Împreună pentru un viitor comunold.madr.ro/pages/industrie_alimentara/tech-food-sinteza.pdf ·...
TRANSCRIPT
www.techfoodproject.eu www.madr.ro
SINTEZ| A PROIECTULUI
SOLUŢII ŞI MĂSURI DE INTERVENŢIE
PENTRU TRANSFERUL TEHNOLOGIC ŞI INOVARE A
SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR
PENTRU REGIUNILE SUD-EST EUROPENE
Împreună pentru un viitor comun
Cuprins
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 3
Preambul ..........................................................................................................................................4
1. Descrierea proiectului ..................................................................................................................6
2. Obiectivele proiectului...............................................................................................................10
3. Structura proiectului ..................................................................................................................11
4. Grupuri de lucru şi întâlniri de monitorizare derulate în cadrul proiectului..............................14
5. Prezentări ştiinţifice susţinute în cadrul grupurilor de lucru .....................................................31
5. Grupuri de lucru tehnice ............................................................................................................44
6. Focus grupuri locale şi seminarii tehnice ..................................................................................49
7. Profiluri regionale şi studii de caz .............................................................................................51
Concluzii........................................................................................................................................68
4Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
Preambul
Proiectul TECH. FOOD co-finanțat în cadrul Programului SEE a fost implementat de către un
consorţiu format din un beneficiar al proiectului reprezentat de către provincia Modena şi paisprezece
parteneri de proiect din diferite ţări europene precum Italia, România, Ungaria, Grecia, Serbia şi
Austria.
Proiectul a beneficiat de o perioadă de implementare de 35 de luni cuprinse în intervalul aprilie
2009- martie 2012.
1. Provincia Modena Italia beneficiarul proiectului
a
– Bulgaria
–
– Grecia
– Grecia
– –
2. Aster – Italia
3. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Români
4. Academia de Studii Economice din Bucureşti – România
5. Institutul de Cercetare a Cărnii din Ungaria – Ungaria
6. Universitatea Corvinus din Budapesta – Ungaria
7. Administraţia regională din Stara Zagora
8. Universitatea Trakia
9. Fundaţia Naţională Elenă de Cercetare
10. Camera de Comerţ şi Industrie din Atena
www.techfoodproject.eu www.madr.ro
11. AZRRI Agenţia Regională pentru Dezvoltare Rurală din Istria ția
12. Institutul de Agricultură şi Economie din Belgrad
13. CATT Management Inovaţiei GmbH ția
14. WKOÖ – Camera Superioară de Comerţ a Austriei
15. AWI Institutul Federal de Economie Agrară
– Croa
– Serbia
– Croa
– Austria
– Austria
Sursa: http://www.techfoodproject.eu/
5
6
Proiectul TECH.FOOD, co-finanțat în cadrul Programului SEE, urmărește construirea
capacității de cercetare & dezvoltare tehnologică și de inovare a sectorului agro-alimentar și crearea de
rețele și instrumente pentru facilitarea inovației tehnice în producerea de calitate în alimentație. În
vederea atingerii obiectivelor propuse, proiectul prevede înființarea unei rețele orizontale
transnaționale între 7 “Noduri de Transfer Tehnologic” regionale, care să unească instituții locale,
cercetători și întreprinderi.
Proiectul urmăreşte astfel stimularea capacităților inovatoare și dinamice ale sectorului agro-
alimentar în regiunile SEE, capabile de a-și promova atractivitatea și competitivitatea la nivel
transnațional. Prin colaborarea între actorii transnaționali de dezvoltare economică, autoritățile publice
și cercetarea implicată în chestiuni de creștere și inovare, TECH.FOOD s-a concentrat asupra factorilor
cheie din sectorul agro-alimentar în zonele SEE, din perspectiva ultimelor schimbări și tendințe
economice, și a implementa acțiuni pilot care, împreună cu o analiză comună și cu relaționarea în rețea,
furnizează noi soluții orizontale la stările critice și la intrări, pentru elaborarea unui model inovator și a
strategiilor pentru sprijinul creșterii sectorului agro-alimentar la nivel internațional.
Descrierea proiectului 1.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro
Proiectul îşi propune să înfiinţeze o Reţea Transnațională Orizontală (RTO) permanentă între
Nodurile tehnologice de transfer regionale. Rolul Reţelei Transnaţionale Orizontale (RTO) este de a
furniza un sistem de sprijin mai bun și aspectele tehnice, științifice, economice și instituționale ale
răspândirii inovării în sectorul agro-alimentar în SEE.
În acest sens au fost create Noduri de Transfer Tehnologic (NTT) la nivel local, cel puțin unul pe
țară, acestea având ca principal obiectiv acordarea de sprijin în vederea dezvoltării și întăririi
facilităților și serviciilor pentru inovare.
Un alt element important a fost reprezentat de dezvoltarea unei punţi între instituții, organisme
de cercetare și întreprinderi. Pentru a atinge obiectivul, au fost organizate seminarii tehnice și focus
grupuri.
Reţea Transnațională Orizontală a presupus existenţa a șapte Grupuri tehnice de lucru cu privire
la diferite domenii ale inovării agro-alimentare, pentru a stabili colaborări cu întreprinderi interesate în
aceleași domenii de inovare și generează noi proiecte concrete cu întreprinderi cu profil alimentar
pentru îmbunătățirea produselor și proceselor.
7
8
Manageri Regionali pentru Transferul de Tehnologie din Nodurile de Transfer Tehnologie
Instituția
Provincia Modena
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Institutul Maghiar de Cercetări în domeniul Cărnii
Fundația Națională Elenică de Cercetare
Institutul Federal de Economie Agricolă
Agenția pentru Dezvoltare Rurală din Istria Ltd, Pazin
Institutul de Economie Agricolă, Belgrad
Proiectul a prevăzut dezvoltarea de noduri de transfer de tehnologie (NTT) pentru fiecare țară
care participă în proiect. Obiectivul principal a fost acela de a crea o rețea de oameni de știință,
cercetători și instituții care să aibă posibilitatea să se adreseze diferitelor aspecte legate de producția
alimentară.
În vederea funcţionării în condiţii de eficienţă şi eficacitate fiecare țară a numit un manager
regional pentru transferul de tehnologie (MRTT), având în vedere expertiza legată de următoarele
chestiuni:
- transfer tehnologic,
- managementul procesului de inovare,
- alimentele și producția alimentară,
- relații puternice cu întreprinderile locale,
- cunoaștere profundă a activităților de cercetare legate de domeniul alimentar.
Mai jos sunt enumerați MRTT:
Țara
Italia
România
Ungaria
Grecia
Austria
Croaţia
Serbia
Manager
Massimo Garuti
Chiara Pederzini
Alin Marinescu
Agnes Kovacs
Aris Xenakis
Klaus Wagner
Igor Jurčić
Jovanka Ninković
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 9
Fiecare dintre parteneri a organizat activități la nivel local, care au implicat întreprinderi,
instituții și organisme de cercetare.
Aceștia au organizat lecturi și seminarii tehnice, focus grupuri locale cu declarații și discuții, iar
ulterior o sesiune de pregătire, conform structurii proiectului.
Evenimentele organizate în cadrul proiectului TECH.FOOD au fost clasificate în trei mari
categorii: evenimente de diseminare, seminarii de pregătire, seminarii tehnice.
Evenimente de diseminare au fost organizate cu scopul de a crește în mod substanțial
conștientizarea comună publică și politică, a răspândi know-how tehnic și inovare în sectorul agro-
alimentar, a promova Europa de sud est și a conduce inovarea sustenabilă în UE. Din aceste motive,
țintele acestor evenimente au fost consumatorii și operatorii din sectorul agro-alimentar.
Seminarii de pregătire: Acestea au fost seminarii pentru pregătirea stakeholderilor
(întreprinderi, instituții și organisme de cercetare) cu privire la instrumentele de inovare (cele analitice
și de intervenție) identificate în cadrul proiectului.
Seminariile tehnice au fost evenimente care au abordat cele 7 teme principale identificate în
timpul proiectului în cadrul Grupurilor de Lucru Tehnice. Audiența țintă a fost, în special lumea
antreprenorilor, dar fiecare stakeholder interesat a fost invitat. Experți (în principal din Rețeaua de
cercetători) au fost invitați pentru a interveni și a prezenta cunoștințele lor în domeniu, dar, de asemenea, în
multe cazuri, reprezentanți ai unor
companii au fost invitați pentru a-și oferi
punctul de vedere.
Având în vedere că majoritatea
întreprinderilor din lanțul alimentar
aparțin de IMM-uri și reprezintă motorul
industriilor alimentare, prioritatea
acestor evenimente a fost de a implica
IMM-urile în realizarea obiectivului.
10
În cadrul proiectului au fost identificate un număr de cinci obiective care vizează:
> Întărirea colaborărilor și a relațiilor dintre organismele de cercetare, instituțiile și
întreprinderile cu profil alimentar la nivel local, ajutând, de asemenea, la înființarea unor lanțuri de
alimentare;
> Consolidarea rețelelor transnaționale de cooperare existente și înființarea de noi rețele, prin
intermediul unei “rețele orizontale transnaționale” între regiunile implicate din SEE și deschise către
alte zone UE, pentru a înființa mecanisme ce permit schimbul de tehnologii-cheie, de aptitudini,
experiență și cunoaștere;
> Îmbunătățirea performanțelor în inovare ale întreprinderilor cu profil alimentar, ale
instituțiilor și organismelor de cercetare, prin definirea și aplicarea de instrumente analitice și de
intervenție, orientate către managerierea know-how-ului, pentru obținerea unei aplicări mai eficiente și
mai intensive a C&DT și inovării;
> Lansarea de noi proiecte concrete pentru construirea capacității de tehnologie și inovare,
precum și crearea de produse și procese îmbunătățite în sectorul alimentar, prin convergența dintre
nevoile IMM-urilor, competențele organismelor de cercetare și suportul instituțional, obținând masa
critică ce va fi capabilă să participe mai eficient în Programele de C&DT;
> Reînnoirea încrederii publice în calitatea și siguranța alimentară prin promovarea adoptării
de soluții inovatoare de mediu și prietenoase față de sănătate.
Obiectivele proiectului 2.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 11
Proiectul a fost structurat conform unui cadru care a fost format din șapte pachete de lucru. În
cadrul fiecărui pachet de lucru, au fost dezvoltate multe aspecte legate de managementul proiectului, de
diseminare și, mai general, de comunicare. Pentru a dezvolta un schimb de cunoștințe în cadrul
parteneriatului, a fost considerată necesară dezvoltarea unei analize care să vizeze nevoile de inovare
precum şi potenţialul fiecărei regiuni de dezvoltare implicate.
Analiza a fost implementată prin intermediul unui studiu aprofundat al sectorului agro-
alimentar pentru fiecare țară în parte și a fost efectuat prin intermediul interacțiunii reciproce dintre
părțile interesate.
Fiecare pachet de lucru urmărește dezvoltarea unui aspect specific, mai jos fiind oferită o scurtă
descriere, pentru a explica drumul proiectului.
Pachetul de lucru numărul 1. Managementul și coordonarea proiectului transnațional
Managementul proiectului a fost unul comun, prin înființarea unui Comitet de orientare al
TECH.FOOD, în care este reprezentat fiecare partener al proiectului. Comitetul de orientare furnizează
principalele deciziile strategice cu privire la implementarea întregului proiect, conform unei hărți
comune de dezvoltare a proiectului. Un sistem de Evaluarea a Calității monitorizează performanța în
implementarea proiectului (având în vedere ieșirile și rezultatele așteptate și obținute) și, eventual,
sugerează măsuri potrivite de corectare.
Pachetul de lucru numărul 2. Comunicare şi diseminare
Comunicarea și diseminarea urmăresc creșterea largă a conștienței comune publice și politice
pentru a răspândi la nivel mare know-how-ul tehnic și inovarea în sectorul agro-alimentar, pentru a
promova Europa de Sud-Est drept lider în inovarea durabilă în cadrul UE.
Structura proiectului 3.
12
Pachetul de lucru numărul 3. Nevoile și potențialele de inovare
În cadrul acestui pachet de lucru, a fost dezvoltat un studiu al sectorului agro-alimentar, al
gradului său prezent de inovare, precum și cu privire la aptitudinea sa de a inova. Scenariile de inovare
luate în considerare descriu vocațiile agro-alimentare, caracterizarea tehnologică a sistemelor de
producție alimentară, și acordă o atenție deosebită lanțurilor alimentare tradiționale. Studiul se va
adresa atât activităților ulterioare ale proiectului, cât și alegerilor strategice ale actorilor publici și
privați care promovează inovarea în sectorul alimentar.
Pachetul de lucru numărul 4. Rețeaua transnațională pentru transfer tehnologic și
difuzarea cunoașterii
În cadrul pachetului de lucru numărul 4 a fost discutată problema înfiinţării Rețelei
Transnaționale Orizontale (RTO) care avea rolul de a furniza un sistem de sprijin pentru aspectele
tehnice, științifice, instituționale și economice legate de inovare în sectorul agro-alimentar în Europa de
Sud-Est. Reţeaua Transnaţională Orizontală include Șase Grupuri de lucru tehnice, pentru diferite
domenii ale inovării agro-alimentare.
Pachetul de lucru numărul 5. Noduri locale pentru transfer tehnologic și difuzarea
cunoașterii
Pachetul de lucru numărul 5 - Noduri locale pentru transfer tehnologic și difuzarea cunoașterii a
presupus dezvoltarea unei noi funcții a Nodurilor poli-funcționale de transfer tehnologic (NTT-uri) prin
întărirea facilităților existente și a serviciilor pentru inovare (organisme de cercetare, birouri IMM etc.),
pentru a sprijini inițiativele locale, implicând întreprinderilor prin intermediul organizării de seminarii
și discuții cu focus grupuri.
Pachetul de lucru numărul 6. - Instrumente de inovare
Instrumentele de inovare urmăresc în principal să identifice instrumentele capabile să faciliteze
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 13
inovarea. Instrumentele analitice au fost considerate instrumentele metodologice de nouă generație
care urmăresc îmbunătățirea conștientizării cu privire la nevoile de inovare, în timp ce instrumentele de
intervenție au fost accesate pentru a promova aplicarea celor mai bune metodologii pentru
managementul inovării și al cunoașterii.
Pachetul de lucru numărul 7 – Cultivarea inovării întreprinderii
Activitățile dezvoltate în cadrul acestui pachet de lucru au urmărit crearea de legături
funcționale între întreprinderi și organisme de cercetare în diferite regiuni, pentru a genera proiecte
comune și a dezvolta afaceri comune. Realizarea de focus grupuri tematice care au ajutat la
identificarea chestiunilor critice și au adunat cunoștințe pentru a promova participarea la Programe
finanțate de UE (CIP, 7FP) au fost activitățile principale dezvoltate în cadrul grupului de lucru. Clustere
transnaționale au elaborat hărți de inovare care conțin indicații specifice pentru implementarea
procesului de inovare în sectorul alimentar.
14
Grupuri de lucru şi întâlniri de monitorizare derulate în cadrul proiectului4.
Proiectul a beneficiat de un grafic de implementare ce a presupus desfăşurarea a numeroase
întâlniri a comitetului tehnic şi de coordonare precum şi desfăşurarea unor grupuri de lucru ce au avut
diferite tematici.
Având în vedere relevanţa acestor grupuri de lucru în vederea atingerii obiectivelor proiectului
am considerat ca fiind necesară prezentarea modului în care au fost structurate o parte dintre aceste
întâlniri, precum şi care a fost tematica abordată.
O astfel de întâlnire a avut loc în data de 28-29 aprilie 2010 la Bucureşti. În cadrul acestei
întâlniri au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precum domnul
Ministru Mihail DUMITRU şi domnul Sergiu Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct în cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Alături de cei doi reprezentanţi ai ministerului agriculturii au mai participat şi reprezentanţi ai
mediului academic precum şi consilieri din partea ministerului. Astfel Academia de Studii Economice a
fost reprezentată de către domnul profesor doctor Nicolae ISTUDOR, Victor Manole profesor doctor
Academia de Studii Economice.
