navigatie estimata si costiera. sem 2

INDRUMAR DE LABORATOR

NAVIGATIE ESTIMATA SI COSTIERANEC II

Navigatie costieraRepere costiere de navigatie Semnalizarea maritima costiera cuprinde complexul de mijloace destinate sigurantei navigatiei maritime, in diferite conditii de navigatie, in apropierea coastei: mijloace pentru balizarea paselor, intrarilor in porturi, canalelor si rurilor deschise traficului maritim; mijloace pentru avertizarea navigatorilor de existenta pericolelor de navigatie; repere de navigatie costiera folosite pentru determinarea pozitiei navei prin observatii de la larg. Reperele costiere de navigatie folosite in scopul mai sus enuntat sunt: farurile, geamandurile, navele far si orice obiect vizibil de la larg, de pozitie cunoscuta si de dimensiuni astfel inct pe harta sa apara punctiform sau pe o suprafata restrnsa. Obiectele vizibile pe coasta a caror pozitie este trecuta in harta prezinta o mare utilitate in practica navigatiei costiere. Asemenea repere sunt: turnurile si turlele bisericilor, cosurile fabricilor, diferite constructii izolate sau care se detaseaza usor prin formele lor de cele din jur, vrfurile evidente ale movilelor sau ale altor forme topografice, stnci, insule mici, capuri inalte si detasate. O problema de o importanta deosebita in observarea reperelor costiere de navigatie este identificarea precisa a acestora. De regula inti se identifica cu atentie si precizie reperul de navigatie si dupa aceea se executa observatia pentru determinarea pozitiei navei. Mijloacele de semnalizare maritima costiere si plutitoare au determinate culoarea, forma, caracteristica luminii si semnalul sonor in functie de rolul pe care il indeplinesc. Toate mijloacele de semnalizare maritima expun un semn de zi, de un anumit tip, folosit pentru identificarea lor : in cazul farurilor acestea sunt culoarea si tipul constructiei; in cazul structurilor mici semnele de zi constau din forme geometrice colorate, denumite panouri de zi. Pe timpul noptii mijloacele de semnalizare maritima sunt identificate cu ajutorul caracteristicilor luminii (trecute in harti). Clasificarea luminilor se face : a) dupa secventele intervalelor lumina/intuneric aratate: lumini fixe - luminile care sunt expuse fara intreruperi sau schimbari ale caracteristicilor ; lumini ritmice - toate celelalte lumini, in afara celor fixe, care expun o secventa a intervalelor de lumina si intuneric, intreaga secventa fiind repetata identic la intervale regulate ; lumini alternative - luminile care expun diferite culori in timpul fiecarei secvente . b) dupa intensitate: lumina mare - este o lumina foarte intensa emisa dintr-o constructie fixa sau dintr-un amplasament maritim. Luminile mari cuprind luminile

principale de pe coasta maritima si luminile secundare. Luminile principale de pe coasta sunt acele lumini mari stabilite pentru aterizarea la coasta dinspre mare si pentru a marca pasajele de-a lungul coastei de la un promontoriu la altul. Luminile secundare sunt acele lumini mari plasate la intrarile portului si alte puncte unde este ceruta intensitate mare si un coeficient de siguranta in functionare mare. lumina mica - de obicei expune o lumina de intensitate joasa pna la moderat. Luminile mici sunt stabilite in porturi, de-a lungul canalelor si rurilor, in puncte izolate. De obicei sunt numerotate, colorate si au caracteristici luminoase si sonore care sunt parte a sistemului de balizaj lateral. Farurile sunt constructii speciale la coasta, vizibile la mare distanta, de forme si culori diferite astfel ca sa poata fi recunoscute usor pe timpul zilei si prevazute cu mijloace de semnalizare luminoasa, pentru observarea si identificarea lor pe timpul noptii. Lumina farurilor poate fi alba, rosie sau verde. Caracteristica unui far este constituita din: culoarea luminii, felul semnalului luminos sau al eclipsei (intervalul de intuneric dintre semnalele luminoase) si perioada lui. Perioada caracteristicii unui far este intervalul de timp, exprimat in secunde, in care se transmite semnalul luminos dupa care se repeta in serie.

