16 115 17 749 17 142 15 345
1. Industria extractivă 10 8 14 15 22 17
2. Industria prelucrătoare 1 666 1 708 1 782 2 024 1 635 1 460
3. Energie electrică, termică, gaze, apă, distribuţie apă, gestionare deşeuri
15 11 18 20 55 65
4. Construcţii 777 977 1 333 1 444 1 618 1 376
5. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii şi întreţinere autovehicule şi bunuri
6 998 7 317 7 615 7 688 6 884 6 249
6. Hoteluri şi restaurante 522 576 627 657 762 719
7. Transport, depozitare 802 886 936 954 700 661
8. Comunicaţii + informaţii ... ... ... ... 709 602
9. Intermedieri financiare şi asigurări ... ... ... 198 253 233
10. Tranzacţii imobiliare şi prestări de servicii
2 252 2 621 3 025 1 110 1 047 947
11. Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
... ... ... 1 902 1 952 1 686
12. Învăţământ 51 72 95 113 119 107
13. Sănătate şi asistenţă socială 221 271 318 326 338 338
14. Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
... ... ... 169 181 141
15. Alte activităţi şi servicii 366 415 452 432 409 381
Sursa: INS - Studiu asupra oportunităţilor de dezvoltare integrată a mediului rural şi urban din Judeţul Iaşi 2007- 2013, INS – Anuarul statistic al României 2010 şi 2011, Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
11
b) Structura firmelor (unităţi locale active)
b.1. Număr de unităţi pe domenii de activitate
2008
25,3
11,0 9,89,8
44,1
comerţ cu ridicata şi cu amănuntul construcţiiindustria prelucrătoare activităţi profesional ştiinţifice şi tehnicealte activităţi
procente
2009
26,5
11,8 9,9
10,1
41,7
2010
30,0
10,9 9,5
8,9
40,7
Grafic 4.1. Structura firmelor
Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, 2011; Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
b.2. Cifra de afaceri a unităţilor locale active
miliarde lei
9,88,5 7,8
3,83,2 3,9
2,5
1,9 1,9
1,1
1,0 0,8
3,1
2,6 2,9
0
5
10
15
20
25
2008 2009 2010
alte activităţi
tranzacţiiimobiliare şidiverse servicii
construcţii
industriaprelucrătoare
comerţ cu ridicataşi cu amănuntul
Grafic 4.2. Cifra de afaceri a unităţilor locale active
Sursa: Anuarul Statistic al României 2010, 2011; Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
12
b.3. Unităţi locale active pe clase de mărime, după număr salariaţi
Anul 2008
Din care pe clase de mărimi după număr de salariaţi Activitatea Total
unităţi 0 - 9 10 - 49 50 - 249 250 şi peste
Total, din care: 17 749 15 634 1 699 350 66
- Industria prelucrătoare 1 686 1 207 342 111 26
- Construcţii 1 691 1 374 224 82 11
- Comerţ cu ridicata şi amănuntul
7 591 6 910 608 68 5
- Transport, depozitare 706 620 70 10 6
- Hoteluri şi restaurante 657 542 101 11 ...
- Informaţii şi comunicaţii 722 638 69 13 2
- Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
1 902 1 833 57 10 2
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
Anul 2009
Din care pe clase de mărimi după număr de salariaţi Activitatea Total
unităţi 0 - 9 10 - 49 50 - 249 250 şi peste
Total, din care: 17 142 15 233 1 582 278 49
- Industria prelucrătoare 1 635 1 205 321 93 16
- Construcţii 1 618 1 399 224 48 10
- Comerţ cu ridicata şi amănuntul
6 884 6 327 495 60 2
- Transport, depozitare 700 606 81 7 6
- Hoteluri şi restaurante 762 636 115 11 ...
- Informaţii şi comunicaţii 709 633 63 11 ...
- Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
1 952 1 893 50 9 ...
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
13
Anul 2010
Din care pe clase de mărimi după număr de salariaţi Activitatea
Total unităţi 0 - 9 10 - 49 50 - 249 250 şi peste
Total, din care: 15 345 13 529 1 518 257 41
- Agricultura 363 303 50 7 3
- Industria prelucrătoare 1 460 1 074 285 85 16
- Construcţii 1 376 1 145 188 36 7
- Comerţ cu ridicata şi amănuntul
6 249 5 699 500 49 1
- Transport, depozitare 661 570 79 7 5
- Hoteluri şi restaurante 719 592 116 11 ...
- Informaţii şi comunicaţii 602 521 65 15 1
- Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
1 686 1 629 48 9 ...