Prezentarea profilului României în cadrul acestei întâlniri a fost realizată de către domnul
profesor doctor Nicolae ISTUDOR şi de către asistenta acestuia Irina Elena PETRESCU. În cadrul
acestei întâlniri a avut loc desfăşurarea mai multor pachete de lucru precum:
$
$ Pachetul de lucru numărul 3, nevoile și potențialele de inovare;
$ Pachetul de lucru numărul 4, Rețeaua transnațională pentru transfer tehnologic și difuzarea
cunoașterii;
Pachetul de lucru numărul 2, Comunicare şi diseminare;
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 15
$ Pachetul de lucru numărul 5, Noduri locale pentru transfer tehnologic și difuzarea cunoașterii;
$ Pachetul de lucru numărul 6, Instrumente de inovare;
$ Pachetul de lucru numărul 7 – Cultivarea inovării întreprinderii a avut loc în cea de-a doua
zi a întâlnirii comitetului tehnic şi de coordonare.
Seminarul „Social network: ict and new tools in food marketing” s-a desfăşurat în data de 21
iunie 2010. În cadrul seminarului au fost susţinute o serie de prezentări precum cele susţinute de către
Davide Fava - As Social Media redefine boundaries between market and companies, Alfonso Pace –
InSistema Web marketing and community management şi Carla Buono - NCX Drahorad, Daniela
Cottafavi – Fruitecom - Food & Wine 2.0: case history and first practical applications. How to
communicate on social networks for agro-food companies.
Flavio Bonfatti – Faculty of Engineering “Enzo Ferrari”, University of Modena şi Reggio
Emilia au prezentat lucrarea cu titlul - “Sentiment Analysis” as a marketing tool.
În intervalul 28 – 29 iulie 2010 la Bucureşti s-a desfăşurat Seminarul Tehnic TECH.FOOD
„TTN” Rolul companiilor în cercetarea şi inovare pentru contracararea efectelor crizei. Seminarul
tehnic a beneficiat de un conţinut ştiinţific similar celui care s-a desfăşurat la Constanţa în intervalul 18-
19 noiembrie 2010. La discuţiile din cadru seminarului au asistat în conformitate cu listele de prezenţă
un număr de aproximativ 50 de persoane
Cea de-a treia sedinţă a Comitetului tehnic şi de coordonare s-a desfăşurat la Atena în intervalul
16-17 septembrie 2010.
Pe 28 septembrie 2010 s-a de sfăşurat în localitatea Modena Focus Grupul Local - Curăţare şi
dezinfectare pentru alimentaţie echipamente: obligaţie de drept şi probleme de întreprinderi. În cadrul
acestu focus grup au participat profesorul Roberto Massini, SITEIA PARMA, Enzo Bertoldi şi Valeria
Bandini, din partea ASTER.
.
16
Un al doilea focus grup a avut loc pe data de 19 octombrie 2010 denumit Ierburi şi condimente:
mâncare tradiţională FUNCŢIONALĂ cu viitorul”. Ierburile şi condimentele sunt ingrediente
importante pentru companiile producătoare de alimente în ceea ce priveşte efectele lor. În ultimii ani,
mai multe produse cu privire la efectele sănătoase şi funcţionale de ierburi şi condimente au fost aduse
pe piață. Printre participanţi s-a aflat şi domnul Mr. Jürgen Neuhold, Upper Austrian Chamber of
Commerce, Lebensmittel-Cluster OÖ.
În data de 26 octombrie 2010 s-a desfăşurat în cadrul Campusului Universitar din Parma -
Focus grupul local - Proiectarea şi realizarea de echipament alimentar şi sisteme: DECRET n.17
din 27 ianuarie 2010 Pentru a îndeplini Directiva 2006/42/CE privind echipamentele. În cadrul
grupului de lucru au fost abordate tematici precum: „Design and realization of food equipment
and systems: Decree n. 17 of 27 January 2010 to fulfill Directive 2006/42/EC on Machinery,
lucrare prezentată de către Franco Torelli, The Agro-Food Platform of the Emilia-Romagna High
Technology Network, the Technopoles Network and the Catalogue of the Research - lucrare
prezentată de - Enzo Bertoldi, Opportunities offered by Tech Food the project – lucrare
prezentată de - Valeria Bandini din ASTER.
Focus grupul local „Procesele sustenabile de conservare şi transformarea fructelor ecologice şi
legumelor post-recoltare şi ambalajul” s-a desfăşurat în data de 16 noiembrie 2010. Şi de aceasta dată
reprezentanţii celor de la ASTER, Enzo Bertoldi şi Filippo Saguatti au prezentat lucrări specifice
subiectului tratat în cadrul focus grupului, lucrări precum: The Agro-Food Platform of the Emilia-
Romagna High Technology Network, The Technopoles Network and the Catalogue of the Research şi
Opportunities offered by the Tech Food project.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a organizat şi coordonat, în calitate de partener al
proiectului, 2 (două) Seminarii Tehnice Tematice (TTN) şi 2 (două) Grupuri Focale de Lucru (LFG), în
Judeţul Constanţa. Acestea s-au desfăşurat în intervalul 18-19 noiembrie 2010, în conformitate cu
angajamentele asumate de România prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la
„
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 17
derularea proiectului transfrontalier „TECH FOOD“. În cadrul seminarului tehnic tematic „Reţele şi
instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectorul cărnii de porc – susţinerea şi
promovarea produselor româneşti la nivelul UE şi internaţional” a avut loc grupul focal de lucru cu
denumirea „Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei – absorbţia
fondurilor europene acestea reprezentând de fapt şi temele generale ale întâlnirilor”.
Grupul focal de lucru a fost organizat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
împreună cu Academia de Studii Economice Bucureşti.
În cadrul acestor seminarii, respectiv grupuri de lucru au participat un număr mare de
reprezentanţi ai mediului privat, direcţiilor agricole din judeţele limitrofe Bucureştiului, profesori,
studenţi şi reprezentanţi ai facultăţi de Economie Agroalimentară şi protecţia mediului (ASE),
reprezentanţi ai ministerului agriculturii, mass media etc. Deschiderea dialogului în cadrul grupului a
fost realizată de către reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale domnul Sergiu
Sorin Chelmu precum şi de către domnul Victor Manole reprezentantul Academiei de Studii
Economice din Bucureşti.
Subiectele dezbătute în cadrul Grupurilor de Lucru (LFG) - SEE TECH.FOOD, din perioada 18
si 19 Noiembrie 2010 au vizat:
· Prezentarea importanţei sectorului creşterii porcilor şi Prezentarea importanţei Proiectului
TECH.FOOD, Sergiu Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct, Bogdan BAZGA – Consilier
pentru Afaceri Europene, Teodor DOSA - Consilier pentru Afaceri Europene, Prof. univ. dr.
Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti, Prof. univ. dr. Victor
Manole – Decan, Academia de Studii Economice Bucureşti.
· Reţele şi instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectorul cărnii de porc -
susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel UE și internaţional
· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei – absorbţia
fondurilor comunitare
18
Subiectele dezbătute în cadrul Seminariilor Tehnice „TTN ”- SEE TECH.FOOD, din perioada
18 și 19 Noiembrie 2010:
· Prezentarea importanţei sectorului creşterii porcilor şi Prezentarea importanţei Proiectului
TECH.FOOD, Sergiu Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct, Bogdan BAZGA – Consilier
pentru Afaceri Europene, Teodor DOSA – Consilier pentru Afaceri Europene, Prof. univ. dr.
Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti, Prof. univ. dr. Victor
Manole – Decan, Academia de Studii Economice Bucureşti. Domnul Sergiu Sorin Chelmu, a
subliniat faptul că cei ce lucrează în sectorul cărnii de porc (crescători de animale şi procesatori)
au de acum înainte acces la informaţiile ştiinţifice. A precizat de asemenea că în cadrul ASE s-a
realizat o bază de date, o bibliotecă, care este la dispoziţia celor înscrişi în program. Ea cuprinde
rezultatele cercetărilor specialiştilor din cele şapte ţări.
· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei
· Prezentarea importanţei sectorului creşterii porcilor şi Prezentarea importanţei Proiectului
TECH.FOOD
· Rezultatele diagnozei privind transferul tehnologiei și inovării în sectorul creăterii porcilor din
România - realizate pe bază de chestionar
· Noi forme de sprijin a sectorului de producere a cărnii de porc în România
· Relaţia cercetare-transfer tehnologic, inovare şi extensie în sectorul de producere a cărnii de
porc din România
· Accelerarea accesării fondurilor Uniunii Europene ca factor de atenuare a crizei economice în
agricultură
· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei ”
· Prezentarea societăţilor comerciale participante: „Prezentare activitate, probleme şi posibile
soluţii”
· Rolul companiilor în cercetare şi inovare pentru contracararea efectelor crizei
Concluzionând după finalizarea celor două evenimente, majoritatea participanţilor s-au arătat
interesaţi în includerea/participarea în cadrul acestui proiect fiind în acest sens transmise spre
completare reprezentanţilor societăţilor private „Declaraţii de interes”
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 19
În urma celor două sesiuni a LFG si a răspunsurilor părţii private, în conformitate cu
programarea derulării activităţilor proiectului, în perioada 13-14 ianuarie 2011, doi reprezentanţi ai
mediului privat au fost invitaţi sa participe la întâlnirea Grupului de lucru Focal Transnaţional – unde se
vor reunii toţi reprezentanţii părţi private din statele membre ale proiectului.
Evenimentul de la Constanţa a fost urmat de o nouă întâlnire care se desfăşurat în cadrul
proiectului, de aceasta dată de diseminare, ce avut loc la Modena în data de 22 noiembrie 2010 fiind
denumită „Alergiile alimentare: boala celiacă”.
În data de 24 noiembrie 2010 în localitatea Modena s-a desfăşurat grupul local de lucru -
Ambalajul – la care au participat Dott. Davide Fava - DemoCenter Sipe, Ing. Marcello Zagnoli referent
tehnic şi Chiara Pederzini - DemoCenter Sipe.
La Atena, Grecia a avut loc în perioada 12-14 ianuarie 2011 cea de-a 4-a întâlnire de coordonare
„Steering Committee a Proiectului Transfrontalier “TECH FOOD” - Comitetul Director de Administrare
şi Coordonare al Proiectului, respectiv al 2- lea Grup de Lucru Focal Transnational (TFG).
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale a fost reprezentat, în baza ordinului nr.
6046/11.09.2010, de către domnul Bogdan Ion BAZGA, consilier pentru afaceri europene în cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Teodor Daniel DOSA, consilier pentru afaceri
europene în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de către doamna Rela Nicoleta
STEFANESCU, Director, Direcţia juridică, expert în cadrul proiectului Tech Food.
Deplasarea s-a făcut, urmare a invitaţiei primite de la Camera de Comerţ şi Industrie din Atena
şi Institutul Naţional Elen de Cercetare, parteneri în cadrul proiectului de cercetare internaţional
intitulat „Solutions and interventions for the technological transfer and the innovation of the
agro-food sector in South East regions” – TECH.FOOD, din cadrul programului South East
Europe, Priority Axis 1: Facilitation of innovation and entrepreneurship, AoI 1.1: Develop technology
and innovation networks in specific fields.
20
În cadrul TFG au avut loc dezbateri pe tema Functional Foods. Reprezentanţi ai întreprinderilor
agroalimentare din cele 6 state implicate în proiect au prezentat rezultatele obţinute. Dr. Aris Xenakis
de la Institutul naţional Elen de Cercetări a prezentat definiţia conform FAO pentru functional foods
astfel: Foods that provides specific health benefits bezond their nutritial values. Dr. Aris Xenakis
afirma că, Grecia este cel mai mare consumator de ulei de măsline din lume, precum şi cel de-al treilea
producător.
Davide Fava, reprezentantul DemoCenter din Italia, prezintă 2 societăţi de renume pentru
industria cărnii de Italia: AlcaUnor şi ItaliCarni (cel mai mare abator din Italia).
Reprezentanţii din croaţia au prezentat Agricultural Cooperative Center Istria, care are 75 de
membri din iulie 2010 având ca obiect de activitate producţia şi comerţul cu bunuri agroalimentare,
consultanţă, transport şi servicii de contabilitate. Au o cifră de afaceri de 600.000 Euro/an, un angajat la
departamentul de Cercetare-Dezvoltare iar 3% din profit este destinat cercetării.
Reprezentanţii din Serbia au prezentat societatea GOMBIT, având ca obiect de activitate
producţia, procesarea de carne de porc, vită şi pui şi înfiinţată în anul 1994. Afirmă că anul 2010 a fost
cel mai prost an, au circa 145 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 10 milioana de Euro în 2010. Obiectivul
societăţii GOMBIT pentru următorul an este de a produce carne organică.
Reprezentanţii din Ungaria au prezentat METRO CASH CARRZ, primul magazin din Ungaria fiind
deschis în 1993, având o cifra de afaceri de 7000 milioane Euro în 2010, circa 2650 de angajaţi şi 13 magazine.
Filippo Saguati – Reprezentantul ASTER din Italia a prezentat metodologia şi rezultatele
obţinute pentru pachetul de lucru WP 3 “Regional profiles” şi s-a stabilit 28 Ianuarie 2011 termenul
final pentru trimiterea comentariile cu privire la sinergiile rezultate din analizarea profilelor
regionale. Fiecare reprezentant ai instituţiilor implicate în proiect prezintă rezultatele şi strategia cu
privire la pachetele de lucru WP4 “Reţele horizontale transnaţionale” şi WP6 “Instrumentele de
intervenţie”.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 21
Reprezentanţii din Grecia, responsabili cu implementarea pachetului de lucru nr. 2 WP2
“Comunicare şi diseminare” au prezentat rezultatele obţinute şi sarcinile pentru viitoarea etapă.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au făcut comentarii cu privire la
publicitatea pentru proiect – propunere - în cadrul autobuzelor RATB din Bucureşti,
Reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au adus în discuţie elementele
vizuale ce trebuiesc respectate în cadrul articolelor. S-a stabilit de asemenea ca fiecare ţară să aibă un
număr de 15 communicate de presă.
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că a fost creată o rețea la nivel local,
susţinută de către Academia de Studii Economice, ce cuprinde baza de date a tuturor producătorilor şi
procesatorilor de carne de porc din România.
De asemenea, reprezentanții Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au prezentat
rezultatele seminariilor şi grupurilor de lucru organizate în România (2 Bucureşti şi 2 Constanţa) în
anul 2010. A fost apoi prezentat de către reprezentanții ministerului, programul celor două Grupuri
Focale Transnaţionale ce vor avea loc în Bucureşti în perioada 16-17 Februarie 2011.
În final, Diana Zlatanova reprezentantul firmei de consultanţă a partenerului leader Provincia di
Modena a prezentat stadiul de implementare din punct de vedere financiar şi etnic pentru fiecare partener.
În cadrul Comitetului de Monitorizare fiecare partener a prezentat rezultatele obţinute şi
strategia pentru viitoarea perioada pentru pachetele de lucru WP5 şi WP7. Toţi partenerii,
inclusiv MADR au subliniat faptul că aprobarea de intrare în proiect a partenerilor din Austria a
avut o întârziere destul de mare, fapt care a îngreunat activitatea proiectului. În ceea ce priveşte
modificările bugetare între pachete de lucru nu trebuie să depășească 20% din suma totală alocată
partenerului de proiect. Mai mult decât atât, acesta trebuie să informeze imediat liderul de
proiect.
22
Reprezentanții MADR, au solicitat realocarea bugetului, necheltuit pentru perioada urm toare.
