împreunã, miteinander, együttesenîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 34 - octombrie 2011...

pagina 1pagina 1pagina 1pagina 1pagina 1

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. . . . . 3434343434 - - - - - octombrie 201octombrie 201octombrie 201octombrie 201octombrie 20111111



Pag. 3: Ai cui suntem?, Ai cui suntem?, Ai cui suntem?, Ai cui suntem?, Ai cui suntem?, prof. Codruþa Popescu;;;;;Pag. 5: Zile de neuitat: „Zilele Mondiale ale TZile de neuitat: „Zilele Mondiale ale TZile de neuitat: „Zilele Mondiale ale TZile de neuitat: „Zilele Mondiale ale TZile de neuitat: „Zilele Mondiale ale Tineretului”, Madrid, 201ineretului”, Madrid, 201ineretului”, Madrid, 201ineretului”, Madrid, 201ineretului”, Madrid, 2011 /1 /1 /1 /1 /Unvergessene TUnvergessene TUnvergessene TUnvergessene TUnvergessene Tage: die Wage: die Wage: die Wage: die Wage: die Weltjugendtage in Madrid, 201eltjugendtage in Madrid, 201eltjugendtage in Madrid, 201eltjugendtage in Madrid, 201eltjugendtage in Madrid, 20111111, Alexandru ErwinÞigla;Pag. 38: Studiu privind dezvoltarea localã prin turism în GãrânaStudiu privind dezvoltarea localã prin turism în GãrânaStudiu privind dezvoltarea localã prin turism în GãrânaStudiu privind dezvoltarea localã prin turism în GãrânaStudiu privind dezvoltarea localã prin turism în Gãrâna, SoniaBran;Pag. 93: Wolfsberg. Ein Auszug in deutscher Sprache Wolfsberg. Ein Auszug in deutscher Sprache Wolfsberg. Ein Auszug in deutscher Sprache Wolfsberg. Ein Auszug in deutscher Sprache Wolfsberg. Ein Auszug in deutscher Sprache; Sonia Bran;Pag. 95: Pelerinajul germanilor bãnãþeni la Maria Radna , 2 august 201 Pelerinajul germanilor bãnãþeni la Maria Radna , 2 august 201 Pelerinajul germanilor bãnãþeni la Maria Radna , 2 august 201 Pelerinajul germanilor bãnãþeni la Maria Radna , 2 august 201 Pelerinajul germanilor bãnãþeni la Maria Radna , 2 august 20111111,Claudiu Cãlin.

Cuprins / Inhalt

„împreunã, miteinander„împreunã, miteinander„împreunã, miteinander„împreunã, miteinander„împreunã, miteinander,,,,,együttesen”együttesen”együttesen”együttesen”együttesen”

nrnrnrnrnr. . . . . 3434343434octombrie 201octombrie 201octombrie 201octombrie 201octombrie 20111111

Apariþie editatã deForumul Democratic al Germanilor din judeþul Caraº-Severin.Forumul Democratic al Germanilor din judeþul Caraº-Severin.Forumul Democratic al Germanilor din judeþul Caraº-Severin.Forumul Democratic al Germanilor din judeþul Caraº-Severin.Forumul Democratic al Germanilor din judeþul Caraº-Severin.

Publicaþie editatã ºi realizatã cu sprijinul financiaral Guvernului României - Guvernului României - Guvernului României - Guvernului României - Guvernului României - DepartamentulDepartamentulDepartamentulDepartamentulDepartamentul

pentru Relaþii Interetnice.pentru Relaþii Interetnice.pentru Relaþii Interetnice.pentru Relaþii Interetnice.pentru Relaþii Interetnice. Se distribuie gratuit. Redactor: Erwin Josef ÞiglaErwin Josef ÞiglaErwin Josef ÞiglaErwin Josef ÞiglaErwin Josef Þigla; Lectorat: ec. Waldemar Königec. Waldemar Königec. Waldemar Königec. Waldemar Königec. Waldemar König

Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Biblioteca Germanã „Alexander Tietz”

B-dul Revoluþia din Decembrie nr. 22 / RO - 320086 Reºiþa Tel. + Fax: 0255 22 00 81; E-mail: [email protected]

Rãspunderea pentru articolele semnate în publicaþiele revine autorilor.

Coperþi:Coperþi:Coperþi:Coperþi:Coperþi: I. Fotografii de la Gãrâna din arhiva FDGR C-SII. Fotografii de la Zilele Mondiale ale Tineretului 2011.



Ai cui suntem?Prof. Codruþa PopescuProf. Codruþa PopescuProf. Codruþa PopescuProf. Codruþa PopescuProf. Codruþa Popescu

Reºiþa

«Bucureºti - Vineri searã, poetul român de limbã germanã RolfBossert a fost vãzut în grãdina localului Casei Scriitorilor „Mihail Sadoveanu”în compania poetului francez François Villon ºi a unei persoane necunoscutede sex feminin.» (Incident)

În proiectele sale de viitor, Rolf Bossert îºi propunea, cu câteva zileînainte de moarte, sã realizeze un volum, 100 de miniaturi europene, princare sã ofere un rãspuns întrebãrii, dacã ºi cum noþiunea geografico-istoricã„Europa” mai poate fi folositã atâta timp cât, nedeclarat, existã o împãrþirepoliticã actualã în lumea întâi ºi lumea a doua. Umilit de aceastã macro-realitate schizoidã, suprapusã istoriei personale, Rolf a ales soluþia finalã.

Prin modestul nostru exerciþiu de admiraþie, propunem o variantãfrancezã câtorva dintre poemele sale. Încercãm astfel înscrierea liricii saleintr-un alt spaþiu cultural. Aceastã paradigmã de lecturã poate deschide noiabordãri creaþiei acestui poet. Socotim cã poezia lui Rolf Bossert depãºeºteapartenenþa strictã caracterial, scriitor al literaturii germane din România,membru al Grupului de Acþiune din Banat.

Marea NeagrãMarea NeagrãMarea NeagrãMarea NeagrãMarea NeagrãNisip, sânii tãiAbrupþi ca o zi de iulieMâna mea rebegitã de ger.

SperanþãSperanþãSperanþãSperanþãSperanþãPlumbul e leneº,Glonþu-i încã pe drum.Mai avem timp.

Miezul nopþiiMiezul nopþiiMiezul nopþiiMiezul nopþiiMiezul nopþiiLimba tresareTransparent curge ceaiul, fierbinte,Pe masa de scris.

BasmBasmBasmBasmBasmÎn lemn cântã cariul,o pasãre reacu plisc obraznic.

FricãFricãFricãFricãFricãÎncotro cade vântul?Cireºu-i viu în faþa casei,Frunza lui verde.

La Mer NoireLa Mer NoireLa Mer NoireLa Mer NoireLa Mer NoireDu sable, tes seinsAbrupts comme une journée de juilletMa main raidie par le froid.

EspoirEspoirEspoirEspoirEspoirLe plomb est fainéant,La balle est encore sur son chemin.Ainsi nous avons du temps.

MinuitMinuitMinuitMinuitMinuitLa langue trésailleTransparent coule le thé bouillantSur la table a écrire.

ConteConteConteConteConteDans le bois chante le ver,un oiseau méchanta bec insolent.

PeurPeurPeurPeurPeurVers ou tombe le vent?Le cerisier vit devant ma maisonSa feuille verte.



FebruarieFebruarieFebruarieFebruarieFebruarieUneori tremurãorizontul, pe copacimuguri de tablã.

PopasPopasPopasPopasPopasSpaþiul are muchii.Nici voce, nici ureche,strigãtul e pãtrat.

DimineaþãDimineaþãDimineaþãDimineaþãDimineaþãRespiri. Plutireaºi lunecarea s-au dus,visul are un recul.

StradãStradãStradãStradãStradãNegru fierbe asfaltul.Cizmele apãrã de sânge,Îþi întorci capul.

CâmpCâmpCâmpCâmpCâmpSe înalþã un zmeu.Sfoara lui lungãCât privirea mea confuzã.

A scotociA scotociA scotociA scotociA scotociÎn sertarPãlesc fotografii, copilul meu.Nuca e seacã.

SchimbareSchimbareSchimbareSchimbareSchimbareNu mã mai salutã nimeniPe strãzile oraºului,Prietenul meu a plecat.

Schimbare 2Schimbare 2Schimbare 2Schimbare 2Schimbare 2Douã toamne cu ea.Acum mângâie, se înnopteazãUn paºaport.

A mestecaA mestecaA mestecaA mestecaA mestecaUn fir de iarbã ajungepentru toatã vara. Ce mice fundul gurii mele.

FévrierFévrierFévrierFévrierFévrierParfois tremblel’horizon, sur les arbresdes boutons de tôle.

ReposReposReposReposReposL’espace a des côtés.Ni voix, ni oreille,le cri est carré.

MatinMatinMatinMatinMatinRespirer. Il n’y a plus ni flottementni glissementle reve a du recul.

RueRueRueRueRueNoir bout l’asphalte.Les bottes te protegent du sang,Tu tournes ta tete.

ChampChampChampChampChampIl se dresse un cerf-volant.Sa corde longueComme mon regard confus.

FouillerFouillerFouillerFouillerFouillerDans le tiroirPâlissent des photos, mon enfant.La noix est seche.

ChangementChangementChangementChangementChangementPersonne ne me salue plussur les rues de la ville,Mon ami est parti.

Changement 2Changement 2Changement 2Changement 2Changement 2Deux automnes avec elle.Maintenant elle caresse, il se fait nuitUn passeport.

MâcherMâcherMâcherMâcherMâcherUn brin d’herbe suffitPour tout l’été.Il est si petitLe fonds de ma bouche!



Zile de neuitat:„Zilele Mondialeale Tineretului”,

Madrid, 2011„Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în„Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în„Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în„Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în„Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în

Cristos, tari în credinþã”Cristos, tari în credinþã”Cristos, tari în credinþã”Cristos, tari în credinþã”Cristos, tari în credinþã”(Col 2,7)(Col 2,7)(Col 2,7)(Col 2,7)(Col 2,7)

Alexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaReºiþa

Sub acest motto s-au desfã-ºurat în perioada 16 - 21 august 2011,în capitala Spaniei, la Madrid, pentrua 26-a oarã „Zilele Mondiale ale Ti-neretului” (ZMT).

147 de tineri împreunã cu 3preoþi, 4 surori ºi 3 studenþi de la se-minarul teologic au reprezentat Die-ceza romano-catolicã de Timiºoarala aceastã ediþie a ZMT.

Cu bagaje, saci de dormit ºimulte gânduri adunate de la cei rã-

UnvergesseneTage: die

Weltjugendtagein Madrid, 2011

„In Ihm verwurzelt und auf Ihn„In Ihm verwurzelt und auf Ihn„In Ihm verwurzelt und auf Ihn„In Ihm verwurzelt und auf Ihn„In Ihm verwurzelt und auf Ihngegründet, fest im Glauben”gegründet, fest im Glauben”gegründet, fest im Glauben”gegründet, fest im Glauben”gegründet, fest im Glauben”

(Kol 2,7)(Kol 2,7)(Kol 2,7)(Kol 2,7)(Kol 2,7)

Alexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaAlexandru Erwin ÞiglaReschitza

Unter diesem Moto wurden inder Zeitspanne 16. - 21. August 2011in der spanischen LandeshauptstadtMadrid die Weltjugendtage (WJT)zum 26. Mal organisiert.

147 Jugendliche, in Beglei-tung von 3 Priestern, 4 Schwesternund 3 Theologiestudenten, habendie römisch-katholische Diözese Te-meswar bei dieser Auflage der WJTrepräsentiert.

Mit Gepäck, Schlafsäcken undvielen guten Gedanken seitens der

În biserica „Santa Maria e Donato“ seÎn biserica „Santa Maria e Donato“ seÎn biserica „Santa Maria e Donato“ seÎn biserica „Santa Maria e Donato“ seÎn biserica „Santa Maria e Donato“ seaflã relicvele Sfântului Gerardaflã relicvele Sfântului Gerardaflã relicvele Sfântului Gerardaflã relicvele Sfântului Gerardaflã relicvele Sfântului Gerard

In der „Santa Maria e Donato“ -In der „Santa Maria e Donato“ -In der „Santa Maria e Donato“ -In der „Santa Maria e Donato“ -In der „Santa Maria e Donato“ -Kirche in Murano, wo der heiligeKirche in Murano, wo der heiligeKirche in Murano, wo der heiligeKirche in Murano, wo der heiligeKirche in Murano, wo der heiligeGerhard begraben istGerhard begraben istGerhard begraben istGerhard begraben istGerhard begraben ist



maºi acasã ne-am întrunit în 8 augustîn Piaþa Unirii din Timiºoara, la Dom,unde, începând cu orele 18.30 amparticipat la o Sfântã Liturghie de bi-necuvântare, oficiatã de PãrinteleVicar General, Msgr. Johann Dirschl.Dupã Sfânta Liturghie ne-am urcat încele 3 autocare, cu gândul deja spreMurano ºi Veneþia în Italia, deoareceacolo urma sã aibe loc prima oprireîn drumul nostru de pelerini spreMadrid.

În dimineaþa zilei de 9 august,puþin ploiasã, am sosit în parcareaaeroportului din Veneþia. Am luat ce-lebrul „vaporetto” spre Murano, loculunde urma sã ne rugãm la relicvele

Zuhausegebliebenen haben wir unsam 8. August am Domplatz in Temes-war versammelt. Im Dom nahmen wirab 18,30 Uhr an einer Heiligen Mes-se, vom Generalvikar der Diözese,mons. Johann Dirschl zelebriert, teil,wo, zum Schluss, alle Teilnehmer fürdie Reise nach Madrid den Segenbekamen. Danach sind wir in den 3Bussen eingestiegen, in den Gedan-ken schon in Murano bei Venedig, woder erste Halt auf der Reise RichtungMadrid gemacht werden sollte.

Am ein wenig regnerischenMorgen des 9. August sind wir amFlughafenparkplatz in Venedig ange-kommen. Mit dem berühmten „Vapo-retto” sind wir dann Richtung Muranolos, dem Ort und Insel, wo wir beim

MuranoMuranoMuranoMuranoMurano

MuranoMuranoMuranoMuranoMurano



primului nostru episcop diecezan,sfântul Gerard de Sagredo (*23.04.980, Veneþia; † 24.09.1046, Buda), înBiserica „Santa Maria e Donato”.Pentru noi, pelerinii din dieceza deTimiºoara, a fost un lucru deosebit sãputem vizita mormântul primului nos-tru episcop.

Dupã masã am luat din nou „va-poretto”-ul ºi am vizitat frumoasa ºirenumita Veneþie. Pe tãrâmul gondo-lelor si al carnavalului veneþian amputut vizita piaþa San Marco, catedra-la, precum ºi fabuloasele poduri pestecanalele veneþiene. Întorºi la auto-care, am plecat seara spre Peschieradel Garda, unde am ºi înnoptat.

Reliquiar unseres ersten Diözesan-bischofs, des heilige Gerhard vonSagredo (*23.04.980, Venedig; †24.09.1046, Buda), in der „Santa Ma-ria e Donato”-Kirche beten sollten.Für uns Pilger aus der TemeswarerDiözese war das etwas außergewöhn-liches, dass wir das Grab unseresersten Bischofs besuchen konnten!

Am Nachmittag, mit erneuterHilfe des „Vaporetto”, fuhren wir nachVenedig. Im Land der Gondeln unddes berühmten Karnevals konntenwir den San Marco-Platz, die Kathe-drale und die nicht minderwertigerenBrücken der Stadt besichtigen bzw.durchgehen. Zurück zu den Bussen,fuhren wir dann am Abend RichtungPeschiera del Garda, wo wir auchübernachteten.

VVVVVeneþia = Veneþia = Veneþia = Veneþia = Veneþia = Venedigenedigenedigenedigenedig

VVVVVeneþia = Veneþia = Veneþia = Veneþia = Veneþia = Venedigenedigenedigenedigenedig



În 10 august am participat la oSfântã Liturghie în Peschiera del Gar-da, un oraº minunat, aflat pe malullacului Garda (cel mai mare lac dinItalia), situat la poalele munþilor. Aiciam avut timp liber pânã spre searã,aºa cã unii au fãcut baie, alþii au vizitatoraºul, iar alþii au savurat o pizzaitalianã.

Seara am pornit spre Barce-lona, trecând prin minunata Coastã

Am 10. August wohnten wir hiereiner Heiligen Messe bei. Peschieradel Garda ist eine schöne Stadt, amGardasee, am Fuße der Alpen, imNorden Italiens gelegen. Da wir Frei-zeit hatten, konnten einige von unsbaden gehen, andere haben dieStadt besichtigt, andere wieder eineita-lienische Pizza genossen.

Am Abend ging es los Rich-tung Barcelona, entlang der Côted´Azur. Im Bus, da wir uns schon näh-

Peschiera del GardaPeschiera del GardaPeschiera del GardaPeschiera del GardaPeschiera del Garda

Peschiera del GardaPeschiera del GardaPeschiera del GardaPeschiera del GardaPeschiera del Garda



de Azur, un loc splendid, plin de viaþã.În autobuz, o datã ce ne-am cunoscutmai bine, s-a cântat ºi s-a creat o at-mosferã destinsã.

În 11 august, dimineaþa devre-me, am ajuns în Barcelona, în Spania,autocarele oprind chiar în faþa mãreþeibazilici „Sagrada Familia”. Puþin obo-siþi, dar impresionaþi de ce aveam înfaþa ochilor, am coborât spre a putea

er kennen gelernt haben, wurde dieAtmosphäre immer lockerer.

Am 11. August, früh morgens,haben wir Barcelona, in Spanien,erreicht. Die drei Busse hielten gera-de vor der großartigen Basilika„Sagrada Familia”, an. Ein wenigmüde, aber von dem, was uns vor denAugen stand, überwältigt, sind wirnäher zu einer der bekanntestenSymbole Barcelonas gekommen, und

Basilica „Sagrada Familia“ dinBasilica „Sagrada Familia“ dinBasilica „Sagrada Familia“ dinBasilica „Sagrada Familia“ dinBasilica „Sagrada Familia“ dinBarcelona (Spania)Barcelona (Spania)Barcelona (Spania)Barcelona (Spania)Barcelona (Spania)

Basilika „Sagrada Familia“ inBasilika „Sagrada Familia“ inBasilika „Sagrada Familia“ inBasilika „Sagrada Familia“ inBasilika „Sagrada Familia“ inBarcelona (Spanien)Barcelona (Spanien)Barcelona (Spanien)Barcelona (Spanien)Barcelona (Spanien)

Parcul „Güell“ din Barcelona = Der „Güell“-Park in BarcelonaParcul „Güell“ din Barcelona = Der „Güell“-Park in BarcelonaParcul „Güell“ din Barcelona = Der „Güell“-Park in BarcelonaParcul „Güell“ din Barcelona = Der „Güell“-Park in BarcelonaParcul „Güell“ din Barcelona = Der „Güell“-Park in Barcelona



privi mai atenþi unul din simbolurileBarcelonei, iar apoi, curioºi, am pornitpe urmele lui Gaudi. În cele câtevaore acordate vizitãrii Barcelonei, fie-care a putut sã iºi gestioneze timpulprecum a dorit. N-au lipsit din pro-gramul fiecãruia obiective ca: parcul„Güell”, columna lui Cristofor Columb,casele create de Gaudi, plaja, dar ºio binemeritatã baie în Marea Medite-ranianã.

Dupã-masã am plecat spre Valld’Uixó, locul unde am petrecut zileleîn diecezã (trebuie evidenþiat faptulcã ºi în acest an ZMT s-au desfãºuratîn douã etape: zilele petrecute în dife-ritele dieceze spaniole, 11 - 15 au-gust, ºi zilele petrecute alãturi de toþipelerinii ºi Sfântul Pãrinte la Madrid,16 - 21 august). Dieceza gazdã a

danach sind wir Gaudis Wege in derStadt gefolgt. In den wenigen Stun-den, Barcelona gewidmet, konnte einjeder Pilger sich seine Zeit selbst ein-teilen. Alle aber besichtigten den„Güell”-Park, die Christopher Co-lumbus-Säule, Gaudis Häuser, denStrand, wo auch ein erstes Bad imMittelmeer stattfand.

Am selben Nachmittag ging esweiter nach Vall d’Uixó, wo wir dieTage der Begegnungen in den Diö-zesen erlebten. Es muss gesagt wer-den, dass auch in diesem Jahr dieWJT aus zwei Teilen bestanden: inder Zeitspanne 11. - 15. August fan-den die Tage der Begegnungen inden Diözesen Spaniens statt, und da-nach die eigentlichen WJT in Madrid,wo alle Wallfahrer dem Heiligen Vaterbegegneten und gemeinsam feierten(16. - 21. August). Unser Gastgeberbei den Tagen der Begegnungen wardie Diözese Segorbe - Castellón de

BarcelonaBarcelonaBarcelonaBarcelonaBarcelona



noastrã pentru zilele în diecezã a fost„Segorbe - Castellón de la Plana”.

Ajunºi în Vall d’Uixó, am gãsito comunitate foarte primitoare, des-chisã ºi încântatã cã a putut sã negãzduiascã. Aici am petrecut urmã-toarele 3 zile. Dupã prima cinã pregã-titã de gazde a avut loc o Fiesta pentrunoi, pelerinii din Dieceza de Timiºoa-ra!

la Plana, an der Mittelmeerküste ge-legen.

In Vall d’Uixó angekommen,wurden wir freundschaftlich auf-genommen, offen und erfreut, dasssie uns empfangen und diese Tagebetreuen konnten. Hier haben wir 3Tage verbracht. Nach dem erstenAbendessen, am Ort von unserenGastgebern vorbereitet, folgte eine

BarcelonaBarcelonaBarcelonaBarcelonaBarcelona

VVVVVall d’Uixóall d’Uixóall d’Uixóall d’Uixóall d’Uixó



În 12 august, dupã o trezire maigrea, am fãcut împreunã cu gazdelerugãciunea de dimineaþã, am luatmicul dejun ºi am pornit spre grota„Sfântul Iosif” (cea mai lungã grotã dinEuropa, în care se poate intra doarcu barca). Odatã ieºiþi din grotã, amdat de cãldura de peste 40°C deafarã, ceva obiºnuit pentru localnici,pentru noi însã.... De la grotã amplecat într-un minitur al localitãþii.Dupã prânz, împãrþiþi în mai multegrupuleþe, am putut vizita diverseleparohii din localitate, dar ºi organizaþiicare colaborau cu parohiile de aici.Un loc special l-a avut ºi vizita lacomunitatea de români din Vall

Fiesta für uns Pilger aus der Temes-warer Diözese!

Am Morgen des 12. August,nach einem etwas schwierigerenAufstehen, kam das gemeinsameMorgengebet, das Frühstück, unddanach gingen wir Richtung Heiliger-Josef-Grotte los, angeblich dielängste Grotte Europas, wo man nurmit dem Boot hineingelangen kann.

Von der Grotte zurück, konn-ten wir die große Hitze von draußen,über 40°C, erleben, für die Einheimi-schen etwas Normales, für uns aber...Es folgte ein Rundgang durch dieStadt. Nach dem Mittagessen, inmehrere kleinere Gruppen eingeteilt,besichtigten wir die Pfarreien und dieVereine, die hier, an Ort, tätig sind.

„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, Valenciaalenciaalenciaalenciaalencia

VVVVVall d’Uixóall d’Uixóall d’Uixóall d’Uixóall d’Uixó



d’Uixó, una destul de numeroasã dealtfel. Seara s-a încheiat cu tradiþio-nala Fiesta spaniolã.

În 13 august, dimineaþa de-vreme, dupã rugãciune, am plecatspre Valencia, al treilea oraº ca mã-rime din Spania, unde, timp de patruore, am putut vizita oraºul. Un punctdeosebit de atracþie a fost turnul ca-tedralei „Catedral de Santa María deValencia”, unde ne-am putut urca ºide unde am putut vedea tot oraºulpânã la mare. Nou construitul cartier„oraº al ºtiinþelor” („Ciudad de lasArtes y de las Ciencias”), cu clãdirimoderne având forme ciudate, a fostpentru noi un reper important pentrua ne fotografia.

Seara am plecat spre Segorbe,vechiul scaun episcopal diecezan,unde se aflã ºi „Catedral de la Asun-

Einen Sonderplatz nahm der Besuchder rumänischen Gemeinschaft vonVall d’Uixó inne, eine starke Gemein-schaft. Der Abend endete mit einertraditionellen spanischen Fiesta.

Am frühen Morgen des 13. Au-gust, nach dem Morgengebet, fuhrenwir Richtung Valencia, die drittgrößteStadt Spaniens. Hier konnten wir invier Stunden die Stadt besichtigen.Ein besonderer Anziehungspunktwar der Turm der Kathedrale „Cate-dral de Santa María de Valencia”, vonwo wir einen Überblick über diegesamte Stadt bis zum Meer ge-nießen konnten. Der neuerbauteStadtteil der Künste und Wissenschaf-ten („Ciudad de las Artes y de lasCiencias”), mit seinen modernen ar-chitektonischen Ausführungen, warfür uns ein besonderes Ziel, um zufotografieren.

Am Abend sind wir RichtungSegorbe, der alte Bischofssitz derDiözese, los. Hier besichtigten wir die

VVVVValenciaalenciaalenciaalenciaalencia„Catedral de Santa María de V„Catedral de Santa María de V„Catedral de Santa María de V„Catedral de Santa María de V„Catedral de Santa María de Valencia“alencia“alencia“alencia“alencia“



ción de la Virgen in Segorbe”. Aicine-am adunat toþi cei aproape 1.500de tineri pelerini, la invitaþia episco-pului Casimiro López Llorente. DupãSfânta Liturghie pontificalã a urmatun program artistic de dansuri ºi obi-ceiuri oferit de þãrile participante laaceste zile în diecezã, iar târziu înnoapte am plecat înapoi spre Valld’Uixó.

„Catedral de la Asunción de la Virgenin Segorbe”. Da war auch der Ort, wowir uns, über 1.500 Jugendliche, aufEinladung des DiözesanbischofsCasimiro López Llorente versammel-ten. Nach der Pontifikalmesse folgteein Kulturprogramm mit Tänzen undBräuchen aus den einzelnen dieseTage an den Begegnungen in denDiözesen Spaniens teilnehmenden

„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, V„Ciudad de las Artes y de las Ciencias“, Valenciaalenciaalenciaalenciaalencia

SegorbeSegorbeSegorbeSegorbeSegorbe



În 14 august, duminica, am fostla Sfânta Liturghie în Vall d’Uixó, du-pã care am mâncat tradiþionala „Pae-lla” din orez ºi carne de pui.