Principiul determinarii pozitiei navei Punctul estimat al navei poate fi afectat de o serie de erori datorate: conditiilor hidrometeorologice, acuratetei guvernrii navei, aparaturii de navigatie etc.. Pentru executarea unei navigatii n sigurant punctul estimat trebuie verificat ori de cte ori conditiile permit prin procedee de navigatie ce au la baz observatia asa cum sunt: navigatia costier, astronomic sau electronic. La navigatia n apropierea coastei apar cele mai multe pericole de navigatie (funduri mici, epave, stnci, recifuri etc.) si de aceea navigatia costier trebuie s se execute cu mare precizie. Principiul determinrii pozitiei navei consta in obtinerea pe baza observatiilor costiere a doua sau trei linii de pozitie, la intersectia carora se afla punctul navei. Uneori datorita erorilor ce afecteza observatiile cele trei linii de pozitie nu se intersecteaza dupa un punct ci doua cte doua dupa trei puncte ce formeaza un tringhi al erorilor. Rezolvarea triunghiului erorilor va fi tratata la procedeele de determinare a punctului corespunzatoare. Liniile de pozitie pot fi obtinute prin executarea unor observatii simultane sau succesive. Punctul navei determinat prin intersectia a dou sau mai multe linii de pozitie obtinute ca rezultat al unor observatii simultane se numeste punct observat. Punctul navei obtinut prin intersectia unor linii de pozitie determinate pe baza unor observatii succesive se numeste punct observat-estimat. Punctul observat-estimat contine erorile estimei efectuate ntre observatii fapt pentru care trebuie s se urmreasc o tinere ct mai exect a acesteia ntre momentele executrii observatiilor.

Se recomand ca atunci cnd conditiile de navigatie si observatie permit, s se aplice cu prioritate procedeele determinrii punctului cu observatii simultane. n cazul cnd nava stationeaz se consider observatiile simultane, indiferent de intervalul de timp care le separ. Cu o singur linie de pozitie nu se poate determina pozitia navei. Cu toate acestea o linie de pozitie poate ajuta conducerii navei la aterizri, evitarea unor pericole de navigatie etc.

Linii de pozitie costiere Linia de pozitie este locul geometric al punctelor de pe suprafata Pamntului, din care msurtorile la reperele de navigatie observate au aceeasi mrime. Dup natura observatiilor care stau la baza obtinerii liniilor de pozitie, acestea pot fi: linii de pozitie costiere, astronomice, radio. n navigatia costier se folosesc urmtoarele 5 linii de pozitie: 1. dreapta de relevment; 2. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal (sau locul de egal diferent de relevment); 3. cercul de egal distant msurat la un obiect; 4. aliniamentul, determinat de 2 obiecte; 5. linia de egal adncime a apei (linie batimetric, izobat). Dreapta de relevment Dreapta de relevment se consider locul geometric al punctelor din care un obiect se vede fat de directia nord adevrat sub acelasi unghi. Arcul de cerc capabil de un unghi orizontal ntre doua obiecte Este locul geometric al tuturor punctelor din care doua repere se vad sub acelati unghi. Unghiul orizontal dintre doua repere () se msoar cu ajutorul sextantului sau se determin ca diferent dintre valorile unghiulare ale relevmentelor la cele doua repere. Pentru trasarea liniei de pozitie pe harta Mercator procedam astfel: a) < 900 se unesc punctele reprezentnd cele 2 obiecte; se traseaz spre larg din cele 2 puncte A, B semidrepte ce fac cu linia ce le uneste un unghi egal cu 900 - . la intersectia semidreptelor se afl centrul arcului de cerc capabil de unghiul ; se traseaza arcul de cerc.

De asemenea centrul arcului de cerc capabil mai poate fi obtinut la intersectia uneia din dreptele ce fac cu AB 900 - si mediatoarea segmentului AB. b) > 90 se unesc punctele reprezentnd cele 2 obiecte; se traseaz spre coasta din cele 2 puncte A, B semidrepte ce fac cu linia ce le uneste un unghi egal cu - 900; la intersectia semidreptelor se afl centrul arcului de cerc capabil de unghiul ; se traseaza arcul de cerc.

Centrul arcului de cerc mai poate fi obtinut prin intersectia uneia dintre dreptele trasate anterior si mediatoarea segmentului AB. Cercul de egal distant Este locul geometric al tuturor punctelor egal departate de un reper. Avnd un reper A si o distanta msurat de la acesta (Fig. 3.2.3), trasarea riguroas pe harta Mercator a cercului de raz d cu centru n A va genera o curb nchis a crei deformatie este orientat de-a lungul meridianului.

n navigatia costier distantele msurate la repere sunt considerabil mai mici de 30 Mm, iar latitudinile la care se navig sunt inferioare celei de 600. n aceste conditii erorile ce apar sunt neglijabile. Aliniamentul Este locul geometric al tuturor punctelor din care doua repere se vad in acelati plan vertical. Pe harta Mercator aliniamentul se traseaz ca o dreapt obtinut prin unirea reperelor ce constituie aliniamentul.

Linia de pozitie este determinat cu att mai precis cu ct aliniamentul este mai sensibil. Spunem c aliniamentul este sensibil atunci cnd distanta dintre observator si primul reper este mic si distanta dintre repere este mare. La sensibilitatea aliniamentului contribuie si forma si dimensiunile reperelor, preferndu-se obiecte subtiri si nalte. Linia de egal adncime a apei Este curba ce uneste punctele in care apa are aceeasi adncime. n functie de scar, hrtile contin linii batimetrice (izobate), ca liniii de egal adncime a apei. Variatia adncimilor dintr-o anumit zon contribuie la precizia folosirii izobatelor ca linii de pozitie n navigatia costier. Astfel, la variatii lente ale adncimilor, linia de egal adncime este neconcludent pentru determinarea punctului. Liniile de egal adncime sunt folosite n practica navigatiei costiere n conditii de vizibilitate redus, si n general n conditii de navigatie nesigure. n apele fr maree, sondajele msurate cu sonda ultrason trebuie corectate n functie de pescajul navei. n apele cu maree acestea trebuie corectate si n functie de nltimea mareei fat de nivelul zero al hrtii.