Sumele realocate urmând să fie cheltuite în cadrul evenimentelor ce vor avea loc în 2011 şi 2012
(grupuri focale de lucru, Grupuri de lucru transnaţionale, seminarii etc.)
În cadrul Comitetului au fost stabilite şi datele pentru următoarele TFG-uri şi ca fiecare partener
să trimită cu minimum o lună înainte agenda, astfel:
ă
2011. Feb. 7-8.
2011. Feb. 16-17.
2011. April 14.
2011. March 25.
2011. June 16-16.
2011. July 7-8.
Italy, Modena, Bologna
Romania, Bucharest
Hungary, Budapest
Serbia
Austria
Croatia
Organic Wine
Pork and beef processing; Wine technologies
Traditional and organic production; Food logistics
+ Steering Committee meeting
Traditional Istrian cattle production. Meat
processing
De asemenea, în cadrul Comitetului participanţii au fost informaţi că au intrat fondurile pentru
perioada 3.1 în contul Provinciei di Modena, astfel că în maxim 2 săptămâni trebuie să intre şi în
conturile fiecărui partener.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 23
Reprezentanţii din Grecia trebuie să trimită metodologia pentru Innovation road map deoarece
toţi partenerii, în afară de Academia de Studii Economice din Bucureşti au prevăzute sumele pentru
această activitate.
În perioada 16 -17 februarie 2011 au avut loc o serie de focus grupuri transnaţionale primul dintre
ele în data de 16 şi a avut ca principal subiect de discuţii inovarea în sectorul vinului. În discuţiile din
cadrul grupului au participat pe lângă reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ai
Academiei de Studii Economice şi reprezentanţi ai sectorului privat din 7 state precum: Italia, Grecia,
Ungaria, Serbia, Croaţia, Austria şi România.
În cea de-a doua zi, lucrările s-au axat asupra reţelelor şi instrumentele tehnologice pentru
promovarea inovării în sectorul cărnii de porc – Trasabilitate. Grupul focal transnaţional s-a încheiat cu
o vizită de lucru la ferma de creştere a porcilor/abator/fabrică de procesare carne.
În perioada 15 - 16 iunie 2011 a avut loc la Viena, Austria două Grupuri Focale Transnaţionale de
Lucru cu participarea expresă a mediului privat din domeniul Agro-alimentar, sectorul creşterii şi
industrializării cărnii de porc. Dată fiind deosebita importanţă a participării mediului privat în cadrul
acestui proiect, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a organizat şi coordonat, în calitate de
partener al proiectului, participarea şi deplasarea a 4 (patru) reprezentanţi ai mediului privat pentru
aceste grupuri de lucru. Cei patru reprezentanţi au fost desemnaţi din cadrul Asociaţiei Patronatului
Român al Cărnii de Porc.
24
Cea de-a cincea întâlnire de coordonare “Steering Committee a Proiectului Transfrontalier
“TECH FOOD” - Comitetul Director de Administrare si Coordonare al Proiectului, respectiv al 2-lea
Grup de Lucru Focal Transnational (TFG) a avut loc tot la Viena, Austria în perioada 14-17 iunie
2011.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost reprezentat, în baza ordinului nr.
6046/11.09.2010, de către domnul Iuliu Gabriel MALOȘ, consilier pentru industria alimentară în cadrul
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Bogdan BAZGĂ, consilier pentru afaceri europene
în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul proiectului Tech Food.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 25
Deplasarea s-a făcut, urmare a invitaţiei primite de la Camera de Comerţ şi Industrie din Atena şi
Institutul Național Elen de Cercetare, parteneri în cadrul proiectului de cercetare internaţional intitulat
„Solutions and interventions for the technological transfer and the innovation of the agro-food sector in
South East regions” – TECH.FOOD, din cadrul programului South East Europe, Priority Axis 1:
Facilitation of innovation and entrepreneurship, AoI 1.1: Develop technology and innovation networks
in specific fields.
În cadrul TFG au avut loc dezbateri pe tema Solutions and interventions for the tehnological
transfer and the innovation of the agro-food sector in South East regions. Reprezentanţi ai
întreprinderilor agroalimentare din cele 7 state implicate în proiect au prezentat rezultatele obţinute pe
această temă. Dl. Klaus Wagner de la Federal Institute of Agriculturaleconomics, CATT novation
management GmbH din Viena, Austria a prezentat în această întâlnire Regional Food, Local Food.
Dr. Aris Xenakis de la Institutul Naţional Elen de Cercetări a prezentat definiţia conform FAO
pentru functional foods astfel: Foods that provides specific health benefits bezond their nutritial values.
Dr. Aris Xenakis afirma că, Grecia este cel mai mare consummator de ulei de măsline din lume, precum
şi cel de-al treilea producător.
Davide Fava, reprezentantul DemoCenter din Italia, prezintă 2 societăţi de renume pentru
industria cărnii de Italia: AlcaUnor şi ItaliCarni (cel mai mare abator din Italia).
26
Reprezentanţii din croaţia au prezentat Agricultural Cooperative Center Istria, care are 75 de
membri din iulie 2010 având ca obiect de activitate producţia şi comerţul cu bunuri agroalimentare,
consultanţă, transport şi servicii de contabilitate. Au o cifră de afaceri de 600.000 Euro/an, un angajat la
departamentul de Cercetare-Dezvoltare iar 3% din profit este destinat cercetării.
Reprezentanţii din Serbia au prezentat societatea GOMBIT, avand ca obiect de activitate
producţia, procesarea de carne de porc, vită şi pui şi înfiinţată în anul 1994. Afirmă că anul 2010 a fost
cel mai prost an, au circa 145 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 10 milioane de Euro în 2010. Obiectivul
societăţii GOMBIT pentru următorul an este de a produce carne organică.
Reprezentanţii din Ungaria au prezentat METRO CASH CARRZ, primul magazin din Ungaria
fiind deschis în 1993, având o cifra de afaceri de 7000 milioane Euro în 2010, circa 2650 de angajaţi şi
13 magazine.
Întâlnirile desfăşurate în cadrul proiectului au continuat astfel că în data de 25 şi 26 mai 2011 a
avut loc la Tulcea grupul focal „ Inovare în sectorul cărnii de porc şi sectorului cărnii de vită” „Reţele şi
tehnologii de transfer a inovaţiei în cadrul sectorului cărnii de porc şi al cărnii de vită”.
În cadrul acestui grup de lucru cuvântul de deschidere a aparţinut reprezentanţilor Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi anume domnului Adrian RĂDULESCU – Secretar de Stat, Sergiu
Sorin CHELMU – Secretar General Adjunct, precum şi reprezentanţilor Academiei de Studii
Economice domnii Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice
Bucureşti şi domnul Prof. univ. dr. Victor Manole – Decan.
Prezentarea agendei a revenit domnului prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR - Prorector Academia
de Studii Economice Bucureşti precum şi domnului Bogdan BAZGA – Consilier pentru Afaceri
Europene în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Grupul focal de lucru a beneficiat şi de prezentările domnilor Adrian Rădulescu şi Sergiu Sorin
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 27
CHELMU, reprezentanţii ministerului în cadrul proiectului, care şi-au axat prezentarea pe importanţa
sectorului cărnii de porc şi prezentarea proiectului TECH.FOOD.
Discuţiile au vizat problematica reţelelor şi instrumentelor tehnologice pentru promovarea inovării
în sectorul cărnii de porc - susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel UE şi Internaţional.
Grupul de lucru s-a finalizat cu o vizită de studiu la Ferma km 4 unde a avut loc o prezentare a
activităţii de cercetare şi inovare a societăţilor comerciale din domeniul creşterii suinelor.
În data de 27 mai, tot la Tulcea s-a desfăşurat şi grupul de lucru „Inovare în sectorul viti-vinicol -
Promovarea produselor viti – vinicole. Reţele şi instrumente tehnologice în sectorul viti-vinicol.”
Cuvântul de deschidere a aparţinut domnului Adrian RĂDULESCU – Secretar de Stat, Sergiu Sorin
CHELMU – Secretar General Adjunct, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Prof. univ. dr.
Nicolae ISTUDOR – Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti şi domnului Prof. univ. dr.
Victor Manole – Decan. Prezentarea agendei a revenit domnului prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR –
Prorector Academia de Studii Economice Bucureşti, precum şi domnului Bogdan BAZGA – Consilier
pentru Afaceri Europene, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Domnul Adrian RĂDULESCU precum şi domnul Sergiu Sorin CHELMU s-au axat în prezentare
asupra importanţei sectorului viti-vinicol şi prezentarea proiectului, în vreme ce prezentarea experților
de la Academia de Studii Economice a vizat domeniul reţelelor şi instrumentelor tehnologice pentru
promovarea inovării în sectorul viti - vinicol - susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel
UE şi Internaţional, prezentare ce a reprezentat un punct de plecare pentru discuţiile ce au urmat în
cadrul întâlnirii.
În cadrul grupului de lucru focal au mai fost atinse o serie de subiecte ce au vizat promovarea
produselor viti-vinicole, rețele şi instrumente tehnologice în sectorul viti – vinicol precum şi
prezentarea sectorului viti – vinicol de către Societățile comerciale participante.
28
Grupul focal de lucru s-a încheiat cu o vizită de lucru în cadrul unei podgorii, unde a fost
prezentată activitatea de cercetare şi inovare a societăţilor comerciale din domeniul viti – vinicol.
În intervalul 13 - 14 Octombrie 2011 au fost organizate şi desfăşurate la Buşteni 2 (două)
seminarii tehnice (adresate IMM), activităţi incluse în cadrul Proiectului Transnațional SEE “TECH
FOOD”.
Cele două două evenimente au fost intitulate Transabilitatea cărnii de porc de la materia primă
şi până la produsul finit” şi „Situaţia agenţilor economici producători de produse tradiţionale din
România”.
Scopul acestor evenimente a fost de diseminare a rezultatelor obţinute în cadrul proiectului de
cercetare internaţional intitulat “Solutions and interventions for the technological transfer and
innovation in agrofood sector from South East Europe Regions” precum şi de aflare a nevoilor de
inovare a producătorilor, procesatorilor şi distribuitorilor agroalimentari. La evenimente au fost
prezenţi atât operatori din sectorul public cât şi din cel privat, respectiv: producători agroalimentari,
procesatori şi distribuitori din sectorul agroalimentar, medici veterinari, reprezentanţi ai DADR, APIA
şi APDRP, instituții aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi
reprezentanţi din mediul academic.
De asemenea, a fost prezentat proiectul, toate etapele de implementare precum şi rezultatele
acestuia. Toti invitaţii s-au aratat interesaţi şi dornici de a colabora şi a întări relația dintre instituţiile
publice-mediul academic (cercetare) – sectorul privat, fiind invitaţi să consulte periodic site-ul naţional
al proiectului techfoodproject02.ase.ro, precum şi site-ul internaţional pentru a
interacţiona cu producătorii din celelelate state şi a intra în reţeaua transnaţională.
Evenimentele au fost organizate la Buşteni pentru a promova proiectul în 2 regiuni cu real
potenţial agricol, regiunea de Sud Muntenia şi regiunea Centru, fiind prezenţi invitaţi din judeţele
componente (Prahova, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș etc). În cadrul evenimentului au luat
„
www.techfoodproject.eu
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 29
cuvântul o serie de specialişti din cadrul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv :
Secretar General Adjunct – Sergiu Sorin CHELMU
Consilier pentru Afaceri Europene - Bogdan BAZGA
Consilier Industria alimentară – Iuliu Gabriel MALOŞ
Consilier Industria alimentară – Sever Alin MARINESCU
Din partea mediului academic, au prezentat :
Prof. Univ. Dr. Gabriel POPESCU
Prep. Univ. Drd. Irina Elena PETRESCU
Mediul privat a fost reprezentat de către Dl. Dan Marian LUNGU – reprezentant
ROMALIMENTA şi de către Dna. Ruxandra COC – Director comercial – DORIPESCO
Au fost dezbătute problemele cu care se confruntă sectorul de industrializare a cărnii şi a
produselor tradiţionale la nivelul României, precum şi la nivelul Uniunii Europene, şi au fost prezentate
instrumentele analitice şi de intervenţie elaborate în cadrul proiectului.
Subiectele discutate au vizat:
1. Prezentarea importanţei sectorului de industrializare a cărnii din România – Sergiu Sorin
CHELMU – Secretar General Adjunct;
2. Prezentarea importanţei Proiectului TECH.FOOD - Bogdan BAZGA – Consilier pentru
Afaceri Europene:
3. Prezentarea importanţei sectorului de produse tradiţionale în Industria alimentară - Iuliu
Gabriel MALOŞ - Consilier Industria alimentară
4. Importanţa asocierii producătorilor din domeniul procesării cărnii în diferite forme de
organizare în economia României - Consilier Industria alimentară – Sever Alin
MARINESCU
5. Situaţia agenţilor de valorificare a animalelor vii din România (abatoare), capacităţi şi
producţii realizate la nivel naţional, regional şi judeţean.
6. Instrumente analitice şi de intervenţie - Prof. Univ. Dr. Gabriel POPESCU şi Prep. Univ.
Drd. Irina Elena PETRESCU
30
Întâlnirile în cadrul proiectului au continuat prin intermediul a numeroase grupuri de lucru care
s-au desfăşurat şi în luna noiembrie şi au avut ca subiect „Trasabilitatea cărnii de porc de la materia
primă şi până la produsul finit” şi „Situaţia operatorilor economici producători de produse tradiţionale
din România”. În cadrul celor doua grupuri de lucru au fost dezvoltate o serie de subiecte ce au vizat :
1. Prezentarea importanţei sectorului creşterii porcilor şi prezentarea importanţei proiectului;
2. Reţele şi instrumente tehnologice pentru promovarea inovării în sectorul cărnii de porc
susţinerea şi promovarea produselor româneşti la nivel UE şi internaţional;
3. Rolul companiilor în cercetare şi Inovare pentru contractarea efectelor crizei – absorbţia
fondurilor comunitare;
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 31
Prezentări ştiinţifice susţinute în cadrul grupurilor de lucru5.
În cadrul grupurilor de lucru au fost elaborate o serie de prezentări care au reprezentat un
important punct de plecare pentru discuţiile şi concluziile care s-au dezvoltat în cea de-a doua parte a
întâlnirilor.
Pentru a evidenţia complexitatea subiectelor abordate am considerat ca fiind necesară
prezentarea în cadrul raportului unor teme care au fost dezvoltate precum:
1. Relaţia cercetare – inovare şi aplicare în practica în domeniul creşterii suinelor
2. Accelerarea accesării fondurilor Uniunii Europene, ca factor de atenuare a crizei economice
3. Rezultatele diagnozei privind transferul tehnologiei şi inovării în sectorul creşterii porcinelor
din România – realizate pe baza de chestionar
1. Relaţia cercetare – inovare şi aplicare în practica în domeniul creşterii suinelor
Acest început de secol şi de mileniu, marcat de un dinamism fără precedent al progresului
tehnico-ştiinţific, al dezvoltării economico-sociale, al înnoirilor este caracterizat printr-un grav conflict
între cerinţele crescânde de hrană, energie şi materii prime, pe de o parte şi resursele limitate ale
planetei, pe de altă parte.
Dezvoltarea continuă a societăţii umane, explozia demografică şi creşterea cerinţelor
nutriţionale conduc implicit la necesitatea obiectivă a dezvoltării şi modernizării producţiei animale, în
lume şi în ţara noastră.
Cercetarea ştiinţifică în domeniul creşterii suinelor s-a desfăşurat în România începând cu anul
1926 în cadrul Institutului de Cercetari Zootehnice (ICZ). În anul 1970, a fost înfiinţată Staţiunea
Centrală de Cercetări pentru Creşterea Porcinelor - Periș, care în anul 1981 s-a transformat în Institutul
de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Porcinelor Periș prin înglobarea a 7 staţiuni de cercetare
teritoriale în structura S.C.C.C.P. Periș şi anume: S.C.P.C.P. Gornești, S.C.P.C.P. Oarja, S.C.P.C.P.