Triºti, dar bucuroºi cã am reuºitsã ne facem prieteni noi, ne-am luatrãmas bun de la gazdele noastre, cusperanþa cã ne vom reîntâlni la anulîn Timiºoara, ºi am plecat la Cas-tellón, unde urma sã participãm la onoapte de veghe în parcul din oraº,împreunã cu pelerini din diecezã,toate acestea nu înainte de a face oscurtã baie în mare ºi puþinã plajã înCastellón.

Veghea din aceastã searã a fostpentru noi toþi de înaltã încãrcãturãspiritualã, în care fiecare s-a pututreculege ºi închina îndeosebi Maicii

Landern. Spät am Abend ging esdann zurück nach Vall d’Uixó.

Am 14. August, am Sonntag,nahmen wir an der Sonntagsmessein Vall d’Uixó teil und danach wurdenwir zu einer traditionellen „Paella”aus Reis und Hühnerfleisch eingela-den.

Abschiedstraurig, aber trotz-dem froh, dass wir uns neue Freundegemacht haben, nahmen wir von un-seren Gastgebern Abschied, in derHoffnung aber, dass wir uns im kom-menden Jahr in Temeswar begegnenmögen. Nun ging es Richtung Cas-tellón los, wo eine Nachtwache imPark der Stadt mit allen Pilgern ausder Diözese stattfinden sollte. Bevoraber war noch Zeit auch zu einemBad im Mittelmeer, am Strand vonCastellón.

CastellónCastellónCastellónCastellónCastellón

„Paella”„Paella”„Paella”„Paella”„Paella”



Domnului. Noaptea am petrecut-o înparc, sub cerul liber.

În data de 15 august, ziua desãrbãtorire a Înãlþãrii la Cer a MaiciiDomnului, Sfânta Liturghie închinatãsolemnitãþii a avut loc la ora 10,00,liturghie la care au concelebrat 2episcopi ºi numeroºi preoþi.

Dupã Sfânta Liturghie ne-amluat rãmas bun de la zilele în diecezãºi am plecat spre þinta noastrã finalã,Madrid, un drum de 500 km de par-curs prin zone pline cu portocali ºimandarini, observând o altã panora-mã decât cea cu care am fost noi obiº-nuiþi pânã acum.

Seara am ajuns la Madrid undeam fost cazaþi la colegiul de pe stradaAlicante nr. 5, în cantina colegiului ºiîn sala de sport. În jurul orei 21 amieºit în oraº pentru a vedea atmosfera

Die Nachtwache war für unsalle Teilnehmer von besonderer inner-lichen Prägung. Ein jeder konnte sichinne finden, sich im Gebete besondersder Mutter Gottes widmen. Die Nachtwurde unterm freien Himmel, im Parkverbracht.

Am Festtag von Marias Him-melfahrt, am 15. August, nahmen wiram Festgottesdienst, von zwei Bi-schöfen und vielen Pfarrern konzele-briert, teil.

Nach dem Festgottesdienst ver-abschiedeten wir uns von unserenGastgebern bei den Tagen der Bege-gnung in den Diözesen Spaniens, umRichtung Madrid, unser Endziel, nach500 km, zu erreichen. Landschaftlichgesehen, war dieser Weg ganz an-ders, als bis jetzt.

Abends sind wir in Madrid an-gekommen und wurden hier in einem

CastellónCastellónCastellónCastellónCastellón



ºi împrejurimile locului unde eramcazaþi.

Marþi, 16 august, dimineaþa aînceput cu o rugãciune, apoi am avuttimp liber pentru a cunoaºte oraºul,pentru a simþi atmosfera creatã detinerii deja prezenþi aici din întreagalume. Strãzile erau pline, în pieþelecentrale se dansa, se cânta, iar în totoraºul se fluturau steagurile dife-ritelor naþiuni prezente. Noi am vizitat

Kollegium, auf der Alicante-Straße Nr.5 situiert, in der Sporthalle und in derMensa untergebracht. Um etwa 21Uhr sind wir dann in die Stadt ge-gangen. um ein bisschen die Um-gebung zu eruieren.

Der Morgen des 16. Augustbegann mit dem Morgengebet undFreizeit, um Madrid näher zu be-trachten, aber sich auch schon mit denverschiedene Gruppen von Pilgernaus der ganzen Welt zu treffen, ein

MadridMadridMadridMadridMadrid



centrul, alþii alte puncte de atracþiemadrilene, iar cu toþii ne-am adunatla orele 20,00 la Sfânta Liturghie dedeschidere oficialã a ZMT, oficiatã decardinalul Antonio María Rouco Va-rela, arhiepiscopul Madridului, în cali-tate de gazdã. Liturghia a avut loc înPiaþa Cibelles (piaþa centralã a Madri-dului). Aici am putut pentru prima oarãsã ne dãm seama de numãrul impre-

bisschen die Atmosphäre der WJT zuerleben und zu genießen. Die Stra-ßen waren alle voll, auf den Plätzentanzte und sang man bereits undüberall flatterten schon die ver-schiedenen Nationalflaggen der teil-nehmenden Länder. Wir besichtigtendas Zentrum, weitere Anziehungs-punkte Madrids, um uns dann um20,00 Uhr zum Eröffnungsgottes-dienst der WJT, zelebriert von Kardinal





sionant de tineri ce s-au adunat cuprilejul ZMT la Madrid.

Miercuri, 17 august, dupã ru-gãciunea de dimineaþã, am plecatspre Biserica „Învierea Domnului” dinMadrid, unde s-a þinut cateheza înlimba românã. Aici ne-am întâlnit ºicu ceilalþi pelerini sosiþi din România,atât romano-catolici, cât ºi greco-ca-tolici. Împreunã am fost în jur de 1.100de pelerin români, din arhidiecezele

Antonio María Rouco Varela, Erzbi-schof von Madrid, in seiner Eigen-schaft als Gastgeber der Großveran-staltung zu begeben. Der Festgottes-dienst fand am Cibelles-Platz (derHauptplatz Madrids), statt. Hierkonnten wir zum ersten Mal die Viel-zahl der Teilnehmer, die zu den WJTnach Madrid gekommen sind, erle-ben.

Am Mittwoch, dem 17. August,nach dem Morgengebet, gingen wir

Madrid, 16.08.201Madrid, 16.08.201Madrid, 16.08.201Madrid, 16.08.201Madrid, 16.08.20111111




romano-catolice de Bucureºti ºi AlbaIulia, diecezele de Timiºoara, Oradea,Satu-Mare ºi Iaºi, precum ºi din Arhie-parhia greco-catolicã de Alba Iulia ºiFãgãraº ºi din Eparhiile de Lugoj, Cluj- Gherla, Oradea ºi Baia Mare.

La aceste cateheze au parti-cipat ºi patru episcopi din România:PS László Böcskei (Oradea), PS VirgilBercea (Oradea), PS Florentin Crihãl-meanu (Cluj) ºi PS Aurel Percã (Iaºi).

Catehezele au fost þinute de PSVirgil Bercea, responsabil cu pasto-raþia tinerilor din România. Aici, fieca-re a putut sã îºi spunã propriile gân-duri ºi pãreri legate de mottoul ZMT

Richtung „Auferstehung des Herrn”-Kirche los, wo die Katechese in rumä-nischer Sprache stattfinden sollte.Hier versammelten wir uns, die unge-fähr 1.100 Pilger aus Rumänien, so-wohl römisch- wie auch griechisch-katholische. Es waren Pilger aus denrömisch-katholischen ErzdiözesenBukarest und Karlsburg (= Alba Iulia),aus den Diözesen Temeswar, Groß-wardein (= Oradea), Sathmar (= Satu-Mare) und Jassy (= Iaºi), sowie ausder griechisch-katholischen Erzepar-chie Karlsburg und Fogorasch undden Eparchien Lugosch (= Lugoj),Cluj - Gherla (= Klausenburg - Gher-la), Großwardein und Neustadt (= Ba-ia Mare).





ºi de viaþa sa de creºtin. Dupã cate-hezã a urmat o Sfântã Liturghie dupãritul greco-catolic.

Dupã-amiazã am avut timp li-ber pentru a cutreiera oraºul ºi a vizitaprincipalele atracþii turistice („PalacioReal”, „Puerta de Alcalá”, „Prado”,„Puerta del sol”, dar ºi stadionul „San-tiago Bernabéu”). Seara, ajunºi la co-legiu, am schimbat impresii desprelocuri ºi întâmplãri vãzute ºi trãite.

Joi, 18 august, dupã rugãciu-nea de dimineaþã, o parte dintre noiam plecat spre cateheza în limba ro-

An den Katechesen nahmenvier Bischöfe aus Rumänien teil: Msgr.László Böcskei, Msgr. Virgil Bercea(beide Großwardein), Msgr. FlorentinCrihãlmeanu (Klausenburg) undMsgr. Aurel Percã (Jassy).

Die Katechesen in rumäni-scher Sprache wurden vom BischofMsgr. Virgil Bercea, Verantwortlichseitens der Rumänischen Bischofs-konferenz für die Jugendpastoral,abgehalten. Hier konnte ein jederTeilnehmer seine persönlichen Be-ziehungen zum Moto der WJT undsein Christsein widergeben. Nach der

Cateheze / KatechesenCateheze / KatechesenCateheze / KatechesenCateheze / KatechesenCateheze / Katechesen




Katechese folgte ein Gottesdienstnach dem griechisch-katholischenRitus.

Am Nachmittag hatten wir Frei-zeit, um ein wenig Madrid zu bewun-dern („Palacio Real”, „Puerta deAlcalá”, „Prado”, „Puerta del sol”, dasStadium „Santiago Bernabéu”). AmAbend, zurück ins Kollegium, konntenwir unsere Eindrücke von tagsübermit den anderen Teilnehmern austau-schen.

Am Donnerstag, dem 18. Au-gust, nach dem Morgengebet, gingein Teil von uns zur Katechese in ru-mänischer Sprache, andere wiederzu der in ungarischer Sprache, von

mânã, iar o parte spre cea în limbamaghiarã susþinutã de PS LászlóBöcskei (Oradea), un vechi prieten altinerilor din dieceza noastrã, acesteafiind urmate de Sfânta Liturghie.

Dupã masa de prânz am plecatdin nou spre Piaþa Cibelles, acolounde a avut loc festivitatea de primirea Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea. A fost o atmosferã incendiarã! Noitinerii am ignorat cãldura din atmos-ferã, am cântat ºi am strigat cu toþiiîntr-un singur glas „Vivat Papa”. Sfân-tul Pãrinte a trecut cu Papamobilulprin strãziile umplute pânã la refuz

Cateheze / KatechesenCateheze / KatechesenCateheze / KatechesenCateheze / KatechesenCateheze / KatechesenAmbasadoarea României în Spania,Ambasadoarea României în Spania,Ambasadoarea României în Spania,Ambasadoarea României în Spania,Ambasadoarea României în Spania,

d-na Maria Ligord-na Maria Ligord-na Maria Ligord-na Maria Ligord-na Maria LigorDie Botschafterin Rumäniens inDie Botschafterin Rumäniens inDie Botschafterin Rumäniens inDie Botschafterin Rumäniens inDie Botschafterin Rumäniens in

Spanien, Maria LigorSpanien, Maria LigorSpanien, Maria LigorSpanien, Maria LigorSpanien, Maria Ligor




de tinerii pelerini, ajungând în jurulorei 20,00 în Piaþa Cibelles. Aici,Sfântul Pãrinte a vorbit tinerilor des-pre viaþa creºtinã de astãzi ºi înrãdã-cinarea tinerilor în credinþã.

Dupã terminarea festivitãþilor,am plecat cu toþii spre colegiu, undeam depãnat impresii despre atmos-fera din piaþa centralã madrilenã. Uniidintre noi au mai vizitat oraºul ºi auparticipat la concerte ºi manifestãrisusþinute de grupuri de tineri din lu-me, iar alþii s-au odihnit pentru o nouãzi, cea urmãtoare.

Vineri, 19 august, am participatla cateheza în limba românã susþinutãde PS Virgil Bercea (Oradea). La

Bischof Msgr. László Böcskei (Groß-wardein), ein alter Freund der Ju-gendlichen unserer Diözese, abge-halten, gefolgt von einem Gottes-dienst.

Nach dem Mittagessen ging eswieder Richtung Cibelles-Platz los,wo die Feierlichkeiten zur Ankunft desPapstes Benedikt XVI. organisiertwurden. Es war hier eine aufflam-mende Atmosphäre zu verzeichnen!Wir, die Jugendlichen, haben die gro-ße Wärme von draußen buchstäblichignoriert, haben gesungen und miteiner Stimme „Vivat Papa” gerufen.Der Heilige Vater fuhr durch die Men-ge mit seinem Papa-Mobil, um 20,00Uhr, den Cibelles-Platz erreichend.Hier sprach Papst Benedikt XVI. die





Jugendlichen an, indem er ihnen zuden Themen wie das heutige Christ-sein und ihrer Verwurzelung im Glau-ben Erläuterungen gab.

Nach dem Abschluss der Festli-chkeiten kehrten wir ins Kollegiumzurück. Hier tauschten wir Gedankenmit den anderen Jugendlichen aus,andere wieder gingen in die Stadt,wo mehrere Konzerte aus verschie-denen Ländern der Welt organisiertwurden, weitere ruhten sich für denkommenden Tag aus.

Am Freitag, dem 19. August,nahmen wir wieder an der von BischofMsgr. Virgil Bercea (Großwardein) inrumänischer Sprache gehaltene Ka-techese teil. Dazu kam auch die Bot-schafterin Rumäniens in Spanien,

aceastã catehezã ne-a onorat cu pre-zenþa ºi Ambasadorul României înSpania, ES Maria Ligor. Aceasta a fostºi ultima catehezã susþinutã în limbaromânã la Madrid. La sfârºitul SfinteiLiturghii am putut vorbi cu DoamnaAmbasador ºi cu episcopii prezenþiºi afla pãrerea lor despre ZMT. A fostinteresant sã aflãm cum au trãit eiaceste zile ºi sã auzim amintiri de laediþiile precedente ale ZMT. Apoi amluat prânzul în „Principe Pio” ºi amvizitat parcul central ºi catedrala „San-ta María la Real de La Almudena” dinMadrid.

Seara am mers spre Piaþa Ci-belles, unde am participat cu toþii la





Maria Ligor. Dies war auch die letzteKatechese in rumänischer Sprache,in Madrid, zu den WJT organisiert.Zum Schluss des Gottesdiensteskonnten wir Gedanken mit der Bot-schafterin und mit den Bischöfen aus-tauschen, ihre Meinung zu den WJTerfahren. Es war interessant, ausihrem Munde zu hören, wie sie dasalles miterlebt haben. Danach folgtedas Mittagessen in „Príncipe Pio”, ge-folgt vom Besuch des Zentralparksund der Kathedrale „Santa María laReal de La Almudena”.

Am selben Abend nahmen wiram Cibelles-Platz am Kreuzweg teil.Wiedermal war diese große Mengevon Menschen, alle durch Gebet ver-eint, auf den Leidensweg Christi auf-

Drumul Crucii - Via Crucis: din nouacea masã mare de oameni, unitãprin rugãciune ºi atentã la patimilelui Isus pe Golgota, prezentate peecrane imense. La fiecare staþiune aDrumului Crucii au fost exemplificãricu figuri în mãrime naturalã, repre-zentând întâmplãrile de pe aceastãgolgotã. Cu toþii ne-am simþit ºi înaceastã searã mai aproape de IsusCristos ºi de locþiitorul sãu pe pãmânt,Sfântul Pãrinte, care a fost ºi de dataaceasta alãturi de noi.

Adunaþi seara din nou la cole-giu, am început sã ne facem bagajele,cãci sâmbãtã urma sã mergem spre„Quatro Ventos”, locul unde era orga-





merksam, auf den großen Leinwän-den widergeben. Bei einem jedenHalt des Kreuzweges konnte man dasLeiden Christi, mit Hilfe von großenReproduktionen dargestellt, erneuterleben. Alle Teilnehmer fühlten wiruns an diesem Abend näher an Gottund an seinem Vertreter auf Erden,Papst Benedikt XVI., der auch diesmalmit uns war.

Am Abend, im Kollegium, be-gannen wir unser Gepäck zu ma-chen, denn am kommenden Tagsollte es Richtung „Quatro Ventos”,dem Ort am Rande Madrids, wo dieAbendvigil und am Sonntag die WJT-Festmesse organisiert werden sollte.

Am Samstag, dem 20. August,mit unseren Trikots aus dem Pilger-rucksack, mit dem Schlafsack undauch mit der rumänischen Flagge an

nizatã veghea ºi Sfânta Liturghiefinalã.

Sâmbãtã, 20 august, înarmaþicu sacurile de dormit, tricourile gal-bene primite în rucsacul pelerinului,dar ºi cu un steag mare al Românieiîn fruntea coloanei, am luat metroulpentru a ajunge cât mai aproape deaerodromul „Quatro Ventos”. Ultimaparte a drumului l-am parcurs pe jos.Fiind o zi canicularã, oamenii pe lângãa cãror locuinþe treceam, ne stropeaucu apã pentru a ne rãcori, iar noi nuratam nici un astfel de duº...

Odatã intraþi în aerodrom, amvãzut aceea mare de tineri, dar ºiadulþi, uniþi în credinþã: a fost un sen-timent ce nu se va putea uita atât de




der Spitze der Kolone, nahmen wirdie Untergrundbahn, um je näherzum Sammelplatz am Flughafenge-lände „Quatro Ventos” zu gelangen.Den letzten Teil des Wegs gingen wirzu Fuß. Da es sehr warm war, wur-den wir auf dem Weg von den Wohn-blockbewohnern, in deren unmittel-baren Nähe wir gingen, mit Wasser-schläuchen bespritzt, was wir sehrgenossen...

Am Flughafengelände ange-langt konnten wir die Menschen-menge, Jugendliche und Erwachse-ne, alle im Glauben vereint, betrach-ten, ein Augenblick, den wir nicht sobald vergessen werden können... Wirwurden in die Parzellen D3 und E2

curând... Noi am fost împãrþiþi în par-celele D3 ºi E2. Ajunºi la parcelelenoastre, am gãsit cu greu loc pentrua ne întinde sacul de dormit. Aici amavut parte tot de un duº inedit: maºi-niile de pompieri treceau prin mulþimeºi ne udau; a fost un duº rece, darfoarte binevenit la peste 40°C!

Pânã la ora 20,00, când a în-ceput Vigilia, am cutreierat aerodro-mul fãcând poze, vorbind cu tineri depe diferite continente, uneori cãutândmaºina de pompieri pentru a face unnou aºa-zis duº.

O datã cu venirea serii am în-ceput sã ne pregãtim pentru Vigilia

Spre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“RRRRRichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“

Spre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro VSpre aerodromul „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“RRRRRichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Vichtung Flughafengelände „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“



eingeteilt, wo wir noch schwer einenPlatz für unsere Schlafsäcke zurÜbernachtung finden konnten. Auchhier hatten wir von einer außerge-wöhnlichen Dusche teil: Die Feuer-wehrautos fuhren durch die Mengeund bespritzten alle, was ja nichtschlecht war, bei über 40°C Hitze!

Bis um 20,00 Uhr, als dieAbendvigil begann, durchquerten wirdas Flughafengelände, schossen Bil-

oficiatã de Sfântul Pãrinte Benedictal XVI-lea. Acesta a sosit cu Papa-mobilul la ora 20,00 fix.

Urcat pe locul consacrat Vigi-liei, Sfântul Pãrinte le-a vorbit tinerilor,i-a ascultat pe aceºtia arãtându-ºiproblemele exprimate prin reprezen-tanþi ai diferitelor continente prezente.

Spre ora 21,00 cerul a începutsã se întunece, anunþând prin tunete

Pe aerodromul „Quatro VPe aerodromul „Quatro VPe aerodromul „Quatro VPe aerodromul „Quatro VPe aerodromul „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“Am Flughafengelände „Quatro VAm Flughafengelände „Quatro VAm Flughafengelände „Quatro VAm Flughafengelände „Quatro VAm Flughafengelände „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“




der, sprachen mit Jugendlichen ausverschiedenen Kontinenten, manch-mal auch das Feuerwehrauto su-chend, um eine Dusche zu machen.

Am Abend haben wir uns dannfür die Vigil mit dem Heiligen Vatervorbereitet, der mit seinem Papa-Mobil um genau 20,00 Uhr ankam.

Vom eigens dafür erbautenAltar sprach Papst Benedikt XVI. dieJugendlichen an, hörte auch ihre Ge-danken, von Jugendlichen verschie-dener Kontinente am Altar vorgetra-gen.

Nahe 21,00 Uhr begann sichder Himmel mit Wolken zu bedeckenund die Blitze und der Donner ver-kündeten den kommenden Sturm.Unter Schlafsäcken und Schirmensich versteckend, in der Luft die vom

ºi fulgere furtuna care avea sã vinã.Adãpostiþi sub saci, umbrele, cu unvânt care ridica sacii de dormit ºihainele ºi le purta prin aer, ampetrecut cele aproape 30 minute defurtunã, o experienþã de neuitat…

Adoraþia Sfintei Euharistii a fostplanul central al acestei seri! În cadrulVigiliei, Sfântul Pãrinte i-a încredinþatpe tinerii prezenþi ºi nu numai pe eiSfintei Inimi a lui Isus!

Noaptea am petrecut-o în liniº-te, cu gândul la Sfânta Liturghie finalã.

Duminica, 21 august, dupã osearã ºi noapte petrecute pe aero-drom, ne-am trezit pentru a-l întâm-pina din nou pe Sfântul Pãrinte, venitîn mijlocul nostru, în jurul orei 9,00.

Vigilia cu Papa Benedict al XVI.leaVigilia cu Papa Benedict al XVI.leaVigilia cu Papa Benedict al XVI.leaVigilia cu Papa Benedict al XVI.leaVigilia cu Papa Benedict al XVI.leaDie Vigil mit Papst Benedikt XVI.Die Vigil mit Papst Benedikt XVI.Die Vigil mit Papst Benedikt XVI.Die Vigil mit Papst Benedikt XVI.Die Vigil mit Papst Benedikt XVI.




O datã începutã Sfânta Litur-ghie, s-a fãcut o liniºte de nedescrispe aerodrom. Eram prezenþi peste1.500.000 de participanþi din 192 deþãri de pe toate continentele! Soareleera din nou pe cer, semn cã furtunatrecuse ºi acum eram cu toþii atenþi laLiturghie. Am ascultat într-o liniºte de-plinã predica ºi îndemnurile Sfân-tului Pãrinte.

La sfârºit, Sfântul Pãrinte abinecuvântat crucile primite în rucsa-cul pelerinului, pentru a putea duceºi acasã ceva din atmosfera ºi credinþaacumulatã la Madrid, pentru a fi cuaceastã cruce misionari ai lui Cristosîn lume!

Wind getragenen Schlafsäcke undKlei-dungsstücke betrachtend,konnten wir den fast 30 minütigenSturm zum Trotze überleben, eineErfahrung oh-ne gleichen für dieTeilnehmer...

Die Anbetung der Allerheiligs-ten Eucharistie war der Mittelpunktdieses Abends! Im Rahmen der Vigilwidmete der Heilige Vater alle Ju-gendliche dem Allerheiligsten HerzJesu!

Die Nacht verbrachten wir inRuhe hier, in den Gedanken uns aufdas Pontifikalamt des nächsten Tagesvorbereitend.

Am Sonntag, dem 21. August,nach dem Abend und der am Flug-hafengelände verbrachten Nacht,

Madrid, „Quatro VMadrid, „Quatro VMadrid, „Quatro VMadrid, „Quatro VMadrid, „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“

Furtunã pe „Quatro VFurtunã pe „Quatro VFurtunã pe „Quatro VFurtunã pe „Quatro VFurtunã pe „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“Sturm am „Quatro VSturm am „Quatro VSturm am „Quatro VSturm am „Quatro VSturm am „Quatro Ventos“entos“entos“entos“entos“



Odatã cu binecuvântarea fina-lã am aflat ºi locul unde se va desfã-ºura urmãtoarea ediþie internaþionalãa ZMT: în august 2013, la Rio deJaneiro în Brazilia. A fost un momentde intensã bucurie pentru toþi brazi-lienii prezenþi. Ei au luat în primire ºiCrucea împreunã cu icoana MaiciiDomnului, simbolurile ZMT.

Drumul de întoarcere a fostpuþin mai greu, datoritã mulþimii, darîn jurul orei 15,00 am ajuns cu toþii însfârºit la colegiul unde am fost pânãacum cazaþi. Aici ne-am fãcut ba-gajele ºi, cu pãrere de rãu, ne-am luatrãmas bun de la noii noºtri prieteni,voluntarii responsabili de noi, ºiapoi... în autocare, spre Lourdes, înFranþa...

Luni, 22 august, eram puþinobosiþi, dar impresionaþi de spiritua-litatea locului unde abia am ajuns, laLourdes, unul dintre cele mai marilocuri de pelerinaj marian din lume.Lourdes este un mic oraº în MunþiiPirinei, plin de pelerini, dar cu o liniºteºi încãrcãturã spiritualã imensã! Osimþi la fiecare pas...

freuten wir uns auf die Ankunft desPapstes Benedikt XVI. um etwa 9,00Uhr, wieder in unserer Mitte.

In einer außergewöhnlichenStille begann die Heilige Festmessezu den WJT 2011, im Beisein von über1.500.000 Teilnehmern aus 192Ländern der Welt. Die Sonne war wie-der am Himmel, ein Zeichen, dass derSturm längst vorbei und vergessenwar. Im Mittelpunkt stand wieder diePredigt des Heiligen Vaters, seineAnregungen für uns, Jugendliche.

Zum Schluss segnete PapstBenedikt XVI. die Kreuze, die einjeder Pilger in seinen Pilgerrucksackmitbekommen hat, damit ein jeder einMissionar Christi in der Welt werde.

Beim Schlusssegen erfuhrenwir auch, wo die nächsten WJTausgetragen werden: im August2013, in Brasilien, in Rio de Janeiro.Es war dies eine immense Freude füralle Brasilianer, die sich hier be-fanden. Sie nahmen auch die Sym-bole der WJT entgegen: das Kreuzund die Mutter-Gottes-Ikone.

Der Heimweg vom Flugha-fengelände Richtung Kollegium warschwieriger wegen der Masse derMenschen, doch um etwa 15,00 Uhrsind wir endlich am Ziel angelangt.

