nbc magazine 7

7/28/2019 NBC magazine 7

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-7 1/100

Ş C O

A L A

D E

A P L

I C A ł I E P E N T R

U A P Ă R

A R E

N B

C

Câmpulung

-Mai-2004-

F o n d a

t ã

l a 1 a p

r i l i e 19 27 sub d e n u m

i r e a

“ A N T

I G A Z ”



111555 MMMAAAIII 222000000000 --- 111555 MMMAAAIII 222000000444LLaaa 111555 mmmaaaiii 222000000444 ssseee î î îmmmpppllliiinnneeesssccc ccciiinnnccciiia

aannniii dddeee lllaaa aaapppaaarrriiiþþþiiiaaa ppprrriiimmmuuullluuuiii nnnuuummmãããrrr aaalllrrreeevvviiisssttteeeiii AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC...CCCuuu ppprrriiillleeej j juuulll sssãããrrrbbbãããtttooorrriiirrriiiiii ZZZiiillleeeiiiCCChhhiiimmmiiiºººtttiiilllooorrr MMMiiillliiitttaaarrriii,,, cccooollleeegggiiiuuulll dddeeerrreeedddaaacccþþþiiieee uuurrreeeaaazzzããã ccciiitttiiitttooorrriiilllooorrr aaaccceeesssttteeeiii p

ppuuubbbllliiicccaaaþþþiiiiii mmmuuullltttããã sssãããnnnãããtttaaattteee,,, nnnoooiii sssuuucccccceeessseeeî î înnn aaaccctttiiivvviiitttaaattteeeaaa ppprrroooff f eeesssiiiooonnnaaalllããã ºººiiiî î îmmmpppllliiinnniiirrreeeaaa dddooorrriiinnnþþþeeelllooorrr dddeee mmmaaaiii bbbiiinnneee...

LLaa

mmuullþþ ii

aannii

!!

!!



ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBCªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBC- CÂMPULUNG -- CÂMPULUNG -

Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, înlunile mai ºi octombrie.

Încã nu existã o soluþie care sã permitã efectuarea abonamentelor,conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie de armã. ªcoalade aplicaþie va hotãrî numãrul de exemplare al fiecãrei apariþii ºi des-tinaþiile revistei. Autorii sunt rugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºiun exemplar listat de manuscris, rezumatul fiind scris cel puþin înlimba românã, pe adresa redacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-

14.Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la redacþie

pânã la 1 februarie, respectiv 1 iulie, anual.Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;

gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã. Abrevierile ºi bibliografia vor fiscrise corect.

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelortrimi-se redacþiei aparþine autorilor.4Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:0248/533.3410248/512.120 - int.120,142,130

fax: 0248/533.3820721.323.210 (redactor-ºef)

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ

sub egida

STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTREFondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã* anul V -

1APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

SUMARSUMAR

Aniversãri

Cercetare ºtiinþificã ºi aplicativã

Abordãri doctrinare

Arta militarã

Învãþãmânt*Instruire asistatã de calculator

Mentenanþa apãrãrii NBC

Protecþia mediului

Teze de doctorat

Noutãþi editoriale



ANIVERSÃRIANIVERSÃRI

- 80 de ani de existenþã neîntreruptã a primeiinstituþii de cercetare ºtiinþificã din armataromânã

Colonel ing. Mihai Vãleanu................................... pag.5

CERCETCERCETARE ªTIINÞIFICÃARE ªTIINÞIFICÃ ªIªIAPLICAAPLICATIVÃTIVÃ- Caracter de unicitate pe plan naþional

Colonel dr.ing. Ion Savu........................................ pag.12

ABORDÃRI DOCTRINAREABORDÃRI DOCTRINARE

- Noi coordonate ale apãrãrii NBC

Colonel dr.Nicolae Popescu.................................... pag.18

APÃRAREA NBC*ACTUALITAPÃRAREA NBC*ACTUALITAATE ªITE ªIPERSPECTIVÃPERSPECTIVÃ

- Note de reporter: Forþa-Obiectiv 2007 ºi noile

structuri de apãrare NBCColonel (r)prof.Mihai Grigorescu........................... pag.21

REALITREALITAATEA ILUSTRATEA ILUSTRATÃTÃ

- Echipamente de apãrare NBC din armatelestatelor NATO

M.M. Teofil Cernat................................................. pag.33

ARAR TTA MILITA MILITARÃARÃ

- Planificarea apãrãrii NBC în acþiunile brigãzii mecanizate

Colonel prof.univ.dr. Ion Mituleþu.........................

- Planificarea apãrãrii NBC în acþiunile batalionului de infanterie - proceduri deoperare

Colonel Graþian Ionescu, Maior Carol Peterfi.......

pag.35

pag.41

ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIREÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIREASISTASISTAATÃ DE CALCULATÃ DE CALCULATORTOR

.

- Aplicaþia asistatã de calculator - formãspecificã de pregãtire în ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC

Locotenent-colonel Ion Berevoianu, Maior dr.

Traian Nicula............................................................. pag.48

EVENIMENT PUBLICISTICEVENIMENT PUBLICISTIC

- O prioritate de studiu individual pentrufiecare ofiþer: TRATAT DE TACTICÃMILITARÃ. Forþele Terestre.Colonel (r) prof. Mihai Grigorescu......................... pag.54

2 APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)

CUPRINS

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREªEDINTEColonel dr.Nicolae POPESCU

MEMBRIColonel dr.ing.Ion SAVU

Colonel ing.Mihai VÃLEANUColonel Gabriel BARBU

Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞU

Locotenent-colonel Constantin GHEORGHELocotenent-colonel Martin CATALocotenent-colonel Tudorel RADU

Colonel Graþian IONESCULocotenent-colonel Ion BEREVOIANU

Colonel Dan DUMITRESCULocotenent-colonel Viorel STANCA

Colonel (r) prof.Mihai GRIGORESCU*

* *General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHE

Colonel (r) Dumitru GHIÞÃColonel (r) Dumitru BRÂNZEI




CUPRINS

COLEGIUL DE REDACÞIE

Redactor-ºef Colonel (r) prof.Mihai GRIGORESCU

Tehnoredactare, ilustraþie copertãS.c.ing. Renata MATEOIU

FotografieMaistru militar Teofil CERNAT

S.c Mihaela NIÞIªI

Consultant ºtiinþificProf.Alexandrina POPA

TraducereProf.Adriana ACHIMOIU

Prof.Georgiana CONSTANTINESCU

Difuzare

S.c. Laura PETRESCUADRESA

Str.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung

I.S.S.N. - 1583-4654Tiparul a fost executat la

CENTRUL EDITORIAL ALARMATEI

C-da: 227/2004B: 30304

BUCUREªTI- 2004 -

ASISTENÞA ªI SPRIJINUL MEDICAL NBCASISTENÞA ªI SPRIJINUL MEDICAL NBC

- Radioimagistica stomatologicã, o istorie extinsã în prezent

Locotenent dr.Ionuþ Rãdulescu................................................... pag.57

MENTENANÞA APÃRÃRII NBCMENTENANÞA APÃRÃRII NBC

- Mentenanþa echipamentelor ºi materialelor de apãrareNBC

Maior ing. Nicolae Niþiºi............................................................ pag.58

PROTECÞIA MEDIULUIPROTECÞIA MEDIULUI

- Depoluarea fluxurilor gazoase care conþin compuºiorganici volatili

Sublocotenent (r)drd. Leonard Vlad Roºca.................................

- Apãrarea nuclearã, biologicã ºi chimicã ºi protecþiamediului

Profesor Alexandrina Popa, Locotenent colonel ing. Marian

Popa.......................................................................................

pag.59

pag.63

OPERAÞII ÎNTRUNITE MULOPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALETINAÞIONALE- Compania 383 Apãrare NBC în teatrul de operaþii din

Golful Persic

M.M. Teofil Cernat..................................................................... pag.67

CRONICA INTEROPERABILITÃÞIICRONICA INTEROPERABILITÃÞII

- Exerciþiu de simulare SIMEX

Locotenent-colonel Dan ªchiopu................................................ pag.70

DOCTORADOCTORATE*TEZE*SINTEZETE*TEZE*SINTEZE

- Sinteza tezei de doctorat a colonelului dr.ing. Vasileªomoghi: ,,Contribuþii privind studiul fenomenului decombustie rapidã în sisteme aerodisperse”

Colonel dr.ing. Ion Savu............................................................ pag.71

MEMORIALISTICÃMEMORIALISTICÃ

- ªcoala Militarã de Chimie din Câmpulung Muscel

General de brigadã (r) ing. Dumitru Prunache.......................

- Reglementãri de armã în anii’70 ºi ’80

Colonel (r) Dumitru Ghiþã.........................................................

pag.76

pag.82

UNIVERS PUBLICISTIC MILITUNIVERS PUBLICISTIC MILITARAR

- Noutãþi editoriale............................................................. pag.87

TOPONOMASTICÃTOPONOMASTICÃ

- Despre numele oraºului Câmpulung ºi semnificaþia saistoricã

Prof. Traian Vlaicu, Colegiul Naþional ,,Dinicu Golescu”......... pag.88

RIDENDO CASTIGAT MORES

- Caricaturã

Locotenent Gabriel Covaliu........................................................ pag.91

POªTPOªTA REDACÞIEIA REDACÞIEI

- Dreptul la replicãColonel (r)prof.Mihai Grigorescu............................................... pag.92



80 Years of Existence of the First Scientific Research Institutionin the Romanian ArmyCOL.eng. Mihai VALEANU....................................................................... pag.5

Singleness Feature of Scientific Research for NBC DefenceCOL.Ph.D.eng. Ion SAVU.......................................................................... pag.12

Discussion: OBJECTIVE FORCE 2007 AND NBC DEFENCECOL. (ret.) PROF. Mihai GRIGORESCU.................................................... pag.21

NBC Defence Planning within the Mechanized Brigade Actions

COL. UNIV.PROF.Ph.D. Ion MITULETU.................................................. pag.35

Planning NBC Defence within the Infantry Battalion FightCOL. Gratian IONESCU,

MAJ. Carol PETERFI................................................................................. pag.41

Application Assisted by Computer - Specific Form of Trainingin the Application School for NBC DefenceLTC. Ion BEREVOIANU

MAJ Ph.D.. Traian NICULA..................................................................... pag.48

Abstact: Handbook of Military Tactics. Land ForcesCOL. (ret) PROF. Mihai GRIGORESCU.................................................... pag.54

Depollution of Gasous Waves which Contain Volatile OrganicComposesPh.D.candidate. Leonard ROSCA.............................................................. pag.59

NBC Defence and Environment ProtectionPROF. Alexandrina POPA

LTC eng. Marian POPA............................................................................. pag.63

The 383rd NBC Defence Company in the Persic Gulf OperationsTheatreWO. Teofil CERNAT ................................................................................... pag.67

Synthetis of Doctor's Degree Thesis:"Contribution Concerningthe Study Upon the Rapid Combustion Phenomenon in OurDispersed Systems"COL.Ph.D. eng. Ion SAVU......................................................................... pag.71

4

CONTENTS

APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)



Abstract:80 Years of Existence of the FirstScientific Research Institution of the RomanianArmy.

Scientific Research Centre for the NBCDefence and Ecology, formed în 31st October, 1924,named "The Chemical Research Laboratory of the Army",is the first scientific research institution of the RomanianArmy.

In the interwar period it functioned in theSf.Gheorghe barrack (Malmaison), Bucharest, beingendowed with machines and materials brought fromParis.

At the beginning of its existence, in the Chemicalresearch Laboratory had worked chemist scientists ofworldwide notoriousness such as: Ph.D. Costin D.

Neniþescu, univ. prof. Ph.D. Dan Rãdulescu, univ. prof. Ph.D.ªtefan Minovici and others.

Till the SECOND WORLD WAR, in the ChemicalResearch Laboratory the following activities of scientificand experimental research were carried on : studies onwarfare gases; fighters' collective and individual protec-tion ; antigas mask experimentation, of protection anddetection equipments (detectors of warfare gases) andalso of the decontamination means : application of themedical treatments in case of warfare gases intoxication.

Among the military researchers with doctor'sdegrees obtained at Paris and in the country, with special

deserts in scientific activity in the military chemistry areawere: major general Ph.D. eng. Alexandru Ionescu-Matiu,

major general Ph.D. eng. Dumitru Balaban, the pharmacistscolonel Ph.D. Filip Popescu, lieutenant-colonel Ph.D.Constantin Hârºovescu, captain Ph.D. Dumitru Ion.

After the SECOND WORLD WAR, military dosime-try became a top area of scientific and experimentalresearch.

In 1965, was founded the 212th Military Dosimetry

Laboratory; in 1966 the Chemical Laboratory has changedits name in Scientific Research of Military ChemistryCentre: in 1981 the Military Dosimetry Laboratory became a part of the Scientific Research of Military Chemistry

Centre. At the end of the 90s, the Research Centre becamethe Scientific research for NBC Defence and EcologyCentre. In 1987, the institution effective was: 263 indi-

viduals, from which 57 officers, 9 warrant officers, 10non-comissioned officers, 148 civi-lians and 39 enlistedpersonnel.

The main missions of the Scientific Research for NBC

Defence and Ecology Centre were: scientific and experimen-tal research of physiopathology and detection of warfarechemical agents; radioactive, biological and chemical(RBC) decontamination; reparation and standardizationof dozimetrical machines; creation of the prototype fornuclear and chemical control machines; RBC decontami-nation special vehicles; reconnaissance in the smoke areaand in the one of incendiary systems and achievement ofsome smoking systems and of some incendiary means;creation and experimentation of individual protectionmethods, etc. after 1990, other mission had been added,

such as: individual ballistic protection; studies on envi-ronment (ecology).

Starting with the 70s, the activity of Scientific

Research for NBC Defence and Ecology Centre has been devel-oping continuously, as till 1990 army endowment withequipment and materials for NBC defence was no moreaddicted to import: nuclear and chemical controlmachines; RBC decontamination special vehicles , NBCprotection equipment ; special vehicles for chemical andradioactive reconnaissance , the ones for smoking andincendiary systems were made inside the nationaldefence industry. There have been created availabilities

for export such as NBC defence equipment and materials.The important realizations of the Scientific Research

for NBC Defence and Ecology Centre from the 70s and the 80shad been accomplished owing to some special engineersand technicians of high class: general professor docentPh.D. Ion Ganea, BG Ph.D. eng. Gheorghe Mitru, BG Ph.D.eng. ªtefan Dogaru, BG Ph.D. eng. Octavian Ciobanu,colonel Ph.D. eng. Ioan Roman, colonel Ph.D. eng. Ion

Savu and many others.Now the Scientific Research for NBC Defence and

Ecology Centre is engaged in protection and accomplish-ment of a new generation of standardizated, digitizated,multifunctional and modular NBC defence equipment

and materials with performant characteristic, in concor-dance with the existent ones from the similar structuresof the NATO states' armies.

80 DE ANI DE EXISTENÞÃ NEÎNTRERUPTÃ

A PRIMEI INSTITUÞII DE CERCETAREªTIINÞIFICÃ DIN ARMATA ROMÂNÃ

Colonel ing.Mihai Vãleanu

- Statul Major General -

ANIVERSÃRI




Cea dintâi menþiune despre LABORA-TORUL DE CERCETÃRI CHIMICE apare înraportul M.St.M. nr.665 din 31 octombrie 1924, în care se aratã cã SERVICIUL GAZELOR (deluptã, n.r.) are ca elemente de execuþie:Laboratorul de Cercetãri Chimice, ªcoala A.C.G.

ºi Atelierul Central de Mãºti.Astfel, prima instituþie de cercetare ºtiinþi-

ficã din armata românã a început sã funcþioneze în localul destinat din cazarma Sf.Gheorghe(MALMAISON), din Calea Plevnei, Bucureºti, laun loc cu Serviciul Apãrãrii Contra Gazelor(S.A.C.G.), unde prin anii’80 (secolul trecut) seafla Institutul Central de Chimie.

Pânã la sfârºitul anului 1924, s-a realizatdotarea cu aparaturã ºi materiale de la Paris,

precum ºi încadrarea cu personal, astfel cã -practic - Laboratorul a început sã funcþionezedin anul urmãtor, având ca organizare: un ºef delaborator (director ºtiinþific), un ajutor al ºefuluide laborator, o secþiune de gaze cu trei chimiºti,o secþiune de fiziologie cu trei medici, doi veteri-nari ºi un laborant.

La 1 octombrie 1925, s-a înfiinþat în cadrullaboratorului Institutului de Chimie din Cluj

secþia GAZE; ulterior asemenea secþiuni Gaze

(,,G”), în care lucrau asistenþi G, au fost create ºi

în laboratoarele universitãþilor din Bucureºti,Iaºi ºi Cernãuþi.

La 12 mai 1926, în funcþia de director ºti-inþific al Laboratorului de Cercetãri al S.A.C.G.a fost numit profesorul universitar Dan

Rãdulescu de la Institutul de Chimie din Cluj.Între personalitãþile marcante ale chimiei

militare, care au lucrat în Laboratorul deCercetãri Chimice în perioada interbelicã, s-aunumãrat dr.Costin D.Neniþescu, viitorul aca-

demician ºi prof.univ.dr.ªtefan Minovici, ºefulLaboratorului de Chimie Organicã al Univer-sitãþii Bucureºti.

Laboratorul ºi-a format însã propriii spe-cialiºti, cu doctorate în chimie, medicinã saufarmacie obþinute în þarã ori la Paris, iar uniidintre aceºti cercetãtori au parcurs toate trepteleie-rarhice militare, pânã la gradul de general,pri-mind funcþii de rãspundere în structuriledecizionale ale armatei sau ocupând posturi deuniversitari în instituþii de învãþãmânt din

Bucureºti ºi Iaºi, calitate în care au fost distinºicu numeroase titluri onorifice, de membru de

onoare al unor societãþi de chimie din strãinã-tate, membru corespondent al unor academiisau cel de profesor emerit.

Primul ºef al laboratorului, locotenent-colonelul Alexandru Ionescu-Matiu, laapogeul carierei general-maior, s-a specializat în

bio-chimie la Institutul Pasteur din Paris,dobândind titlul de doctor în ºtiinþe fizico-chi-mice. Alþi cercetãtori militari ºi civili cu meritedeosebite în activitatea de laborator între celedouã rãzboaie mondiale au fost: locotenent-colonelul farm.dr. Filip Popescu, maiorulfarm.dr.Constantin Hârºovescu, cãpitanulmedic dr. Dumitru Ioan, colonelul dr.Dumitru Bardan (cu doctoratul la Sorbona),colonelul medic dr. Constantin Michãilescu,locotenentul dr. Iancu Balaban, cãpitanii dr.Mihai Cristea ºi dr. Alexiu Leonida, chimistaEmilia Sevastos, inginerul H.Landau ºi alþii.

În perioada 1927-1930, s-au preparat înLaborator toate gazele de luptã utilizate înPrimul Rãzboi Mondial, inclusiv iperita ºi lewisi-ta americanã; s-au fãcut experienþe pe animale în camera de gaze; s-a experimentat pânzaoleatã pentru confecþionarea costumelor contraiperitei; s-au realizat primele mo-dele de mãºtinaþionale (MANAROM-pentru om ºi MAROM-

CA -pentru cal); s-au fãcut impregnãri alepieilor ºi þesãturilor; s-a adaptat masca rusã laaparatul Tissot (francez) importat de armatanoastrã;s-au ambalat în fiole cloropicrina ºi bro-mura de benzil pentru utilizãri în camera degaze.

Din 1934, denumirea instituþiei s-a schimbat în LABORATORUL DE STUDII ªI EXPE-RIENÞE AL ARMATEI.

În anii 1939, 1940 ºi 1941 s-au expermen-tat mai multe modele de detectoare româneºtide substanþe toxice de luptã ºi un dispozitiv

mecanic de amplificare a sunetului la mascacontra gazelor româneascã; s-a realizat Grenada

Ni - Md.41 în cinci variante (fumigenã, incendi-arã, antiincendiarã, toxicã ºi de protecþie contragazelor); au fost experimentate diferite prafuridetectoare. Cãtre sfârºitul anilor’30, specia-liºtiilaboratorului ºi-au adus contribuþia la fabricareaaruncãtoarelor de flãcãri portabile, de tip ARGEª ºila realizarea lichidelor inflamabile. De asemenea,

în timpul rãzboiului s-au preparat diferiteamestecuri fumigene.

Apariþia armei nucleare, a agenþilor chimici

ANIVERSÃRI




supertoxici, experimentarea pe mase mari deoameni a agenþilor biologici în Manciuria înanii '30 ºi în timpul celui de-Al Doilea RãzboiMondial, perfecþionarea metodelor ºi proce-deelor de întrebuinþare a agenþilor chimici, bio-logici ºi radiologici de luptã, ca ºi a vectorilor de

transportare la þintã a muniþiilor NBC, au pusnoi probleme de rezolvat cercetãrii ºtiinþifice ºiaplicative în domeniul apãrãrii NBC.

Cu toate greutãþile inerente generate desituaþia economicã precarã a þãrii, care s-a refã-cut dupã rãzboi anevoios, cu multe lipsuri ºi întimp îndelungat, activitatea Laboratorului acontinuat sã se desfãºoare în funcþie de cerinþeºi posibilitãþi.

La 15 decembrie 1949, Laboratorul de

Studii ºi Experienþe al Armatei s-a desfiinþat caunitate corp aparte, intrând în subordineaDirecþiei Apãrãrii Antichimice recent înfiinþateºi fiind organizat pe urmãtoarele secþii: sub-stanþe toxice de luptã, protecþie, fiziopatologie,fumigene-incendiare ºi atelierul de reparatmijloace de protecþie.

În 1949, Laboratorul era condus de locote-nent-colonelul dr. ing. Eugen Soloviu, ulteriorcercetãtor ºtiinþific principal la ICECHIM, iar în1950 de locotenent-colonelul dr. ing. Ion

Ganea, mai târziu general, profesor doctordocent la Academia Tehnicã Militarã ºi ºef alFacultãþii de Chimie Aplicatã.

La 1 aprilie 1951, prin reorganizareaDirec-þiei Apãrãrii Antichimice, Laboratorul seseparã de aceasta, transformându-se în corpaparte, cu denumirea de Laborator ChimicCentral. Sub conducerea locotenent-colonelu-lui dr. chimist Simion Popa, aceastã instituþie afost organizatã pe patru secþiuni: 1) degazare,

detecþie, sinteze; 2) mijloace de protecþie; 3)maºini, aparate ºi armament chimic; 4) fiziopa-tologie.

În 1958, în structura Laboratorului s-aintrodus o noua componentã - secþia de protecþie

antichimicã ºi cercetare de radiaþie, efectivul aces-tuia numãrând: 10 ofiþeri, trei subofi-þeri, 22salariaþi civili ºi 11 militari în termen.

În anul urmãtor (1959), sub denumirea deLaboratorul Central 124 Chimic, avându-l caºef pe locotenent-colonelul ing. Gheorghe

Dumitrescu, unitatea ºi-a mutat sediul înlocalul Academiei Tehnice Militare din B-dul

George Coºbuc, sporindu-ºi efectivele la 16ofiþeri, patru subofiþeri, 40 de salariaþi civili ºiopt militari în termen.

Colonelul dr. ing. Gheorghe Dumitrescus-a remarcat prin studiile întreprinse în dome-niul sintezei organice (prepararea substanþelor

radioprotective) ºi al detecþiei substanþelor toxi-ce. Ulterior, acesta a îndeplinit funcþia de direc-tor adjunct al Direcþiei Speciale din cadrulMinisterului Industriei Chimice.

În 1964, Laboratorul a fost organizat pepatru secþii: 1)cercetare chimicã ºi degazare;2) cercetare de radiaþie ºi dezactivare; 3)mijloa-ce de protecþie antichimicã ºi antiatomicã;4)teh-nicã, maºini ºi aparate.

La conducerea Laboratorului a fost numit

locotenent-colonelul dr. ing.Gheorghe Mitru,autor al unor studii valoroase în domeniul pro-tecþiei cãilor respiratorii, concretizate prin asim-ilarea în fabricaþie a douã generaþii de mãºticontra gazelor. Dintre toþi comandanþii insti-tuþiei, s-a aflat la conducerea acesteia pe perioa-da cea mai îndelungatã, din 1964 pânã în 1987.De asemenea, a îndeplinit funcþii de respons-abilitate în Ministerul Industriilor, ajungândpânã la gradul de general de brigadã.

În aceastã perioadã, dozimetria militarã

avea sã devinã un domeniu de vârf al cercetãriiºtiinþifice ºi o necesitate pentru realizarea apara-turii de control nuclear în þarã.

La 25 decembrie 1965, a luat fiinþã Labo-ratorul 212 Dozimetrie Militarã(Laboratorul 212 Aparaturã Dozimetricã,conform ordinului M.St.M. nr. CL 001456 din1968), cu sediul în garnizoana Bucureºti, avândca misiuni: repararea ºi etalonarea aparaturiidozimetrice, cercetarea ºtiinþificã în domeniul

dozimetriei ºi crearea de prototipuri privindaparatura de cer-cetare de radiaþie. Conformordinului M.St.M. nr. CL001062/1966, pe 7noiembrie 1966, Labora-torul Central 124Chimic ºi-a schimbat denumirea în Centrul deCercetare ªtiinþificã de Chimie Militarã.

În 1981, Laboratorul 212 Aparaturã Dozi-metricã a intrat în organica Centrului de Cerce-tare ªtiinþificã de Chimie Militarã.

Efectivul instituþiei în anul 1987 totaliza263 de persoane, dintre care 57 ofiþeri, nouã

maiºtri militari, 10 subofiþeri, 148 personalmuncitor civil ºi 39 militari în termen.

Conducerea Centrului a fost preluatã în

ANIVERSÃRI




anul 1987 de colonelul dr. ing. ªtefan Dogaru,personalitate a chimiei militare româneºti, culucrãri deosebite în domeniul caracterizãriiagenþilor chimici de rãzboi, reprezentant alMinisterului Apãrãrii Naþionale în diferite orga-nisme internaþionale.

În 1990, a fost numit comandant coloneluldr. ing.Octavian Ciobanu, cercetãtor cu o bo-gatã experienþã ºtiinþificã, care a introdus înprofilul de activitate al Centrului, un domeniunou, neabordat la acea vreme în armataromânã, protecþia balisticã individualã . Dupã1997, gene-ralul de brigadã dr. ing.OctavianCiobanu a condus Direcþia Specialã dinMinisterul Industriei ºi Resurselor, apoi AgenþiaNaþionalã pentru Substanþe ºi PreparateChimice Periculoase.

Începând cu 15 iulie 1992, Centrul deCercetare ªtiinþificã pentru Chimie Militarã aintrat în subordinea Departamentului pentruÎnzestrare al Armatei.

Prin ordinul ministrului apãrãrii naþionalenr. 1/07.01.1998 de creare a Agenþiei deCercetare pentru Tehnici ºi TehnologiiMilitare s-a prevãzut includerea Centrului deCercetare pentru Tehnicã de Protecþie NBC înstructura acesteia, la conducerea instituþiei

aflându-se colonelul dr. ing.Ioan Roman.În perioada 1997 - 2000, Centrul a abordat

un nou domeniu de activitate - ecologia - , ºianume, efectuarea studiilor de impact ºi a

bilanþurilor de mediu. Realizãrile Centrului dinaceastã perioada l-au propulsat pe colonelul dr.ing. Ioan Roman în atenþia organismelor inter-naþionale, devenind membru în Comisia Naþiu-nilor Unite pentru Monitorizare, Verificare ºiIns-pecþii (UNMOVIC).

Trecând în revistã comandanþii instituþiei,precum ºi evenimentele mai importante referi-toare la evoluþia, metamorfozele de structurã ºicreºterea rolului misiunilor Centrului de la oetapã la alta, trebuie subliniat cã înapoia progre-selor obþinute de aceastã prestigioasã instituþiemilitarã în domeniul de vârf al cercetãrii ºtiinþi-fice ºi aplicative au stat eforturile depuse decolectivul de cercetãtori ºtiinþifici - militari ºicivili - , de ingineri, subingineri, tehnicieni,muncitori ºi de personalul logistic.

Despre realizãrile acestora s-a scris pe larg în revista Apãrare NBC nr. 3/2002. Asupracâtorva din acestea vom insista totuºi în conti-

nuare.Analizând evoluþia activitãþii de cercetare

ºtiinþificã ºi aplicativã a Centrului de Cercetareªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie înepoca postbelicã, desprindem urmãtoareleaspecte mai importante:

instituþia era moºtenitoarea unor bogatetradiþii fãurite în perioada dintre cele douãrãzboaie mondiale, întrucât în laboratoarele salelucraserã somitãþi ale chimiei româneºti, cadreuniversitare ºi numeroºi cercetãtori militari cudoctorate obþinute în Franþa, Germania ºi înþarã; era beneficiara unei experienþe bogate îndomeniul sintezei, detecþiei ºi decontaminãriiagenþilor chimici de rãzboi, al produceriiechipamentelor ºi materialelor de protecþie

individualã, precum ºi în ce priveºte fiziopatolo-gia ºi terapia gazelor toxice;proiectarea ºi realizarea iniþialã a întregii

game de echipamente ºi materiale de apãrareNBC a avut la bazã modelul sovietic;

pânã spre sfârºitul anilor '60 importamaproape în întregime aparatura de control nu-clear ºi chimic ("DP"-urile, detectoarele, G.S.P-urile), mijloacele de protecþie individualã,autospecialele de decontaminare ºi o serie demateriale chimice; la sfârºitul anilor '60 în

înzestrarea structurilor armatei existau tehnicãºi materiale asimilate; în toatã aceastã perioadãs-a format o nouã generaþie de cercetãtori, deingineri ºi tehnicieni de chimie militarã, s-a acu-mulat o nouã experienþã, necesarã realizãriiunor prototipuri de tehnicã ºi materiale chimicede concepþie originalã ;

anii '70 au deschis realizarea primei ge-

neraþii de echipamente ºi materiale de apãrareNBC de producþie indigenã, fabricate prin efor-

turi proprii; baza au constituit-o creºtereapoten-þialului economic al þãrii, progresul gen-eral al ºtiinþei ºi tehnicii româneºti, datoritãcãrora s-a putut crea ºi dezvolta industria naþion-

alã de apãrare, capabilã sã asigure independenþasta-tului român ºi în domeniul echipamentelormilitare.

În Centrul de Cercetãri ªtiinþifice deChimie Militarã ºi în Laboratorul de DozimetrieMilitarã s-au format ºi au lucrat specialiºti,ingineri, tehnicieni ºi muncitori cu înaltã califi-

care. Treptat, ei au dobândit o experienþã bogatã, competenþã organizatoricã ºi tehnicã,

ANIVERSÃRI




precum ºi un dezvoltat simþ al responsabilitãþii.Aºa se explicã, în mare, realizãrile notabile îndomeniul echipamentelor ºi materialelor chimicedin anii '70 ºi '80.

Urmãtoarele echipamente ºi materialedozimetrice ºi chimice realizate de inginerii ºitehnicienii chimiºti militari români, pentru cares-au acordat brevete de invenþii , au intrat ime-diat în producþia de serie în unitãþile industrieinaþionale de apãrare.

Astfel, în sfera echipamentelor de pro-tecþie individualã au fost realizate masca con-tra gazelor md. '74 (1974) ºi masca contragazelor md. '85 (cu dispozitiv de alimentare culichide ºi dispozitiv de amplificare a sunetului,1985). Printre realizatori s-au numãrat coloneluldr.ing.Gheorghe Mitru ºi colonelul ing.Nicolae

Bota.În domeniul dozimetriei militare ºi al

echipamentelor de control nuclear au fostinventate: completul dozimetric termoluminis-cent, AD-23 (1978), roentgenometrul de bord cuafiºare cifricã, R.B.A.C. (1985), completul dozi-metric termoluminiscent, AD-24 (1985) ºiradiometrul alfa-beta (1986). Aceste aparate aufost proiectate ºi realizate de ing.VirgilConstantinescu, tehnician ªtefan Chelnãrescu,

col.dr.ing.Mihai Stan, chimist Doina ªtefan,col.ing.Florian Titiricã, dr.ing.Mihai Sârbu,cpt.ing. Florin Rusu, tehnician Marin Nãstase,tehnician Gheorghe Petre, tehnician FloreaDumitrescu, lt.maj.ing. Eugen Murgoci,cpt.ing. Mihai Dragomir.

Pentru executarea decontaminãrii radio-active ºi chimice urmãtoriiingineri ºi tehnicieni dinCentrul de Cercetare ªti-inþificã pentru Chimie Mili-

tarã-col.dr. ing. ªtefan Do-garu, col. dr.ing.IonelBulete, col.ing.Ion Bar- bulea, lt.col.ing.Virgil Un-gureanu, col.ing. Mihai Po-pescu, col.ing.Florin Bã-dilescu, col.ing.Stelian Ma-chim, au proiectat, realizatºi propus (cu succes) pen-tru omologare o gamã bo-

gatã de prototipuri: soluþia unicã din pachetulde decontaminare, P.A.I.-80 (1980), autospecialele

pentru decontaminare ADTT-3M ºi ADTT-4,autospeciala pentru tratarea termicã a tehniciiATT-1, autospeciala pentru decontaminareaechipamentului ADE-84 (1981).

Echipamentele pentru controlul chimic brevetate ca invenþii au fost: avertizorul automat

de compuºi organofosforici, ASTN-1 (1980),avertizorul automat de substanþe toxice neu-roparalitice, ASTN-2 (1986), precum ºi diferitetipuri de tubuºoare indicatoare. Inventatoriiacestora au fost: ing.Maria Sãndulescu, chimistAneta Breºug ºi ing.Alina Lauric.

Au primit, de asemenea, brevete de invenþii urmãtoarele categorii de echipamente ºimateriale: compoziþii ºi mijloace pentru pro-ducerea fumurilor colorate, în 1975(lt.maj.ªerban ªindelaru ºi ing.Rozalia Andrie-

vici); autospeciala de fumizare, în 1979(lt.col.ing.Petre Popescu, lt.col.ing. Jean Avra-mescu, col.ing.Ion Georgescu); fugasa incendi-arã cu explozie aerianã, în 1975 (mr.ing. IoanIliescu, mr.ing. Ion Popescu); lansator degrenade incendiare, în 1982 (lt.col.ing.IoanIliescu, lt.col.Ion Popescu) ºi altele.

Începând cu anii '70, au fost realizatenenumãrate inovaþii în domeniul tehnicii ºi mate-rialelor de control nuclear ºi chimic, al decon-

taminãrii, al mijloacelor de protecþie indivi-dualã ºi de instrucþie, precum ºi în ce priveºtementenanþa acestora ºi etalonarea aparaturiidozimetrice. S-au urmãrit, în special: îmbu-nãtãþirea calitãþii materialelor de fabricaþie ºi acaracteristicilor tehnico-tactice ale produselor,creºterea fiabilitãþii ºi uºurinþei în exploatare,

scãderea preþuluide cost prin folo-sirea materiei pri-me indigene, elimi-

narea importurilorºi - odatã cu aces-tea - creºterea per-formanþei ºi deci acompetitivitãþii înraport cu echipa-mentele similaredin înzestrarea ar-matelor statelor

Tratatului de la Var-ºovia.

Aparatura de control nuclear a fost trep-tat miniaturizatã ºi digitalizatã. Au fost realizate

ANIVERSÃRI

APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004) 9



ºi perfecþionate detectorul semiau-tomat pentru identificarea sub-stanþelor toxice de luptã din aer,de pe teren, tehnicã ºifumuri toxice ºi labora-torul chimic de

c a m p a n i e .Pânã lamijlocul anilor'80, care au însemnat trecereala a doua generaþie deechipamente ºimateriale de apãrareNBC, din producþiainternã, cea mai mareparte din aparatura de cercetareNBC s-a montat pe TAB ºi ARO, iar cea decontrol NBC ºi de decontaminare pe autoºasiuDAC, crescând în acest fel performanþeletehnice de lucru ale acestora. Au fost omologateautolaboratoarele chimice ºi radiodozimetricepentru reparat materiale chimice ºi etalonataparatura dozimetricã (realizatori:col.ing.Florian Titiricã ,ing.Virgil Constantinescu,ing.Mihai Constantinescu,

col.ing.Mircea Mireanu,lt.col.ing.Nicolae Ciobanu ,col. ing. GheorgheStãnciugel,lt. col. ing. GheorgheBãlulescu), precum ºisimulatoare pentruautospeciale ºi aparaturade control nuclearºi chimic (real-izatori: lt. col.

ing. Gheorghe Bãlu-lescu, dr. ing. Mihai Sîrbu,sing.Violeta Stanciu).

