multimedia si hipermedia

8/17/2019 Multimedia Si Hipermedia

1/11

Multimedia ișHypermedia în predare

i învă areș ț[Toma Marius Info an III]

Tehnologia este focul de tabără în jurul căruia vom spunepove tile noastre...ș Laurie Anderson

Metoda multimedia de învă are nu este ceva nou.Ea este esutăț ț în structura copilăriei noastre. . . Tom Boyle

biective! ". #efinim multimedia i hipermedia din istoricșp$nă în perspective actuale.

%. Activită i de proiectare a lec iei de clasă corespun&ătoareț țpentru fiecare tip de produs multimedia ' hipermedia.

Introducere în multimedia i hypermedia:ș

Trăim într(o lume multimedia) înconjurată de comple*eimagini) mi care i sunet. #eci) poate că esteș șsurprin&ător faptul că o parte a evolu iei noastre umane sa concentratț

pentru a face tehnologia noastră care reflectă culoarea i larma așceea ce ne înconjoară. Tehnologia educa ională) multimediața fost i este în cre tere de ceva timp. +nvă area multimedia) ba&ată peș ș țcalculator a fost folosită din ",--) iar metode multimedia non(computerau fost folosite înca de la începuturile învatamatului.ypermedia vine ca unconcept inso itor al multimediei.ț


2/11

Multimedia i hipermedia: Cum se deosebesc?ș /a i alte tehnologii educa ionale)ș ț oamenii găsesc cele douăconcepte) prea aproape de a se distinge între ele.

Multimedia înseamnă pur i simplu 0media multiplă0 sau o combina ieș țde mass(media. Media poate fi în continuare! imagini) sunet)mi care video) anima ie) i'sau elemente de te*t combinate într(unș ț șprodus al cărui scop este de a comunica informa ii.ț

ipermedia se referă la 1lin2ed media1 i i i are rădăcina într(un conceptș șde&voltat de 3annevar Bush 4",5-6)

în articolul său reper! 7As 8e MayThin2.1 +n ",9:) Bush a propus un 0meme*0 ma ină) care ar permiteșoamenilor acces rapid la elementele de informa ii ale căror în elesuri auț țfost conectate) dar care au fost depo&itate în locuri diferite.

;n ",-anadu care este ba&at pe ideea lui Bush.șBoyle)4",,?6 prin acest sistem) elementele de informare din întreaga lumeurmau să fie conectate în mod logic cu lin2(uri. #e e*emplu) s(ar puteaselecta 0măr0 i ob ine informa ii cu privire la toate conceptele legate) cumș ț țar fi copacii)fructele)

chiar i grădina Edenului. Tehnologia la acel moment așfost inadecvată pentru a produce o astfel de ba&a de date) dar ideea a fostprecursorul din sistemele hipermedia de astă&i) în care informa ii stocate înțdiverse medii sunt conectate 4de multe ori prin intermediul

internetului6)astfel avem termenul de hypermedia.

;n tehnologiile actuale) cum ar fi bro@serele de ;nternet) sistemele decrea ie a ba&elor de date)de asemenea multe tehnologii multimedia suntț


3/11

sisteme hypermedia. Aceasta sunt) elementele media care sunt legate cubutoane clic2 pentru a selecta meniuri.

#$nd clic2 pe ele sau selectareaunui element trimite utili&atorul la alte articole cone*e.

Acest capitol oferă multe e*emple de produse hypermedia toate sunt deasemenea multimedia. /ombinarea media) cum ar fi video i audio cu te*tșle face multimedia capacitatea de a ob ine de la un element media la altulținforma ii le face hypermedia.ț

Tipuri de sisteme multimedia i hypermediaș

istemele multimedia i hypermedia vin într(o varietate de hard@are)șsoft@are i configura ii media i p$nă de cur$nd) au fost) de obicei)ș ț șclasificate ca echipamente de stocare interactive #3; 4digital videointeractiv6) /#CM(urile 4#isc compact read(only memory6) digitalversatile4#3#(uri6 i alte tehnologii) inclusiv /#(ul 4#isc compactșinteractiv6) i /#(uri foto 4foto compact discuri6. #ar) schimbări dramaticeș

în capacită ile soft@are(ului de pre&entare) precum i declinul în utili&areaț șsistemelor de videodisc) au schimbat focali&area a acestui sistem de

clasificare. Mediul pe care multimedia este astă&i din ce in ce maipre&entată este internetul.