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
c) Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii pe forme de proprietate:
- Anul 2010-
Din care: pe forme de proprietate Judeţ Total
Majoritar de stat Majoritar privată
Din care: cu capital integral
străin
Iaşi 15 345 61 15 263 532
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2011
d) Numărul şi ponderea societăţilor comerciale cu participare de capital străin subscris în perioada 1991-2010 (la 31 decembrie 2010)
Societăţi comerciale cu capital străin
Total exprimat
Număr % În echivalent valută
(milioane EUR) % în total ţară
Total România 173 030 100,0 29 150,7 100,0
Regiunea nord-est 7 712 4,5 1 492,5 5,1
Judeţul Iaşi 2 577 1,5 182,2 0,6
Sursa: INS – Anuarul statistic al României, 2011
14
Atât numărul, cât şi valoarea capitalului social al societăţilor comerciale cu participare de capital străin din judeţul Iaşi înregistrează ponderi scăzute în totalul pe ţară.
5. Industrie şi construcţii
a) Sectoare economice importante
Deşi afectate puternic în ultimii 20 de ani, sectoarele economice care ocupă poziţii importante în economia judeţului Iaşi sunt următoarele:
- industria chimică;
- industria farmaceutică (Antibiotice Iaşi);
- industria metalurgică şi utilaje grele (Uzina Metalurgică, C.U.G., I.P.A.);
- industria textilă + confecţii (Confecţia, Ţesătura, Perdele Paşcani);
- industria alimentară
- construcţii (IASICON, Construcţii 2, Conest S.A.)
b) Structura unităţilor locale active din industrie şi construcţii pe clase de mărime, în funcţie de numărul de salariaţi
2010
16,7
4,3 0,8
78,2
2009
78,3
4,3
16,5
0,9
0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste
procente
Grafic 5.1. Structura unităţilor locale active
Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
La nivelul anilor 2009 şi 2010, unităţile cu 0-9 salariaţi au deţinut ponderea majoritară (circa 78 la sută), în timp ce unităţile cu cel puţin 250 salariaţi s-au situat sub 1 la sută.
15
c) Investiţii brute ale unităţilor locale active ale economiei naţionale din industrie şi construcţii din judeţul Iaşi
Investiţii brute
(milioane lei – preţuri curente)
Activităţi (secţiuni CAEN, REV.1
pentru 2005-2007 şi REV.2 pentru 2008-2010) 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total activităţi ale economiei naţionale din judeţ, din care:
1 434 1 690 4 161 2 218 2 249 1 734
- industrie prelucrătoare 274 377 603 595 542 450
- construcţii 107 166 308 342 731 242
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2011
Investiţiile brute ale unităţilor din construcţii şi industrie au înregistrat în anul 2010 o scădere accentuată.
d) Cifra de afaceri a unităţilor locale active din judeţul Iaşi,cu activitate industrială şi de construcţii
Cifra de afaceri
(milioane lei – preţuri curente)
Activităţi (secţiuni CAEN REV.1
pentru 2005-2007 şi REV.2 pentru 2008-2010) 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total activităţi ale economiei naţionale din judeţ, din care:
11 115 13 829 16 615 20 133 17 212 17 325
- industrie prelucrătoare 2 952 3 247 3 560 3 753 3 228 3 898
- construcţii 900 1 183 1 687 2 492 1 922 1 900
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2011
Cifra de afaceri în industria prelucrătoare şi construcţii a înregistrat creşteri semnificative în perioada anilor 2005-2008 în concordanţă cu trendul acestui indicator pe total judeţ.
Criza economică a marcat o scădere importantă în industria prelucrătoare în anul 2009, dar în anul 2010 a avut loc o creştere de peste 20 la sută a cifrei de afaceri.
În construcţii, nivelul cifrei de afaceri a scăzut atât în anul 2009, cât şi în 2010.
16
e) Principalele companii
Compania „Antibiotice”, înfiinţată în anul 1955, este cel mai important producător român de medicamente generice.
Portofoliul de peste 120 de medicamente acoperă o gamă largă de arii terapeutice, strategia de dezvoltare a produselor fiind concentrată astăzi pe medicamentele din clasele cardiovascular, antiinfecţioase, sistem nervos central şi tract digestiv.
Pe piaţa internă, compania „Antibiotice” se diferenţiază ca principalul producător de medicamente antiinfecţioase şi singurul producător de substanţe active obţinute prin biosinteză (Nistatina).
Calitatea produselor „Antibiotice” este atestată de principalele forme de certificate: Good Manufacturing Practice pentru toate cele 8 fluxuri de fabricaţie, Certificatul de Conformitate cu Farmacopeea Europeană (C.O.S.) şi autorizaţia Food and Drug Administration (F.D.A.) pentru producţia de Nistatină.
În cursul anului 2010 compania a realizat investiţii de 36 milioane lei, cu o cifră de afaceri de 243,6 milioane lei şi un profit brut de 18,4 milioane lei, în creştere cu 1,1 la sută faţă de anul 2009. În anul 2010 a funcţionat cu un număr de 1 441 angajaţi, exportând o gamă importantă de medicamente în peste 45 de ţări.