Procedee de determinare a pozitiei Determinarea pozitiei navei cu relevmente Liniile de pozitie se obtin prin masurarea cu alidada montata pe repetitorul giro (Rg) sau compasul magnetic (Rc), situatie in care se foloseste o alidada dintr-un material amagnetic. Procedeul ofera expeditivitate si o buna precizie, masurarea relevmentelor fiind comoda si sigura. Pentru o buna precizie este important sa se urmareasca eliminarea posibilelor erori si sa se acorde o atentie deosebita la alegerea reperelor si masurarea relevmentelor. Astfel trebuie avute in vedere urmatoarele criterii: obiectele sa fie vizibile de la alidada si sa fie trecute cu precizie in harta; relevarea cu prioritate a obiectelor situate la o inaltime ct mai mica fata de orizont, pentru eliminarea erorii date de inclinarea alidadei. Aceasta regula trebuie respectata in primul rnd atunci cnd marea este montata; relevarea cu prioritate a reperelor mai apropiate de nava; alegerea reperelor astfel inct sa ofere o intersectie favorabila a liniilor de pozitie; unghiul optim de intersectie este 900 pentru determinarea cu doua relevmente, 60o sau 120o cnd se folosesc trei repere; sa se identifice cu atentie reperele; sa se masoare relevmentele la timp ct mai scurt unul dupa altul, incepnd cu cel mai apropiat de axa longitudinala a navei si terminnd cu cel mai apropiat de travers; pe timpul noptii, relevarea mai inti a farurilor cu semnalul luminos mai scurt

si apoi a celui cu semnal luminos mai lung; mentinerea alidadei in planul vertical al obiectului observat pe timpul masurarii. Determinarea pozitiei cu trei relevemente simultane Algoritm: se identifica reperele si se masoara relevementele la timp ct mai scurt unul dupa altul tinnd cont de ordinea recomandata; simultan se citesc ora si lochul; se convertesc relevmentele (din relevment giro sau compas in relevment adevarat) si se traseaza pe harta; se determina pozitia navei ca fiind: o punctul de intersectie al celor trei drepte de relevment (caz ideal foarte rar intlnit);

o centrul de greutate al triunghiului erorilor (obtinut prin intersectia doua cte doua a celor trei drepte de relevment dupa trei puncte), atunci cnd acesta are laturile mai mici de o mila marina; prin eliminarea erorii sistemetice ce afecteaza masuratorile cu una din metodele: a) Procedeul triunghiurilor asemenea: se reduce sau se mareste valoarea celor trei relevmente cu 20-50, obtinndu-se un nou

triunghi, asemenea cu primul. Punctul se afla la intersectia dreptelor ce unesc vrfurile de acelasi nume. b) Procedeul locurilor de egala diferenta de relevment: se calculeaza unghiurile = RB RA si = RC - RB ca diferente intre relevmentele la primul si al doilea reper si, respectiv, al doilea si al treilea. Punctul se obtine la intersectia arcelor capabile de unghiurile si . Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesive la doua obiecte Algoritm : Se releveaza obiectul A in relevmentul RA si, simultan, se citesc ora bordului si lochul (cl1). Se traseaza relevmentul adevarat RA prin reperul A ; intersectia acestuia cu drumul navei este punctul Z1 ; in momentul cnd apare in vedere obliectul B, se ia relevmentul RB la acesta. Simultan se citesc ora bordului si lochul (cl2), Se traseaza relevmentul adevarat RB prin reperul B ; se calculeaza distanta parcursa de nava in intervalul de timp dintre observati : m = f (cl2 cl1) ; cu o deschizatura de compas egala cu m si cu originea in Z1, se intersecteaza drumul navei in Z2, care reprezinta punctul estimat al navei in raport cu Z1 ; se traseaza relevmentul RA prin Z2 si la intersectia dreptei de relevment transportata RA cu relevmentul RB se obtine punctul observat-estimat al navei Z.

Determinarea punctului navei cu doua relevmente succesive la un singur obiect Presupunnd ca avem in vedere un singur reper A, punctul navei se determina cu doua relevmente succesive la acesta, prima dreapta de relevment R1 fiind transportata pentru momentul ultimului relevment R2, functie de drumul D urmat de nava si distanta

m parcursa in intervalul de timp dintre observatii (astfel inct sa existe o variatie a relevmentului de minim 30 ). Rezolvarea grafica pe harta este similara cu cea prezentata pentru cazul determinarii punctului navei cu doua relevmente succesive la doua obiecte.