Fierbinti, S.C.P.C.P. Avrig, S.C.P.C.P. Focșani, S.C.P.C.P. Let și S.C.P.C.P. Hinova.
32
În anul 1991, Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Porcinelor Periș împreună cu
cele şapte staţiuni de cercetare teritoriale din subordine a fost transformat în S. C. ROMSUINTEST
PERIȘ S.A.
În domeniul creşterii suinelor există o serie de mari realizări ale cercetării româneşti care au
presupusȘ
1) crearea și omologarea liniilor româneşti de suine după cum urmează: Landrace de Focșani și
Marele alb de Gornești, specializate pe linie maternal (10,9 - 11,7 purcei/fătare); Duroc și
Hampshire, specializate pe linie paternă (97 - 102 kg la 6 luni, 2,79 kg/kg spor); crearea și
omologarea Liniei sintetice 345 Periș pentru producerea vierului terminal, cu viteză de
creștere și procent de țesut muscular superior (52 - 53%); producerea hibridului comercial de
Periș “Perhib”, produs prin încrucișarea vierilor LS 345 Periș cu scroafe F1 (L X MA), cu
greutatea de 100 kg la 210 zile, crearea și omologarea Liniei Sintetice LSP – 2000 cu 53 -
54% carne macră în carcasă și a hibridului comercial Perhib.
2) perfecţionarea tehnologiilor de exploatare în marile complexe de creştere a suinelor,
stabilirea normelor de furajare, de adapare şi de cazare ale suinelor şi elaborarea Programului
naţional de ameliorare a suinelor;
3) efectuarea de cercetări pentru îmbunătăţirea tehnologiei de IA şi a tehnicii transferului de
embrioni;
4) obţinerea, de la Oficiul de Stat şi Mărci, a 6 brevete de invenţie: “Linia Sintetică de
porcine - 345 Periș”, “Hibrid trirasial de porcine Perhib”, “Aparat pentru determinarea
sensibilităţii la stres a suinelor”, “Aparat pentru măsurarea randamentului tehnologic al
cărnii la suine”, “Metoda de determinare a calităţii de carne macră în carcasă la porcine”,
“Mediu de diluție (Periă - 2) pentru mărirea intervalului de conservare a materialului seminal
de vier”.
5) participarea la diferite programe de cercetare naţionale şi internaţionale (ORIZONT 2000,
BIOTECH, RELANSIN, CEEX 2005, Cercetare de excelenţă, Programul SECTORIAL,
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 33
Parteneriate în domeniile prioritare, Programul MAPDR de Creştere a Competitivităţii
Produselor Agroalimentare, Banca Mondială etc.) ca titulari de proiecte sau în parteneriat.
6) publicarea a peste 10 carţi şi a peste 1.000 de articole ştiinţifice;
7) editarea a 8 volume de lucrări ştiinţifice;
8) participarea la realizarea a 4 standarde ocupaţionale;
Linia Sintetică 345 Periș (LS - 345 Periș) a fost creată la Romsuintest Periş în perioada 1975 -
1987. Rasele participante au fost: în ordinea simbolurilor 3 - 4 - 5: Duroc, Hampshire şi Landrace
Belgian. Scopul principal l-a constituit obţinerea unei linii cu proporţii ridicate de carne în carcasă, cu
păstrarea unui ritm rapid de creştere şi adaptare la sistemul intensiv de exploatare.
În lucrările de formare a fost utilizată diversitatea genetică existentă pe plan mondial,
folosindu-se în acest scop următoarele rase de porcine:
• Landrace Belgian - cu proporţie ridicată de carne în carcasă, dar cu o rezistenţă scăzută la
stres şi neadaptată la sistemul de exploatare din ţara noastră;
• Duroc - cu o viteză bună de creştere, rezistență la stres, calitate bună a cărnii, dar cu o grosime
mare a slăninii;
• Hampshire - cu un procent ridicat de carne în carcasă şi consum specific redus, dar cu o viteză
scăzută de creştere, carne de calitate inferioară mai puţin corespunzătoare atât sub aspect tehnologic cât şi
pentru consumul sub forma proaspătă şi deficiențe sub aspectul reproducţiei. S-au practicat încrucişări
reciproce urmate de împerecheri în sine începând cu generaţia a III-a, cu selecţie efectuată în special pe
performanţe proprii pentru viteza de creştere şi proporţie de carne în carcasă. LS - 345 Periș prezintă o
asemănare genetică cu rasele participante de 56% cu Landrace Belgian, 36% cu Duroc si 8% cu
Hampshire.
Animalele din această rasă au jamboane foarte dezvoltate, membre solide şi o constituţie
robustă. Porcinele respective sunt de culoare albă sau uneori cu pete. Prolificitatea este de 9 - 10 purcei
la primipare şi 10 - 11 purcei la multipare. Realizează 100 kg la 175 zile, având o carcasă şi carne de
34
calitate. Procentul de ţesut muscular este de 57%. Se utilizează în programele de hibridare ca vier
terminal pentru obţinerea porcinelor destinate abatorizării.
Trebuie menționat în mod deosebit faptul că liniile sintetice prezintă importanţă nu atât prin
performanţele proprii cât mai ales prin performanţele pe care le transmit hibrizilor comerciali la a căror
formare participă.
Linia Sintetică LSP - 2000 este o populaţie paternă creată la Romsuintest Periş prin încrucişare
între LS-345 Periş şi Pietrain, în scopul obţinerii unui vier terminal cu procent de ţesut muscular
superior celorlalte rase paterne existente. Linia a fost omologată în anul 2003.
Porcinele din această linie au o carcasă cu un conţinut ridicat de carne macră, 57 - 59%, dar şi o
carne de bună calitate. Scroafele realizează 8 - 9 purcei la prima fătare şi 10 - 11 purcei la fătările
ulterioare. La vârsta de 172 zile realizează greutatea de 100 kg iar stratul de slănină este de 10 mm.
Constituţia animalelor este robustă, cu jamboane dezvoltate şi o culoare albă sau cu pete. Se utilizează
ca vier terminal pentru producerea hibrizilor destinaţi abatorizării.
12. Accelerarea accesării fondurilor Uniunii Europene, ca factor de atenuare a crizei economice
În condiţiile actualei crize economice mondiale, fondurile de preaderare şi cele structurale
alocate de Uniunea Europeană (care au fost şi sunt destul de consistente pentru România) pot
reprezenta, pentru ţările în curs de aderare şi pentru cele care au aderat în anul 2004 şi 2007, un sprijin
financiar important pentru asigurarea surselor de susţinere a investiţiilor menite să contribuie la
creşterea nivelului de trai în mediul rural.
Pe piaţa agricolă, presiunile inflaţioniste sunt în creştere şi aceasta pe fondul unor problemele
agricole manifestate la nivel mondial încă din anii anteriori, printre care se numără secetele şi creşterea
populaţiei care au adăugat noi presiuni asupra preţului. În consecinţă, tendinţa inflaţionistă este
1 Prof.univ.dr. Nicolae ISTUDOR- Academia de Studii Economice din Bucureşti
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 35
probabil să continue pentru o perioadă nedeterminată pe piaţa produselor agroalimentare. Inflaţia
creează în general, un mediu foarte volatil şi dificil, dar un mediu unde există şi oportunităţi pentru
investitori. O soluţie pentru un investitor ar fi abordarea “dacă nu o poţi învinge...alătură-i-te”.
Dacă preţurile produselor alimentare au o tendinţă de creştere datorită creşterii preţurilor materiilor
prime, de ce să nu investească în aceste pieţe? Acesta ar trebui să investească în echipamente şi astfel să
beneficieze de creşterea preţului produselor alimentare. Investitorii ar trebui să investească în companii
ce produc bunuri agricole, ca modalitatea cea mai adecvată de a beneficia de pe urma inflaţiei preţurilor
produselor alimentare. Mediul de afaceri trebuie să aloce multe resurse pentru unele obiective precum
obţinerea de informaţii, achiziţionarea de input-uri şi comercializarea produselor lor şi toate acestea
solicită resurse financiare importante. Pe de altă parte, o tehnologie îmbunătăţită va ameliora accesul
fermierilor la materiile prime şi le va permite acestora să-şi îmbunătăţească productivitatea şi calitatea
produselor finale. Investiţii private ar trebui făcute nu doar în sectorul agricol, dar şi în depozite, în
industria procesatoare şi de comerţ cu amănuntul.
Accesarea fondurilor europene – soluţie viabilă pentru depăşirea crizei
O soluţie viabilă în vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă agricultura
românească, adâncite şi mai mult în contextul situaţiei actuale de pe piaţa financiară, o pot constitui
fondurile comunitare pentru finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale.
Ca atare, o atenţie deosebită trebuie acordată promovării unui program de dezvoltare rurală
echilibrată a tuturor regiunilor ţării noastre, în cadrul unui concept de dezvoltare rurală care se referă la
integrarea economică şi socială a satelor româneşti, concomitent cu asigurarea unui mediu favorabil
pentru atragerea capitalului străin în condiţii avantajoase, în vederea susţinerii investiţiilor şi a
programelor de dezvoltare a producţiei agricole.
O atenţie specială ar trebui acordată implementării programelor comunitare, a proiectelor
derulate prin Banca Mondială, precum şi altor programe cu finanţare străină. De altfel, prin intermediul
36
Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), România are alocate 8,022 mld. Euro,
la care se mai adaugă un procent de 20% co-finanţare naţională, asigurate de la bugetul de stat,
reprezentând un total de aprox. 10 mld. Euro.
Pentru perioada 2007-2013, prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală
(PNDR) sunt derulate măsuri corespunzătoare grupate în 4 priorităţi:
$ Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier (Axa 1) – fonduri totale alocate
pentru perioada 2007-2013 - 3.967.311.581 Euro, din care contribuţie FEADR în sumă de
3.173.849.264 Euro,
$ Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural (Axa 2) – fonduri totale alocate alocate pentru
perioada 2007-2013 - 2.293.413.375 Euro, din care contribuţie FEADR în sumă de
1.880.598.967 Euro,
$ Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3) - fonduri totale
alocate pentru perioada 2007-2013 - 2.473.739.880 Euro din care contribuţie FEADR -
1.978.991.904 Euro,
$ Axa LEADER (Axa 4) - fonduri totale alocate alocate pentru perioada 2007-2013 -
235.074.871 Euro, din care contribuţie FEADR în sumă de 188.059.896 Euro.
Stadiul accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală
Până în prezent, pentru măsurile lansate la nivel naţional au fost depuse 33.658 proiecte
conforme cu o valoare publică de aproximativ 11,8 miliarde Euro, din care au fost selectate 13.690
proiecte având o valoare de 3.053 mld. Euro şi doar 11.569 au încheiate contracte de finanţare cu o
valoare de 2,166 mld Euro. De remarcat numărul mare de proiecte depuse care asigură un grad potenţial
de accesare de circa 143% până în prezent, ceea ce reprezintă cu mult peste nivelul înregistrat în cazul
Programului SAPARD, situat la nivelul de 46% la data de 31 martie 2006.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 37
Este de menţionat că, progresul înregistrat în accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi
dezvoltare rurală se datorează, pe de parte, desfăşurării, în bune condiţii, a unui program de preaderare
(SAPARD), iar, pe de altă parte, experienţei dobândite de beneficiarii de fonduri şi de firmele de
consultanţă din ţara noastră în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Nu
acelaşi lucru putem spune despre celelalte programe operaţionale care au mari probleme în accesarea
acestor fonduri, gradele de accesare fiind situate la sub 10% din sumele alocate. În concluzie, se poate
spune că România este beneficiara unui scenariu financiar destul de generos pentru agricultură şi
dezvoltare rurală (şi nu numai), sumele alocate cifrându-se la cca. 13 mld. Euro, ceea ce reprezintă
aprox. 30% din totalul fondurilor europene alocate țării noastre pentru perioada 2007-2013.
Pentru aceasta, este nevoie de unirea eforturilor tuturor responsabililor de gestionarea
fondurilor europene, atât ale autorităţilor publice care coordonează programele operaţionale, cât şi ale
firmelor de consultanţă, respectiv ale beneficiarilor de fonduri. În acest sens, autorităţile publice
responsabile cu gestionarea fondurilor europene au rolul de a asigura repartizarea echitabilă a acestor
M|SURA
112
121
123
123 (Schema XS
13/123A/2008)
123 (Schema XS
28/123F/2008)
125
141
142
312
313
322
431.1 faza 3
TOTAL
Suma alocat\
337,221,484
991,827,895
1,071,174,126
476,077,390
476,077,390
138,855,905
383,429,681
544,222,774
1,546,087,425
14,161,138
5,979,135,208
NR
3377
5220
611
247
177
870
16984
10
2200
811
3039
112
33658
Valoare public\
72756466
1949305372
629741296
113706025
78896763
922896844
127380000
1445471
336494853
142801410
7429244322
4920162
11809588984
NR
2809
1591
412
215
157
-
6262
9
904
634
586
111
13690
Valoare public\
60357514
570042735
410849258
101626175
67450879
-
46965000
1434714
115382031
115517538
1559500835
4827533
3053954212
Nr
1758
1524
380
193
144
-
6146
3
529
454
327
111
11569
Valoare public\
37105035
528301601
370067170
83935518
59655698
-
46095000
91711
73690791
80379883
882791843
4827472
2166941722
%
11.00316461
53.26545096
34.54780703
-
9.68224935
0.066047605
19.21885411
14.76966545
57.09844274
34.0895767
36.24172471
Proiecte depuse Proiecte selectate Contracte/decizii
finan]are încheiate
Grad de
accesare
GRADUL DE ACCESARE AL FONDURILOR EUROPENE PENTRU AGRICULTURĂ
ȘI DEZVOLTARE RURALĂ LA 11.06.2010
38
fonduri care să contribuie la dezvoltarea echilibrată a spaţiului rural şi să urmărească eficienţa utilizării
lor.
Firmele de consultanţă trebuie să fundamenteze cu maximă responsabilitate proiectele de
investiţii, pentru a contribui la creşterea gradului de reuşită a acestora, iar beneficiarii de proiecte
(investitorii din mediul rural) să analizeze cu maximă atenţie oportunitatea efectuării investiţiilor care
să contribuie la creşterea eficienţei economice şi la ridicarea nivelului de trai din mediul rural.
Totodată, firmele de consultanță trebuie să se implice pe toată durata fundamentării și
implementării proiectelor, până la încasarea de către beneficiar a ultimei tranșe de fonduri de la
agențiile de plăți, inclusiv în orientarea beneficiarilor de consultanță pentru obținerea de fonduri
necesare asigurării cofinanțării.
Pentru utilizarea fondurilor, beneficiarii trebuie să asigure o parte din banii necesari realizării
investiţiei, adică cofinanţare privată, din surse proprii sau în situaţia în care nu dispun de acestea se pot
adresa unei bănci pentru obţinerea unui credit bancar.
Rezultatele diagnozei privind transferul tehnologiei și inovării în sectorul creşterii
2porcinelor din România – realizate pe bază de chestionar
La baza organizării creşterii porcilor în sistem industrial au stat cercetările de specialitate din
ţara noastră şi din ţările cu agricultură intensivă. Premisele care au stat la baza unei asemenea orientări
au fost legate de limitele dezvoltării producţiei de carne de porc în exploataţii agricole mici şi în sistem
gospodăresc – tradiţional.