Grafic 5.2. Evoluţia cifrei de afaceri la export a societăţii ANTIBIOTICE
10,4
13,2
17,9
0
5
10
15
20
2008 2009 2010
milioane USD
Sursa: Bilanţul contabil şi indicatorii economici ai societăţii comerciale pentru anul 2010
17
„ S.C. Delphi Diesel Systems România SRL Iaşi” este înfiinţată în anul 2007 având ca activitate fabricarea de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule. Este o societate cu capital integral străin, majoritatea produselor fiind livrate la export.
În anul 2010 a funcţionat cu un număr de 1 218 angajaţi şi a realizat o cifră de afaceri de 590 milioane lei.
Compania se află într-o continuă dezvoltare şi extindere a capacităţii de producţie, creând în acest mod noi locuri de muncă.
IASICON este o companie din domeniul construcţiilor civile, cu capital integral privat, înfiinţată în anul 1992, deţinând certificate ISO şi ARACO (2009).
În anul 2010, cifra de afaceri a acesteia a fost de 94,2 milioane lei, iar profitul brut de 8,5 milioane lei. Activitatea societăţii s-a desfăşurat cu un număr de 583 salariaţi. Pe lângă producţia de prefabricate din beton şi confecţii metalice, compania desfăşoară o activitate de restaurare, fiind prezentă în multe locaţii din circuitul turistic şi în special de patrimoniu din Iaşi (Palatul Culturii, Teatrul Naţional, Muzeul Unirii).
Arcelor Mittal Tubular Products Iaşi S.A. este o companie metalurgică specializată pe producerea de ţevi din oţel sudate. Acţiunile societăţii se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ.
La finele anului 2010 societatea avea un capital subscris şi vărsat de 162,9 milioane lei, o cifră de afaceri de 169,9 milioane lei şi un număr de 522 de angajaţi. Deşi în ultimii trei ani cifra de afaceri s-a poziţionat pe o pantă descendentă, iar rezultatele financiare au fost negative, societatea continuă să efectueze exporturi în ţări situate în patru continente.
18
6. Agricultura şi silvicultura
a) Suprafaţa agricolă şi structura acesteia
În perioada 2005-2010 suprafaţa agricolă totală (fond funciar), de 547,6 mii ha, a judeţului Iaşi a rămas nemodificată, înregistrând variaţii nesemnificative doar pe categorii de folosinţă, respectiv creştere cu 2,3 mii ha a suprafeţei arabile, concomitent cu reducerea suprafeţelor cu livezi şi pepiniere pomicole.
În anul 2010 suprafaţa arabilă ocupa 67,2 la sută din totalul terenului agricol, în timp ce restul suprafeţelor erau reprezentate de păşuni (22,4 la sută), fâneţe (5,9 la sută), vii şi livezi (4,5 la sută).
Fondul funciar după modul de folosinţă
mii hectare
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total judeţ 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6 547,6
Suprafaţa agricolă: 381,4 394,4 380,3 380,2 380,2 380,1
- arabilă 253,2 265,8 255,7 255,7 255,5 255,5
- păşune 88,1 83,5 85,5 85,4 85,4 85,4
- fâneţe 19,6 25,4 22,3 22,3 22,3 22,3
- vii şi pepiniere viticole 12,3 12,5 10,8 10,8 11,0 11,0
- livezi şi pepiniere pomicole 8,2 7,2 6,0 6,0 6,0 6,0
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră
98,2 97,6 97,6 97,4 97,4 97,4
Ape şi bălţi 12,4 13,9 13,9 13,9 13,9 13,9
Alte suprafeţe 55,6 41,7 55,8 56,0 56,0 56,1
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011
19
Grafic 6.1. Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în anul 2010
teren arabil67,2
vii şi livezi4,5
fâneţe5,9 păşuni
22,4
procente
Sursa: Anuarul statistic al României
mii hectare
Total din care: majoritar
privat Total
din care: majoritar
privat Total
din care: majoritar
privat Total
din care: majoritar
privat Total
din care: majoritar
privat Total
din care: majoritar
privat
Suprafaţa cultivată, total, din care:
238,6 234,1 223,2 220,5 242,9 240,6 239,2 237,9 238,0 236,9 234,6 233,3
Cereale pentru boabe, din care: 160,0 158,6 144,5 143,1 152,6 151,3 145,8 145,2 142,8 142,3 149,4 148,8
- grâu şi secară 39,2 38,6 32,3 32,6 42,2 41,6 35,8 35,6 32,7 32,4 42,8 42,6
- porumb boabe 111,3 110,9 102,6 102,0 99,4 98,8 97,8 97,6 98,1 97,9 97,4 97.0
Leguminoase pentru boabe, din care:
2,0 1,9 2,0 2,0 1,3 1,3 2,3 2,0 2,0 2,0 1,8 1,8
- fasole boabe 1,8 1,7 1,9 1,9 1,0 1,0 2,1 2,1 1,6 1,6 1,5 1,5
Plante uleioase, din care:
37,8 36,3 30,6 29,8 45,2 44,7 37,3 37,3 42,1 42,0 37,4 37,4
- floarea soarelui 29,2 28,1 20,9 20,5 28,2 27,8 25,4 25,3 25,6 25,6 24,5 24,5
Rădăcinoase, din care:
12,0 11,8 15,1 15,1 14,4 14,4 12,4 12,4 11,5 11,5 0,0 0,0
- cartofi 9,0 8,8 9,4 9,4 9,9 9,8 8,9 8,90 8,0 8,0 8,7 8,7Legume, din care:
11,7 11,1 12,9 12,9 12,2 12,2 14,9 14,8 11,9 11,9 11,6 11,6
- tomate 1,9 1,8 2,1 2,1 2,3 2,3 2,7 2,7 2,2 2,2 2,0 2,0
- ceapă 1,9 1,9 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 1,8 1,8 1,7 1,7Furaje verzi 17,9 17,7 20,9 20,4 20,7 20,2 29,8 29,3 31,3 30,8 25,1 24,5
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
2009 2010
Explicaţii
Suprafaţa cultivată cu principalele culturi
2005 2006 2007 2008
20
După uşoara creştere din anul 2007, suprafaţa cultivată s-a înscris pe un trend de scădere, astfel încât în anul 2009 aceasta a revenit la nivelul anului 2005, iar în 2010 s-a situat sub acesta.
Cea mai mare parte a suprafeţelor cultivate este deţinută de sectorul privat (98,3 la sută în anul 2005; 99,5 la sută în anul 2010).
În anii 2009 şi 2010 unele culturi, precum cele de leguminoase pentru boabe, rădăcinoase şi legume, au fost realizate exclusiv în sectorul privat; celelalte culturi au aparţinut acestui sector în proporţie de peste 99 la sută.
Efectivele de animale, la 1 decembrie 2010, au înregistrat scăderi faţă de anul anterior, astfel: în cazul bovinelor cu 28 la sută, al porcinelor cu 40 la sută şi al ovinelor cu 35 la sută. În schimb, numărul de familii de albine a consemnat o creştere de peste 58 la sută în 2010 faţă de anul anterior; numărul păsărilor din judeţ s-a majorat, însă într-un ritm mult mai scăzut (1,5 la sută).
mii capete
2009 2010
Total
din care: în proprietate
privată Total
din care: în proprietate privată
Bovine 98,3 92,9 70,8 70,0
Porcine 189,5 89,4 114,1 114
Ovine 346,3 346,2 225,0 224,8
Păsări 2 919,3 2 919,3 2 962,3 2 962,3
Familii albine 23,4 23,2 37,1 36,1
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010 şi 2011
b) Fondul forestier
Zona forestieră, în suprafaţă de 97,4 mii ha, este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din vest şi sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. În anul 2010 a fost recoltat un volum însemnat de lemn, în special de fag şi stejar, evaluat la 271,3 mii m.c., mai mult cu 47 mii m.c. faţă de anul 2009.
21
Producţia agricolă şi structura acesteia
mii tone
Indicatori 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1. Cereale pentru boabe, din care: 502,3 447,6 136,3 471,1 399,0 460,5
- grâu şi secară 120,5 87,7 54,2 107,1 66,7 108,7
- porumb boabe 362,9 340,8 73,3 336,3 312,7 334,6
2. Leguminoase pentru boabe, din care: 3,3 3,4 1,7 3,1 3,0 3,0
- fasole boabe 2,8 2,9 1,4 2,9 2,4 2,6
3. Plante uleioase, din care: 56,4 55,7 30,5 62,1 54,7 60,0
- floarea soarelui 39,7 36,3 17,5 39,4 34,5 40,0
4. Rădăcinoase, din care: 179,2 305,6 142,4 261,3 228,1 -
- sfeclă de zahăr 40,90 133,6 64,9 90,5 76,4 94,7
- cartofi 107,7 140,6 49,8 144,2 125,9 113,3
5. Legume, din care: 179,9 190,8 117,5 185,4 154,9 166,1
- tomate 33,4 29,5 32,3 37,3 35,1 37,5
- ceapă 25,6 21,9 16,0 23,6 17,8 20,3
6. Furaje verzi (furaje verzi anuale, lucernă, trifoi)
291,1 292,6 202,6 366,1 361,7 364,4
7. Producţia de struguri (vii pe rod) 40,9 51,0 26,7 49,5 57,3 45,6
8. Producţia de fructe 85,9 56,8 26,9 38,8 41,8 40,0
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi anul 2010, Anuarul statistic al României anul 2011
Producţiile anuale au fost în general în scădere în perioada 2005 - 2007, mai accentuată în anul 2007 datorită secetei, dar au cunoscut o revigorare substanţială în anii 2008 şi 2010. Trebuie subliniat că există o capacitate redusă a producătorilor agricoli de a interveni pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici, datorită lipsei sau insuficienţei dotărilor: sisteme de irigaţii, lucrări antieroziune, îndiguiri etc.