Determinarea punctului navei cu doua unghiuri orizontale Consideram ca avem in vedere trei repere A, B si C la care se masoara unghiurile orizontale intre A si B respectiv intre B si C. Pentru a determina punctul navei cu cele doua unghiuri orizontale se folosesc frecvent urmatoarele doua procedee : Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile si ; Procedeul segmentelor. Prezentam in continuare aceste doua procedee. Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile si Presupunnd ca observatiile sunt simultane, punctul navei se obtine prin trasarea arcelor de cerc capabile de unghiurile si , care se construiesc pe harta. La intersectia celor doua arce de cerc se afla punctul observat al navei Z.

Procedeul segmentelor Se realizeaza urmatoarele constructii geometrice: Din punctul central B se traseaza dreptele BF si BG, care formeaza cu AB si BC unghiurile 90 - si respectiv 90 - ; Din A si C se ridica perpendicularele AH si CL, pe AB si respectiv CB. Acestea intersecteaza dreptele BF si BG in M si respectiv, P; Se unesc intersectiile M si P. Piciorul perpendicularei Z coborta din B pe dreapta MP reprezinta punctul observat al navei Z.

Determinarea punctului navei cu distante Cazul distantelor simultane Distanta masurata la un reper de navigatie determina o linie de pozitie de forma unui cerc, care are centrul in reperul observat si raza egala cu distanta masurata. Consideram ca s-a masurat distanta d1 la reperul A si distanta d2 la reperul B. Pentru determinarea pozitiei navei se traseaza cele doua cercuri de egala distanta, de raza d1 si respectiv d2, avnd centrele in A si B; la intersectia lor se obtine punctul navei Z.

Cazul distantelor succesive Sa presupunem ca nava merge in drumul D si se masoara sucesiv distanta d1 la obiectul A si apoi d2 la reperul B (fig. 3.3.7). Spatiul parcurs de nava intre observatii este m. Algoritm : Se traseaza cercul de pozitie de raza d2 cu centrul in B ; Se transporta reperul A in A1, in drumul D si distanta m parcursa de nava in intervalul de timp dintre observatii ; Se traseaza cercul de pozitie de raza d1 cu centrul in A1. La intersectia acestui cerc de pozitie transportat, de raza d1, cu cercul de egala distanta d2, se afla punctul observat-estimat al navei Z.

Erori in navigatia costiera Erorile ce afecteaz observatiile n navigatie pot fi: - erori proprii observatorului, datorate imperfectiunii ochiului, oboselii, lipsei de antrenament; - conditiile de observatie , starea mrii, vizibilitate, balansul navei etc.;

- erori ale instrumentelor de navigatie; - erori ale procedeului de observatie folosit. Dup caracterul lor putem mprti erorile n : - erori sistematice, ce sunt constante ntr-o serie de observatii dac msurtorile se efectueaz n aceleasi conditii. n cazul acestora, se pot determina cauzele si valoarea erorii, fiind eliminate apoi pe baz de corectii; - erori accidentale, acele erori ce apar din cauze neprevzute, neregulate.

Navigatie estimataNavigatia estimata presupune determinarea pozitiei navei cunoscnd coordonatele punctului de plecare, drumul urmat dat de compas si distanta parcursa, data de loch. Problemele de estima se rezolva cel mai des grafic, pe harta de navigatie. Atunci cnd distanta parcursa nu permite rezolvarea grafica pe o harta la o scara corespunzatoare unei bune precizii, rezolvarea problemelor de estima se face prin calcul. Putem observa doua tipuri de probleme de estima numite in general problema directa si problema inversa. Problema directa Se cunosc: coordonatele punctului de plecare (A, A) drumul urmat de nava intre punctele A si B (Da) distanta dintre punctul de plecare (A) si cel de sosire(B) (m) Se determina: coordonatele punctului de sosire Problema inversa Se cunosc: coordonatele punctului de plecare coordonatele punctului de sosire Se determina: drumul urmat de nava intre punctele A si B distanta dintre punctul de plecare (A) si cel de sosire(B)

(B, B)

(A, A) (B, B) (Da) (m)

Estima graficaIn principiu, determinarea pozitiei navei in estima grafica presupune: - trasarea drumului adevarat urmat de nava din punctul de plecare; - masurarea distantei parcurse de nava in intervalul de timp dintre momentul plecarii si momentul determinarii pozitiei si punerea ei pe drumul trasat;