Modalităţile prin care se poate îndeplini un asemenea deziderat sunt legate nemijlocit de un
ansamblu de problematici cu un pronunţat caracter aplicativ, cum ar fi:
$ concentrarea efectivelor şi repartizarea teritorială în zonele cerealiere;
2 Prof.univ.dr. Victor MANOLE – Academia de Studii Economice din Bucureşti
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 39
$
biologiei, fiziologiei şi geneticii animale;
$ promovarea unor tehnologii de înalt randament în creşterea şi îngrăşarea porcinelor;
$ calificarea şi utilizarea resursei umane;
$ îmbunătăţirea sistemului de producere şi valorificare a resurselor furajere combinate.
Abordarea în mod corect a creşterii şi îngrăşării porcinelor în ţara noastră, din punct de vedere al
priorităţilor economice, se poate înfăptui numai printr-o cunoaştere reală şi obiectivă a ansamblului de
problematici cu care se confruntă acest sector în actuala perioadă de timp.
Este şi motivul pentru care, cercetarea efectuată pe bază de chestionar a luat în considerare
activitatea unui număr de peste 130 de firme care se ocupă de creşterea şi îngrăşarea porcinelor, la care
se adaugă şi activităţile de procesare a producţiei de carne de porc.
Alegerea unui asemenea unui eşantion, ca şi selectarea informaţiilor culese în acest sens, pe o
perioadă de până la 4 ani dau credibilitate concluziilor privind starea actuală din acest domeniu de
activitate, ca şi măsurile şi investiţiile ce se impun pentru extinderea, modernizarea şi eficientizarea
activităţii de creştere a porcinelor din ţara noastră.
Particularităţile tehnologice ne-au determinat să considerăm clasificarea exploataţiilor pentru
creşterea şi îngrăşarea porcilor după dimensiunea efectivului mediu furajat în: sub 2000 de capete;
2001-4000 capete; 4001-6000 capete; 6001-8000 capete; 8001-10000 capete; peste 10000 capete.
Analiza activității de reproducţie
Sectorul de reproducţie conţine 3 faze tehnologice, şi anume: montă şi gestaţie (114 zile); fătare
şi alăptare (33 zile); înţărcare. În raport cu structura optimă a efectivului de porcine din exploataţii,
conform cărora viaţa productivă a unei scroafe este de 30 de luni, pentru siguranţa fluxului tehnologic
este nevoie ca 15% din numărul de femele din grupa montată trebuie să fie scrofiţe. Din cercetările
efectuate, rezultă că din punct de vedere al reproducţiei, exploataţiile de creştere a porcilor din România
sunt mult rămase în urmă faţă de ţările cu zootehnie performantă.
implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice de specialitate, pornind de la domeniile
40
Aşa, de exemplu, în cazul exploataţiilor de până la 2000 capete porcine se folosesc pentru
reproducţie, în medie, 168 scroafe; 360 capete pentru exploataţiile cu efective cuprinse între 2001-4000
capete; 641 scroafe pentru exploataţiile cu 4001-6000 capete; 1100 scroafe pentru un efectiv cuprind
între 6001-8000 capete; 2190 scroafe în cazul exploataţiilor de peste 10000 capete.
Dacă luăm în considerare o analiză o unitate reprezentativă în acest domeniu, cum ar fi SC
Crinsuin SA din judeţul Constanţa, dintr-un efectiv mediu furajat de 15148 capete, în 2006, 2492 capete
erau scroafe, ceea ce înseamnă circa 16,4 %; în 2007, la un efectiv mediu furajat de 14351 capete, 2011
erau scroafe, adică 14,0 %; în 2008, la un efectiv de 9636 capete, 1905 capete erau scroafe, ceea ce
înseamnă 19,8%; în 2009, la un efectiv de 10905 capete existau 1879 scroafe, adică 17,2%.
Un indicator semnificativ al activităţilor de reproducţie îl reprezintă indicele de utilizare a
scroafelor, calculat ca un raport între numărul de fătări şi efectiv mediu furajat de scroafe. Cu cât ciclul
de reproducţie la o scroafă este mai redus, cu atât se va realiza un număr mai mare de fătări pe scroafă şi,
respectiv, un număr mai mare de purcei. Aceşti parametri influenţează, în final, indicatorul „carne pe
cap de scroafă furajată”.
Din studiul elaborat, în cazul unui număr de 21 exploataţii, indicele de utilizare al scroafelor a
înregistrat valori bune, în sensul că, indiferent de dimensiunea efectivului de porcine din complex, 2,20
fătări pe scroafă, superior chiar indicelui considerat ca fiind normal de 1,8-2,0 fătări pe scroafă.
Semnificaţia acestui indicator este deosebită întrucât înglobează atât capacitatea reproductivă a
scroafelor, cât şi gradul de organizare şi economicitate a procesului de reproducţie în cadrul
complexului de creştere şi îngrăşare a porcinelor.
Nivelul acestui indicator este influenţată, însă, şi de factori economici, cum ar fi: reţetele furajere
folosite în hrana purceilor sugari, organizarea şi asigurarea asistenţei veterinare în perioada fătărilor.
Un alt indicator al procesului de reproducţie la porcine în reprezintă numărul de însămânţări
pe o scroafă într-un an de zile. Desigur, acest indicator trebuie corelat cu numărul de fătări, iar în mod
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 41
ideal între aceşti doi indicatori trebuie să fie egalitate. Ar exista astfel o perfectă corelaţie între efortul
depus (numărul de însămânţări) şi efectul obţinut (numărul de fătări).
Din analizele noastre rezultă că, în cazul celor 21 exploataţii cercetate numărul mediu de
însămânţări pe o scroafă, într-un an de zile, a fost 2,8, fiind mai mare cu 0,8 decât numărul de fătări pe
scroafă.
O asemenea situaţie scoate în evidenţă valoarea materialului biologic, calitatea materialului
seminal utilizat, profesionalismul resursei umane, la care se adaugă practicarea unor metode
tehnologice specifice valoroase. În plus, se asigură o eficienţă economică sporită, având în vedere
reducerea cheltuielilor cu materialul seminal utilizat pentru asigurarea unei gestaţii la o scroafă.
O importanţa aparte în activitatea de reproducţie o reprezintă nu numai numărul de purcei
obţinuţi, dar şi densitatea acestora în boxă, de care este strâns legat indicele de mortalitate. Studiile au
arătat că asigurarea microclimatului în boxe este elementul determinant, după hrană, în menţinerea unei
sănătăţi a animalelor, în reducerea îmbolnăvirilor şi, mai ales, a mortalităţilor. După calculele noastre,
unităţile specializate din România realizează o densitate medie de 12 purcei pe boxă, cu o mortalitate de
7,4 %. De fapt, în analiza efectuată, procentul de mortalităţi în cazul purceilor variază de la 1,0 % până
la 11,0 %, această situaţie datorându-se nu numai densităţii animalelor în boxe, ci şi altor cauze de
natură mai mult managerială.
Creşterea şi îngrăşarea porcilor
Creşterea tineretului porcin
În această fază tehnologică, obiectivul principal este acela de a prelua purceii înţărcaţi de la
maternitate şi introducerea lor în hale speciale, cu microclimat dirijat, unde are loc procesul de lotizare
(pe sexe) cât mai uniformă şi care se repetă ori de câte ori este nevoie. Halele sunt împărţite în
compartimente, fiecare compartiment corespunzând la două grupe de purcei înţărcaţi.
42
Perioada de creştere durează de la 34 zile până la 100 zile. În tot acest timp se urmăreşte
realizarea unui spor mediu zilnic de 370 - 425 grame pe animal, cu un consum specific de furaje de 2,4-
2,5 kg furaj combinat pe kg spor. Indicatorii principali ce se urmăresc în acest sector sunt: consumul
specific de furaje, sporul mediu zilnic în greutate pe animal şi greutatea la trecerea în îngrăşătorii.
Conform cercetărilor noastre efectuate pe un eşantion de 21 de explotaţii pentru creşterea
porcinelor, greutatea medie de livrare a porcilor graşi este sub nivelul considerat ca fiind optim din
punct de vedere al calităţii acesteia, calitate determinată de conţinutul în grăsime. Tehnologic, această
greutate trebuie să se încadreze în limitele a 100-110 kg/cap.
Ori, din acest punct de vedere, din cele 21 de întreprinderi analizate numai 11 au înregistrat o
greutate de valorificare optimă a porcinelor, cuprinsă între 101 şi 110 kg, iar 10 firme au valorificat
porcinele la o greutate suboptimă, cuprinsă între 81-100 kg.
O asemenea situaţie este apreciată ca fiind nesatisfăcătoare, deoarece pe lângă calitatea cărnii
mai puţin maturată a avut de suferit şi aspectul economic al producţiei concretizat într-un venit mai
redus. Este un motiv în plus să determinăm greutatea optimă de valorificare a producţiei de carne de
porc din punct de vedere economic. Acest optim economic ia în calcul evoluţia greutăţii de livrare a
porcinelor din cadrul firmelor analizate şi influenţa pe care o exercită aceasta asupra preţului mediu de
livrare.
Sacrificarea şi/sau procesarea cărnii de porc
Conform studiului nostru, din cele 14 societăţi de abatorizare a cărnii de porc analizate,
randamentul mediu al carcasei a fost mai mic de 65 kg în cazul a 3 întreprinderi, sub 70 kg în cazul a 2
întreprinderi, sub 75 kg în cazul a 5 întreprinderi şi peste 75 kg în cazul a 4 întreprinderi. De aceea,
creşterea greutăţii carcasei la sacrificare trebuie să constituie un obiectiv major în cazul tuturor celor
care se ocupă de creşterea şi îngrăşarea porcinelor. Aceasta înseamnă, cu siguranţă, un spor consistent al
producţiei de carne de porc.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 43
Dacă o greutate optimă a carcasei este de 72-75% din greutatea medie a unui porc livrat în viu,
înseamnă că întreprinderile analizate trebuie să-şi orienteze eforturile în direcţia încadrării în aceste
limite, punând deosebit accent pe activitatea de ameliorare a efectivelor de porcine, realizându-se rase,
linii şi hibrizi cu un randament mare la sacrificare şi reducerea proporţiei de oase în carcasă şi a grăsimii
subcutanate, un grad de perselare şi marmorare a cărnii şi creşterea ponderii cărnii de calitate superioară
în volumul total al producţiei.
Producţia şi principalii indicatori economico-financiari
Societăţile de creştere şi îngrăşare a porcinelor, conform obiectului lor de activitate, realizează
producţii fizice diferite, astfel:
$ efective de porcine cu greutate vie corespunzătoare, pentru societăţi agricole care se ocupă
numai de creşterea şi îngrăşarea porcinelor;
$ efective de porcine şi producţia de carne în carcasă, pentru societăţile agricole care se ocupă
cu creşterea şi îngrăşarea porcilor, având şi sector de abatorizare;
$ producţia de carne în carcasă, inclusiv preparate din carne, pentru societăţile comerciale care
se ocupă cu procesarea şi prelucrarea cărnii.
44
Pentru a promova colaborarea în reţea, inovarea şi transferul de tehnologie ca parte a proiectului
au fost înfiinţate 7 Grupuri de lucru tehnice ale TECH.FOOD (GLP), care s-au referit, în special, la 7
chestiuni legate de inovare în sectorul agro - alimentar. O reţea de 34 de cercetători din 7 ţări diferite a
fost implicată, cu scopul de a încuraja cercetarea aplicată la nevoile mediului de afaceri. Rolul
cercetătorilor a fost cheia pentru a minimaliza lipsa de limbă comună care există de obicei între
instituţii, organizaţiile de cercetare şi întreprinderi. Cele 7 teme enumerate mai jos au fost analizate de
cercetători cu atenţie specială pentru inovare după cum urmează:
• Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea manipulării bunurilor;
• Producţii tradiţionale şi organice;
• Tehnologii de ambalare;
• Alimente funcţionale;
• Logistica bunurilor;
• TIC şi soluţii inovatoare de marketing;
• Managementul produselor secundare şi producţia de energie.
Documentele de lucru enumerate mai jos au fost realizate de cercetătorii din reţea; documentele
sunt lucrări specifice ştiinţifice şi tehnice cu privire la chestiunile generale identificate în grupurile de
lucru. Unele din documentele raportate sunt publicaţii oficiale în reviste ştiinţifice naţionale, în timp ce
altele sunt rezumate schematizate ale documentelor produse în limbile naţionale. Mai jos puteţi găsi
lista cu link-urile la documentele unitare.
Urmărirea, înregistrarea şi monitorizarea manipulării bunurilor
Cleaning and sanification of food equipment: legal framework and practical problems for the food
transformation enterprises, General considerations and reference to law and voluntary standards -
Roberto Massini, Profesor de Ştiinţa şi tehnologia alimentelor, în cadrul Departamentului de
Inginerie Industrială – Facultatea de Agricultură – Universitatea din Parma, SITEIA Lab, Reţeaua de
tehnologie înaltă Parma – Emilia-Romagna
$
Grupuri de lucru tehnice6.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 45
$
$
$
$
$
$
New technologies for the decontamination of foods - Maria Elisabetta Guerzoni, Director al CIRI
Agroalimentare (Parma)
Quick non-destructive techniques for online testing of food products - Alessandro Ulrici,
Laboratorul BIOGEST-SITEIA
Extension of Meat and Meat Products Shelf Life Using Bio Control System (BCS) Technology - Dl.
László FÜLÖP, Hemotrade Ltd., Kaposvár
Systems of Traceability (+ anexă) - Herrmann Andreas, AMA-Marketing
Traceability of Food - (+ anexă) - Nepf Rochus - AGES, Austrian Agency for Health and Food
Safety
Quality management and food safety in the agricultural and food sector (+ anexă) - Pöchtrager
Siegfried, Institutul pentru Marketing şi Inovare, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii Aplicate
Producţii tradiţionale şi organice
$ Extension The Common Agricultural Policy in the function of organic production development in EU -
Cvijanović Drago, Simonović Zoran, Mihailović Branko, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ Methods for the characterization and improvement of typical products - Arnaldo Dossena –
laboratorul SITEIA PARMA
$ Exchanging expertise between scientist from Academia and Industry in the domain of lipids - Greek
Lipid Forum - Dr. Aristotelis Xenakis, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul
de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)
$ Developing a fast and accurate method of antioxidant determination - Dr. Aristotelis Xenakis,
Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Cercetări Biologice &
Biotehnologie (IBRB)
$ Organic food: are they really superior? Pros and cons in the field of organic commodities - Dr.
Kálmán Incze, HMRI Producţie & produse organice
$ Traditional and local food in Europe - Ágnes Kovács, HMRI
$ Development of curing technology - László Friedrich, Ph.D., Producţii tradiţionale şi organice,
Universitatea Corvinus din Budapesta
$ Non-destructive measurement technique in the meat industry use of ultrasound - László Friedrich,
Ph.D., Producţii tradiţionale şi organice, Universitatea Corvinus din Budapesta
46
$
Tünde, Surányi József,
$ Herbs as modern food - Hauser Hansjörg - Büro für Beratung und Bildung, Regensburg, Germania
Tehnologii de ambalare
$ Packaging, shelf life and environmental compatibility - Angelo Montenero, CIPACK - Universitatea
din Parma, Marco Rocchetti - P.S.P. Progetti Sistemi Packaging
$ Hybrid polymer/cobalt chloride humidity sensors based on optical diffraction - Asterios (Stergios)
Pispas, Nikos Vainos, Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF) - Institutul de Chimie
Teoretică şi Fizică (TPCI)
$ Characterizing Optimal Business Conditions for Commerce of Traditional and Organic Food
Products between Hungarian Food Producers and AMCO Packaging & Consulting Company -
Judit Monspart-Sényi, Departamentul de Tehnologie de Îmbidonare, Universitatea Corvinus
Budapesta, în colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Alimentare (Corvinus Budapesta)
$ Packaging for Generation 60+ Crucial Changes in Product and Packaging Quality concerning
Demographic Developments - (+ annex) - Langer Stephanie, Universitatea de Economie şi Afaceri
Viena
$ Generation Best Agers Requirements for packaging solutions - (+ annex) - Bergmair Johannes,
Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii, Institutul Austriac OFI de Cercetări pentru Chimie şi Tehnologie
Functional foods
$ Development of new methodologies for the production of new bioactive high added value products
from Spirulina (Arthrospira) species - Dr. Theodore G. Sotiroudis, Fundația Națională Elenică de
Cercetare (NHRF) - Institutul de Cercetări Biologice & Biotehnologie (IBRB)
$ Nano-biotechnology as a tool for functional food formulations - Dr. Aristotelis Xenakis, Research
Body: Fundația Națională Elenică de Cercetare (NHRF), Institutul de Cercetări Biologice &
Biotehnologie (IBRB)
Goods logistics
$ RFID in the food supply chain - Szilárd Podruzsik, Universitatea Corvinus Budapesta
Increasing the Marketing Possibilities of Traditional and Regional - Meat - Products - Kleffler
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 47
$
$ ICT and innovative marketing solutions.