Producţiile mici în aceste condiţii sunt datorate şi unor productivităţi reduse la hectar din cauza fărâmiţării terenurilor şi practicării unor culturi de semisubzistenţă pe circa 60 la sută din terenul agricol.
Ponderea serviciilor în total agricultură reprezintă un procent nesemnificativ, care variază între 1 la sută şi 2 la sută, lucru care denotă că: acest sector este aproape inexistent, sectorul are un potenţial de dezvoltare mare.
22
7. Transporturi
Drumuri publice (total) la sfârşitul anului 2010 : 2 374 km
drumuri naţionale : 347 km
din care:
– drumuri europene : 161 km
drumuri judeţene şi comunale : 2 016 km
lungimea podurilor : 4 744 m
Judeţul este străbătut de un drum european E85 (Suceava-Bucureşti) în partea de nord-vest a judeţului şi de 4 drumuri naţionale:
Roman – Tg.Frumos – Botoşani
Vaslui – Iaşi – Bălţaţi
Iaşi – Ungheni – Chişinău
Iaşi – Tg.Frumos – Paşcani
Cale ferată
Judeţul Iaşi este străbătut de o reţea de cale ferată de 290 km, din care 137 km electrificată. Din totalul liniilor de cale ferată în exploatare, 274 km sunt cu ecartament normal:
itinerarii principale: accelerat Bucureşti – Iaşi – Chişinău
staţii importante: Iaşi, Podu Iloaiei, Paşcani, Hârlău
Navigaţie aeriană
Intern:
- Bucureşti – Iaşi
- Iaşi – Timişoara
- Iaşi – Cluj
Extern:
- Iaşi – Viena
- Iaşi – Roma
- Iaşi – Paris
Companii aeriene care efectuează zboruri directe
- din Iaşi: TAROM, Carpatair
- spre Iaşi: Austrian Airlines, Lufthansa, KLM, Alitalia şi Air France
23
8. Comerţ exterior
a) Exporturile (FOB), importurile (CIF) şi soldul operaţiunilor de comerţ internaţional
Grafic 8.1. Exporturile, importurile şi soldul operaţiunilor de comerţ internaţional pentru judeţul Iaşi
518,4609,7
491,0
-55,4
-184,6-274,4
-122,0 -110,1
290,8 282,1333,8 335,3
226,7
380,9
268,7337,5 348,6
22,1
-600
-400
-200
0
200
400
600
800
2005 2006 2007 2008 2009 2010
exporturi FOB
importuri CIF
sold FOB/CIF
milioane euro
Sursa: INS
Exporturi 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total ţară (milioane euro)
22 255,1 25 850,5 29 380,3 33 613,6 29 036,0 37 250,6
Judeţul Iaşi (milioane euro)
290,8 282,1 333,8 335,3 226,6 380,9
% în total ţară 1,30 1,09 1,13 1,15 0,99 1,02
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2009, 2010 şi 2011, Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi 2010 şi 2011
24
b) Exportul pe principalele capitole, conform nomenclatorului combinat
mii euro
Export FOB
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 290 776 282 111 333 827 335 313 226 651 380 908
Animale vii şi produse animale 13 77 241 152 - 312
Produse vegetale 3 627 4 314 16 996 52 725 1 023 2 698
Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale
8 563 10 368 7 560 1 373 7 13
Produse alimentare, băuturi şi tutun 7 392 7 558 21 961 26 465 5 904 8 014
Produse minerale 115 385 260 23 7 17
Produse chimice 4 418 4 370 6 402 8 947 20 019 14 375
Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
3 600 4 938 5 000 3 301 2 350 3 406
Piei crude, tăbăcite, blănuri şi produse din acestea
4 601 4 797 2 528 1 150 366 815
Produse din lemn, exclusiv mobilier 1 775 3 467 5 441 4 152 4 206 8 054
Hârtie şi articole din acestea 1 201 1 542 1 748 2 624 1 815 2 028
Materiale textile şi articole din acestea
116 348 95 919 97 517 67 251 46 906 43 916
Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare
8 429 8 256 7 608 3 665 3 021 3 447
Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă
1 150 1 347 485 644 501 660
Metale comune şi articole din acestea 56 731 52 232 73 462 67 972 36 656 66 502
Maşini, aparate şi echipamente electrice
41 310 49 180 53 431 63 690 81 366 19 454
Mijloace şi materiale de transport 4 388 4 200 5 811 5 056 2 409 7 026
Mărfuri şi produse diverse 27 115 29 161 27 376 26 123 20 096 17 647
Sursa: INS – Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2010, Anuarul statistic al României 2011, Buletin statistic nr. 2/2011-judeţul Iaşi
25
maşini, aparate şi echipamente
electrice53,0
metale comune şi articole din acestea
17,5
produse ale industriei uşoare
12,6
mijloace de transport1,8
alte produse
7,6
produse alimentare,
băuturi şi tutun
2,8
produse ale industriei
chimice 4,7
procente
Grafic 8.2. Structura exportului de mărfuri în anul 2010
Sursa: INS
Comerţul exterior a cunoscut o tendinţă ascendentă susţinută în perioada 2006-2010, creşterea cumulată cifrându-se la 31 la sută, însă ponderea deţinută în exporturile României rămâne modestă (cca 1 la sută). Ca urmare a reducerii importurilor în anii 2009 şi 2010, deficitul comercial înregistrat la nivelul judeţului s-a redus substanţial în ultimii doi ani analizaţi.