MadridMadridMadridMadridMadrid, , , , , „Quatro V„Quatro V„Quatro V„Quatro V„Quatro Ventos“, 21.08.201entos“, 21.08.201entos“, 21.08.201entos“, 21.08.201entos“, 21.08.20111111



Mergând spre grotã, locul deapariþie a Sfintei Fecioare, am pututvedea mulþimea de oameni care vinsã se închine Mariei: omeni suferinzi,bãtrâni, tineri, dar ºi grupuri întregi depersoane cu dizabilitãþi.

Aici, noi, pelerinii din România,am putut participa la o Sfântã Litur-

Da haben wir unser Gepäckgenommen, danach uns von denFreiwilligen, die uns in Madrid betreuthaben, verabschiedet, und in dieBusse und fort Richtung Lourdes, inFrankreich...

Am Montagmorgen, am 22.August, waren wir ein wenig müde,





aber überwältigt von der Spiritualitätdes Ortes, wo wir erst vor kurzemangelangt sind: in Lourdes, einer derweltbekanntesten und größten Mari-enwallfahrtsorte der Welt. Lourdes istein kleines Städtchen in den Pyre-näen, voll mit Pilgern aus aller Welt.Hier spürt man bei Schritt und Trittetwas Außergewöhnliches in derLuft...

ghie, într-o micã capelã, prilej de mul-þumire pentru toate cele trãite înultimele zile din august.

Dupã Liturghie am putut vizitagrota ºi bazilica. Apoi am putut mergela casa Bernadetei (fetiþa care a vãzut-o pe Maica Domnului) ºi participa laDrumul Crucii. Încãrcaþi sufleteºte, ampornit seara spre Monaco.




Richtung Erscheinungsgrottegehend, begegneten wir sehr vielenMenschen, die sich der Mutter Gottesim Gebete widmen: Leidende, Alteund Jugendliche, Behinderte.

Wir, die Pilger aus Rumänien,konnten an einer Heiligen Messeteilnehmen, der Mutter Gottes für diebei den WJT verbrachte Zeit innigdanken.

Nach dem Gottesdienst be-suchten wir die Erscheinungsgrotteund die Basilika, danach Bernadettes

Marþi dimineaþa, în 22 august,am putut vedea rãsãritul soarelui laMonaco, minunatul principat la MareaMediteranianã. Un port plin de ambar-caþiuni ºi o plajã foarte frumoasã aufãcut ca o parte dintre noi sã rãmânãsã facã o micã baie. Ceilalþi am vizitatpalatul regal ºi catredrala, bineînþe-les numai pe dinafarã, cãci era o orãfoarte matinalã.

În jurul orei 11,00 am reuºit sãplecãm spre Padova, locul unde ne-

LourdesLourdesLourdesLourdesLourdes



Haus und gingen den Kreuzweg.Abends fuhren wir weiter, RichtungMonaco.

Am Dienstagmorgen, am 22.August, bewunderten wir den Son-nenaufgang in Monaco, das Fürs-tentum am Mittelmeer. Einige von unsbesuchten den Hafen, anderebadeten, weitere besuchten dasFürstenpalais und die Kathedrale,selbstverständlich nur von außen, daes noch sehr früh war.

am oprit pentru ultima oarã pe drumulde întoarcere. La Padova am fost în-tâmpinaþi de cãlugãrii franciscaniromâni, care ne-au prezentat cate-drala ºi relicvele sfântului Anton, unuldintre cei mai cunoscuþi sfinþi ai bi-sericii noastre. Dupã cinã am mai vizi-tat puþin oraºul, iar apoi, la ora 4,00dimineþa, am plecat spre România.

Miercuri, în 23 august, amajuns seara în Timiºoara, cu apara-

LourdesLourdesLourdesLourdesLourdes



tele de fotografiat pline cu amintiri deneuitat, dar ºi cu noi prietenii legate.

În final aº dori sã le mulþumescpreoþilor Zoltán Kocsik, Gyula Filip,Valentin Macedon Hiticaº ºi suroriiMariana Muþiu, precum ºi lui ZoltánToman. Ei au fost cei care au avut grijãde noi, care ne-au ascultat doleanþeleºi ne-au cãlãuzit în acest pelerinaj.Fie ca bunul Dumnezeu sã îi rãsplã-teascã pentru rãbdarea ºi grija purta-tã.

Pentru mine personal a fost oa treia experienþã trãitã la ZMT. Dupãce am fost la Köln în Germania (16 -21 august 2005) ºi la Sydney în Aus-tralia (15 - 20 iulie 2008), iatã cã bunulDumnezeu m-a binecuvântat sã parti-cip ºi la ZMT din acest an, la Madrid!

Um etwa 11,00 Uhr sind wirdann Richtung Padua in Italien los-gefahren. Hier war unser letzter Haltauf der Heimfahrt. In der Kathedralevon Padua wurden wir von rumä-nischen Franziskanern empfangen,die uns die Kathedrale und dieReliquien des heiligen Antonius vonPadua, einer der bekanntestenHeiligen unserer Kirche, zeigten.Nach dem Abendessen haben wir dieStadt besichtigt und, um etwa 4,00Uhr morgens, ging es dann Heim,Richtung Rumänien.

Am Mittwoch, dem 23. August,abends, erreichten wir Temeswar, mitdem Fotoapparat voller bleibenderEindrücke, aber auch mit sehr vielenneuen Freundschaften.

MonacoMonacoMonacoMonacoMonaco

MonacoMonacoMonacoMonacoMonaco



Padova = PaduaPadova = PaduaPadova = PaduaPadova = PaduaPadova = Padua

Abschließend möchte ich michnoch bei unseren begleitendenPfarrern Zoltán Kocsik, Gyula Filip,Valentin Macedon Hiticaº, beiSchwester Mariana Muþiu, wie auchbeim Theologiestudenten Zoltán To-man für die Betreuung bedanken. Siewaren diejenige, die uns in diesenTagen betreut, unsere Gedanken undSorgen mitgetragen haben. Möge derliebe Gott sie dafür vergelten!

Für mich persönlich war diesdie dritte Erfahrung der WJT: nach denWJT in Köln in Deutschland (16. - 21.August 2005) und die in Sydney,Australien (15. - 20. Juli 2008), konnteich Dank der Gottesgnade auch dieWJT 2011 in Madrid miterleben! Dafürmöchte ich besonders unseremlieben Gott danken!

Und noch etwas möchte ichschreiben: Die WJT in Madrid warenfür mich eine unvergessliche seeli-sche Erfahrung!!!

Padova = PaduaPadova = PaduaPadova = PaduaPadova = PaduaPadova = Padua

Îi mulþumesc pentru tot harul primit ºide data aceasta!

Aº dori sã închei spunând cã afost o experienþã sufleteascã de neui-tat!!!



Studiu privind dezvoltarea localãprin turism în Gãrâna

Sonia BranSonia BranSonia BranSonia BranSonia BranLucrare de masterat pentru turism (2010)

Universitatea „Eftimie Murgu” ReºiþaCoordonator: conf. dr. Mirela Costencu

Lucrarea „Studiu privind dezvoltarea localã prin turism în Gãrâna”are în componenþã douã pãrþi: o parte de fundamentare teoreticã ºi una decercetare. Structura lucrãrii este urmãtoarea: rezumat, cuvinte cheie, patrucapitole, concluzii ºi bibliografia.

Partea întâi, în componenþa cãreia intrã primele douã capitole alelucrãrii, reprezintã o sintezã a informaþiilor cu privire la evaluarea oferteituristice, efectele economice, sociale ºi de mediu ale dezvoltãrii ei la nivelulcomunitãþilor locale ºi în partea a doua a acestei lucrãri am analizat elementelelegate de circulaþia ºi impactul turismului rural ºi agroturismului la nivel local,regional.

Capitolul întâiîntâiîntâiîntâiîntâi se referã la studierea informaþiilor teoretice legate denecesitatea apariþiei ºi evoluþia turismului în Gãrâna, unde am pus accent pelocul, rolul, tendinþele ºi perspectivele privind dezvoltarea turismului încomunitatea localã.

Pornind de la aceste considerente, în capitolul doidoidoidoidoi am abordatvarietatea geograficã a satului Gãrâna, care creeazã un peisaj de basm,oferind turismului, în general, respectiv turismului rural ºi agroturismului, uncadru natural deosebit. Acest peisaj mirific este completat de tradiþiile locului,cu oameni ospitalieri, cu produse tradiþionale ºi obiceiuri.

Importanþa abordãrii acestei prezentãri a spaþiului rural din zonamontanã constã în scoaterea în evidenþã a bogãþiei elementelor naturale ºiantropice, care pot fi atrase în circuitul turistic prin promovarea locurilor,oamenilor, obiceiurilor ºi tradiþiilor locale.

În capitolul treitreitreitreitrei am analizat datele referitoare la indicatorii decirculaþie turisticã ºi formelor de turism, date care confirmã motivaþiile privindturismul local în satul Gãrâna.

Capitolul patrupatrupatrupatrupatru sintetizeazã elementele teoretice ºi practice legatede impactul economic al activitãþii turistice, promovarea ºi valorificareaserviciilor turistice ºi agroturistice, mijloacele ºi instrumentele specifice folositeîn acest domeniu.

Capitolul concluzii cuprinde concluzi i leconcluzi i leconcluzi i leconcluzi i leconcluzi i le generale, precum ºirecoman-dãrile. Acestea vizeazã dezvoltarea serviciilor turistice ºi agroturis-



tice, odatã cu creºterea calitãþii acestora ºi asigurarea unui grad cât mairidicat de satisfacere a nevoilor de consum ale turiºtilor.

Cap. 1. Locul ºi rolul turismului în dezvoltareaCap. 1. Locul ºi rolul turismului în dezvoltareaCap. 1. Locul ºi rolul turismului în dezvoltareaCap. 1. Locul ºi rolul turismului în dezvoltareaCap. 1. Locul ºi rolul turismului în dezvoltareacomunitãþilor localecomunitãþilor localecomunitãþilor localecomunitãþilor localecomunitãþilor locale

Orice comunitate localã modernã trebuie sã asimileze ºi sã promo-veze o viziune strategicã în ceea ce priveºte dezvoltarea sa viitoare. Experien-þa internaþionalã demonstreazã cã proiectele ºi programele operaþionalefuncþioneazã cel mai bine atunci, când fac parte dintr-un plan de dezvoltareºi când existã o coordonare la nivel strategic.

Strategia de dezvoltare permite investirea raþionalã, pe termenmediu ºi lung, a resurselor disponibile la nivel local, prioritizarea obiectivelorde investiþii în funcþie de nevoi ºi de natura acestora, dar ºi interrelaþionareatuturor sectoarelor de activitate, pentru obþinerea de rezultate maxime petermen lung, în condiþiile utilizãrii raþionale a resurselor disponibile.

Strategia de dezvoltare localã identificã o viziune clarã ºi cuprin-zãtoare asupra viitoului ºi stabileºte obiectivele prin care se va realiza aceastãviziune. Principiile ºi cãile de acþiune pentru atingerea obiectivelor sunt astfelstructurate, încât sã permitã tuturor factorilor din comunitate, participanþi laimplementare, sã îºi coordoneze eforturile ºi resursele astfel încât sã sedezvolte ºi sã colaboreze în beneficiul întregii comunitãþi.

Pentru asigurarea succesului, planificarea strategicã trebuie însoþitãde promovarea, la nivelul administraþiei publice, a unui management strategicintegrat, la toate nivelurile, capabil sã identifice ºi sã profite de oportunitãþileapãrute, în beneficiul comunitãþii.

1.1. Locul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.1. Locul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.1. Locul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.1. Locul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.1. Locul turismului în dezvoltarea comunitãþilor

Turismul reprezintã unul dintre cele mai dinamice sectoareeconomice, care înregistreazã schimbãri permanente ºi o evoluþieascendentã. Cunoaºterea tendinþelor, a provocãrilor cu care se confruntãturismul mondial la începutul mileniului trei, a factorilor determinanþi care îºivor exercita influenþa asupra activitãþii turistice internaþionle în perioadaurmãtoare, a formelor de turism care vor înregistra ritmuri înalte de creºtere,trebuie avutã în vedere de cãtre autoritãþile centrale ºi locale când elaboreazãpolitici, strategii, planuri ºi programe de dezvoltare a turimului.

În societatea modernã se constatã efectele negative ale dezvoltãriiomenirii. De aceea se pune problema unei noi interpretãri a conceptului dedezvoltare, luându-se în considerare interdependenþele dintre proplemelemediului înconjurãtor, bunãstarea generalã ºi procesul creºterii economice.



În prezent, o atenþie deosebitã este acordatã dezvoltãrii durabile aturismului. Principiile dezvoltãrii durabile trebuie sã stea la baza politicilorstatale, dar ºi a iniþiativelor private. Dezvoltarea durabilã a turismului este untip de dezvoltare a activitãþii de turism care pune accente pe valorificarea înprezent a resurselor, astfel încât sã se menþinã capacitatea de reproducere aacestora ºi în viitor. Pentru industria turisticã, dezvoltarea durabilã nureprezintã o stare de armonie staticã, ci mai degrabã un proces de schimbare,unde exploatarea resurselor, realizarea investiþiilor, orientarea tehnologicãºi evoluþia instituþionalã trebuie sã fie comparabile cu cerinþele actuale ºiviitoare. Dezvoltarea durabilã a turismului se poate realiza prinmanagementul tuturor resurselor, astfel încât sã putem satisface economic,social ºi estetic nevoile turiºtilor, menþinându-se integritatea culturalã,procesele ecologice esenþiale, diversitatea biologicã ºi sistemele de suportale vieþii.

România este una dintre naþiunile Europei care a fãcut paºiimportanþi pe calea integrãrii în Uniunea Europeanã ºi care se strãduieºtesã se apropie de standardele unionale în toate domeniile, inclusiv în domeniulturismului. Turismul reprezintã pentru Uniune o prioritate economicãstrategicã, al cãrui statut specific devine cel al unei industrii esenþiale încreºterea economicã ºi un factor social important în realizarea diversitãþii înunitatea comunitarã ºi în reducerea deosebirilor regionale. Dezvoltareaturismului este un sector de coeziune economicã ºi socialã în cadrul Uniunii.Pentru ca factorii de decizie ai turismului românesc sã ia cele mai bunemãsuri, trebuie sã cunoascã caracteristicile ºi tendinþele în dezvoltareaturismului comunitar.

Ramurã economicã de interferenþã, de mare interes ºi cu importantedisponibilitãþi, turismul românesc trebuie sã devinã o componentãdinamizatoare a sistemului economic global. Subsistem al economieinaþionale, turismul suportã influenþe din partea celorlalte subsisteme ºiexercitã, la rândul sãu, o influenþã crescândã asupra evoluþiei acestora.Sectorul turismului în România deþine în prezent numai o cotã modestã dinPIB (Produsul Intern Brut), în special datoritã faptului cã nu a fost sprijinitconsistent de factorii de decizie, dezvoltarea sa fiind lãsat la voia întâmplãrii.Este unanim recunoscutã capacitatea turismului de a deveni un sectorprimordial al economiei naþionale, în contextul în care se vor îndepliniobiectivele naþionale în acest domeniu.

1.2. Rolul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.2. Rolul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.2. Rolul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.2. Rolul turismului în dezvoltarea comunitãþilor1.2. Rolul turismului în dezvoltarea comunitãþilor

Turismul este o industrie foarte complexã, sofisticatã ºi care cuprindeo mulþime de sectoare. Nici o altã industrie nu acoperã un grup de sectoareasociate atât de larg ca turismul. Este o combinaþie de industrii din întreaga



lume, de cea mai mare diversitate, cu o structurã extrem de sofisticatã. Pornindde la aceastã afirmaþie, este evident cã complexitatea fenomenului turisticnecesitã coordonare ºi cooperare, pe care doar guvernul are autoritatea ºimecanismele de a le organiza. Guvernul are motive temeinice de a se implicaîn turism. Importanþa economicã ºi socialã a turismului, contribuþia acestuiala creºterea calitãþii vieþii reprezintã argumente în ceea ce priveºte necesitateaintervenþiei. De asemenea, turismul poate contribui mai mult decât altesectoare la realizarea unor obiective mai largi stabilite de guvern ca prioritãþi,în interesul general al cetãþenilor: combaterea sãrãciei, îmbunãtãþireacondiþiilor de viaþã, creºterea încasãrilor valutare, intensificarea legãturilordintre þãri ºi chiar obiective politice.

Turismul este un sector extrem de complex, care cuprinde activitãþidin multe ramuri ale economiei naþionale. Diversitatea celor implicaþi în acestsector presupune existenþa unui sistem de organizare a activitãþii turistice,care sã asigure coordonarea între diversele instituþii ºi organizaþii care seocupã cu aceastã activitate. Trebuie sã existe, în afara coordonãrii centralea activitãþii turistice, o coordonare între reprezentanþii organismelor de turismla nivel regional ºi local.

Mecanismul complex de interacþiune între stat ºi economia de piaþãimplicã necesitatea utilizãrii de cãtre puterea publicã a unor mijloace ºi tehniciadecvate rolului dificil pe care statul este chemat sã îl joace în economie.Rolul alocativ, distributiv ºi mai ales reglator al statului presupune promovareapoliticii economice. Politicile elaborate la nivel macroeconomic exercitã unimpact profund asupra activitãþii agenþilor economici din turism. Statul deþineun rol activ în transformarea mediului ºi în acþiunile sale asupra altor factori,în scopul realizãrii obiectivelor pe care ºi le propune. Mediul oferãîntreprinderii un cadru ordonat, însã comportamentul agenþilor economicitrebuie sã þinã cont de constrângerile specifice generate de politicileeconomice ale statului.

Instrumentele de politicã economicã produc anumite efecte asupraobiectivelor. Unele instrumente, cum sunt cele fiscale, monetare sau valutareau tendinþa de a avea efecte globale, adicã acþioneazã asupra mai multorobiective. Altele produc efecte specifice, cu caracter restrâns, acþionând numaiasupra sectorului turistic. Problema se pune de a afla legãtura dintre obiectiveºi instrumente ºi de a alege pe acelea cu impact mai larg ºi mai eficiente.Pentru a înlãtura fenomenele negative, sistemul economic ar trebui sãreacþioneze, mai întâi prin ajustarea sau reglarea fluxurilor resurselor ºiredistribuirea veniturilor ºi prin adaptarea instituþiilor la noile condiþii. Cândsistemul economic nu reuºeºte sã acþioneze adecvat, statul trebuie sãacþioneze. Politicile economice care îºi propun aprofundarea acþiunilor pentrurelansarea sectorului turistic într-un trend pe termen lung (fiscalã, monetarã,



comercialã) trebuie structurate în aºa fel încât dezvoltarea întreprinderilorturistice sã fie sprijinitã ºi încurajatã.

Statul trebuie sã realizeze o politicã adecvatã ºi sã afirme o poziþieclarã ºi coerentã în legãturã cu turismul. El traseazã direcþiile, fãrã a le impune,servind ca punct de reper pentru partenerii sãi, atât politici, cât ºi privaþi.Pentru a duce la bun sfârºit politica sa, statul trebuie sã asigure coerenþatuturor mijloacelor de intervenþie de care dispune. El este dator sã anticipezeansamblul fenomenelor care pot avea influenþã asupra activitãþii turistice,prin intensificarea acþiunilor de cercetare ºi prospectare, prin lãrgireaparteneriatului cu agenþii economici privaþi sau organisme neguvernamentaleºi integrând în ansamblul activitãþilor sale de planificare dimensiuneaeuropeanã ºi internaþionalã.

De asemenea, experienþa þãrilor cu bogatã tradiþie în turism aratãcã planificarea turisticã este necesarã la toate nivelurile pentru a realiza unturism durabil, aceasta, deoarece ignorarea metodelor de planificare în turismpoate conduce la probleme sociale ºi de mediu, la o dezvoltare a activitãþilorturistice inadecvatã faþã de resursele existente. Este clar cã se impunenecesitatea elaborãrii unor planuri naþionale de dezvoltare a turismului, caresã permitã armonizarea poziþiilor ºi conjugarea eforturilor tuturor factorilorimplicaþi în activitatea turisticã. Rolul esenþial în elaborarea unor astfel deplanuri revine organismelor guvernamentale, ele având obligaþia sã asculte,sã analizeze ºi sã armonizeze punctele de vedere ale tuturor celor interesaþi.Colaborarea este cheia succesului în elaborarea planurilor de dezvoltareturisticã la nivel naþional.

Autoritãþile locale sunt din ce în ce mai implicate în dezvoltarea ºiconducerea multor aspecte legate de turism. Ele ºtiu cel mai bine ce prezintãinteres în zonele pe care le administreazã ºi vor face tot posibilul pentru aatinge obiectivele de dezvoltare localã. O planificare corespunzãtoare, oimplementare eficientã a dezvoltãrii ºi o conducere eficientã a sectoruluituristic sunt esenþiale, dat fiind avantajele pe care o dezvoltare durabilã aturismului le pot aduce unei zone.

Dezvoltarea durabilã a turismului depinde de raportul dintreadministraþia centralã ºi cea localã prin care se armonizeazã intereselenaþionale cu cele locale. Prin planificarea atentã, implementarea sistematicãa planificãrii ºi un management inteligent, beneficiile pot fi maximizate, iarproblemele minimizate. Relansarea rapidã a turismului românesc se varealiza nu numai prin acordarea de facilitãþi fiscale pentru privatizare,stimularea investiþiilor noi, ci ºi prin desfãºurarea unor acþiuni de reglementarecare sã aducã normele turismului la caracteristici unitare, simplificate ºifuncþionale, dar mai ales prin realizarea unui parteneriat activ între stat,asociaþii patronale, profesionale, sindicale, în sensul practicãrii tuturor celorimplicaþi în turism la luarea de decizii ºi la stabilirea reglementãrilor specifice.



1.3. Turismul ºi dezvoltarea regionalã1.3. Turismul ºi dezvoltarea regionalã1.3. Turismul ºi dezvoltarea regionalã1.3. Turismul ºi dezvoltarea regionalã1.3. Turismul ºi dezvoltarea regionalã

Politicile ºi planurile de dezvoltare regionalã din ultimii ani iau dince în ce mai mult în considerare turismul, ca un sector strategic pentruasigurarea unei creºteri economice dinamice ºi durabile a unor regiuni ceposedã un potenþial turistic important. Dezvoltarea regionalã trebuie sãcoreleze ºi sã integreze turismul printre celelalte componente ale economieilocale. Un bun proiect de dezvoltare durabilã, cuprins într-un program dedezvoltare regionalã, presupune investiþii cu atât mai puþin costisitoare înaceastã activitate, cu cât integrarea este mai armonios realizatã.

Politica de dezvoltare regionalã întãreºte rolul ºi responsabilitateaadministraþiei publice locale ºi a organismelor regionale în dezvoltareaeconomicã ºi socialã a fiecãrei localitãþi ºi a regiunilor de dezvoltare,concomitent cu diminuarea implicãrii instituþiilor guvernamentale în astfel deactivitãþi. Astfel, politica de dezvoltare regionalã devine o componenþãesenþialã a autonomiei locale.

Turismul poate deveni o componentã importantã a economieinaþionale, care sã determine mutaþii importante în profil teritorial, contribuindla ridicarea economico-socialã a unor regiuni rãmase în urmã sau lipsite dealte resurse. Existã tendinþa de dezvoltare a sectorului turistic în regiunilemai dezvoltate ale þãrii (sud-est), observându-se o lipsã de preocupare aautoritãþilor ºi investitorilor faþã de zonele mai puþin dezvoltate (nord-est,sud-vest, nord-vest ºi sud), cu toate cã în aceste regiuni existã importanteatracþii turistice.

În România au fost elaborate parþial planuri generale de dezvoltarepentru fiecare regiune de dezvoltare. Având în vedere importanþa pe care opoate avea turismul în economia naþionalã, la nivelul fiecãrei regiuni dedezvoltare ar trebui elaborate planuri de dezvoltare a turismului, care sãevidenþieze problemele specifice regiunii respective ºi mãsurile care sãpermitã ameliorarea dezvoltãrii turistice ºi dinamizarea sectorului turistic petermen mediu ºi lung.

Aplicarea criteriilor dezvoltãrii durabile în turism induce aspectespecifice în conceperea programelor de dezvoltare regionalã care trebuiesã abordeze în mod explicit spaþiul ºi problemele economiilor ºi comunitãþilorlocale. În termeni generali, datã fiind complexitatea dezvoltãrii turismului lanivel regional, aceasta este conceputã ca un obiectiv pe termen lung ce va fiatins în mod gradual. Pentru început, atenþia se va concentra cu prioritateasupra provocãrilor majore la adresa mediului, astfel încât vor putea fi admiseunele compensãri în privinþa schimbãrilor pozitive ºi negative în componentelefuncþiei bunãstãrii. Însã dezvoltarea puternicã, ce implicã îmbunãtãþirea tuturorcomponentelor funcþiei bunãstãrii, fãrã a permite declinul nici uneia dintreele, reprezintã scopul final.



Aºezatã asemenea judeþului Caraº-Severin, din care face parte, înextremitatea sud-vesticã a þãrii, la poalele platoului alpin al singurului muntecu nume de floare, Semenic, în inima verde a Banatului Montan, comunaBrebu Nou se înfãþiºeazã vizitatorului ºi drumeþului deopotrivã ca o rusticã ºipitoreascã vatrã naturalã, ca o îmbietoare oazã de sãnãtate ºi agrement, acãrei variatã ºi încântãtoare peisagisticã, arhitecturã popularã ºi spiritualitatelocalã specificã impresioneazã încã din primul moment pe oricare iubitor denaturã, de drumeþie, de inedit ºi de frumos.

Comunã specific montanã, cu case îngrijite ºi anexe gospodãreºtichibzuit înjghebate în jurul lor, aºezatã pe un platou de eroziune ce se întindespre nord de Semenic, comuna este situatã la o altitudine ce variazã între809 ºi 1.100 m ºi se învecineazã la sud cu comuna Teregova, la vest cuVãliugul, la sud-est cu satul Goleþ, iar la nord-est cu comuna cunoscutã ºiapropiatã de sufletul localnicilor, Slatina-Timiº.

Principalele localitãþi de acces spre comunã sunt municipiile Reºiþaºi Caransebeº. Posibilitãþi de acces spre aceastã localitate existã atât pecalea feratã cât ºi pe ºosele, precum ºi pe drumul transeuropean E70, drumu-rile naþionale DN 6 ºi DN 58 precum ºi pe drumul judeþean DJ 582 modernizat.