- scoaterea din harta a cooronatelor punctului astfel obtinut (numit punct estimat). Determinarea pozitiei estimate a navei se complica atunci cnd deplasarea acesteia este afectata de factori exteriori (curent, vnt) fiind derivata de la drum. Deriva de curent Un curent marin este definit prin directie si vitez. Directia curentului este directia n care se deplaseaz masa de ap n raport cu fundul mrii; se exprim astfel: curent la est sau curent n directia 900, indicnd deci sensul n care se deplaseaz apa. Viteza curentului este viteza cu care se deplaseaz masa de ap deasupra fundului mrii; se exprim n noduri. Curentii marini pot fi clasificati n: - curenti permanenti, ex. curentul Golfului, curentul Bosforului; - curenti sezonieri, ex. curentii din Oc. Indian generati de musoni; - curenti accidentali, generati de vnturile din zon; - curenti de maree. Directia si viteza curentului se determin prin procedee de navigatie, comparnd pozitia estimat a navei cu cea observat pentru un moment dat. Directia si viteza curentilor oceanici permanenti si sezonieri sunt date n publicatii nautice cum sunt: Occean Passages for the World, Sailing Directions, Currents of the Indian Ocean etc. O nava navignd sub influenta unui curent se va deplasa cu o viteza rezultanta obtinuta prin compunerea vectorilor viteza prin apa (vl) si viteza curentului (vc). Directia de deplasare a navei va fi data de directia vectorului rezultant aratat mai sus. Prin urmare, un curent poate produce cresterea vitezei, scaderea vitezei, sau abaterea navei de la drum impreuna cu cresterea sau scaderea vitezei, in functie de viteza si directia sa. Na Df Vf VC Da

Vl

Fig. 4.1.1. vl = viteza navei prin ap, elemente ale miscrii navei n raport cu apa; viteza indicat de lochul navei vc = viteza curentului; vf = viteza deasupra fundului, viteza navei n raport cu fundul mrii. Df = drumul deasurpra fundului; ca mrime unghiular este unghiul format ntre directia nord adevarat si directia de deplasare a navei. Unghiul format ntre axa longitudinal a navei si directia ei de deplasare sub influenta curentului, se numeste deriv de curent (). = Df - Da

Deriva se consider: - pozitiv, dac nava este derivat la Tb (curentul din Bd) - negativ, dac nava este derivat la Bd (curentul din Td). Estima prin calcul Estima prin calcul este folosita cnd scara hartilor utilizate nu permite rezolvarea problemelor de estima cu ajutorul estimei grafice, in general, la parcurgerea de distante mari, cum este cazul navigatiei oceanice. Deplasarea est-vest Deplasarea est vest (e) este arcul de paralel de latitudine oarecare , cuprins ntre dou meridiane de longitudini cunoscute 1 i 2

Problema direct i invers a estimei n navigaia estimat se pun spre rezolvare dou probleme fundamentale, cunoscute sub denumirea de: -problema direct a estimei, care se ocup de determinarea poziiei navei folosind drumul navei i distana parcurs ntr-un anumit interval de timp; -problema invers a estimei, aplicat pentru determinarea drumului pe care nava trebuie s-l urmeze la deplasarea dintr-un punct n altul pe suprafaa Pmntului. 1.Problema direct a estimei Se cunosc: coordonatele punctului de plecare a navei A(1 i 1); drumul in care merge nava Da; distanta parcursa m.

Se cer: coordonatele punctului de sosire (2 i 2) dup deplasarea navei n drumul i la distana dat. In functie de spatiul m parcurs de nava si de latitudinea medie m, in rezolvarea problemelor de estima directa intalnim urmatoarele situatii: m < 60 si m < 300 Mm m > 60 si m > 300 Mm 1.1. Rezolvarea n funcie de latitudinea medie Condiiile care trebuie ndeplinite pentru a aplica aceast metod sunt: m < 60; distana parcurs m < 300 Mm. Problema se rezolv aplicnd urmtorul altgoritm: se calculeaz diferena de latitudine in functie de spatiul parcurs si drumul adevarat: = mcosD; se calculeaz latitudinea punctului de sosire 2 : 2= 1+; se calculeaz e deplasarea est-vest: e = msin Da; se calculeaz latitudinea medie m: m= (1 +2) / 2 ; se calculeaz diferena de longitudine n funcie de deplasarea est-vest si de latitudinea medie m: = esecm ; se calculeaz longitudinea punctului de sosire: 2 = 1 + .E F

C

e

B

c

D

A

m

1.2. Rezolvarea n funcie de latitudinea crescnd Metoda se aplic atunci cnd: latitudinea medie m > 60; distana parcurs m > 300 Mm. In acest caz putem intalni doua situatii: nava are un drum apropiat de 90 sau 270 nava are un drum diferir de valorile de mai sus. Date cunoscute: coordonatele punctului de plecare A(1 i 1); drumul adevarat Da 90 sau 270; spatiul parcurs m. Algoritmul dup care se rezolv problema este urmtorul: se calculeaz diferena de latitudine in functie de spatiul parcurs si drumul adevarat: = mcosDa; se calculeaz latitudinea punctului de sosire 2 : 2= 1+; se calculeaz diferena de latitudine crescnd c: c= c2 c1; - expresie n care se d semnul minus, cnd latitudinile sunt de acelai semn i semnul plus, cnd latitudinile sunt de semne contrarii; se calculeaza ltitudinea intermediara i: i = c / ; se calculeaza deplasarea est-vest: e = msin Da se calculeaza diferenta de longitudine in functie de e si i: = e sec i = e / cos i ; se calculeaza longitudinea punctului de sosire 2: 2 = 1 + . Date cunoscute: coordonatele punctului de plecare A(1 i 1); drumul adevarat Da 90 sau 270; spatiul parcurs m. Algoritmul dup care se rezolv problema este urmtorul: se calculeaz diferena de latitudine in functie de spatiul parcurs si drumul adevarat: = mcosDa; se calculeaz latitudinea punctului de sosire 2 : 2= 1+; se calculeaz diferena de latitudine crescnd c: c= c2 c1;