$ Trends and development of meat industry
www.techfoodproject.eu/images/stories/Document/WorkingPapers/Serbia/economics of
agriculture2-iae.pdf - Radojica Sarić, Roljević Svetlana, Bojana Bekić, Institutul de Economie
Agricolă - Belgrad
$ Imperfect competition in dairy industry in Republic of Serbia - Vesna Parausić, Vladana Hamović,
Branko Mihailović, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ Market research in the function of development of marketing activities of meat processing
companies - Mihailović Branko, Hamović Vladana, Paraušić Vesna, Institutul de Economie
Agricolă - Belgrad
$ Analysis of export markets and export products of agro sector of Serbia - Mihailović Branko,
Cvijanović Drago, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ Business consulting as an education model and a factor of agricultural education modernization -
Mihailović Branko, Cvijanović Drago, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ Significance of European funds in creation of scientific-research and economic regional
cooperation - example of TECH. FOOD project - Bojana Bekić, Velibor Potrebić, Milenko Ivić,
Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ Sustainable agriculture and rural development in terms of the Republic of Serbia strategic goals
implementation within Danube region – local communitie's development (SRB version) - Bojana
Bekić, Anton Puškarić, Lana Ivanović, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ Exchange of meat, meat products and milk between the customs union Russian Federation, Belarus
and Kazkhastan and Republic of Serbia - Drago Cvijanović, Vesna Paraušić, Marko Jeločnik,
Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ The High Technology Network Of Emilia Romagna And The Agrifood Platform - Enzo Bertoldi -
persoana de referinţă ASTER pentru Platforma agro-alimentară
$ Innovation for SMEs - Ungaria, Inovare
$ General conditions and success factors for innovation in the agricultural and food sector - (+ annex) -
Haas Rainer, Institutul pentru Marketing şi Inovare, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii Aplicate Viena
Mobil technologies in the food distribution - Szilárd Podruzsik, Universitatea Corvinus Budapesta
48
Managementul produselor secundare şi producţia de energie.
$ - Cvijanović Drago, Mihailović
Branko, Paraušić Vesna, Institutul de Economie Agricolă - Belgrad
$ PROSPARE – Progress in Saving Proteins And Recovering Energy (Programul Cadru Şapte) Partea
1 - Partea 2 - Arnaldo Dossena, Departamentul de Chimiei Organică şi Industrială, Universitatea din
Parma
$ The use of measuring instrument of nitrite and nitrate level in farms dedicated to growing vegetables
and in processing factories - Mónika Stégerné Máté Ph.D.
$ Food in the garbage - Schneider Felicitas, Universitatea de Ştiinţe ale Vieţii, Viena
$ Energy self sufficient food processing factories - (+ annex) - Ortner Markus, Institutul pentru
Biotehnologia Mediului, Cercetări pentru Biogaz şi Consultanţă, IFA Tulln, Universitatea de Ştiinţe
ale Vieţii Aplicate Viena.
Agroekological conditions in terms of healthy-safety food in Serbia
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 49
Procesul de focus grup s-a concentrat pe grupurile țintă pentru a identifica cei mai potriviți
potențiali stakeholderi, care ar putea contribui la maximizarea obiectivelor definite. Segmentarea
grupurilor țintă, obținută prin intermediul nevoilor, și considerațiile ivite din analiză, au contribuit la
adresarea actorilor agro-alimentari specifici.
Focus grupurile sunt o formă de interviuri de grup, dar este important să distingem între cele
două tipuri de inițiative. Interviurile de grup constau în intervievarea unui număr de persoane în același
timp, accentul fiind plasat pe întrebări și răspunsuri între cercetător și participanți. Pe de altă parte,
focus grupurile se bazează pe interacțiunea din cadrul grupului, bazată pe teme furnizate de cercetător.
Focus grupurile locale din cadrul proiectului TECH.FOOD au fost organizate în fiecare regiune
implicată, cu sprijinul NTT-urilor. Acestea au drept țintă întreprinderile locale care funcționează în
același scenariu, pentru a le permite să identifice și să împărtășească nevoi comune de inovare. Focus
grupurile locale vor fi distinse de seminariile tehnice datorită faptului că cele din urmă sunt mai mult
legate de activitățile de sensibilizare, în timp ce cele dintâi sunt funcționale pentru a colecta expresii de
interes din partea întreprinderilor interesate în participarea activă în proiect.
Structura focus grupurilor a fost definită prevăzând figurile de moderator/facilitator (deseori un
expert din rețeaua de cercetători) și un înregistrator.
Mai jos sunt enumerate unele din evenimente (focus grupuri locale și seminarii tehnice) organizate de
unii dintre parteneri:
> Ambalarea alimentelor;
> Managementul produselor secundare și economisirea de energie;
> Rețeaua socială: TIC și noi instrumente pentru marketingul agro-alimentar;
> Logistică și mișcarea bunurilor;
> Curățarea și sanitarizarea echipamentelor alimentare: cadrul legal și probleme practice pentru
Focus grupuri locale şi seminarii tehnice7.
50
întreprinderile care transformă alimente;
> Proiectarea și realizarea echipamentelor și sistemelor alimentare: decretul nr. 17 din data de 27
ianuarie 2010 pentru îndeplinirea Directivei 2006/42/EC cu privire la utilaje;
> Procese durabile de conservare și transformare a produselor organice din fructe și legume post-
recoltare și ambalare;
> Sanitarizarea și proiectarea igienică a echipamentelor alimentare: conformarea cu
reglementările și aplicarea soluțiilor pentru proiectarea instalațiilor și afacerile de procesare a
alimentelor;
> Nevoi de inovare ale companiilor mari de carne;
> Nevoi de inovare ale IMM-urilor;
> Nitritul ca aditiv al produselor din carne;
> Noile reglementări cu privire la etichetarea alimentelor;
> Experiența austriacă în restructurarea sistemului de siguranță alimentară, realitatea italiană și
punctul de vedere al companiilor;
> Ultima oră și viitorul producției regionale artizanale de brânză;
> Manipularea produselor alimentare: noi tehnologii pentru inspectarea lanțului rece;
> Chestiuni speciale ale logisticii alimentare în diferite ramuri ale industriei alimentare;
> Produse Organice: Aspecte tehnice și de producție;
> Produse Organice: Aspecte de afaceri și marketing;
> Produse Organice: Producție & Certificare (Aspect juridic);
> Noul logo organic al UE: Reglementări & Indicații;
> Plante și mirodenii: alimente tradiționale funcționale cu viitor;
> Tendințe viitoare în procesarea cărnii – inclusiv managementul produselor secundare și
producția de energie;
> Soluții de ambalare pentru generația 50plus. Șanse pentru sectorul agro-alimentar;
> Biofuncționalitatea produselor alimentare – Noi modalități în dezvoltarea produselor;
> Tendințe viitoare în procesarea cerealelor;
> Utilizarea plantelor în industria alimentară – o provocare juridică;
> Calitate – siguranță – inovare – Provocări pentru sectorul agro-alimentar;
> Cereale – furnizare și securitate în vederea viitorului (tendințe viitoare în procesarea cerealelor).
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 51
Pentru a furniza o cunoaștere mai bună a principalelor caracteristici ale sectorului agro-
alimentar din fiecare regiune, cu privire la industrie, cercetare, politici/programe publice, și în termeni
de nevoi și potențial de inovare, perspective, oportunități, fiecare partener a redactat un profil regional.
Profilul regional a fost util pentru furnizarea unei imagini globale a regiunilor Europei de Sud Est cu
diferențele, similaritățile, complementaritățile și potențialul lor de cooperare. A fost începutul
construirii unui profil al SEE și al identificării sinergiilor SEE.
Pentru a începe un proces reciproc de învățare bazat pe difuzarea cunoașterii asupra unor
experiențe existente de posibil interes pentru regiunile partener, fiecare partener a prezentat câteva
studii de caz referitoare la sectorul agro-alimentar.
Italia: Regiunea Emilia - Romagna
Puncte tari
1) Prezența unor întregi lanțuri de producție conectate la multe produse tradiționale cunoscute
în întreaga lume. Industria alimentară din Emilia-Romagna este caracterizată de prezența multor
districte industriale situate în diferite provincii. Aceste realități sunt în principal legate de producția de
alimente tradiționale. Între acestea, cele mai importante sunt: Districtul Prosciutto di Parma, Districtul
Parmigiano-Reggiano, Districtul cărnii de porc și al cârnaților din Modena, Districtul fructelor și
legumelor, Districtul legumelor (Piacenza, Parma), districtul cărnii de pasăre din Forli-Cesena,
industria de vin, industria de lactate, bunuri coapte, paste și, în final, industria de hrană.
Emilia-Romagna este regiunea italiană cu cel mai mare număr de produse tradiționale cu mare
vizibilitate la nivel internațional. Din cele 711 produse PDO și PGI ale Uniunii Europene, 155 aparțin
Italiei (21,8% din totalul UE) și 25 regiunii Emilia - Romagna (16,13% din totalul Italiei și 3,52% din
UE).
Produsele tradiționale tipice din Emilia-Romagna sunt:
• 14 PDO Aceto Balsamico Tradizionale di Modena, Aceto Balsamico Tradizionale di products:
Profiluri regionale şi studii de caz8.
52
Reggio Emilia, Coppa Piacentina, Culatello di Zibello, Grana Padano, Olio Extra Vergine d'oliva
Colline di Romagna, Olio Extra Vergine d'oliva di Brisighella, Pancetta Piacentina, Parmigiano-
Reggiano, Prosciutto di Modena, Prosciutto di Parma, Provolone Valpadana, Salame Piacentino,
Salamini italiani alla cacciatora.
• 11 PGI Mortadella Bologna, Zampone Modena, Cotechino Modena, Vitellone bianco
dell'Appennino centrale, Asparago verde di Altedo, Scalogno di Romagna, Fungo di Borgotaro,
Marrone di Castel del Rio, Pere dell'Emilia-Romagna, Pesca e Nettarina di Romagna, Coppia ferrarese.
• 15 DOC Albana di Romagna, Bianco di Scandiano, Bosco Eliceo, Cagnina, Colli wines:
Bolognesi, Monte San Pietro, Castelli Medioevali, Colli di Parma, Colli Piacentini, Lambrusco di
Sorbara, Lambrusco Grasparossa di Castelvetro, Lambrusco Reggiano, Lambrusco Salamino di Santa
Croce, Montuni del Reno, Pagadebit, Sangiovese di Romagna, Trebbiano di Romagna.
Oportunități
Disponibilitatea de tehnologii inovative la nivel regional, adresate sub-sectoarelor agro-alimentare
strategice. Mulțumită prezenței în regiune a centrelor pentru cercetări avansate
Prezența unor anumite segmente de piață în creștere verticală; precum sectorul organic (vedeți
punctul tare numărul 2)
Cerere sporită pentru produse sigure și de calitate, din partea consumatorilor
Disponibilitatea intermediarilor calificați, facilitând dialogul dintre antreprenori și grupurile de
cercetători; industria din Emilia-Romagna e poate baza pe o rețea bine dezvoltată de organizații
intermediare care sprijină CTD în general și specific în sectorul agro-alimentar
Politici regionale adresate facilitării cooperării dintre IMM-uri și laboratoarele locale de cercetare
Puncte slabe
Dimensiune sub-critică a majorității întreprinderilor locale, deseori limitând resursele financiare
adresate C&D
Abilitate limitată de cooperare u privire la chestiuni tehnice comune și referitor la tratarea cu piețele
străine. Limitarea participării la programe de cercetare co-finanțate. În mod normal, companiile au o
atitudine deficitară pentru colaborarea în activitățile de C&D: C&D este o activitate scumpă care
>
>
>
>
>
>
>
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 53
trebuie să rezulte într-o poziție strategică mai bună a companiei pe piață
Dialog dificil cu laboratoarele de cercetare ale universităților
Coordonare internă slabă între politicile de C&D și marketing și strategiile de distribuție pe scară largă
Amenințări
Incertitudinea stabilității naționale politice care afectează nivelele regionale
Legislația Comunității Europene care cu greu se potrivește cu inovațiile tehnologice ivite după
rezultatele cercetărilor. Procese legislative europene care sunt în mod normal lungi și care durează
ani de zile până la obținerea legislațiilor finale. La acestea se adaugă faptul că legislația UE este
implementată în statele membre prin intermediul directivelor a căror traducere în sistemele
naționale necesită timp suplimentar. Acest lucru înseamnă că legile UE pot cu greu să anticipeze
nevoile societale și, chiar și atunci când sunt emise ca răspuns la progresul tehnologic, ajuns să fie
implementate când tehnologia, probabil, s-a schimbat din nou
Oportunități limitate de locuri de muncă pentru cercetătorii tineri, printr-o legislație care nu
facilitează circulația resurselor umane
Investiții private slabe în activitățile de C&D
România: Regiunea Sud Muntenia
Scurtă introducere și analiza SWOT
Agricultura este unul din punctele cheie ale Regiunii Sud Muntenia. Această zonă a României,
care se potriveşte perfect cu profilul de ţară, poate fi considerată una din cele mai prolifice zone
agricole, întrucât include o mare parte fin Câmpia Bărăgan, ale cărei soluri sunt potrivite pentru
agricultură. De fapt, structura producţiei agricole în România în perioada 2004-2008 este caracterizată
de predominanţa producţiei de cereale (68,02% - cel mai scăzut nivel, atins în anul 2005 şi 75,22% - cel
mai ridicat nivel, în 2008). Cota de producţie de şeptel în totalul valorii producţiei agricole este de
aproximativ 1/3, variind conform rezultatelor obţinute în sectorul cerealelor în anii cu recoltă bună sau
slabă. În UE, sectorul cerealelor deţine aprox. 60% din totalul producţiei agricole, iar sectorul de şeptel
aprox. 40%. Această structură este relativ stabilă, ceea ce este reflectat în nivelul de asigurare constantă
a consumului populaţiei în întreaga Comunitate. Franţa are o structură relativ stabilă a producţiei
>
>
>
>
>
>
54
agricole (circa 62% producţie cereale şi 38% producţie şeptel). Grecia şi Bulgaria sunt apropriate de
structura de producţie a României. În contrast, cota de producţie de şeptel în Polonia este ridicată, între
45-47%. Structura producţiei agricole depinde de populaţia de şeptel şi de câştigurile medii.
Din acest punct de vedere, în România, densitatea şeptelului pe 100 ha, exprimată în unităţi
bovine mari (UBM) este cea mai redusă, în comparaţie cu toate Statele Membre, şi este încă în scădere
(43 UBM /100 ha în 2007). Cea mai mare densitate a şeptelului pe 100 ha s-a găsit în Malta în 2007 (480
UBM), urmată de Olanda (335 UBM), Slovenia (113 UBM), Belgia (275 UBM) etc. În Polonia,
densitatea şeptelului rămâne stabilă, la 77 UBM pe 100 ha. Structura valorii producţiei agricole este
influenţată de structura zonelor cultivate, de producţia fizică şi de preţuri. În ceea ce priveşte perioada
2006-2007, principalele concluzii cu privire la structura producţiei agricole sunt:
$ În general, în agricultură nu s-au petrecut schimbări majore în structura valorii producţiei.