Comuna, în perimetrul ei actual, care la începutul acestui al treileamileniu îºi aniverseazã 182 de ani de existenþã, s-a constituit, ca entitateruralã, spiritualã ºi etnograficã, în prima treime a secolului al XIX-lea, maiprecis în anul 1828, pe timpul împãratului Franz I, prin colonizarea „pemilor“germani, care s-au adãugat celor peste treizeci de etnii ce convieþuiesc înarmonie pe strãvechea vatrã de istorie ºi civilizaþie a Caraº-Severinului.Denumirile pe care le-au purtat cele douã sate ale ei au fost de Weidenthal- Temesfö, Temeschursprung, pentru Brebu Nou, ºi Wolfsberg - Szörenyordaspentru Gãrâna. Cele douã sate ºi comuna în întregul ei au aparþinut, pe rând,fostului judeþ Severin, fostei regiuni Banat, iar dupã reorganizareaadministrativ-teritorialã din anul 1968 aparþin actualului judeþ Caraº-Severin,pãstrându-ºi neschimbate, de-a lungul timpului, vetrele lor iniþiale.

Cap. 2. Evaluarea ofertei turistice în zona GãrânaCap. 2. Evaluarea ofertei turistice în zona GãrânaCap. 2. Evaluarea ofertei turistice în zona GãrânaCap. 2. Evaluarea ofertei turistice în zona GãrânaCap. 2. Evaluarea ofertei turistice în zona Gãrâna

Pânã la Primul Rãzboi Mondial nu a existat practic un turismorganizat în Munþii Banatului. Pe vastul platou de peste 4.000 hectare, situatîntre vârfurile Piatra Gozna, Semenic ºi Poiana Nedeii, rãtãceau în voienumai ciobanii cu turmele lor, venind de la stânele de pe valea Nergãniþei.De douã ori pe an, la Sfântul Ilie în 20 iulie ºi la Schimbarea la Faþã în data de6 august, þãranii români din împrejurimi urcau la Baia Vulturilor pentru a sescãlda în apele reci ale acesteia, în credinþã cã ele aveau puteri miraculoase.În restul anului, aceiaºi þãrani mai ajungeau pe platou pentru a cosi fânul



bogat care se întindea pânã la culmi. În acele vremuri, apariþia a câte unuiturist iubitor al naturii era extrem de rarã în Munþii Banatului.

Dupã 1911, în localitãþile montanistice bãnãþene s-au constituitcercuri turistice „Prietenii naturii“, însã nici aceºtia nu au fost tentaþi de laînceput de vizitarea acestei zone turistice. Primele lor cãlãtorii vizau regiuneaDunãrii, cu Cazanele, Porþile de Fier ºi insula Ada-Kaleh, sau Munþii Retezat,mult mai impunãtori. Abia dupã anul 1920, preotul romano-catolic Paul Fuldaºi profesorul de matematicã Bruno Windhager au început sã orieteze tineretulcãtre drumeþiile montane. Ultimul a creat o organizaþie de cercetare ºi aconstruit, împreunã cu membrii acesteia, primul adãpost pe culme. Tot el aacordat o mare atenþie potenþialului turistic al Gãrânei, asociindu-se cu birtaºulJakob Weinfurter din localitate în lansarea sporturilor de iarnã, în special aschiatului, în acea zonã mirificã.

Pe lângã tineret, Fulda ºi Windhager au cãutat sã-i atragã ºi pemuncitorii reºiþeni în activitãþile turistice. Ei au þinut prelegeri în acest scop înfaþa Comitetului de educaþie muncitoreascã. În anul 1925, profesorul degermanã Alexander Tietz a înfiinþat grupul denumit „Wandervogel“ care cãutasã impunã modul civilizat de drumeþie ºi îl asocia cu remarcabile realizãri îndomeniul cultural.

Un alt centru de pornire al turismului bãnãþean a fost Oraviþa.Animator al acestui fenomen a fost acolo Ion Bãiaº, care din anul 1930începea sã conducã drumeþi cãtre Munþii Semenicului. În anul urmãtor, el aridicat în apropierea izvoarelor Nergãniþei, pe terenul Comunitãþii de avere,o primã colibã din scânduri, care avea douã încãperi pentru turiºti.

Tot la îndemnul sãu, în anul 1933 i s-a asociat medicul orãviþeanGheorghe Runcan, cumpãrând împreunã douã livezi de pe versantul dinstânga al vãii Goznei. Pe acel teren a început în toamnã zidirea primei cabaneadevãrate de pe Semenic, “Cabana lui Ion ãl mic” (adicã Ion Bãiaº), punându-se în acest fel bazele staþiunii.

În efortul lor de a cuceri munþii Semenicului, aceºti pionieri aiturismului bãnãþean au întâlnit în drumul lor cãtre culme o serie de localitãþimontane care aveau chiar ele însele un potenþial remarcabil în acest sens.De aceea, primele lucrãri dedicate Semenicului ºi obiectivelor sale turisticenu uitau sã aminteascã de Vãliug, de Gãrâna sau de Brebu Nou, etapeobligatorii în urcuºul cãtre vârf.

Vãliug = Franzdorf era descris în 1936 de inginerul Ion Pãsãricãdrept o „liniºtitã staþiune climaticã”, aflatã la altitudinea de 645 m, la 20 kmsud-est de Reºiþa. Climatul era „subalpin, fãrã vânturi ºi un aer bine ozonatde întinsele pãduri de brazi dimprejur”. El avea „cãsuþe curate ºi înºirate înordine de o parte ºi de alta a drumului principal ºi care par cã-þi surâd de bu-curie”. Pe teritoriul sãu curg atât râul Bârzava, cât ºi pârâul Goznuþa. Populaþia



era formatã din românii bãºtinaºi, din coloniºti austrieci, din bufeni (olteni),emigraþi din cauza asupririi turceºti.

ªi Gheorghe Runcan menþiona Vãliugul în anul 1947, când aveapeste 2.500 de locuitori. Populaþia era majoritar româneascã (în specialbufeni), existând ºi germani. Frumoasa comunã deþinea restaurante, mã-celãrii, brutãrii, prãvãlii de coloniale, oficiu poºtal, ocolul silvic al SocietãþiiU.D.R. cu un cãmin propriu ºi centralã telefonicã. În apropiere se aflau barajulde la Breazova, înalt de 27 m, ºi funicularul cãtre vãrful Semenicului. Deasemenea, o serie de poteci urcau în direcþia muntelui.

Gãrâna = Wolfsberg, la 36 km de Reºiþa, se afla conform lui IonPãsãricã, „în regiunea romanticã ºi plinã de legende a Munþilor Semenicului,înconjuratã din toate pãrþile de imenºi codri nepãtrunºi încã de fiinþe omeneºti,în care fauna alterneazã cu flora cea mai bogatã, reprezentatã prin superbeexemplare de brazi ºi fagi ce rãspândesc efluvii îmbãlsãmate de rãºinã”.Altitudinea sa era de 1.000 de metri, iar locuitorii erau exclusiv germani. Eradeja declaratã drept „staþiune climaticã”, dar nu deþinea încã sanatorii sauvile speciale. „Se gãsesc însã numeroase case þãrãneºti, curate, vãruite,împodobite cu diverse motive ºi mobilate simplu, dar cu tot ce e necesar”. Înanul 1936 continua sã joace un rol important restaurantul lui Weinfurter, careservea vizitatorilor mese atât cu regim, cât ºi fãrã.

De la gara din Slatina-Timiº, un autobuz parcurgea distanþa de 26km pânã la Gãrâna, pentru o taxã de 120 lei adulþi ºi 60 lei copiii. La 10minute distanþã de staþiune se afla un ºtrand cu plajã, „lângã o minunatãpãdure de brazi”. ªi pânã acolo circula un autobuz „cu taxã micã de dus ºiîntors”. Pe perioada verii, la Gãrâna locuia medicul Karl Luft, originar dinViena ºi stabilit la Reºiþa, fiind la „dispoziþia publicului”. Iarna aveau loccompetiþii de schi ºi sãniuþe, de unde i s-a tras denumirea de „SinaiaBanatului”.

În 1947 se spunea cã locuitorii Gãrânei ar fi fost de fapt de originecehã, însã germanizaþi, cunoscuþi sub numele de „pemi” (Bohemia). Era unloc iubit de vilegiaturã. Continua sã domine marele restaurant ºi hotelul luiWeinfurter, înconjurat de case particulare pentru oaspeþi, prãvãlii, mãcelãriiºi brutãrii.

Brebu Nou = Weidenthal era amintit doar de Ion Pãsãricã, fiindsituat „pe romantica ºosea Slatina - Timiº - Reºiþa, lângã apa zburdalniculuirâu Timiº”. Este situat la o altitudine crescãtoare cu începere de la 900 m.Era locuit de 1.200 de germani, „care acum vorbesc cu toþii româneºte”. Erarecomandat pentru bolnavii de nervi, de Basedow, catar pulmonar ºi al cãilorrespiratorii ºi de anemie, în schimb era contraindicat celor cu tuberculozãavansatã.

Pe platoul Semenicului, o atracþie specialã a exercitat-o dintot-deauna asupra turiºtilor Baia Vulturilor (Adler-Bad), un izvor de apã foarte



rece (4-6 grade Celsius), având un diamteru de circa 4 m. Altitudinea la carese aflã este de 1.421 m. Conform legendei transmise de medicul Runcan,acolo „vulturii îºi scaldã puii lor ºi de aceea ei sunt sãnãtoºi ºi trãiesc mult”.De sãrbãtorile amintite mai sus, românii mergeau în procesiune acolo ºi seîmbãiau. În anii 30, când Ion Bãiaº ºi preotul Miron Mãnescu din Vãliug aucurãþat ºi amenajat lacul, au gãsit pe fundul lui monede din 1740.

Între anii 1945-1946 societatea U.D.R. a construit un funicular cuplecare din valea Goznei, la 3,5 km de Vãliug, ºi cu sosire pe culmeaSemenicului, traseu pe care îl strãbãtea în 30-35 de minute. Conform statisticiimedicului Gheorghe Runcan, în anul 1947 pe platoul Muntelui Semenic seaflau nu mai puþin de 18 cabane, cu câteva sute de locuri de cazare. Cea maimare era cabana U.D.R., cu 100-120 de locuri, dotatã cu salã de joc, confort,telefon public, apeduct cu apã caldã ºi rece, curent electric ºi sobe cu teracotã,fiind deschisã tot anul. Cabana Lighezan, cu salã de mese, avea 20-25 delocuri. Pe lângã acestea, mai erau cabanele familiare: dr. Gheorghe Runcandin Oraviþa, reºiþenii Gheorghe Vucu, I. Feher, Markovski, Alexandru Costeanu,Apeldauer, Zipfl ºi I. Zyma ºi timiºorenii Ion Negru, I. Nichici, Kohn, dr. Marinºi Bandu, dr. Galetaru ºi Cârloabã, toate cuprinzând câte 3-4 camere.

O contribuþie importantã la dezvoltarea turismului pe munþii Semenicau avut-o membrii Clubului turistic din Oraviþa, conduºi de Ion Bãiaº ºi deprofesorul Ilie Rusmir. Ei au construit ºoseaua dintre Prislop ºi Semenic ºi auamenajat o cabanã, distrusã din pãcate de un incendiu în anul 1942. Alþipromotori ai dezvoltãrii staþiunii au fost preoþii M. Mãnescu ºi E.Servou dinVãliug, Alexandru Costeanu ºi membrii Clubului sportiv U.D.R. din Reºiþa,dar în special inginerii Alexandru Popp ºi Cornel Manciu, directori ai Societãþii,artizani ai construirii funicularului, a liniei telefonice ºi a confortabilei cabanea U.D.R.-ului.

Stadiul la care ajunsese turismul din munþii Semenic în 1947 eraastfel descris de medicul Runcan: „Seara adeseori se organizeazã întrunirivesele, cu muzicã ºi dans la cabanã, iar alteori se fac ºezãtori în jurul foculuide tabãrã, sub imensa boltã înstelatã a cerului senin. Iarna se organizeazãdiferite concursuri sportive, iar în zilele calde ºi senine, în bãtaia soarelui deiarnã, ºedinþe de helioterapie”. În acest mod începuse sã fie folositã staþiuneamontanã. Era desigur un start promiþãtor, þinând cont cã majoritatea staþiunilordin þarã s-au dezvoltat mult mai târziu.

Comuna Brebu Nou are în componenþã douã sate: Gãrâna ºi BrebuNou. Dintre cele douã sate, numai satul Gãrâna a rãspuns la dezvoltarea luiprivind turismul, devenind astãzi o renumitã ºi cãutatã staþiune montanã. Deaceea supunem analizei prin acest studiu de dezvoltare al turismului acestsat de munte: Gãrâna.

Satul Gãrâna este situat în judeþul Caraº-Severin, la 36 km de Reºiþaºi 26 km de Slatina Timiº, în regiunea romanticã ºi plinã de legende a Munþilor



Semenic, înconjuratã din toate pãrþile de imenºi codri nepãtrunºi de fiinþeomeneºti, în care fauna alterneazã cu flora cea mai bogatã, reprezentatãprin superbe exemplare de brazi ºi fag ce rãspândesc fluvii îmbãlsãmate derãºinã. Aºezatã într-o zonã splendidã a versantului nordic al MunteluiSemenic, în apropierea lacului Trei Ape, Gãrâna, un sat tipic de munte pecoama unui deal, are o altitudine de 1.000 m deasupra mãrii ºi este socotitãca o staþiune de înãlþime cu mari perspective în viitor.

Datoritã climei moderate, cât ºi aerului bogat în ozon ºi razeultraviolete, a devenit o staþiune climaticã ºi de vilegiaturã foarte apreciatãatât de bãnãþeni, cât ºi de turiºti din restul þãrii ºi din strãinãtate.

Culmea Petriceli, ce se înalþã deasupra staþiunii, o apãrã de vânturilece se abat dinspre apus ºi miazãnoapte, iar terenul deschis spre miazãzi ºirãsãrit primeºte în valuri avalanºa de raze ultraviolete ce acþioneazã într-unmod atât de binefãcãtor asupra organismului.

Ca urmare a fragmentãrii sale intense datoritã pâraielor care afluiescspre sat, platoul pe care este aºezatã localitatea a fost rupt în cuburi, pantelesale - ce coboarã spre Valea Grãdiºte - având coame rotunjite, line, despãrþitede vãi dese, cu versanþi în pantã continuã, ce au înãlþimi medii ºi mari, aºacum sunt Cracul Brebului, Culmea Gãrâna, Dealul Spini ºi Dealul Prislop.

Asemenea întregii zone montane de la poalele Munþilor Semenic,populaþia din Gãrâna a suferit puternice influenþe demografice ºi etnoculturaledinspre satele Banatului Montan. Rezultatul acestor influenþe se regãseºteîn portul, tradiþia ºi graiul. Ceea ce reprezintã puncte forte în dezvoltarea tu-risticã a localitãþii. Pãstrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie sã seînscrie, alãturi de dezvoltarea infrastructurii ºi a utilitãþilor, între obiectiveleprincipale ale strategiei de dezvoltare a localitãþii.

Poziþia localitãþii Gãrâna pe platoul de la poalele Munþilor Semenicdeterminã varietatea ºi structura reliefului, tipul de vegetaþie ºi lipsa surselorde poluare, elemente determinante în constituirea cadrului natural alteritoriului administrativ ce-i aparþine. Prin urmare, localitatea beneficiazãde locuri atractive, pitoreºti, cu un climat favorabil recreãrii ºi petrecerii timpuluiliber, de numeroase obiective turistice spre care se îndreaptã anual numeroºituriºti.

Cadrul natural al zonei se înscrie în tabloul potenþialului turistic cu omare complexitate, diversitate ºi atractivitate peisagisticã, aceastareflectându-se în structura ºi valoarea lui. Valoarea peisagisticã ºiatractivitatea locurilor sunt date de structura geologicã manifestatã prinformele de relief montan, de reþeaua hidrograficã ºi de înveliºul forestiercare ocupã cea mai mare parte din suprafaþã.



2.1. Prezentare generalã2.1. Prezentare generalã2.1. Prezentare generalã2.1. Prezentare generalã2.1. Prezentare generalã

Potenþialul turistic reprezintã ansamblul de elemente naturale,economice ºi cultural-istorice de interes turistic, care conferã unui teritoriudat o anumitã funcþionalitate turisticã ºi care constituie premise pentrudezvoltarea activitãþii de turism. Þinând cont de implicarea umanã la creareaacestor resurse, potenþialul turistic poate fi : potenþial turistic natural ºi potenþialturistic antropic.

Poziþionarea geograficã a satului Gãrâna în zona montanã din sud-vestul þãrii favorizeazã dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesuleste facilitat de infrastuctura rutierã ºi feroviarã bunã ce face legãtura dinmunicipiile Reºiþa ºi Caransebeº cu Timiºoara, dar ºi cu Europa Occidentalã.Satul Gãrâna atrage anual mai mult de 14.000 de vizitatori.

Potenþialul turistic al satului Gãrâna îmbinã elemente ale cadruluinatural cu valorile culturale ºi istorice.

Valoarea ºi diversitatea potenþialului turistic existent pe teritoriuladministrativ al satului Gãrâna sunt premise care favorizeazã modalitãþimultiple de petrecere activã a timpului liber, de odihnã, de recreere ºi depracticare a unor forme de turism, în concordanþã cu oferta turisticã a zonei.

În perspectivã, satul Gãrâna se va dezvolta ca un important centru alturismului montan din Banat, un pol al sporturilor de iarnã, datoritã unui potenþialschiabil generos ºi a unui cadru natural deosebit de atractiv.

Turismul de sfârºit de sãptãmânã este o formã din ce în ce maiapreciatã. Locuitorii din marile centre urbane din apropiere doresc sã-ºipetreacã sfârºitul de sãptãmânã în locuri nepoluate, departe de aglomeraþieºi stresul marilor oraºe. Apropierea de municipiul Timiºoara, dar ºi poziþialocalitãþii în apropierea Munþilor Semenic, favorizeazã accesul unor importantefluxuri dinspre municipiul reºedinþã de judeþ sau dinspre alte oraºe mari sprezona montanã a Gãrânei. Practicarea acestei forme de turism este în evoluþiecontinuã.

2.2. Analiza potenþialului turistic2.2. Analiza potenþialului turistic2.2. Analiza potenþialului turistic2.2. Analiza potenþialului turistic2.2. Analiza potenþialului turistic

Prin potenþialul sãu, atât natural cât ºi antropic, staþiunea Gãrâna seimpune atât pe plan naþional cât ºi internaþional, aflându-se în acelaºi timpprintre principalele zone turistice din Munþii Banatului.

Potenþialul natural ºi antropic nu este însã suficient pentru dezvoltareaunei zone turistice, el trebuie susþinut de un management adecvat zonei, de oputere economicã ºi de o strategie bine pusã la punct, în vederea amenajãriicadrului turistic existent, cât ºi a demarãrii unor noi proiecte în obþinerea unorvenituri complementare, dar ºi a ridicãrii nivelului de trai.



Harta Banatului Montan (extras)Harta Banatului Montan (extras)Harta Banatului Montan (extras)Harta Banatului Montan (extras)Harta Banatului Montan (extras)



Potenþialul turistic reprezintã oferta turisticã potenþialã a zonei, careîmpreunã cu baza tehnico-materialã ºi cu infrastructura generalã ºi turisticãformeazã oferta turisticã realã sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenþa lor în activitateaturisticã duc la delimitarea a douã categorii de potenþial turistic, ºi anume:natural ºi antropic.

Potenþialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrulnatural - relief, climã, reþea de ape, vegetaþia, urmãrind atragerea fluxului deturiºti în vederea petrecerii vacanþelor.

Potenþialul turistic antropic cuprinde creaþiile omului de-a lungultimpului, concretizate în elemente de culturã, istorie, artã ºi civilizaþie, careprin caracteristicile lor atrag grupurile de turiºti.

2.2.1. Analiza potenþialului turistic natural2.2.1. Analiza potenþialului turistic natural2.2.1. Analiza potenþialului turistic natural2.2.1. Analiza potenþialului turistic natural2.2.1. Analiza potenþialului turistic natural

Potenþialul turistic natural mai este cunoscut ºi sub numele de ofertãturisticã primarã ºi este alcãtuit din totalitatea resurselor naturale valorificabileîn scopul practicãrii activitãþii de turism, cum ar fi relieful, clima, resursele deapã, fauna ºi vegetaþia.

Localitate specific montanã, Gãrâna este aºezatã pe un platou deeroziune ce se întinde spre nord de Munþii Semenic. Satul este situat la oaltitudine ce variazã între 809 si 1.100 m. Platoul pe care este aºezatã localitateaa fost rupt în cuburi. Pantele sale, ce coboarã spre Valea Grãdiºte, au coamerotunjite, line, despãrþite de vãi dese, cu versanþi în pantã continuã ºi au înãlþimimedii ºi mari, cum ar fi Cracul Brebului, Culmea Gãrâna, Dealul Spini ºi DealulPrislop.

Terenul platoului este stabil, fãrã fenomene fizico-geologice, crovuride alunecare sesizându-se doar pe marginea lacului de acumulare Trei Ape.Ele au apãrut în porþiunile cu deluviu argilos al respectivei zone, în urmaploilor torenþiale cãzute dupã 1970.

Din punct de vedere geologic, localitatea se încadreazã zonei deºisturi cristaline reprezentatã de gneise ºi micaºisturi - care constituie roca defundament a teritoriului. La suprafaþã, peste ºisturile cristaline, este dispusã opãturã deluvialã de nisipuri argiloase sau argile nisipoase, în care suntintercalate fragmente de rocã - straturi care mãsoarã, în general, 1-2 m grosimeºi ating doar sporadic ºi local grosimea de 2-4 m.

În partea de nord-est a Semenicului se dezvoltã aºa-numita „seriede roci”, formatã din roci de erupþie. Rocile eruptive din masiv se prezintã subformã de petice ºi alcãtuiesc aºa numita „provincie magmaticã a banatitelor”,iar în cristalinul getic al Semenicului se gãsesc intrusiuni de pegmatite, formatedin cuarþ ºi feldºpat.



Din punct de vedere al condiþiilor climatice, satul se aflã situat înplinã zonã montanã, beneficiind de un climat temperat continental care esteinfluienþat de curenþii de aer rece, caracteristic climei montane. Drept urmare,verile în localitate sunt plãcute, rãcoroase ºi umede, temperatura mediemultianualã a lunii iulie variind între + 18OC ºi + 25OC, în timp ce iernile suntreci ºi chiar geroase, cele mai coborâte temperaturi înregistrându-se în lunilefebruarie ºi martie, ºi alterneazã între - 11OC ºi – 22OC. Stratul de zãpadã ce sedepune în timpul iernii persistã uneori chiar pânã în luna mai, iar adâncimeade îngheþ a solului se situeazã la 70 cm.

În zona Gãrâna, cele mai multe precipitaþii, din punct de vederecantitativ, cad de regulã în luna martie, iar cele mai puþine în luna octombrie.

Privitã din punct de vedere hidrologic, comuna este situatã în zonade obârºie a râului Timiº, format din unirea a trei pâraie, care, prin zãgãzuire,au format cunoscutul lac de acumulare Trei Ape.

Pâraiele amintite prezintã numeroase vãi afluente între care : ValeaStâncii, Valea Baciului, Valea Lupului ºi Ogaºul Vilei, care gãzduiesc la obârºieun numãr mare de izvoare cu debite permanente, caeea ce le ºi conferãcaracterul de eroziune activã, diminuatã sensibil în prezent de crearea mareluilac de acumulare din marginea satului.

Apa freaticã prezintã nivele coborâte sub adâncimea de 6 m, ºi circulãprin fisurile ºi crãpãturile rocii de bazã impermeabile, ceea ce ºi explicãprezenþa ei în fântânile localnicilor, la adâncimi cuprinse între 6 ºi 11 m, precumºi prezenþa deselor izvoare din perimetrul ºi vecinãtatea localitãþii.

Masivul Semenic constituie, de fapt, nodul hidrografic din care sedesprinde un buchet de râuri, dintre care cele mai importante sunt Timiºul,Nera ºi Bârzava. Acest din urmã râu, care traverseazã în lungul sãu oraºul dereºedinþã al judeþului, izvorãºte de sub poalele masivului Cracul Roºu ºi îºiadunã apele de pe o suprafaþã de 1.159,20 km2. Râul are o lungime de 158,31km, bazinul sãu este asimetric, iar între izvor ºi localitatea Vãliug cursul sãuprezintã un aspect de defileu.

Vânturile predominante în localitate bat din direcþia nord-nord-est ºisud - sud-vest ºi ating, în mod obiºnuit, viteze maxime de 7,8 m/s, iar platourilelocalitãþii sunt acoperite cu ceaþã cam 100-120 de zile din an. În zilele însoriteºi senine însã, de aici se pot vedea în depãrtare spinãrile munþilor Þarcu ºiMuntele Mic, în vreme ce de pe Muntele Semenic se poate desluºi panglicaargintie ºi ºerpuitoare a Dunãrii, ce scaldã extremitatea sudicã a judeþului peo lungime de 60 km.

Microclimatul localitãþii beneficiazã de o aeroionizare ridicatã ºi oozonare puternicã, comparabile cu cele din Covasna ºi Sinaia, ceea ce oferãlargi posibilitãþi suferinzilor de boli cardio-vasculare ºi ale aparatului respiratorpentru tratarea ºi ameliorarea stãrii lor de sãnãtate.



Localitatea dispune de toate utilitãþile necesare în gospodãrie. SatulGãrâna este electrificat ºi racordat la sistemul energetic naþional din anul1969. Carosabilul este asfaltat. Localitatea este conectatã, de asemenea, lareþeaua de telefonie automatã. Gãrâna dispune de reþea proprie de alimentarecu apã potabilã.

Principalele localitãþi de acces spre sat sunt municipiile Reºiþa ºiCaransebeº. Posibilitãþi de acces spre aceastã localitate existã atât pe caleaferatã cât ºi pe ºosele, precum ºi pe drumul transeuropean E 70, drumurilenaþionale DN 6 ºi DN 58 ºi pe drumul judeþean DJ 582 modernizat.....

Din Gãrâna, turistul poate accede uºor spre complexele turistice depe Muntele Semenic, precum ºi spre cele de la Vãliug ºi Crivaia, aflate la 10ºi respectiv 14 km distanþã de localitate.

În trecere spre Gãrâna, lângã Vãliug, turistul va putea vizita complexulhidroenergetic Breazova, cel mai vechi din þarã: construit în 1908 - 1909, acãrui oglindã de apã ocupã o suprafaþã de 12,6 ha.

În amonte de acesta, drumeþul va putea contempla ºi al doilea marelac de acumulare de aici - Lacul Gozna, care are o lungime de 3 km, staþiuneaturisticã Crivaia ºi pãstrãvãria de la Vila Klaus.