- expresie n care se d semnul minus, cnd latitudinile sunt de acelai semn i semnul plus, cnd latitudinile sunt de semne contrarii; se calculeaza diferenta de longitudine in functie de diferenta de latitudine creascanda c: = c tgDa; se calculeaza longitudinea punctului de sosire: 2 = 1 + . Latitudinea crescanda este distanta masurata de la Ecuator, de-a lungul meridianelor, pe harta in proiectie mercator, pana la un paralel dat. Fiecarei latitudini ii corespunde o latitudine crescanda care poate fi calculata sau poate fi scoasa din Tablele Nautice D.H.-90. Latitudinea crescanda se exprima in mile ecuatoriale. 2.Problema invers a estimei Se cunosc: coordonatele punctului de plecare a navei A(1 i 1); Coordonatele punctului de sosire a navei A(2 i 2). Se cer: drumul pe care nava trebuie s-l urmeze ntre cele dou puncte Da; distana de parcurs m. n functie de diferena de latitudine i de latitudinea medie m, n rezolvarea problemelor de estim invers ntlnim urmtoarele situaii: m < 60 i < 5 m > 60 i > 5 2.1.Rezolvarea n funcie de latitudinea medie Problema se rezolv aplicnd urmtorul altgoritm: se calculeaz , i n funcie de coordonatele punctelor A(1 i 1) i B(2 i 2): =2 - 1 = 2 - 1; se calculeaz m: m = 1+ /2 = (1+2)/2 ; se calculeaz deplasarea est-vest e: e = cos m; se calculeaz drumul navei D: tgD= e/; se calculeaz distana de parcurs m, cu una din formulele: m = secD = /cos D (1)

sau m = ecosecD = e/sin D (2). Se stabilesc urmtoarele reguli pentru folosirea celor dou formule la calculul distanei de parcurs m: cnd drumul navei n sistem circular este cuprins ntre 315 -360 -45 i 135 180 -225, distana de parcurs m se calculeaz cu formula (1); cnd drumul navei n sistem circular este cuprins ntre 45-90-135 i 225 270 - 315, distana de parcurs m se calculeaz cu formula (2).

2.2. Rezolvarea n funcie de latitudinea crescnd n practica navigaiei, metoda se aplic atunci cnd: latitudinea medie m > 60; diferena de latitudine > 5. Problema se rezolv aplicnd urmtorul altgoritm: se calculeaz i , n funcie de coordonatele punctelor A(1 i 1) i B(2 i 2) =2 - 1 = 2 - 1; se calculeaz diferena de latitudine crescnd c: c= c1 c1 - expresie n care se d semnul minus, cnd latitudinile sunt de acelai semn i semnul plus, cnd latitudinile sunt de semne contrarii; se calculeaz drumul navei: tgD= /c; se calculeaz distana parcurs de nav m cu una din formulele: m = secD = /cos D (1) cnd drumul navei ia valori cuprinse ntre 315 - 360 -45 sau 135 - 180 - 225; sau m = ecosecD = e/sin D (2) cnd drumul navei ia valori cuprinse ntre 45 - 90 - 135 i 225-270-315.

Pb. 1

NAVIGAIE ESTIMAT I COSTIER

Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = +1; factorul de corecie al lochului f = 1,02; viteza navei VN = 15 Nd. Nr. Crt. 1. Datele problemei S se calculeze

O CL

01.00 132.5 01.20 CL2O3 143.8 02.11 CL4

Nava se afl n punctul A de coordonate A = 5037.9 N, A = 00014.4 E. Din acest punct nava ia Dg = 319. De aici nava ia Dg = 274.De aici nava ia Dg = 236. Se stopeaz maina.

Da; Dm; Dc;2; 2; 1; 1; m1 ; CL1; Da; Dc 3; 3; 2; 2; m2; O3; Da; Dc 4; 4; 3; 3; m4; CL4;

2. 3.4.