Au fost îmbunãtãþite perfor-manþele echipamentelor de controlnuclear ºi chimic dispuse pe aeron-ave ºi pe nave fluviale ºi maritime (col. dr.ing. Mihai Stan, ing. Virgil Constantinescu,tehnician ªtefan Chelnãrescu, tehnicianCarmen Iosif).

Au fost modernizate pachetele de decon-taminare individuale ºi completele de deconta-minare.

S-a mãrit gabaritul autospecialelorpentru decontaminare ºi

s-a realizat multifuncþionalitateaacestora (decontaminarea teh-

nicii, armamentului, terenului,personalului ºi transvazarea

lichidelor), fiind totodatãechipate cu agregate de încãlzire a apei ºi soluþiilor(suspensiilor) de deconta-minare; s-au realizat sus- pensii ºi soluþii polivalentepentru decontaminareachimicã ºi radioactivã.Un progres evident îndomeniul decontami-nãrii l-a marcatrealizarea autospecialeide decontaminare ter-micã, ADT-1 (1980) ºi

modernizarea autospe-cialei pentru decontaminarea personaluluiADP-90. De asemenea, a fost modernizatã

autospeciala de fumizareAF-90.

La rezolvareatuturor acestor

probleme com-plexe dind o m e n i u ldecontaminãriiºi-au adus con-tribuþia ingi-neri ºi tehni-

cieni de înaltãþ i n u t ãprofesio-

nalã: col.

ing. IonAlexe, lt. maj. ing.Cãlin

Hentea, ing.ªtefan Ene, lt.col. dr. ing. Octavian

Ciobanu, mr. ing. Florian Ganea,cpt. ing. Sorin Petrea, ing. Vasile

Petre, col. ing. Ion Barbulea, col. ing. MihaiPopescu.

Dupã 1990, în limita alocaþiilor bugetare(destul de austere) au fost realizate: completulde protecþie individualã pentru toate armele ºipelerina de protecþie de unicã întrebuinþare(mr. ing. Dumitru Burgui, cpt. ing. Mugurel

ANIVERSÃRI




Gubandru, tehnician Marin Nedelcu, laborantMarinela Cîmpean, laborant Camelia Tudoran,mr.ing.Nicolae Scarlat, cpt.ing.Ioan Safta, ingMihai Taftã, ing.Adriana Bujor, biofizicianMelania Rogoz, dr.ing.Mircea Milici).

Alte realizãri notabile au fost: dozimetrul

individual cu afiºare cifricã DIAC; dozimetrulstaþionar DET-2 (realizatori: cpt.ing.Florin Rusu,cpt.ing.Mihai Dragomir).

Dacã anii '70 ºi, mai ales, '80 au fost pro-lifici din punct de vedere al realizãrii echipa-mentelor ºi materialelor de apãrare NBC, în anii'90 se constatã un regres în acest domeniu.

Reforma organismului nostru militar, secaracterizeazã prin restructurarea forþelor, dimi-nuarea efectivelor, crearea unor structuri deforþe care prin creºterea profesionalizãrii perso-nalului ºi modernizarea înzestrãrii sã fie efi-ciente în condiþiile actuale ale diversificãrii mis-iunilor ºi interoperabile conceptual, operaþion-al, tehnic ºi administrativ cu structurile NATO.Actuala abordare doctrinarã a locului,rolului ºi misiunilor structurilor deapãrare NBC implicã, de asemenea,noi sarcini, o nouã orien-tare, înactivitatea de cerce-tare ºtiinþi-ficã ºi aplicativã.

Actualmente existã în înzestrarea armateinoastre categorii deechipamente ºi ma-teriale de apãrareNBC care pot fi între- buinþate în bune con-diþiuni pentru mi-siuni de controlNBC ºi de de-

contaminare ,performanþeleacestora con-stând în: afi-ºarea digitalã ºirapidã a rezulta-telor cercetãriiNBC; executarea înregim de lucru semiau-tomatizat a controluluiNBC; mobilitate; posibilitãþide lucru mãrite ºi funcþionalitãþi multiple(decontaminare tehnicã-teren-personal); asigu-

rarea protecþiei individuale eficiente.Funcþie de valoarea resurselor materiale ºi

financiare la dispoziþie, în perioada urmãtoareva fi modernizatã o parte însemnatã a echipa-mentelor ºi materialelor de specialitate. Tehnicade control NBC va asigura mai multã operativ-

itate în culegerea, prelucrarea ºi transmitereaautomatizatã a datelor despre situaþiile denaturã NBC; aparatura de control NBC se im-pune a fi în totalitate digitalizatã, miniaturizatã,standardizatã, micºorându-i eroarea de mã-surare. Unele aparate vor fi achiziþionate prinimporturi.

Armamentului incendiar i se va mãri bãta-ia ºi puterea de distrugere, echipamentelor deprotecþie individualã NBC li se va spori gradul

de confort, eliminând stresul termic produs desupraîncãlzirea corpului. Se va realiza compati- bilitatea autospecialelor de decontaminare cucele din înzestrarea NATO, în ce priveºte gaba-ritul acestora, fiabilitatea, procedeele utilizate ºi

randamentul.Pentru realizarea compatibilitãþii între echipamente ºi materiale de

apãrare NBC proprii ºi celedin înzestrarea NATO

este necesarãproiectarea ºi

realizarea uneinoi generaþii detehnicã ºi echi-pamente deapãrare NBC

standard-izate, dig-i t i z a t e ,multifunc-

þionale ºim o d u la r e ,

care sã asi-gure, cu mi-

nimum de per-sonal îndeplinirea cu eficienþã a întregii

game de misiuni de specialitate.

ANIVERSÃRI




I Obiective, competenþe, activitãþiCCCentrul de Cercetare ªtiinþificã pentru

Apãrare NBC ºi Ecologie face parte din structu-ra Agenþiei de Cercetare pentru Tehnicã ºi Teh-nologii Militare, subordonatã Departamentuluipentru Armamente.

Centrul funcþioneazã ca un organ de con-sultanþã ºi expertizã al Ministerului ApãrãriiNaþionale în domeniul apãrarii NBC, având casarcinã principalã cercetarea ºtiinþificã aplicativãpentru realizarea de tehnologii ºi echipamentespecifice, utilizate de toate categoriile de forþeale armatei, de protecþia civilã, de alte compo-nente ale Sistemului Naþional de Apãrare.Instituþia este acreditatã de OrganismulMilitar de Certificare, Acreditare ºiSupraveghere privind activitãþile de cercetareºtiinþificã, proiectare, dezvoltare, micropro-

ducþie ºi repa-raþie/etalonare de tehnicã ºimateriale de apãrare NBC, mijloace pirotehnice,incendiare, explozive, balistice ºi de mascare, cudestinaþie militarã ºi civilã.

Obiectivele cercetãrii ºtiinþifice pentruapãrare NBC ºi ecologie vizeazã urmãtoareledomenii:

cercetare fundamentalã ºi competitivã;studii de concept, de impact ºi bilanþuri

de mediu;

activitãþi de demonstrare tehnologicã;dezvoltare tehnologicã de noi echipa-

mente ºi modernizarea celor existente;

testare/evaluare/expertizã echipamenteºi materiale;

microproducþie;service-ul/ mentenanþa echipamentelor

de specialitate;conceperea ºi realizarea de simulatoare;uelaborarea standardelor militare tehnice

ºi administrative corespunzãtoare STANAG-urilor;

colaborarea ºtiinþificã cu instituþii naþio-nale de cercetare ºtiinþificã militare ºi civile;

colaborarea tehnicã internaþionalã.Competenþele Centrului se referã la:sinteza ºi analiza agenþilor chimici toxici

în scopuri permise de Convenþia privindInterzicerea Armelor Chimice;

tehnologiile, echipamentele ºi materi-alele de decontaminare radiologicã, biologicãºi chimicã;

detecþia chimicã ºi echipamentele decontrol chimic;

protecþia chimicã, biologicã, radiologicãºi nuclearã (CBRN) ºi protecþia contra incen-diilor;

dozimetria militarã, echipamentele decontrol nuclear;

mascare în spectrul electromagnetic;explozivi de mare putere, compoziþii ºi

mijloace pirotehnice;

mijloace de luptã neletale ºi antitero;protecþie balisticã individualã; bilanþuri ºi autorizãri de mediu;

CARACTER DE UNICITATEPE PLAN NAÞIONAL

Colonel dr.ing. Ion Savu

Comandantul Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru

Apãrare NBC ºi Ecologie

CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ ªI APLICATIVÃ


Abstract:On October 31st , 2004, the Scientific Research Center for NBC Defence and Ecology reaches 80 years of activity. Thisinstitution for scientific research is part of the Research Agency for Military Technique and Technology, subordinated to theArmament Department. Within the Ministry of National Defence, it works as an expertise and consultancy body inthe NBC Defence area. At the same time, the institution is accredited by the Military Organization for Certification,Accreditation and Supervision concerning scientific research activities, projection, development, microproduction and

technical reparation and etalonation, NBC defence materials, pyrotechnical, incendiary, explosive, ballistic and cam-ouflage devices with military and civilian destination.



intervenþie în caz de urgenþã nuclearã,chimicã, radiologicã ºi ecologicã, precum ºi laproducerea evenimentelor de tipul emisiiloraltele decât atacul (EADA).

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pen-tru Apãrare NBC ºi Ecologie se distinge ca

instituþie de cercetare ºtiinþificã în domeniulapãrãrii NBC ºi al ecologiei prin faptul cãdesfãºoarã o multitudine de activitãþi cu caracter

de unicitate pe plan naþional.1. CCentrul este singurul institut din þarã

capabil sã furnizeze informaþii detaliate ºi com-petente legate de agenþii chimici de rãzboi,folosiþi accidental, în scop terorist sau în caz deconflict;

2. DDetecþia chimicãºi echipamentele decontrol chimic se ba-zeazã pe urmãtoa-rele atuuri ale insti-tutului:

dispune de specialiºti (singurii)abilitaþi sã efectueze

operaþiuni de identi-ficare a agenþilor chi-mici de rãzboi reali(cuplaj gaz-croma-tograf-spectrometrude masã GC-MS,spectrometru RMN,

lichid cromatograf cu detector UV-VIS);posedã Certificat de acreditare acordat de

Asociaþia Naþionalã de Acreditãri din România

-RENAR- pentru identificarea compuºilorchimici de interes militar ºi a pesticidelororganofosforice ºi organoclorurate;

poate executa determinãri de droguri ºi de substanþe periculoase necunoscute cu apa-raturadin dotare (cuplaj gaz-cromatograf- spec-trometru de masã, spectrometru RMN, lichidcromatograf cu detector UV-VIS);

3. ÎÎn domeniul decontaminãrii chimice ºi

radioactive a suprafeþelor , colectivul de specialiºtidin Centru este singurul abilitat în þarã sã sta- bileascã:

tehnologia de refacere a mediului conta-minat cu agenþi chimici de rãzboi sau cu sub-stanþe toxice industriale;

executarea anali-zelor privind pleni-tudinea decontami-nãrii.4. CCentrul este sin-gurul institut din þa-rã care dispune despecialiºti, apara-turã ºi agenþi chi-mici de rãzboi ne-cesari cercetãrii/

dezvoltãrii de echipamente pentru protecþia indi-

vidualã a personalului.5. CCercetarea ºti-inþificã din aceas-tã instituþie uzi-teazã tehnologiicu caracter de

unicitate pe plannaþional, ca celede obþinere aantidoturilor îm-

potriva agenþilorchimici de rãzboi,





precum ºi compoziþii decontaminante, medica-mente specifice, absorbanþi ºi catalizatori deneutralizare a agenþilor chimici de rãzboi, reac-tivi specifici pentru detecþie.

6. ÎÎn cadrul Centrului se elaboreazã:reþete/compoziþii pentru mascarea activã cu fum ºi

se concep ºi experimenteazã echipamente pen-tru mascarea individualã a tehnicii sau a unorobiective.

7. BBuletinele de încercãri emise de Centru sunt singurele recunoscute în Sistemul Naþional deApãrare (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., S.P.P.) ºireprezintã documente de bazã ºi obligatorii în

activitatea de stabilire a stãrii de ope-rativitate a echipa-mentelor de apãrareNBC ºi în activitateade achiziþie de lafurnizorii interni saudin strãinãtate.8. Pentru asigura-rea mentenanþei a-paraturii de controlnuclear ºi chimic lanivel naþional, pen-tru toate categoriile

de forþe, Centrul dispune de unitate nuclearã cat-egoria a III-a (sursã radioactivã cu o activitate de75 Ci) autorizatã sã funcþioneze, care asigurãtoate facilitãþile necesare pentru desfãºurarea încondiþii optime a tuturor activitãþilor de mente-nanþã pentru aparatura de control nuclear ºichimic din armatã, iar la cerere, ºi pentru cele-lalte componente ale Sistemului Naþional deApãrare.

9. Executarea testelor pentru mijloacele de

protecþie balisticã din înzestrarea armatei se exe-cutã în poligonul de încercare a echipamen-

telor de protecþie balisticã , dotat cu armament,

muniþie ºi aparaturã conform STANAG - 2920,NIJ 01.01.03/87 ºi EN 1522/98;

10. CCentrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi Ecologie este singura instituþiedin Sistemul Naþional de Apãrare atestatã pen-tru efectuarea studiilor de impact ºi a bilanþurilor

de mediu;11. CCentrul reprezintã segmentul care asi-

gurã din punct de vedere tehnic legãtura dintreautoritatea naþionalã - Agenþia

Naþionalã pentru Controlul

Exporturilor ºi Organizaþia

pentru Interzicerea Armelor

Chimice.

12. CCu experþi ºi echipemobile de intervenþie anume

constituite ºi operaþionalizate,Centrul participã în comanda-

mentele de crizã în caz de dezastre chimice,nucleare, radiologice, ecologice etc.

II Realizãri ale Centrului de Cercetareªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie

Soluþie de decontaminare pe bazã de acid tri-clorizocianuric (TCCA). Compoziþie modernã de

decontaminare chimicã (compoziþie ecologi-cã).CCCompoziþia este destinatã decontami-

nãrii chimice a armamentului, tehnicii militareºi terenului, contaminate cu agenþi toxici cuspeci-fic militar preconizaþi a se folosi într-unconflict militar.

Aceastã compoziþie de decontaminare va

înlocui suspensia de hipoclorit de calciu2/3 bazic, care în prezent nu se mai aflã în





dotarea armatei române.Prin performanþele sale, compoziþia se

înscrie în clasa decontaminanþilor chimici cueficacitate foarte ridicatã, fiind similarã cu celerealizate în armatele moderne.

Produsul se va putea aplica ºi cu mijloacele

(instalaþiile) moderne de deconta-minare aflate în înzestrarea armatelor NATO, în cadrul oper-aþiunilor militare de parteneriat .

Soluþia conþine acid triclorizocianuric

(TCCA) - cu un conþinut foarte ridicat de cloractiv (90%) - , având acþiune de neutralizarerapidã a principalelor clase de agenþi toxici cuspecific militar ºi o componentã alcalinã - siner-geticã cu ajutorul clorogenului.

Componentele soluþiei se dozeazã, pream-

baleazã ºi inscripþioneazã corespunzãtor pentrufiecare mijloc de decontaminare. Soluþia sepreparã prin amestecarea componentelor pre-dozate cu apã de categoria I din zonã.

De asemenea, compoziþia se poate aplicacu fiecare din completele de decontaminareCD - 2M, CD - 3M, CD - 5M, încãrcate de laautospeciala ADTT - 4.

Caracteristici de performanþã:asigurã decontaminarea suprafeþelor de

armament, tehnicã militarã contaminate cuagenþi vezicanþi ºi agenþi neurotoxici (Nt), uti-lizând completele de decontaminare ºi autospe-cialele de tip ADTT aflate în înzestrare;

asigurã decontaminarea terenului cont-aminat cu agenþi vezicanþi, utilizând autospe-cialele de tip ADTT aflate în înzestrare;

are eficacitate decontaminantã mini-mum 24 ore;

Caracteristici fizico-chimice:Soluþia este un lichid slab gãlbui, opales-

cent, cu un uºor depozit;Conþinutul în clor activ=min. 1,3%;Norma de consum a soluþiei=max.1,5

l/m2;

Se întrebuinþeazã fãrã încãlzire, la tem-peraturi ale mediului ambiant mai mari de+5°C;cu încãlzire, la temperaturi ale mediuluiambiant mai mari de -25°C.

Gradul de decontaminare pentru iperitã=min. 98,9%(la o densitate de 7 g/m2);

Gradul de decontaminare pentru agenþineurotoxici =min. 99,9% (la o densitate de 5

g/m2).

Gama de dozimetre DET - 2DDD in aceastã gamã de dozimetre fac

parte:dozimetrul individual DET-2 - desti-

nat personalului care lucreazã în mediu radioactiv;

dozimetrul portativ DET-2P - pentruechiparea mijloacelor de transport terestre,aeriene ºi navale, în scopul monitorizãrii radio-active a terenului;

dozimetrul staþionar DET-2S - pen-tru dotarea staþiilor de culegere ºi prelucrare adatelor din structura sistemelor de monitorizareradioactivã a mediului.

Destinaþie:

- mãsurarea debitelor dozei ºi dozelor de radia-

þii radioactive de tip gama ºi ,,X”;- efectuarea automatã a

unor calcule de tehnicasecuritãþii privind expu-nerea la radiaþii radioactive;

- avertizarea acusticã a-tunci când au fost depãºiteanumite limite de debit dedozã, dozã, timp destaþionare în câmp radioac-

tiv.

Caracteristicile tehnico-tactice ale cla-

sei de dozimetre:- mãsoarã ºi afiºeazã debitul dozei de

radiaþii gama ºi X în domeniul 0,01mR/h-600R/h;

- calculeazã ºi afiºeazã doza de radiaþii;- timpul de rãspuns este de maximum 5+1

secunde;- permit efectuarea calculelor de prognozã

a debitului de dozã ºi dozei ulterioare/ante-rioare momentului curent ºi a timpului de

staþionare în câmp de radiaþii, pentru un debitde dozã ºi/sau dozã limitã;

- avertizeazã optic ºi acustic depãºirea





unor praguri de debit de dozã/dozã;- transformã unitatea de mãsurã R sau

R/h în Gy sau Gy/h (la cererea operatorului);- memoreazã informaþiile pe timpul

schimbãrii surselor de alimentare.În plus, produsele DET-2S ºi DET-2P au

posibilitatea transmiterii datelor despre valoareadebitului de radiaþii radioactive mãsurat în zonacontaminatã radioactiv prin intermediul sis-temelor de transmisiuni puse la dispoziþie decãtre diverse eºaloane ale armatei.

Costum de protecþie NBC cu filtro-ventilaþie

Destinaþie: costumul de protecþie NBC cufiltro-ventilaþie este destinat personalului care

executã activitãþi în mediul contaminat sau cu

pericol de contaminare NBC.Caracteristici tehnice:

- masa totalã: 10 kg;- timpul acþiunii de protecþie la iperitã cu o

concentraþie de 5mg/m2>24 ore;- timpul de protecþie a cartuºelor filtrant-sor-

bante la vapori de iperitã de aproximativ 1mg/l-6 ore;

- timpul de protecþie a þesãturii cauciucate la:NH3 (amoniac) 25%>24 ore; HCl (acid

clorhidric) 76%>24 ore;- coeficientul de penetraþie în costum aaerosolilor de ulei de parafinã cu diametrul de

0,3 micrometri: max 0,001%;- durata unei misiuni în costum pe timp de

varã: maximum 6 ore;- intervalul de temperaturã în care poate fi

utilizat costumul: -10-+40oC;- rezistenþa la aprindere: nu se aprinde în

contact cu flacãra timp de 10 secunde; seautostinge în 4 secunde dupã aprindere ºi înde-pãrtarea flãcãrii.

Pelerina de protecþie cu unicã între-buinþare

Destinaþie: produsul asigurã protecþia împotriva tuturor agenþilor chimici de rãzboicunoscuþi pentru mai mult de 10 ore.

Produsul constã dintr-o pelerinã ºi o

pereche de ciorapi de protecþie, ambalate în vid,care pot fi purtate în sacul port-mascã.

Caracteristici tehnico-tactice:- material multistrat;- grosime totalã: 90 microni+10%;- material coextrus: polietilenã LD; polia-

midã (impermeabilã la gaz);- material ranforsant;- masa specificã 180 grame+10%;- fibra polimericã polipropilenã;- tip de þesãturã: neþesut;- masa totalã. 0,9kg+0,1kg.





Vesta de protecþie tip "MILITAR"

destinatã pentru protecþia militarilor împotriva schijelor;

asigurã protecþia pentru gât, umeri ºitorace, aprox. 34% din suprafaþa corpului, astfel:

0,74 m2(mãrimea L) ºi 0,79 m2(mãrimea XL);nivel de protecþie(conform STANAG 2920)

V50=510 m/smãrime = L, XL;culoare = kaki, camuflaj;greutate = 3,25 kg (L); 3,70 kg (XL);ambalare: 5 veste în cutii de carton cân-

tãrind 20-22kg.

Costum de protecþie pentru pirotehniºti

destinat protecþiei pirotehniºtilor care exe-cutã activitãþi de asanare, deminare, pregãtirepentru distrugere a muniþiilor. Asigurã protecþia împotriva schijelor, suprapresiunii ºi accelera-þiilor din frontul undei de ºoc. Costumul prote- jeazã: capul, gâtul, toracele, abdomenul, mâi-nile, braþele ºi partea din faþã a picioarelor.costumul este compus din: cascã de pro-

tecþie cu vizor balistic, vestã cu mâneci, pan-taloni. Vesta este prevãzutã cu buzunare pentru blindaje suplimentare pentru: gât, torace ºi zonainghinalã. Costumul conþine ºi elemente deprotecþie pentru unda de ºoc.

nivel de protecþie(conform STANAG2920): fãrã blindaje suplimentare V50=590 m/s;cu blindaje suplimentare V50=700 m/s;culoare = kaki, albastru;greutate = 21,5 kg;total (greutate) împreunã cu casca de pro-

tecþie cu vizor = 24,5 kg.





PP roliferarea ADMNBC este unanim recunoscutã ca o

serioasã ameninþare în cadrul spectrului operaþional - de la proiecþia/desfãºurarea forþelor pânã la

acþiunile finale încheiate cu stabilizarea ºi impunerea pãcii.Statutul actual al României, de membru al Alianþei Nord-Atlantice, ridicã la un înalt nivel de

responsabilitate abordarea ameninþãrilor NBC ºi a modalitãþilor de rãspuns la acestea.1.1. ªªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC a elaborat proiectul Doctrinei Apãrãrii NBC în Operaþiile Întrunite. A fost dezbãtut într-un cadru lãrgit de cãtre specialiºtii NBC cu expe-rienþã în acest domeniu.

Dorim sã constituie un act normativ, cu un conþinut valoros în concordanþã cu DoctrinaÎntrunitã a NATO pentru Apãrare NBC, ATP-59 B (AJP-3.8).

Este necesar sã aprofundãm conceptele actuale de folosire a ADMNBC de cãtre posibilii inam-ici. Pe aceastã bazã se pot stabili principiile ºi procedeele de evaluare eficientã a ameninþãrilor ºide diminuare a vulnerabilitãþilor.

Obiective importante ca porturile ºi instalaþiile aferente, aerodromurile ºi infrastructura logis-ticã, rutele de aprovizionare cu materiale ºi echipamente sunt prioritar vizate pentru între-

buinþarea ADMNBC. Soluþiile de rãspuns pentru contracarare trebuie adaptate în mod corespun-zãtor.

2.2. EEvenimentele de la 11 septembrie 2001, au determinat la nivelul NATO o schimbareesenþialã a percepþiei privind ameninþãrile ºi criteriile de extindere a Alianþei. Odatã cu declanºarealuptei împotriva terorismului, Declaraþia Summitului de la Praga a adresat întrebarea privi-toare la câte capabilitãþi sunt necesare pentru realizarea, ,,pânã în octombrie 2006 a unei Forþe de

Rãspuns a NATO (NRF), care sã reprezinte o forþã avansatã tehnologic, flexibilã, desfãºurabilã, interoper-

abilã ºi susþinãtoare, incluzând elemente terestre, marine ºi aeriene/.../, având capacitate operaþionalã com-

pletã”*. A fost aprobat Angajamentul Capabilitãþilor de la Praga (PCC-Prague CapabilitiesCommitment) ca parte a unui efort de a crea capabilitãþi minim necesare, apte sã reacþioneze efi-

cient într-un mediu extrem de ameninþãtor.Toþi membrii NATO ºi-au asumat responsabilitãþile necesare îmbunãtãþirii capabilitãþilor înurmãtoarele domenii: apãrarea chimicã, biologicã, radiologicã ºi nuclearã (CBRN); informaþii,supraveghere ºi gestionare a þintelor; supraveghere aer-sol; comandã, control ºi comunicaþii; efi-cacitatea în luptã; mobilitate strategicã în aer ºi pe mare; realimentarea cu combustibil realizatã înaer; sprijin în luptã realizat de unitãþi specifice, apte de desfãºurare ºi capabile sã ofere ºi service înluptã.

Viitorul NRF depinde de cum sunt implementate Angajamentele luate la Praga în privinþacapabilitãþilor**.

Statul Major al Comandamentului Suprem al Forþelor Aliate NATO din Europa, pe baza pro-punerilor Grupului Superior de Apãrare împotriva proliferãrii a promovat un proiect de formare a

ABORDÃRI DOCTRINARE


NOI COORDONATE ALE APÃRÃRII NBC

Colonel Nicolae Popescu

Comandantul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC

(ºi Inspector pentru arma Apãrare NBC)

* Jeffrey SIMON-Institutul Naþional de Studii Strategice al U.N.A. din SUA** http:/www.cesd.org/nato/Prague Communique.h.t.m-1,Comunicatul Summituluide la Praga emis de ºefii statelor ºi guvernelor participante la întrunirea ConsiliuluiNord-Atlantic de la Praga, din 21.11.2002



Batalionului Multinaþional de Apãrare CBRN .Misiunea Batalionului Multinaþional NATO pentru Apãrare CBRN constã în sprijinul

comandamentelor ºi forþelor NATO pentru asigurarea libertãþii de acþiune a acestora în mediile curiscuri NBC.

Batalionul Multinaþional NATO pentru Apãrare NBC este o unitate multifuncþionalã, multi-

naþionalã, cu un înalt nivel de pregãtire. Are eficienþã în sprijinul tuturor operaþiilor NATO, oferã

consultanþã comandanþilor ºi statelor majore pentru întreg spectrul acþiunilor militare.Batalionul va fi format ºi echipat pentru a fi angajat în acþiuni la nivel strategic.Batalionul Multinaþional pentru Apãrare CBRN (B.M.Ap.CBRN) corespunde conceptului

Forþei de Rãspuns NATO (NRF) ºi completeazã capacitãþile acesteia.Batalionul poate sã acþioneze independent de misiunile NRF, unde este posibil, ºi va aplica

procedurile ºi mecanismele NRF.Republica Cehã este, începând cu 10 iulie 2003, naþiunea responsabilã desemnatã pentru

formarea B.M.Ap.CBRN.România participã cu un pluton pentru decon-

taminarea RBC la structura acestui BatalionMultinaþional.

3. I3. Instruirea multilateralã a forþelor, în tot ceeace reprezintã spectrul ameninþãrii NBC, constituie înmod cert, condiþia pentru a descuraja intenþiile între- buinþãrii mijloacelor NBC ºi pentru succesul acþiunilor în medii contaminate RBC.

Instruirea reprezintã legãtura între teorie ºi prac-ticã ºi garanteazã capabilitatea forþelor în vederea îndeplinirii misiunilor într-o situaþie operativã.

Este necesar un proces coerent, cu evaluãri periodice în cadrul cãruia întreg personalul, dintoate categoriile de forþe, sã fie informat despre cerinþele standardelor militare operaþionale dindomeniul apãrãrii NBC ºi sã deprindã abilitãþile de aplicare a acestora.

Specialiºtii din arma apãrare NBC se gãsesc într-o permanentã stare de investigaþie, de achiz-iþie a noi seturi de cunoºtinþe privind proliferarea ameninþãrilor ADMNBC ºi de adoptare a celormai adecvate ºi eficiente metodologii ºi proceduri de instruire.

Apreciem ca o necesitate stringentã, instruirea statelor majore ale unitãþilor ºi marilor unitãþi în vederea pregãtirii cursurilor acþiunilor pentru operaþiile care implicã adversari posesori aiADMNBC.

La toate eºaloanele se impune ca în cadrul aplicaþiilor ºi exerciþiilor de stat major sã fie abor-date scenarii cu întrebuinþarea ADMNBC de cãtre inamic într-un mod realist ºi consistent.

Simulãrile actuale nu rãspund întrutotul unei instruiri performante a militarilor pentru

desfãºurarea acþiunilor în medii NBC. Scenariile existente redau o descriere incompletã, uneorideformatã, a consecinþelor folosirii agenþilor chimici ºi biologici asupra forþelor ºi asupra populaþieicivile.

În viitor, în cadrul instruirii tactice prin simulare a comenzilor ºi statelor majore ale marilorunitãþi ºi unitãþilor operaþionalizate, care se desfãºoarã în Centrul de Instruire prin SimulareBucureºti, vor fi introduse mai multe secvenþe/evenimente NBC ºi EADA.

În ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC se organizeazã ºi se desfãºoarã instruirea integratãa comenzilor unitãþilor ºi subunitãþilor pe baza aplicaþiei informatice RapSit NBC.

4. Î4. Învãþãmântul de specialitate desfãºurat în ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC vareprezenta cheia pentru depãºirea tuturor provocãrilor de naturã NBC în cursa cea lungã.

Într-o lume complexã, liderii viitorului trebuie sã aibã concepþii diferite despre intimidare ºidespre apãrare.

Planurile de învãþãmânt au fost reconsiderate, programele analitice sunt actualizate în raport



Vizita delegaþiei militare a Marii Britanii la ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC - 11.06.2003



cu noul model al absolventului cursului de carierã sau de nivel.Se acordã atenþia cuvenitã implicaþiilor politico-militare ºi operaþionale generate de noile

riscuri ºi ameninþãri ale ADMNBC. Cursuri de informare, de 4-5 zile, oferã liderilor militari ºiperso-nalitãþilor publice noutãþile la zi, de actualitate în domeniul NBC. Având în vedere creºterearolului ºi a ponderii militarilor angajaþi pe bazã de contract ºi a subofiþerilor în toate structurileArmatei Române, am pus un accent deosebit pe diversificarea cursurilor de specializare, de scurtã

duratã pentru aceste categorii de personal.5. V5. Viitorul va aduce în mod sigur noi ºi imprevizibile provocãri NBC.În permanenþã trebuie cunoscute capacitãþile, doctrinele ºi conceptele operaþionale NBC ale

inamicului.Forþele cu care participã România în cadrul Alianþei Nord-Atlantice vor desfãºura acþiuni

mili-tare împreunã cu forþele aliaþilor în diferite teatre de operaþii.Riscurile ºi ameninþãrile NBC le abordãm în acest nou context.Schimbãrile strategice intervenite în Europa, extinderea spaþiului de apãrare al NATO ºi

asumarea de misiuni ,,Out of area” de cãtre alianþã fac puþin posibile atacurile armate ale unui stat împotriva altui stat de pe continentul european. În acelaºi timp, se menþin zone de instabilitate în

unele regiuni periferice ale Europei ori în spaþii din alte continente, dar cu efecte asupra securitãþiistatelor europene. În aceste condiþii, problema apãrãrii colective ºi naþionale capãtã noi semnifi-caþii, eforturile concentrându-se asupra prevenirii situaþiilor destabilizatoare ºi apãrãrii unor val-ori comune.

Unii actori ai acþiunilor militare, regionali***(structuri militare aparþinând unor autoritãþistatale, formaþii paramilitare, bande înarmate sau teroriste aflate în afara instituþiilor oficiale alestatului) percep capabilitãþile de întrebuinþare a ADMNBC ca arme ale celor slabi împotriva celorputernici, ca mijloace unice care pot învinge superioritatea convenþionalã a NATO. Nu sunt con-siderate ca o soluþie finalã a etapei decisive a acþiunii militare. Constituie totuºi o opþiune pentruameninþare sau se va apela la acestea în perioada unui conflict politico-diplomatic ori chiar înscopuri militare.

** *

Armata României se transformã ºi se modernizeazã conform planurilor de restructurare ºi derealizare a Forþei-Obiectiv 2007.

Una dintre capabilitãþile pe care trebuie sã le dezvoltãm în viitor, este abilitatea de a protejaforþele împotriva consecinþelor efectelor ADMNBC.

Structurile armei apãrare NBC trebuie sã se impunã ca lider doctrinar pentru forþele noastrearmate în acest domeniu important.

Subunitãþile ºi unitãþile de apãrare NBC îºi vor amplifica rolul în sprijinul acþiunilor forþelorcare acþioneazã în cadrul Alianþei Nord-Atlantice în diferite teatre de operaþii.

Experienþa acumulatã de Cp.383 Apãrare NBC ºi modul exemplar în care ofiþerii NBC ºi-au îndeplinit misiunile în cadrul comandamentelor întrunite multinaþionale demonstreazã cu prisos-inþã cã militarii specialiºti NBC reprezintã o valoare pe care comandanþii se pot baza în cazul situ-aþiilor dificile.

În cele din urmã, sã adoptãm urmãtoarea cerinþã pentru toate structurile de apãrare NBC dinArmata României:

,,Abilitatea de a proteja forþele ºi de a acorda sprijinul NBC acþiunilor acestora înadâncimea spaþiului de luptã ºi dincolo de spectrul mediilor de operaþii”.



*** Colectiv autori - C.S.S.Ap.S. - Fizionomia acþiunilor militare, Ed.U.N.A.,

Bucureºti 2004



AAA intrat în tradiþie ca anual, la ªcoala de

Aplicaþie pentru Apãrare NBC sã se organizezeactivitãþi complexe cu o largã participare aspecialiºtilor NBC ºi a unor invitaþi cu funcþii deconducere din Statul Major General, departamenteºi direcþii din M.Ap.N., statele majore ale cate-

goriilor de forþe, Inspectoratul M.Ap.N., instituþiimilitare de învãþãmânt, comandamente, mariunitãþi ºi unitãþi. Au fost prezenþi reprezentanþi ai

presei militare centrale ºi ai mass-mediei locale.În ziua de 23 martie 2004, s-a desfãºurat con-

vocarea de pregãtire a personalului cu funcþii deconducere în arma apãrare NBC cu tema:Proiectarea ºi managementul structurilor deapãrare NBC în Forþa-Obiectiv 2007. Orientãridoctrinare privind apãrarea NBC în perspecti-

va integrãrii României în NATO.Programul convocãrii a inclus urmãtoarele

Note de reporter:FORÞA - OBIECTIV 2007 ªI NOILE STRUCTURI

DE APÃRARE NBC- Consideraþii doctrinare, atitudini constructive, înnoitoare -

Colonel (r) prof. Mihai Grigorescu

APÃRAREA NBC*ACTUALITATE ªI PERSPECTIVÃ


Abstract:Abstract:Objective ForObjective Force 2007ce 2007 and new NBC defence structures

It became a tradition as yearly, about the branch jubilee, the Aplication School for NBC Defence to be thehost for the complex activities organized with the participation of NBC specialists and guest occupying a lea-ding position in the General Staff, in the armed sevices Staff, in the Ministry of National Defence Inspectorate,in military educational institutions, headquarters, offices, large units and units. There were also present thecommanders of the main branch structures and representatives of local mass-media and of central militarypress (col. ªtefan Diaconu, subeditor at "Observatorul Militar"- “The Military Observer”).

On the day of March 23rd 2004, took place the training convocation for the personnel occupying leadingpositions in the NBC defence branch, with the theme: The planning and management of NBC defence struc-tures in the Objective Force 2007. Doctrinaire orientations concerning the NBC defence, having in viewRomania' s integration in NATO.