Acest capitol se concentrea&ă asupra a cinci tipuri de formate multimedia 'hipermedia. Drimele două sunt de&voltate de companii i v$nduteședucatorilor i altor consumatori celălalte trei sunt sisteme de&voltate deșun autor pe care educatorii i al ii le pot utili&a pentru a de&volta produseș țproprii.

achete soft!are multimedia " hypermedia comerciale


4/11

Acestea sunt produse preambalate de&voltate de companii de editare desoft@are i oferă o varietate de medii) inclusiv anima ie) video) audio i lin2(ș ț șuri către ;nternet. Tendin a este ca cele mai multe pachete de soft@are săținclude toate aceste caracteristici.

achete comerciale videodisc interactive

Dana la apari ia /#(CM(uli i stocarea pe #3#(media) discurile videoț șinteractive4;3#6 au fost suportul de stocare i alegerea full(motion video înșcombina ie cu te*t i imagini statice.ț ș

Instrumente de authorin#: soft!are$ul de pre%entare

oft@are folosit pentru) o combina ie de te*t) imagini statice) audio iț șanima ie. /apacitatea sa a crescut i oferă acum capabilită i i include maiț ș ț șmulte caracteristici din acelea i categorie cum ar fi că înglobea&ă audio iș șvideoclipuri.

Instrumente de authorin#: produc ie video i sisteme de editare&ț ș

3ideo(urile digitali&ate au fost pentru o vreme dificil de produs sau editat ișau fost utili&ate pentru a captura în principal perioade scurte de videoclipuripentru utili&are în domeniul multimedia ' hipermedia. isteme noi de editarevideo au schimbat acest lucru. Acum oricine)chiar i utili&atori mai pu inș țe*perimenta i din punct de vedere tehnic pot produce profesionali&ăriițvideo ori crea filme cu o varietate de efecte speciale.


5/11

• Instrumente de authorin#:

'iteme de crea ie multimedia"țhipermedia

Aceste sisteme) de asemenea) au parcurs un lung drum încă de la primele

versiuni. Ele sunt tot mai capabile) permi $nd utili&atorilor să includă multețdintre caracteristicile ce ei le văd în produse profesionale cu un modsubstan ial de u urin ă.ț ș ț istemele hypermedia publicate ca documente depagini @eb repre&intă) de asemenea) o tehnologie puternică a viitorului.

Impactul actual i viitor al: Multimedia i Hypermediaș ș în (duca ieț

Actualele utili&ări educa ionale pe scară largă de multimedia i sistemeleț șhypermedia preveste te o dependen ă chiar mai grea pe acestă categorieș țde produse în sălile de clasă ale viitorului. Educatori recunosci folosesc aceste sisteme atunci c$nd văd c$t de puternice sunt) iar ș

acestea le oferă capabilită i pentru a spori învă area în clasă!ț ț

) Motiva iaț . Drogramele hypermedia oferă op iuni variate iar majoritateațoamenilor par să se bucure de utili&area lor. tuden ii care se luptă) deț

obicei) pentru a finali&a un proiect sau un termen de lucrare de cele maimulte ori va aborda un proiect hipermedia cu entu&iasm. Mc/arthy 4",5,6se numără printre cei care consideră că cea mai importantă caracteristică ahypermedia este capacitatea sa de a încuraja studen ii să fie activi înțprocesul de înva are.ț

) *le+ibilitate. Drogramele hypermedia se pot desfa ura pe diverseșinstrumente i oferă ceva consistent pentru studen i care e*celea&ă înș țoricare din ceea ce numim 0inteligen e0. #e e*emplu) un student care nuțpoate fi bun la e*primare scrisă) dar are aptitudini vi&uale se poatedocumenta prin învă area cu imagini sau sunet.ț


6/11

) ,e%voltarea abilită ilor creative i de #-ndire critică&ț ș Accesul imens launelte precum! hyperte*t i hypermedia deschide o multitudine de căișcreative pentru studen i i profesori. Marchionini 4",556 se referă laț șhypermedia ca un mediu lichid care necesită în mod constant ca cel care

înva ă să ia deci&ii i să se evalue&e progrogresiv. El afirmă că acestț șproces îi for ea&ă pe elevi aplice abilită i de g$ndire de ordin superior.ț țTurner i #ipinto 4",,%6 raportea&ă că mediul hypermedia încurajea&ășelevii să g$ndească în termeni de metafore) îi ajuta sa fie introspectivi) ișdă fr$u liber imagina iei lor.ț