În structură, exportul s-a bazat, în principal, pe materiale textile şi metale comune cu o tendinţă de scădere continuă şi pe produse chimice, produse vegetale, maşini şi echipamente electrice, cu o tendinţă de creştere continuă.
Compania Antibiotice Iaşi, producător de medicamente cu o cifră de afaceri la nivelul anului 2010 de 51 milioane euro, a realizat un export de circa 12,5 milioane euro, livrările pe piaţa externă deţinând o pondere însemnată din cifra de afaceri.
Principalul produs exportat este Nistatina, solicitată pe pieţele din Rusia - C.S.I. şi în ţări din Asia. Exporturi importante sunt efectuate, de asemenea, în S.U.A., ţări din Europa şi Africa.
Începând cu anul 2011, strategia de export a companiei vizează, dezvoltarea parteneriatelor pe contracte de tip manufacturing cu companii din Danemarca, Germania, Cehia, Slovacia şi Ungaria.
26
9. Forţa de muncă şi veniturile salariale
a) Populaţia ocupată
mii persoane
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 8 390 8 409 8 725 8 747 8 411 8 371
Regiunea nord-est 1 265 1 246 1 262 1 249 1 208 1 207
Judeţul Iaşi 296 291 297 295 286 285,7
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2008, 2009, 2010, 2011, Anuarul statistic al României 2011
Grafic 9.1. Structura populaţiei ocupate pe principalele activităţi
31,3 32,441,4
18,3 16,9
16,28,7 8,6
8,6
41,7 42,133,8
0
20
40
60
80
100
2008 2009 2010
servicii şi alteactivităţi
construcţii
industrie
agricultură,vânătoare,silvicultură, pescuit
procente
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2009, 2010, 2011
Număr mediu salariaţi
mii persoane
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 4 558 4 667 4 885 5 046 4 774 4 376
Regiunea nord-est 566 564 579 592 557 499
Judeţul Iaşi 153 152 157 165 153 137
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză – Anuarul statistic al României 2011, Anuarul Statistic al judeţului Iaşi
2008, 2009, 2010, 2011
27
b) Rata şomajului
procente
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 5,9 5,2 4,0 4,4 7,8 7,0
Regiunea nord-est 6,8 6,2 5,1 5,3 8,6 7,8
Judeţul Iaşi 7,2 6,5 5,7 5,4 7,4 7,0
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Anuarul statistic al României 2011, Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2008, 2009, 2010, 2011
Grafic 9.2. Numărul şomerilor şi rata şomajului
7,7
6,55,7 5,4
7,07,4
5,44,8 4,7
5,0
6,46,0
0
10
20
30
40
2005 2006 2007 2008 2009 2010
mii persoane
0
2
4
6
8
număr şomeri - total număr şomeri - femei
rata şomajului - total (sc. dr.) rata şomajului - femei (sc. dr.)
procente
Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2008, 2009, 2010, 2011
Câştigul salarial mediu brut lunar lei/salariat
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total economie 968 1 146 1 396 1 761 1 845 1 902
Regiunea nord-est 853 1 009 1 247 1 543 1 629 1 623
Judeţul Iaşi 904 1 049 1 333 1 680 1 781 1 806
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză - Anuarul statistic al României 2011, Anuarul Statistic al judeţului Iaşi
2008, 2009, 2010, 2011
În perioada 2005-2010, populaţia ocupată a judeţului a consemnat variaţii anuale reduse, cuprinse între -1,7 şi +2,1 la sută. În schimb, în cazul numărului mediu anual de salariaţi, variaţiile anuale au fost mai consistente, la nivelul anului 2010 înregistrându-se o scădere de peste 10 la sută (cel mai accentuat declin având loc în sectorul agricol).