The programme included the following activities:· briefing on planning and managing the NBC defence structures in the OBJECTIVE FORCE 2007;· presenting the new doctrinaire orientations in the NBC defence field and the methodology for imple-

menting and applying the Disposition on training for NBC defence in Land Forces;· presenting the "learned lessons" from the mission of the 383rd NBC Defence Company in Irak (Iraqi

Freedom) and the NBC specialists at multinational missions;· demonstrating the usage of the NBC RAPSIT soft for NBC reporting and warning using the automatic

procedure;

· briefing on some aspects of the NBC medical support and on the achievements of the Medical MilitaryResearch Center.



activitãþi:informare privind proiectarea ºi manage-

mentul structurilor de apãrare NBC în FORÞA-OBIECTIV 2007;

prezentarea noilor orientãri doctrinare îndomeniul apãrãrii NBC ºi a metodologiei de apli-

care a Dispoziþiei privind pregãtirea pen-tru apãrarea NBC în Armata României;prezentarea lecþiilor învãþate din acþiunile

Companiei 383 Apãrare NBC în Irak (IraqiFreedom) ºi ale specialiºtilor NBC la misiunimultinaþionale;

utilizarea softului RAPSIT NBC pentruraportarea ºi avertizarea despre producereaevenimentelor NBC folosind procedura au-tomatã;

informare privind unele aspecte ale sprijinului medical NBC ºi realizãrile Centrului deCercetãri ªtiinþifice Medico-Militare.

Convocarea a fost deschisã de comandan-tul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC (ºiInspector pentru arma apãrare NBC) - coloneldr. Nicolae POPESCU. În cuvântul dedeschidere, comandantul ºcolii a subliniatimportanþa momentului ºi a prezentat obiec-tivele ºi programul convocãrii, propunând ºimodalitãþile de desfãºurare a acesteia, astfel ca

sã se asigure posibilitatea exprimãrii libere aopiniilor tuturor participanþilor cu privire lafiecare formã de activitate desfãºuratã.Caracterul interactiv al activitãþilor a asigurat îndeplinirea obiectivelor convocãrii.

Colonel dr. Nicolae POPESCU, a prezen-tat informarea referitoare la Proiectarea ºimanagementul structurilor de apãrareNBC în FORÞA-OBIECTIV 2007. Aceastãconcepþie stabileºte principiile generale ºi

normele pe baza cãrora comandamentele asig-urã condu-cerea ºi monitorizarea procesului deoperaþiona-lizare, în vederea realizãrii unorstructuri flexibile, interoperabile ºi dislocabile, în mãsurã sã execute întreaga gamã de misiunispecifice apãrãrii NBC. Evaluarea nivelului deoperaþio-nalizare a structurilor din pachetul deforþe oferite NATO constituie o activitate ce sedesfãºoarã maximã responsabilitate.

Tipologia structurilor de apãrare NBC din

Forþele Terestre, în raport cu eºalonul, se pre-zintã astfel:

compania (bateria) - un subofiþer NBC,

un gradat profesionist, o echipã de cercetare

NBC ºi o echipã de decontaminare RBC;

batalionul/divizionul - un compartiment

NBC la statul major, o grupã de cercetare NBC;

brigada - un compartiment NBC la sta-tul major;

corpul de armatã/divizia - un comparti-

ment NBC la statul major, un batalion de apãrare NBC;

Statul Major al Forþelor Terestre -

compartiment de apãrare NBC;

Statul Major General - birou apãrare

NBC, ofiþeri de apãrare NBC.

În cadrul Forþelor Aeriene existã urmã-

toarele structuri de apãrare NBC:S.M.F.A. - un birou apãrare NBC ºi pro-

tecþia mediului ºi specialiºti NBC;

S.M.F.A, Bazã Aerianã ºi BrigadaR.S.A. - un pluton de apãrare NBC;

Bazele Aeriene - câte o grupã de

apãrare NBC;

Centrul Operaþional Aerian Principal -

un ofiþer NBC; o grupã de apãrare NBC;

la fiecare bazã aerianã ºi la brigadã -un ofiþer specialist NBC.

La Forþele Navale existã urmãtoarele

structuri de apãrare NBC:

S.M.F.N. ºi Comandamentul Opera-þional Naval - o companie de apãrare NBC;

Flotila Fluvialã, Baza 2 Fluvialã - un

pluton de apãrare NBC;

Divizioane de nave - câte o grupã de

cercetare NBC;

Fregate, corvete, Divizionul 146Minare-Deminare - câte o grupã de cercetare

NBC;

Batalionul 307 Infanterie Marinã - o

grupã de cercetare NBC.

Centrul de Control NBC de la S.M.F.N.

este în curs de operaþionalizare.

În principiu, compania de apãrare NBCare în compunere: un pluton de cercetare NBC

cu patru grupe; un pluton de decontaminare cu





o grupã de control al contaminãrii, o grupã de

decontaminare personal ºi trei grupe de decon-

taminare armament ºi tehnicã de luptã; un plu-

ton de sisteme (mijloace) incendiare cu trei

grupe; subunitãþi de valoare grupã de transmisi-

uni, transport, decontaminare echipament,mentenanþã; o autostaþie de iluminat.

La brigãzile de arme existã un plutonde apãrare NBC compus din douã grupe decer-cetare NBC, douã grupe de decontaminarearmament ºi tehnicã ºi o grupã de deconta-minare personal.

Batalionul de apãrare NBC, ca entitateoperaþionalã existentã în organica marilorunitãþi (grupãri) operative are în compunere

subunitãþi de asigurare a acþiunilor ºi protecþiatrupelor de valoare companie ºi subunitãþi de

bazã - companii de control NBC, cercetare NBC,decontaminare RBC, decontaminare echipa-ment ºi de mascare cu aerosoli.

Sistemul de Avertizare ºi RaportareNBC (SARNBC), conceptualizat în forma saini-þialã în teza de doctorat a comandantuluiºcolii de aplicaþie, colonel dr. Nicolae POPES-CU (1998), dezvoltat ºi concretizat ca elementestructurale, misiuni ºi modalitãþi de imple-

mentare la fiecare palier ierarhic de cãtre spe-cialiºtii NBC din S.M.G., dintre care prezent laconvocare a fost locotenent-colonelul Mariusªerban, se aflã acum într-un proces de opera-þionalizare, pe etape, pânã la finele acestui dece-niu.

Destinat raportãrii exploziilor nucleare,atacurilor chimice ºi biologice, prognozãrii ºiavertizãrii despre pericolele asociate ºi zonele derisc, precum ºi pentru evaluarea efectelor pro-

duse de atacul NBC/evenimentele EADA (emisiialtele decât atacul), SARNBC se compune din:

centrul de coordonare NBC la S.M.G.;centre de control NBC la statele majore ale

categoriilor de forþe ale armatei;centre de prognozã ºi control NBC la cor-

purile de armatã ºi divizii; subcentre de prognozã ºi control NBC la

eºalonul brigadã; surse de informare NBC (posturi de obser-

vare; echipe /echipaje/ grupe; aeronave; navemaritime/fluviale).Din punctul de vedere, nu atât al calitãþii

de reporter, ci al celui de cunoscãtor al situaþiei, întrucât am condus structura de dezvoltare ºireglementãri în armã pânã în 2001, mi se paredemn de menþionat cã ideea unui asemenea sis-tem a existat în capul celor care l-au conceput încã din stadiul când doar aspiram la integrarea

în NATO. Ca ºi aceea despre noile structuri deapãrare NBC la care se lucreazã din aceiaºiperioadã. Conceptualizarea, configurarea, înzestrarea ºi operaþionalizarea acestor struc-turi, care sã fie interoperabile cu cele similareNATO, constituie meritul specialiºtilor NBC dinS.M.G., S.M.F.T., din ªcoalã - unii aflaþi acum înrezervã, alþii lucrând în alte structuri din cadruleºaloanelor menþionate - , precum ºi al altoroameni valoroºi ai armei, cum este, de pildã,

colonelul profesor universitar dr. Ion Mituleþude la Universitatea Naþionalã de Apãrare.

Ca sã fiu mai sugestiv, s-a acþionat dupãprincipiul "nu lãsa viitorul sã te ia prin surprindere,

pregãteºte-te sã-l întâmpini!". Este vorba de acþi-une prospectivã, de clarviziune, de faptul cã am

ºtiut ce vrem de la început ºi am înaintat ferm îndirecþia (singura) care servea cel mai bineintereselor armei, armatei ºi þãrii. Acesta a fostde altfel ºi spiritul reformei orga-nismului nos-

tru militar. Nu am aºteptat sã intrãm mai întâi în NATO ºi apoi sã ne punem pe trea-bã, sãreformãm structurile armei: am preluat, amadaptat, am dezvoltat ºi perfecþionat conti-nuu,astfel cã acum ne aflãm pe un drum sigur, ºtimce sã facem ºi cum trebuie fãcut ºi dispunem destructuri operaþionalizate sau în gra-fic de oper-aþionalizare pentru a corespunde, la nevoie,solicitãrilor NATO, în vederea acþiunii în diferiteteatre de operaþii întrunite multinaþionale.

O problemã spinoasã asupra cãreia s-ainsistat ºi în intervenþiile participanþilor a fostaceea a Concepþiei de înzestrare a ArmateiRomâniei cu materiale ºi echipamente deapãrare nuclearã, biologicã ºi chimicã,prezentatã de locotenent-colonelul ing. MarianPopa.

Nu se poate face operaþionalizare fãrã înzestrare! Este de ajuns sã enumãr câteva con-cepte ori sintagme utilizate în cuvântul partici-

panþilor pentru a configura principalele repereale cadrului de abordare a acestei probleme:"cerinþe operaþionale NATO"; "compatibilitate ºi





nivel de performanþã apropiat sau similar cu NATO","costuri mari", "în limita resurselor bugetare alo-

cate", "proceduri complicate de achiziþie", "modern-

izarea în concepþie proprie", "achiziþie de licenþe","modernizarea actualelor echipamente aflate în

dotare", "valorificarea pe criterii economico-financia-

re a celor cu resurse epuizate, uzate moral sau a cãror modernizare nu este rentabilã", "alocaþie bugetarã

insuficientã pentru cercetarea ºtiinþifico-aplicativã pe

linie de armã" ºi altele.Specialiºtii NBC din S.M.F.T., din ªcoalã,

din Centrul de Cercetare al armei (colonel dr.ing. Ion Savu), din Direcþia Logisticã (coloneling. Mihai Vãleanu) au analizat succint stadi-ul actual al înzestrãrii Forþelor Terestre pe liniaarmei apãrare NBC, au prezentat obiectivele

prioritare ºi nivelul minimal de înzestrare (pen-tru militarii de toate armele, militarii NBC, mar-ile unitãþi ºi subunitãþi destinate NATO ºi struc-turile de apãrare NBC). Dotarea militarilor ºistructurilor s-a estimat în funcþie de cerinþeleopera-þionale ºi de interoperabilitate, de carac-terul misiunilor ºi domeniile de responsabilitateale apãrãrii NBC (evitarea pericolului, protecþiaNBC, decontaminarea RBC, mascarea cuaerosoli).

Preþurile echipamentelor, exprimate (evi-dent) în EURO, ating dimensiuni greu de pro-nunþat dacã e sã le adãugãm multe zerouri aleleului.

Asta este însã realitatea. Înzestrareaforþelor se va realiza pe baza unor criterii, aºspune, foarte bine cântãrite (gândite): pe prio-ritãþi ºi urgenþe, în raport cu nevoile de opera-þionalizare amintite, eºalonat pe toatã perioadade constituire a FORÞEI-OBIECTIV 2007 ºi în

funcþie de resursele alocate, prin achiziþionareadin producþia internã ºi din import, prin mod-erni-zarea în concepþie proprie ºi prin achiziþiede licenþe.

Situaþia actualã a echipamentelor ºi mate-rialelor de apãrare NBC, consideratã sub formaexistentului în dotare, a achiziþiei interne,microproducþiei în Centrul de Cercetare ªtiinþi-ficã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie, precum ºia cercetãrii ºi modernizãrii, permite printr-o

gestionare eficientã a fondurilor alocaterezolvarea într-o mãsurã apreciabilã a prob-lemelor înzestrãrii.

Autospecialele existente în dotare pot fimodernizate pentru a atinge un nivel de perfor-manþã apropiat sau similar celui solicitat deNATO: transportorul blindat pentru cercetareaNBC pe ºasiu 6x6; autospeciala de deconta-minare a tehnicii ºi terenului pe ºasiu DAC

665T ; autospeciala pentru decontaminarea per-sonalului md. 90; autospeciala pentru deconta-minarea echipamentului md. 91.

Aparatura de control nuclear - de pro-ducþie, de asemenea, româneascã - , poate fiachiziþionatã pe plan intern (dozimetrele DET 2,DET 2P ºi DET 2S), iar cea existentã trebuiemodernizatã (semnalizatorul SRN-89, radio-metrul alfa, beta).

Echipamentele pentru protecþia indi-

vi-dualã se produc în þarã: pelerinã de protecþiede unicã folosinþã, completul de protecþie modelunic, cartuºul filtrant pentru noxe industriale.Masca contra gazelor md. 85 (85-F) ºi cartuºulfiltrant aferent necesitã modernizãri.

Echipamentele ºi materialele pentrudecontaminare (pachete de decontaminareindividualã, complete de decontaminare, sub-stanþe ºi soluþii de decontaminare) provin dinproducþia internã; unele pot fi realizate la

Centrul de Cercetare prin microproducþie. Canoutate, se înlocuieºte suspensia de hipocloritde calciu 2/3 bazic cu soluþia pe bazã de acid tri-

clorizocianuric , ale cãrei caracteristici sunt date înprezentul numãr al revistei.

Echipamentele ºi materialele auxil-iare existã în dotare (autoatelierul ARTMCh-1cores-punde nevoilor actuale). Necesitã mod-ernizãri cartuºul PP-9A pentru plantatorulautomat de semne de marcare.

Pentru o serie de echipamente ºi materialeva trebui sã recurgem la importuri, ca de exem-plu: aparatura de control chimic ºi biologic (spec-trometre de mobilitate ionicã ºi cu ionizare înflacãrã, analizorul de substanþe toxice industri-ale, detectorul Chem-Bio, completele de mate-riale pentru detectoarele de agenþi chimici); sis-

temul de filtro-ventilaþie NBC ºi climatizare pentruautovehicule; completele de protecþie cu filtro-ven-tilaþie ºi filtrant-sorbante; staþiile meteo ºi altele.

În procente, situaþia actualã, privind nece-sarul de echipamente ºi materiale NBC pentru înzestrarea unei companii de apãrare NBC se





prezintã astfel: existent în dotare-12,23%; achi-ziþie internã-15,28%; în cercetare/modernizare-5,9%; microproducþie Centru-6,11%; de intro-dus în cercetare-2,4%; import-13,25%.

S-au desprins urmãtoarele concluzii:reperele ce trebuie importate sunt prevãzute

în cantitãþi rezonabile ºi sunt strict necesare, întrucât nu renteazã (economic) sã fie produsepe plan intern; ponderea este deþinutã de pro-ducþia internã, de modernizarea în concepþieproprie ºi prin achiziþia de licenþe; Centrul deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºiEcologie este capabil sã realizeze cer-cetarea/modernizarea în domeniu ºi sã dezvoltecapacitãþi de microproducþie pentru echipa-mente ºi materiale de apãrare NBC; SecþiaReparaþii Echipamente ºi Aparaturã de ApãrareNBC este, de asemenea, capabilã sã executeoperaþiuni complexe de modernizare.

Discuþii interesante s-au iscat laprezentarea de cãtre ºeful Secþiei Dezvoltare ºiReglementãri, colonelul Graþian Ionescu aproiectului "Doctrinei întrunite a apãrãriiNBC în Armata României". Din titlu, seobservã cã se vrea o doctrinã a armatei ºi nu aunei categorii de forþe în special. Aceastã prob-lemã este, aº putea spune, veche. În revista

APÃRAREA NBC au fost publicate mai multearticole (puncte de vedere, opinii) pe aceastãtemã.

Doctrina dezbãtutã în cadrul convocãriieste în concordanþã cu Doctrina întrunitã aNATO pentru Apãrare NBC - ATP - 59 B (AJP -3.8) folosind principiile, conceptele, terminolo-gia ºi procedurile acesteia. Se realizeazã alinierea

doctrinei la standardele de operare NATO, lalegislaþia internã ºi internaþionalã. Acest act

normativ este structurat pe ºase capitole: mediulNBC; principiile ºi componentele funcþionaleale apãrãrii NBC; planificarea acþiunilor/oper-aþiilor de apãrare NBC; fundamentele acþiu-nilor/operaþiilor de apãrare NBC; logisticaapãrãrii NBC; dispoziþii finale.

În general, opiniile participanþilor s-auexprimat cu privire la componentele doctrineiapãrãrii NBC. Au existat unele rezerve în legã-turã cu includerea în conþinutul concepþieiapãrãrii NBC a întrebuinþãrii sistemelor incendi-

are, aspect ce trebuie sã rãmânã însã în domeni-ul de responsabilitate al armei.

Dacã doctrina este conform NATO, dacã

trebuie sã vorbim ºi sã acþionãm la fel, e musai sã gândim în aceeaºi limbã! În aceastã logicã par-ticipanþii au fost de acord cu proiectul elaboratde ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.

Dispoziþia privind instruirea pentruapãrarea NBC în Armata României, adap-

tatã la specific de un colectiv condus delt.col.Ilie Bãlan, aduce o serie de elemente noi ,orientând instruirea întregului personal spreperformanþã, competitivitate ºi eficienþã, pe baza principiilor ºi conceptelor moderne, speci-fice armatelor membre NATO.

Instrucþia are ca obiectiv principalpregãtirea forþelor pentru îndeplinirea misiu-nilor stabilite prin planurile de operaþii . La bazaplani-ficãrii instrucþiei stã Lista cu cerninþele

esenþiale pentru misiune (LCEM).Managementul instrucþiei include un ciclude etape, eºalonate dupã cum urmeazã: înþelegerea misiunii de luptã; stabilirea LCEM;pregãtirea evaluãrii instrucþiei; pregãtirea plan-ului pe termen lung, scurt ºi apropiat, exe-cutarea instrucþiei ºi evaluarea acesteia. Întreetapa planificãrii ºi cea a evaluãrii sunt esenþialedouã aspecte pentru îndeplinirea obiectivelor:alocarea ºi modul de utilizare a resurselor ºi

feedbackul ca modalitate de reglare ºi corectare aprocesului instruirii.

Programul de instrucþie pentru misiune (PIM)al unitãþii cuprinde cerinþele pentru instrucþie ºievaluare, frecvenþa antrenamentelor, sarcinilecolective pentru grupã, pluton, companie ºi batalion.

Comandanþii unitãþilor acþioneazã con-form Standardelor de Calificare Militarã (SCM),fiind consiliaþi de specialiºtii NBC în ceea cepriveºte instruirea colectivã , cât ºi cea individualã a

militarilor.În planificarea instrucþiei , se întocmesc pla-

nuri pe termen lung, scurt ºi apropiat, în careesenþiale sunt: stabilirea LCEM; programareaevenimentelor majore pentru instrucþie ºi for-mularea obiectivelor de pregãtire specificefiecãrui eveniment; identificarea ºi alocarearesurselor majore (ex. poligonul armei) ºi localenecesare instruirii (logistica instruirii); coor-donarea calendarului pe termen lung ºi scurt cu

toate unitãþile/instituþiile de sprijin; pubilicareaghidului pe termen lung ºi scurt ºi a calendaru-lui cu planificãrile; culegerea informaþiilor ºi





ameliorarea planului prin desfãºurarea confer-

inþelor de instruire; alegerea celor mai bunesecvenþe de instruire pentru evenimentele dinplan; asigurarea bazei logistice pentru exe-cutarea ºi evaluarea instruirii.

Crearea situaþiilor NBC va avea la bazã

precizãrile din Dispoziþia ºefului SMG privindconcepþiile de abordare a riscului NBC înArmata României SMG 12/2000.

Strategia standardizãrii în M.Ap.N. acreat cadrul general privind standardizarea îndomeniul militar, inclusiv cel al instrucþiei, fiindelaborate sau aflându-se în curs de elaborare:

Doctrina instruirii forþelor armate(30.04.2003), care a creat cadrul generalprivind modernizarea instruirii forþelor armate;

Concepþia standardizãrii instrucþiei(15.01.2004), care configureazã cadrul generalpentru standardizarea instrucþiei ºi condiþiileaderãrii României la NATO;

Instrucþiunea privind elaborarea stan-dardelor de instrucþie (30.04.2004); (standar-dizarea instrucþiei - este un proces care se va încheia pânã la 31.12.2005);

Instrucþiunea privind planificarea,condu-cerea, desfãºurarea ºi evaluareainstrucþiei (30.10.2004).

Standardizarea instrucþiei se va realiza con-

ceptual (concepþii, doctrinã, manuale, programede instruire) ºi în planul execuþiei (baza materi-alã, tehnologii de instruire, folosirea resurselor).

Standardele de instrucþie vor fi elabo-rate de comitetele de standardizare ºi grupurile de

lucru constituite la nivelul S.M.G., al statelormajore ale categoriilor de forþe ºi al ºcolilor deaplicaþie ale armelor.

Programul de instrucþie pentru misiune

are ca elemente principale: Tabelul cerinþelor deinstruire pentru misiuni ºi Activitãþile - standard de

instrucþie ºi evaluare.

O activitate care a captat atenþia partici-panþilor la convocare a fost prilejuitã de partici-parea la convocare a locþiitorului ºefului Direc-þiei Medicale, colonel medic dr. Florin Paul,care a prezentat o informare extrem de intere-santã cu privire la unele aspecte ale sprijinuluimedical NBC ºi la realizãrile Centrului de

Cercetãri ªtiinþifice Medico-Militare(C.C.S.M.M.).O avalanºã de întrebãri, propuneri ºi su-

gestii venite din partea invitaþilor - în special acelor care organizeazã ºi conduc structuri încadrul misiunilor multinaþionale - , la carecomandantul ºcolii a trebuit sã joace (ºi în acestcaz) cu mãiestrie rolul de moderator, a dus lacâteva concluzii clare: sprijinul medical NBC

constituie o componentã complementarã careasigurã eficienþa mãsurilor de apãrare NBC;realizarea sprijinului medical NBC comportã opermanentã ºi strânsã colaborare între specia-liºtii NBC ºi personalul medical implicat; struc-turile care executã misiuni în afara þãrii trebuiesã beneficieze de o susþinere logisticã medicalãadecvatã; specialiºtii NBC au obligaþia sã seinformeze mai bine în domeniul existenþei ºisprijinului medical NBC.

Au fost urmãrite cu mult interes particula-ritãþile sprijinului medical pe timpul acþiunii încondiþii/medii NBC, cu exemplificãri izvorâtedin acþiunile la care au participat structurilearmatei noastre pentru îndeplinirea misiunilormultinaþionale în fosta Iugoslavie, Afganistan ºiIrak.

Au fost prezentate realizãrile (cu brevete de

invenþie) ale C.C.S.M.M. despre care - trebuie s-o recunoaºtem - mulþi dintre noi nu aveaucunoºtinþã: antidoturi pentru tratamentulintoxicaþiilor cu compuºi organofosforici (inclu-siv insecticide); produse analgezice - antispas-tice nemorfinice; preparate polivalente neutral-izante ale agenþilor toxici ce acþioneazã pe caleoralã, pentru tratamentul intoxicaþiilor acute cucianuri, precum ºi preparate pentru decontam-inare internã; decontaminant polivalent pentrurãniþii contaminaþi cu STL ºi radionuclizi (Cs,Sr); medicamente pentru tratamentul boliiacute de iradiere ºi altele.

Au fost realizate, de asemenea: trusa pen-tru identificarea toxinelor din apã ºi alimente(ST1) folositã pentru efectuarea analizei toxico-logice de urgenþã a STL (organofosforice, vezi-cante, halocinogene); costumul cu proprietãþiautodezinfectante, cutii microbiene ºi antifungi-ce pentru utilizare în focare epidemice; reactiv bivalent pentru identificarea rapidã a Shigelea ºiSalmonella; produse biologie pentru diagnostic- antigene arbovirale; comprimate pentru dez-

infecþia apei din bidonul individual al militaru-lui; vaccinuri biofilizate.Personalul medical implicat în situaþiile





NBC dispune de: trusa completã dermojet,aparatul de respirat în medii toxice; sistem deinformare computerizat (TOX 1) pentru diag-nosticul rapid în intoxicaþiile acute; autolabora-tor pentru determinarea radioactivitãþii pro- belor biologice, de alimente ºi mediu; programe

de calcul pentru evaluarea dozimetriei în cont-aminarea internã a organismului; produsemedicamentoase de creºtere a capacitãþii deefort în situaþii de stres ºi condiþii deosebite.

Existã o clasã de produse farmaceutice aºa-zise orfane, care nu sunt disponibile pe piaþainternã ºi nici internaþionalã (economicnerentabile), care nu se încadreazã în produse-le fabricate în mod curent ºi nu sunt utilizatedecât în situaþii speciale. Producerea ºi stocareaacestora este o responsabilitate a guvernelor.Fabricarea în þarã a acestor produse - orfane -permite asigurarea operativã a necesarului încondiþii de crizã (rãzboi, acte teroriste, catas-trofe) ºi anuleazã dependenþa de importuri.

În cazarma CERNICA existã laboratorul de

microbiologie cu posibilitãþi de amenajare pentrumicroproducþia de antidoturi, alte produse far-maceutice, linie de umplere fiole ºi seringi deautoinjectare.

Ce sã spunem despre toate aceste realizãri nota-

bile? Parcã simþim cã respirãm mai uºor!

Maiorul dr. Traian Nicula a prezentatprincipalele secvenþe ale aplicaþiei informaticeRAPSIT NBC - o aplicaþie de reþea bazatã petehnologie Oracle, a cãrei arhitecturã este orga-nizatã pe mai multe straturi:

Bazã de date obiect - relaþionalãOracle, care conþine informaþia NBC, hãrþiledigitale, precum ºi cea mai mare parte din logis-

tica aplicaþiei;Map Viewer, care permite vizualizarea

hãrþilor ºi publicarea acestora pe Internet;Modulul de mail, care asigurã:

vizualizarea mesajelor primite, importul lor în baza de date ºi ºtergerea acestora; face posibilãtransmiterea de mesaje prin intermediul modu-lului client/server, cu avertizarea operatorilor;

Server web - Apache, care pune la dis-poziþie o serie de forme web cu posibilitatea

inserãrii în baza de date a rapoartelor NBC-1,NBC-2 ºi NBC-4, ca ºi a vizualizãrii rapoartelor

NBC-3 ºi a zonei prognozate de risc;Server mail;Modulul client/server - destinat oper-

atorilor din cadrul SARNBC.Hãrþile stocate în baza de date, sunt orga-

nizate pe straturi, fiind posibile analize spaþiale

asupra lor (ex. determinarea unitãþilor ºi loca-litãþilor din zona prognozatã de risc). Acesteapot reprezenta orice zonã a lumii, dacã se încar-cã informaþia geograficã ºi coordonatele suntprezentate în latitudine/longitudine, UTM,MGRS.

Aplicaþia permite realizarea de antrena-mente de stat major pe calculator. Are un moduldestinat reprezentãrii pe hartã a unitãþilor, ra-ioanelor, liniilor de despãrþire, aliniamentelor de

contact, rutelor de cercetare etc. Situaþia ºi acþi-unile forþelor proprii ºi ale inamicului suntreprezentate prin semne convenþionale ºi abre-vieri specifice domeniului militar con-form standar-d e l o rNATO.

Fiecare unitateare atribuitã o zonã de res-ponsabilitate ºi poate fi pusã în relaþie de subordonarecu alte unitãþi. Analiza vulnerabilitãþii nucleare se rea-

lizeazã atât grafic, cât ºi procentual(conform FM 3-3-1Nuclear Contamination Avoidance).

Aplicaþia poate funcþiona atât în mod operativ,cât ºi de exerciþiu.

Prezentarea aplicaþiei a fost însoþitã de osecvenþã practicã de lucru în reþeaua informaticã aªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC.

RAPSIT NBC este folositã în învãþãmântul despecialitate ºi în antrenamentele de stat major pentrupregãtirea cadrelor din ªcoalã.

Lecþii învãþate.I.Operaþia ANTICA BABILONIA, et. a

IV a de stabilitate ºi reconstrucþie din Irak;





29.07.2003 - 29.01.2004.Locul: AN NASSIRIYAH, IRAKParticipant: mr. Viorel Stamin, ofiþer

3/G-3 planificare; cdm. Bg.I. "Garibaldi".(29.07. - 07.10) ºi cdm. Bg. Tc. "Sassari" (07.10- 29.01).

Eºalonul superior; Divizia MultinaþionalãSud-Est a Marii Britanii (MNDSE - Basra).

1) Pregãtirea misiunii nu a fost realizatã îndetaliu, iar la intrarea în teatrul de operaþii nuse cunoºteau condiþiile de mediu, date ºi infor-maþii despre fosta armatã irakianã, despre pop-ulaþia din zona de responsabilitate a brigãzii ital-iene ºi despre situaþia existentã din punctul devedere al riscurilor ºi ameninþãrilor.

Soluþii: realizarea unor broºuri cu unasemenea cuprins.

2) Atât comandamentul italian, cât ºiB. 811 I. Dej ºi-au dispus raioanele ºi au încartiruit trupele la 2 km S-V derafinãria AN NASSIRYAH (a treiaca mã-rime din Irak), încãlcândDirec-tivele NATO, ACE 80-63,80-64, corespondent DispoziþiaSMG 12/2000. Comandanþiiacestor structuri ºi-au asumat unrisc ROTA suplimentar faþã de

ris-curile deja existente în Irak.Conform acestor documente,este interzisã cartiruirea perma-nentã a trupelor în apropiereaobiectivelor de risc chimic, la mai puþin de 10km razã.

Soluþii: La recunoaºterile din teatrul deoperaþii în care vor îndeplini misiuni contingen-tele româneºti, obligatoriu sã participe ofiþeriNBC pentru a identifica posibilele riscuri ºiameninþãri NBC sau ROTA ºi a propune

mãsurile necesare de protecþie a forþelor.Întrebare de reporter: Cine trebuie "sã

înveþe" mai întâi aceastã lecþie?

3) Propunere: Ofiþerilor de stat major dincomandamentele ºi contingentele româneºtiparticipante la misiuni în afara þãrii sã le fie asi-gurate materiale de reprezentare naþionalã(broºuri, CD-uri, pliante, steguleþe naþionale),de pe timpul pregãtirii misiunii în þarã (pentruevenimente ca: Ziua Armatei României, ZiuaNaþionalã a României ºi altele).

Observaþia reporterului: ofiþerii partici-panþi cunosc foarte bine istoria românilor, iar

cuvântul rostit cu elocinþã (nu citit!), aºa cumau fãcut-o în trecut bravii noºtri comandanþi deoºti, are o putere de convingere ºi de îmbãr- bãtare incomparabil mai mare decât toate mate-rialele de reprezentare la un loc, pe care într-omisiune de rãzboi nu le vizualizeazã sau nu le

citeºte nimeni din lipsã de timp, stres ºi alteemoþii primare care dominã luptãtorul înfiecare clipã!

II.Din participarea Cp.383 Ap.NBC laIraki Freedom au rezultat urmãtoarele con-cluzii ºi propuneri:

- asigurarea unor materiale consumabilesuplimentare pentru pompele de aspiraþie alespectrometrelor Drager; înlocuirea bateriilorelectrice cu surse de alimentare cu durata deviaþã mai mare (acumulatori cu posibilitãþi deformare-încãrcare);

- dotarea transportorului blin-dat pentru cercetare NBC cu aer

condiþionat; cu dispozi-tive de luat probe

fãrã ca echipajulsã iasã în exteri-orul trans-

portorului; cuechipamente mod-

erne pentru detecþia ºiidentificarea agenþilorCB, inclusiv a celor de

pro-venienþã industrialã; in-formatizarea ºi automatizarea

transmiterii mesajelor/ rapoartelorNBC în reþea; legãturi radio ºi radio

releu mai performante;- montarea estacadelor (punte, platfor-

mã) sau a unor scãri la ADTT-4 pentru deconta-mi-narea tehnicii mari în partea superioarã;

asigurarea posibilitãþii decontaminãrii simul-tane a personalului ºi tehnicii;

- dotarea subunitãþilor de decontaminarecu motopompe performante, cu acþionare elec-tricã, care sã fie prevãzute cu un numãr variabilde pistoane dotate cu duze reglabile.

Din intervenþiile participanþilor amspicuit câteva idei pe care consider necesar sã leaduc la cunoºtinþa cititorilor.

Colonel ªtefan Mitincu, chimist la orig-ine, actualmente ofiþer responsabil în protecþiainformaþiilor clasificate la S.M.F.T.

A remarcat prezenþa cvasigeneralã a





ofiþerilor chimiºti (de apãrare NBC) în struc-turile centrale de decizie (comandã) ºi de exe-cuþie ale Armatei Române.

"Este tonifiant sã realizezi cã peste ani aceastã

specialitate (armã n.r.) deosebitã nu numai cã nu a

dispãrut, dar parcã e chiar mai pe val ( mai actualã,

n.r. ) ca niciodatã"... "Mã aflu aici din spirit de castã, fiindcã de ani buni nu mai lucrez în domeniu, dar am

cãutat sã-mi pãstrez identitatea de ofiþer NBC, sã nu

rup legãtura cu arma care m-a creat ºi mi-a modelat

personalitatea de ofiþer ºi, mai ales, sã nu o fac de

ruºine". Chiar dacã pe parcursul restructurãriiarmatei nu mai îndeplinesc funcþii NBC, lucrând în alte structuri din S.M.G., S.M.F.T. comanda-mente de mari unitãþi, ofiþerii chimiºti auconºtiinþa apartenenþei la aceastã armã de elitãºi servesc interesele armatei.

Vorbitorul a fãcut urmãtoarele observaþii ºipropuneri:

mai întâi sã ne punem noi de acord, încutare sau cutare problemã, sã ne "batem" înidei aici, între noi, sã ne situãm de aceeaºi partea baricadei ºi apoi sã promovãm un singurpunct de vedere comun; numai aºa vom fi cre-dibili;

o perioadã de patru ani pentru opera-þionalizarea unei campanii de apãrare NBC este

totuºi exagerat de mare;trebuie sã convingem factorii de decizie

cã sistemele (mijloacele) incendiare sunt o spe-cialitate a armei apãrare NBC;

actualul pluton de apãrare NBC esteidentic cu cel "de pe timpuri"; e greu de instru-it simultan ºi de condus un pluton cu atâteaspecialitãþi de cãtre un tânãr ofiþer;

pentru sprijinul medical avem nevoiede medici, care acum lipsesc în numãr mare din

structurile militare;cine ne dã asigurãri ferme cã ni se vor

satisface nevoile de înzestrare pentru operaþio-nalizarea structurilor conform graficului, pânã în 2007?

la înzestrarea personalului militar dinarma apãrare NBC trebuie sã se prevadã ºimijloace luminiscente cu luminã rece;

se impune realizarea unor scenarii con-temporane (actuale, n.r.), prin care sã se arate

cum se poate operaþionaliza o subunitate deapãrare NBC cu mijloacele la dispoziþie astãzi ,nu cu cele pe care le vor inventa mâine ingine-

rii?!inspectorul pentru apãrare NBC tre-

buie sã aibã autoritate, putere de decizie ca sãpoatã coordona toate aspectele privitoare laapãrarea NBC în întreaga armatã.

Colonelul Iulian Matei, din Inspectoratul

M.Ap.N., ofiþer cu o vastã experienþã în proble-mele apãrãrii NBC, perfecþionatã în structurilecele mai înalte de control ºi decizie din armatã,a fost prezent cu intervenþii de substanþã în toa-te activitãþile convocãrii asupra necesitãþiicunoaºterii, analizei temeinice ºi utilizãrii judi-cioase a posibilitãþilor ºi resurselor umane,materiale ºi finaciare pentru operaþionalizareastructurilor NBC conform graficului ºi pentruaplicarea Dispoziþiei privind instruirea pentru

apãrare NBC în Armata României.Susþinerea cu argumente pertinente, careau la bazã cerinþele operaþionale NATO, creeazãºanse de aprobare de cãtre factorii de decizie aconcepþiei de înzestrare a armatei cu echipa-mente ºi materiale de apãrare NBC.Spiritul de prevedere, analiza prospectivã înacest domeniu au, de asemenea, o importanþãcapitalã.

Colonel Florea Surdu (chimist ca ºiantevorbitorii) - inspector ºef pentru protecþiamediului ºi a muncii din Inspectoratul M.Ap.N.:

Convenþia de la Geneva(?), într-un actadiþional, limiteazã actualmente instruirea cusistemele incendiare, iar în viitorul apropiat(probabil în 2005) acestea vor fi interzise; cât decurând, sistemele incendiare vor avea acelaºistatut ca ºi minele antipersonal ("vã voi trimite

detalii despre acest act normativ "); întrebuinþareasistemelor incendiare contravine conceptului deapãrare, nu are ce cãuta în doctrina Apãrãrii

NBC.Observaþia reporterului : mijloacele (sistemele)

noastre incendiare nu provoacã explozia mediului,

nici alte efecte catastrofice, ci au acþiune strict limitatã

asupra agresorului, fãrã pagube colaterale; într-ade-

vãr, cercetãrile în acest domeniu, au condus la

creºterea efectelor sistemelor incendiare, apropiindu-le

foarte mult ca putere distructivã de ADMNBC.