) .mbunătă irea abilita ilor de proces i scriere&ț ț ș Turner i #ipinto 4",,%6șa găsit) de asemenea) că e*punerea la hypermedia ca instrumente decrea ie) îi ajută pe elevi) oferindu(le o nouă i perspectivă diferită asupraț ș

modului de organi&are i pre&entare.ș +n schimbul vi&uali&arii scrisului lor caun singur flu* lung de te*t) studen ii acum îl văd ca pe bucă i de informa iiț ț țcare urmea&ă să fie legate între ele.

tili&area intensă a societă ii noastre a hiperte*tului ' hipermedia pentru ațcomunica informa ii pare probabil sa se e*tinda in viitor. =umărul dețaccelerare de pagini 8orld 8ide 8eb pe internet este dovada că corelareadatelor cu hiperte*t i hipermedia este o modalitate eficientă de a pre&entaș

i a adăuga valoare corpurilor mari de informa ii. Milioane de oameni auș țpublicat documente hypermedia pe a a numitul serviciul de ;nforma ii cuș ț1superautostradă1 în speran a de a atrage spectatori) cititori)sauțascultători.

#e asemenea) instrumente de hypermedia pot permite evaluări sofisticate în cadrul procesului de învă are. +n procesul de utili&are ațhypermedia)oamenii spune că 0lăsa o piesa0care ar putea ajuta profesoriisă anali&e&e modul în care abordea&ă elevii sarcinile de învă are. +nț

sistemele hypermedia viitoare s(ar putea aplica tehnici de recunoa tere așunui anumit model din domeniul inteligen ei artificiale pentru a ajutațunită iile de înva ăm$nt să evalue&e studentul'elevul în stăp$nirea deț țabilită i cognitive.Bagui 4",,56 spune că multimedia poate avea capabilită iț țunice pentru a facilita învă area din cau&ă că multimedia se aseamnă cuț


7/11

modul natural prin care oamenii înva ă ) i anume! prin informa iiț ș țvi&uale)auditive i imagini.ș

Cercetări privind impactul multimedia i sistemele hypermediaș

+n timp ce unii recen&ori au încercat să surprindă contribu iile unice alețacestor sisteme de instruire) strategii au constatat că beneficiile multimediapar să se centre&e pe capacitatea de a oferi studen ilor multiple canale prințcare pot procesa informa ii. /u toate acestea) cercetătorii sunt precau i cuț țprivire la recomandarea de multimedia pentru a sprijini anumite tipuri de

învă are.ț

@an i Mes2ill 4",,-6 au e*aminat c$t de eficient este modul în careșprodusele hypermedia actuale îi ajută pe studen i pe partea de g$ndirețcritică în lectură sau limba.Ei au anali&at produsele hipermedia cu privire lac$t de bine sunt reali&ate pe ba&ă de răspuns la predare i învă are dinș țliteratura de specialitate) adică) activită i de instruire) care 0Dlasa întrebărițgenerate de student la centrul de învă are. . .ț 4 i să încuraje&e6 oȘconstatare a problemelor precum i re&olvarea acestora prin abordareașunei g$ndirii critice 0. Ei au evaluat 9: de programe hypermedia din

literatura de specialitate folosind criterii în trei domenii! articole tehnice)articole pe ba&ă de răspuns) i probleme de clasă. Majoritatea celor 9: deșproduse erau în format /#(CM) "< au folosit o combina ie de /#(CM iț șvideodisc) i patru au folosit un program pe calculator. Ei au descoperit cășcele mai multe produse au fost corecte din punct de vedere tehnic i legateșbine cu subiectele discutate în clasă) însă doar c$teva au fost conceputepentru a promova metodele ba&ate pe răspuns care promovea&ă g$ndireacritică.

+ntr(o altă anali&ă a impactului hypermedia asupra modului de în elegere ațsubiectului predat in clasa de către student) #illon i Fabbard 4",,56 aușreluat studiul reali&at de @an i Mes2ill. Ei ajung la conclu&ia că!ș


8/11

G Avantajele principale ale hipermedia revin studen ilor care fac căutărițrapide prin intermediul unor informa ii lungi sau resurse multiple. Dentruțalte scopuri) hypermedia i resursele non(hypermedia par la fel de utile.ș

G /ontrol sporit pentru studen ii cu aptitudini superioare studen i cuț țaptitudini mai reduse par a e*perimenta cea mai mare dificultate cuhypermedia.