28
Rate ale şomajului de peste 7 la sută au fost înregistrate în anii 2005, 2009 şi 2010, ca urmare a disponibilizărilor efectuate în aceste perioade.
În perioada analizată, câştigul salarial mediu brut lunar din judeţul Iaşi s-a situat constant peste nivelul înregistrat în Regiunea nord-est, însă sub media la nivel naţional.
10. Activitate bancară
a) Reţeaua bancară la 31 decembrie 2010
Unităţi teritoriale în judeţul Iaşi Nr.
crt. Denumirea instituţiei de credit
Sucursale Agenţii
1. Alpha Bank Romania S.A. 1 7
2. ATE Bank România S.A. 1
3. Banca Transilvania S.A. 1 9
4. Banca Central Cooperatistă Creditcoop Iaşi 3 1
5. Banca Comercială Carpatica S.A. 2 4
6. Banca Comercială Română S.A 22
7. Banca Italo Romena Italia Treviso- Sucursala Bucureşti 1
8. Millennium Bank S.A. 4
9. Banca Romaneasca S.A. Membra A Grupului National Bank Of Greece
5
10. Bancpost S.A. 1 12
11. Bank Leumi 1
12. CEC Bank S.A. 1 23
13. Citibank Europe Plc. Dublin
Sucursala România SA
1
14. Credit Europe Bank (România) S.A. 1 2
15. Marfin Bank (România) S.A. 1
16. Emporiki Bank S.A. 2
17. Exim Bank Romania 1
18. GE Garantibank International N.V. Sucursala România 3
19. BRD Groupe Societe General - S.A 1 51
20. ING Bank NVAmsterdam - Sucursala Bucureşti 7
29
Unităţi teritoriale în judeţul Iaşi Nr.
crt. Denumirea instituţiei de credit
Sucursale Agenţii
21. Libra Bank S.A. 1
22. MKB Nextebank S.A. 1
23. OTP Bank (România) S.A. 1
24. Piraeus Bank Romania Sa 6
25. Procredit Bank S.A. 1
26. Raiffeisen Bank S.A. 19
27. RBS The Royal Bank Of Scotland (Romania) S.A. 1
28. Romanian International Bank 1
29. Intesa Sanpaolo Romania S.A. 1 1
30. Unicredit Tiriac Bank S.A. 8 2
31. Volksbank Romania S.A. 6
Total judeţ Iaşi 59 159
Total general 218
Sursa: Banca Naţională a României
b) Credite bancare
milioane lei
Valori la sfârşitul perioadei Explicaţii 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care: 1 352 2 434 4 317 6 317 6 391 6 544
- lei 650 1 375 2 045 2 493 2 316 2 098
- valută 702 1 059 2 272 3 834 4 075 4 446
Restanţe, din care: 4 16 18 50 122 527
- lei 3 14 15 39 121 276
- valută 1 2 3 11 110 251
Persoane fizice – total, din care: ... ... 2 553 3 732 3 756 3 857
- lei ... ... 1 212 1 438 1 350 1 230
- valută ... ... 1 341 2 294 2 406 2 627
Persoane juridice – total, din care: ... ... 1 761 2 881 2 623 2 675
- lei ... ... 832 1 052 964 866
- valută ... ... 929 1 529 1 659 1 809
Sursa: Banca Naţională a României
30
c) Depozite bancare
milioane lei
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total, din care: 1 259 1 768 2 558 2 692 3 273 3 598
- lei, din care: 880 1 198 1 827 2 039 2 223 2 452
- agenţi economici 342 501 662 584 552 617
- populaţie 538 697 1 130 1 419 1 631 1 792
- valută, din care: 379 570 731 853 1 050 1 146
- agenţi economici 85 215 156 143 152 204
- populaţie 294 354 569 700 891 931
Sursa: Banca Naţională a României
La 31 decembrie 2010 în judeţul Iaşi îşi desfăşurau activitatea 218 unităţi bancare aparţinând unui număr de 31 bănci comerciale.
Creditele bancare acordate în judeţul Iaşi au avut o tendinţă continuă de creştere, astfel că la 31 decembrie 2010 valoarea acestora consemna suma de 6 544 milioane lei.
Creditele restante au avut tendinţa continuă de creştere ca valoare absolută, astfel că în anii 2009 şi 2010 acestea au fost de 131 milioane lei, respectiv 527 milioane lei faţă de numai 4 milioane lei în anul 2005.
Din totalul creditelor acordate la nivelul judeţului Iaşi, cele în valută au devenit preponderente începând cu anul 2007, ajungând până la 68 la sută în anul 2010.