Doctrina apãrãrii NBC se referã laArmata României, nu numai la trupele de

apãrare NBC; atenþie deci când abordãminstucþia în armã ºi întrebuinþarea forþelor de





apãrare NBC;programul de instruire pentru misiune,

înainte de plecarea în teatru, sã se realizeze înªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC printrecerea subunitãþilor printr-un flux (depregãtire) în poligonul armei, dupã scenarii cre-

ate special, pentru evaluarea structurilor ºi mil-itarilor NBC de la primirea plicului cu misiuneapânã la ieºirea din flux (mod de acþiune similarcu eva-luarea din SIMEX); evaluarea anteriorplecãrii în teatru sã cuprindã în scenariu: acþi-unea teore-ticã - verificarea dupã un soft, activ-itatea practicã ºi fiºa de evaluare.

Locotenent-colonelul Constantin Nichi-þelea, din Comandamentul 2 Operaþional a pre-zentat unele date despre structurile de apãrare

NBC ce participã în 2004 la executarea unoractivitãþi practice:

a) în teatrele de operaþii: un pluton dedecontaminare/B.49 Ap. NBC la misiuni încadrul Batalionului Multinaþional de ApãrareNBC/CEHIA;

b) în cadrul exerciþiilor bilaterale: un plu-ton de apãrare NBC (probabil din Cp. Ap. NBC/Bg. 2 I.MO.), la exerciþiul BLUE ROAD - 2004;

c) în cadrul exerciþiului BICAZ - 2004:

structuri constituite din B. 49 Ap. NBC ºi B. 202Ap. NBC.În scenariul ce se va definitiva ºi aproba

pentru exerciþiul bilateral cu Bulgaria din 2005,urmeazã sã fie activatã ºi o celulã de apãrare NBC.

Maior Carol Peterfi: dispunem de pro-gra-me, existã proceduri de operare standard,avem elaborate standarde militare operaþionale,tehnice ºi administrative, dar stãm prost cuimplementarea lor în armatã; din pãcate, aces-

tea se aplicã numai la Câmpulung, înUniversitatea Naþionalã de Apãrare ºi la Piteºti.Vorbitorul a accentuat pe necesitatea

înzestrãrii cu prioritate a batalionului de infan-terie cu echipamente ºi materiale de apãrareNBC, ca structurã de bazã participantã la opera-þii multinaþionale. Înzestrarea sã se realizeze peprioritãþi de structuri ce trebuie operaþional-izate; sã participãm la misiuni cu ceea ce putemfi performanþi; sã valorificãm mai bine expe-rienþa celor care au fãcut studii sau au participatla activitãþi NATO peste hotare.

Locotenent-colonelul Victor Chiperescu,

ºeful compartimentului NBC de la S.M.F.T. aabordat unele aspecte privitoare la cadrul organi-

zatoric de desfãºurare a instrucþiei structurilor cetrebuie operaþionalizate conform graficuluipânã în 2007.

Comandanþii de batalioane,locotenent

coloneii Constantin Gheorghe, TudorelRadu ºi Martin Cata au avut intervenþii la

obiect privind operaþionalizarea batalioanelor deapãrare NBC: eºalonat, pe prioritãþi de structuricomponente, funcþie de gradul de alocare aresurselor.

Locotenent-colonelul Tudorel Radu aridicat o serie de probleme ce au primit rãspunspe loc din partea colonelului medic dr. FlorinPaul privind vaccinarea ºi imunizarea sub-

unitãþilor participante la diferite misiuni pestehotare, la posibilele riscuri legate de imunizareapersona-lului, precum ºi referitor la uneleaspecte ce þin de securitatea ºi conservarea vac-cinurilor pe timpul transportului în teatrul deacþiuni militare (aspecte cu exemplificãri dinoperaþiunea Iraqi Freedom, prezentate pe larg ºide colonelul Dumitru Gavriº de la Corpul 4Armatã Teritorial).

Colonelul Dan Dumitrescu, din

S.M.F.A., a fãcut unele menþiuni despre partic-ularitãþile aplicãrii concepþiei apãrãrii NBC înForþele Aeriene. Concepþia apãrãrii NBC sã fieuna singurã pentru toatã armata, iar în procesulde elaborare sã existe o colaborare mai strânsã între specialiºtii NBC din cele trei categorii deforþe.

A propus ca anual sã se organizeze laºcoala de aplicaþie o convocare de o zi pe linia

protecþiei mediului .De asemenea, în compartimentul învã-

þãmânt al ªcolii de Aplicaþie pentru ApãrareNBC sã se înfiinþeze o structurã cu doi ofiþeri de

avia-þie cu responsabilitãþi pe linia apãrãrii NBC în vederea pregãtirii cadrelor de aviaþie (ofiþeriºi subofiþeri) pe probleme specifice, astfel: cerce-tarea NBC din aer; controlul contaminãrii(decontaminarea RBC) pentru aeronave, aero-porturi, personal navigant; protecþia colectivã înteatrul de operaþii ºi în bazele aeriene ºi altele.

Poligonul ºcolii de aplicaþie a armei sã fie

dotat pe platforme cu corpuri de aeronave, detransport ºi luptã scoase din funcþiune.Locotenentul inginer Florin Ureche din





Departamentul pentru Armamente, a subliniatfaptul cã Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi Ecologie funcþioneazã cu unelecompartimente la limita de supravieþuire, fon-durile alocate cercetãrii fiind, ca peste tot, insu-ficiente. Cineva (un compartiment) trebuie sã

lucreze cu perspectivã, pe baza unei analize pro-funde a tendinþelor evolutive din domeniile deresponsabilitate ale armei, la planificarea pentru înzestrarea armatei cu echipamente ºi materialede apãrare NBC. Achiziþiile sã se facã pe bazacerinþelor operaþionale ºi a specificaþiei tehnicea produselor; specialiºtii NBC de la nivelurile dedecizie sã conlucreze cu inginerii ºi tehnicieniiCentrului. Este necesar un organ competentpentru stabilirea specificaþiei tehnice privitoare

la echipamentele NBC performante pe planmondial ce trebuie achiziþionate.

Locotenent-colonelul Viorel Stanca, dinS.M.F.N. a semnalat unele aspecte privind con-stituirea structurilor de apãrare NBC în cadrulForþelor Navale.

Colonelul inginer Mihai Vãleanu, dinS.M.G.: "Vorbind despre viitor, lucrând la proiecþii

de structuri, nu analizãm ºi nu evaluãm realist posi-

bilitãþile prezentului”. La cursul de formare a sub-ofiþerilor pe filierã indirectã numãrul cursanþiloreste foarte mic în comparaþie cu situaþia exis-tentã la alte arme (100 cursanþi la artilerie, faþãde numai 10 la noi). Nu existã criterii precise,nu s-au fãcut din timp propuneri, nu existã per-spectivã privind nevoile de organizare ºi înzes-trare. Nu am fost suficient de convingãtori înrelaþia cu eºaloanele superioare ºi nu am reuºitsã ne impunem totdeauna punctul de vedere.

Existã cadre din armã (ofiþeri) care auurmat cursuri în þarã ºi în strãinãtate, dar care

nu ocupã funcþii conform pregãtirii dobândite.Nu este urmãritã evoluþia în carierã a ofiþerilor.Sã alcãtuim o bazã de date la ªcoalã pentru ges-tionarea resurselor umane.

Privitor la concepþia de înzestrare, spe-cialiºtii NBC din structurile centrale primescpropuneri de la eºaloanele inferioare, care sedovedesc superficiale, insuficient argumentate,care nu au legãturã cu realitatea. Situaþiile cuexistentul în echipamente primite la S.M.G. nu

sunt actualizate; de la unitãþi pleacã dateeronate. Biroul de resort din S.M.G. nu poate

iniþia documente bune, viabile, dacã acestea nuse bazeazã pe date corecte ºi pe argumente per-tinente.

Principala deficienþã este lipsa de comuni-care între unitãþile ºi subunitãþile de apãrareNBC ºi S.M.F.T., ºi S.M.G. Specialiºtii NBC din

diferite structuri, cu atribuþii pe linia înzestrãriinu acþioneazã la unison într-o singurã direcþie,de parcã nu am avea interese comune.

Sã ne luãm angajamente realiste, sã stabil-im exact ce nevoi avem pentru a ne îndeplinimisiunile peste hotare ºi sã plecãm acolo cu cene trebuie, nu cu echipamente neperformante!

La evaluarea structurilor care pleacã îndiferite teatre de acþiuni militare se dovedeºtesuperficialitate; trebuie sã se consemneze ce se

constatã real.Pentru promovarea intereselor armei, alã-turi de specialiºtii din structurile armei, sã par-ticipe ºi ofiþeri NBC care în prezent îºidesfãºoarã activitatea în alte structuri ierarhicedin S.M.G., S.M.F.T., inspectorate, comanda-mente de mari unitãþi.

Locotenent colonelul Marius ªerban dinS.M.G. ºi-a început intervenþia rãspunzândunor întrebãri referitoare la serviciul de luptã .

Biroul NBC din COCMIL, structura care a

elaborat Instrucþiunile S.M.G. 97 ºi 98, privi-toare la serviciul de luptã ºi supravegherea NBC în Armata României, are misiunea sã conducãdin punct de vedere operaþional acest serviciu.Din pãcate, unii dintre specialiºtii NBC solicitaþisã-ºi dea concursul la elaborarea acesteiinstrucþiuni au pretextat diverse motive de a nuparticipa.

SARNBC va fi complet operaþionalizat în2009. Instrucþiunile sunt bune, dar trebuie apli-

cate ad-literam. Zonele de responsabilitate alecomponentei operaþionale se stabilesc deDirecþia Operaþii, numai pentru elementele acti-vate în serviciul de luptã. Existã elemente carese activeazã gradual, în funcþie de resursele ladispoziþie; categoria de forþe ºi eºaloanele subor-donate îºi planificã elementele care se activeazã.

Sunt multe neajunsuri în funcþionareaserviciului de luptã. Nu consider cea mai bunãsoluþie ca ofiþeri de alte arme sã conducã servi-

ciul de luptã în domeniul supravegherii NBC.La Forþele Aeriene, documentele de la ser-viciul de luptã se pãstrau "la naftalinã" (Bz.





90Aer).O problemã serioasã care lasã de dorit este

aceea a comunicãrii în timp util, pentru apli-carea dispoziþiilor ºi ordinelor, indiferent în cedomeniu de activitate.

Colonelul prof. univ. dr. Ion Mituleþu:

Universitatea Naþionalã de Apãrare a realizat obazã de date privind activitãþile de stat major deapãrare NBC la eºaloanele tactice, operative ºistrategice, ce se poate pune la dispoziþie.

În varã, la Centrul de Instrucþie prinSimulare se desfãºoarã aplicaþia integratoarecomplexã cu ofiþerii - studenþi din anul III ºi IVla eºaloanele brigadã ºi divizie. În premierã, vorfi simulate toate tipurile de misiuni executate decãtre structurile de apãrare NBC: control NBC,

cercetare NBC, decontaminare RBC, mascare cuaerosoli ºi întrebuinþarea sistemelor incendiare.Rezultatele acestei aplicaþii, documentele ce sevor întocmi vor fi puse la dispoziþia ºcolii deaplicaþie ºi a celor interesaþi.

În încheierea convocãrii, comandantulªcolii, colonelul dr. Nicolae Popescu a apreci-at cã întreaga activitate s-a desfãºurat sub sem-nul eficienþei.

În activitãþi de o asemenea anvergurã nutrebuie sã intrãm în polemici, ci sã conlucrãmpentru a gãsi cele mai utile soluþii fiecãrei probleme.

Pentru binele armei, pentru pro-movarea intereselor acesteia, ofiþeriiNBC sã colaboreze mai strâns, chiardacã unii dintre noi lucreazã în struc-turi diferite de cele ale apãrãrii NBC.

În continuare, a arãtat cã nudoreºte sã revinã asupra unor probleme deja lãmurite pe parcursul

activitãþilor desfãºurate în cadrulconvocãrii, reþinând atenþia celorabilitaþi cu diferite responsabilitãþi sãtreacã de urgenþã la analizatemeinicã a observaþiilor, reco-mandãrilor ºi pro-punerilor ºi sãacþioneze în consecinþã. SecþiaDezvoltare ºi Reglementãri dinªcoalã sã întoc-meascã o sintezã-

raport cu principalele concluzii ºi cu

propunerile formulate de partici-panþi, care va fi înaintatã la S.M.F.T.Comandantul ºcolii, a adus la

cunoºtinþa invitaþilor, cã S.M.F.T., personaldomnul general-locotenent conf. univ. dr.Eugen BÃDÃLAN, a acordat tot sprijinulnecesar pentru dezvoltarea ºi modernizarealogisticii instruirii, astfel cã poligonul deinstrucþie pentru apãrare NBC asigurã în

momentul de faþã, pregãtirea la nivel de perfor-manþã a structurilor ce urmeazã a acþiona pestehotare, în diferite teatre de operaþii militare,inclusiv instruirea unor subunitãþi de profil dinarmatele NATO.

A mulþumit domnului colonel dr. FlorinPaul pentru participare ºi pentru informareadeosebit de interesantã privind sprijinul medicalNBC ºi realizãrile Centrului de Cercetãri ªtiinþi-fice Medico-Militare. A pledat pentru o colabo-

rare mai eficientã a specialiºtilor NBC cu per-sonalul medical, conform S.M.O. 50007 ºi pen-tru aplicarea mãsurilor de protecþie medicalãNBC de cãtre subunitãþile care acþioneazã înteatre de operaþii militare peste hotare.

În final, a mulþumit participanþilor pentruintervenþiile de substanþã, considerând cã acti-vitãþile desfãºurate pe timpul convocãrii au con-stituit un fericit prilej de a dezvolta ºi îmbogãþicomunicarea între structurile ºi speciaiºtii NBCde la toate categoriile de forþe, invitând pe viitor

la o informare reciprocã, fluentã ºi operativã cutoate problemele de interes, fãrã de care nu eposibilã promovarea intereselor armei.

ParParticipanþii la Convocarticipanþii la Convocarea de prea de pregãtiregãtiree

din 23.03.2004din 23.03.2004- Câmpulung -- Câmpulung -





ECHIPAMENTEDE APÃRARENBC

DIN ARMATELESTATELORNATO



PPPregãtirea ºi desfãºurarea aplicaþiilortactice constituie un bun prilej de antrenare acomandamentului în planificarea judicioasã aacþiunilor brigãzii mecanizate.

La elaborarea obiectivelor aplicaþiei sevor avea în vedere ºi necesitatea pregãtirii per-sonalului din comandamentul brigãzii, precumºi instruirea structurilor subordonate în con-diþii/medii NBC, prin introducerea unor situaþiiNBC verosimile în scenariu.

Totodatã, buna desfãºurare a acestoractivitãþi presupune obligativitatea comandan-tului de a încadra structura NBC cuspecialiºti/personal cu responsabilitãþi în dome-niu, suficient de pregãtiþi în planificarea apãrãrii

NBC ºi rezolvarea oportunã a situaþiilor NBCcreate.Înainte de desfãºurarea propriu-zisã a

aplicaþiei, statul major elaboreazã documentul"Proceduri de Operare Standard în cadrulcomandamentului brigãzii (POS/SOP)"pentru acþiunea unitarã a compartimentelor petimpul derulãrii activitãþilor de planificare încadrul comandamentului.

Aceste proceduri includ ºi probleme deapãrare NBC referitoare la:

regulamentele ºi standardele dupã carese realizeazã documentele de conducere ºi

informare;conþinutul acestor documente ºi cãror

probleme sã li se acorde o importanþã deosebitã;modul de colaborare ºi cooperare pe

linia apãrãrii NBC în cadrul comandamentului;

locul de dispunere a ofiþerului cuapãrarea NBC în comandament ºi activitãþile lacare prezenþa acestuia este obligatorie;

alte probleme ºi direcþii de rezolvare aacestora.

Planificarea apãrãrii NBC în acþiunile brigãzii mecanizate este iniþiatã pe baza ordinu-

lui de acþiune ºi anexei "J" pentru apãrare NBCprimite de la eºalonul superior, precum ºi a pre-

cizãrilor comandantului.

La orientarea personalului implicat înprocesul de planificare, de regulã, participã ºiofiþerul cu apãrarea NBC.

În aceastã etapã se desfãºoarã analizamisiunii sub forma unei ºedinþe (briefing) con-dusã de comandant (ºeful de stat major), care sefinalizeazã cu întocmirea ghidului pentrudeclanºarea procesului de planificare.

În domeniul apãrãrii NBC, ghidul vainclude vulnerabilitãþile (constrângerile, limi-

tãrile) forþelor proprii faþã de ameninþãrile NBCale inamicului (convenþionale, asimetrice) ºi de

PLANIFICAREA APÃRÃRII NBCÎN ACÞIUNILE BRIGÃZII MECANIZATE

Colonel prof.univ.dr. Ion Mituleþu

- Universitatea Naþionalã de Apãrare -

ARTA MILITARA


Abstract: The article is signed by colonel univ. prof. Ph.D Ion Mituleþu from the National University forDefence.

The author points out that NBC defence planning represents an integrated part of the process developed by the

commander to prepare and carry on the mechanized brigade actions with contribution to maintaining their opera-tional capabilities in NBC environments.The article refers to: SOPs (standard operation procedure) within the brigade commander; steps succession in the

planning process; elaborating the application concept; estimating the NBC threat level; estimating the enemy` s pos-sibilities to use a chemical weapon in preparing for fire; EADA (emissions other than attack) identification; friendlyforces analysis and NBC defence structures repartition; course of action analyzing/comparing matrix; NBC defenceplan; weather influence matrix on NBCWMD.



posibilitatea producerii evenimentelor EADA.Tot în aceastã etapã a procesului de plan-

ificare, ofiþerul NBC însuºeºte ideile de bazã aleconcepþiei acþiunilor brigãzii.

Elaborarea concepþiei constituie bazapentru întocmirea cursurilor probabile de acþiu-

ne. În prima fazã, la nivelul statului major ºiimplicit al compartimentelor se executã analizasituaþiei.

În domeniul apãrãrii NBC analiza situ-aþiei cuprinde: adversarul, forþele proprii,vecinii, terenul, condiþiile de timp, anotimp ºistare a vremii, civilii.

1. Analiza adversarului se desfãºoarã încontextul activitãþilor derulate de cãtre compar-timentul informaþii la care participã ofiþerulNBC pentru pregãtirea informativã a câmpuluide luptã (PICL/IPB).

Pregãtirea informativã a câmpului de luptã

NBC cuprinde:evaluarea pericolului NBC;determinarea riscurilor EADA.Evaluarea pericolului presupune esti-

marea nivelului de ameninþare NBC în zona deacþiune a forþelor proprii pe baza analizei capa- bilitãþilor NBC ofensive ºi defensive ale adver-

sarului ºi determinarea gradului de vulnerabili-tate a forþelor proprii prin analiza/evaluareaintenþiilor/posibilitãþilor NBC ale adversarului.

Din analiza informaþiilor NBC despreadversar, într-o situaþie ipoteticã rezultã cã acestadeþine:

a.1. Capabilitãþi NBC ofensive:a) Nivelul ameninþãrii nucleare este ZERO

(ALB) - adversarul nu deþine capabilitãþinucleare ofensive;

b) Nivelul ameninþãrii biologice este MIC(VERDE) - adversarul are capabilitãþi biologice

limitate. Deºi dezvoltã un program în domeniulagenþilor biologici, nu deþine un sistem demijloace de întrebuinþare a acestora. Se consi-derã puþin probabilã diseminarea agenþilor bio-logici.

c) Nivelul ameninþãrii chimice esteMEDIU (PORTOCALIU) - adversarul deþineagenþi chimici moderni ºi mijloace de între- buinþare a acestora (tabelul nr.1).

a.2. Capabilitãþi NBC defensive: deºi adver-

sarul nu deþine capabilitãþi performante pentrudetecþie, avertizare ºi raportare NBC, posedãechipamente moderne de cercetare NBC,decontaminare RBC ºi protecþie individualã;totodatã, personalul este instruit pentru adesfãºura acþiuni în mediul contaminat chimic.

Evaluarea intenþiilor/posibilitãþilor NBCale adversarului are la bazã efectuarea unor cal-cule din care rezultã efectele probabile ce pot fiproduse în zona de responsabilitate a forþelorproprii, exprimate procentual sau în structuriafectate, acestea devenind vulnerabilitãþi(puncte critice) pentru acþiunea respectivã.

În continuare, prezentãm o variantã decalcul a posibilitãþilor adversarului de între- buinþare a armei chimice asupra brigãzii(tabelul nr.2).

ARTA MILITARA


Tabelul nr.1



Determinarea riscurilor EADA pre-supune identificarea ºi înregistrarea facilitãþilorce deþin surse radioactive, toxine biologiceindustriale sau substanþe chimice toxice indus-

triale în zona de acþiune a brigãzii ºi care prin

lovire/avariere pot amplifica efectele contami-nãrii RBC a personalului ºi mediului ambiant.

2. Analiza forþelor proprii (forþelor ºimijloacelor de apãrare NBC) vizeazã:

"situaþia de stare" privind capacitatea de

luptã;

ARTA MILITARA


Tabelul nr.2

Tabelul nr.3



situaþia, compunerea ºi dispunereaforþelor ºi mijloacelor de specialitate organice,primite ca întãrire/puse sub comandã operaþio-nalã sau în sprijin;

repartiþia/subordonarea structurilor deapãrare NBC concretizate în forþe ºi mijloace;

elementele de dispozitiv constituite dinstructurile de apãrare NBC;

manevra forþelor de sprijin de apãrareNBC;

alte elemente ale Sistemului Naþional deApãrare, utilizate în zonele de acþiune.

În tabelul nr.3 este prezentatã o variantãde repartiþie/subordonare a structurilor deapãrare NBC organice ºi primite ca întãrire decãtre brigadã.

Aceastã activitate se desfãºoarã pentru:constituirea elementelor de dispozitiv com-

puse din structurile de specialitate(SARNBC,forþe de sprijin de luptã NBC); întãrirea forþelor luptãtoare, a batalionului

logistic ºi a DSE (la ordin);Dupã repartiþia/subordonarea structurilor

de apãrare NBC se executã planificarea misiu-nilor de specialitate pe faze (etape) ale luptei brigãzii.

Pentru mascarea cu aerosoli se întoc-meºte matricea þintelor/obiectivelor de fumizarepe faze/etape ale luptei brigãzii (vezi manualelede specialitate), în funcþie de nevoi ºi mijloacelela dispoziþie, iar misiunile principale (alterna-tive) se detaliazã în foaia de lucru (lista) pentruþinte/obiective de fumizare.

3. Analiza vecinilor cuprinde acele ele-mente absolut necesare pentru coordonare pre-cum ºi problemele care pot influenþa ducereaacþiunilor brigãzii mecanizate (de exemplu,

schimbul de informaþii în cadrul SARNBC).4. Analiza terenului, condiþiilor de

timp, anotimp ºi stare a vremii vizeazã:avantajele/dezavantajele privind între-

buinþarea armelor NBC/EADA de cãtre inamic;avantajele/dezavantajele privind purtarea

EPINBC/folosirea COLPRO;influenþa privind organizarea misiunilor

apãrãrii NBC (cercetare NBC, decontaminareaRBC, mascarea cu aerosoli).

Totodatã se detaliazã urmãtoarele ele-mente concomitent cu analiza inamicului, for-þelor proprii ºi vecinilor: sursele de toate tipurile

(inclusiv cele de apã); obiectivele industriale curisc de amplasament; caracteristicile POT, gradulde accesibilitate a comunicaþiilor; existenþaacoperirilor.

Din analiza condiþiilor meteorologice trebuie sã rezulte OBLIGATORIU aprecierea

FERESTREI DE OPORTUNITATE pentruina-mic ºi a FERESTREI DE VULNERABILI-TATE pentru forþele proprii privind între- buinþarea ADMNBC/EADA;

Analiza situaþiei meteorologice se concre-tizeazã într-o matrice prezentatã în Anexa nr.1.

5. Analiza situaþiei civililor cuprindemodul de utilizare a unor elemente (bãi, spãlã-torii, alte facilitãþi) în sprijinul forþelor proprii ºimodul cum forþele proprii pot sprijini populaþia

din zona de acþiune.Estimarea de apãrare NBC are la bazãconcluziile rezultate din analiza situaþiei ºicuprinde propunerile privind modul de între- buinþare a forþelor ºi mijloacelor de apãrareNBC pentru sprijinul acþiunilor brigãzii încondiþii/medii NBC.

Dupã elaborarea estimãrilor, în cadrul ºe-dinþei (briefingului) de luare a deciziei se prez-intã avantajele ºi dezavantajele pe linia apãrãriiNBC pentru fiecare curs de acþiune analizat.

O variantã de analizã a elementelor deapãrare NBC pe cursuri de acþiune este prezen-tatã în tabelul nr.4.

Planul apãrãrii NBC - anexã la planul deacþiune ( Anexa nr.1) - conþine modul de între- buinþare a forþelor ºi mijloacelor de specialitatepe timpul pregãtirii ºi desfãºurãrii luptei:

se elaboreazã grafic pe hartã/scris/ sau înformat electronic la care se adaugã tabele,grafice etc. prin care se justificã acþiunea struc-

turilor de specialitate;redactarea, aprobarea etc. se realizea-zã

în conformitate cu SMO 50027.Anexa "J"- Apãrare NBC la ordinul de

acþiune (preliminar, de avertizare, frag-mentar, de deplasare etc.)

se elaboreazã sub forma de text sau graf-ic ºi cuprinde toate elementele de armã în cele5 capitole standardizate;

redactarea, aprobarea etc - conform

SMO 5002.

ARTA MILITARA




La activitatea de reanalizare a planului deacþiune poate participa ºi ofiþerul NBC în specialdacã pe timpul desfãºurãrii acþiunii, adversarula trecut la întrebuinþarea armei chimice ori s-auprodus evenimente EADA în zona de responsabilitate a brigãzii. Acest moment nu vizeazãdoar actualizarea planului de acþiune ºi a docu-men-telor adiþionale de sprijin la acesta, ci pre-supu-ne desfãºurarea unei activitãþi laborioase

la ni-velul comandamentului brigãzii pentrulimitarea ºi înlãturarea urmãrilor atacului chim-ic/evenimentului EADA.

În acest articol nu ne propunem sã deta-liem activitatea ofiþerului NBC la ataculNBC/evenimentul EADA ºi postatac/posteveni-ment.

În concluzie, planificarea apãrãrii NBCeste integratã procesului desfãºurat de coman-dament pentru pregãtirea ºi ducerea acþiunilor brigãzii mecanizate ºi contribuie la menþinereacapabilitãþii operaþionale a acesteia în

condiþii/medii NBC.

ARTA MILITARA


Tabelul nr.4



ARTA MILITARA

APÃRAREA NBC nr.7 (1/2004)40



ARTA MILITARA

În urma procesului de restructurare ºireformã pe care l-a desfãºurat ºi îl desfãºoarãArmata Românã, batalionul de infanterie, ca

structurã de sine stãtãtoare, a cãpãtat un rol central în desfãºurarea acþiunilor militare. El a devenitunitatea tacticã de bazã capabilã sã desfãºoare acþi-uni militare în medii diferite, atât pe teritoriulnaþional, cât ºi în afara graniþelor. Importanþaacþiunilor acestuia în noul context internaþionalºi misiunile sale nu mai sunt dependente denivelul ºi amploarea acþiunilor desfãºurate peun teatru de acþiune, ci de sco-purile pe careacesta le îndeplineºte.

În aceastã nouã viziune, batalionul deinfanterie poate îndeplini sarcini diferite, de lanivel tactic pânã la nivel strategic, în funcþie demisiunea ºi obiectivul vizat. Altfel spus, acþiu-nile unui batalion de infanterie pot fi de impor-tanþã tacticã, operativã sau strategicã, acesteafiind în concordanþã cu obiectivele îndeplinite.

Având în vedere cele de mai sus, consi-derãm cã realizarea mãsurilor de apãrare NBC în cadrul batalionului de infanterie devine

esenþialã pentru orice misiune pe care acesta ova îndeplini, iar rolul specialistului în apãrareNBC din cadrul comandamentului acestei struc-turi creºte, devenind un element cheie în luareadeciziei.

Angajarea în orice acþiune militarã astatelor membre NATO are la bazã o analizã per-tinentã care se referã la legitimitatea acþiunii,evaluarea riscurilor NBC ºi la posibilitatea de spri-

jin logistic al acþiunii. Dacã unul din aceste ele-mente nu poate fi gestionat corespunzãtor,atunci nici o structurã militarã nu va fi implicatã în teatrul de acþiune vizat.

Pentru realizarea interoperabilitãþii custructurile NATO ºi ca urmare a necesitãþii îndeplinirii celui de-al doilea deziderat prezen-

tat anterior, la nivelul batalionului de infan-terie, în cadrul comandamentului sunt pre-vãzute douã funcþii cu responsabilitãþi pe liniaapãrãrii NBC încadrate cu un ofiþer ºi respectivun subofiþer.

Ofiþerul cu responsabilitãþi pe liniaapãrãrii NBC are ca misiune principalã con-silierea comandantului de batalion în domeniulapãrãrii NBC în vederea luãrii deciziei ºi toto-datã este cel care planificã, organizeazã, coor-

doneazã ºi conduce forþa de sprijin de apãrareNBC pentru realizarea mãsurilor de specialitate într-o concepþie unitarã , în deplinã concordanþãcu concepþia acþiunilor desfãºurate de batal-ionul de infanterie (similar).

Subofiþerul cu responsabilitãþi pelinia apãrãrii NBC este elementul de execuþiela dispoziþia structurii NBC din cadrul comanda-mentului ºi are ca misiune principalã sprijinulde specialitate ºi suportul logistic pentru subsis-temul de avertizare ºi raportare NBC existent la

nivelul batalionului.Pregãtirea ºi desfãºurarea oricãror acþiunimilitare se realizeazã pe baza unor proceduri de

operare standard (POS) care se elaboreazã încã din timp de pace. Aceste POS-uri suntspecifice fiecãrui comandament ºi, de regulã,conþin elemente referitoare la modul de întocmire ºi transmitere a documentelor de con-ducere ºi informare, modul de organizare acomandamentului, modul de relaþionare, colaborare ºi cooperare între compartimente etc.Aceste reglementãri interne vin sã completeze ºisã expliciteze dispoziþiile ºi regulamentele în

PLANIFICAREA APÃRÃRII NBC ÎN ACÞIUNILE BATAL-IONULUI DE INFANTERIE

- Proceduri de operare standard -Colonel Graþian Ionescu

Maior Carol Peterfi


Abstract: The authors - colonel Graþian Ionescu, chif of the development and Settlements Departament fromthe Application School for NBC. Defence and major Carol Peterfi, student of the National University for Defence - pointout that military activities preparation and developement are carried out according to standard operation procedureselaborated during peace.

These SOPs are specific to each commmander and include: preparing and handing over methods of the briefing andleading documents, commmander management, relationships, collaboration and cooperation between departmentsetc.



vigoare ºi nu pot fi în contradicþie cu acestea.Procedurile de operare standard pe linia

apãrãrii NBC sunt parte componentã a proce-durilor de stat major ºi în opinia noastrã acesteatrebuie realizate într-o concepþie unitarã pentru întreaga armatã, având în vedere noile ame-ninþãri pe care structurile militare sunt nevoitesã le gestioneze-terorismul ºi anume latura lui cuconsecinþele cele mai devastatoare, terorismul

NBC.

Activitatea de pregãtire ºi desfãºurare aacþiunilor batalionului se realizeazã în concor-danþã cu prevederile regulamentelor în vigoareºi se desfãºoarã în cele cinci etape cunoscute.

Planificarea apãrãrii NBC în acþiunile batalionului de infanterie nu face excepþie de la

regulã, iar pentru a înþelege modul în care sedesfãºoarã aceasta, trebuie înþeleasã corespun-zãtor activitatea specialistului NBC în cadrulstatului major pe timpul pregãtirii ºi desfãºurãriiacþiunilor militare. Aceastã activitate este arã-tatã sintetic în Anexa nr.1.

În continuare, prezentãm o variantã a acestorproceduri de operare standard pe linia apãrãrii NBC lanivelul comandamentului bata-lionului de infanterie

(similar), într-un mod practic, plecând de la o situaþieipoteticã ºi þinând cont de cele trei momente impor-tante în care se realizeazã cu precãdere mãsurile de

apãrare NBC: înainte de atacul NBC/producerea

evenimentului EADA, la atacul NBC/producerea

evenimentului EADA ºi postatac/posteveniment.Sã considerãm ca viabilã urmãtoarea situ-

aþie ipoteticã :Pe fondul deteriorãrii situaþiei politico-militare

în regiunea X statul roºu a trecut la agresiune mili-

tarã împotriva statului albastru. României - ca stat

membru NATO, în baza acordurilor internaþionale la

care este parte ºi în baza unui mandat ONU, i se cere

sã intervinã în favoarea statului albastru agresat. Ca

urmare a decizei politico-militare luatã de organele

constituþionale abilitate, un batalion de infanterie este

deplasat în noul teatru de acþiune ºi intrã în compo-

nenþa unei forþe multinaþionale (Bg. 120) care a

primit misiunea de a stabiliza situaþia în zona de con-

flict. Datoritã unor cauze subiective ºi superioritãþii

agresorului, forþa multinaþionalã constituitã este

forþatã sã treacã la apãrare cu misiunea de a opri

ofensiva adversarului ºi a proteja populaþia civilã ºi

obiectivele politico-administrative, economico-sociale

ºi culturale de pe teritoriul agresat.

Acþiunea militarã a batalionuluieste declanºatã în baza unui ordin de

acþiune emis de eºalonul superior în

care i se specificã toate elementelenecesare misiunii. În cazul de faþã, batalionul de infanterie va trece laapãrare într-un raion cu scopul opririiofensivei inamicului pe o anumitãdirecþie.

Situaþia NBC este urmãtoarea:Pe timpul acþiunilor ofensive

inamicul nu a întrebuinþat ADMNBC,dar existã pericolul întrebuinþãrii

acestora. Incendiile izbucnite în fâºiade apãrare a Bg. 120 Multinaþionaleau fost cauzate de loviturile executatecu aviaþia ºi sunt în curs de lichidarecu sprijinul formaþiunilor de protecþie

civilã. Grupa 20 Ap. NBC a instalat unPONBC la marginea de S-E a localitãþii XXXX(4929;5409) ºi se aflã dispusã într-un raion cucentrul la 750 m V. cota 99,9(4929;5410). B. 20I. a fost întãrit la cererea NATO cu o grupã de

decontaminare înainte de deplasarea în teatrulde acþiune.Acþiunile ºi mãsurile de apãrare NBC se

ARTA MILITARA




vor pregãti ºi desfãºura în urmãtoarele etape:a)înainte de atacul NBC/evenimentul EADA;

b)pe timpul atacului NBC/producerii eveni-

mentului EADA;

c)postatac/posteveniment.

Planificarea apãrãrii NBC în acþiunile bata-

lionului de infanterie este iniþiatã pe bazaordinului de acþiune ºi anexei "J" pentru apãrareNBC primite de la eºalonul superior, precum ºia precizãrilor comandantului.

La orientarea personalului implicat în pro-cesul de planificare participã ºi ofiþerul cuapãrarea NBC. Aceastã ºedinþã are ca rezultat

ghidul comandantului pentru declanºarea proce-sului de planificare. În domeniul apãrãrii NBC,ghidul va include vulnerabilitãþile (constrân-geri-le, limitãrile) forþelor proprii faþã deameninþãrile NBC ale inamicului (con-venþionale, asimetrice) ºi de posibilitatea pro-ducerii evenimentelor EADA.

Pe timpul etapei de elaborare a concepþieiacþiunii, ofiþerul NBC însuºeºte ideile de bazãale concepþiei acþiunilor batalionului ºi participãla analiza misiunii executatã în cadrul statuluimajor. În domeniul apãrãrii NBC, analiza situ-

aþiei cuprinde: adversarul, forþele proprii,

vecinii, terenul, condiþiile de timp, anotimp ºistare a vremii, relaþiile civili-militari. De aseme-nea, ofiþerul responsabil cu apãrarea NBC par-ticipã la elaborarea cursurilor de acþiune, iar înºedinþa de precizare a concepþiei prezintã, dacã ise cere acest lucru, avantajele ºi dezavantajelepentru fiecare curs de acþiune elaborat de com-partimentul S-3. Pentru o comparare eficientã acursurilor de acþiune, el poate utiliza matriceaprezentatã în Anexa nr.2.