Ajuns la Gãrâna, turistul va fi cu siguranþã atras ºi fermecat de semeþiaprovocatoare a muntelui ºi frumuseþile lui sãlbatice, de fauna diversã ºiabundentã a pãdurilor din jur, de flora ce pasteleazã poienile înierbate aleplatourilor ºi vãilor ºi va dori cu siguranþã sã le cunoascã cât mai îndeaproape,strãbãtând traseele turistice care brãzdeazã masivul Semenic în lung ºi în lat.

Pentru a cunoaºte cât mai bine toate aceste frumuseþi ºi a se puteabucura de splendoarea ºi pitorescul acestor locuri, cei ce îºi petrec vacanþelela Gãrâna vor putea efectua, dupã preferinþe, excursii mai lungi ºi mai scurteprin împrejurimi.

Zona de vegetaþie, în care pãdurea ocupã cea mai mare parte aregiunii, este dominatã de esenþe foioase ºi conifere, în rândul cãrora un locpreponderent îl ocupã fagul, gorunul, carpenul, frasinul, mesteacãnul, pinul ºibradul. În fauna adãpostitã de pãdure se gãseºte: lupul, iepurele, vulpea,veveriþa ºi o largã varietate de pãsãri, între care se numãrã: piþigoiul, mierla,bufniþa ºi grangurele. În flora spontanã preponderente sunt: afinul, mura,zmeura, frãguþele, mãceºul, ciupercile ºi bureþii de fag. Florile ce coloreazãîmprejurimile localitãþii sunt: brânduºele, viorelele sãlbatice ºi margaretelecare bucurã privirile însetate de frumos ale drumeþilor ºi turiºtilor.

2.2.2. Analiza potenþialului turistic antropic2.2.2. Analiza potenþialului turistic antropic2.2.2. Analiza potenþialului turistic antropic2.2.2. Analiza potenþialului turistic antropic2.2.2. Analiza potenþialului turistic antropic

Potenþialul turistic antropic mai este cunoscut ºi sub numele de ofertãturisticã secundarã ºi cuprinde totalitatea resurselor create de om ºi



valorificabile din punct de vedere turistic. În ceea ce priveºte localitatea Gãrânaputem aminti: exponate muzeistice, casã memorialã, datini ºi obiceiuri.

Localitatea Gãrâna reprezintã îmbinarea perfectã între tradiþie, istorie,spiritualitate ºi modernism. Toate acestea alãturi de ospitalitatea recunoscutãa localnicilor fac din acest sat un important centru turistic la poalele munþilorSemenic.

Cele mai importante obiective turistice, pe care Gãrâna le oferãvizitatorilor sãi, sunt:

Vestigii istorice - moara,Casã memorialã,Arta popularã,Gastronomia,Sãrbãtori ºi festivaluri.

Moara dateazã de la începutul secolului alXIX- lea. Este un adevãrat exponat muzeistic în aerliber. Ea a fost construitã în anul 1832. Joagãrul dealãturi a fost ridicat în anul 1842 ºi înlocuit cu unulnou în anul 1865.

Mecanismul morii este format dintr-o roatãhidraulicã „cu bãtaie sus”, sau altfel spus, cu admisiesuperioarã care pune în miºcare volantul, precum ºidin douã roþi care antreneazã angrenajul celor douãmori cu pietre, meliþa, moara cu site ºi moara decernut, care sunt activate, la rândul lor, cu ajutorulunor curele de transmisie.

Fiecare moarã are în compunerea ei o piatrãinferioarã rotundã fixã, care sfãrâmã boabele, ºi unaalergãtoare. Ambele sunt prevãzute cu câte unjgheab, unul mai adânc ºi unul mai plat, menireacelui mai adânc fiind aceea de a mãcina grãunþele,iar a celui neted de a împinge mãcinarea spre exterior.Turiºtii o pot vedea chiar ºi acum, dupa 168 de ani,îndeplinindu-ºi cu conºtiinciozitate obiºnuitele eifuncþii practice, ori de câte ori este solicitatã.

Casa memorialã „Heimatstub’n zu Wolfs-berg” a fost înfiinþatã în februarie 2006 de cãtre Günter

MoaraMoaraMoaraMoaraMoara

Port popular germanPort popular germanPort popular germanPort popular germanPort popular germanla Gãrânala Gãrânala Gãrânala Gãrânala Gãrâna



Diemer, un investitor german, care oferã o combinaþie între vechi ºi nou,bazându-se pe motto-ul: „Aºa am trãit înainte - aºa trãim ºi acum”. Investitorula amenajat aceastã casã memorialã în stilul unei gospodãrii de germani dintrecut, cu interioare mobilate în stil vechi, pentru a face cunoscut ºi urmãtoarelorgeneraþii modul de viaþã ºi trai al „pemilor“ din Gãrâna.

Casa memorialã, amenajatã ca un muzeu, oferã vizitatorilor ei confort,relaxare, bunã dispoziþie ºi aer curat ºi este o combinaþie perfectã pentru toatevârstele.

Camerele sunt aranjate în acelaºi stil cum au locuit pe timpuri „pemii“.Cu pãpuºile expuse se aduce un pic de viaþã în camere ºi se vrea reprezentattraiul de pe vremuri.

Camerã muzeu la Heimatstub‘n în GarânaCamerã muzeu la Heimatstub‘n în GarânaCamerã muzeu la Heimatstub‘n în GarânaCamerã muzeu la Heimatstub‘n în GarânaCamerã muzeu la Heimatstub‘n în Garâna



Fosta bucãtãrie de varã a fost transformatã în camerã de servit ceaiul.Ea oferã un refugiu, cu liniºte, cãldurã ºi intimitate, dar nu în ultimul rând un locunde se pot servi diferite sortimente de ceaiuri - din plante tipice din Gãrâna,dar ºi din alte zone.

Camera de servit þuicã este locul potrivit pentru degustarea diferitelorbãuturi: þuicã, vin, bere, sucuri, bãuturi pentru toate gusturile. Aranjamentulbarului este realizat cu mese ºi scaune din trunchi de copac. Este unaranjament deosebit ºi foarte potrivit pentru acest loc.

Investitorul s-a strãduit ca, pe lângã interiorul casei, sã arate cum eraamenajat ºi exteriorul ei - anexe gospodãreºti, curte ºi grãdinã.

Fântâna este veche, sãpatã ºi ziditã manual ºi are o adâncime de cir-ca 15 metri. De remarcat este rãbdarea ºi întreaga muncã pe care au prestat-ooamenii aceºtia. În grajd ºi coteþ se aratã cum a fost condusã pe timpuri ogospodãrie. Uneltele vechi expuse pe pereþi povestesc despre muncile greledin trecut.

ªi iarna, ca ºi vara, grãdina este fermecãtoare. Asta l-a inspirat peinvestitor ºi aºa s-a nãscut planul pentru viitorul sãu proiect - un loc de joacãpentru copii, un parc luminat cu lanþuri de beculeþe, loc ideal pentru plimbãriromantice ºi nu în ultimul rând cu priveliºtea minunatã spre munþi.

Biserica romano-catolicã din Gãrâna este un adevãrat monument algenului ºi a fost ridicatã în anul 1869.

Din istoricul parohiei locale ne reþine atenþia soarta celor douã clopoteale bisericii, procurate în anul 1875 ºi care au fost rechiziþionate de armatã întimpul Rãzboiului Mondial. Orga cu tuburi din lemn a bisericii a fost construitãla Szeged în Ungaria. Orga electronicã de care biserica dipune în prezent afost donatã acesteia de cãtre organizaþia „Caritas“ din Freiburg / Germania.

Aranjament în barul casei-muzeuAranjament în barul casei-muzeuAranjament în barul casei-muzeuAranjament în barul casei-muzeuAranjament în barul casei-muzeu



Piatra de temelie a bisericii a fost pusã în anul 1869, dar construcþiaa fost terminatã în anul 1871. În anul 1879, turnul bisericii a fost acoperit cutablã. Clãdirea parohiei din Gãrâna a fost construitã întâi din lemn, iar apoi înanul 1875, din cãrãmidã ºi piatrã. Într-un incendiu din anul 1904, clãdireaparohiei a ars în întregime ºi a fost reconstruitã ºi extinsã în anul 1905 ºirenovatã între anii 1972 - 1975.

Viaþa în Gãrâna este marcatã de o serie de evenimente, sãrbãtori ºifestivaluri care au loc anual. Aceste tradiþii sunt bine pãstrate în aceste locuri.Existã multe ocazii de sãrbãtoare, cum ar fi sãrbãtori religioase, dar mai suntºi alte manifestãri culturale, cum ar fi Tabãra de picturã ºi sculpturã în aer liber,Festivalul de jazz ºi Festivalul de folk.

Oameni evlavioºi, cu credinþã în Dumnezeu, pemii þineau cu sfinþeniesãrbãtorile religioase celebrate de biserica romano-catolicã. Ei aveau însã ºicâteva sãrbatori locale tradiþionale, cum ar fi în 2 iulie pelerinajul anual cunoscutsub numele de „Wallfahrt”, Sãrbãtoarea recoltei „Korn-Männerbal” avea loccu regularitate la sfârºitul lunii august, începutul lunii septembrie, de SfântaEcaterina în jurul datei de 25 noiembrie se organiza „Katreinball” sau„Katerineball”, de Sfântul Silvestru „Silversterball” (31 decembrie).

Singura sãrbãtoare care se mai þine în prezent ºi prezintã uneveniment deosebit din viaþa localnicilor este „Kirchweih”-ul sau „Kirwafest”,cum mai este denumitã prãzmuirea hramului bisericii. El þinea înainte vremede trei zile ºi avea loc ca ºi astãzi în apropierea zilei de 15 octombrie a fiecãruian.

Pregãtirile sãrbãtoreºti încep cu alegerea din pãdure a celui maiimpunãtor brad ºi continuã cu împodobirea lui cu panglici multicolore, la unadin casele cu fete din sat.

În dimineaþa zilei de duminicã, fetele satului, îmbrãcate în frumosul ºicoloratul lor port tradiþional, duc la bisericã felurite roade ale pãmântului, caresunt binecuvântate de preot în timpul slujbei religioase.

Dupã slujbã, bradul este adus de cãtre feciorii satului ºi invitaþii lafestivitate, pânã la locul unde urmeazã sã fie înãlþat ºi fixat. Alaiul este însoþitde muzicã, iar feciorii care poartã pe umeri bradul sunt flancaþi de fetele frumosgãtite în portul lor sãrbãtoresc ºi participã împreunã la ridicarea bradului,„Kirchweipam”-ul, cãruia i se mai adaugã la destinaþie pe lângã panglicelemulticolore ºi o pãlãrie, un batic ºi o sticlã cu bãuturã. Dupã înãlþarea bradului,feciorii ºi fetele încing în jurul bradului o horã mare ºi continuã sã dansezepânã aproape de prânz, când, împreunã cu invitaþii pleacã sã serveascã masa.

Dupã amiazã, în sala cãminului cultural, îºi prezintã programul forma-þiile folclorice locale ºi cele invitate, dupã care urmeazã petrecerea ºi dansul.



„Kirchweih“ la Gãrâna„Kirchweih“ la Gãrâna„Kirchweih“ la Gãrâna„Kirchweih“ la Gãrâna„Kirchweih“ la Gãrâna

Asemenea obiceiurilor ºi tradiþiilor ce caracterizeazã ºi definescpersonalitatea lor, portul „pemilor“ are particularitãþile lui distincte, iar stilulsãu specific precum ºi bogãþia lui coloristicã ºi compoziþionalã, inconfundabileºi remarcabile în ansamblul lor, au darul sã încânte privirile iubitorilor defrumos.

Portul tradiþional al bãrbaþilor este relativ simplu ºi destul de sobru.El este format dintr-un costum confecþionat din stofã de culoare verde închis,cãmaºã albã ºi pãlãrie de aceeaºi culoare ca ºi costumul, pantofi negri saucipici confecþionaþi din stofã sau catifea neagrã.

În contrast evident cu aceastã sobrietate austerã a îmbrãcãminþiibãrbãteºti, portul femeilor ºi fetelor este de o bogãþie coloristicã ºicompoziþionalã remarcabilã ºi se ilustreazã la femeile mature prinurmãtoarele piese: cãmaºã albã cu dantele la mâneci, confecþionate dincaºmir negru împodobit cu floricele colorate ºi paspolat cu roºu, verde saualbastru, subfustã albã, foarte creaþã, bine apretatã ºi cu danteluþã în parteade jos, fusta de culoare albastrã cu pãtrãþele de aceeaºi culoare în þesãturã,sau roºie cu buline albe ori floricele, bluza de obicei din acelaºi material cu

„Kirchweih“ cu oaspeþi ºvabi din Banatul de ºes„Kirchweih“ cu oaspeþi ºvabi din Banatul de ºes„Kirchweih“ cu oaspeþi ºvabi din Banatul de ºes„Kirchweih“ cu oaspeþi ºvabi din Banatul de ºes„Kirchweih“ cu oaspeþi ºvabi din Banatul de ºes



Port femeiesc la GãrânaPort femeiesc la GãrânaPort femeiesc la GãrânaPort femeiesc la GãrânaPort femeiesc la Gãrâna

fusta, ºorþ de culoare roºie, verde, albastrã, gri, ciorapi tricotaþi cu dungi saumaro ºi pantofi de culoare neagrã sau cipici din catifea sau stofã neagrã.

Fetele îmbracã ºi ele cãmaºã, bluzã, ilic, subfustã ºi fustã, cudeosebirea cã la ele culoarea fustei este roz, roºu, bleu deschis, uni sau cuimprimeuri mãrunte, ºorþul este alb, roz sau uni, iar baticul este de aceeaºiculoare cu ºorþul, dar înflorat. Cãmaºa este de culoare albã cu dantelã lamâneci ºi gât, 2-3 subfuste albe cu dantelã ºi foarte apretate, fustã de culoarealbã, roºie cu buline albe, roz, albastru deschis, uni sau cu imprimeurimãrunte, ºorþ de obicei alb cu danteluþã, ilic din caºmir negru împodobit cuflori roºii, roz, galbene cu frunzuliþe verzi, iar paspolul ilicului este de culoareroºie, roz sau albastru.

La gât, fetele poartã un batic alb cu ghirlande de flori colorate roz,albastru sau verde, douã guleraºe din dantelã în formã de volan, foarteapretat, 2-3 ºiraguri de mãrgele albe, legate la spate cu o panglicã coloratãroºie, roz, albastrã sau verde în formã de fontiþe, cu capetele mai lungi lasatepe spate, ciorapi de culoare albã ºi pantofi negri.

Gastronomia tradiþionalã „pemeascã“ se remarcã prin elementelevaloroase legate de un anumit mod de preparare a produselor alimentare,pãstrat de-a lungul anilor, fiind cunoscute ºi apreciate dincolo de graniþeleþãrii noastre. În practicarea agroturismului aceasta reprezintã o sursã deosebitde valoroasã ºi „gustatã” din plin de toþi turiºtii pensiunilor de aici.

Dintre mâncãrurile specifice zonei amintim :„Pemische Milchsuppe“ - supa de lapte „pemeascã“,„Pemisches Kraut“ - varzã acrã ca la „pemi“,„Gedunstete Schwammerl“ - ciuperci înãbuºite ºi tradiþionala „Afinat“.Pe coama dealului, chiar înainte de intrarea în Gãrâna dinspre Vãliug,

este instalatã o expoziþie permanentã, rod al taberelor anuale de sculpturã.Prima tabãrã de acest gen a fost organizatã de artistul Bata Marianov în anul



Tabãra s-a deschis oficial la mijlocul lunii iulie ºi a þinut pânã la înce-putul lunii august ºi s-a desfãºurat în Poiana Lupului. Dintre artiºtii care auparticipat pe lângã maestrul Bata Marianov la simpozionul de sculpturã putemsã-i amintim pe: Nada Stojici, Sava Stoianov, Ioan Iancuþ, Aleandru Grosu ºiMircea Roman. Simpozionul a fost organizat de Fundaþia Artelor Vizuale „Arca”.

Festivalul Internaþional de Jazz de la Gãrâna a ajuns în 2010 la ceade-a 12-a ediþie. ªi de data aceasta organizatorii, Fundaþia Culturalã „JazzBanat“, au adus invitaþi de marcã. Dupã succesul ediþiilor trecute, când 10.000de spectatori au fost prezenþi la concertele din Poiana Lupului, ºi aceastãediþie a surprins prin prezenþa unor nume de mare anvergurã ale jazz-uluimondial.

La Festivalul Internaþional de Jazz au concertat artiºti ºi band-uri dinRomânia, Elveþia, Polonia, Olanda, Austria, Ungaria, Suedia ºi altele.

Pentru cunoscãtori, Festivalul Internaþional de Jazz este un eveniment- reper în peisajul festivalurilor de muzicã de gen din România. Este limpedecã festivalul ºi-a fãcut un nume, a cãpãtat recunoaºtere ºi tradiþie ºi se bucurãde aprecierea artiºtilor, a criticilor ºi a publicului cunoscãtor. Manifestareaaceasta în aer liber îmbinã frumuseþea naturii cu muzica.

Micul sat de vacanþã Gãrâna, dupã ce a fost pãrãsit în urma cu vreo20 de ani, a fost redescoperit de timiºoreni, care ºi-au cumpãrat case aici. Laînceput, în urmã cu 12 ani, câþiva timiºoreni care au case de vacanþã aici aucântat într-un ºopron. Dupã doi ani, ideea a prins ºi au început sã vinã ºispectatori. Se cânta în curtea Restauarantului „La Rãscruce”. Dupã ediþia aVI-a, curtea a devenit neîncãpãtoare ºi festivalul s-a mutat în Poiana Lupului.

TTTTTabara de sculpturã de la Gãrânaabara de sculpturã de la Gãrânaabara de sculpturã de la Gãrânaabara de sculpturã de la Gãrânaabara de sculpturã de la Gãrâna

1996 cu ocazia unui simpozion internaþional de sculpturã. Sculptorii au lãsatpe Dealul lui Bata Marianov nu mai puþin de 10 opere de artã care, în prezent,datoritã capriciilor vremii, când cãlduroasã, când umedã, au început sã sedegradeze ºi conservarea lor a devenit absolut necesarã.



Locul a fost ales pentru brazii ce o înconjoarã, pentru pârâul care curge pelângã scenã ºi mulþumitã proprietarului locului, care a fost dispus sã permitãdesfãºurarea festivalului pe terenul sãu.

Proiectul se bazeazã în primul rând pe frumuseþea locului ºi pe ideeaunui festival atipic: se stã pe buºteni, în ploaie, se cântã pânã dimineaþa.Proiectul s-a conturat de asemenea pe lipsa acestui gen muzical în aceastãparte a þãrii ºi pe dorinþa de a atrage tinerii spre muzica de calitate. Tineretul afost atras pentru ineditul evenimentului, apoi s-au îndrãgostit de jazz ºi audevenit dependenþi de culturã. În cadrul festivalului au loc ºi alte evenimenteca: lansãri de carte, lansãri de CD-uri ºi DVD-uri, expoziþii de picturã naþionaleºi internaþionale, spectacole de teatru neconvenþional, concerte în bisericã.

Festivalul internaþional de Jazz GãrânaFestivalul internaþional de Jazz GãrânaFestivalul internaþional de Jazz GãrânaFestivalul internaþional de Jazz GãrânaFestivalul internaþional de Jazz Gãrâna

Soliºti de JazzSoliºti de JazzSoliºti de JazzSoliºti de JazzSoliºti de Jazz



În perioada sãptãmânii de desfãºurare a Festivalului Internaþionalde Jazz, pensiunile ºi hotelurile sunt pline, de obicei persoanele care vin înfiecare an îºi fac rezervãri cu câteva luni înainte. Pentru aceastã perioadã,posibilitãþile de cazare sunt insuficiente. Iubitorii genului sunt nevoiþi sã secazeze la kilometri distanþã de locul festivalului ºi anume în staþiunea Crivaia,Vãliug, chiar ºi pe Muntele Semenic ºi tineretul preferã cortul în campinguldin apropierea Poienii Lupului.

Dupã Festivalul Internaþional de Jazz urmeazã în luna augustFestivalul „Guitar-Folk-Rock“, care se aflã la a V-a ediþie. Festivalul esteorganizat de Lupo Invest ºi Fundaþia Culturalã „Jazz Banat“ ºi are loc tot înPoiana Lupului. Începând cu a IV-a ediþie organizatorii au hotãrât sãcomaseze festivalurile de folk ºi de rock, care se desfãºurau tot în lunaaugust, fiecare pe douã zile de weekend, într-un singur festival. Astfel „GuitarFolk-Rock-Festival“ a devenit o combinaþie de folk ºi rock. Cele trei zile încare se desfãºoarã manifestarea întrunesc un numãr mare de pasionaþi aiacestui gen, mai ales studenþi ºi elevi, care în aceastã perioadã sunt învacantã. Pe parcursul desfãºurãrii Festivalului Guitar-Folk-Rock toate locaþiiledin Gãrâna sunt ocupate. Cei care nu ºi-au fãcut din timp rezervãri lapensiunile din Gãrâna ºi împrejurimi, se vãd nevoiþi sã aleagã cortul.

De la o ediþie la alta, înºiruirea vedetelor de pe afiº este tot mailungã ºi se vede cã se întâmplã ceva important în zona Gãrâna. FestivalulInternaþional de Jazz, dar ºi Festivalul Guitar-Folk-Rock fac ca munþii sãvuiascã de popor ºi lume.

2.3. Analiza bazei tehnico-materiale2.3. Analiza bazei tehnico-materiale2.3. Analiza bazei tehnico-materiale2.3. Analiza bazei tehnico-materiale2.3. Analiza bazei tehnico-materiale

Localitatea Gãrâna, zonã turisticã, recunoscutã pentru sejururi deweek-end ºi de odihnã, este deschisã pe toatã perioada anului.

Nici în trecut nu lipseau din peisajul artizanal ºi comercial al localitãþiiarhaicele dughene, birturi ºi localuri de petrecere, între cele mai cunoscute

Concert la Festivalul Guitar-Folk-RockConcert la Festivalul Guitar-Folk-RockConcert la Festivalul Guitar-Folk-RockConcert la Festivalul Guitar-Folk-RockConcert la Festivalul Guitar-Folk-Rock



numãrându-se complexul de localuri compus din prãvãlie, birt, restaurant ºiºtrand ce au aparþinut cunoscutului ºi apreciatului om de afaceri din comunãJakob Weinfurter, care dispunea pe atunci ºi de singurul telefon din comunã,care fãcea legãtura cu Slatina Timiº.

Ca urmare a condiþiilor ce se ofereau aici clienþilor, încã în anul1938 localitatea a fost vizitatã în sezonul de varã de 4.260 turiºti, iar însezonul de iarnã de 1.200 iubitori ai munþilor.

Bãtrânul „Jakob Bacsi“ a fost primul localnic care a iniþiat organizareaactivitãþii de gãzduire a turiºtilor ºi drumeþilor poposiþi la Gãrâna, prin deschi-derea unor aºa numite „liste de oaspeþi“ care cuprindeau atât posibilitãþilelocale de preluare ºi cazare a acestora în gospodãriile localnicilor, cât ºispaþiile neocupate din cadrul acestora, mãsurã care - la timpul respectiv - afacilitat primirea ºi gãzduirea operativã a celor ce solicitau camere de locuit.

Tot aici, la respectatul Jacob, îºi petreceau de multe ori revelionul ºivacanþele chiar mai marii U.D.R.-ului - Auschnit ºi Pop -, care, asemeneacelorlalþi turiºti, fãceau lungi plimbãri cu sãniile trase de cai sau se lãsautraºi pe schiuri de aceiaºi cai care deserveau sãniile. Schiliftul modern aavut aici un strãmoº venerabil, mai puþin cunoscut de generaþiile tinere, darpracticat curent în acel timp ºi în Alpii elveþieni ºi apreciat de bunici ºistrãbunici, cãrora le satisfãcea plãcerea de a-ºi petrece în mod plãcut timpulliber la poalele Semenicului.

În felul acesta, familiile localnicilor pentru care turismul nu a constituitniciodatã principala lor sursã de existenþã puteau, totuºi, realiza un venitsuplimentar atât din închirierea camerelor, cât ºi din vânzarea cãtre oaspeþiicazaþi în casele proprii a produselor lactate de care dispuneau din belºug,precum ºi a legumelor ºi fructelor de care cei gãzduiþi aveau nevoie în timpulsejurului petrecut aici.

În prezent, oferta de cazare a satului Gãrâna este reprezentatã de23 de unitãþi, cu un numãr total de 818 locuri.

Înainte de anul 1990, satul Gãrâna dispunea doar de o unitate decazare - vechea cabanã Gãrâna - care era administratã exemplar depriceputa ºi respectata Klara-Neni. Acest motel s-a bucurat de-a lungul anilorde un mare renume ºi era o gazdã primitoare pentru toþi turiºtii care ajungeauîn Gãrâna. Din consemnãrile fãcute rezultã cã numãrul turiºtilor era

TTTTTabel 1.: Numãr locuri de cazare în Gãrânaabel 1.: Numãr locuri de cazare în Gãrânaabel 1.: Numãr locuri de cazare în Gãrânaabel 1.: Numãr locuri de cazare în Gãrânaabel 1.: Numãr locuri de cazare în Gãrâna

Tip unitateTip unitateTip unitateTip unitateTip unitateNumãr locuri cazareNumãr locuri cazareNumãr locuri cazareNumãr locuri cazareNumãr locuri cazare

Motel

Pensiuni

Vile

Total

*****

6

-

-

6

* ** ** ** ** *

-

650

21

671

**** * ** * ** * ** * *

-

120

21

141

TTTTTotalotalotalotalotal

6

770

42

818



întotdeauna prea mare faþã de capacitatea acestei case de vacanþã, denumitãde toatã lumea motel. Numãrul turiºtilor care serveau masa aici a fostîntotdeauna atât de mare, încât masa se lua pe grupuri de meseni în maimulte ture. Aceastã unitate totaliza un numãr de 50 de locuri de cazare. Seobservã astfel, de-a lungul timpului, o creºtere a unitãþilor de cazare, apariþiaîn special a unor unitãþi tip pensiune ºi vile, lucru favorabil pentru dezvoltareaturismului în zonã.

În prezent, pe lângã unitãþile de cazare din Gãrâna, pe teritoriul ad-ministrativ învecinat se mai aflã ºi alte unitãþi de cazare, cum ar fi cabanelede la staþiunea Crivaia, complexul de vile de la Trei Ape, tabãra de la VilaKlaus - Crivaia ºi cabanele ºi vilele de pe Muntele Semenic.