Pb. 2


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = -1; factorul de corecie al lochului f = 1,03; viteza navei VN = 18 Nd. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate A = 5041.8 N, A = 00006.9 W. Din acest punct nava ia Dg = 262. De aici nava ia Dg = 249. De aici nava ia Dg = 260. Se determin punctul navei cu dou relevmente msurate simultan, astfel: Rp1 = 34 la Hooe Bank Fl (3) 20s 12m 22M Horn (3) 600 Rp2 = 96 la BY East Borough Head. Se stopeaz maina. S se calculeze Da; Dc2; 2; 1; 1; m1; CL2; Da; Dc 3; 3; 2; 2; m2; O3; Da; Dc 4; 4; 3; 3; m3; CL4; Ra1; Ra2; mt; E;

O CL 02.00 155

02.19 CL2 O3 165.8 03.02 CL4

Pb. 3


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = +1; factorul de corecie al lochului f = 1,05; viteza navei VN = 16 Nd. Nr. Crt. 1. 2. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate A = 5040.7 N, A = 00005.8 E. Din acest punct nava ia Dg = 291. Se determin punctul navei cu dou relevmente msurate simultan, astfel: Rp1 = 36 la Fl. Y. 3s. Rp2 = 94 la Fl. Y. 5s Sewer De aici nava ia Dg = 262. De aici nava ia Dg = 250. Se determin punctul navei cu dou relevmente msurate simultan, astfel: Rp1 = 38 la Hooe Bank Fl (3) 20s 12m 22M Horn (3) 600. Rp2 = 98 la East Borough Head Se stopeaz maina. S se calculeze Da; Dc2; 2; m1 ; CL2 ; Ra1; Ra2 ; Da; Dc; E

O CL 06.00 220

06.26 CL2

3. 4.

O3 237.4 07.48 CL4

3; 3; m2 ; O3; Da; Dc 4; 4; m3 ; CL4 ; Ra1; Ra2 ; mt; E;

Pb. 4


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = +1.5; factorul de corecie al lochului f = 1,05; viteza navei VN = 15 Nd. Nr. Crt. 1. 2. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate 1 = 5034.5 N, 1 = 00040.8 W. Din acest punct nava ia Dg = 45.5. Se determin punctul navei cu dou relevmente msurate simultan, astfel: Rp1 = 228 la East Borough Head. Rp2 = 293 la Winter Q(6) + L Fl. 15s De aici nava ia Dg = 71.5. Se determin punctul navei cu dou relevmente msurate simultan, astfel: Rp1 = 328 la Fl. Y. 5s Rp2 = 273 la Pier 2 FR (Vert) De aici nava ia Dg = 85.5. Se determin punctul navei cu trei relevmente msurate simultan, astfel: Rp1 = 149 la Sewer Fl. Y. 5s. Rp2 = 213 la Fl. Y. 5s Rp3 = 264 la Fl. Y. 3s Se stopeaz maina. S se calculeze Da; Dc2; 2; 1; 1; m1; CL2; Ra1; Ra2; Da; Dc; E

O CL 07.10 250

07.44 CL2

3.

O3 265.3

3; 3; 2; 2; m2; O3; Ra1; Ra2 ; Da; Dc; E

4.

08.46 CL4

4; 4; 3; 3 ; m3; CL4; Ra1; Ra2; Ra3; mt; E;

Pb. 5


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = +1.5; factorul de corecie al lochului f = 0,96; viteza navei VN = 10 Nd. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate 1 = 5038.5 N, 1 = 00047.5 W. Din acest punct nava ia Dc = 149.4 Se msoar un relevment la reperul Hooe Bank Fl(3)20s12m22M astfel, Rp = Bd 75. Se msoar un al doilea relevment Rp = Bd 124 la acelai reper de mai sus i se determin poziia navei cu procedeul celor dou relevmente msurate succesiv. Din acest punct nava ia Dc = 92.4 Se stopeaz maina. S se calculeze Da; Dm; Dg2; 2; 1; 1; m1; CL2; Ra 3; 3; 2; 2; m2; O3; Ra; E 4; 4; 3; 3 ; m3; CL4 5; 5; 4; 4 ; m4; CL5; mt

O CL 04.00 170

04.15 CL2 O3 175.3 05.03 CL4 05.20 CL5

Pb. 6


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = -2; factorul de corecie al lochului f = 1,04; viteza navei VN = 16 Nd. Nr. Crt. 1. 2. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate 1 = 5040.9 N, 1 = 00032.9 W. Din acest punct nava ia Dg = 034 Se determin poziia navei cu dou unghiuri orizontale msurate simultan, astfel: = 40 ntre OcWY 7.5s10M i Winter Q(6)+Fl 15s = 58 ntre Winter Q(6)+Fl 15s i East Borough Head. Din acest punct nava ia Dg = 096 Se determin poziia navei cu un relevment i o distan msurate simultan la reperul Pier 2FR (Vert), astfel: Rg = 018 d = 38 cb Din acest punct nava ia Dg = 082 Se determin poziia navei cu un relevment i o distan msurate simultan la reperul Fl G.8M Siren (1)/ 20s, astfel: Rg = 340 d = 32 cb. Se stopeaz maina. S se calculeze Da; Dc;2; 2; 1; 1; m1; O2; E; Da; Dc;

O CL 05.00 210

O2 213.4

3.

05.28 CL3

3; 3; 2; 2; m2; CL3; Ra; E; Da; Dc;

4.