Producţia de cereale rămâne predominantă (66,73% în 2007), producţia şeptelului rămâne
relativ scăzută (31,68% în 2007), iar serviciile au o contribuţie nesemnificativă;
$ Pe ramuri şi recolte, în 2006-2007, au existat schimbări substanţiale; structura producţiei de
cereale după recoltele principale a ilustrat mutaţii semnificative, datorită zonelor mai reduse
plantat cu porumb, grâu şi orz, câştiguri medii reduse şi preţuri în cădere;
$ Menţinerea unei cote de plante tehnice în valoarea producției, datorită, în special, zonelor mai
mari cultivate cu rapiţă şi soia, şi datorită câştigurilor medii la floarea soarelui; preţurile au
ilustrat o uşoară tendinţă descendentă;
$ Trestia de zahăr şi-a sporit cota în valoarea producţiei, datorită preţurilor mai mari şi creşterii
subvenţiilor;
$ Legumele şi fructele îşi menţin cota în structura valorii producţiei agricole datorită zonelor
cultivate şi prețurilor de la poarta fermei, care au avut o tendinţă de creştere;
$ O cotă mai ridicată de carne, în special porc şi pui, în valoarea structurii producţiei agricole
datorită creşterii moderate în populaţia de şeptel şi în preţurile tuturor felurilor de carne;
$ O tendinţă de creştere a cotei de lapte în valoarea producţiei agricole, din cauza creşterii în
populaţia de vaci şi a preţului laptelui – materie primă;
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 55
$ O tendinţă de creştere a cotei de ouă în structura valorii producţiei agricole datorită creşterii
preţurilor.
Evoluţia producţiei agricole şi structura sa după ramuri şi recolte nu reflectă o exploatare
eficientă a resurselor naturale şi umane din agricultură. Grânele şi seminţele uleioase, plantele furajere,
legumele şi cartofii sunt dominante, iar unele produse care se cer pe pieţele internă şi străină sunt
obţinute în cantităţi insuficiente şi trebuie importate (fructe, unele varietăţi de legume, struguri de
masă, carne de porc şi pui etc.). România menţine o structură simplificată a producţiei, care nu satisface
nevoile de consum ale populaţiei şi, de aceea, există o creştere a importului de fructe, legume, zahăr,
tutun, carne de porc etc. În anul 2006, cota de carne în totalul producţiei a fost de 14,98% (comparat cu
24,3% în UE-27), iar cota de lapte a fost de aprox. 10%. Diferenţe structurale continuă să existe în cazul
laptelui, care reprezintă circa 10% (sub nivelul UE-27), dar cerealele reprezintă peste 12% din valoarea
structurii producţiei agricole, peste nivelul UE-27. Caracterul extensiv al agriculturii româneşti, care
este ilustrat de tendinţa de a extinde recoltele de plante oleaginoase dincolo de limitele tehnologice
acceptabile, pot doar păstra disparităţile dintre România şi majoritatea Statelor Membre UE. La nivelul
UE-27 există o structură echilibrată a valorii producţiei agricole şi o diversificare a produselor, în linie
cu cerinţele de consum ale cetăţenilor UE. Legumele proaspete reprezintă 8,9% din totalul valorii
producţiei, fructele 6,8%, cerealele 9,6% (o parte importantă fiind alocată şeptelului), carnea 24,3%, ar
laptele 13,4%.
Ungaria: Regiunea Ungaria Centrală (Középmagyaország)
Analiza SWOT a regiunii
Puncte tari
Economie
Budapesta, cu regiunea sa, este forţa socio-economică dominantă (ca centru financiar,
comercial şi de servicii) din ţară şi centrul administraţiei publice, iar influenţa sa se răspândeşte la nivel
internaţional în întregul Bazin al Carpaţilor.
Rata de angajare este mare, în comparație cu media naţională
Regiunea este un centru multifuncţional (financiar, comercial şi de servicii)
>
>
56
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Proporţie ridicată de companii multinaţionale şi investiţii străine directe
Prezenţă puternică a industriilor creative şi a activităților de copyright
Capitalul străin şi intern este concentrat în regiune
Sediile regionale ale companiilor internaţionale şi naţionale sunt situate în regiune
Economia culturală are o bază puternică
Regiunea este o destinaţie primară a turismului internaţional, Mediu Construit şi Natural
Mediu natural atrăgător (peisaje rurale frumoase, ape termale, Dunărea)
Resurse semnificative de ape termale (energie alternativă)
Canalizarea s-a îmbunătăţit în aglomerare
Mediu natural variat în afară de locaţiile din patrimoniul mondial, un mare număr de monumente şi
atracţii istorice.
Transport
> Regiunea, în special Budapesta, are o accesibilitate bună – acoperirea reţelei de transport public din
Budapesta este mare - în comparaţie internaţională – singurul aeroport internaţional din Ungaria
(Ferihegy) este situat în regiune.
> Mediul social şi resursele umane
> Învăţământul superior din Ungaria, C&D, precum şi potenţialul de inovare, sunt concentrate în
Budapesta
> Nivelul de angajare este relativ ridicat în regiune
> Capacitatea de asistenţă medicală este concentrată în regiune
Instituţii culturale semnificative sunt situate în regiune.
Puncte slabe
Economie
> Nivel de dezvoltare economică dezechilibrat la nivel regional
> Structură economică duală, cu afaceri multinaţionale şi locale lucrând în izolare şi fără a coopera
> Lipsă de cooperare între companiile mari şi întreprinderile locale
> Aptitudini de afaceri, ambiţii de inovare, facilităţi TIC şi acces la finanţare inadecvate ale IMM-
urilor
> Cooperare slabă între mediul de afaceri şi cercetători
> Şoselele din Budapesta sunt supra-aglomerate
> Deficienţe structurale şi de capacitate ale legăturilor transversale de transport şi ale şoselelor
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 57
subsidiare (de ex. MO, podurile peste Dunăre);
> Lipsă de conexiuni între căile ferate şi transportul urban, şi un sistem suburban feroviar inadecvat în
aglomerarea Budapesta
> Suprafeţele şoselelor sunt în stare nesatisfăcătoare
> Potenţialul de turism este sub-utilizat
> Transferul de cunoştinţe antreprenoriale este slab
> Marketingul regional este slab
> Sistem statistic nesigur şi slab organizat, fiind incapabil să furnizeze date cu privire la procesele
regionale pentru cei care iau decizii şi pentru analişti
Mediul construit şi natural
> Localnicii sunt foarte rar implicaţi în pregătirea proiectului, astfel implementarea nu reuşeşte sau se
realizează prea încet
> Consumul sporit conduce la creşterea cantităţii de deşeuri
> Lipsa conştiinţei de mediu în majoritatea societăţiiAbsența industriei de fundal pentru prelucrarea
deşeurilor colectate selectiv
> Unele părţi ale Dunării (Braţul RkkeveSoroksar al Dunării) sunt poluate
> Suprafaţa rezervoarelor de apă protejate s-a micşorat
> Creşterea zgomotului, a vibraţiilor, a luminii şi a poluării vizuale în BudapestaZonele naturale sunt
fragmentate, reţeaua ecologică (biotop) lipseşte
> Multe centre de aşezare şi-au pierdut rolul în comunitate, locurile publice sunt degradate
> Starea caselor din pre-fabricate este în scădere; în zonele urbane apar mahalalele
> Rămânere în urmă semnificativă în acţiunile de reabilitare urbană
Transport
> Sarcină semnificativă asupra mediului provocată de transport
> Calitatea şoselelor pavate se înrăutăţeşte
> Lipsa intersecţiilor de trafic şi a intermodalităţii
> Reţeaua de şosele secundare şi de conexiuni la şosele transversale este sub-dezvoltată
> Lipsă de integrare în serviciile de transport public în aglomerarea Budapesta;
> Nivel scăzut al serviciilor feroviare suburbane
> Transportul public nu este capabil să concureze cu mijloacele de transport private
> Dezvoltarea liniilor feroviare cele mai rapide este în urmă cu decenii
58
>
brusc
> Reţeaua de piste de bicicletă nu este continuă, iar facilităţile necesare (de ex. depozitare) nu sunt nici
ele disponibile
> Mediul social şi resursele umane
> Diferenţă puternică între infrastructura umană a districtelor şi a capitalei
> Cooperare slabă şi lipsă de armonie între serviciile instituţiilor din Capitală şi din Districte
> Rată ridicată de inactivitate în relaţie cu UE
> Număr mare de şomeri 'căzuţi' din prevederi
> Discrepanţă între structura de calificări a populaţiei şi nevoile pieţei muncii
> Lipsa resurselor umane complexe
Oportunități
Potenţial major de creştere pentru atracţia de multinaţionale şi pentru rolul de transfer de inovare către
est.
Amenințări
Nivel extrem de ridicat al corupţiei economiei bazate pe cunoaştere, iar municipalităţile inovatoare
scad mai mult încrederea întreprinderilor publice în regiunea concurentă a capitalei (Viena, Bratislava,
centrele de cercetări ale companiilor din Praga) care devin mai puternice, în comparaţie cu regiunea
Budapesta
> Risc de mediu din zonele poluate şi din Brownfield din Europa de Sud-Est
> Competitivitatea ţării şi capacitatea Budapestei sunt în scădere
> Râul Dunăre poate furniza protecţie sporită a mediului
> Transportul public şi-a pierdut atractivitatea
> Tendinţele economiei globale sunt astfel încât oamenii au tendinţa de a alege transportul privat;
> Centralizarea activităţilor de reţele de transport, creând valoare adăugată reală pot să nu se schimbe
sau ar putea deveni şi mai puternice
> Coeziunea socială slăbeşte.
Starea porturilor de pe Fluviul Dunărea este necorespunzătoare, iar transportul pasagerilor a scăzut
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 59
Grecia: Regiunea Attica
Analiza SWOT la nivel de afaceri
Puncte tari
Condiţii favorabile de producţie (clima); abundenţă de materii prime de calitate înaltă; forţă de muncă
cu mare experienţă şi calificată; prezenţă semnificativă în ţările vecine, procese de producţie certificate,
care asigură calitatea produsului final (HACCP, ISO).
Puncte slabe
Competitivitate slabă a producătorilor pe scară mică; investiţii private inadecvate în CTD; concentrare
pe C&D în oraşe, colaborare inadecvată în reţea cu institute de cercetare şi universităţi, pentru a
exploata oportunitățile de inovare; canale de distribuţie nedezvoltate; colaborare inadecvată în reţea
între companiile cu profil alimentar la nivel regional, naţional, transnaţional (clustering); penetrare
slabă pe pieţele mari şi bine dezvoltate din Europa Centrală şi de Vest.
Oportunități
Programe de CTD existente şi viitoare la nivel regional, naţional şi european; tendinţă globală către
dieta mediteraneană şi alimentele bio/funcţionale; Adoptarea standardelor de siguranță alimentară ale
UE; agro-turism; oportunități de colaborare în reţea între producători, industrii, centre de cercetare;
modernizarea IMM-urilor; exploatarea inovării pentru a soluţiona probleme din industrie (siguranţa
alimentelor, ambalare, managementul deşeurilor etc.).
Amenințări
Concurenţă internaţională crescută în preţul alimentelor, în calitate şi inovare; strategie naţională
inadecvată pentru dezvoltarea sectorului alimentar, bazată pe inovare; investiţii reduse în modernizare şi
infrastructură; birocraţie legată de dezvoltarea de investiţii relevante în CTD; mecanisme ineficiente
pentru informare şi conştientizare pentru tehnologie alimentară; transfer şi inovare în domeniul alimentar.
Analiză SWOT la nivelul cercetării
Puncte tari
Infrastructură de cercetare puternică pentru implementarea cercetării în sectorul agro-alimentar;
60
Cercetători cu competenţe şi pregătire înaltă, concentraţi în sectorul agro-alimentar; Programe şi
strategii de C&D; Implicare în proiecte internaţionale şi europene.
Oportunități
> Programe CTD existente şi viitoare, la nivel regional, naţional şi european;
> Cerere de noi produse alimentare şi tehnologii alimentare, cu valoare adăugată;
> Implicare mai mare în spaţiul de cercetare european.
Puncte slabe
> Colaborare inadecvată în reţea a instituţiilor;
> Colaborare inadecvată a entităţilor de cercetare cu Industria alimentară, pentru a identifica nevoie
efective ale aplicaţiilor de C&;
> Programe inadecvate de educaţie agro-alimentară;
> Inabilitatea entităţilor de cercetare de a evidenţia potenţialul de inovare al Industriei alimentare.
Amenințări
> Birocraţia legată de participarea entităţilor de cercetare la programe naţionale de C&D;
> Strategie naţională inadecvată pentru programele de C&D; Resurse financiare limitate pentru
cercetare;
> Finanţare inadecvată sau inconstantă pentru C&D.
Austria: Profil regional al Austriei Superioare
Informații generale2Provincia austriacă Austria Superioară cuprinde 11.982 km (înseamnă 14% din Austria), cu ¼
milion locuitori (înseamnă 17% din Austria, Statsitik Austria 2001), ceea ce rezultă într-o densitate a
2populației de 115 persoane/km2, puțin peste media austriacă de 96 persoane/km .
Are o parte considerabilă din diferite zone geografice și de producție agricolă, de la nord la sud:
dealurile Muhlviertel, câmpiile și văile râului Dunărea din Alpenvorland și zona muntoasă Voralpen, cu
câteva zone de tranziție.
În total, există 57.657 întreprinderi cu 583.063 angajați, situate în Austria Superioară. Acestea
produc 16/5% din Produsul Intern Brut Național al Austriei, rata de șomaj pentru anul 2009 fiind de 4%.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 61
Tendința pe termen lung a unor sectoare primar și secundar în scădere și un sector economic terțiar
(servicii) în creștere este, de asemenea, relevant în Austria Superioară. 33.662 ferme agricole erau
active în Austria Superioară în anul 2009. Zona agricolă cultivată de 557.008 ha constă, în principal, din
298.808 ha de teren arabil, 231.476 ha pășune intensiv utilizată, 24.331 ha pășune cu intrări scăzute
(inclusiv platourile alpine), 794 ha livezi și 10 ha vii.
Analiza SWOT
Puncte tari
Nivelul de afaceri
Camera de Comerț vede o relativă stabilitate a sectorului alimentar în Austria Superioară și în
anii crizei economice (2009) cifra de afaceri menținându-se stabilă (+1,4%, Wirtschaftskammer Upper
Austria, 2010). Există întreprinderi puternice, de vârf, active și pe piețele internaționale și care caută
cooperări diverse, de exemplu brutăria "Resch und Frisch" sau organizația de fructe, legume și murături
"efko". Unele întreprinderi de succes – de asemenea, în comparație și concurență internațională - sunt
situate în Austria Superioară (de exemplu, produse de tip bere, brânză, produse organice de brutărie).
Agricultura și produsele agricole au o imagine bună în ochii consumatorilor interni, cu produse de
calitate înaltă ("Genussland") legate de produse și gusturi regionale specializate. Consumatorii
apreciază înregistrarea produselor, diversitatea și specialitățile regionale. Furnizarea de produse
organice este în creștere, laptele nemodificat genetic fiind standard. Cooperările cu întreprinderile de
turism, gastronomie, sunt active și în creștere; există deja bune experiențe cu modele de cooperare (de
exemplu fermieri-morari-brutari, "Troad Baker"). Brandurile regionale rămân pe piață, în comparație
cu produsele fără nume din magazinele cu vânzare cu amănuntul. Majoritatea întreprinderilor sunt
active în cercetare și dezvoltare și sunt membre ale diferitelor organizații și asociații. Certificările
produselor și proceselor sunt folosite în mod obișnuit.