Analizele anterioare sunt finalizate prinelaborarea estimãrii ºi a concepþiei de sprijin NBC.

Estimarea NBC trebuie în mod obligatoriususþinutã de calcule riguroase privind posibi-litãþile inamicului de întrebuinþare a armelor

NBC, precum ºi de modalitãþiºtiinþifice de justificare arepartiþiei forþelor ºimijloacelor de apãrare NBC pemisiuni. O variantã a estimãriiNBC este prezentatã în Anexa

nr.3.Concepþia de sprijin

NBC, ca parte componentã aconcepþiei comandantului deducere a acþiunii, dupã aprobarea sa de cãtre comandantul brigãzii, devine documentullegal pe baza cãruia se va elab-ora Anexa "J" Apãrare NBC laplanul de acþiune ºi Anexa "J"

Apãrare NBC la ordinul de acþi-une (Anexa nr.4). Formaacestor documente va fi con-formã cu regulamentele învigoare, iar conþinutul vadiferi în funcþie de etapa ºiacþiunile pentru care suntelaborate.

Prezentãm în contin-uare conþinutul pe scurt alacestor documente prin exem-ple.

ARTA MILITARA




Anexa nr. 3Estimarea ofiþerului cu apãrarea NBC

(înainte de atacul NBC/evenimentulEADA)

I. Estimarea capabilitãþilor inamicului 1. Din estimarea capabilitãþilor NBC ale

inamicului, rezultã cã nivelul de ameninþareNBC în fâºia de acþiune a B. 20 I. este MIC ºipropun adoptarea NOPINBC 1.

2. In situaþia în care inamicul trece la întrebuinþarea armei chimice în pregãtirea defoc a ofensivei, are posibilitatea sã scoatã dinluptã probabil ……..; echivalentul a ……………

3. Obiectivele de risc care pot fi lovite sunt:..............................................

II. Forþele ºi mijloacele de apãrare NBC 1. B. 20I. dispune de urmãtoarele forþe ºimijloace de apãrare NBC:

a. organice: celula 20 NBC; gr. 20 Cc.NBC; b. primite ca întãrire: gr. 1Dc. Arm.Th. L. ;

Pl. 120 AGI/Cp.120Ap.NBC;c. în sprijin: eºalonul superior cu sub-

unitãþi de decontaminare.2. Propun urmãtoarea repartiþie a forþelor

ºi mijloacelor de apãrare NBC la dispoziþie:a. Celula 20 NBC; gr. 20 Cc. NBC ºi

echipele de cercetare NBC/Cp.I. ºi Bt.Art. sã seconstituie în subsistemul de observare NBC al batalionului;

b. Gr. 1Dc.Arm.Th.L. sã se constituie înforþa de sprijin de luptã de apãrare NBC;

c. În cadrul Cp. 20 Log. sã funcþionezePAMC.

III. Concepþia apãrãrii NBCSe realizeazã astfel:a. Pe timpul pregãtirii luptei de apãrare:

1. Subsistemul de observare NBC = asi-gurã Cc. NBC în raionul...............…ºi pe itine-rarul……..pânã pe aliniamentul……………

2. Gr.1 Dc. Arm.Th.L. = recunoaºte ºipregãteºte pentru instalare un punct de decon-taminare operaþional în raionul cu centrul la……iar eºalonul superior are recunoscut unpunct de decontaminare la ………………pentruexecutarea la ordin a decontaminãrii subu-nitãþilor în situaþia contaminãrii chimice a aces-

tora. 3. Mascarea cu aerosoli a urmãtoarelorpuncte obligatorii de trecere:…………........

b. Pe timpul desfãºurãrii luptei de apãrare:

1. Subsistemul de observare NBC=asigu-rãobservarea NBC în raionul…………………ºi peitinerarul.....……..pentru sprijinul Cp….I. careexecutã contraatacul.

2. Gr. 1 Dc. Arm.Th.L. = recunoaºte ºi

pregãteºte pentru instalare ……puncte dedecontaminare operaþionalã în raionul cu cen-trul la …………….ºi la……………………….pentru executarea decont-aminarii subunitãþilor în situaþia contaminãriichimice a acestuia.

3. Cp. ….I. executã mascarea cu aerosoli aaliniamentului de contraatac a Cp…..I. între….ºi între……….cu durata de …….minute ºi unaliniament de mascare falsã, executat de Cp….I.

între……ºi între……….pe direcþia/aliniamen-tul………cu durata de………..minute.4. Îmbrãcãmintea ºi EPINBC contaminate

se vor transporta în PAMC la ………………..cumijloacele batalionului.

5. Pentru realizarea mãsurilor de apãrareNBC sunt necesare urmãtoarele forþe ºi mijloacede la eºalonul superior:

………Cu forþele ºi mijloacele de apãrare

NBC la dispoziþie, B. 20 I. îºi poate îndepli-ni în bune condiþii misiunea.

Estimarea ofiþerului cu apãrarea NBC în lupta de apãrare a B.20 I

(dupã producerea unui eveniment EADA)I. Estimarea efectelor probabile care

s-au produsa) Date despre atac/eveniment NBC 1. La 12.07 03.30 inamicul a executat un

bombardament cu aviaþia utilizând agenþi chi-mici persistenþi de tipul iperitã asupra raionului

de dispunere al companiei logistice.2. Efecte:- a fost contaminatã cu iperitã o suprafaþã

totalã de............;- Cp.20 Log. a fost surprinsã ºi contami-

natã în întregime.3. În urma contaminãrii s-au produs

urmãtoarele pierderi probabile:- 27 militari decedaþi ca urmare a atacului;- 31 militari vor deceda dupã 12 ore, iar

dupã 24 ore încã 17 militari;

- total pierderi probabile=75 militari, adicã62% din efectivul companiei logistice;- personalul supravieþuitor, tehnica ºi

ARTA MILITARA




materialele companiei sunt contaminate în întregime.

II. Mãsuri de primã urgenþã În urma analizei efectuate vã propun

urmãtoarele mãsuri de primã urgenþã:1. Înºtiinþarea, avertizarea ºi alar-

marea întregului personal despre produ-cerea contaminãrii, precum ºi adoptareaNOPINBC-4 de cãtre personalul Cp. 3I.

2. Schimbarea raionului de dispunerea Cp.Log. ºi dispunerea acesteia într-unnou raion cu centrul la……….. Evacuarea întregului personal de pe zona limitrofã azonei de risc, precum ºi a personalului civil în raionul EVACUARE.

3. Interzicerea manevrei ºi dispunerii

subunitãþilor în raionul HAZARD de la05.07 03.30 pânã la 07.07 03.30, iar înraionul ATAC de la 05.07 03.30 pana la09.07 03.30.

4. Ruta de varientare a porþiunii con-taminate de pe itinerarul de aprovizionare-evacuare: ……………….......…………timpulde valabilitate pentru acest itinerar 05.0703.30 - 09.07 03.30.

5.Aliniamente de îmbrãcare a EPINBC………

III. Misiuni executate de structurile de spe-cialitate

1. Cercetarea NBC (prelevare probe,supraveghere, observare, monitorizare, desco-perire ºi determinare, marcare, etc.)

Grupa 20 Cc NBC trebuie sã executedescoperirea, determinarea ºi marcarea raionu-lui contaminat. Ulterior grupa va preleva probela ordin mai în interior ºi le va înainta spre ana-lizã laboratorului...........

2. Decontaminarea personalului în punc-tul de decontaminare instalat la ………

3. Decontaminarea terenului (unde, cu ce,când, alte metode alternative)

4. Decontaminarea echipamentului (unde,cu ce, când, alte mãsuri impuse de situaþie) înterenul de decontaminare instalat la……decãtre Cp. 120 Ap. NBC. Echipamentul ºi mate-rialele contaminate vor fi evacuate la PAMC al batalionului ºi prin grija Bg.120 Mc. la punctul

de decontaminare.

IV. Repartiþia structurilor de apãrare NBC

V. Cereri de la eºalonul superior1. Sprijin cu subunitãþi specializate:Vã propun sã solicitãm intervenþia Bg. 120

Mc. pentru executarea decontaminãrii Cp.Log. în punctul de decontaminare recunoscut ºiamenajat la………… ºi sprijinul cu o grupã decer-cetare NBC pentru executarea cc. NBC aitine-rarului de varientare...........

2. Completarea echipamentelor ºi mate-rialelor NBC consumate astfel:

v…….complete de protectie;v…….m.c.g.;

v....................

Anexa nr. 4Copia nr. …..din…….copii

Cdm. B. 20I.BUZÃU

13 1800 MAR 04Anexa ,,J” pentru apãrare NBC la

planul de acþiuneReferinþe : - Hãrþi 1: 500.000

1:250.000- Ora utilizatã - Localã

ARTA MILITARA




I. SITUAÞIA

a. Forþele Roºii - conform anexei "B" -Informaþii

1. Capabilitãþi NBC ofensive:(a) Nivelul ameninþãrii nucleare este ZERO

(ALB) - inamicul nu posedã capabilitãþi

nucleare ofensive.(b) Nivelul ameninþãrii biologice este MIC

(VERDE) - inamicul dispune de capabilitãþi bio-logice limitate. Deºi dezvoltã un program decercetare în domeniul armei biologice, neavândo doctrinã expresã de utilizare a acestei armeeste puþin probabilã întrebuinþarea agenþilor biologici împotriva forþelor proprii.

(c) Nivelul ameninþãrii chimice este GAL-BEN - inamicul dispune de agenþi chimici de

luptã moderni, precum ºi de sisteme de între- buinþare a acestora. Forþele Roºii dispun deurmãtoarele sisteme de mijloace convenþionaleºi agenþi chimici:

Muniþia va fi folositã probabil pentru pro-ducerea de pierderi în personal ºi degradareaperformanþei unitãþilor ºi subunitãþilor proprii,fiind vizate în special punctele de comandã, ele-mentele sistemului logistic ºi punctele obliga-

torii de trecere.(d) Muniþia NBC artizanalã poate fi între-

buinþatã de cãtre elementele teroriste ºi va pro-duce efecte limitate asupra forþelor proprii.

2. Capabilitãþi NBC defensive

- Inamicul dispune de subunitãþi speciali-zate de apãrare NBC ºi sunt antrenate sãacþioneze în medii contaminate RBC;

- Elementele specializate executã periodic

observarea meteorologicã ºi raporteazã datelenecesare;- Forþele adversarului deþin echipamente

de protecþie individualã NBC moderne ºi exe-cutã antrenamente în portul acestora.

3. Obiective de risc NBC În zona de acþiune a forþelor proprii existã

obiective industriale de risc NBC în localitãþileZZZZ ºi YYYYY, care prin lovire (avariere) pot

crea zone contaminate cu substanþe chimicetoxice industriale de tip amoniac ºi clor ce au opersistenþã de 4 - 6 ore.

4. Mascarea cu aerosoli Inamicul dispune de mijloace con-

venþionale ºi în infraroºu pentru descoperireaþintelor ºi are capacitatea de a utiliza fumul pen-tru orbirea sistemelor tehnice ale forþelor pro-prii ºi pentru mascarea acþiunilor sale ofensive.

Sistemele de lovire ale inamicului suntvulnerabile la fumurile pe bazã de petrol ºi lacele care au în compoziþie pulberi metalice.

5. Terenul ºi condiþiile meteorologiceTerenul ºi condiþiile meteorologice favorizeazãinamicul pentru întrebuinþarea agenþilor chimi-

ci ºi a aerosolilor de mascare.Persistenþa agenþilor chimici ºi aSCTI va fi mai mare pe timpulnopþii, datoritã temperaturilorscãzute.

b. Forþele proprii

Structurile de apãrare NBC dinsubordine sprijinã acþiunile bata-lionului, în special pentru realizareadispozitivului de apãrare, concomi-tent cu asigurarea condiþiilor pentruintervenþia forþelor aliate pentru re-

stabilirea situaþiei de conflict create.c. Subordonãri ºi resubordonãri

- conform anexei "A" - OrganizareaForþei

2. MISIUNEA

Structurile da apãrare NBC din subordineaB. 20I. sprijinã forþele acestuia care trec laapãrare în raionul "BRADUL". La ordin sprijinãacþiunile ofensive ale aliaþilor de pe direcþia"TIGRUL".

3. EXECUÞIAa. Concepþia apãrãrii NBC - B. 20I. va concentra efortul apãrãrii NBC

în raionul "BRADUL", pentru sprijinul forþelorproprii care trec la apãrare ºi asigurã protecþiatehnologicã ºi fizicã a "CENTRULUI DEANALIZÃ SEISMOLOGICÃ".

Faza I - Predesfãºurarea

ARTA MILITARA




- Structurile de apãrare NBC din com-punerea B. 20I. sunt alarmate, operaþionalizateºi pregãtesc deplasarea în zona de operaþii întrunite.

Faza a II-a - Desfãºurarea- Structurile de apãrare NBC asigurã spri-

jinul de specialitate (cercetarea NBC, mascareacu aerosoli ºi la ordin decontaminarea RBC) petimpul deplasãrii ºi realizãrii dispozitivului deapãrare în raionul "BRADUL".

-Prioritãþi de sprijin NBC: Cp.1I. ºi Bt.20 Ar.Faza a III-a - Angajarea forþelor

(desfãºurarea operaþiei de apãrare întrunitã):a) Etapa I - Sprijinul NBC (controlul ºi mo-

nitorizarea NBC) în folosul P.C., forþelor de sprijin ºi a Cp. 3 I. din FAI pe timpul pregãtiriiapãrãrii în zona de acþiune a batalionului;

b) Etapa a II-a - Sprijinul NBC (controlul ºimonitorizarea NBC) în folosul Cp. 3 I. caredesfãºoarã acþiuni de întârziere pe direcþia"AXA ROªIE" pentru oprirea ofensivei ForþelorRoºii pe aliniamentul "RIVER".

c) Etapa a III-a - Sprijinul NBC (controlul,monitorizarea, cercetarea NBC, mascarea cuaerosoli ºi la ordin, decontaminarea RBC) înfolosul B.34 PANZER pe timpul desfãºurãriiripostelor ofensive executate de Bg. 120Multinaþionalã pentru nimicirea forþelor inam-icului din obiectivul "CHARLIE" ºi restabilireaapã-rãrii pe frontiera statului agresat.

Faza a IV-a - Sprijinul NBC (controlul ºimonitorizarea NBC în folosul B. 20I. pe timpulrestructurãrii dispozitivului de apãrare înraionul "BRAVO" ºi a B. 120 I. CEHO care exe-cutã redislocarea forþelor.

b. Misiunile forþelor de sprijin de luptã :- subcentrul de control NBC al B. 20 I.

organizeazã SARNBC ºi asigurã controlul, mo-

nitorizarea, avertizarea ºi raportarea NBC înraionul "BRADUL";- forþa de sprijin de Ap. NBC va executa

urmãtoarele misiuni:cercetarea NBC pe timpul deplasãrii,

organizãrii ºi desfãºurãrii operaþiei de apãrarede cãtre B. 20 I. în raionul "BRADUL" ºi ulteri-or în raionul de regrupare "BRAVO";

decontaminarea RBC în situaþia conta-minãrii subunitãþilor din structura B. 20 I. petimpul pregãtirii ºi desfãºurãrii operaþiei de

apãrare;mascarea cu aerosoli pe timpul

deplasãrii subunitãþilor din cadrul B. 20 I. în ve-derea organizãrii apãrãrii în raionul "BRADUL"ºi ulterior în folosul B. 34 PANZER care executãripostele ofensive;

decontaminarea îmbrãcãmintei ºiEPINBC în situaþia contaminãrii acestora în

raionul Cp. Log.

c. Instrucþiuni de coordonare:adoptarea NOPINBC corespunzãtor

nivelului ameninþãrii NBC;nevoi critice de informaþii - descoperirea

muniþiei chimice în depozitele (pe aeropor-turile) existente pe teritoriul inamicului;

cooperarea subunitãþilor de apãrareNBC cu forþele de protecþie civilã din subor-

dinea Ministerului Administraþiei ºi Internelorstatului agresat în situaþia lovirii obiectivelor derisc NBC din zona de acþiune a batalionului;

deplasarea structurilor de apãrare NBC în zona de responsabilitate se va executa con-form procedurilor de operare standard stabilitela nivelul batalionului ºi a STANAG nr……..;

- cererile de sprijin de luptã/logistic vor fi înaintate prin comandamentul B. 20 I.

4. SPRIJIN LOGISTIC:

- conform anexei I - Sprijin logistic;- în depozitul de echipamente ºi materiale

de apãrare NBC al B. 20 I. se gãsesc 200 L.F. a 2kg, 300 L.F. a 12 kg ºi 120 L.F. a 20 kg;

- aceste materiale se vor folosi de cãtrestructurile subordonate conform cererilor întocmite pentru executarea misiunilor planifi-cate.

5. CONDUCEREA ªI COMUNICAÞIILE

a. Conducerea:- subcentrul de control NBC al B. 20 I. se

aflã dispus la P.C.;- ........................................ b. Comunicaþiile - conform anexei H -

Comunicaþii ºi Informaticã.

ªEF AL OPERAÞIILOR B. 20 I.Mr.

___________________

ARTA MILITARA




A A A plicaþiatacticã reprezintã, înconcepþia spe-cialiºtilor militari,o formã supe-rioarã ºi complexãde pregãtire

ºi instruire acomandamentelor

ºi trupelor, dar totodatã, constituie ºi o formã deorganizare ºi desfãºurare a învãþãmântului în ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC.

În cadrul acestei forme de pregãtire,cursanþii aplicã în mod întrunit cunoºtinþele însuºiteanterior ºi folosesc deprinderile formate la alte disci-pline, îºi formeazã ºi perfecþioneazã capacitatea organi-

zatoricã ºi de execuþie, priceperea de a conduce în modindependent ºi creator activitãþile practice corespunzã-toare atribuþiilor ce decurg din funcþiile la unitãþi, oridupã absolvirea cursurilor, în condiþii cât mai apropia-te de realitate.

REPERE ISTORICEPe parcursul evoluþiei societãþii, a nece-

sitãþii conducerii unor structuri militare desti-nate îndeplinirii dezideratelor urmãrite, dar maiales pentru pregãtirea acestora, s-a apelat, într-

o formã sau alta, la anumite modalitãþi practice.Astfel, pe timpul lui Burebista, în cadrulpregãtirii militare, trupele dacice erau instruite

sã foloseascã formele manevriere, sã loveascãinamicul prin surprindere, rapid, acolo unde seaºteapta cel mai puþin. În perioada domnieiregelui dac Decebal, periodic aveau loc taberede adunare a cetelor diferitelor cãpetenii locale,unde se executa o instrucþie militarã temeinicãprin exerciþii ºi pregãtirea armamentului .

Evul mediu, ca urmare a evoluþiei arma-mentului ºi diversificãrii tacticilor, se manifestãca o perioadã în care, înaintea fiecãrei campanii,se executa cu trupele o instruire specialã legatã demanevrele ºi procedeele de luptã ce se pot adop-ta în funcþie de situaþiile posibile a fi create.

Epoca modernã, denumitã din punct devedere al specialiºtilor militari ºi epoca naºteriiarmatelor permanente a impus în planul instrui-rii aplicaþia, sub forma manevrelor . Prima ma-nevrã a trupelor române s-a desfãºurat la 22 au-

gust 1831 pe Câmpia Colentinei ºi a Herãstrãului ,la care au participat patru batalioane de infan-terie ºi patru escadroane de cavalerie.

La jumãtatea secolului al XVIII-lea, înarmatele Germaniei ºi Franþei s-a introdus caformã de pregãtire a cadrelor ºi comanda-mentelor, aplicaþiile pe hartã (jocurile derãzboi). Jocul de rãzboi implica imaginareaunor situaþii de rãzboi ºi câte o misiune pentruparticipanþi.

Aceastã formã de pregãtire a fost introdusã în ªcoala Superioarã de Rãzboi, începând cuanul 1891, ulterior ºi în alte instituþii

APLICAÞIA ASISTATÃ DE CALCULATOR-formã specificã de pregãtire

în ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC -Locotenent-colonel Ion Berevoianu

Maior dr. Traian Nicula

ÎNVÃÞÃMÂNT*INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATOR


Abstract: The tactical application represents a form of education management and development within theApplication School for NBC Defence.

The authors - lieutenant-colonel Ion Berevoianu, deputy commander for education and maj. Ph. D TraianNicula, chief of the branch settlement office describe in detail and explain the integration of soft applications ineducational activities: the "RAPSIT NBC" IT application; the simulation method meant to train the NBC scouts.

During March 8th-12th 2004, took place an integrator application assisted by computer, with the theme: "NBCDefence battalion actions in a defence operation of a large multinational unit carried on in jeopardy and opponent`

s use of NBCWMD and EADA causing incidents.



de învãþãmânt militar.Dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial,

modul de organizare ºi desfãºurare a pregãtiriicomandamentelor ºi trupelor a evoluat ºi s-aperfecþionat continuu, ca urmare a dezvoltãriiteoriei militare ºi implicaþiilor pe care le-au avut

noile armamente asupra ducerii acþiunilor mili-tare.

APLICAÞIA TACTICÃ ASISTATÃ DECALCULATOR

Asupra conceptului de aplicaþie tacticãs-au emis diferite pãreri de cãtre specialiºtii mili-tari, care converg cãtre ideea cã aplicaþia tacticãeste o formã de pregãtire pentru comanda-mente ºi de instruire a trupelor.

În consecinþã, Aplicaþia tacticã constitu-

ie forma superioarã, integratoare, complexã ºi dinamicã de pregãtire a comandamentelor ºi de

instruire a trupelor ce constã în rezolvarea practicã a

unor situaþii de luptã simulate ºi contribuie la per-

fecþionarea lucrului în echipã a statului major, la dez-

voltarea calitãþilor psihomorale ale personalului,

specifice procesului luãrii deciziei, planificãrii ºi con-

ducerii forþelor în operaþie ºi luptã ºi la perfecþionarea

deprinderilor luptãtorilor.

Elementele definitorii ale aplicaþiei sunt:

tema, obiectivul, scopul, locul de desfãºurare,executanþii, tipul ºi forma acesteia. Tipurile de

aplicaþii sunt: cu trupe, de comandament, cutransmisiuni în teren/cazarmã, de comanda-ment pe hartã, de mobilizare, combinatã ºi apli-caþia asistatã de calculator.

Dacã despre celelalte tipuri de aplicaþii secunosc date suficiente, aplicaþia asistatã de cal-culator constituie o formã modernã de pregãtirea cadrelor ºi cursanþilor în ªcoala de Aplicaþie

pentru Apãrare NBC.Realizarea programelor informatice în

instituþia noastrã, a permis, începând cu anul de învãþãmânt 2001/2002, sã planificãm aplicaþiiintegratoare asistate de calculator, pe patru

niveluri: stat major/batalion Apãrare NBC,comandanþi de companii/ plutoane ºi grupe deApãrare NBC.

Pentru organizarea ºi desfãºurarea încondiþii bune a acestor tipuri de aplicaþii sunt

necesare urmãtoarele elemente:realizarea infrastructurii informatice care

sã cuprindã: sãli de specialitate, calculatoare ºi

reþea INTRANET; programe informatice pentru realizarea

scenariilor tactice/operative, simularea ºi rezol-varea automatã a situaþiilor NBC/ eveni-mentelor EADA, redactarea ºi transmiterea do-cumentelor de conducere ºi informare, folosind

poºta electronicã; subcentrul de simulare/punct de comandã,

care sã asigure conducerea operativã a aplicaþieiºi evaluarea participanþilor.

Cea mai importantã componentã pentruconducerea aplicaþiei tactice asistatã de calcula-tor o constituie realizarea softurilor informatice,care sã permitã desfãºurarea în condiþii de secu-ritate ºi de calitate a aplicaþiei. În ultimii ani, îninstituþia noastrã, s-a manifestat interesul pen-

tru realizarea unei infrastructuri informatice caresã permitã realizarea aplicaþiilor ºi antrena-mentelor de stat major asistate de calculator, darºi implementarea instruirii prin simulare camodalitate modernã de instruire.

La momentul actual, ªcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC dispune de facilitãþi deinstruire prin simulare cu aplicabilitate îndomeniul cercetãrii NBC realizate exclusiv prinmijloace proprii. Facilitãþile de instruire prinsimulare presupun o infrastructurã hardware

care constituie platforma pentru aplicaþii soft-

ware dedicate.Ne vom opri asupra aplicaþiilor soft pe care

le vom detalia în continuare ºi vom explica inte-grarea acestora.

Aplicaþia informaticã ,,RapSitNBC"Facilitãþi oferite

de program: raportarea,

analiza, prognoza ºi

avertizarea unitãþilor ºia altor factori respons-abili asupra eveni-mentelor NBC con-form standarduluiNATO ATP-45 (A)(STANAG 2103 -

"Reporting Nuclear Detonations, Biological andChemical Attacks, and Predicting and Warningof Associated Hazards and Hazard Areas");

monitorizarea în timp real a situaþiei NBCpe arii geografice extinse cu posibilitatea primiriiºi transmiterii în timp real a rapoartelor NBC





conform standardului NATO ADatP-3 ("MessageText Formating Rules"), prin diferite canale: e-mail, web etc. Rapoartele NBC ºi meteo pot fiintroduse în sistem ºi de cãtre operatori;

acces paralel ºi concurent la baza dedate, din reþeaua localã (LAN), reþeaua extinsã

(WAN) sau Internet, în condiþii de securitate ainformaþiei;

utilizarea de hãrþi digitale vectoriale,organizate pe straturi tematice cu posibilitãþi deconversie în diferite sisteme de coordonate: lati-tudine/longitudine, UTM, MGRS. Existã posibil-itatea de vizualizare a hãrþilor atât în reþeaualocalã, cât ºi prin Internet;

realizarea exerciþiilor de stat major pecalculator.

ArhitecturaAplicaþie de reþea bazatã pe tehnologieOracle organizatã pe mai multe straturi:

a) bazã de date obiect-relaþionalã Oracle8i care conþine informaþia NBC, hãrþile digitale,precum ºi cea mai mare parte din logica apli-caþiei;

b) MapViewer - permite vizualizareahãrþilor ºi publicarea acestora pe Internet;

c) modulul de mail;d) Server Web - Apache;e) Server mail;f) modulul client/server este destinat

ope-ratorilor din cadrul Sistemului deAvertizare ºi Raportare NBC (SARNBC).

Modulul NBCRapoartele pot fi introduse în sistem prin

urmãtoarele canale:1) e-mail;2) prin forme web, care permit comple-

tarea ºi transmiterea prin Internet a rapoartelor

NBC 1, NBC 2 ºi NBC 4. Rapoartele NBC 3 ºi deasemenea, harta zonei prognozate de risc, pot fidoar vizualizate;

3) de cãtre operatori prin intermediul mo-dulului client/server.

Prognoza se realizeazã pe baza standar-dului NATO ATP-45 (A) (STANAG 2103 -"Reporting Nuclear Detonations, Biological andChemical Attacks, and Predicting and Warningof Associated Hazards and Hazard Areas").

Rapoartele NBC 2 ºi NBC 3 sunt generateautomat ºi prezentate operatorului spre vali-dare. Programul determinã automat unitãþile ºi

localitãþile din zona prognozatã de risc, precumºi timpul de sosire a norului radioactiv sau chi-mic.

Modulul de mailEste o aplicaþie de tip client de mail dez-

voltatã în Java ºi integratã cu baza de date

Oracle. Ea permite vizualizarea mesajelor pri-mite, importul lor în baza de date ºi ºtergereaacestora. De asemenea, este posibilã trimitereade mesaje prin intermediul modulul client/serv-er. Operatorii sunt avertizaþi în cazul primiriiunornoi mesaje.

Fig.1 Interfaþã destinatã procesãriirapoartelor nucleare (NUC)

Modulul de hãrþiHãrþile sunt stocate în baza de date

folosind structura de date a Oracle SpatialCartridge.

Ele sunt organizate pe straturi ºi suntposibile analize spaþiale asupra lor (de exemplu,determinarea unitãþilor ºi localitãþilor din zonaprognozatã de risc).

Harta poate reprezenta orice zonã alumii (dacã se încarcã informaþia geograficã).Coordonatele sunt prezentate în mai multe mo-duri: latitudine/longitudine, UTM, MGRS.





Fig.2 Interfaþã destinatã exploatãriihãrþii digitale

Alte facilitãþi:a) permite realizarea antrenamentelor de

stat major pe calculator. Are un modul destinatreprezentãrii pe hartã a unitãþilor, raioanelor,liniilor de despãrþire, aliniamentelor de contact,rutelor de cercetare etc. Situaþia ºi acþiunileforþelor proprii ºi ale inamicului sunt reprezen-tate prin semne convenþionale ºi abrevierispecifice domeniului militar, conform standard-

elor NATO. Fiecare unitate are atribuitã o zonãde responsabilitate ºi poate fi pusã în relaþie desubordonare cu alte unitãþi. Zona de respon-sabilitate atribuitã unei unitãþi este utilizatã înanaliza vulnerabilitãþii nucleare. Analiza vul-nerabilitãþii nucleare se realizeazã atât grafic câtºi procentual (conform FM 3-3-1 NuclearContamination Avoidance);

b) aplicaþia poate funcþiona atât în modoperativ cât ºi de instruire (antrenamente). Înmodul de lucru ,,antrenament", pe acelaºi sis-tem pot opera simultan mai multe scenarii inde-pendente care sã simuleze diferitele niveluri dincadrul SARNBC sau diferitele eºaloane dincadrul unei mari unitãþi, instructorul având înorice moment imaginea globalã a desfãºurãriiexerciþiului;

c) aplicaþia pune la dispoziþie un modulcare asistã ofiþerul de stat major în redactareaordinelor de operaþii/acþiune, fragmentare ºi deavertizare în conformitate cu SMO 50027

"ORDINE DE OPERAÞII ªI ANEXE" (corespun-zãtor STANAG 2014TOP). Ordinele redactatepot fi trimise prin e-mail, tipãrite sau exportate

pe disc în diferite formate.Modul de simulare destinat instruirii

cercetaºilor NBCIntroducere:

- este destinat instruirii echipelor/gru-pelor de cercetare NBC;

- este integrat cu aplicaþia informaticã"RapSitNBC";- oferã condiþii de instruire apropiate situ-

aþiei reale;- posibilitãþi de instruire integratã pe mai

multe eºaloane (statul major al batalionului deapãrare NBC, centre ºi subcentre de controlNBC, subunitãþile de apãrare NBC);

- permite analiza ºi evaluarea postacþiune.StructuraStructura hardware

- Partea mobilã este alcãtuitã din:1. laptop;2. receptor GPS;3. telefon mobil;- Partea fixã este alcãtuitã din:

1. server;2. modem pentru linie telefonicã asincro-

nã.- Schema structurii hardware

Structura software

1. Aplicaþie client la nivelul pãrþiimobile:

un soft care citeºte poziþia în teren aechipajului de cercetare prin intermediul recep-torului GPS ºi o insereazã în baza de date;

un soft care simuleazã aparate dedetecþie nuclearã ºi chimicã (RRM-90, ASTN,tubuºoare indicatoare) ºi indicã un debit aldozei, respectiv o concentraþie a unui agentchimic, corespunzãtor poziþiei în zona simulatãde contaminare radioactivã sau chimicã a

echipajului de cercetare.

Fig.3 Interfaþa aplicaþiei client ceconþine aparatura de cercetare RBC simulatã





2. Aplicaþia server:- genereazã zona contaminatã radioactiv

ºi chimic ºi funcþie de poziþia echipajului,genereazã debitul dozei corespunzãtor, respec-tiv concentraþia agentului chimic;

- înregistreazã poziþia echipajului de cer-cetare NBC pentru o evaluare ulterioarã a mo-dului de executare a misiunii;

- generarea zonelor contaminate se facepe baza unor modele de difuzie descrise în man-ualul ATP-45(A) volumul 2.

Zone contaminate generate:pe baza rapoartelor NBC 2 ºi a mesa-

jelor meteo, programul genereazã curbele co-respunzãtoare anumitor valori ale debitelor

dozelor absorbite;pot fi generate oricâte curbe cu valoricorespunzãtoare debitelor dozelor absorbite;

pe harta instructorului acestea vor aveaaspectul prezentat în figurã.

Fig.4 Reprezentarea pe harta instruc-torului a zonelor de contaminare simulatã

Metodologia de utilizare-planificare:

- în concepþia aplicaþiei se stabileºte tipulevenimentului NBC, locul, momentul, datedespre acesta (puterea exploziei, tipul agentuluichimic, mijloace de întrebuinþare etc.) ºi datelemeteo;

- se introduc aceste date sub formã deraport NBC 2 ºi respectiv rapoarte meteo (CDR,BWR, EDR) în aplicaþia informaticã

"RapSitNBC" care genereazã NBC 3;- se genereazã rapoartele NBC 1 pentru

surse (PONBC, alte subunitãþi) ;- procesarea corectã a rapoartelor NBC 1,

conform procedurilor SMO 50019 manuale sauautomate, conduc la regãsirea informaþiilor

privind evenimentul NBC stabilite în concepþiaaplicaþiei;

- generarea zonelor reale contaminate pe baza rapoartelor NBC 3 din ,,RapSitNBC".

Metodologie de utilizare - execuþia:

- la momentul stabilit sursele primescraportul NBC 1 sub formã descriptivã;

- acestea vor completa raportul NBC 1 înformat ADatP-3 ºi-l vor transmite prin canalelestabilite;

- centrele/subcentrele de control NBC vorrealiza prognoza (prin procedura manualã sauautomatã) ºi vor avertiza unitãþile;

- unitãþile vor emite ordine fragmentareprin care sã cearã executarea misiunilor de cer-cetare NBC;

- echipajele de cercetare trec la executareacercetãrii pe rutele stabilite;

- în funcþie de poziþia lor în teren cititãprin intermediul receptorului GPS, aparatele(simulate) vor indica debitul dozei din loculrespectiv sau prezenþa agenþilor toxici ºi con-centraþiile acestora, simulând realist contam-inarea;

- echipajele vor transmite rapoarte NBC 4prin canalele stabilite, vor marca zona contami-natã conform standardelor ºi vor aplica tehnicilecorespunzãtoare de cercetare;

- pe baza datelor privind contaminarearealã primite din teren, centrele/ subcentrele decontrol NBC stabilesc zona efectiv contaminatã

ºi genereazã rapoartele NBC 5;- scenariul aplicaþiei poate fi amplificat

prin impunerea traversãrii unor zone contami-nate sau stabilirea altor situaþii de acþiune a sub-unitãþilor în medii NBC;

Metodologie de utilizare - analiza postacþiune:

- rutele echipelor de cercetare sunt stocate în baza de date ºi pot fi analizate ulterior;

- aplicaþia permite calculul dozei total pri-mite de echipaj ºi a vitezei medii de deplasare;

- pot fi analizate tehnicile de cercetare uti-lizate;- alte aspecte ale execuþiei misiunii pot fi





evaluate de arbitrii aplicaþiei.La momentul actual, avem capacitatea de

a executa instruirea integratã pe mai multeeºaloane pornind de la nivelul grupei/echipei decercetare NBC pânã la nivelul statului major de brigadã, respectiv centre ºi subcentre de control

NBC (din cadrul Sistemului de Avertizare ºiRaportare NBC).

Crearea situaþiilor, scenariilor ºi efectelorADMNBC simulate pe câmpul de luptã este oparte integrantã pentru asigurarea instruirii re-a-liste ºi eficiente în domeniul apãrãrii NBC.Este factorul care aduce cel mai aproape instru-irea de realism în condiþiile asigurãrii unuimediu eficient pentru învãþare.

Prin folosirea situaþiilor, scenariilor ºi

efectelor ADMNBC simulate pe câmpul de luptãinstruirea pentru apãrare NBC poate fi asiguratã în toate cele trei domenii de instrucþie: indivi-dualã, colectivã ºi a comandantului/comanda-mentului.

Generarea situaþiilor, scenariilor ºiefectelor ADMNBC pe câmpul de luptã nu trebuie sã aibã ca rezultat un mediu controlabil ca într-un laborator. Trebuie sã reproducã o acþi-une militarã cu complexitatea ºi elementele saleimprevizibile, determinând militarul ºi coman-dantul sã reacþioneze.

De aceea, sistemul de instruire prin simu-lare dezvoltat, oferã posibilitatea creãrii unuinumãr oricât de mare de scenarii diferiteducând la evitarea rutinei sau repetãrii.