În zona turisticã Gãrâna s-a construit foarte mult în ultimii ani, darstructurile realizate nu sunt în concordanþã cu cerinþele unei staþiuni moderne,de talie europeanã, nu au fost proiectate în baza unui plan de urbanismzonal, nu respectã reglementãrile privind gradul de ocupare a terenului, înafarã de casele de vacanþã realizate în Poiana Lupului, pe un teren parcelatîn anul 2007. În analiza circulaþiei turistice se iau în considerare numaistructurile turistice clasificate. În ansamblu, Gãrâna dispune de o capacitatede cazare ce depãºeºte puþin 1.000 de locuri, dar numai 818 locuri suntclasificate. Unitãþile de cazare sunt puþin diversificate din punct de vedere altipologiei, precum ºi din punct de vedere al categoriei de confort.

Dupã cum am prezentat, Gãrâna a fost pãrãsitã în anul 1990 demajoritatea locuitorilor, în urma exodului în masã a populaþiei bãºtinaºe spreþãrile de origine. Majoritatea locuitorilor ºi-au vândut gospodãriile la un preþde nimic, o parte din ei care au pãrãsit legal sau ilegal þara înainte de 1989au pierdut dreptul de proprietate asupra lor. O parte infimã a crezut înrelansarea zonei lor ca atractivitate turisticã ºi ºi-au pãstrat bunurilegospodãreºti.

Oportunitatea de achiziþie a unor case ieftine ºi într-o zonã aºa deatractivã ºi cu mari perspective în circuitul turistic a fost beneficã pentrulocuitorii din marile oraºe ale vestului þãrii, care nu beneficiazã de acestpotenþial de bogãþie montanã turisticã. Noii proprietari de la oraº au ºtiut sã-ºi valorifice achiziþiile, transformând casele cumpãrate, unii în pensiuni, alþiifolosindu-le pentru petrecerea sfârºitului de sãptãmânã sau a vacanþei, iarunii pentru a le închiria.

Astfel, locuitorii bãºtinaºi au început ºi ei sã-ºi transforme casele înpensiuni, iar cei plecaþi în strãinãtate, care ºi-au pãstrat gospodãriile de-alungul acestor ani, sunt în plinã reconstrucþie ºi-ºi amenajeazã gospodãriileprin extinderi, supraetajãri, îmbunãtãþiri aduse construcþiilor existente, pentrua-ºi putea înscrie unitãþile de cazare spre calificare.



Oferta turisticã actualã a localitãþii Gãrâna este creatã în principalde cadrul natural atractiv. Pentru a distribui în direct acest produs turistic,majoritatea pensiunilor ºi-au prezentat prin intermediul internetului toateserviciile pe care le oferã. Turistul este bine infomat cu privire la serviciileoferite, tarife, posibilitãþi de petrecere a timpului liber ºi localizarea cu uºurinþãa obiectivului cãutat. Internetul, prin avantajele pe care le oferã consu-matorului - funcþionare non-stop, acoperire mondialã, prezentare cu fotografiicolor a destinaþiilor ºi a atracþiilor turistice, costuri relativ scãzute - este uncanal de distribuþie foarte rapid ºi din ce în ce mai cãutat de toþi deþinãtorii depensiuni din zonã.

Oferta turismului montan cunoaºte în localitatea Gãrâna o tendinþãcrescãtoare. Muntele este astãzi una din principalele destinaþii de vacanþã,el reprezentând chiar mai mult decât atât, muntele este un simbol alspiritualitãþii multor popoare, fiind în mãsurã sã satisfacã nevoi socio-culturalecomplexe. Odatã cu dezvoltarea turismului din ultimii ani ºi transformarea luiîntr-o miºcare de masã, Gãrâna s-a impus mai mult în atenþia investitorilor ºipromotorilor acestei forme de turism montan, tocmai datoritã numeroaselorcondiþii pe care le oferã pentru desfãºurarea unei activitãþi economice curezultate benefice.

Lipsa structurilor turistice clasice a fost suplinitã în Gãrâna prinapariþia unui numãr mare de pensiuni. Extinderea în continuare a reþelei depensiuni turistice poate fi stimulatã de autoritatea localã prin acordarea unorfacilitãþi sau scutiri de taxe ºi impozite. Pentru a susþine dezvoltarea durabilãa turismului în zona Gãrâna este necesar a se pregãti condiþiile pentru caaceasta sã acceadã spre statutul de staþiune turisticã ºi anume de a îmbunãtãþiaccesul rutier, de a amenaja un punct de transfer al deºeurilor menajere,stoparea construcþiilor care nu respectã arhitectura zonalã ºi regimul deînãlþime permis, diversificarea ofertei de agrement ºi realizarea unor dotãritehnico-edilitare ºi de interes general.

Valorificarea potenþialului turistic al zonei montane implicã asi-gurarea unor condiþii minime pentru deplasarea, sejurul ºi petrecereaagreabilã a timpului liber de cãtre turiºti. În esenþã, îmbinarea acestorelemente oferã vizitatorilor cea mai mare satisfacþie într-o cãlãtorie sauvacanþã.

Pentru ca o zonã sã fie declaratã de interes turistic, potenþialul sãuturistic trebuie sã rãspundã la douã cerinþe esenþiale: sã dispunã de resursenaturale ºi de alte elemente de atracþie preferate de turiºti ºi sã dispunã deposibilitãþi de acces, de transport, de cazare, de alimentaþie, într-un cuvântde baza materialã necesarã pentru a facilita activitãþile turistice.

Structurile de primire turisticã, cu funcþiuni de cazare, reprezintãcomponenþa principalã a bazei tehnico-materiale a turismului, cazareaturisticã fãcãnd parte din serviciile turistice de bazã.



Unitãþile de cazare turisticã sunt construcþiile special amenajate ºidotate, clasificate dupã gradul de confort oferit ºi dupã funcþiunile pe care leîndeplinesc, a cãror principal scop este gãzduirea turiºtilor ºi prestarea unuiset de servicii pe toatã perioada ºederii turiºtilor în respectivele unitãþi.

Unitãþile turistice pe care le întâlnim în Gãrâna sunt:- moteluri,- vile,- cabane ºi unitãþi de tip cãsuþã,- campinguri,- pensiuni turistice,- camere de închiriat în locuinþe particulare.

Analizând datele prezentate în tabelul nr. 2 se observã cã pondereacea mai mare o deþin unitãþile de tip pensiune, ceea ce reflectã un nivel marede dezvoltare a turismului rural.

Se observã, din datele prezentate în tabelul 3, cum capacitatea decazare a crescut datoritã înfiinþãrii de noi unitãþi de cazare, ºi anume pensiunituristice, ºi în anul 2008 prin construirea unei pensiuni cu regim de înãlþimeD+P+M.

Dintre pensiunile din staþiunea turisticã Gãrâna, care oferã turiºtiloro serie de servicii ºi facilitãþi, putem aminti urmãtoarele:

TTTTTabel 2.: Structurile de primire turisticã cu funcþiuniabel 2.: Structurile de primire turisticã cu funcþiuniabel 2.: Structurile de primire turisticã cu funcþiuniabel 2.: Structurile de primire turisticã cu funcþiuniabel 2.: Structurile de primire turisticã cu funcþiunide cazare turisticã, la nivelul anuluide cazare turisticã, la nivelul anuluide cazare turisticã, la nivelul anuluide cazare turisticã, la nivelul anuluide cazare turisticã, la nivelul anului

Tip unitateTip unitateTip unitateTip unitateTip unitate NumãrNumãrNumãrNumãrNumãr

Moteluri

Vile

Pensiuni turistice

Total

1

2

20

23

TTTTTabel 3.: Evoluþia capacitãþii de cazare între 2006 - 2009abel 3.: Evoluþia capacitãþii de cazare între 2006 - 2009abel 3.: Evoluþia capacitãþii de cazare între 2006 - 2009abel 3.: Evoluþia capacitãþii de cazare între 2006 - 2009abel 3.: Evoluþia capacitãþii de cazare între 2006 - 2009

GãrânaGãrânaGãrânaGãrânaGãrâna Capacitate de cazareCapacitate de cazareCapacitate de cazareCapacitate de cazareCapacitate de cazare

2006

2007

2008

2009

5.755

6.526

7.012

8.319



Motel „Austria“Pensiunea „Sus în Sat“Pensiunea „Briza Muntelui“Pensiunea „Gotschna“Pensiunea „La Rãscruce“Pensiunea „Wolfsberg“Pensiunea „Paula“Pensiunea „Iuliu Fasakaº“Pensiunea „Peczi“Pensiunea „Bistro Lupo“Pensiunea „Wgp al Investment“ - casã de vacanþãPensiunea „Lora“Pensiunea „Tudor“Pensiunea „Braatz“Pensiunea „Andreea & Dan“Motelul „Austria”Motelul „Austria”Motelul „Austria”Motelul „Austria”Motelul „Austria” este situat în centrul localitãþii Gãrâna ºi este

clasificat la 1*. Administratorul motelului, de origine austriacã, aduce an dean îmbunãtãþiri prin camere ºi preþurile practicate sunt realiste ºi accesibile.

Pensiunea denumitã ºi „Hanul La Rãscruce”„Hanul La Rãscruce”„Hanul La Rãscruce”„Hanul La Rãscruce”„Hanul La Rãscruce” a fost construitã înanul 1998 ºi este situatã la 8 km de vârful ºi staþiunea Semenic, la 5 km destaþiunea ºi lacul Trei Ape ºi 15 km de satul ºi lacul Vãliug. Pensiunea esteclasificatã la categoria de 3* ºi este dotatã cu 12 camere amenajate în stilrustic, cu 2, 3 ºi 4 paturi. Camerele sunt prevãzute cu balcoane, grupuri



sanitare comune cu duº. Pe lângã restaurantul înstil rustic cu 36 de locuri, bar în stil rustic cu 16locuri, hanul are ºi o terasã deschisã acoperitã,care funcþioneazã pe perioada sezonierã, precumºi salã de fitness/wellness. Pentru petrecereatimpului liber turiºtii sunt invitaþi în clãdirea anexã,unde se gãseºte un club ame-najat pentru jocuride societate, lecturã, tenis de masã ºi alte activitãþide relaxare, dar se pot þine ºi conferinþe sauseminarii.PensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiunea

„La Rãscruce“„La Rãscruce“„La Rãscruce“„La Rãscruce“„La Rãscruce“

Pensiunea „Bistro Lupo”Pensiunea „Bistro Lupo”Pensiunea „Bistro Lupo”Pensiunea „Bistro Lupo”Pensiunea „Bistro Lupo” este amplasatã într-un cadru natural mirificºi este destinaþia idealã pentru cei ce intenþioneazã sã petreacã un sejur înliniºte ºi deplinã relaxare.

„Bistro Lupo“ deþine trei corpuri de clãdire, decorate în stil rustic, darpãstrând elementele moderne. În fiecare clãdire existã un living spaþios cuºemineu, cablu TV, radio, salã de baie proprie cu cabinã de duº ºi room-service. Pensiunea este dotatã cu restaurant cu capacitate de maxim 36 delocuri, terasã cu 24 de locuri, bar, salã de ºedinte, parcare ºi loc de joacã.Totodatã, pensiunea oferã servicii de catering sau livrãri la domiciliu în zonã,ceea ce este foarte apreciat în special de turiºtii de sfârºit de sãptãmânã.Pensiunea este calificatã la *** (3 stele)

Pensiunea „Wolfsberg”Pensiunea „Wolfsberg”Pensiunea „Wolfsberg”Pensiunea „Wolfsberg”Pensiunea „Wolfsberg” este situatã încentrul localitatea Gãrâna ºi este calificatã la 2* .Pensiunea dispune de 30 de locuri de cazare încamere pentru douã sau mai multe pesoane.Camerele sunt dotate cu baie proprie ºi aparat TV-color. Lângã clãdirea pensiunii sunt amenajate douãterase în aer liber ºi un loc de joacã pentru copii.Pensiunea asigurã turiºtilor urmãtoarele facilitãþi:acces auto, bar de zi, agrement ºi parcare auto.

Pensiunea „Briza Muntelui”Pensiunea „Briza Muntelui”Pensiunea „Briza Muntelui”Pensiunea „Briza Muntelui”Pensiunea „Briza Muntelui” oferã o ambianþã familiarã ºi o atmosferãdegajatã pentru petrecerea sejururilor la Gãrâna. Pensiunea este clasificatãla 2* ºi dispune de 9 camere cu câte douã sau trei paturi, cinci dintre acesteaavând ºi balcoane, grup sanitar cu duº ºi camere pentru nefumãtori.Restaurantul are o capacitate de 45 de locuri. Sala de ºedinþe oferãposibilitatea organizãrii de întruniri pentru diverse evenimente ºi dispune de30 de locuri de participanþi. Pensiunea are locuri de parcare ºi loc de joacã.

Pensiunea „Wolfsberg“Pensiunea „Wolfsberg“Pensiunea „Wolfsberg“Pensiunea „Wolfsberg“Pensiunea „Wolfsberg“



Pensiunea „Gotschna”Pensiunea „Gotschna”Pensiunea „Gotschna”Pensiunea „Gotschna”Pensiunea „Gotschna”, clasificatã deasemenea la 2*, se flã în imediata vecinãtate aplatoului ºi parcului naþional Semenic - CheileCaraºului. Cazarea se face în 5 camere cu douãlocuri dotate cu baie, patru camere duble ºi ocamerã de trei locuri cu baie comunã, deci într-untotal de 22 de locuri. În cadrul pensiunii se aflã unrestaurant cu 26 de locuri ºi o terasã închisã cu 20de locuri. Terasa în aer liber este dotatã cu grill. Încurte este amenajat un loc de joacã pentru copii ºirelaxare pentru pãrinþi.

Pensiunea „Paula”Pensiunea „Paula”Pensiunea „Paula”Pensiunea „Paula”Pensiunea „Paula” este o pensiune micu-þã, dar foarte primitoare. Ea oferã cazare în treicamere cu câte douã paturi fiecare, apã caldã,acces la bucãtãrie ºi loc de agrement la grãtaruldin curte. Pensiunea este clasificatã la 1*.

PensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiunea„Gotschna”„Gotschna”„Gotschna”„Gotschna”„Gotschna”

Pensiunea „Sus în Sat”Pensiunea „Sus în Sat”Pensiunea „Sus în Sat”Pensiunea „Sus în Sat”Pensiunea „Sus în Sat”, clasificatã la 3 *,este o dovadã a faptului cã se poate pãstra valoareaistoricã a caselor tradiþionale, reinterpretând moti-vele tradiþionale ale acestora în concepte de actua-litate.Din dorinþa de a menþine ansamblul valo-rosal satului, pensiunea se integreazã perfect înþesutul existent caracterizat prin continuitateafrontului stradal ºi o cromaticã unitarã bazatã pealb, gri, verde, albastru. Prin reinterpretarea tipolo-

giei gospodãriei tradiþionale a satului s-a realizat adaptarea la funcþiuneanouã de pensiune turisticã ruralã. Pensiunea „Sus în Sat” a fost finalizatã învara anului 2008 ºi premiatã în acelaºi an la Anuala Timiºoreanã de Arhitecturã,la secþiunea realizãrii - arhitecturã. Clãdirea adãposteºte 6 suite junior, 4camere duble, o camerã de cazare pentru oaspeþii tineri. Sala de mese arestaurantului are 36 de locuri, bar ºi zonã de relaxare cu canapele. Meniulzilei ºi mâncãrurile „a la carte” sunt pregãtite de un bucãtar cu experienþã îndomeniu, în bucãtãria proiectatã ºi utilatã profesional conform normelor UE.Terasa exterioarã a restaurantului dispune de 40 de locuri.

PensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiunea„Paula”„Paula”„Paula”„Paula”„Paula”

PensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiuneaPensiunea„Sus în Sat”„Sus în Sat”„Sus în Sat”„Sus în Sat”„Sus în Sat”



Pensiunea pune la dispoziþie turiºtilor eiurmãtoarele facilitãþi:

- Baie cu cãdiþã de duº- TV - LCD,- Cablu,- Minibar,- Telefon.Suita junior deþine camera desfãºuratã

pe douã nivele. La nivelul inferior se aflã zona dezi cu fotolii, un pat de zi pentru citit sau relaxat ºiun pat opþional pentru o a treia persoanã. Lanivelul superior se gãseºte o zonã de dormit cupat matrimonial.

Camera dublã este dotatã cu pat matri-monial, baie proprie cu cãdiþã de duº, TV-LCD,cablu, minibar, telefon, internet. Camera cu cincilocuri este mobilatã cu cinci paturi simple.Pensiunea îºi propune pe viitor construirea uneiinstalaþii de schilift conceputã pentru cei mici cu opârtie micã de sãniuº ºi schi.

Baza materialã pentru alimentaþie publicã cuprinde totalitatea localu-rilor în care au loc prepararea mîncãrurilor, a produselor de cofetãrie ºi patiserie,pânã la servirea lor, împreunã cu alte produse, gen bãuturi alcoolice ºinealcoolice, turiºtilor, într-un mediu relaxant ºi plãcut.

Unitãþile de alimentaþie publicã întâlnite la Gãrâna sunt restaurantelecu specific local ºi barurile din cadrul motelului ºi pensiunilor.

2.4. Analiza serviciilor de agrement2.4. Analiza serviciilor de agrement2.4. Analiza serviciilor de agrement2.4. Analiza serviciilor de agrement2.4. Analiza serviciilor de agrement

Baza materialã pentru agrement include gama de mijloace ºi dotãridestinate sã asigure diferite modalitãþi pentru petrecerea timpului liber decãtre turiºti.

O calisificare generalã a bazei materiale pentru agrement în cadrullocalitãþii Gãrâna ar cuprinde: pârtii de schi de pe muntele Semenic, ºtrand ºiînot la lacul Trei Ape, pescuit ºi drumeþii.

Zona turisticã Semenic a fost creatã pentru practicarea sporturilor deiarnã, fiind amplasatã pe platoul Munþilor Semenic la circa 1.400 m altitudineºi la o distanþã de 15 km de Gãrâna.

Staþiunea oferã iubitorilor sporturilor de iarnã un sezon ceva mai lungdecât media anualã în þarã, din noiembrie pânã în aprilie stratul de zãpadãatingând în medie 60-80 cm. Aici se aflã amenajate pârtii de schi cu diferitegrade de dificultate, teleschi ºi telescaun.



La Semenic, pârtiile de schii care stau la dispoziþie sunt în numãr decinci. Pentru începãtori, se recomandã coborârile pe pârtia Semenic, cu olungime de 350 m, Crucea de brazi are o coborâre de 700 m lungime, Goznuþade 500 m lungime ºi douã pârtii grele, pentru slalom uriaº ºi slalom au o lungi-me de 1.200 m, respectiv 520 m.

Staþiunea Semenic este înconjuratã de cele trei vârfuri ale MunþilorSemenic, numai bune de escaladat în sezonul estival: Piatra Gozna (1.447m), Semenic (1.446 m) ºi Piatra Nedeia (1.437 m).

Administratorii pensiunilor care au investit în turism în zona Gãrâna,Vãliug ºi Semenic ar dori sã punã în practicã un proiect de modernizare aîntregii zone, pentru a atrage în principal turiºti din strãinãtate. Proiectul vizeazãamenajarea unei telecabine care sã lege Vãliugul de Semenic ºi apoi a unuitelescaun care sã lege Semenicul de Gãrâna.

La numai 10 minute depãrtare de mers pe jos de la Gãrâna existã unºtrand la Trei Ape, situat într-o pãdure minunatã de brazi. Locul este specialamenajat pentru a face plajã. Staþiunea, situatã la 850 m altitudine, este idealãpentru popasuri, drumeþii de câteva ore, pe trasee bine marcate ºi sigure. LaTrei Ape, ca ºi activitãþi, se practicã agrementul nautic, înotul, pescuitul sportiv,drumeþii prin pãdure ºi pe munte, cât ºi sporturi de iarnã.

Staþiunea Crivaia - Vãliug se aflã la distanþã mai mare de Gãrâna.Crivaia este situatã în continuarea Vãliugului, la poalele muntelui Semenic,pe marginea sudicã a Lacului Gozna, înconjuratã de pãduri de foiase. Este ostaþiune climatericã din Banat. Medical, staþiunea este recomandatã mai alesîn asteniile nervoase, surmenaj fizic ºi intelectual, în cazul unor afecþiuniendocrine ºi respiratorii. Pe Lacul Vãliug se pot închiria bãrci ºi hidrobiciclete,se poate practica înotul, pescuitul ºi alte sporturi acvatice, se pot realiza drumeþii

PârtiePârtiePârtiePârtiePârtie DificultateDificultateDificultateDificultateDificultate LungimeLungimeLungimeLungimeLungime DiferenþãDiferenþãDiferenþãDiferenþãDiferenþã

nivelnivelnivelnivelnivelNocturnãNocturnãNocturnãNocturnãNocturnã ZãpadãZãpadãZãpadãZãpadãZãpadã

artificialãartificialãartificialãartificialãartificialãTransportTransportTransportTransportTransport

Slalom

uriaº

Slalom

Crucea de

brazi

Goznuþa

Semenic

Mediu

Mediu

Mediu

Mediu

Uºoarã

1.200 m

520 m

750 m

700 m

350 m

220 m

180 m

160 m

180 m

40 m

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Teleschi

Teleschi

Teleschi

Teleschi

Teleschi

Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

TTTTTabel 4.: Pârtii de schi pe Semenicabel 4.: Pârtii de schi pe Semenicabel 4.: Pârtii de schi pe Semenicabel 4.: Pârtii de schi pe Semenicabel 4.: Pârtii de schi pe Semenic



pentru admirarea frumuseþilor naturale ale zonei, pentru parcurgerea cãrorase pot închiria ATV-uri sau biciclete. Este posibilã închirierea cailor pentrulecþii de echitaþie.

Iubitorii de drumeþii au la dispoziþie trasee omologate pentru acunoaºte cât mai bine toate frumuseþile zonei ºi pentru a se putea bucura desplendoarea ºi pitorescul acestor locuri. Turiºtii vor putea efectua, dupãpreferinþe, excursii mai lungi sau mai scurte pe urmãtoarele trasee:

1. Gãrâna - Staþiunea Turisticã Trei Ape - Bradu Moºului - Cheile desus ale Timiºului - Gãrâna. Lungimea traseului este de 24 km dus - întors.

2. Gãrâna - ªaua Prislop - Castelul de apã Semenic - Gãrâna.Lungimea traseului este de aproximativ 16 km dus - întors, cu o diferenþã denivel de 440 metri, care nu necesitã un efort deosebit din partea drumeþului.

3. Gãrâna - ªaua Prislop - Canalul Semenic - cantoanele silvice„Molidu” ºi „Mungilã” - staþiunea turisticã Trei Ape. Traseul turistic mãsoarãaproximativ 18 km.

4. Gãrâna - Vârful Radomir - Vârful Cuca - Culmea Ferigeaua - VârfulNemanul Mare - Gãrâna. Distanþa care trebuie parcursã mãsoarã circa 30 kmdus - întors.

5. Gãrâna - ªaua Prislop - Vãliug - Crivaia - Vila Semenic. Traseulare o lungime de aproximativ 18 km.

Cap. 3. Analiza circulaþiei turistice în zona GãrânaCap. 3. Analiza circulaþiei turistice în zona GãrânaCap. 3. Analiza circulaþiei turistice în zona GãrânaCap. 3. Analiza circulaþiei turistice în zona GãrânaCap. 3. Analiza circulaþiei turistice în zona Gãrâna

Turismul, ca activitate economicã, are propria cerere aflatã în continuãmodificare. Aceasta este alcãtuitã din ansamblul persoanelor care îºi pun înpracticã dorinþa de a se deplasa periodic sau temporar, în afara reºedinþeiproprii. Cererea turisticã este componenþa esenþialã a existenþei pieþeiserviciilor, care precede procesul de vânzare-cumpãrare ºi consumul.

Consumul turistic include totalitatea cheltuielilor efectuate de turiºtipentru a cumpãra servicii ºi bunuri legate de motivaþia turisticã.

Motivaþia turisticã reprezintã un ansamblu de mobiluri interioare,determinate de educaþie, nevoi, cerinþe, interese, gusturi, având un caracterpersonal, care orienteazã ºi dinamizeazã activitatea unei persoane înrealizarea unor atitudini sau acþiuni.

Piaþa turismului este foarte sensibilã. Cererea turisticã nu estedeterminatã numai de forþele pieþei ºi de fluctuaþiile conjuncturii, ci ºi de ofertaºi destinaþia produselor turistice. Ea depinde ºi de numeroºi factori exogeni,fãrã legãturã directã cu turismul, dar care influenþeazã nivelul cererii.

În acest sens trebuie fãcutã o analizã a circulaþiei turistice, nu înaintede a prezenta principalele motive care determinã atât actul plecãrii în vacanþãºi cãlãtorie, cât ºi destinaþia cãtre care se orienteazã turistul.



În ultimii ani, punctul forte al turismului din Banat îl reprezintã muntele.Din analiza motivelor care conduc la o activitate turisticã montanã, s-auînregistrat urmãtoarele opþiuni din partea turiºtilor sosiþi la Gãrâna:

- odihnã, recreere ºi destindere;- distracþie, divertisment;- sporturi de iarnã : schi, sãniuº;- excursii, drumeþii montane;- soare, plajã, sporturi nautice;- îngrijirea ºi menþinerea sãnãtãþii.În ceea ce priveºte motivaþia turisticã ºi vârsta persoanelor care îºi

petrec sejururile ºi vacanþele la Gãrâna, putem constata:- Nevoia de odihnã ca motiv al deplasãrii într-un sejur turistic este

mai mare la persoanele aflate în plinã activitate profesionalã: 40-50 de ani;- Tinerii au alte motivaþii, distracþie, plãcere, soare, plajã, sporturi

nautice ºi au vârste cuprinse între 20-29 de ani.Pentru mãsurarea circulaþiei turistice se folosesc urmãtorii indicatori:

numãr de turiºti, numãr de înnoptãri, durata medie de sejur, densitatea circulaþieituristice, indicele de utilizare netã a capacitãþii de funcþiune.

Circulaþia este una din componentele esenþiale ale fenomenuluituristic. Ea este cea care reflectã modul ºi nivelul de valorificare a potenþialuluituristic. Volumul circulaþiei este direct proporþional cu valoarea patrimoniuluituristic. Principala problemã este de stimulare a circulaþiei turistice carepresupune diversificarea paletei serviciilor ºi creºterea calitãþii acestora.