G tilul Elevului ajuta la determinarea dacă anumite caracteristicihipermedia sunt eficiente în diferite situa ii de învă are. studen ii pasivi potț ț țprofita mai mult de la punctul de plecare oferit de hypermedia) în timp cestuden ii mai capabili i care sunt mai dispu i să e*plore&e pot săț ș șe*ploate&e alte caracteristici hipermedia.

Cercetări privind proiectarea de multimedia i 'isteme deșhypermedia

temler 4",,?6 a revi&uit conclu&iile privind caracteristicile multimedia'hypermedia care ar putea avea un impact privind eficacitatea potentiala aacestor sisteme! de design de ecran) de control al studentului i deșnaviga ie) utili&area feedbac2(ului)video i elemente audio. descoperirileț șsale sunt prea e*tinse pentru a oferi un tratament adecvat aici.

G #esign instruc ional. temler recomandă de&voltatorilor să anali&e&ețfiecare element dintr(un produs multimedia pentru a determina care estemai potrivit pentru studen i.ț

G #esign ecran. Ecranele bine concepute trebuie să capte&e atentiastuden iilor asupra lec iei 0) să de&volte i să men ină interesul) săț ț ș țpromove&e prelucrarea de informa ii) i un angajament între student iț ș ș

con inut) ecranul trebuie sa îi ajute pe studen i să găsească i săț ț șorgani&e&e informa ii) i de asemenea să sprijine o navigare u oară prinț ș șlec ii.ț


9/11

G ;nterac iunea i feedbac2(ul. Trebuie păstrat pe acela i ecran cuț ș ș întrebarea iar răspunsul studentului să ofere feedbac2 imediat. 3erifica ițdacă răspunsurile sunt corecte i în ca& contrar să oferim indicii pentrușrăspunsurile incorecte. Heedbac2(ul croitor al răspunsului corect trebuie să

ofere încurajare)însă sa nu facă divertisment pentru ca altfel studen ii oferățrăspunsuri gre ite mai degrabă dec$t pe cele corecte.ș

Chestiunile le#ate de multimedia i hipermedia utili%ate înș(duca/ie

Drofesorii i(au e*primat mai multe preocupări recente despre noua culturăș

media i rolul său în educa ie. /ateva dintre acestea sunt descrise aici.ș ț ;mportan a critică a competen ei mediatice. #upă cum averti&ea&ăț țMergendollar 4",,?6) tehnologii) cum ar fi multimedia sunt o binecuv$ntareechivocă. Ele ne ajută să comunicăm informa ii mai e*peditiv) dar nu nețajută să anali&ăm dacă sunt sau nu informa ii e*acte) relevante) sauțcurente. /u c$t avem mai multe informatii) importan a lor devine mai pu inț țcritică.

0imitări ale hypermedia. /u toate ca multimedia ' hipermedia repre&intăsistemele cu adevărat de comunicare at$t acum) c$t i în viitor) utili&areașaceste resurse în educa ie este îngreunată de mai multe probleme!ț

G ;ntensitatea hard@are. Dentru a profita din plin debeneficiile tehnologiei hypermedia) studen ii au nevoie de timp i ampleț șabilita i de de&voltare on(line. Acest lucru pre&intă o problemă înțmajoritatea sălilor de clasă din cau&a numărului insuficient calculatoare.Droblema este e*acerbată atunci c$nd sunt disponibile computerele nusunt configurate pentru crea ie hypermedia.ț


10/11

) 0ipsa de formare. #e i programele hypermedia au devenit din ce in ceșmai u or de utili&at) acestea necesită pregătire i abilită i digitale. #inș ș țpăcate) formarea studen iilor pe această categorie nu este o prioritate dețv$rf în cele mai multe districte colare.ș

) 1vem nevoie de proiec ie&ț Drofesorii vor adesea să proiecte&estuden ilor 0Droiecte hypermedia pe ecrane de mari dimensiuni cum ar fițpanou L/# sau un proiector video. Acest lucru necesită o piesăsuplimentară de hard@are) astfel înc$t fiecare clasă nu poate avea o astfelde setare. solu ie de compromis ar fi utili&area unui convertor carețpoate proiecta semnalul de calculator pe un televi&or mare 'monitor.

) robleme le#ate de memorie i stocareș . n proiect hypermedia

poate umple o cantitate enormă de spa iu de stocare pe hard dis2(ul unuițcalculator iar fi ierele de sunet i video digiti&at sunt principalii vinova i.ș ș ț


11/11

multimedia si hipermedia

Documents