Posibilitãtile de analizã postacþiune ºi eva-luare fac acest sistem de instruire deosebit deeficace în pregãtirea unitãþilor/subunitãþilor deapãrare NBC, forþelor operaþionale ºi a statelormajore ale acestora.

Beneficiind de programele informaticerea-lizate în instituþia noastrã, în perioada 08-12.03. anul curent, a fost planificatã ºidesfãºuratã o aplicaþie integratoare, asistatãde calculator, cu tema: "Acþiunile Batalionului

de Apãrare NBC în operaþia de apãrare a unei mari

unitãþi multinaþionale desfãºuratã în condiþiile peri-

colului ºi al întrebuinþãrii de cãtre adversar a

ADMNBC ºi producerii evenimentelor EADA".

La aceastã aplicaþie au fost angajate urmã-toarele cursuri de carierã:

- stat major - ofiþeri;- avansat - ofiþeri;

- comandanþi de plutoane - subofiþeri;- formare subofiþeri în activitate - filiera

in-directã.Aplicaþia s-a desfãºurat în trei etape, iar

în structurile de forþe au fost integrate mariunitãþi/ unitãþi/subunitãþi multinaþionale ºiangajate pentru îndeplinirea misiunilor, inclusivde apãrare NBC.

Scopurile urmãrite pe timpul desfãºurãriiaplicaþiei au fost:

a) perfecþionarea deprinderilor ºi dezvol-tarea abilitãþilor cursanþilor pentru efectuareaestimãrii de stat major în procesul de pregãtireºi de conducere a acþiunilor subunitãþilor deapãrare NBC pe timpul operaþionalizãrii, pregã-tirii ºi ducerii operaþiei/luptei de apãrare încondiþii/medii NBC ºi producerii evenimentelorEADA;

b) dezvoltarea capabilitãþilor privind apli-carea în activitãþile planificate ºi desfãºurate destructurile de apãrare NBC a noilor orientãridoctrinare ºi a standardelor militare oper-aþionale pentru realizarea interoperabilitãþii ºicompatibilitãþii cu structurile similare NATO;

c) formarea ºi dezvoltarea deprinderilorpractice de utilizare a programelor informa-tice ,,APÃRARE NBC", ,,ANALIZA NBC" ºi“RAPSIT NBC" pentru redactarea situaþiilorNBC/evenimente EADA, folosind proceduraautomatã;

d) perfecþionarea deprinderilor în lucrul

de stat major, redactarea corectã ºi transmitereala timp, folosind poºta electronicã, a docu-mentelor de conducere ºi informare.

La finalul aplicaþiei, conducerea acesteia,pe baza rezultatelor obþinute de cursanþi, ºi a îndeplinirii scopurilor propuse, a acordat cali-ficativul "FOARTE BINE".





LLucrarea a

apãrut în 2003, îndouã volume, la Sibiu, în editura ACADEMIEIFORÞELOR TERESTRE"Nicolae BÃLCESCU".

Cele douã volume aleTratatului, echilibrat struc-turate ºi dezvoltate, însumeazã680 de pagini ºi abordeazã într-o manierã enciclopedicã

tactica forþelor terestre, caobiect de studiu în sine, dar raportatã în ceea cepriveºte fenomenele investigate, în ansamblullucrãrii, la concepþia promovatã prin StrategiaMilitarã Româneascã actualã cu privire la rolulºi misiunile Forþelor Terestre pentru apãrareavalorilor fundamentale ale statului.

Dupã cum considerã autorii - binecunos-cute personalitãþi de rang înalt în ierarhia mili-tarã româneascã, cu rol ºi merite deosebite înconducerea armatei, în elaborarea doctrineiacþiunilor întrunite ale forþelor noastre armate,precum ºi în modernizarea învãþãmântului mi-

litar - Tratatul este o întreprinderepe cât de îndrãzneaþã, pe

atât de anevoioasã, iz-vorâtã dintr-o nece-

sitate stringentã pen-tru Armata României, în actualul context de

restructurare, moderni-zare ºi de integrare în

Alianþa Nord-Atlanticã.Ca cititor, cu modeste

lecturi de artã militarã - ºicând afirm aceasta, am învedere vastele referinþe bib-liogra-fice ale lucrãrii - mi-

aº permite sã adaug faptul cã Tratatul este, prindimensiuni, metode de cercetare, originalitate,prin stil, o operã de mare responsabilitate îndomeniul (de vârf) al creaþiei româneºti deºtiinþã militarã.

În stadiul în care mã aflu cu lecturaTratatului - care m-a prins încã de la "Cuvânt înainte" - nu sunt convins cã voi reuºi oprezentare suficient de elaboratã a acesteilucrãri monumentale prin caracterul enciclope-

dic, prin demersul ºtiinþific cu interesante trim-iteri la istoria rãzboaielor ºi prin stilul captivantde abordare a realitãþii ºi perspectivelor feno-

O prioritate de studiu pentru fiecare ofiþerTRATAT DE TACTICÃ MILITARÃ

- Forþele Terestre -

Eugen Bãdãlan*Valentin Arsenie*Dumitru Alexiu

Pledoarie

de colonel (r)prof. Mihai Grigorescu

EVENIMENT PUBLICISTIC


Abstract.The Handbook of Military Tactics issued in 2003, in two volumes, at Sibiu, the publishing house belong-ing to the Land Forces Academy "Nicolae Bãlcescu".

The authors - general-lieutenant lecturer Ph.D Eugen Bãdãlan, general-lieutenant (ret.) univ. prof. Ph.D ValentinArsenie, brigade general univ. prof. Ph.D Dumitru Alexiu - are the highest positioned personalities in theRomanian military hierarchy, with special merits in leading Land Forces, elaborating joint actions` doctrine and in up-dating the military education as well.

The two volumes of the Handbook totalize 680 pages and they encyclopaedically approach Land Forces tactics,reported from the point of view of investigated phenomena to the concept promoted by the existent Romanian

Military Strategy concerning Land Forces missions and role for defence of fundamental values of the state.The elaboration of this vast work comes out of the imposing necessity for Romania` s Army, in the present contextof reshaping, modernization and integration in the North Atlantic Alliance.

The science approach through interesting reference to the history of wars, the thrilling style in describing realityand perspectives of the military phenomenon from the point of view of Land Forces` tactics, the investigation meth-ods, the originality and style turn the Handbook of Military Tactics into a work with great responsibility in the field ofmilitary science within the Romanian creation.



menului militar sub aspectele statutului tacticii

forþelor terestre. În notele mele de studiu, amspicuit câteva idei prin care încerc sã reþinatenþia cititorilor revistei "Apãrarea NBC" cã

aceastã lucrare trebuie sã constituie o priori-

tate în pregãtirea teoreticã individualã a ofiþerilor(ºi nu numai!), indiferent de armã, specialitatemilitarã, nivel ierarhic sau de domeniul în care

EVENIMENT PUBLICISTIC




îºi desfãºoarã activitatea.Cu rãdãcini profunde în istoria

rãzboaielor, tactica militarã a evoluat mii de ani,cu acumulãri teoretice ºi practice cristalizate caobiect de studiu distinct începând cu rãzboaielenapoleoniene ºi îndeosebi cu prilejul celor douã

rãzboaie mondiale ºi al conflictelor locale ulte-rioare din veacul trecut.

Cursul actual al fenomenului militar ºitendinþele sale evolutive, creeazã noi premisecare ne determinã sã credem cã urmeazã schim- bãri radicale în ceea ce priveºte abordarea con-ceptului de tacticã militarã: "Armatele ºi rãzboiul

ca fenomene de masã nu mai sunt de actualitate. Ele

au rãmas deja doar pagini de istorie ..."(pag.7).Însã, din conceptul tradiþional de tacticã gener-

alã trebuie pãstrate ºi dezvoltate elementele saleviabile. Noua esenþã a rãzboiului, care deter-minã creºterea semnificativã a rolului deciziei înexercitarea comenzii, cere promovarea unuinou concept - tactica forþelor terestre, care trebuie

sã exprime cât mai fidel obiectul de studiu ºi conþinu-

tul care o individualizeazã (pag.7). Întregulconþinut al Tratatului demonstreazã cã demer-sul ºtiinþific întreprins de autori nu s-a rezumatdoar la a justifica o simplã schimbare de termi-nologie. În proiectarea unei matrice tipologice, în care au un loc distinct ºi tacticile celorlaltecategorii de forþe, destinaþia forþelor terestreintroduce câte o tacticã pentru forþele luptãtoare,alta pentru forþele de sprijin ºi, de asemenea, otacticã pentru structurile logistice.

Tactica forþelor terestre cuprinde: tacticile

armelor întrunite ºi a conducerii acestora, tacticile

armelor din forþele de sprijin al luptei ºi tactica

forþelor logistice. Noi aspecte de abordare concep-tualã ridicã apariþia categoriei forþelor destinate

ducerii acþiunilor militare subsumate sintagmeiacþiuni altele decât rãzboiul .

Tactica trateazã forþele terestre ca sistemdinamic ºi predictibil cu structurã proprie ºi relaþiidistincte între elementele sale componente,conform rolului ºi locului ocupate de acestea înansamblul edificiului instituþionalizat.

Operând cu principii care þin de manage-ment, Tratatul promoveazã opþiunea definiriitacticii ca artã ºi ºtiinþã a conducerii forþelor ºi

mijloacelor pentru obþinerea succesului în lupte ºi ciocniri .

Amplã prin dimensiuni, lucrareaurmãreºte consecvent la tratarea fiecãrui capitolobiective precise: definirea în accepþia cea maiuzualã ºi mai veridicã a conceptelor; exemplifi-carea noþiunilor din perspectiva ºtiinþei militarea secolului al XXI-lea; îmbogãþirea conþinutului

cu informaþii utile de facturã enciclopedicã ºimetodo-logicã; revalorificarea patrimoniului tem-atic autohton ºi strãin indicat în bogata listã bib-liograficã consultatã de autori.

Efortul autorilor este însã rãsplãtit prinatingerea scopului propus: realizarea uneilucrãri de dimensiunile unui Tratat, ce se carac-terizeazã printr-o înaltã þinutã ºtiinþificã, prinoriginalitate, rod al cercetãrii obiective, corobo-ratã cu analiza realistã a particularitãþilor facto-

rilor de risc la angajarea luptei armate, precumºi cu numeroasele elemente nou apãrute înetapa actualã de dezvoltare a tacticii luptei, deperfecþionare a sistemelor de armamente ºiechipamente militare.

Fãrã a avea pretenþia unui bun cunoscãtoral vastei problematici a artei militare, ca cititorpasionat de istoria ºi de politica militarã, avid deinformaþii privitoare la evoluþia ºi per-fecþionarea armamentelor ºi tehnicii cu impactasupra artei militare, am revelaþia unei lecturicaptivante parcurgând, în special, capitolele dinprimul volum.

Ca specialist NBC, cu oarecare experienþã în reglementãrile din domeniul apãrãrii NBC, lacare am lucrat ani buni ca ofiþer activ, recomandcolegilor mei studiul aprofundat în special alvolumului doi, în vederea elaborãrii regula-mentelor de specialitate. Vor descoperi o viziunelargã ºi clarã asupra fenomenului militar con-temporan, un teren desþelenit ce le va servi ca

suport teoretic pentru inserþia problematicii despecialitate.

Totodatã, consider cã acest tratat trebuiesã constituie o prioritate pentru studiul individual

al ofiþerilor , indiferent de armã ºi funcþia îndeplinitã, ceea ce ar putea stimula o dezba-tere deschisã a opiniilor, bazatã pe argumenteºtiinþifice solide, cu efecte benefice în planulperfecþionãrii pregãtirii profesionale, în concor-danþã cu cerinþele statutului României de mem-

bru al Alianþei Nord-Atlantice.

EVENIMMENT PUBLICISTIC




În anul 1895, a fost fãcutã una dintre cele mairemarcabile descoperiri din istoria ºtiinþei mondiale.Wilhelm Courad Röntgen, profesor de fizicã laUniversitatea din Wurzburg, fãcând experienþe cu razecatodice a observat un fenomen neobiºnuit ºi necunoscut

pânã atunci: trecând un curent de înaltã tensiune printr-un tub vidat, un ecran care se afla în apropiere deveneafluorescent chiar ºi atunci când tubul era învelit în hârtieneagrã, care nu permitea trecerea razelor de luminã.Astfel, Röntgen a ajuns la concluzia cã în tub se produceun nou tip de energie radiantã, un nou tip de raze pe carele-a denumit X, datã fiind la acea vreme natura oarecummisterioasã a fenomenului observat.

La aproximativ o lunã de la prezentarea comu-nicãrii lui Röntgen, savantul român ºi fizicianul dr. S.D.Hurmuzescu, a început sã studieze proprietãþile ºiefectele razelor X.

Prin descoperirea sa, Röntgen a creat o ramurãimportantã a medicinei- radiologia. La prima vedere,evenimentul pare a fi comun, dar el, în realitate, consti-tuie punctul de plecare pentru o serie de subramuri aleradiologiei, care pentru a se înfiinþa au necesitat o colab-orare interdisciplinarã deosebitã.

Teritoriul oro-maxilo-facial a beneficiat de la început de atenþia radiologilor, atât pentru diagnostic, câtºi pentru tratament. La nivel dento-parodontal, exa-menul Rx. poate fi de multe ori considerat indispensabil în vederea stabilirii conduitei de tratament.

În ceea ce priveºte patologia inflamatorie periapi-calã examenul Rx. are o importanþã primordialã,

deoarece permite vizualizarea proceselor inflamatorii,gradul lor de întindere, raporturile cu diferitele structurianatomice, indicând astfel ºi conduita terapeuticã.

Ca metodã de investigare, se utilizeazã radi-ografia periapicalã, care oferã o imagine bidimensionalãcompletã a dintelui ºi parodonþiului, OPG care dã o ima-gine de ansamblu a ambelor arcade dentare ºi a ATM.

Deºi aduce multe beneficii stomatologiei, radiolo-gia dentarã are propriile limite traduse prin contraindi-caþii absolute ºi relative, doze maxime admise etc.

Spre deosebire de personalul secþiilor de radiolo-gie, care suportã doze mici de iradiere pe toatã suprafaþacorpului, dar repetate zilnic, iradiaþii neprofesional suportãiradieri cantitative mai mari, însã pe zone limitate.

La aceºtia existã pericolul apariþiei de leziuni

radiologice ale pielii la nivelul porþii de intrare , în cazuliradie-rilor repetate.Se considerã cã doza maximã admisã pe toatã viaþa

la tegumente, în zona porþii de intrare a fascicolului deradiaþii la radiografiile dentare este de 100 r.

Prin mãsurarea dozelor obþinute cu ocazia efec-tuãrii radiografiilor dentare ºi de masiv facial, s-au obþin-ut urmãtoarele cantitãþi de radiaþii:

radiografie de incisivi , canini ºi premolari, 2,5 r;radiografie de molari superiori, 4 r;radiografie de molari inferiori, 3 r;radiografie axialã cu film ocluzal a maxilarului ºi

palatului, 6 r;radiografie axialã cu film ocluzal a mandibulei,4 r;radiografie de articulaþie temporomandibularã de

contact, în incidenþã Parma, 6 r;radiografie de sinusuri anterioare sau una în inci-

denþã semiaxialã, 2,3 r;Din cele de mai sus rezultã cã pentru a se evita

doza maximã admisibilã, un pacient nu trebuie sãdepãºeascã:

40 de radiografii ale dinþilor frontali;25 de radiografii ale molarilor superiori;16 radiografii ale articulaþiei temporomandibulare;40 de radiografii de sinusuri anterioare ale feþei.

Dozele de mai sus þin cont atât de iradierea direc-tã a porþii de intrare, cât ºi de iradierea secundarã a unorelemente importante, cum ar fi mãduva hematopoieticã aoaselor late (stern, os iliac, mandibulã) precum ºi deiradierea gonadelor.

În concluzie, trebuie spus cã aceste cifre au doarun caracter informativ, dozele putâd sã varieze în funcþiede aparatul folosit, sensibilitatea filmelor, calitatea ºiprospeþimea substanþelor folosite la developare.

RADIOIMAGISTICASTOMATOLOGICÃ, O ISTORIE

EXTINSÃ IN PREZENT

Locotenent dr. Ionuþ Rãdulescu

ASISTENÞA ªI SPRIJINUL MEDICAL NBC


Bibliografie:" Radiologie stomatologicã " , M. Rãdulescu, V. Popescu, Editura Medicalã, Bucureºti 1985

" Rezecþia apicalã în perspectivã radiologicã " Rãdulescu Ionuþ, Lucrare de diplomã, Bucureºti 2002



Potrivit concepþiei actuale derestructurare ºi modernizare aArmatei României sistemul logistical acesteia se va reforma din temelii,astfel cã subsistemul mentenanþei,nu va fi preventiv/planificat, ci unul bazat pe testare/diagnosticare.

În aceastã concepþie, diagnoza(analiza rezultatului diagnosticãrii)

constã în a stabili:- gradul de uzurã al ansamblurilor sau sub-

ansamblurilor;- identificarea elementelor defecte, în li-

mitele admisibile de uzurã, care necesitã înlocuiri;

- stabilirea nivelului de intervenþie (tipuluide reparaþie) ºi a costurilor;

- evaluarea pre-cisã a resursei

tehnice;-prevenirea

defectelor cu ca-racter aleatoriu.

În prezent,Secþia de Reparaþii

Echipamente ºiAparaturã NBC foloseºte echipamente ºi mate-riale pentru testare/diagnosticare deja con-sacrate:

- truse de verificare ºi reparare;- complete ºi autoateliere de reparaþii;- echipamente ºi materiale pentru

verificare ºi etalonare;- echipamente opto-electronice de

testare/diagnosticare.Cu toate greutãþile cunoscute, cau-

zate de alocaþiile bugetare insuficiente,secþia, printr-un efort susþinut al cadrelorºi salariaþilor civili a trecut peste acestobstacol ºi s-a achitat de sarcinile care

i-au revenit pânã în prezent, reuºind sãpregãteascã în condiþii foarte bune echipa-

mentele ºi materialele Companiei383 Apãrare NBC, care a executatmisiuni în teatrul de operaþii dinGolful Persic. Secþia deruleazã pro-grame de modernizare a materia-lelor ºi echipamentelor de apãrareNBC, astfel:

- confecþionarea completelor cu

semne de marcare a zonelor de teren

contaminat RBC, semn reflectorizant, varianta man-ualã ºi automatã;

-fabricarea reducþiilor pentru adaptarea

cartuºului filtrant tip NATO, la M.c.g. model 85;

-modernizarea

dispozitivului de

amplificare a su-

netului la masca

contra gazelor

model 85F .

Odatã cualocarea fondu-rilor bãneºti nece-

sare, Secþia de Re-paraþii Echipamente ºi Aparaturã NBC, în colaborare cu C.Cc.ªt. pt. Ap.NBC ºi Ec. va realizaun dispozitiv-prototip de decontaminare radioactivã a

tehnicii ºi materialelor cu ajutorul spu-melor

fierbinþi.

În aceastã viziune, trebuie arãtat cã expe-

rienþa oamenilor are un rol determinant în ale-gerea celor mai bune soluþii, ast-fel cã finalitatea mentenanþeicontribuie esenþial la asigu-rarea stãrii de operativitate amaterialelor ºi echipamen-telor de apãrare NBC, la unnivel de resurse tehnicecapabil sã susþinã ducereaunor misiuni de luptã, sub

coordonarea NATO, atât în

þarã, cât ºi în strãinãtate, în zonele de instabili-tate ºi/sau de conflict.

MENTENANÞA APÃRÃRII NBC


MENTENANÞA ECHIPAMENTELOR ªI MATERIALELORDE APÃRARE NBC

Maior ing. Nicolae Niþiºi

ªeful Secþiei de Reparaþii Echipamente ºi Aparaturã NBC



PPPrin acest articol ne-am propus sã facem

unele precizãri privind mijloacele ºi modalitãþilede depoluare a fluxurilor gazoase în contextulnevoii de compatibilizare a practicilor utilizate în România în raport cu standardele europene.

Ca surse de informare am folosit date ºiinformaþii recente din literatura de specialitate,dar ºi rezultate ºi evaluãri proprii.

Aceastã problematicã se circumscrie preo-cupãrilor din ultima jumãtate de secol vizândconservarea calitãþii mediului, implicit asãnãtãþii populaþiei, prin înlocuirea tehnologi-ilor poluante ºi prin procese de depoluare aefluenþilor generaþi de diferitele industrii.

Compuºii organici volatili pot genera probleme de mediu grave atunci când reacþioneazãcu oxizii de azot în prezenþa luminii solare ºiformeazã azot troposferic, producând smog

fotochimic care afecteazã viaþa plantelor ºi aanimalelor, dar pe de altã parte aceste emisiisunt responsabile ºi pentru mirosurile care nederanjeazã.

Diferitele surse de informare au relevat cãsistemele de control ale poluãrii cu COV suntdestul de numeroase ºi pot fi împãrþite în douãcategorii mari: sisteme de ardere ºi sisteme derecuperare.

Sistemele de ardere a COV pot fi:

- incineratoare termice;- incineratoare catalitice;- facle;

- boilere (încãlzitoare de proces);Sistemele pentru recuperarea COV

includ:- condensatoare;- adsorbere;- absorbere.

Din evaluarea datelor bibliografice a rezul-tat cã cele mai aplicate sisteme de control pen-tru COV sunt sistemele de ardere, întrucât sunt

capabile sã producã o îndepãrtare foarte bunã(de fapt o distrugere) pentru orice tip de COV,deºi adsorberele cu cãrbune activ se bucurã de olargã rãspândire. Sistemele de ardere sunt sis-teme de control final, ele distrug poluanþii, nu îirecupereazã, spre deosebire de adsorbere ºi con-densatoare.

Eficienþa de îndepãrtare a tehnicilor derecuperare depinde, în general, de caracteristi-cile fizice ºi chimice ale poluantului, dar ºi de

caracteristicile fluxului de poluaþi.Incineratoarele termice:În prezent, modul cel mai eficient pentru

distrugerea aproape completã a COV prezenþi într-un efluent gazos este prin incinerare.Incinerarea termicã a COV este o tehnologiemult utilizatã ºi poate fi realizatã prin ardereadirectã în flacãrã, într-o camerã de ardere, la

temperaturi de peste 760oC, în funcþie de natu-ra COV.

Principalii factori care influenþeazã inci-nerarea termicã sunt timpul, temperatura ºi tur- bulenþa. Specialiºtii susþin cã pentru a obþine o

Abstract: Volatile organic compounds (VOC) are a very important class of pollutants, and they are produced by alarge number of activities. In solar light, and in the presence of nitrogen oxides, VOC lead to the formation of tro-pospferic ozone and fotochemical Smog.In this paper we show how this compounds ca be eliminated from the gaseos outstream from different industrial

plants.

DEPOLUAREA FLUXURILOR GAZOASE CARE CONÞINCOMPUªI ORGANICI VOLATILI (COV)

Sublocotenent (r) drd. Leonard-Vlad Roºca Agenþia pentru Protecþia Mediului Argeº

PROTECÞIA MEDIULUI




distrugere totalã a COV trebuie satisfãcuteurmãtoarele criterii:

- timpul de contact suficient: 0,5-2s;- temperatura sã fie de cel puþin 760oC;- turbulenþa: COV trebuie sã fie foarte bi-

ne amestecate cu aerul.

Dacã unul din aceste criterii nu este îndeplinit, atunci reacþiile de oxidare a COV nuvor fi complete.

În aceste condiþii, incinerarea termicã seaplicã pe scarã largã, deoarece este mult maipuþin dependentã de caracteristicile poluantuluiºi ale fluxului de poluant. Eficienþa de dis-trugere este de peste 95% la o concentraþie de20ppm(V) la intrarea în incinerator ºi creºte lapeste 99% dacã se ating concentraþii de

100ppm(V).Reþinem cã deºi suportã mici fluctuaþii de

debit, sub aspectul eficienþei, incineratoareletermice nu se pot utiliza pentru fluxuri cu deb-ite foarte variabile, întrucât timpul de rezidenþãredus ºi amestecarea insuficientã în perioadelecu debit ridicat micºoreazã eficienþa arderii.Acest lucru duce la scãderea temperaturii încamera de ardere ºi la scãderea eficienþei proce-sului de depoluare.

Datele de literaturã au relevat cã în timpulfuncþionãrii pot apare o serie de vulnerabilitãþicare necesitã o supraveghere atentã ºi eventualeintervenþii de urgenþã întrucât incineratoareletermice pot suferi ºocuri termice, în special întimpul ciclurilor de încãlzire pânã la temperatu-ra de operare, sau de rãcire în cazul opri-rilor,dar aceste ºocuri pot duce la deformareatraseelor de conducte ºi a suprafeþelor deschimb de cãldurã ºi pot duce chiar la apariþiafisurilor, în acest caz, gazele curate, purificateputând fi contaminate cu gaze impure.

Incinerarea termicã se aplicã în modobiºnuit amestecurilor diluate de COV ºi aer. Încazul concentraþiilor mari de COV, este necesarãdiluarea. Dacã amestecurile sunt prea diluate,este necesarã introducerea unui combustibilsuplimentar pentru menþinerea temperaturii lavaloarea necesarã. Acest lucru poate fi evitat,sau micºorat prin recuperare energiei conþinutede gazele fierbinþi care pãrãsesc inci-neratorul.

Incineratoare catalitice:Incineratoarele catalitice sunt similare ca

proiectare ºi operare cu incineratoarele termice,cu excepþia faptului cã utilizeazã un catalizatorpentru creºterea vitezei de reacþie.

Principalul avantaj al incinerãrii cataliticeeste capacitatea catalizatorului de a opera la

temperaturi mult mai mici decât cele impuse deincinerarea termicã. În multe aplicaþii acestlucru poate duce la costuri mult mai mici.

Temperatura minimã pentru reacþia deoxidare completã depinde de tipul de catalizatorutilizat ºi de timpul de contact:

Atunci când temperatura fluxului de gazecare intrã în incineratorul catalitic este mai maredecât cea necesarã pentru susþinerea reacþiei deoxidare cataliticã, nu este necesarã încãlzireagazelor, iar costurile de operare sunt mai mici. În

mod obiºnuit însã, temperatura procesului dincare rezultã gaze cu COV este mai micã decâttemperatura de oxidare cataliticã, deci este nece-sarã o preîncãlzire.

Incinerarea cataliticã nu este atât de multutilizatã ca incinerarea termicã, întrucât perfor-manþele incineratoarelor catalitice sunt mai sen-sibile la caracteristicile poluantului ºi la condiþi-ile de proces. Fosforul, bismutul, plumbul,arsenul, staniul, mercurul, oxidul de fier, zincul,

sulful ºi halogenii din gaze pot otrãvi cataliza-torul (existã totuºi catalizatori care nu sunt afec-taþi de compuºii halogenaþi). Picãturile de lichid

Poluant Catalizator monolit

ToC

Incinerare termicã

ToC

Formaldehidã 100-150 825

CO 250 800

Stiren 350 880Solvenþi vopseluri 350 850

Acetat de etil 350-400 760

PROTECÞIA MEDIULUI




sau particulele solide care se depun pe cataliza-tor reduc ºi ele activitatea catalizatorului prin împiedicarea contactului dintre COV ºi supra-faþa acestuia.

Viaþa catalizatorului este limitatã de îmbãtrânire ºi de piederea centrilor activi prin

erodare, sinterizare ºi vaporizare. În condiþiicorespunzãtoare de operare, aceste procese suntlente ºi pot fi obþinute performanþe satisfãcã-toare timp de 2-5 ani, înainte de a fi necesarã înlocuirea catalizatorului.

În principiu incineratoarele cataliticenecesitã costuri mai mici la tratarea fluxurilorgazoase cu concentraþii mici de COV, deoarecescad costurile datorate combustibililor supli-mentari. Fluxurile cu concentraþii mari de COVnu pot fi tratate prin incinerarea cataliticã fãrãsã fie diluate, întrucât pot producesupraîncãlzirea stratului de catalizator ºi dezac-tivarea acestuia. De asemenea, trebuie evitatefluctuaþiile în conþinutul de COV, pentru a pre-veni degradarea catalizatorului.

Eficienþele sunt de peste 90% la concen-traþii ale COV de peste 50ppm (vol) putândajunge la 95-98% ºi chiar mai mari la concen-traþii de 100ppm(vol).

FacleFaclele sunt utilizate în mod obiºnuit pen-

tru arderea gazelor în timpul pornirii ºi opririiinstalaþiilor industriale, sau în cazuri deurgenþã. Ele sunt, de fapt, sisteme de siguranþã,utilizate ºi pentru distrugerea fluxurilor de gazerezi-duale.

Boilere/Încãlzitoare de procesBoilerele sunt utilizate pentru controlul

fluxurilor gazoase care conþin compuºi organici,

dar în utilizarea lor existã ºi unele reþineri.Deoarece aceste sisteme de combustie suntesenþiale pentru operarea unei instalaþii, pot fiutilizate doar pentru fluxurile gazoase care nureduc performanþa sau siguranþa instalaþiei.Variaþiile de debit sau de putere caloricã ale flu-

xului gazos pot afecta negativ performanþa boilerului, la fel ca ºi prezenþa compuºilorcorozivi.

Datele de literaturã aratã cã eficienþa caretrebuie atinsã este de minim 90%, condiþie încare costurile sunt mici ºi este permisã ºi recu-perarea cãldurii.

Adsorbere cu cãrbune activAdsorbþia pe cãrbune activ este utilizatã în

mod obiºnuit ca o tehnicã de control a poluãrii

ºi, uneori, de recuperare a solventului, întrucâtspre deosebire de metodele de incinerare, undeCOV sunt distruºi, adsorbþia pe cãrbune oferã oalternativã favorabilã atunci când COV suntsubstanþe valoroase. Aceastã metodã de depo-luare se aplicã la amestecuri diluate de COV ºiaer.

Cãrbunele activ este utilizat pe scarã largã,dar în locul lui se pot utiliza ºi alte medii deadsorbþie, ca de exemplu silicagelul sau alumi-na.

Pe cãrbune activ, eficienþa este de peste50% la concentraþii iniþiale ale COV de aproxi-mativ 200ppm(vol) ºi de peste 90-95% la con-centraþii de 800ppm(vol) ºi de peste 99% laconcentraþii de 5000ppm(vol). Concentraþiamaximã admisibilã pentru COV la intrarea înadsorber este de 10.000ppm(vol), dar în prac-ticã nu se ating valori atât de mari.

Din exploatarea acestui tip de instalaþii dedepoluare a rezultat cã substanþele cu masã

molecularã mare, caracterizate prin volatilitatescãzutã, se adsorb puternic pe cãrbunele activ.Afinitatea cãrbunelui pentru aceºti compuºi îiface dificil de îndepãrtat în timpul regenerãriistratului adsorbant. De aceea adsorbþia pe cãr- bune activ nu se foloseºte pentru astfel de

compuºi (tf>200oC ºi masa molecularã de peste

200g/mol). Compuºii foarte volatili (masa mol-ecularã este mai micã de 45g/mol) nu se adsorbuºor pe cãrbune, ºi de aceea nu pot fi depoluate

fluxurile gazoase care conþin astfel desubstanþe.

Adsorbþia pe cãrbune activ este relativ sen-

PROTECÞIA MEDIULUI




sibilã la condiþiile de operare. Prezenþa picã-turilor de lichid sau a particulelor de solid, acompuºilor organici cu punct de fierbere ridicatsau a substanþelor polimerizabile necesitã o fil-trare în prealabil. Uscarea poate fi necesarã însituaþia în care COV au o concentraþie sub

1000ppm(vol) în fluxul gazos iar acesta areumiditatea relativã de peste 50%. De asemenea,poate fi necesarã rãcirea fluxului de gaze dacã

temperatura lui depãºeºte 50-55oC. Pentru apreveni încãlzirea excesivã a stratului de cãr- bune, din cauza procesului exoterm de adsor- bþie ºi a reacþiilor de oxidare în strat, trebuiereduse concentraþiile care depãºesc10.000ppm(vol). Acest lucru se realizeazã înmod obiºnuit prin condensare sau prin diluarea

fluxului gazos înaintea etapei de adsorbþie. Potsã aparã ºi reacþii exoterme dacã în strat seamestecã solvenþi incompatibili care duc lapolimerizare.

AbsorbereAbsorbþia se utilizeazã pe scarã largã, ca

tehnicã de recuperare în separarea ºi purificareafluxurilor gazoase care conþin concentraþii maride COV. Ca tehnicã de control a emisiilor, estemult mai utilizatã pentru compuºi anorganici(H

2S) decât pentru compuºi organici.

La utilizarea absorbþiei ca metodã de con-trol a COV apar mai multe probleme, cele maimulte depinzând de compusul respectiv. Celmai important factor este disponibilitatea unuisolvent convenabil. Poluantul trebuie sã se sol-ubilizeze uºor în solvent pentru a obþine oabsorbþie eficientã, iar solventul uzat trebuie sãse poatã regenera.

Un alt factor îl constituie disponibilitateadatelor de echilibru solvent/vapori pentru unanumit sistem poluant/solvent. Experienþa îndo-meniu relevã cã pentru poluanþii neobiºnuiþiaceste date nu se obþin uºor. Dupã recuperare

solventul organic folosit este stripat ºi apoi reci-clat la absorber. Totuºi, în controlul poluanþilor,concentraþiile reziduale de compus organic însolvent trebuie sã fie foarte mici pentru a puteafi reutilizat solventul.

De asemenea, dacã în efluentul de la

absorbere COV au o presiune de vapori ridicatã(peste 0,1mm Hg), trebuie luatã în considerareeliminarea de COV în atmosferã.

La controlul poluanþilor organici sunt obli-gatorii, în mod uzual, concentraþii mici la ieºire.Pentru a respecta astfel de cerinþe sunt necesareturnuri de absorbþie mult mai lungi, timp decontact foarte mare, ºi rapoarte lichid/vaporicare duc la costuri ridicate. De aceea,absorberele sunt eficiente mai ales dacã sunt

folosite împreunã cu alte sisteme de control,cum ar fi incineratoarele sau adsorberele cu cãr- bune activ. Eficienþa lor este de 90% la concen-trþii ale COV de 250ppm(vol), 95% la concen-traþii de 500ppm(vol) ºi 98% la concentraþii de5000ppm(vol).

CondensatoareCondensatoarele sunt de regulã utilizate

ca sisteme de recuperare a diverselor produse.Ele sunt aplicate ca sisteme de control a poluãriiaerului pentru îndepãrtarea COV din fluxurilegazoase înaintea altor sisteme ca: incineratoaresau adsorbere.

Condensatoarele sunt utilizate pentru flu-xurile gazoase cu concentraþii mari de COV (înmod uzual de peste 5000ppm(vol)). În acestecazuri, eficienþele de îndepãrtare se pot situa între 50 ºi 90. Eficienþa condensatoarelordepinde foarte mult de caracteristicile fluxuluide poluant: natura poluantului (relaþia dintrepresiunea de vapori ºi temperaturã), concen-

traþia poluantului ºi de tipul de agent de rãcireutilizat. Dacã se foloseºte apã pentru rãcire, nupot fi obþinute rezultate satisfãcãtoare. Se folos-esc soluþii de saramurã sau CFC.

PROTECÞIA MEDIULUI


BIBLIOGRAFIE· Spivey, J.J. - Ind. Eng. Chem. Res., 26, 1987, p. 2165;· Prassad, R., Kennedy, L.A., Ruckenstein, E., - Catal. Rev. Sci. Eng., 26 (1), 1984, p.1-58;· Garbowski, E., Primet, - M., Appl. Catal., 125, 1995, 185;· Papaefthimiou, P., Ioannide, T., Verykios, X.E., - "Environmental Catalysis for a better world and

life", Centi. G. 1995, SCI Pub.: Roma, p 563.· Barbier, J, Jr., Duprez. D., Appl. Catal. A., 85, 1992, 89;

· Barbier, J, Jr., Duprez. D., Appl. Catal. B., 3, 1993, 61;·



APÃRAREA NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ (NBC)ªI PROTECÞIA MEDIULUI

Locotenent colonel ing. Marian PopaProf. Alexandrina Popa

Consideraþii generale privind protecþiamediului în acþiunile militareÎn contextul creºterii preocupãrilor pentru

reducerea ºi þinerea sub control a impactuluiactivitãþilor, produselor ºi serviciilor asupramediului înconjurãtor, devine stringentã nece-sitatea unei abordãri sistematice a problemelorde mediu în toate domeniile vieþii sociale, inclu-siv în cel militar; astfel, orice organizaþie mili-tarã trebuie sã-ºi desfãºoare activitatea pre-venind poluarea ºi diminuând celelalte efecteasupra mediului.