3.1. Analiza indicatorilor de circulaþie turisticã3.1. Analiza indicatorilor de circulaþie turisticã3.1. Analiza indicatorilor de circulaþie turisticã3.1. Analiza indicatorilor de circulaþie turisticã3.1. Analiza indicatorilor de circulaþie turisticã

Destinaþia Gãrâna, cu întreaga reþea de pensiuni, case de vacanþã ºicabane, reprezintã o destinaþie turisticã pe tot timpul anului pentru segmentedintre cele mai variate de turiºti. Lipsa dotãrilor, dispersia neuniformã de spaþiua acestora ca ºi absenþa unor elemente de infrastructurã generalã nu permit ovalorificare optimã a potenþialului turistic, de mare complexitate, diversitatepeisagisticã ºi de valoare internaþionalã din satul montan.

Indicatorii de cuantificare a circulaþiei turistice în satul Gãrâna suntgreu de determinat, deoarece pe lângã pensiunile ºi casele de vacanþãînregistrate, mulþi turiºti deþin casele lor proprii ºi locuitorii din sat oferã deasemenea cazare în gospodãriile lor.

De aceea putem analiza capacitatea de cazare turisticã existentãnumai pe numãrul de locuri de cazare de folosinþã turisticã înscrise în actul derecepþie, excluzând paturile suplimentare care se pot instala în caz denecesitate. Indicii de utilizare ai capacitãþii de cazare turisticã îi putem calculanumai prin raportarea numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea turisticãîn funcþiune, din anii respectivi.



Intensitatea circulaþiei turistice se manifestã în localitatea Gãrâna lasfârºit de sãptãmânã ºi în perioada de varã, când proprietarii caselor din þarãºi strãinãtate vin sã-ºi petreacã week-end-ul ºi concediul, pe lângã turiºtiipropriu-ziºi, care preferã acelaºi interval de timp.

Durata medie a sejurului este de 2 zile la sfârºit de sãptãmânã, de 4zile pe perioada de varã, când au loc evenimente culturale, ºi se referã atât laturiºti, dar ºi la proprietari. Deoarece numãrul de turiºti înregistraþi în Gãrâna acunoscut o evoluþie ascendentã, gradul de ocupare al capacitãþii de cazareare valori foarte mari, luând în calcul perioada unui an întreg.

Pe ansamblu, constatãm înregistrarea unei intensificãri a circulaþieituristice de la an la an pe perioada week-end-ului, vineri seara - sâmbãtã -duminicã seara, în timp ce în restul zilelor de sãptãmânã se înregistreazãnumai turiºti ocazionali, care nu cautã cazare sau înnoptare.

Aceste variaþii pe zile ºi sezoane au implicaþii economice -organizatorice în activitatea turisticã. Sezonalitatea este evidentã în trimestrulIII ºi IV al anului, când turiºtii preferã festivalurile sau peisajul hibernal, tradiþiileºi sãrbãtorile de iarnã.

Analizând datele din tabelul 5, se pot stabili urmãtoarele etape alesezonului turistic în Gãrâna:

TTTTTabel 5.: Circulaþia turisticã în staþiunea Gãrâna în anul 2009abel 5.: Circulaþia turisticã în staþiunea Gãrâna în anul 2009abel 5.: Circulaþia turisticã în staþiunea Gãrâna în anul 2009abel 5.: Circulaþia turisticã în staþiunea Gãrâna în anul 2009abel 5.: Circulaþia turisticã în staþiunea Gãrâna în anul 2009

LunaLunaLunaLunaLuna Numãr turiºtiNumãr turiºtiNumãr turiºtiNumãr turiºtiNumãr turiºti

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Total

TrimestreTrimestreTrimestreTrimestreTrimestre

415

120

168

254

435

546

1781

1.620

504

848

470

1.158

8.319

I

703

II

1.235

III

3.905

IV

2.476

8.319



Perioada de plin sezon este marcatã prin intensitatea maximã acirculaþiei turistice în vârful de sezon, în trimestrul III.

Perioada de extrasezon, ºi anume trimestrul I, este caracterizatã printr-oactivitate redusã.

Perioada de sfârºit de sezon - trimestrul IV este marcatã prin solicitãrimai intense, datoritã sãrbãtorii satului Gãrâna - Kirchweih - ºi sãrbãtorile deiarnã.

Se observã cã în luna iulie se înregistreazã numãrul maxim de turiºti,urmatã de lunile august ºi decembrie, lunile care aparþin trimestrelor afectatede influenþa sezonului turistic.

Estimarea volumului circulaþiei turistice este o problemã complexãcare comportã în satul Gãrâna un grad de relativitate. Aceasta din cauzafaptului cã anumiþi turiºti practicã anumite forme de turism: turism de drumeþiemontanã, turism de sfârºit de sãptãmânã, fãrã înnoptare într-o unitate de cazareoficialã, turiºti care tranziteazã satul sau turiºti care se deplaseazã pentru osingutã zi.

În decursul unui an se constatã diferenþieri vizibile ale circulaþieituristice, cu valori crescânde în lunile iulie-august ale sezonului estival. Petimpul derulãrii evenimentelor culturale organizate în sat, pensiunile ºi caselecare efectuezã închirieri nu pot prelua volumul mare de turiºti care doresc sãse cazeze. Un numãr mare de turiºti sunt nevoiþi sã se cazeze în localitãþileînvecinate sau în corturi.



Se observã o creºtere a numãrului de turiºti. Cu toate acestea indiciide utilizare sunt foarte scãzuþi, ceea ce reflectã o utilizare ineficientã a bazeide cazare. De asemenea, se observã o duratã medie de sejur micã, ceea cedemonstreazã cã turiºtii petrec sejururi mici, în tranzit sau week-end.

TTTTTabel 6.: Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticãabel 6.: Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticãabel 6.: Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticãabel 6.: Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticãabel 6.: Capacitatea ºi activitatea de cazare turisticã

GãrânaGãrânaGãrânaGãrânaGãrâna SosiriSosiriSosiriSosiriSosiri ÎnnoptãriÎnnoptãriÎnnoptãriÎnnoptãriÎnnoptãri Indicii deIndicii deIndicii deIndicii deIndicii de

utilizare netãutilizare netãutilizare netãutilizare netãutilizare netãDurata de sejurDurata de sejurDurata de sejurDurata de sejurDurata de sejur

- zile -- zile -- zile -- zile -- zile -

2006

2007

2008

2009

5.755

6.526

7.012

8.319

2.072

2.114

1.809

2.130

36,00%

32,40%

25,80%

25,60%

3,12

3,04

2,30

2,36

TTTTTabel 7.: Densitatea circulaþiei turisticeabel 7.: Densitatea circulaþiei turisticeabel 7.: Densitatea circulaþiei turisticeabel 7.: Densitatea circulaþiei turisticeabel 7.: Densitatea circulaþiei turistice

AnAnAnAnAn Numãr sosiri turiºtiNumãr sosiri turiºtiNumãr sosiri turiºtiNumãr sosiri turiºtiNumãr sosiri turiºti DensitateDensitateDensitateDensitateDensitate

2006

2007

2008

2009

5.755

6.526

7.012

8.319

23,03

26,57

27,21

29,89

Numãrul turiºtilor, atât români cât ºi strãini, a crescut din anul 2006pânã în anul 2009. Acest fenomen se datoreazã investiþiilor care s-au fãcut înlocalitate, cât ºi manifestaþiilor culturale care se organizeaza aici.



3.2. Analiza formelor de turism3.2. Analiza formelor de turism3.2. Analiza formelor de turism3.2. Analiza formelor de turism3.2. Analiza formelor de turism

Existenþa unor forme de relief accesibile ºi armonios îmbinate peîntreaga zonã, clima favorabilã practicãrii turismului în tot timpul anului,potenþialul hidrologic, faunistic ºi floristic bogat, patrimoniul cultural ºiarhitectural apreciat pe plan naþional ºi internaþional, precum ºi binecunoscutaospitalitate gãrâneanã, tradiþiile ºi obiceiurile, specificul gastronomiei, fac dinlocalitatea Gãrâna o adevãratã destinaþie turisticã.

Tipurile de turism care se pot practica la nivelul localitãþii sunt:- turismul montan,- turismul cultural,- turismul rural ºi agroturismul.Practicarea turismului montan este favorizatã de potenþialul oferit de

relieful zonei Gãrâna. Expunerea geograficã permite realizarea unor drumeþiide dificultate medie sau redusã. Apropiatul munte Semenic oferã posibilitateapracticãrii schiului. Iubitorii acestui sport de iarnã pot practica schiul pe pârtiileamenajate de pe Muntele Semenic. Gãrâna, având dealuri, pãduri, terenaccidentat, este un traseu ideal pentru plimbãrile cu ATV-ul, sport care sepoate practica în lunile iunie - septembrie.

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a fãcut diferenþiat,în funcþie de apropierea ºi posibilitãþile de acces faþã de principalele centre deinteres turistic. Datoritã potenþialului geografic, preponderent montan, turiºtiiveniþi la Gãrâna pot practica activitãþi recreative în toate anotimpurile anului.

Turismul montan de drumeþie este favorizat de existenþa masivelormuntoase, a suprafeþei mari acoperite cu pãduri, a pensiunilor ºi bazelor decazare din localitãþile limitrofe, precum ºi de promovarea acestor zone peplan naþional ºi internaþional.

Gãrâna ofera un profil turistic caracterizat de un cadru natural înconjuratde munþi. Majoritatea turiºtilor ce viziteazã anual satul sunt de origine românã.Interesul turiºtilor strãini pentru Gãrâna se remarcã numai la evenimenteleculturale anuale.

Resursele culturale, comunitare ºi de patrimoniu oferã o combinaþiedeosebitã de arhitecturã, clãdiri de patrimoniu ºi evenimente comunitare.Dezvoltarea ºi promovarea acestor resurse nu se ridicã însã la nivelulpotenþialului pe care îl pot oferi.

Turismul cultural se practicã în lunile de varã, iunie - iulie, când laGãrâna sunt organizate Tabãra de Sculpturã în aer liber, Festivalul de Jazz ºiFestivalul de Folk. Sãrbãtoarea popularã tradiþionalã din octombrie aduce unpublic larg atât din þarã, cât ºi din strãinãtate. Aspectele problematice majorecu care se confruntã acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces,lipsa spaþiilor de parcare ºi lipsa punctelor de informare ºi promovare aobiectivului cultural.



Între cele douã concepte de turism, rural ºi agroturism, nu existã odiferenþiere clarã, ele se confundã pânã la identitate. Turismul rural cuprindeactivitatea turisticã organizatã ºi condusã de populaþia localã ruralã ºi careare la bazã o strânsã legãturã cu mediul ambiant, natural ºi uman. El reprezintãunele trãsãturi specifice faþã de noþiunea de turism în general, care se referãla apropierea de naturã, lipsa aglomeraþiei, mediu natural nepoluat, liniºte,contacte personale fireºti, neprotocolare ºi comunitate pe perioada sejurului.

Elementele care-l caracterizeazã sunt valorificarea resurselor turisticelocale, suprastructura turisticã, utilizarea spaþiilor de cazare ºi formele variatede sejur, cu spectru larg de motivaþii. Turismul rural reprezintã o alternativã laturismul tradiþional clasic ºi o replicã la oferta turisticã standard de tip industrial.

Agroturismul constituie o formã particularã de turism rural,reprezentând atât activitatea turisticã propriu - zisã, de cazare ºi agrement, câtºi activitatea economicã având specific agricol, practicatã de administratoriipensiunilor. Agroturismul reprezintã o activitate economicã ce valorificãexcedentul de spaþiu de cazare existent în gospodãria þãrãneascã, proprietaruldesfãºoarã pe lângã administrarea pensiunii ºi activitãþi cu specific agricol(cultivarea plantelor, creºterea animalelor) ºi contribuie la dezvoltarea durabilãa resurselor turistice ºi menþinerii diversitãþii naturale, culturale ºi etnografice.Astfel, pensiunile agroturistice pot asigura în afarã de cazare ºi o parte dinalimentaþia turiºtilor, cu produse din producþia proprie.

De foarte mare importanþã pentru atracþia turisticã este aºezareapensiunilor în apropiere de pãdure, ape curgãtoare sau lacuri. Faptul cãlocalitatea Gãrâna este aºezatã într-un asemenea mediu natural a fãcut caaceasta sã prezinte o puternicã atracþie turisticã ºi proprietarii pensiunilor auexploatat din plin acest criteriu. În funcþie de mãrimea pensiunii ºi a terenuluiaferent, observãm un mod diferit de locuire al turiºtilor, în aceeaºi locuinþã cuproprietarul sau separat. Pentru aproape mai mult de jumãtate din pensiunilocuinþa de cazare a turiºtilor este separatã de cea a proprietarului, asigurândaºa un grad de intimitate mai ridicat.

Aproape toate pensiunile agroturistice deþin gospodãrie anexã, darnumai pentru sector vegetal, grãdini de legume, ºi sector animal, unde crescîn special pãsãri. Toate pensiunile, fãrã excepþie, au condiþii pentru a asigurapensiune completã ºi unele chiar servicii suplimentare ca sãli cu jocuri sauloc de joacã pentru copii. Pensiunile oferã turiºtilor ºi servicii de internet,deoarece s-a constatat cã segmentul tânãr ca vârstã dintre turiºti solicitãaceastã facilitate. Cu toate cã majoritatea administratorilor de pensiuni nu auun grad de competenþã profesionalã în domeniul turistic, motivaþiile pentrucare au pornit aceastã afacere în turismul rural ºi agroturism o reprezintã pa-siunea pentru acest domeniu, cât ºi necesitatea de a adopta o afacere propriedin lipsa unei alte perspective economice în zilele de azi. Majoritatea admi-nistratorilor de pensiuni au o strategie de menþinere ºi consolidare a pensiunilorºi doresc un proces de creºtere ºi de dezvoltare a performanþelor acestora.



Cel mai practicat turism în localitatea Gãrâna este turismul rural sauagroturismul, datoritã zonei ce constituie un areal cu un potenþial natural ºituristic deosebit.

Datoritã acestui potenþial agroturistic, numeroase pensiuni turistice suntclasificate sau în curs de clasificare. Numãrul turiºtilor este mult mai mare cacel înregistrat. Cel înregistrat oficial nu include persoanele cazate în propriilecase ºi persoanele care înnopteazã cu corturile în camping. Majoritatea turiºtilorvin pentru un week-end, pentru vizite de o zi, drumeþii si picnic.

Turismul rural ca ºi agroturismul au posibilitãþi mari de dezvoltare,deoarece zona Gãrâna dispune, pe lângã un cadru natural pitoresc, nepoluatºi cu multiple variante de recreere, ºi de un valoros potenþial cultural. Din ce înce mai multi turiºti autohtoni ºi strãini vin sã se cazeze în pensiunile ºi caseleoamenilor, atraºi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea moduluide viaþã, precum ºi de activitãþile sportive din naturã. Numãrul pensiunilorrurale din satul Gãrâna a crescut în mod considerabil, mai ales în ultimii ani.Zonele deluroase ºi montane îndeplinesc toate condiþiile necesare în sensuldezvoltãrii acestei forme de turism.

În strânsã legãtura cu formele de turism practicate la nivelul localitãþiiGãrâna, începe sã se dezvolte suprastructura turismului de afaceri. Turismul

GãrânaGãrânaGãrânaGãrânaGãrâna



de afaceri, reprezentat de organizarea de conferinþe ºi seminarii, este o formãde turism care înregistreazã o dinamicã accentuatã, datoritã intensificãriicirculaþiei turiºtilor din toatã þara, cât ºi din strãinãtate, în aceastã minunatãaºezare montanã. Trei pensiuni din localitatea Gãrâna au realizat structurapentru promovarea turismului de afaceri prin cazare cu grad ridicat de confort,structuri de alimentaþie ºi sãli de conferinþe dotate corespunzãtor. Aceºtiadministratori de pensiuni au realizat cã, în perspectivã, aceastã formã deturism poate aduce încasãri ridicate ºi mediul arhitectural propriu satuluiGãrâna va fi foarte cãutat ºi apreciat. În accepþiunea administratorilor depensiuni implicaþi în turismul de afaceri, ei au gãsit o alternativã mai interesantãîn special pentru programele de organizãri de conferinþe, simpozioane ºitraining-uri, teambuilding. Organizarea acestor programe se poate realizadeocamdatã pentru grupuri care nu depãºesc un numãr de 30 de persoane,din lipsã de spaþiu pentru cazare. Turismul de afaceri în aceste pensiuni oferãînsã o paletã mult mai largã de distracþii, cum ar fi focul de tabãrã, grãtarul înaer liber, aroma mâncãrurilor, practicarea diverselor sporturi, excursii ºi drumeþiiîn funcþie de sezon.

3.3. Analiza principalelor motivaþii3.3. Analiza principalelor motivaþii3.3. Analiza principalelor motivaþii3.3. Analiza principalelor motivaþii3.3. Analiza principalelor motivaþii

Poziþia geograficã a localitãþii Gãrâna în partea de sud-vest a Româ-niei îi asigurã funcþia de tranzit turistic prin legãturile ce se realizeazã întreþãrile Europei Centrale, de Nord ºi de Est cu þãrile din sudul continentului,cãtre Orientul Apropiat ºi Mijlociu. Gãrâna este totodatã deþinãtoarea unuipatrimoniu cultural-istoric la care se adaugã bogatele valori etno-folcloricecare atestã evoluþia ºi continuitatea de viaþã pe aceste meleaguri, dezvoltareaculturii ºi artei specifice Banatului Montan.

Gãrâna - faþade de casãGãrâna - faþade de casãGãrâna - faþade de casãGãrâna - faþade de casãGãrâna - faþade de casã



Oferta turisticã se caracterizeazã prin activitate, diversitate, complexi-tate, cu posibilitãþi ample de practicare a unor activitãþi turistice variate decãtre toate categoriile de turiºti.

Turismul rural ºi agroturismul reprezintã în Gãrâna forme de valorificaredurabilã a spaþiului rural prin tradiþiile culturale ºi gastronomice specifice locului,prin folclorul, prin identitate ºi prin dezvoltare localã durabilã.

În localitatea Gãrâna au apãrut douã noþiuni: „satul turistic de recreaþie”ºi „staþiunea de odihnã”, deoarece s-a mãrit simþitor miºcarea turisticã în ultimii15 ani. Gãrâna s-a putut transforma în localitate turisticã datoritã zonelor cupotenþial turistic ºi care oferã posibilitatea de a practica sporturi de iarnã ºidrumeþii. În aceastã zonã nu mai existã industrie ºi de aceea localnicii au doritsã-ºi sporeascã veniturile lor modeste cu câºtiguri din turism. În Gãrâna seaflã o deosebitã ofertã de cazare numãrând 23 de unitãþi de cazare cu circa818 locuri. Atracþiile turistice principale sunt Lacul Trei Ape, Lacul Gozna, La-cul Breazova, unde se pot practica sporturile nautice, precum ºi împrejurimileacestora care formeazã una din cele mai fumoase zone turistice din Banatulmontan, impresionant prin caracteristicile reliefului Montan ºi vegetaþia bogatã.Pe timp de iarnã, iubitorii sporturilor de iarnã pot petrece timpul liber în staþiuneaSemenic, unde sunt amenajate cinci pârtii de schi ºi mai multe de sãniuº.

Aspecte din GãrânaAspecte din GãrânaAspecte din GãrânaAspecte din GãrânaAspecte din Gãrâna



Populaþia urbanã din apropiere, cât ºi din judeþele apropiate, practicãturismul de recreere în satul Gãrâna în toate anotimpurile. El se desfãºoarã fiepe duratã mai lungã (de 4-5 zile) de timp, fie mai scurtã ºi face parte dinturismul de sfârºit de sãptãmânã. În acest areal, datoritã întinselor suprafeþede pãduri ºi lacuri, vânãtoarea ºi pescuitul îºi gãsesc locul aici.

Deþinãtorii de pensiuni ar trebui sã pãstreze pe cât posibil obiceiurileºi tradiþiile autentice, originale, pentru a deveni o afacere de succes, sã dezvolteun spirit comunitar ºi de solidaritate colectivã, deoarece doar aºa pot organizaevenimente ºi spectacole locale ºi pot valorifica resursele turistice locale.Organizarea lor trebuie sã cuprindã mai multe aspecte: cazare, masã, activitãþirecreative. În ceea ce priveºte pensiunile din arealul cercetat, acestea dispuntoate de apã curentã prin foraje proprii, iar canalizarea este dirijatã spre foseseptice ecologice. Spaþiile de cazare respectã normele în vigoare impuseprivind spaþiul minim de locuit. Majoritatea administratorilor de pensiuni ºi-autipãrit pliante ce cuprind oferta de cazare pe timp de varã, pe timp de iarnã ºioferta de revelion. La Gãrâna s-a deschis un centru de informare turisticã,care dã toate relaþiile dorite privind cazarea ºi prezentarea de trasee ºi obiectiveturistice importante. Aproape toþi administratorii de pensiuni ºi-au postat pe

Iarna la GãrânaIarna la GãrânaIarna la GãrânaIarna la GãrânaIarna la Gãrâna



internet site-uri de reclamã ºi publicitate, care cuprind pe lângã descriereaserviciilor ºi fotografii de exterior ºi interior ale pensiunilor lor.

Turismul în Gãrâna contribuie în mod deosebit la dezvoltareaeconomicã a zonei. Viaþa în mediul rural devine mai profitabilã prin creareade locuri de muncã stabile, atenueazã efectele crizei economice ºi valorificãpotenþialul turistic prin vânzarea de servicii ºi obiecte. Cele mai marinemulþumiri ale investitorilor locali sunt legate de starea proastã a drumurilorde legãturã.

Cap. 4. Impactul economic al activitãþii turisticeCap. 4. Impactul economic al activitãþii turisticeCap. 4. Impactul economic al activitãþii turisticeCap. 4. Impactul economic al activitãþii turisticeCap. 4. Impactul economic al activitãþii turistice

Toþi cei implicaþi în activitãþile de turism sunt conºtienþi de efecteleprovocate de dezvoltarea turisticã, de impactul acestor activitãþi asuprapopulaþiei ºi ambientului. În ultimii ani s-a urmãrit ca expansiunea turismuluisã se realizeze echilibrat, în conformitate cu standardele care garanteazãpãstrarea echilibrului ecologic ºi sã se evite suprasolicitarea resurselor,poluarea ºi orice alte impacte negative asupra mediului.

Noþiunea de impact presupune analiza relaþiei turist - resursã turisticã- produs turistic, ce se desfãºoarã de la simpla vizitare a unui obiectiv turisticpânã la asigurarea pachetului de servicii ºi acþiuni turistice, menite sã punã învaloare obiectivul respectiv.

Biserica romano-catolicã GãrânaBiserica romano-catolicã GãrânaBiserica romano-catolicã GãrânaBiserica romano-catolicã GãrânaBiserica romano-catolicã Gãrâna



Impactul asupra unei zone turistice este dat de cadrul natural ºi varieta-tea potenþialului turistic, de existenþa unei infrastructuri generale, care asigurãcirculaþia, accesul ºi informarea ºi de prezenþa unor structuri turistice de cazare,alimentaþie publicã ºi agrement. Aceste elemente definitorii ale turismuluideterminã mai multe tipuri de impact.

Existenþa ºi evoluþia societãþii în ansamblul ei sunt determinate decalitatea mediului. În acest sens mediul, definit prin totalitatea factorilor naturaliºi a celor creaþi prin activitãþile umane, influenþeazã echilibrul ecologic,determinã condiþiile de viaþã, de muncã ºi perspectivele dezvoltãrii societãþii.

Desfãºurarea eficientã a activitãþilor presupune existenþa unui mediuînconjurãtor adecvat, având calitãþi superioare atât în privinþa condiþiilornaturale, cât ºi a celor create de om. Printre motivaþiile turistice, un loc tot maiînsemnat revine nevoii de destindere, de recreere, de odihnã activã într-unmediu agreabil, cu o naturã nealteratã: aer curat, apã, soare, zãpadã, liniºte,peisaj reconfortant.

Impactul social se manifestã prin influenþa pe care o are turismulasupra modului de viaþã tradiþional al locuitorilor unei zone, asupra lãrgiriiorizontului lor spiritual ºi profesional. În condiþiile în care modul de viaþã socio-economic are tot mai acute tendinþe de generalizare ºi uniformizare, pãstrarea



unor elemente cu specific tradiþional va ocupa un loc important în aºezãrileincluse în activitãþi turistice. Aceasta reprezintã cãile de pãstrare a unei identitãþisocio-culturale, de dobândire a unei personalitãþi distincte în cadrul turisticlocal, naþional ºi chiar mondial.

Impactul economic se concretizeazã în volumul determinat decheltuieli turistice. Mãsurarea impactului economic se evidenþeazã prin treielemente: prin cheltuieli efectuate direct de turist, prin efectele de recircularea unitãþii monetare iniþiale a turistului pe cheltuieli adiþionale ºi prin efectelecauzate de administratorii firmelor turistice, care cheltuiesc o parte din salariilorlor în alte sectoare de afaceri.

Impactul cultural este dominat de dezvoltarea ºi revigorarea tradiþiilorculturale ºi religioase ºi de creºterea interesului populaþiei locale de a pãstraºi conserva obiectivele de interes turistic, naturale ºi culturale, pentru a levalorifica.

Impactul turistic contribuie la dezvoltarea comunitãþilor locale creândnoi locuri de muncã. De accea trebuie pus mare accent pe creºterea numãruluide unitãþi de cazare, pe crearea unor condiþii de agrement - divertismentadecvat ºi diversificat, pe valorificarea bucãtãriei tradiþionale, pe modernizareacãilor de comunicaþie ºi acces spre puncte de interes turistic ºi pe dezvoltareaunui comerþ specific cu produse ca: pliante, hãrþi, ghiduri, CD-uri.

Zona turisticã a comunei Brebu Nou, cu satul aparþinãtor Gãrâna,este desprinsã parcã dintr-o poveste de undeva de la începutul lumii. Dealurilece înconjoarã Gãrâna ºi Brebu Nou se terminã în buza Muntelui Semenic cuimaginile lui de vis.

Aflat la aproape 30 de km de Reºiþa, satul Gãrâna oferã liniºtea ºisimplitatea dupã care tânjeºte cel ce a muncit un an întreg ºi vrea sã-ºi petreacãconcediul în liniºte ºi pace. Altitudinea este de „990 de metri la clanþa bisericii”,aºa cum le place localnicilor sã spunã. Gãrâna a devenit, în toate sezoanele,destinaþia idealã pentru un sfârºit de sãptãmânã. Cei care au poposit mãcarodatã în acest sat vor reveni, cu siguranþã, ºi altãdatã. Probabil cã acesta esteºi motivul pentru care de câþiva ani strãzile au devenit un mic „babilon”. Aici



auzi tot mai des cuvinte din limbile multor popoare europene. Tot ce ajunge pemesele turiºtilor ºi localnicilor este curat, cultivat ecologic ºi proaspãt.