Nivelul de cercetare
Educația și cercetarea au o reputație înaltă și oportunități regionale bune cu facilități
specializate de educație superioară, un colegiu și unele cursuri la nivel universitar conducând la o
62
calificare profesională bună în Austria Superioară. Lebensmittel-Cluster din Austria Superioară și alte
facilități de cercetare sprijină cooperarea și schimbul de informații și opțiuni de inovare. Universitatea
de științe aplicate din Austria Superioară, în Wels, dezvoltă în prezent noi sisteme-test organice pentru
identificarea componentelor specifice sănătății din alimente, în special din alimentele funcționale.
Puncte slabe
Nivelul de afaceri
Austria Superioară – precum și Osterreich în totalitate – arată structuri mici de producție și
procesare, cu eficiență relativ redusă (costuri ridicate în producție, procesare, vânzări, logistică) în
relație cu capacitățile și cooperările internaționale competitive. Există o rată mică a cheltuielilor pentru
inovare. Concentrarea și puterea mare de piață ale întreprinderilor comerciale conduc la presiune
ridicată asupra producătorilor. Sectorul organic crește; în prezent, cererea este mai mare decât
posibilitățile de ofertă. Planurile de dezvoltare nu par a fi foarte larg răspândite, mai ales la nivelul
întreprinderilor mici. O cerere cu privire la îmbunătățirea ulterioară în toate secțiunile lanțului de
producție este avută în vedere de întreprinderi.
Nivelul de cercetare
O universitate specială în domeniul științelor vieții și al sectorului alimentar lipsește din Austria
Superioară pentru completarea întregii game de facilități educaționale și de cercetare. Există activități
de cercetare și în întreprinderile mici, dar la un nivel scăzut. Drepturile de proprietate intelectuală nu
sunt foarte larg răspândite, în special în întreprinderile mici.
Oportunități
Nivelul de afaceri
O bună dezvoltare a sectorul de produse inovatoare, comoditatea și produsele cu marcă specială
trebuie observate. Tendința către produse organice, alimente funcționale, inovatoare și produse de
îngrijire facilitează noi șanse pe piață. Dorința de cooperare a întreprinderilor din gastronomie și turism
este în creștere. Siguranța alimentară și posibilitatea de înregistrare a produselor oferă oportunități mai
bune pentru produsele de calitate înaltă, consumatorii apreciază înregistrarea, diversitatea și
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 63
specialitățile și mărcile regionale. Exporturile de alimente austriece sunt în creștere; produsele
austriece au o imagine de bine și de naturalețe pe piețele străine. Cererea de alimente pe piața globală
(de exemplu, laptele pe piețele asiatice) este în creștere.
Amenințări
Nivelul de afaceri
În general, în Austria sunt costuri mari cu manopera, costuri sociale, de mediu și de bunăstare a
animalelor. Există o presiune în creștere din partea produselor fără nume ale magazinelor cu vânzare cu
amănuntul. Se observă o tendință de stagnare sau de scădere în consumul de carne. Procesele cu
concentrare națională și internațională provoacă presiuni ridicate asupra pieței, iar concurența sporită
este provocată de investițiile companiilor internaționale în noile state membre UE, ceea ce rezultă în
concurență și importuri în creștere.
Croaţia: Districtul Istria
Analiză SWOT la nivelul întreprinderii
Puncte tari
> Produse regionale agro-alimentare recunoscute la nivel național
> Rețea bună de asocieri în domeniul afacerilor
> Orientare către export și către obținerea de noi tehnologii
> Sprijin puternic la nivel național și regional concentrat pe asociațiile de afaceri
> Pre-condiții excelente pentru producția organică și pentru produse conectate cu teritoriul
> Tradiție lungă în sector
Oportunități
> Piață sezonieră semnificativă în timpul verii
> Piață organică în creștere semnificativă
> Cerere în creștere pentru produse sigure și de calitate din partea consumatorilor cu atenție specială
pentru produse tipice
> Noi piețe care cer produse de calitate disponibile după aderarea la UE.
64
Puncte slabe
>
> Coordonare slabă între politicile C&D și marketing și strategiile de distribuție la scară largă
> Lipsa terenurilor arabile mari
> Număr made de întreprinderi mici, ne-eficiente
> Lipsa comunicării și coordonării între producători (sectorul privat) și autoritățile naționale (public)
> Lipsa produselor certificate.
Amenințări
> Lipsa disponibilității de tehnologii inovatoare
> Concurența pe piața globală și criza financiară la nivel mondial, care favorizează consumul de
produse mai economice și de calitate mai slabă
> Politica croată și cea europeană nu sunt întotdeauna eficiente în protejarea produselor PDO și PGI.
Analiză SWOT la nivelul laboratoarelor de cercetare
Puncte tari
> Competenţe ştiinţifice bune în sectoare productive strategice, cu o puternică abordare multidisciplinară
> Structuri universitare foarte bune
> Tendinţă de dialog cu sectorul alimentar privat, contribuind la difuzarea informaţiilor, creşterea
conştientizării etc.
> Relaţii cu institute/echipe de cercetare internaţionale.
Puncte slabe
> Lipsa infrastructurii pentru o cercetare mai eficientă şi mai concentrată
> Lipsa competenţelor de a răspunde adecvat la cererea consumatorilor
> Dificultăţi în satisfacerea nevoilor de cercetare a întreprinderilor mici
> Prezenţă limitată în laboratoarele de cercetare a resursei umane capabile să relaţioneze cu
întreprinderile şi să lucreze la proiecte încredinţate.
Oportunități
> Colaborare internaţională în reţea, de asemenea cu statele nou aderate, crescând posibilitatea de a
participa în proiecte de cercetare ale UE
> Creşterea conştientizării publicului pentru siguranţa şi calitatea produselor.
Abilitate limitată de cooperare cu privire la chestiuni tehnologice comune
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 65
Amenințări
>
cercetării
> Cunoştinţe puţine cu privire la oportunitățile financiare pentru întreprinderile care investesc în
activităţi de C&D
> Investiţii private slabe în activităţile de C&D / Lipsa de antreprenori mijlocii şi mari în sector, cu
capacitatea economică de a investi în activităţi de C&D
> Lipsa de sprijin în politica naţională pentru încurajarea CTD în sectorul agro-alimentar
> Sistem guvernamental nestimulant pentru cercetătorii tineri.
Serbia: Profil regional
Republica Serbia se învecinează cu următoarele ţări: Bulgaria, România, Ungaria, Croaţia,
Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Macedonia. Capitala Republicii este Belgrad. Clima
este temperat-continentală. Mulţumită reliefului favorabil şi condiţiilor climaterice, Serbia are
oportunități pentru diferite producţii agricole. Serbia are 5,1 milioane ha de teren agricol (0,60ha/
locuitor), din care 4,2 milioane ha reprezintă teren arabil (0, 50 ha/locuitor). Păduri: raportul cu zona
agricolă este mai bun decât în multe state europene (39:61%). Agricultura sârbă este caracterizată de o
structură nefavorabilă a proprietăţii, în special cu privire la creşterea vitelor în agricultură, care sunt
cele mai numeroase subiecte în agricultură şi care au cel mai mare impact asupra dezvoltării sale totale.
Aproximativ 80% din terenul agricol se află în proprietate privată. Restul de 20% este folosit de
companii cu structuri şi dimensiuni de proprietate diverse. Circa 1/3 din populaţia activă din Serbia este
angajată în agricultură. Rata de angajare în agricultură este printre cele mai ridicate din Europa şi arată
importanţa mare a agriculturii în economia naţională.
Republica Serbia are o mare capacitate de procesare în producţia de şeptel viu. Totuşi, nivelul de
utilizare rămâne mult sub capacităţile proiectate, unde majoritatea nu întrunesc standardele stabilite
pentru exportul cărnii; de asemenea, multe dintre ele nu îndeplinesc nici standardele naţionale
existente. Activităţile din domeniile cercetării şi dezvoltării sunt insuficient dezvoltate la toate
companiile, având în vedere numărul de angajaţi din acest sector, sau nivelul de investiţii financiare.
Problemele dominante care limitează îmbunătăţirea, modernizarea şi inovarea afacerilor sunt: preţul
Legislaţia Comunităţii Europene care cu greu şine pasul cu inovările tehnologice ivite din rezultatele
66
ridicat al cărnii crude pe piaţa naţională şi oferta insuficientă, piaţă naţională mică şi putere de
cumpărare scăzută a consumatorilor, piaţă comercială monopolizată şi bonificaţii ridicate ale marilor
lanţuri comerciale, concurenţă neloială şi un număr de fabrici care nu îndeplinesc standardele de
calitate corespunzătoare (răspuns nesatisfăcător al serviciilor de inspecţie), plată lentă a solicitărilor
(perioade lungi de plată), informare slabă a consumatorilor cu privire la noile produse, la calitatea şi
siguranţa diferiţilor producători, perioade scurte şi condiţii nefavorabile de creditare, ceea ce se reflectă
în investiţii insuficiente în dezvoltarea afacerilor, în probleme financiare (supra-îndatorare, insolvenţă,
lipsa activelor curente), bariere vamale şi nevamale şi proceduri complicate în fluxul exportului, lipsa
infrastructurii rutiere pentru transportul produselor (drumurile au caracter local) şi infrastructură
incompletă de afaceri.
Analiza SWOT a companiilor agro-alimentare (industria de procesare a cărnii):
Puncte tari
> Potenţial natural şi resurse bune de materii prime
> Capacităţi de procesare mari pentru producţia zootehnică
> Tradiţie în producţia şi exportul de carne de bună calitate
Puncte slabe
> Preţ ridicat al cărnii crude pe piaţa internă şi ofertă insuficientă, puterea de cumpărare a populaţiei
> Concurenţă neloială şi un mare număr de producători fără standarde de calitate
> Monopol pe piaţa comercială şi beneficii ridicate ale lanţurilor comerciale
> Plată dificilă a solicitărilor (date lungi de plată)
> Informare slabă a consumatorilor cu privire la noile produse, la calitatea şi siguranţa diferitelor produse
> Termene scurte şi condiţii de credit nefavorabile
> Probleme financiare (supra-îndatorare, lipsă de lichidităţi, lipsă de active funcţionale)
> bariere vamale şi nevamale şi proceduri complicate în fluxul exportului
Oportunități
> Investire în calitate şi în îmbunătăţirea calităţii produselor.
> Inovare în procesul de lucru şi în activităţile companiilor.
> Participare mai mare a companiilor de producţie pe piaţa internă.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
www.techfoodproject.eu www.madr.ro 67
>
> Activităţi mai mari legate de cercetare şi dezvoltare
> Investiţii în activităţi de marketing
> Obţinerea calităţii de membru în asociaţii de afaceri
> Cercetare ştiinţifică şi cooperare comercială la nivel naţional şi regional (piaţa UE şi non-UE)
Amenințări
> Introducere lentă a inovaţiilor şi ajustarea la noile cereri ale pieţei şi consumatorilor
> Conexiune slabă cu institutele de cercetare ştiinţifică
> Sprijin insuficient din partea fondurilor publice pentru internaţionalizarea afacerilor
> Participare mai mare a corporaţiilor transnaţionale (CTN) în producţia şi comerţul de produse agro-
industriale
> Concurenţă mai mare pe piaţa internaţională
> Implementare lentă a standardelor de calitate şi limitare a accesului pe piaţă din cauza îngrijorărilor
cu privire la siguranţa alimentară şi la igiena alimentelor
> Lipsa infrastructurii de drumuri pentru transportul produselor
> Infrastructură de afaceri slabă: reţea de canalizare, probleme cu apele menajere, deşeurile
abatoarelor etc
Creşterea producţiei şi a exportului
68
Proiectul TECH.FOOD a avut obiectivul principal de a crea o reţea de oameni de ştiinţă,
cercetători, institute şi companii care se pot adresa câtorva aspecte diferite legate de producţia
alimentară; fluxul de date este acum disponibil pentru toate întreprinderile, evident, este de mare interes
pentru cele mici şi mijlocii, care, de obicei, nu sunt capabile să sprijine proiecte de cercetare mari.
Aşa cum am menţionat deja, una din principalele ţinte ale Reţelei Transnaţionale Orizontale a
fost, de asemenea, promovarea participării întreprinderilor prin intermediul cooperării în reţea pentru
activităţile regionale. Proiectul a fost dezvoltat, de fapt, cu o mare contribuţie a IMM-urilor implicate în
domeniul cercetării şi producţiei agro-alimentare.
În timpul dezvoltării proiectului, s-a realizat un calup de conferinţe, seminarii (au fost
organizate mai mult de 100 evenimente şi iniţiative – la nivel local şi internaţional) şi s-au format
grupuri de lucru de experţi care au produs şi diseminat un flux de informaţii cu privire la producţiile de
alimente regionale tradiţionale, la comportamentul tipic al industriilor alimentare, dar şi la starea de
aplicare a noilor legi alimentare, a principiilor şi cerinţelor în diferite regiuni ale UE.
Reţeaua de competenţe este acum accesibilă pentru toţi stakeholderii implicaţi în producţia
alimentară şi consum, facilitând exploatarea rezultatelor în domeniu siguranţei şi calităţii alimentare.
Rezultatele principale sunt o disponibilitate crescută a instrumentelor tehnice şi ştiinţifice pentru
urmărirea şi înregistrarea producţiei alimentare, cu privire la atitudinea tradiţională a producătorilor
regionali.
Reţeaua de competenţe care a caracterizat proiectul TECH.FOOD poate fi o bază globală
pentru o platformă internaţională de cercetare alimentară, care să dezvolte diferite teme.
Cum să întărim capacitatea de inovare a întreprinderilor, implementând conştientizarea
consumatorilor a fost, de fapt, principala provocare cu care s-a confruntat Reţeaua Transnaţională
Orizontală TECH.FOOD.
Noua linie de luptă este, de aceea, bazată pe nevoile comune de îmbunătăţire a politicilor şi
instrumentelor, pentru a spori capacitatea de inovare agro-alimentară şi de a promova, cu privire pe
termen lung, o schimbare a mentalităţii în percepţia inovării şi a alimentelor.
Procesul de inovare trebuie intenţionat ca o interacţiune reciprocă între stakeholderi, aşa-
numitul sistem triplu helix. Pentru a fi eficienţi, este fundamental să abordăm slăbiciunea procesului:
creativitate în dezvoltarea inovării şi capacităţii de a împărtăşi cunoaştere.
Concluzii9.
Sinteză a proiectului TECH.FOOD Soluţii şi măsuri de intervenţie pentru transferul tehnologic şi inovare a sectorului agro-alimentar în regiunea sud est europeană
Parteneri de Proiect
Provincia Modena, Italia
Aster—Emilia-Romagna Science & Technology Association, Italia
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării, Bucureşti, România
Academia de Studii Economice Rurale, Bucureşti, România
Institutul de Cercetare în domeniul Cărnii, Ungaria
Universitatea Corvinus, Budapesta Facultatea de Ştiinţe Alimentare, Ungaria
Fundaţia Naţională Elenă pentru cercetare, Grecia
Camera de Comerţ şi Industrie, Atena, Grecia
Camera de Comerţ a Austriei de Nord, Austria
Institutul Federal de Economie Agrară, Austria
CATT Innovation Management GmbH, Croația
Agenţia pentru Dezvoltare Rurala, Istria Ltd Pazin, Croația
Institutul de Economie Agrară din Belgrad, Serbia
TECH FOOD
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Bulevardul Carol I Nr. 2-4, Bucureşti Romaniawww.madr.ro
Website: http://www.techfoodproject.eu
Conținutul acestui material nu reprezintă neapărat poziția oficială a Uniunii Europene.
Acest material este cu titlu gratuit și a fost realizat în cadrul proiectul TECH.FOOD.