Domeniul militar nu poate fi exclus din ca-tegoria factorilor de risc pentru mediul înconjurã-tor, întrucât în momentul actual se folosescechipamente, tehnicã ºi/sau tehnologii polu-ante, iar resursele financiare alocate pentruacþiuni ºi programe de mediu sunt insuficiente.

Organizaþiile militare sunt obligate, prinlegislaþie ºi reglementãrile naþionale ºi inter-naþionale, sã protejeze ºi sã conserve resursele

naturale ºi sã acþioneze de o manierã respon-sabilã în toate domeniile lor de activitate.

În conformitate cu obiectivele Strategiei

de Protecþia Mediului a României, cu exi-genþele fenomenului militar actual, pentru asig-urarea unei protecþii adecvate a mediului înconjurãtor, au fost adoptate principiile prinaplicarea cãrora se urmãreºte: menþinerea cal-itãþii factorilor de mediu (aer, apã, sol); pre-venirea poluãrii; reconstrucþia ecologicã asiturilor afectate; conºtientizarea ºi educareafactorului uman; dezvoltarea unor programe demediu; dezvol-tarea unor programe de colabo-rare zonalã sau internaþionalã.

Pentru alinierea Armatei României lacerinþele din domeniul protecþiei mediului, pre-cum ºi pentru stabilirea compatibilitãþilor decolaborare în cadrul programelor NATO/CCMSsau MIL to MIL se impune, printre altele: recon-siderarea conceptului de instruire a forþelor dinpunct de vedere al protejãrii mediului încon- jurãtor; promovarea mãsurilor de prevenire apolu-ãrii corelate cu cele de reconstrucþie înzonele afectate de desfãºurarea acþiunilor mil-

itare; gestionarea corespunzãtoare a deºeurilorprovenite din domeniul militar etc.

Strategia de Mediu a Ministerului

PROTECÞIA MEDIULUI


Abstract: Graduates from formation, career and specialization courses from the Application School for NBCdefence have necessar professional knowledge and competences for the problematic approach in the area ofecology, environment remaking/preservation and of ecological education.

Study of disciplines such as Organic Chemistry, Biochemistry, Tehnique of Physic-Chemical Analizes,Qualitative and Quantitative Analyze of Industrial Toxical Substances, Dosimetry and Labour and EnvironmentProtection permit to the NBC specialist to approach efficinetly the environment protection problem.

There are presented the main objectives of military and civilian personnel education in the environmentprotection area and in some aspects regarding the NBC defence role from this point of view in the operationstheatre.



problemele de mediu. Aceastã concluzie areieºit ºi din experienþa operaþiunilor iniþialedin Kosovo, unde, datoritã prezenþei atât aofiþerului cu protecþia mediului, cât ºi a ofiþeru-lui NBC, informaþiile date publicitãþii au fostdistorsionate, iar trupele KFOR au fost aspru

criticate în mass-media .Un argument în plus îl reprezintã ºi exem-plul oferit de unele armate strãine (Germania,de exemplu), unde specialiºtii NBC se ocupã ºide problematica mediului în domeniul militar.

Educarea personalului militar/civil ºiformarea specialiºtilor în domeniul pro-tecþiei mediului la ªcoala de Aplicaþie pen-tru Apãrare NBC

La ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC se desfãºoarã în fiecare an cur-

suri de iniþiere ºi specializare în domeniul pro-tecþiei mediului.

Cursul de iniþiere în domeniul protecþiei mediu-

lui , cu durata de douã sãptãmâni, vizeazã:cunoaºterea ameninþãrilor existente la adresamediului ºi îndeosebi a impactului activitãþilormilitare; formarea capacitãþilor de identificare ºigestionare a aspectelor de mediu din domeniulmilitar.

Participanþii pot fi cadre militare ºi salariaþi

civili cu/fãrã responsabilitãþi în domeniul pro-tecþiei mediului.Cursul de specializare în domeniul protecþiei

mediului , cu o duratã tot de douã sãptãmâni,urmãreºte: dezvoltarea/perfecþionarea capabil-itãþilor necesare managerului de mediu înproiectarea ºi implementarea sistemelor demanagement de mediu în domeniul militar;cunoaºterea principiilor ºi normelor ce regle-menteazã activitatea de protecþie a mediului înacþiunile militare.

Participanþii pot fi cadre militare ºi salariaþicivili cu responsabilitãþi în domeniul protecþieimediului.

Cursul de informare în domeniul protecþiei

mediului , cu durata de patru zile, are ca obiectivprincipal informarea în domeniul protecþiei me-diului (legislaþie, management, politici demediu internaþionale) ºi se desfãºoarã cu partic-iparea comandanþilor/ºefilor din structurile cen-trale ale M.Ap.N., precum ºi a autoritãþilor mil-

itare ºi civile din instituþii de ordine publicã ºisecuritate naþionalã.

Procesul de configurare ºi operaþionalizare

a noilor structuri de forþe din Armata Românieia condus ºi la necesitatea elaborãrii unor noimanuale, care fundamenteazã instruirea, con-ducerea ºi modul de acþiune ale marilor unitãþi,unitãþilor ºi subunitãþilor.

Manualul protecþiei mediului în Forþele

Terestre (proiect), elaborat la ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC , cuprinde noþi-uni generale privind mediul înconjurãtor,cadrul legal pentru desfãºurarea activitãþilor deprotec-þie a mediului, principiile, obiectivele ºimãsurile specifice, toate în scopul conºtientizãrii întregului personal despre necesitatea preveniriiºi reducerii impactului ecologic al activitãþilormili-tare.

Manualul oferã, de asemenea, un ghid

structurilor militare în identificarea ºi gestio-narea aspectelor de mediu semnificative ºi înproiectarea/implementarea sistemelor de mana-gement de mediu.

Conþinutul manualului, aliniat la legislaþiainternã ºi internaþionalã, la standardele de ope-rare NATO, este în concordanþã cu prevederileprogramelor de profesionalizare ºi instruire amilitarilor din Armata României, asigurândcompatibilitatea ºi interoperabilitatea cu prin-

cipiile, procedurile ºi standardele aplicate înarmatele statelor membre NATO în domeniulprotecþiei mediului. Manualul stabileºte toto-datã criteriile de punere în valoare a flexibilitãþiiºi a inte-ligenþei comandanþilor/ºefilor ghidân-du-i sã înþeleagã ce trebuie sã ºtie, dar ºi ce trebuie sã facã pentru a se încadra responsabil înamplul proces al managementului de mediu.

Rolul apãrãrii NBC pentru protecþiamediului în teatrul de operaþii

Actualul început de secol ºi de mileniu ca-racterizat la nivel global, regional sau local de ocontinuã proliferare a armelor de distrugere înmasã nucleare, biologice ºi chimice (ADMNBC),de extinderea aplicãrii unor tehnologii moderne în scopuri militare, de intensificarea comerþuluiilegal cu materiale periculoase (radioactive, bio-logice, chimice etc.) ºi a acþiunilor teroristepune în evidenþã existenþa ºi diversificareariscurilor majore de naturã NBC care pot afecta

securitatea statelor, mediul înconjurãtor, sãnã-tatea populaþiei sau pot influenþa negativ pregã-tirea/desfãºurarea acþiunilor militare. La aceste

PROTECÞIA MEDIULUI




ameninþãri se adaugã posibilele accidente laobiectivele de risc nuclear ºi chimic, care pot ge-nera catastrofe ecologice.

Diversificarea ameninþãrilor a dus ºi laapariþia unei noi game de operaþii militare ºi aunui nou concept, acela de ,,operaþii de stabilitate

ºi sprijin". Dintre acestea menþionãm misiunileumanitare, misiunile pentru înlãturarea ur-mãrilor catastrofelor, cataclismelor ºi dezastre-lor de orice naturã, misiunile antiteroriste spe-cifice, participarea la controlul armamentelor ºila împiedicarea traficului ilegal cu materiale nu-cleare, biologice ºi chimice etc.

Acest tip de operaþii se poate desfãºura încondiþii NBC ºi necesitã o înþelegere profundã aefectelor imediate ºi pe termen lung ale armelor

de distrugere în masã nucleare, biologice ºichimice (ADMNBC), a riscurilor generate de,,emisiile altele decât atacul" (EADA) acciden-tale sau deliberate (debite mici ale dozelorabsorbite ºi/sau substanþe chimice toxice indus-triale, agenþi biologici produse/produºi de insta-laþii industriale civile).

EADA au la origine: accidente tehnologice,erori de operare, sabotaje, efecte colaterale ale bombardamentelor la instalaþii de producþie,depozite, conducte de transport, institute de

cercetare, reactoare nucleare, transportul/manipularea/comerþul ilicit cu materialeradioactive, substanþe chimice toxice industriale(SCTI), toxi-ne biologice industriale.

Capabilitatea apãrãrii NBC de a sprijiniatât operaþiile de rãzboi, cât ºi operaþiile de stabilitate ºi de sprijin într-un potenþial mediuconta-minat NBC, precum ºi echipamentele pecare le are pentru protecþia forþelor în teatrul deoperaþii pot constitui elemente ale unei forþe de

rãspuns la situaþii de crizã care poate implicamediul înconjurãtor.

În unele operaþii de menþinere a pãcii, s-aobservat cã apar situaþii în care forþele sunt con-fruntate cu riscuri generate de eliberarea, in-

tenþionatã sau nu, de substanþe/materiale/deºeuri toxice industriale, materiale radioactive(surse pentru debite mici ale dozelor absorbite)sau "ameninþãri" determinate de utilizarea ar-melor de distrugere în masã nucleare, biologiceºi chimice (ADMNBC). Într-un astfel de spectru

al ameninþãrilor posibile, operaþiile NATO trebuie sã includã ºi soluþii de rãspuns adecvat.

Pentru a preveni impactul generat de acesttip de ameninþãri asupra acþiunilor militare,comandamentul forþelor participante trebuie sãdesfãºoare ºi activitãþi de genul: culegerea in-formaþiilor privind factorii de risc specifici zoneiºi trecerea datelor pe hartã; constituirea degrupuri din specialiºti cu misiunea de a evaluasituaþiile de risc apãrute; evaluarea riscurilor

pentru fiecare operaþie desfãºuratã; detensio-narea relaþiilor dintre militari ºi civili -reprezentaþi în principal de mass-media, prinvolumul ºi calitatea informaþiilor oferite decãtre organismul militar privind impactul acþiu-nilor militare asupra mediului; realizarea uneicelule manageriale de crizã care sã gestionezeriscurile apãrute pe timpul ducerii operaþiilor destabilitate.

ConcluzieCa urmare a unor operaþii de menþinere a

pãcii în care au apãrut situaþii unde forþeles-au confruntat cu riscuri generate de materialetoxice industriale sau "ameninþãri" din parteamediului înconjurator, de natura antropicã* saunaturale, a reieºit tot mai evident rolul ofiþeru-lui NBC, care prin activitãþile desfãºuratecumuleazã toate responsabilitãþile din domeniulprotecþiei mediului.

Specialistul NBC centralizeazã ºi verificã

toate datele din zona acþiunilor ºi are compe-tenþa necesarã sã-l consilieze pe comandant, întrucât cunoaºte proprietãþile ºi gradul de peri-col iminent propriu diferitelor surse atât asupraforþelor, cât ºi asupra mediului.

* antropic = fenomen datorat acþiunii omului cu urmãri asupra reliefului, vegetaþiei ºi climei

PROTECÞIA MEDIULUI




Cei 70 de militari din Compania 383Apãrare NBC, comandaþi de cãpitanul TiberiuNegurã, au demonstrat aliaþilor cã ArmataRomânã are luptãtori ºi specialiºti de excepþie ºicã unitãþile sale sunt în mãsurã sã execute oricemisiune de luptã care le este încredinþatã,

indiferent de condiþiile de relief ºi de climã.Municipiul Bistriþa a fost în zi de sãrbã-toare, miercuri 26 noiembrie 2003. În cazarmaBrigãzii 81 Mecanizate, oficialitãþi ale admin-istraþiei locale, reprezentanþi ai clerului, gener-ali ºi ofiþeri, un numãr impresionant de jurnaliºti ºi membrii ai familiilor, au primitonorul Companiei 383 Apãrare NBC. Încadrul ceremonialului au rostit mesaje de felic-itare generalul de brigadã ªtefan Oprea,comandantul Comandamentului ForþelorTerestre, generalul de brigadã dr. Liviu Galos,ºeful Statului Major al Corpului 4 ArmatãTeritorial, prefectul judeþului Bistrita-Nãsãud,

reprezentantul Arhiepiscopiei Clujului,Vadului ºi Feleacului. Compania 383 ApãrareNBC ºi-a început misiunea (prin detaºamentulprecursor) în data de 12 martie, principala sarci-na fiind executarea recunoaºterilor în vedereaintroducerii în teatrul de operaþii a forþelor prin-

cipale.Pe parcursul executãrii misiunilor, în celeºase luni de operaþii "Iraqi Freedom", Compania383 Apãrare NBC, a decontaminat 13.811 bucãþi de tehnicã militarã ºi 16.537 de con-tainere, totalizând peste 30.000 de piese deechipament militar. Au fost parcurºi 80.894 km, înregistrându-se 5.161 ore de funcþionare aautospecialelor ºi a instalaþiilor speciale. Deasemenea, au avut loc 26 de alarme, dintre caredouã au fost alarme NBC, iar celelalte - aeriene(inclusiv rachete SCUD).

Concluzionând despre activitateaCompaniei 383 Apãrare NBC în teatrul de ope-

OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALE


COMPANIA 383 APÃRARE NBC ÎN TEATRUL DE OPERAÞIIDIN GOLFUL PERSIC

- Cronologie -

Maistru militar Teofil Cernat

Abstract: Warrant officer Teofil Cernat is one of the 70 military of the 383rd NBC Defence Company whotook part to the Iraqi Fredoom Operation in Golf. The main events and activities carried on there by the383rd NBC Defence Company are presented chronologically in this article .



raþii din Golful Persic, înaltul reprezentant mili-tar român la festivitate arãta:

"Aprecierile asupra reuºitei misiunii au venit - ºi în mod oficial ºi informal - din partea factorilor responsabili. Misiunea a fost un succes confirmat dedocumentele trimise de partea americanã, cãreiaCompania 383 Apãrare NBC i-a fost subordonatã,respectiv Batalionul de Transport American.

Militarii noºtri au parcurs mai multe etape. A fost o etapã de aclimatizare, apoi au lucrat efectiv timp de ºase luni, în final având douã sãptãmâni de

pregãtire pentru repatriere. Toate aceste cicluri au fost considerate ca un câºtig de experienþã atât din punct de vedere personal, cât ºi ca subunitate. Toatã expe-rienþa lor va fi, cu siguranþã, diseminatã în cadrul

marii unitãþi ºi, prin intermediul "lecþiilor învãþate"-, va fi transmisã ºi altor subunitãþi de profil NBC ...În ceea ce priveºte susþinerea de care s-au bucu-

rat militarii noºtri, am beneficiat, în primul rând, de suportul moral al familiilor, alãturi de care a stat sprijinul constant al unitãþii. A fost o legaturã perma-nentã între familii ºi cei aflaþi în misiune, prin telefon

ºi Internet, ulterior având ºi posibilitatea videoconfer-inþelor. Doresc sã mulþumesc tuturor acelora care au

pregãtit mi-siunea, îndeosebi comandanþilor de mari

unitãþi …"Misiunea companiei s-a desfãºurat în bazaH.P. României nr.2/2003 ºi în baza Ordinului demisiune nr.01 / 09.03.2003 al Comandamen-tului 2 Operaþional Întrunit "Mareºal Averescu"Buzãu.

SITUAÞIA EFECTIVELOR: 70 militari(7 ofiþeri; 4 maiºtri militari; 16 subofiþeri; 43gradaþi ºi soldaþi).

SITUAÞIA TEHNICII: 4 TAB Cc. NBC; 5

Autocamioane DAC 665 T; 9 Autospeciale pen-tru decontaminare ADTT-4 pe DAC 665 T; 2Autoateliere întreþinere ºi reparaþii; 4Autoturisme ARO 243 D; 2 Autostaþii PAN-THER ARO 323 D; 13 Remorci auto.

EVENIMENTE MAJORE DERULATEÎNCEPEREA MISIUNII DETAªAMEN-

TULUI PRECURSOR: începerea misiunii, în12.03.2003 prin deplasarea detaºamentului pre-cursor de pe Aeroportul Cluj-Napoca, cu desti-

naþia Kuweit; sosire Kuweit: 12.03.2003 ora13.10.

INTEGRAREA ÎN CDM. C/JTF-CM:cazarea militarilor; întâlnirea ofiþerilor cucomandantul C/JTF-CM; familiarizarea cu faci-litãþile bazei; susþinerea briefing-ului de prezen-tare a capabilitãþilor companiei în prezentastaff-ului comandamentului ºi a reprezen-

tanþilor Coaliþiei; executarea de recunoaºteri învederea introdu-cerii în teatrul de operaþii aforþelor principale; participarea la briefing-urilesusþinute de conducerea comandamentului.

PARTICIPAREA LA EVENIMENTELEDIN TIMPUL RÃZBOIULUI: au avut loc 26de alarme, dintre care douã au fost alarme NBC,iar celelalte au fost aeriene ºi cu rachete SCUD;o singurã rachetã (FROG) a lovit Kuweit City, înnoaptea de 28/29 martie 2003. Efectul explozieis-a resimþit ºi în Camp Doha.

PROTECÞIA PERSONALULUI:pe toatãperioada rãzboiului s-au purtat mijloacele deprotecþie individualã NBC, cascã ºi vestã anti-glonþ; la fiecare alarmã s-a adoptat NOPINBC-4,iar personalul s-a adãpostit în buncare.

SOSIREA FORÞELOR PRINCIPALE ALESUBUNITÃÞII: au fost organizate 8 transporturiaeriene Timiºoara - Bucureºti - Kuweit; s-au executatmisiuni de escortare a forþelor de la aeroport în CampDoha; parcarea tehnicii ºi depozitarea materialelor înlocurile repartizate; cazarea ºi acomodarea militarilorcu facilitãþile bazei ºi derularea programului de aclima-tizare.

DERULAREA PROGRAMULUI DEACLIMATIZARE/ACOMODARE, OPER-AÞIONALIZARE TOTALÃ/COMPLETÃ: întocmirea programului de instrucþie ºi aprobareaacestuia de cãtre comandantul C/JTF-CM;

desfãºurarea programului de instrucþie în condiþii difi-cile, pe timp de zi ºi de noapte, în cadrul PoligonuluiWomen's Prison.

PREZENTAREA CAPABILITÃÞILORCOMPANIEI COMANDANTULUI C/JTF-CM,GL.BG. WILSON ªI MEMBRILOR COAL-IÞIEI: participanþi, reprezentanþi ai armatelorS.U.A., Germaniei, Cehiei, Slovaciei, Ucrainei;prezentarea tehnicii ºi aparaturii de cercetare NBC;prezentarea echipamentelor ºi materialelor de

decontaminare RBC; prezentarea EPINBC (echipa-mente de protecþie individualã NBC); prezentareatehnicii de transmisiuni ºi de logisticã.





EVALUAREA COMPANIEI DE CÃTRE OCOMISIE DIN CADRUL COALIÞIEI: comisia deevaluare a fost formatã din reprezentanþi ai armatelorS.U.A., Germaniei, Cehiei, Slovaciei ºi Ucrainei; s-auevaluat toate capabilitãþile companiei; calificativobþinut: EXCELENT.

PREZENTAREA CAPABILITÃÞILORCOMPANIEI COMANDANTULUI MARCENT,Gl.Lt. HAILSTON: prezentarea tehnicii ºi aparaturiide cercetare NBC; prezentarea echipamentelor pen-tru decontaminarea RBC; prezentarea EPINBC;prezentarea tehnicii de transmisiuni ºi de logisticã;prezentarea armamentului.

PARTICIPAREA LA CEREMONIA DEDESFIINÞARE A C/JTF-CM ªI INTEGRAREAÎN CFLCC

Participanþi: ambasadorul S.U.A. în Kuweit;consulul României în Kuweit; ministrul apãrãrii dinKuweit; ambasadori, generali ºi ofiþeri ai forþelorCoaliþiei.

REPARTIZAREA ªI EXECUTAREA MIS-IUNILOR ÎN CADRUL B.10 Tp./GRUPUL 143Tp.

Misiuni: monitorizarea periodicã nuclearã(radiologicã) ºi chimicã (agenþi neurotoxici nepersis-tenþi) cu acþiune rapidã; deconta-minarea echipa-mentelor (faza finalã) ce urmeazã a fi ambarcate pevapor, în scopul redislocãrii în S.U.A., U.K; partici-parea la paza obiectivului Marshaling Area, prininstalarea unui post de observare a unei laturi aperimetrului în cadrul sistemului de protecþie a forþei.

Organizarea punctelor de lucru: decon-taminarea finalã a autovehiculelor; decontaminareafinalã a containerelor; punct de observare amplasatpe TAB; punct de mentenanþã a autovehiculelor ºi

echipamentelor NBC.SUPORTUL LOGISTICCazarea militarilor: în primele 2 luni nu au

existat nici un fel de facilitãþi; din 18.05.03 - aercondiþionat, grup sanitar în incintã.

Hrãnirea efectivelor: s-au asigurat 4 me-sezilnic; pentru deplasãri în afara campus-ului s-a asig-

urat hranã rece; sãptãmânal, s-a fãcut aprovizionarea

cu apã potabilã, direct la clãdirea 7.

Starea sãnãtãþii militarilor: au fost vaccinaþi

toþi militarii împotriva variolei, hepatitei B, antraxu-lui ºi antitetanos; s-au procurat loþiunile pentru

protecþia personalului împotriva insectelor ºi a

efectelor radiaþiilor solare; s-a completat permanent

rezerva de medicamente necesare acordãrii

primului ajutor.Alimentarea cu C.L: s-au asigurat toate

tipurile de carburanþi (benzinã, motorinã, carburantunic), lubrifianþi (uleiuri pentru motor, transmisiihidraulice) ºi lichide speciale.

Alte facilitãþi: salã de cinematograf; capelã;salã de gimnasticã; magazin PX; bibliotecã.

EVENIMENTE RELIGIOASE ªI FESTIVE:sãrbãtorirea Sfintelor Sãrbãtori de Paºti; sãrbãtorireaZilei Chimiºtilor Militari; participarea la decernareaplachetelor omagiale din partea copiilor kuweitieni;sprijinirea trupelor româneºti care au afluit cãtre Irak.

Sãrbãtorirea Sfintelor Sãrbãtori de Paºti.Slujba de Înviere a fost desfãºuratã la capela militarãdin campus, oficiatã de un preot ortodox american;prezenþa la Înviere a Consulului României însoþit defamilia sa; dupã Înviere s-au ciocnit ouã roºii la salade mese împreunã cu invitaþii.

Sãrbãtorirea Zilei Chimiºtilor Militari:15.05.2003. S-au împlinit 80 de ani de la înfiin-þareaprimelor structuri chimice în Armata Românã; invi-taþi - comandantul C/JTF-CM, comandanþii

unitãþilor aparþinând C/JTF-CM (S.U.A., Germania,Cehia, Slovacia, Ucraina); s-au înmânat diplometuturor participanþilor la festivitate.

Decernarea plachetelor omagiale dinpartea copiilor kuweitieni: s-au oferit plachete însemn de recunoºtinþã pentru eforturile depuse petimpul rãzboiului; au participat militarii dindetaºamentul precursor.

SPRIJINIREA TRUPELOR ROMÂNECARE AU AFLUIT CÃTRE IRAK: executarea

unor recunoaºteri preliminare; colaborarea cupartenerii din Coaliþie; acordarea de suport logistic;efectuarea unor transporturi; fluidizarea activitãþilorportuare; sprijin de comunicaþii.

Compania 383 Apãrare NBC a fost primaunitate româneascã din aceastã armã (ApãrareNBC), participantã la operaþiunea "IraqiFreedom", capabilã sã execute orice misiunespecificã încredinþatã, indiferent de condiþiilede timp sau relief.





La Centrul de Instruire prin SimulareBucureºti ( CISM ) s-a desfãºurat , în perioada05-11.03 2004 , exerciþiul de simulare cu Briga-da 81 Mecanizatã - Bistriþa, subordonatã ope-rativ unei mari unitãþi multinaþionale ( Divizia10 Multinaþionalã ).

Centrul de Instruire prin Simulare func-þioneazã în incinta Universitãþii Naþionale deApãrare ºi este format de o echipã mixtã - ofiþeriromâni ºi americani .

Tema exerciþiului de simulare: "Participa-rea Brigãzii 81 Mecanizatã la executarea misiunilor

de stabilitate în zona Golfului, sub comanda opera-

tivã a Diviziei 10 Multinaþionalã ".Directorul exerciþiului a fost domnul

gene-ral de brigadã Ioan CIUPEI .Forþe participante la SIMEX : Brigada 81

Mecanizatã cu 2 batalioane de infanterie, 1 ba-talion de tancuri, 1 divizion mixt , 1 batalion delogisticã ºi subunitãþile de brigadã, companiilede cercetare, de transmisiuni, de geniu ºi Com-pania 383 Apãrare NBC - celulã de rãspuns .

Desfãºurarea exerciþiului (SIMEX) a fostasiguratã multiplu de o echipã de Observatori/Controlori condusã de domnul general de bri-gadã Mihãilã BICA .

În echipa de Observatori/Controlori de laeºalonul brigadã a fost inclus, din ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC, domnul locote-nent colonel Dan ªCHIOPU, ca specialist înapãrare NBC .

Pe timpul desfãºurãrii exerciþiului de si-mulare (SIMEX) observatorul/controlorul spe-cia-list în apãrare NBC a avut urmãtoarele

obiective principale :activitatea statului major al brigãzii pe

timpul organizãrii, pregãtirii ºi executãrii misiu-nilor de stabilitate, în condiþiile escaladãrii ame-ninþãrilor NBC ºi ale riscurilor producerii volun-tare a evenimentelor EADA ;

culegerea datelor esenþiale ºi necesaredesfãºurãrii analizelor post-acþiune ;

întocmirea Fiºelor de observare a SIMEX pentru situaþiile create prin incidente ºi injecþii

de evenimente ;comentarea acþiunilor observate la fie-care etapã/fazã a exerciþiului: ce s-a simulat;reacþia observatã; comentariul incidentului/evenimentului;

integrarea acþiunilor brigãzii ºi ale com-paniei de apãrare NBC (ca celulã de rãspuns) însistemul de operare standard (Batlefield Opper-ting Procedure - BOS );

recomandãri privind modul de operare ºi întrebuinþare , în acþiunile simulate a standard-elor operaþionale ºi a regulilor de angajare.

Noul procedeu de instruire multiplã prinsimulare, implementat de echipa mixtãromâno-americanã , oferã oportunitãþi diferitede instruire a unitãþilor de toate armele în stilamerican, modern ºi secvenþial, pe pachete deprobleme strict de actualitate la costuri reduse ºicu eforturi comensurabile. De asemenea, oferãposibilitãþi reale de evaluare a unei unitãþi careurmeazã sã desfãºoare acþiuni în diferite teatre

de operaþii.

CRONICA INTEROPERABILITÃÞII


EXERCIÞIU DE SIMULARE - SIMEX

Locotenent-colonel Dan ªchiopu

Abstract: A simulation exercise with 81st Mechanized Brigade - Bistriþa, operational subordonated to the 10th

Multinational Division has been carried on , during 05 th - 11th March, 2004, in the Training by Simulation CentreBucharest.Theme: The participation of the 81st Mechanized Brigade to the execution of the stability missions in the Gulf area,under the operational command of the 10th Multinational Division. From the Application School for NBC Defence,lieutenant-colonel Dan ªchiopu took part at this exercise, being member of the observer's team.



SINTEZA TEZEI DE DOCTORATa

colonelului dr.ing.Vasile ªomoghirealizatã de colonel dr.ing.Ion Savu

TEMA: ,, Contribuþii privind studiul fenomenului de combustie rapidã în sistemeaerodisperse”CONDUCÃTOR ªTIINÞIFIC: general de brigadã (r) dr.ing. ªtefan Mihai Dogaru

S-a nãscut la 29 ianuarie 1955 în Bucureºti. Î n anul 1973, a absolvit liceul teoretic din Gãeºti, judeþul Dâmboviþa.

Între anii 1973-1974, ºi-a satisfãcut stagiul militar ca militar cutermen redus la U.M. 01634 Câmpulung.

În anul 1979, a absolvit Institutul Politehnic Bucureºti, facultateade Tehnologie Chimicã, secþia Tehnologia CompuºilorMacromoleculari.

În perioada 1979-1983, ºi-a desfãºurat activitatea ca inginertehnolog la Fabrica de Piele Sinteticã Bucureºti.

În anul 1983, a fost activat ca ofiþer în cadrul Centrului de Cercetãride Chimie Militarã (denumire actualã C.C.ªt.Ap.NBC ºi Ecologie),unde lucreazã ºi în prezent. De-a lungul timpului a parcurs toate

treptele pregãtirii ºtiinþifice ºi profesionale fiind, în prezent, cercetãtor ºtiinþific gradul I ºi locþiitorºtiinþific al comandantului Centrului. În Centru a lucrat în colectivele de Sinteze Chimice ºi MijloaceExplozive Incendiare. A îndeplinit prin cumul funcþia de ºef compartiment Informaticã, realizând ºiimplementând încã din anul 1990 una din primele reþele de calculatoare funcþionale din Armatã.

În anul 1998, a susþinut public în cadrul Academiei Tehnice Militare, teza de doctorat cu tema:,,Contribuþii la studiul fenomenelor de combustie rapidã în sisteme aerodisperse”,obþinând titlul de doctor în domeniul ,,ªtiinþe inginereºti”.

Pasiuni: calculatoare, explozivi.

DOCTORATE*TEZE*SINTEZE


Abstract: Colonel Ph. D eng. Vasile ªomoghi is deputy commander of the Scientific Research Center forNBC Defence and Ecology.

In 1998, within the Military Technical Academy he publicly defended the doctor` s degree thesis with the theme"Contributions Concerning the Study upon the Rapid Combustion Phenomenon in Air-dispersed Systems" under brigade general (ret.) Ph.D eng. Stefan Dogaru` s coordination.

The doctor` s degree thesis presents the results of theoretical and experimental studies made to characterize a seriesof air-dispersed systems, combustible from the point of view of their explosive properties and of their capacity to main-tain a combustion wave propagation.

The doctor` s degree thesis comes up with a number of significant contributions to the study on liquids explosivedissemination, on identifying the explosive properties of some substances and combustible mixtures dispersed in theair, as well as on analyzing the detonation waves propagation through gas combustible environments.

The work represents a scientific approach for clarifying the regularity which governs the moulging, initiation andcombustion of air dispersed systems in order to adopt the compulsive measures to prevent industrial accidents or tostudy, project and achieve new explosive fighting devices.



Teza de doctorat prezintã rezultatele studi-ilor teoretice ºi experimentale efectuate pentrucaracterizarea unor sisteme aerodisperse combustibile din punct de vedere al proprietaþilorexplozive ºi al capacitãþii acestora de a susþinepropagarea unei unde de combustie.

Necesitatea efectuãrii acestor studii aapãrut datoritã frecvenþei sporite de producere aaccidentelor industriale, ca urmare a aprinderiinorilor de substanþe combustibile scãpate acci-dental din instalaþii. Nu în ultimul rând, dis-truge-rile majore create în urma unor astfel deaccidente, au atras atenþia specialiºtilor militari, în dorinþa de a dezvolta o nouã generaþie demuniþii bazatã pe efectele propagãrii unei combustii rapide prin sisteme aerodisperse com-

bustibile, create în mod dirijat la þintã.Studierea fenomenelor de combustierapidã în sisteme aerodisperse a vizat, în primulrând, elaborarea unui material sintetic, util cer-cetãtorilor, în scopul evaluãrii posibilitãþilor derealizare a unor noi mijloace de luptã. Datelecuprinse în aceastã lucrare pot fi, de asemenea,utilizate în scopul conceperii unor mãsuri desecuritate pentru instalaþiile industriale cevehiculeazã cantitãþi mari de substanþe combustibile, unde, datoritã unor avarii, se potforma accidental nori de combustibil-aer.Sistemele aerodisperse combustibile astfel for-mate pot fi aprinse de sursele de iniþiere aflate în zonã, combustia declanºatã conducând laconsecinþe dezastruoase pentru personal, clãdiriºi utilaje.

Pentru rezolvarea acestor deziderate amefectuat un studiu exhaustiv de literaturã ºi amrealizat sistematizarea datelor într-o formã caresã permitã abordarea cercetãrilor în domeniul

combustiei sistemelor aerodisperse pe baze log-ice.

În acest context, teza de doctorat aduceunele contribuþii semnificative la studiul disemi-nãrii explozive a lichidelor, la determinarea pro-prietãþilor explozive ale unor substanþe ºiamestecuri de substanþe combustibile dispersate în aer, precum ºi la analiza propagãrii undelor dedetonaþie prin medii combustibile gazoase.

Teza de doctorat este structuratã în douã

pãrþi distincte: prima cuprinde o sintezã a datelordin literatura de specialitate prezentate în succe-siunea logicã a producerii fenomenelor ºi o a

doua parte, ce se referã la rezultatele cercetã-rilor teoretice ºi experimentale proprii.

În introducere este prezentat stadiulcunoaºterii în domeniu, importanþa teoreticã ºipracticã a cercetãrilor, scopul ºi obiectivelevizate în cadrul tezei de doctorat.

Prima parte a lucrãrii, alcãtuitã din patrucapitole, prezintã, pe baza studiului unei vaste lit-eraturi de specialitate, situaþia cunoaºterii actuale în domeniul formãrii ºi combustiei sistemeloraerodisperse.

Literatura uzitatã de autor cuprindeample referiri la formarea ºi combustia sis-temelor aerodisperse, dar abordarea acestorfenomene în interdependenþã ºi corelaþie estemai puþin studiatã. De asemenea, problema

combustiei sistemelor aerodisperse bifazice ºideterminarea influenþei adaosurilor de sub-stanþe ºi a condiþiilor de desfãºurare a acesteiaasupra proprietãþilor explozive este abordatãnumai tangenþial ºi în termeni calitativi.

Capitolul 1, mecanisme de desfã-ºurare a combustiei rapide în sisteme aero-disperse, prezintã modalitãþile în care poatedecurge combustia, pornind de la arderea nor-malã, deflagraþia ºi încheind cu detonaþia, ca celmai energic mod de manifestare a procesului.

În acest capitol sunt prezentate pe largmecanismele de desfãºurare ºi factorii de influ-enþã pentru fenomenul combustiei, plecând dela cea mai uzualã formã de manifestare, ardereanormalã a unui sistem aerodispers. Se continuãcu combustia explozivã în cele douã forme prin-cipale de manifestare, deflagraþia ºi detonaþia,studiul accentuând diferenþele calitative ºi can-titative dintre aceste manifestãri. Se insistãasupra mecanismelor de desfãºurare ºi asupra

influenþei caracteristicilor ºi proprietãþilor sis-temului aerodispers în evoluþia fenomenelor.

Capitolul 2, formarea sistemelor aero-disperse prin diseminare explozivã, prezintãmecanismul de formare a sistemelor aerodisperseutilizând explozivi condensaþi ca agenþi de dis-persare. Sunt abordate elemente de fizicã a det-onaþiei încãrcãturilor explozive în lichide, pre-cum ºi dinamica dispersãrii lichidului ºi a for-mãrii picãturilor atât ca rezultat al acþiunii directe

a explozivului (mecanism brizant), cât ºi ca efectal detentei produºilor gazoºi ai detonaþiei ºiinteracþiunii cu mediul înconjurãtor (mecanism





turbulent). Datele prezentate în acest capitolfurnizeazã elementele teoretice necesare alcã-tuirii modelului matematic al diseminãriiexplozive, al calculului parametrilor dispersiei ºial dimensiunilor norului de combustibil-aer.

În capitolul 3, mecanisme de iniþiere

a unei combustii rapide, este abordatã proble-ma modalitãþilor de amorsare a combustiei într-un sistem aerodispers combustibil. Suntprezentaþi principalii parametri de iniþiere a sis-temului ºi influenþa acestora asupra desfãºurãriiulterioare a combustiei. Sunt trecute în revistã, în continuare, principalele metode de declan-ºare a combustiei în sistemul aerodispers,punându-se accentul pe aspectele energetice alefenomenelor. Capitolul se încheie cu

prezentarea problemei iniþierii directe a deto-naþiei în sistem, ca modalitate de obþinere a efec-tului distructiv maxim la combustia unui sistemaerodispers.