În perioada 2007-2010 (pentru care sunt disponibile date), creditele acordate persoanelor fizice au fost superioare celor aferente persoanelor juridice, ponderea acestora în total fiind de circa 59 la sută la finele intervalului analizat.
Depozitele bancare au acoperit în proporţii reduse creditele plasate în judeţ, astfel că la finele anului 2010 acestea reprezentau 54,99 la sută, deşi ca valoare absolută acestea au crescut faţă de anul 2005 cu 505,9 la sută.
Depozitele constituite în lei au fost superioare celor în valută, ponderea acestora în total situându-se între 68 la sută şi 71 la sută în intervalul analizat.
În întreg intervalul 2005-2010, populaţia a constituit depozite în valoare mai mare decât agenţii economici, atât în lei, cât şi în valută, ponderea acestora situându-se între 58 la sută şi 73 la sută în cazul depozitelor constituite în lei şi între 62 la sută şi 85 la sută în cazul celor în valută.
31
11. Investiţii străine
Principalele investiţii străine în judeţul Iaşi la 31 decembrie 2010
Denumire raportor
Ţara de provenienţă
Anul înfiinţării
Valoarea capitalului social
% participare străină
Obiectul principal de activitate
ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS IAŞI SA
Olanda 1991 162,9 milioane lei
96,33%
2420 – Producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii
DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMÂNIA SRL
Luxemburg 2007
133,90 milioane lei
100,00%
2932 – Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru
motoare de autovehicule
CERAMICA SA Olanda 1991 57,4 milioane lei
84,88%
2332 – Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru
construcţii
CONSTRUCŢII FEROVIARE IAŞI-GRUP COLAS SA
Franţa 2001 20,90 milioane lei
51,00%
Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
IG WATTEEUW ROMÂNIA SRL
Belgia 2007 20,10 milioane lei
100,00%
2815 – Fabricarea lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză şi a
elementelor mecanice de transmisie
SAYFONE 2009 SA Olanda 2007
19,40 milioane lei
99,99%
4742 – Comerţ cu amănuntul al
echipamentului pentru telecomunicaţii în
magazine specializate
TECHNOSTEEL LBR SRL
Elveţia 2003 13,4 milioane lei
100,00%
2420 – Producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii
pentru acestea, din oţel
OMCO ROMÂNIA SRL
Belgia 2005 11,0 milioane lei
100,00%
2829 – Fabricarea altor maşini şi utilaje de
utilizare generală n.c.a.
ZEELANDIA SRL Olanda 1996 10,5 milioane lei
100,00% 1089 - Fabricarea altor
produse alimentare
SC ROMPAK SRL Turcia 1994 10,4 milioane lei
100,00% 1089 – Fabricarea altor
produse alimentare
INTER-DOGA SRL Turcia 2007 10,3 milioane lei
65,00%
4120 – Lucrări de construcţii a clădirilor
rezidenţiale şi nerezidenţiale
Sursa: Banca Naţională a României
32
La 31 decembrie 2010, la nivelul judeţului Iaşi, atât valoarea, cât şi numărul investiţiilor străine se situau la niveluri reduse.
Cei mai reprezentativi investitori sunt cei din Olanda care au achiziţionat pachete majoritare de acţiuni la Ceramica Iaşi (84,88 la sută), cu o activitate care se referă la produse ceramice şi Arcelor Mittal (96,33 la sută), cu o activitate care se referă la producţie de ţevi şi tuburi metalice.
La capitolul „investiţii noi”, primul loc este ocupat de investitorii din Olanda, cu obiect de activitate „piese şi accesorii pentru autovehicule”.
33
Bibliografie
Dârcolescu Marian Teza de doctorat „Studii privind strategiile de dezvoltare a exploataţiilor agricole din arealul judeţului Iaşi în contextul integrării în UE”
Banca Naţională a României
Institutul Naţional de Prognoză
Buletin lunar 2009-2011
Rapoarte 2011
Institutul Naţional de Statistică Anuarul de comerţ internaţional al României
Institutul Naţional de Statistică Anuarul demografic al României
Institutul Naţional de Statistică Anuarul statistic al României 2009, 2010, 2011
Institutul Naţional de Statistică Anuarul statistic al judeţului Iaşi 2008, 2009, 2010, 2011
Institutul Naţional de Statistică Buletine statistice teritoriale
Institutul Naţional de Statistică Informaţii socio-economice despre judeţul Iaşi 2009
x x x Monografia judeţului Iaşi
x x x Raport „Camera agricolă a judeţului Iaşi” 2008
x x x Repere economice şi sociale regionale
x x x Studiu asupra oportunităţii de dezvoltare integrată a mediului rural din judeţul Iaşi 2008