05.57 CL4

4; 4; 3; 3 ; m3; CL4; Ra; E;

Pb. 7


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = -1.7; factorul de corecie al lochului f = 0,9; viteza navei VN = 15 Nd. Nr. Crt. 1. 2. 3. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate 1 = 5041.9 N, 1 = 00013.8 E. Din acest punct nava ia Dg = 271.5 Se msoar un relevment la reperul Oc(2)10s17m12M astfel, Rg = 351. Se msoar un al doilea relevment la reperul Fl.Y.5s Sewer astfel, Rg = 22 i se determin poziia navei cu procedeul celor dou relevmente msurate succesiv. Din acest punct nava ia Dg = 281.3 . Se determin poziia navei cu dou distane msurate simultan, astfel: d1 = 31 cb la reperul Fl.Y.3s d2 = 42 cb la reperul Fl.Y.5s Din acest punct nava ia Dg = 266.4 . Se stopeaz maina. S se calculeze Da; Dc;2; 2; 1; 1; m1; CL2; Ra; 3; 3; 2; 2; m2; O3; Ra; E; Da; Dc; 4; 4; 3; 3 ; m3; O4 ; Da; Dc; E

O CL 10.05 190

10.29 CL2 O3 203.2O4 209

4.

5.

11.38 CL5

5; 5; 4; 4 ; m4; CL5; mt

Pb. 8


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = 1.7; factorul de corecie al lochului f = 0,91; viteza navei VN = 18 Nd. Nr. Crt. 1. 2. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate 1 = 5038.5 N, 1 = 00037.3 W. Din acest punct nava ia Dc = 35.5 Se determin poziia navei cu dou distane msurate simultan, astfel: d1 = 39 cb la reperul East Borough Head d2 = 28 cb la reperul Q(6)+L Fl.15s Winter Din acest punct nava ia Dc = 99.7 . In zona se constata actiunea unui vant in cadranul SW. Se determin poziia navei cu un relevment i o distan msurate simultan la reperul Fl(2) R.10s Outfall, astfel: Rg = 012 d = 40 cb Inceteaza actiunea vantului. Din acest punct nava ia Dc = 101.9 Se determin poziia navei cu dou distane msurate simultan, astfel: d1 = 35 cb la reperul Fl.Y.3s d2 = 42 cb la reperul Fl.Y.5s Sewer Se stopeaza masina. S se calculeze Da; Dg;2; 2; 1; 1; m1; CL2; E; Da; Dg;

O CL

04.00 197.3 04.17 CL2 O3 212.8

3.

3; 3; 2; 2; m2; O3; Ra; E; Df; Vf; ; Da; Dg;

4.

05.20 CL4

4; 4; 3; 3 ; m3; CL4; E; mt

Pb. 9


Harta 1652, navigaia se desfaoar dup girocompas; corecia girocompasului g = -1; factorul de corecie al lochului f = 1,03; viteza navei VN = 18 Nd. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. Datele problemei Nava se afl n punctul A1 de coordonate 1 = 5041.8 N, 1 = 00006.9 W. Din acest punct nava ia Dg = 262 In zona se constata actiunea unui curent, directia curentului Dirc = SW; viteza curentului Vc = 6 Nd. Inceteaza actiunea curentului. Se determin poziia navei cu dou relevmente masurate simultan, astfel: Rp1 = 34 la reperul Hooe Bank Fl (3) 20s 12m 22M Horn (3) 600 Rp2 = 96 la reperul BY East Borough Head Se stopeaza masina. S se calculeze Da; Dc;2; 2; 1; 1; m1; CL2; Df; Vf; ; 3; 3; 2; 2; m2; O3; Ra; E; Df; Vf; ; Da; Dg; 4; 4; 3; 3 ; m3; CL4; Ra1 ; Ra2 ; E; mt

O CL

02.00 155 02.19 CL2 O3 165.8 03.02 CL4

PROIECT NEC II

Proiectul reprezint o problem de navigaie estimat i costier, compus din cel puin 10 etape (8 etape sunt cele impuse, de mai jos). Etape obligatorii pentru proiectul de NEC II: 1. etapa de estim prin calcul: direct i invers (la nceput sau la sfritul proiectului) 2. deriva de curent (se calculeaz , Df, Vf) 3. deriva de vnt (se calculeaz , Df, Vf) 4. determinarea punctului navei cu dou relevmente succesive 5. determinarea punctului navei cu trei relevmente simultane 6. determinarea punctului navei cu relevment i distan 7. determinarea punctului navei cu dou unghiuri orizontale 8. determinarea punctului navei cu dou distane simultane Proiectul este individual i se ntocmete pe harta 1652. Proiectul trebuie susinut i va primi not separat de nota de la examen. La susinerea proiectului studentul trebuie s prezinte: problema proiect compus de el i rezolvat; problema trasat pe hart.Neefectuarea uneia din etapele de mai sus atrage dup sine respingerea proiectului. Pentru toate etapele se vor calcula cel puin: , , Dc, m, E.

Titular disciplina: S. l. drd. Costel STANCA Asist. Univ. drd. Ramona BEJAN

navigatie estimata si costiera. sem 2

Documents