Gãrâna are peste 20 de pensiuni care oferã cazare ºi masã celor cecautã liniºtea muntelui. Cei care vor sã cunoascã mai bine obiceiurile ºi modulde viaþã a localnicilor se pot caza în casele lor primitoare, iar în sezonul caldpot sã-ºi monteze corturile pe pajiºtile ºi poienile înverzite. Satul este înconjuratde poieni pline de brazi falnici ºi prin ele trec pâraie cristaline.

Pentru Banat, vocaþia majorã a turismului a fost ºi rãmâne drumeþia.De la Gãrâna este uºor drumul spre Muntele Semenic. De aici, turistul are laîndemânã lacurile ºi staþiunile turistice Trei Ape, Crivaia - Vãliug sau PeºteraComarnic. Iarna, Semenicul aflat la nici 15 kilometri, aºteaptã cu pârtiile pecare zãpada se aºeazã la sfârºitul lunii octombrie ºi rãmâne pânã la începutullui mai.

Apele curgãtoare ºi barajele de acumulare sunt populate de pãstrãviindigeni, lipani ºi scobari. La Gãrâna, la ivirea zorilor, din pãdure se audestrigãtul cocoºului de munte, iar pe cer apare vulturul egiptean, iar prin cleanþuri- potârnichea de stâncã.

Nici cultura modernã nu este lãsatã deoparte. Fiecare anotimp îºiare farmecul lui. Vara cu drumeþiile, bãile în apã, sau, pur ºi simplu, recreeareaîn naturã. Iarna existã pârtiile de schi sau sãniuº, dar ºi pescuitul la copcã ºiplimbarea prin sat ºi împrejurimi.

Localnicii, câþi au mai rãmas, sunt primitori, iar în casele lor maiexistã pãrþi din istoria coloniºtilor aduºi aici prin anii 1800 de împãrãteasaMaria Terezia. Dovadã stau biserica precum ºi casele tradiþionale ce-ºipãstreazã încã forma ºi decorurile exterioare.

Gospodinele din zonã se întrec în a umple cãmãrile cu fel de fel debunãtãþi ce vor da savoare meselor din timpul iernii. Cine intrã în casã trebuiesã serveascã neapãrat un pahar din celebra afinatã pregãtitã de fiecaregospodinã. Cele mai celebre preparate, care nu lipsesc din nici o cãmarã sau



de pe mesele localnicilor ºi turiºtilor, sunt bureþii de fag muraþi, hreanul ºiardeiul iute murat.

La Gãrâna are loc an de an cel mai inedit ºi cel mai mare FestivalInternaþional de Jazz în aer liber din sud-estul Europei. Acesta aduce zeci deartiºti pe scenã, dar ºi mii de turiºti-spectatori. Astfel, au apãrut bazeleFestivalului Internaþional de Jazz, manifestare care a adunat în Poiana Lupului10.000 de spectatori la un concert.

Din partea de jos a Gãrânei, pe ºoseaua modernizatã, turistul vaparcurge 4 km pânã la ieºirea din Complexul Trei Ape, loc unde ºoseaua seterminã. Spectacolul naturii merge mai departe pe alte meleaguri, pe careturistul le poate descoperi în drumeþiile sale.

Turismul reprezintã în localitatea Gãrâna singurul caz de valorificaresuperioarã a tuturor categoriilor de resurse ºi în special a celor naturale:frumuseþile peisajelor, calitatea curativã a apelor ºi aerului, condiþiile de climã.Pentru Gãrâna, ca urmare a prezenþei unor resurse turistice neexplorate ºiinsuficient puse în valoare, turismul constituie o ramurã cu posibiltãþi însemnatede creºtere ºi deci rãmâne o sferã de activitate care poate absorbi o parte dinforþa de muncã rãmasã disponibilã prin restructurarea economicã.

Trebuie menþionat cã turismul este capabil sã asigure prosperitateaacestei zone defavorizate, putând fi un remediu pentru aceastã regiunedezindustrializatã, prin dezvoltarea acestei zone mai puþin bogate în resursecu valoare economicã mare, dar cu importante ºi atractive resurse naturale ºiantropice.

O altã formã de manifestare a efectelor economice ale turismului oreprezintã contribuþia sa la asigurarea unei circulaþii bãneºti echilibrate,realizatã deopotrivã pe seama turismului intern, dar ºi al celui internaþional.Efectul direct constã în creºterea veniturilor în sectorul turistic prin salarii,profituri ale pensiunilor, restaurantelor, teraselor, ca urmare a cheltuielilordiverse efectuate de turiºti în decursul unei anumite perioade de timp. Un altefect este cel indirect, care vizeazã impactul creºterii cheltuielilor pentruserviciile turistice asupra ramurilor producãtoare de bunuri de consum la carepensiunile turistice apeleazã în mod inevitabil pentru a-ºi susþine oferta turisticãla parametrii competitivi. Nu mai puþin apare efectul indus asupra întregiieconomii naþionale, deoarece atât veniturile celor ce lucreazã nemijlocit înturism, cât ºi cele ce revin sectorului producãtor de bunuri de consum, suntreinvestite în vederea promovãrii altor mãrfuri ºi servicii de care este nevoie.Efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizatde o unitate de cheltuieli a turismului, care va fi utilizat în economie.

Turismul, prin faptul cã este un mare consumator de muncã vie, joacãun rol important în economie. El creazã noi locuri de muncã, participând astfella atragerea excedentului de forþã de muncã din alte sectoare ºi contribuiechiar la atenuarea ºomajului. Numãrul mare al celor care lucreazã în domeniul



turismului are ca explicaþie faptul cã posibilitãþile de mecanizare - automatizarea operaþiunilor turistice sunt limitate.

Pe lângã consecinþele economice, turismul are ºi o profundãsemnificaþie socio-umanã. El acþioneazã, prin natura sa, atât asupra turiºtilorîn mod direct, cât ºi asupra populaþiei din zonele vizitate. Efectele turismuluise rãsfrâng ºi asupra calitãþii mediului, a utilizãrii timpului liber ºi nu în ultimulrând asupra legãturilor dintre naþiuni. Turismul favorizeazã, dincolo de toate,comunicarea, schimbul de idei, de informaþii, stimulând lãrgirea orizontuluicultural cu efect asupra formãrii intelectuale.

Una din cele mai importante funcþii ale turismului constã în rolul sãureconfortant, în calitatea sa de a contribui la reglementarea capacitãþii demuncã a populaþiei prin forme de odihnã. Turismul reprezintã ºi un mijloc deeducaþie, de ridicare a nivelului de instruire, de culturã ºi civilizaþie a oamenilor.

Aºadar, turismul contribuie nu numai la satisfacerea nevoilor ma-teriale, ci ºi la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Rãspunzândunor cerinþe de ordin social, turismul se afirmã ºi ca un important mijloc deutilizare a timpului liber. Dacã privim activitatea turisticã ca pe una de producþie,se observã cã aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse,cele naturale având un rol fundamental. În consecinþã, turismul exercitã omare influienþã asupra mediului ºi componentelor sale.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii

În urma studiului efectuat se desprind urmãtoarele concluzii maiimportante:

Analizând istoria „pemilor“ germani din Banatul Muntan, putem spunecã ea cuprinde numai intervalul 1827-1991.

În anii 1827 - 1828, Camera aulicã a Imperiului Austriac a colonizatîn Munþii Semenic, în general la altitudini de 800-1.000 m, câteva sute deþãrani germani care proveneau din Klattau, din Pãdurea Boemiei. Datoritã



locului de provenienþã, ei au fost denumiþi „pemi” (Deutschböhmen),diferenþiindu-se astfel de celelalte ramuri ale germanilor din Banat, precumºvabii sau stirienii. Iniþial ei au fost instalaþi în localitatea Sadova Veche de peValea Timiºului, unde au petrecut prima iarnã din Banat. Apoi au întemeiatlocalitãþile Wolfsberg = Gãrãna, Weidenthal = Brebu Nou, Lindenfeld ºiWolfswiese din Semenic ºi Caransebeºu Nou, de asemenea pe ValeaTimiºului. Wolfswiese a fost abandonatã în scurt timp, iar „pemii“ au continuatsã trãiascã în celelalte cinci aºezãri. Numãrul lor total nu a depãºit niciodatã3.000 de persoane.

Fiind înfiinþate de ei, aceste sate din regiunea montanã aveau opopulaþie compactã, exclusiv germanã ºi în mare mãsurã izolatã de comu-nitãþile majoritar româneºti din jur. De exemplu, Brebu Nou ºi Gãrâna formauo comunã aparte, fãrã mari tangenþe cu localitatea cea mai apropiatã, comunaromâno-germanã Vãliug = Franzdorf. Lindenfeld fãcea parte din comunaBuchin, dar nu avea legãturi cu satul cel mai apropiat, Poiana. NiciCaransebeºu Nou, foarte aproape de oraºul Caransebeº (ulterior cartier alacestuia), nici Sadova Veche, lângã centrul de comunã Slatina-Timiº, nuinterferau cu acesta.

Perioada comunistã a dat lovitura de graþie micilor ºi izolatelor aºezãride „pemi“ germani din Banat. Ele au cunoscut deportarea în Uniunea Sovieticãla sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial ºi apoi discriminãrile de tot feluldin cauza apartenenþei locuitorilor la minoritatea germanã. Ruinarea vieþii loreconomice, pânã atunci destul de înfloritoare, în ciuda mediului natural ingrat,paralel cu marele progres cunoscut în aceeaºi perioadã de Germania Federalãºi de Austria, a instaurat definitiv în mentalul locuitorilor „pemi“ ideea emigrãrii.Ea a început sã fie pusã în practicã în special în anii 80 ai secoluluial XX, cândstatul român a deschis calea repatrierii germanilor din România contra obþineriide valutã forte, ºi s-a generalizat în primii ani de dupã revoluþia din decembrie1989, când practic aceastã micã populaþie a dispãrut din Banatul Montan.

Dupã ce prin grija gospodãreascã a localnicilor a devenit ºi s-a afirmatca una din localitãþile de frunte ale judeþului, începând din anul 1978, când oparte a etnicilor germani a început sã plece din þarã, Gãrâna a intrat într-o fazãde declin treptat ºi continuu, care s-a accentuat îndeosebi dupã anul 1989,când „pemii“ au pãrãsit în masã localitatea, pentru a se întoarce în þinuturile deorigine ale strãmoºilor lor.

Primele semne ale începerii depopulãrii localitãþii au putut fi sesizateîncã în anul 1975, când în Gãrâna erau deja 24 de gopodãrii dezafectate, caurmare a plecãrii celor ce le-au locuit, fie în alte localitãþi, fie în strãinãtate.

Astfel, dacã în anul 1975 Gãrâna numãra 809 locuitori, în anul 1990ea mai avea doar 412. La 1. august 1991 în sat se mai aflau încã 183 persoane,pentru ca în anul 1997 numãrul bãºtinaºilor sã coboare la 56.



Ca urmare a acestui exod masiv al „pemilor“ cãtre þinuturile de baºtinãale strãmoºilor lor s-a ajuns ca în anul 1997 în Gãrâna sã mai fie locuite doar20 de case de cãtre tot atâtea familii de bãºtinaºi, 96 de case sã fie vândutesau închiriate, iar restul nelocuite.

Patru ani mai târziu, în localitate îºi duceau traiul numai 29 de „pemi“bãºtinaºi, alãturi de alte 61 de persoane venite din afara localitãþii ºi carelocuiesc permanent în Gãrâna, ceea ce a diminuat mult pulsul, cândva viu ºitrepidant, al comunitãþii rurale de aici.

Dupã plecarea pemilor din localitate, un însemnat numãr de persoanedin afara localitãþii au cumpãrat o bunã parte din casele pãrãsite, iar un altnumãr de locuinþe trecute în proprietatea statului au fost vândute sau închiriatealtor persoane din afara localitãþii. Din pãcate o parte dintre noii proprietari auadus clãdirilor tot felul de modificãri originale, amestecul neavenit dintre stilularhitectonic popular, specific locului cu elementele de arhitecturã urbanãcontrastând izbitor cu aspectul specific, tradiþional al satului edificat de localnici,care ar fi trebuit pãstrat ºi apãrat cu orice preþ.

Gãrâna a devenit staþiune turisticã prin achiziþionarea multor caseale „pemilor“ de cãtre alþi locuitori din regiune, dornici de a le folosi ca locaþiide vacanþã.

Localitatea Gãrâna, prin peisajele sale naturale, dispune de un gradridicat de potenþialitate privind desfãºurarea serviciilor de turism ºi agroturism.

Gãrâna se aflã la o distanþã aproximativã de 30 km faþã de municipiulReºiþa ºi la circa 110 Km faþã de municipiul Timiºoara, ceea ce constituie unavantaj din acest punct de vedere, deoarece numãrul turiºtilor provin dinaceste localitãþi.

Zona Gãrâna este o zonã montanã, înconjuratã de pãduri ºi lacuri,care printr-o minimã amenajare ar putea fi folositã cu succes pentru atragereaturiºtilor.

O altã formã de atracþie o reprezintã multitudinea de obiective ºi traseeexistente pe o razã de circa 5-15 km.



Datoritã poziþiei geografice, satul Gãrâna nu beneficiazã de suprafeþeagricole întinse, însã în cadrul gospodãriilor se poate produce suficient ºi încondiþii naturale pentru susþinerea serviciilor de turism solicitate.

În ceea ce priveºte gradul de dotare al pensiunilor din Gãrâna, putemspune cã toate deþin grupul sanitar în incinta clãdirii, în acest moment potpune la dispoziþia turiºtilor grupuri sanitare dotate cu cabinã de duº ºi apãcaldã menajerã, iar spaþiile de dormit sunt încãlzite în procent de 100% cucentrale termice proprii.

Pentru deþinãtorii pensiunilor turistice din Gãrâna, turismul reprezintão ºansã de creºtere ºi dezvoltare economicã a acestei zone, pentru unii dintreaceºtia fiind chiar unica soluþie de relansare economicã.

Din cele analizate putem spune cã zona Gãrâna poate fi consideratão alternativã pentru practicarea tuturor formelor de turism, întrucât dispune detoate condiþiile necesare asigurãrii unor condiþii minime în ceea ce priveºteconfortul, peisajul, mediul nepoluant, obiective ºi atracþii turistice, tradiþii, ospi-talitate, meniuri tradiþionale naturale, meritând toate eforturile din partea auto-ritãþilor de a susþine, mai ales financiar, promovarea ºi dezvoltarea în aceastãzonã a serviciilor de turism.

Problemele critice care influenþeazã negativ activitatea turisticã dinzona Gãrâna sunt legate atât de infrastructurã ºi suprastructurã, cât ºi depromovarea ei în þarã ºi în strãinãtate. Infrastructura rutierã este într-o situaþieprecarã, deoarece nu s-a mai investit în ultimii ani în repararea ºi refacereadrumurilor de acces.

În zona Gãrâna întâlnim unitãþi de cazare îndeosebi de categoriadouã ºi trei stele. Autoritãþile locale ºi judeþene nu oferã nici un sprijin acesteizone cãutate de turiºti din þarã ºi strãninãtate, pentru construirea unor unitãþide cazare de categorie superioarã de patru ºi cinci stele sau fonduri accesibilepentru transformarea pensiunilor actuale în astfel de unitãþi de cazare decategorie superioarã.

Zona Gãrâna duce lipsã de promovare ca destinaþie turisticã pe durataîntregului an ºi nu neapãrat legatã de sãrbãtori creºtine, festivaluri ºi sãrbãtoride iarnã, cum se întâmplã în prezent. Se constatã lipsa centrelor de informareºi promovare a staþiunii Gãrâna, exceptând marea parte de pensiuni care ºi-au postat pe site-uri de internet ofertele lor, împreunã cu seturi de fotografii deexterior ºi interior.



BibliografieBibliografieBibliografieBibliografieBibliografie

1. Brebu Nou (Gãrâna) - VBrebu Nou (Gãrâna) - VBrebu Nou (Gãrâna) - VBrebu Nou (Gãrâna) - VBrebu Nou (Gãrâna) - Vatrã de istorie, oazã de sãnãtate ºi de recreereatrã de istorie, oazã de sãnãtate ºi de recreereatrã de istorie, oazã de sãnãtate ºi de recreereatrã de istorie, oazã de sãnãtate ºi de recreereatrã de istorie, oazã de sãnãtate ºi de recreere,Valeriu F. Fabian, Gãrâna, 2002

2. Die Deutschbömen im BanatDie Deutschbömen im BanatDie Deutschbömen im BanatDie Deutschbömen im BanatDie Deutschbömen im Banat, Josef Schmit

3. Un fascicul din „Auszüge aus der Geschichte der deutschbömischen„Auszüge aus der Geschichte der deutschbömischen„Auszüge aus der Geschichte der deutschbömischen„Auszüge aus der Geschichte der deutschbömischen„Auszüge aus der Geschichte der deutschbömischenAnsiedlungen im Banat”Ansiedlungen im Banat”Ansiedlungen im Banat”Ansiedlungen im Banat”Ansiedlungen im Banat”, Peter Grassl, Prag, 2000

4. Proiect schiþã de sistematizare Gãrâna - Brebu-NouProiect schiþã de sistematizare Gãrâna - Brebu-NouProiect schiþã de sistematizare Gãrâna - Brebu-NouProiect schiþã de sistematizare Gãrâna - Brebu-NouProiect schiþã de sistematizare Gãrâna - Brebu-Nou, 2003

5. Amenajãri turisticeAmenajãri turisticeAmenajãri turisticeAmenajãri turisticeAmenajãri turistice, Erdeli G., Editura Universitãþii Bucureºti, 1996

6. Piaþa turisticãPiaþa turisticãPiaþa turisticãPiaþa turisticãPiaþa turisticã, Alex Nedelea, Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 2003

7. http://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://www.garina.de/.garina.de/.garina.de/.garina.de/.garina.de/

8. http://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://www.banaterra.eu/romana/node/1985.banaterra.eu/romana/node/1985.banaterra.eu/romana/node/1985.banaterra.eu/romana/node/1985.banaterra.eu/romana/node/1985

9. http://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://www.masuramedia.ro/Special/3820.html.masuramedia.ro/Special/3820.html.masuramedia.ro/Special/3820.html.masuramedia.ro/Special/3820.html.masuramedia.ro/Special/3820.html

10. http://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://wwwhttp://www.vacantepensiuni.ro/pensiuni/caras-severin/garana.html.vacantepensiuni.ro/pensiuni/caras-severin/garana.html.vacantepensiuni.ro/pensiuni/caras-severin/garana.html.vacantepensiuni.ro/pensiuni/caras-severin/garana.html.vacantepensiuni.ro/pensiuni/caras-severin/garana.html



WolfsbergEin Auszug in deutscher SpracheEin Auszug in deutscher SpracheEin Auszug in deutscher SpracheEin Auszug in deutscher SpracheEin Auszug in deutscher Sprache

MagisterarbeitStudentin Sonia BranSonia BranSonia BranSonia BranSonia Bran

Koordinierung: Konf. Dr. Mirela CostencuDeutsch: Prof. Dolores Weisz

Übersetzung: Ion Marius Alexandru

Gãrâna, in deutscher Sprache Wolfsberg genannt, ist eine kleineOrtschaft im Südwesten Rumäniens. Das Dorf wurde 1828 unweit des Semenik-Gebirges von deutschen Siedlern gegründet und liegt zwischen 809 und 1100Meter über dem Meeresspiegel. Weitere Dörfer in der Umgebung wie z.B.Teregova, Franzdorf, Goleþ und Slatina-Timiº sind Orte in direkter Nachbar-schaft. Die Bezirkshauptstadt des Landkreises Karasch-Severin ist nur 36 kmvon Wolfsberg entfernt und ist unter dem Namen Reschitza im ganzen Landfür die Stahlverarbeitung bekannt gewesen.

Unter dem Kaiser Franz Joseph, zur Zeit der Österreich-UngarischenMonarchie gegründet, feiert Wolfsberg bereits sein 182-jähriges Bestehen.Unter deutschem Einfluss und aus deutschen Wurzeln entstand damals eindeutsches Dorf, heute nur 100 km von der serbischen Grenze enfernt.

Bis Anfang des Ersten Weltkrieges gab es praktisch keinen organisier-ten Tourismus im Banater Gebirge. Ab dem Jahr 1911 wurden Wanderwereineim Banater Gebirge gegründet, aber auch das führte zu keinem Tourismus imGebiet. Erst 1920 wurde die Jugend vom katholischen Pfarrer Paul Fulda unddem Mathematikprofessor Bruno Windhager für eventuelle Wandertouren indiesem Gebirge angeregt. Die ersten Wanderungen wurden in die Richtungzur Donau und zum Eisernen Tor orientiert.



Neben der Einbindung der Jugend versuchten Fulda und Windhagerauch die Arbeiter aus der Stahl- und Metallverarbeitung nach Wolfsberg zulocken. Nicht weit von Reschitza entfernt, bot das Dorf die beste Möglichkeitfür Tourismus für die Stahlarbeiter aus der damaligen Metallburg.

Der Deutschlehrer Alexander Tietz versuchte 1925 eine Wander-gemeinschaft einzurichten, die unter dem Namen „Wandervogel” funktionierte.

1936 spielte das Gasthaus des Herrn Weinfurter in der Umgebungeine maßgebende Rolle, da dessen Speisen speziell auf die Gesundheit derGäste ausgerichtet und orietentiert waren.

Da Wolfsberg eine Gebirgsgemeinde ist, sind auch die Temperaturenim Sommer zwischen + 18OC und + 25OC und im Winter zwischen - 11OC und-22OC.

Heutzutage werden Touristen durch das Internaþionale Jazz-Festivalangelockt. In Iuli kommen verschiedene Solisten aus ganz Europa wie z.B.aus Rumänien, Polen, Holland, Österreich, Ungarn und Schweden etc.. Biszur 12. Auflage des Internationalen Jazz-Festivals wurden Jahr für Jahr immermehr Turisten und Musikfans in diese Gegend golockt, insgesamt über 10.000.

Temeswar = Timiºoara ist mit einer Bevölkerung von über 330.000Einwohnern eine der größten Städte im Westen Rumäniens, und gerade diegestressten Temeswarer entdeckten Wolfsberg als perfektes Feriendorf fürden Sommer oder nur für das Wochenende, um einfach nur abzuschalten undden Tag an sich vorbeiziehen zu lassen. Lediglich die 150 km große Entfernungzwischen Wolfsberg und Temeswar verkürzen den Aufenthalt.



Pelerinajul germanilor bãnãþenila Maria Radna

2 august 2012 august 2012 august 2012 august 2012 august 20111111Claudiu CãlinClaudiu CãlinClaudiu CãlinClaudiu CãlinClaudiu Cãlin

arhivist diecezan Timiºoara

În ziua în care Biserica Romano-Catolicã aminteºte în calendarul eiobþinerea de cãtre Sf. Francisc de Assisi de la Pontiful Roman a indulgenþeiplenare pentru capela numitã Portiuncula din oraºul de naºtere al ordinuluifranciscanilor, la Maria Radna a avut loc, dupã mulþi ani, un pelerinaj alcredincioºilor catolici bãnãþeni de limbã germanã.

Veniþi de aproape ºi de departe, din Banat, dar ºi de peste hotare,participanþii au putut lua parte la Sfânta Liturghie pontificalã celebratã înBazilica Papalã Maria Radna la orele 11.00 de cãtre Excelenþa Sa dr. LudwigSchick, arhiepiscop de Bamberg, preºedintele Comisiei pentru BisericaUniversalã din cadrul Conferinþei Episcopilor Catolici din Germania ºiExcelenþa Sa dr.h.c. Martin Roos, episcop diecezan de Timiºoara. Alãturi deei au concelebrat preoþi din diecezã, cât ºi foºti preoþi din Banat, actualmenteactivi în pastoraþie în Germania. A predicat pr. Peter Zillich, rector de studii înWeiden / Germania ºi delegat episcopal pentru credincioºii cândva expulzaþisau emigraþi din Europa rãsãriteanã, în cadrul diecezei de Regensburg.Alãturi de episcopii prezenþi au concelebrat preoþii Andreas Reinholz, canoniccapitular, decan de Pâncota ºi paroh al locului de pelerinaj Maria Radna,Nikola Laus, econom diecezan, Markus Günther, decan de Neuhof-Großen-lüder în dieceza de Fulda, Mathes Dirschl, paroh de Aradul Nou, Robert Dür-bach, originar din Jimbolia, paroh în Uhingen / Germania, Martin Jäger, parohde Anina, Kiraly Arpad, decan de Arad ºi paroh de Arad-Schega ºi IoanCiuraru, paroh de Pâncota.

Acompaniamentul muzical al celebrãrii euharistice a fost asiguratla orgã de renumitul muzician ºi muzicolog dr. Franz Metz. Alãturi de orgã,conform tradiþiei catolice a germanilor din Banat, a fost prezentã ºi o fanfarã,care împreunã cu orga ºi corul au cântat o serie întreagã de cântece deosebitedin repertoriul muzicii religioase catolice germane bãnãþene.

La finalul Sfintei Liturghii, la orele 12.30, a avut loc o procesiune încadrul cãreia arhiepiscopul oaspete a purtat Preasfântul Sacrament alAltarului în piaþeta din faþa bazilicii papale din Radna. Atât la Sfânta Liturghiecât ºi la procesiune a fost prezent ºi grupul „Marienmädchen” din Sântana,judeþul Arad. Tot la finalul Sfintei Liturghii, înaintea procesiunii, episcopuldiecezan, dr.h.c. Martin Roos, a sfinþit o cruce realizatã în onoarea înfrãþiriiºcolii din Weiden, în cadrul cãreia este activ pr. Peter Zillich, cu alte ºcoli dinTimiºoara, precum ºi din Cehia, Slovacia ºi Croaþia.

La orele 14.00 a avut loc, pe dealul din spatele bazilicii ºi mãnãstirii,devoþiunea Calea Sfintei Cruci, moment condus de pr. Andreas Reinholz,parohul locului, alãturi de pr. Peter Zillich (Weiden / Germania) ºi pr. MartinJäger (Anina în Banatul Montan, jud. Caraº-Severin).

împreunã, miteinander, együttesenîmpreunã, miteinander, együttesen nr. 34 - octombrie 2011...

Documents