Literatura de specialitate nu trateazã înmanierã unitarã problema iniþierii combustieisistemelor aerodisperse, acest capitol putândconstitui începutul elaborãrii unei monografii aacestui domeniu.

Capitolul 4, metode experimentalede studiere a fenomenelor de combustierapidã în sisteme aerodisperse, prezintã unstudiu amplu al literaturii de specialitate asupradomeniului.

Sunt trecute în revistã metodele experi-mentale clasice de determinare a proprietãþilorexplozive a sistemelor aerodisperse, cu prezen-tarea aparaturii experimentale utilizate. Se puneaccent pe dispozitivele ºi tehnicile experimentalespecifice domeniului, cum ar fi tehnica tubuluide ºoc ºi tehnicile bazate pe imagine.

În literatura tehnicã de specialitateaceastã problemã nu este tratatã în mod unitar,lucrarea efectuând o sintezã a celor mai impor-tante dispozitive ºi tehnici utilizabile la caracteri-zarea din punct de vedere al proprietãþilorexplozive a substanþelor combustibile.

Partea a II-a a tezei de doctorat, struc-turatã pe patru capitole, prezintã cercetãrile pro-prii privind fenomenul de combustie rapidã însisteme aerodisperse. Lucrãrile teoretice ºi

experimentale au cuprins domeniul formãrii sis-temelor aerodisperse prin diseminare explozivã,iniþierii ºi desfãºurãrii combustiei.

Baza experimentalã utilizatã la realizareacercetãrilor din aceastã lucrare este prezentatã încapitolul 5, contribuþii privind perfec-þionarea bazei de testare.

Sunt prezentate dispozitivele experimen-tale ºi de mãsurare folosite, precum ºi un dispoz-

itiv de mãsurare ºi înregistrare electronic elabo-rat pe baza unui sistem de achiziþie analog-digi-tal computerizat, de mare performanþã ºi pre-cizie, utilat cu traductori capacitivi de mãsurarea presiunii ºi vitezei. Acest sistem a fost con-ceput, realizat ºi utilizat în forma descrisã înlucrare, cu contribuþia importantã a autorului(p.101 - 106). Deºi principiile de realizare a unorastfel de sisteme sunt bine cunoscute, asemeneaaparaturã de testare ºi înregistrare fiind utilizatã

frecvent în studiul fenomenelor explozive, sis-temele de achiziþie, prelucrare ºi stocare adatelor realizate ºi utilizate de autor sunt uni-cate, rãspunzând în condiþii optime cerinþelorimpuse de cercetãrile experimentale în domeni-ul studiat. Cu aceste sisteme computerizate esteposibilã mãsurarea în cadrul unui experiment apresiunilor în diverse puncte, a vitezelor decombustie ºi a timpilor caracteristici, simultan cu înregistrarea imaginilor desfãºurãrii experimen-tului.

Capitolul 6, intitulat studii privindformarea sistemelor aerodisperse combus-tibile, trateazã problema prevenirii aprinderiinorului combustibil-aer în formare ºi a dispersã-rii explozive a lichidelor.

Pe baza unui mare numãr de experimen-tãri de dispersare explozivã, efectuate cu lichidecombustibile diverse, au fost decelate princi-palele cauze care pot produce aprinderea necon-trolatã a sistemului aerodispers pe timpul for-

mãrii sale ºi, elaborând un set de mãsuri utile înproiectarea ºi realizarea dispozitivelor de di-sem-inare care permit evitarea acestui fenomen.

Din studiul literaturii de specialitate, core-lat cu experimentãrile proprii, autorul a elaboratun model matematic scolastic, ce permite calcu-lul parametrilor dispersãrii explozive a lichidelor.Pe baza acestui model matematic, a fost creatprogramul de calcul BRIFUG, care determinãdiametrul mediu al picãturilor ºi repartiþia aces-tora dupã dimensiuni în cazul dispersãrii

explozive, precum ºi dimensiunile iniþiale alenorului aerodispers format. Programul permite ºideterminarea dimensiunilor optime ale tecii





experimentãri complete de diseminare ºiiniþiere a combustiei în atmosferã liberã. Pe baza ana-lizei imaginilor filmate sau video s-astabilit momentul în care sistemul aerodispers în expansiune atinge concentraþia optimã pen-tru iniþierea detonaþiei.

S-au efectuat mãsurãtori de presiune ºifilmãri ale dinamicii fenomenului, care au per-mis efectuarea de consideraþii asupra iniþieriidirecte la detonaþie a unor astfel de sistemeaerodisperse combustibile ºi asupra para-metrilor de propagare.

Sunt prezentate deosebirile calitative ºicantitative dintre efectele explozivilor conden-saþi ºi cele obþinute la detonarea norilor aerodis-perºi combustibili. Experimentãrile efectuate audemonstrat cã, în cazul detonãrii unui sistem

aerodispers, suprafaþa afectatã este de aproxi-mativ cinci ori mai mare decât în cazul utilizãriiunei cantitãþi echivalente de exploziv conden-sat. Dacã efectele detonaþiei explozivilor con-densaþi se manifestã punctiform, realizând pre-siuni foarte mari în imediata apropiere a sub-stanþei explozive, undele de detonaþie ce sepropagã printr-un sistem aerodispers combustibil produc presiuni mai mici, dar în totvolumul ocupat de sistem.

Datele ºi informaþiile prezentate înlucrare conduc la concluzia cã formarea,iniþierea ºi combustia sistemelor aerodisperseconstituie un domeniu interdisciplinar, deosebit

de larg ºi de complex, situat la graniþele"Chimiei fizice", inclusiv "Chimiei coloizilor"cu "Dinamica fluidelor" .

Studiul formãrii explozive ºi combustieisistemelor aerodisperse bifazice, în care coe-xistã picãturi ºi vapori de lichid combustibil dis-

persate în aer, nu este tratat de literatura de spe-cialitate, fiind abordat de o manierã originalã.Este studiatã, de asemenea, influenþa diferiteloradaosuri ºi amestecuri de substanþe combustibile asupra proprietãþilor explozive ale sis-temului aerodispers.

Cercetãrile teoretice ºi experimentaleefectuate ºi-au propus sã asigure baza teoreticãunor cercetãri aplicative pentru adoptarea celormai potrivite mãsuri de prevenire a accidentelorprovocate la aprinderea norilor de substanþe

combustibile scãpate în atmosferã sau pentrurealizarea de mijloace de luptã bazate pe acestefenomene.

Lucrarea constituie un demers ºtiinþificfãcut pe tãrâmul cunoaºterii, în scopuldescifrãrii legitaþilor ce guverneazã formarea,iniþierea ºi combustia sistemelor aerodisperse, înscopul adoptãrilor mãsurilor ce se impun pentruprevenirea accidentelor industriale în cazulscãpãrilor de substanþe combustibile, sau la

cercetarea, proiectarea ºi realizarea unormijloace de luptã explozive.





LLL a solicitarea colectivului redacþional

al revistei ,,Apãrarea NBC", am încercat sã-mireamintesc perioada cât am fost (la ªcoala Mi-litarã de Ofiþeri de Chimie din Câmpulung)comandantul companiei elevi anul II. Pentru afi cât mai obiectiv ºi mai realist, am consultat ºialþi colegi: col.(r) Balaban Giovani, care afuncþio-nat la ºcoala de sublocotenenþi ºi apoi împreunã cu col.(r) Babiuc Victor au absolvitcursul de perfecþionare ºefi serviciu chimic de

unitãþi ºi mari unitãþi; col.(r) Bãlcescu Badiu,ºef secþie învãþãmânt (1957-1960) ºi col.(r)Ostafe Ion - absolvent al ºcolii, în ultima pro-moþie din Câmpulung (1960).

Pentru fotografii l-am consultat pe col.(r)Cãlcâi Diogen ºi pe col.(r) Toma ªtefan,deoarece nu mai recunoºteam pe fiecare dupãfotografie (cu toate acestea, pe câþiva foºti elevinu am putut sã-i mai recunoaºtem dupãaproape 50 de ani). Dacã mai sunt ºi alte pãreri,acestea vor fi primite cu toatã plãcerea pentru a

completa acest capitol din istoria armei noastre.Organigrama ºi înzestrarea tehnicã a ªcolii

Militare de Chimie din Câmpulung s-au "pri-

tocit" (conceput, n.r.) în prima parte a anului

1956, când pregãtirea ofiþerilor din armanoastrã se fãcea încã în Secþia de Chimie dinªcoala Militarã de Infanterie "Nicolae Bãlcescu"din Sibiu. Aici funcþionau trei plutoane de anulI ºi douã plutoane de anul II.

Anul 1956 a fost anul marilor transformãripentru multe din cadrele Secþiei de Chimie ºipentru elevii noºtri. O serie de ofiþeri a fost pro-movatã în noi funcþii; alte cadre au fost mutate în diferite garnizoane sau trecute în rezervã.

Comandanþii de subunitãþi, o parte din lectoriicu grade mai mici din Secþia de Chimie ºi conduc-erea cursului de perfecþionare ofiþeri chimici au fostmutaþi în garnizoana Câmpulung ºi numiþi în funcþiinoi, prin ordinul ªefului Trupelor Chimice nr.014din 14 august 1956. Elevii au plecat în vacanþa devarã, urmând ca în luna septembrie sã se prezinte înnoua garnizoanã. Comandanþii de subunitãþi s-auocupat de mutarea tehnicii ºi materialelor specifice în noua garnizoanã. Prin ordinul de mai sus, eueram numit comandantul companiei de elevi anulII, iar colegul meu lt.maj. Noaghe Nicolae -comandantul companiei de elevi anul III.

ªCOALA MILITARÃ DE CHIMIEDIN CÂMPULUNG MUSCEL

General de brigadã (r) ing. Dumitru Prunache

Preºedintele Asociaþiei Cadrelor de Chimie Militarã în

Rezervã ºi în Retragere ,,Costin D.Neniþescu”

NOTA REDACÞIEI:Domnul general de brigadã (r) ing. Dumitru Prunache - cel mai fidel susþinãtor ºi colaborator al revistei dintre

cadrele de chimie militarã în rezervã ºi în retragere - a avut plãcerea sã ne trimitã, ºi pentru acest numãr, un bogat

material (cu fotografii) referitor la istoricul formãrii cadrelor armei, ºi anume despre ªcoala de Ofiþeri de Chimie de laCâmpulung (1956-1961).Din pãcate, din lipsã de spaþiu, nu l-am putut publica integral. Astfel, o serie de întâmplãri rememorate de dom-

nul general, cu binecunoscutu-i talent de povestitor, pe alocuri cu umor ºi ironie finã, nu ºi-au gãsit locul în rubricarezervatã memorialisticii, deºi ar fi fost interesante ºi pline de învãþãminte. Mulþumindu-i domnului general pentruefortul de a ne descrie cu lux de amãnunte atmosfera acelor ani de demult ai învãþãmântului de chimie militarã, necerem scuze pentru aceastã situaþie ºi-l rugãm sã colaboreze cu noi în continuare, mai ales cã avem onoarea de a-linvita sã facã din parte din consiliul editorial.

Colonel (r) prof. Mihai Grigorescu

MEMORIALISTICÃ




Aflasem cã se va înfiinþa un batalion de elevi (laCâmpulung, n.r.) ºi aºteptam cu nerãbdare ºiinteres completarea acestuia cu restul cadrelorde comandã.

Comandant de batalion a fost numit mr.Giosanu, ºef de stat major - cpt. Cazan ºi locþi-

itor politic cpt. Niculescu (venit de la unitateade V.M.). Prin alt ordin, au fost numiþi coman-dantul companiei de anul I - lt.maj. MihuVasile (reciclat din locþiitor politic) ºi coman-danþii de plutoane. De la început, au fost încadrate funcþiile de comandanþi de plutoanenr.2 ºi 3 din fiecare companie, urmând ca plu-toanele 1 sã fie în subordinea comandanþilor decompanii.

Se pare cã concepþia formãrii ªcolii deChimie a avut douã puncte forte, ºi anume :

a) încadrarea catedrelor (ciclurilor) cucadre tinere ºi foarte bine pregãtite la academi-ile militare ºi la cursurile de perfecþionare;

b) înzestrarea ºcolii cu tehnicã ºi materialepe linia tuturor armelor conform statelor.

1. Ciclul tactic a fost încadrat cu mr.Pagâþa, cpt. Bãrbulescu, cpt. Toader - veniþide la Sibiu; lt.maj. Fitero ºi lt.maj. Vârlan -mutaþi de la alte unitãþi; cpt. Frunzã, mr.Zastulca (mai târziu) ºi alþi ofiþeri - sosiþi direct

din A.M.G.*. Mr. Pagâþa era un ofiþer foarte bine pregãtit. A funcþionat ca lector de tacticatrupelor chimice la cursurile de perfecþionareofiþeri chimici din Sibiu. ªeful ciclului tehnic,cpt.ing.Bârliba, ºi-a îmbunãtãþit metoda (deselecþie, n.r.). A folosit, în primul rând, ofiþeriiingineri veniþi de la Sibiu - cpt.Bãrbulea ºilt.maj.Zamfirescu; apoi pe lt.maj.Drãghici ºipe lt.maj.Niculescu (Noni)- sosiþi dinA.M.Th.**; de asemenea, pe lt. Tudose Mihai -ºeful promoþiei 1955, ofiþer foarte bine pregãtit,

disciplinat ºi ordonat, care putea constitui unexemplu pentru elevi. ªeful ciclului tehnic(cpt.ing.Bârliba) era un lector foarte binepregãtit ºi cu experienþã în predarea sub-stanþelor toxice de luptã. Începuse activitatea încã de la Fãgãraº, dupã absolvirea facultãþii ºi aCursului de iniþiere ofiþeri chimici la Centrul deInstrucþie al Apãrãrii Contra Gazelor.

În timp, ciclul tehnic a mai fost completat ºi cualþi ofiþeri ingineri aduºi din afarã (de la alte unitãþi,n.r.) sau direct din A.M.Th.: Cpt.ªucu,

lt.maj.Hanzu, lt.maj.Coltz etc. Majoritateaacestora a avut o evoluþie deosebitã dupã 1961sau mai târziu, devenind cercetãtori la Centrulde Cercetãri ªtiinþifice de Chimie Militarã ºiLaboratorul Dozimetric, unde au realizat începând cu 1980 lucrãri ºi tehnicã de chimie

militarã cu care C.T.Ch. s-a mândrit în cadrulTratatului de la Varºovia, multe dintre produse-le activitãþii lor fiind înregistrate ca noutãþi laO.S.I.M. (autospeciala pentru decontaminaretermicã, autospeciala pentru decontaminareechipament, A.D.E.-84; autospeciala pentrudecontaminare personal, A.D.P.-80; autospe-ciala pentru fumizare; aparaturã dozimetricã;soluþii de decontaminare, aruncãtorul degrenade incendiare 3x40 ºi altele).

Ciclul de pregãtire politico-ideologicãs-a format din cadre aduse din exterior de cãtrecpt. Dinu Ion. Deasupra acestei structuri de învãþãmânt se gãsea comitetul de partid al ºcolii(locþiitorul politic al ºcolii, secretarii - de partid,

n.r.-, instructorul U.T.C. ºi instructorul cu evi-denþa), care conducea munca politicã în ºcoalã împreunã cu locþiitorii politici de companii. Deregulã, activiºtii politici erau mai în vârstã decâtnoi ºi încercau sã ne þinã în mânã , cu toate cã ºiei erau oameni, cu pãrþi pozitive, dar nu le

lipseau nici cele negative (defectele, n.r.). Eueram în stagiatura de a fi primit membru de par-tid ºi locþiitorul meu politic mã avea permanent în vizor; de multe ori informa comitetul de par-tid cã sunt prea militãros cu elevii , cã sunt încrezut etc.

ªcoala mai avea un compartiment depregãtire militarã generalã condus de mr.(I)Stavilã, venit de la ªcoala Militarã deIntendenþã din Craiova, un ofiþer cult ºi foarte

MEMORIALISTICÃ


* A.M.G.=Academia Militarã Generalã**A.M.Th.=Academia Militarã Tehnicã

Lupta corp la corp cu autorul articolului în acþiune



bine pregãtit, care lucra îndeosebi cu coman-danþii de companii, aceºtia fiind ajutoarele luinemijlocite în predarea instrucþiei focului ºitemelor de metodicã la toate materiile depregãtire militarã generalã.

Exista ºi o companie de aprovizionare

ºi pregãtire de luptã (A.P.L.) comandatã delt.maj. Benga Stelian, promoþie 1953, sosit dela Vaslui.

Dupã pãrerea mea, ºcoala a fost încadratãcu personal didactic ºi comandanþi bine pregãtiþiºi cu calitãþi deosebite, ceea ce i-a permis sãpregãteascã promoþii de elevi cu priceperi ºideprinderi de buni comandanþi de subunitãþichimice ºi ºefi de serviciu chimic.

Ca urmare a rezultatelor obþinute, ºefulºcolii a permis la 6 lectori ºi comandanþi de sub-unitãþi sã participe la concursul de la AcademiaMilitarã. Toþi au reuºit la examen ºi au fãcutparte din seria de academie 1957-1960.

Concomitent, pe lângã ºcoalã au funcþio-nat Cursul de perfecþionare a ofiþerilor chimici pen-tru prima oarã în varianta ªef serviciu chi-mic ºiCursul comandanþi de companii chimice, ambele încadrate cu ºefi de cursuri, ofiþeri de infanterieaduºi din afara C.T.Ch.

De asemenea, în aceeaºi cazarmã a fost

dislocatã ªcoala de sergenþi specialiºti din trupelechimice, comandatã de cpt.ªtefan Ion ºi încadratã cu ofiþeri din promoþia 1953 (care de

acum aveau experienþã în munca de instruc-tori), ºi cu ofiþeri din promoþia 1955.

2. O idee forte, încã de la înfiinþarea ºcolii,a fost realizarea unei baze materiale moderne,cât mai diversificatã. Prin grija C.T.Ch., s-auaprovizionat cele mai noi tipuri de autospeciale

chimice, de la autospeciale pentru decontami-narea armamentului ºi tehnicii (ADAT-48) ºipânã la autospeciala de decontaminare aechipamentului cu aer cald (ADAC-3), ajunsãulterior la unitatea de la Huºi, unde a fost casatãdupã anul 1972, aparaturã dozimetricã din ge-neraþia a II-a, aruncãtoare uºoare ºi grele deflãcãri, mijloace de protecþie noi etc., care ne-aupermis sã formãm adevãraþi ofiþeri chimiºti, cucunoºtinþe tehnice mult mai complete decâtpânã la acea datã. Dacã îmi aduc bine aminte,una din serii a avut chiar un pluton de elevi cupregãtire tehnicã. De asemenea, consider cã oinfluenþã pozitivã în pregãtirea elevilor a avut-o instruirea practicã în Poligonul de Experienþeal Trupelor Chimice, comandat demr.Zaharescu Traian, ca ºi practica laDepozitul Central de Mãºti, al cãrui comandantera lt.col.Gheorghe Scipione.

La sosirea în garnizoanã, spaþiile au fostrepartizate pe subunitãþi (conform schemei) pen-

tru a fi pregãtite în vederea sosirii elevilor.La sfârºitul lunii septembrie, am primit

elevii ºi am constituit subunitãþile, începândanul de învãþãmânt militar 1956/1957 într-oºcoalã nouã, dar într-o cazarmã nu prea nouã.Am spus într-o cazarmã nu prea nouã, deoareceºcoala a ocupat cazarma istoricã a B.2 dinRegimentul 4 Dorobanþi (ºi a altor unitãþi întimp), care fusese, nu demult, eliberatã devânãtorii de munte. Ceea ce se construise nou,

era transformarea grajdurilor în sãli de clasã ºiamenajarea unui poligon de tragere cu arma-mentul de infanterie.

MEMORIALISTICÃ


Schema cazãrmii ªcolii Militare de Ofiþeri de Chimie(1956-1961)

În repaus-compania elevi anul II la ValeaPoienii-comandant de companielt.maj.Dumitru Prunache



Nu am apucat sã punem bine în ordinesubunitãþile cã, la sfârºitul lui octombrie, s-adeclanºat Revoluþia Ungarã , fiind ºi noi implicaþi în mãsurile luate în Armata României. Ni s-au

distribuit materialele din magazii, am fãcut raniþa (cum se spunea) ºi le-am dispus pe pla-tourile de adunare ale subunitãþilor, împreunãcu armamentul individual. Se lãsau plantoanela mate-riale, iar restul subunitãþii executapregãtirea, punându-se un accent mai mare peinstrucþia comunã, pentru a intra în ritmul deactivitate specific ºcolii militare. Dupã un timp,am ieºit din starea de alarmare.

La companie exista un program de pregãtire

de luptã ºi politicã , din care plutoanele îºi fãceau

extrase ce se afiºau în sãlile de clasã. Predareatemelor de pregãtire politico-ideologicã, de tac-ticã, a lecþiilor teoretice ºi de cunoaºtere aarmelor, de metodicã ºi chiar de tehnicã (noþiu-ni generale de electrotehnicã, mecanicã etc.) sefãcea pe companie. Seminariile, lecþiile-discuþie,cunoaºterea armamentului ºi tehnicii se execu-tau pe plutoane. Elevii îºi luau notiþe, deoareceregulamente ºi instrucþiuni erau încã puþine.Dupã predarea cunoºtinþelor teoretice ºi studiul

individual, urmau ºedinþele practice la materialsau în teren, unde se completau cunoºtinþele ºise formau deprinderi practice de lucru cu arma-mentul ºi tehnica de luptã din înzestrare, înnormele de timp stabilite. La tacticã se urmãreaca elevul sã fie în mãsurã sã dea ordinul de luptãsubunitãþii ce se instruia (în funcþie de anul destudiu), sã organizeze activitatea acesteia prindesfãºurare în teren ºi sã îndepli-neascã misiu-nile primite în funcþie de tipul subunitãþii

comandate. În anul III, se studia ºi activitateaºefului serviciului chimic de regiment meca-nizat (infanterie).

Lectorul avea ca ajutor nemijlocit, atât la orelede clasã, cât ºi în teren pe comandantul de plu-ton, iar la aplicaþiile tactice ºi pe comandantulde companie. Comandantul de pluton îºi aveamasa lui în clasa plutonului, urmãrindu-l ºiajutându-l pe lector sau întocmindu-ºi con-

specte pentru temele pe care le avea de predat.La începutul orei, trebuia sã dea raportul lec-torului ºi sã prezinte absenþii de la ore. Atât lec-torul, cât ºi comandantul de subunitate, la începutul temei, erau obligaþi sã asculte 3-5 eleviºi sã le punã note în catalog. În acest timp,comandantul de subunitate putea sãurmãreascã rãspunsurile subordonaþilor ºi sãdetermine cât mai precis gradul de însuºire atemei ºi calitãþile elevilor, fãcând adnotãri în

caietul de cunoaºtere. Comandantului, carerespecta aceastã metodologie, îi era foarte uºorsã pregãteascã ºi sã þinã bilanþul cu subunitatea,sã întocmeascã notãrile elevilor.

Comandantul de companie avea sarcinimulte, atât pe linie de învãþãmânt, cât ºi pe linieadministrativ-gospodãreascã. Cum am arãtatmai sus, comandantul plutonului 1 ºi coman-dantul companiei predau orele de metodicã latoate categoriile de instrucþie comunã, fãceaupregãtirea metodicã a comandanþilor de sub-unitãþi ºi a elevilor, pe care îi foloseau la ore, caºefi de ateliere. Pregãtirea metodicã a micilorcomandanþi trebuia fãcutã cu multã seriozitateºi conform planificãrii, deoarece atât coman-dantul ºcolii, cât ºi comandantul batalionuluierau foarte exigenþi în aceastã privinþã. Deasemenea, comandanþii de subunitãþi eraufolosiþi pentru controlul elevilor la stagiu înunitãþi ºi al altor activitãþi stabilite de C.T.Ch.Multe sarcini reveneau comandanþilor de com-

panii privind controlul încadrãrii elevilor în pro-gramul ºcolii ºi educarea acestora pentru carieramilitarã. Dar, în acea perioadã, când eram tineri,(la 22-24 de ani) totul se fãcea uºor, cu drag ºidin convingere, fiind în permanenþã motivaþi despiritul de întrecere între subunitãþi.

Aveam în acea perioadã ajutoare de toatãisprava: plutonierul de companie, elevii de anulIII, care conduceau programul de dimineaþã ºide searã la compania pe care o comandam

(metodã care se aplica pentru prima datã la sub-unitãþile noastre), precum ºi încheietorii de plu-toane ºi de companie de anul II.

MEMORIALISTICÃ


Promoþia ofiþeri 1958 a ªcolii Militare de Chimie,Câmpulung, dupã 20 de ani de la absolvire (1978)



Lectorii aveau birouri în cadrul ciclurilorrespective ºi, de asemenea, îi pregãteau pecomandanþii de plutoane ºi de grupe pentruºedinþele practice în teren.

Dupã amiaza, cu excepþia zilei de sâmbãtã,elevii aveau studiu individual în sãlile lor de

clasã (vezi schema). Elevul de serviciu aduceamapa cu caietele înregistrate la biroul docu-mente secrete, deoarece celelalte caiete, regula-mente ºi instrucþiuni se pãstrau în sala de studiu(clasã).

Majoritatea lectorilor, cât ºi comandanþiide subunitãþi, erau tineri, necãsãtoriþi. Serveaumasa la popotã ºi locuiau la gazde, în oraº,suportând parþial costul mesei (atunci se aplicaOrdinul "50") ºi, în totalitate, chiria ºi spãlatul

rufelor. Din acest punct de vedere, nu am întâmpinat nici un fel de greutãþi, cum întâm-pinasem în Sibiu, unde doi ani de zile am locuit în cazarmã, deoarece ºcoala constituia singuraunitate mai mare din oraº.

Fiind tineri, aveam prietene ºi ne distram

împreunã (în grup) la balurile de la CasaArmatei sau la Cãminele Culturale dincomunele alãturate. Nu ne-am grãbit însã lacãsãtorie (unul singur s-a cãsãtorit cât am stateu în ºcoalã); eram preocupaþi sã ne completãmstudiile la Academia Militarã. Pentru elevi seorganizau serate dansante, duminica dupãmasã, pe timpul învoirilor în oraº.

Având vârste apropiate cu elevii, maiapãreau ºi nãzdrãvãnii, fãcute individual sau în

grup, care ne punea pe jãratec pe noi, coman-danþii, obligându-ne sã cercetãm cauzele ºi împrejurãrile, sã luãm mãsuri sau sã rãspundem

în faþa ºefilor noºtri.În vara anului 1957, am executat activitãþi

practice în tabãra din poligonul Valea Poienii ,unde am dormit douã sãptãmâni în corturi. Demare interes din partea elevilor s-a bucurat con-cursul de patrule, organizat în condiþiuni foarte

grele de-a lungul Râului Târgului pânã la Voina, în continuare, la dreapta pânã la creastamuntelui, apoi, pe creastã, pânã la munteleDobriaºul Mare ºi, în final, coborârea în tabãrãpe Culmea lui Pãtru. De asemenea, în zilelelibere, împreunã cu elevii, ne-am cãþãrat peDobriaºul Mare, pe Lalu ºi chiar am fãcut plajã.Condiþiile grele de instrucþie din tabãrã nune-au speriat, ceea ce rezultã ºi din fotografiilepe care le-am pãstrat din acea perioadã.

La sfârºitul anului de învãþãmânt, am par-ticipat la festivitatea de înaintare în grad a pro-moþiei 1954/1957, unde timp de doi ani amcomandat un pluton de elevi. Viaþa de ofiþer afãcut sã rezist tuturor privaþiunilor serviciuluimi-litar ºi intrigilor politice, sã avansez încet pescara ierarhiei militare ºi sã pot participa ºi laaniversarea a 20 de ani de la absolvirea acesteiserii, tot în oraºul Câmpulung.

Anul 1958, cu o trecere în rezervã, înmasã, a adus mari schimbãri ºi în viaþa ªcoliiMilitare de Chimie din Câmpulung (permiteþi-mi, domnule general, sã spun eu epurare! n.r.);unele cadre au plecat la funcþii mai mari încadrul C.T.Ch.. Col.Stavilã Gheorghe a fostnumit comandantul Depozitului de MaterialeChimice, iar mr.ªtefan Ion - ºeful AtelieruluiCentral de Reparat Materiale de ProtecþieAntichimicã. Alte cadre ale ºcolii au fost trecute în rezervã.

La examenele de admitere au participat

elevi tot mai bine pregãtiþi cu un bagaj decunoºtinþe generale ºi tehnice tot mai solide, darseriile au devenit din ce în ce mai reduse dinpunct de vedere numeric (un pluton, maximumdouã), care se mai ºi diminuau pânã la absolviredin cauza stãrii sociale ºi a altor evenimente nelu-ate în seamã la intrarea în ºcoalã.

În aceste condiþii, la 15 decembrie 1957,este numit locþiitor al ºefului ºcolii ºi girant alacestuia, lt.col.Bãlcescu Badiu, absolvent al

Academiei de Protecþie Chimicã din Moscova(profilul ºef serviciu chimic).Pe timpul dânsului, se înfiinþeazã ºi

MEMORIALISTICÃ


Sub comanda comandantului de companie,lt.maj.Dumitru Prunache, în vizitã laMausoleul Mateiaº



funcþioneazã cu douã serii (ultima neterminatã)de elevi, ªcoala de Sublocotenenþi Chimicide Rezervã pentru toate specialitãþile dinstatele pentru mobilizare ºi logisticã. ªeful ºcoliieste numit mr. Balaban Giovani, care avea unloc-þiitor, pe cpt. Bursuc ªtefan, iar coman-

danþi de plutoane, pe cpt. Cãpitanu, promoþia1955, lt. Roman Dumitru, lt. Boin Tiberiu ºilt.maj. Bota N., promoþia 1957. Condiþiile pen-tru a fi primit în ºcoalã erau: sã fie sergent dinunitãþile C.T.Ch., sã aibã liceul terminat ºi sãurmeze ºcoala cu o duratã de 70 zile.

Lectorii, tehnica ºi logistica erau asiguratede ªcoala Militarã de Chimie din Câmpulung.

Tot în acest timp, se înfiinþeazã ºi ªcoala de

Subofiþeri Chimici (activi) pe lângã ªcoala de

Chimie Militarã (de ofiþeri, n.r), care în anul1961 se transferã în cadrul ªcolii Militare deMaiºtri Militari ºi Subofiþeri "GheorgheLazãr" din Sibiu.

Col.(r) Bãlcescu îºi reaminteºte, cã înperioada cât a funcþionat în ºcoalã a organizatchiar examenul de maior .

În septembrie 1960, lt.col. BãlcescuBadiu este mutat în funcþia de ºef serviciu chi-mic la Divizia de Artilerie Rupere Tecuci, iar

comandant al ªcolii de Chimie Militarã estenumit mr.Chiþac Mihai, care venea din C.T.Ch.În ultimul an de existenþã al ºcolii (septembrie1960-septembrie 1961), aceasta a funcþionat custructurile enumerate mai sus.

Dupã cinci promoþii de ofiþeri, ªcoala

Militarã de Chimie îºi înceteazã activitatea pen-tru a doua oarã (1953, Fãgãraº; 1961Câmpulung), cu o serie de absolvenþi de valoa-rea unui pluton. Înaintarea în grad a ultimeipromoþii are loc în garnizoana Piteºti, la ªcoalaMilitarã de Tancuri ºi Auto, unde participã mi-nistrul apãrãrii (de atunci), general-colonelLeontin Sãlãjan (absolvenþi în acea serie:col.(r) Ostafe I., col.(r) Popescu Grigore, lt.col.Rãdulescu etc.).

Ultimele cadre din conducerea ªcoliiMilitare de Chimie, dupã anumite perioade detimp, au ajuns în funcþiile cele mai înalte dinC.T.Ch. Domnul col.(r) Bãlcescu Badiu - ºef destat major (martie 1964-septembrie 1968), iar în perioada 1966 - 1968 a girat funcþia de ºef alC.T.Ch..

Domnul general de corp de armatã (r)Chiþac Mihai a îndeplinit funcþia de coman-dant al Trupelor Chimice aproximativ 22 de ani

(ianuarie 1968- decembrie1989), perioa-dã în care tru-pele chimiceau cunoscutd ez v o l t a r eacea mai înflo-ritoare dinexistenþa lordin punct de

vedere organi-zatoric, struc-tural ºi al înzestrãrii cutehnicã, mate-riale ºi actenormative.

MEMORIALISTICÃ


Seria ofiþeri 1954-1957 la cea de-a 20 a aniversare



de luptã în diferite conflicte militare; evitarea surprinderii cu gazele de luptã; mijloace ºi procedeede protecþie; industria chimicã ºi rãzboiul; întrebuinþarea mijloacelor fumigene.

Un rol deosebit în instruirea armatelor, la toate nivelurile ºi a populaþiei, în eventualitateaunui rãzboi chimic, formarea personalului specializat în arma chimicã ºi realizarea mijloacelor deprotecþie antichimicã, l-a avut, începând cu anul 1927, revista ANTIGAZ, care a apãrut ca buletinoficial al Serviciului de Apãrare Contra Gazelor, conform Decretului nr.4102 din 23.12.1927.

Iniþiativa tipãririi revistei ANTIGAZ a aparþinut colonelului George E. Popescu, primul ºefal S.A.C.G., care a devenit ºi director de redacþie al acestei publicaþii. În cursul anului 1943,revista ANTIGAZ ºi-a încetat apariþia.

Este demn de semnalat ºi contribuþia broºurii Organizarea Serviciului Gazelor de Luptãde mr. Nicolae D. Popescu, comandantul Centrului de Instrucþie al S.A.C.G. (1937-1939), înelucidarea chestiunilor chimiei militare.

Imediat dupa rãzboi, din motive cunoscute, s-a renunþat la o parte din literatura chimiei mi-litare româneºti, introducându-se, în procesul de instruire, traduceri din limba rusã, sub formãde instrucþiuni ºi manuale. Dacã în primii ani de dupã rãzboi, se pãrea beneficã aceastã literaturã,ulterior, s-a dovedit cã nu era în concordanþã deplinã cu specificul ºi condiþiile de organizare, acþi-

une ºi înzestrare cu tehnicã ºi materiale chimice din armata noastrã.În anii 1950-1960, au apãrut primele lucrãri întocmite de ofiþeri din ªcoala Militarã de

Chimie, din C.T.Ch., cum au fost : Degazarea de mr.ing. Zapodeanu; Instrucþiuni de cercetare chim-icã , ediþia 1953; Întrebuinþarea mijloacelor de protecþie antichimicã; Mascarea cu fum a subunitãþilor detoate armele.

Buletinul trupelor chimice, apãrut în 1953, a avut un rol deosebit în formarea unei concepþiinoi, româneºti, în organizarea, conducerea ºi misiunile asigurãrii chimice, în conceperea ºirealizarea protecþiei trupelor pe timpul pregãtirii ºi ducerii operaþiei (luptei).

Scopul buletinului era: rãspândirea în armatã, în mod deosebit, în structurile chimiei militare,a cunoºtinþelor relative privind substanþele toxice de luptã; dezbaterea principiilor, procedeelor

de organizare ºi de realizare a asigurãrii chimice ºide acþiune a structurilor chimiei militare în diferiteforme ºi situaþii ale acþiunilor de luptã; înlesnireaofiþerilor activi ºi specialiºtilor militari în publi-carea lucrãrilor, studiilor de cercetare ºtiinþificãreferitoare la protecþia trupelor; conceperea ºifolosirea mijloacelor incendiare ºi a fumurilor demascare; prezentarea oportunã a realizãrii detehnicã ºi materiale chimice; informarea, în cadrulrubricii SECVENÞE ISTORICE, a preocupãrilor

înaintaºilor chimiei militare, în domeniul armeichimice.

Având apariþii bianuale (cu unele excepþii: treinumere sau ambele într-un exemplar), în perioa-da anilor 1953-1974, buletinul a publicat articole cu o mare încãrcaturã de idei privind problem-atica asigurãrii chimice, puncte de vedere privind modul de organizare ºi conþinutul unor docu-mente de luptã - planul asigurãrii chimice, dispoziþiunea pentru asigurarea chimicã (de luptã), ordinul (raportul) de luptã , realizãrile originale, de riguroasã þinu-tã ºtiinþificã, privind tehnica ºi materi-alele chimice, analiza situaþiei de radiaþie în cadrul staþiilor de calcul analitic.

În coloanele buletinului s-au publicat articole semnate de cadre cu o înaltã competenþã,

între care: col. Constantin Mighiu - ºeful de stat major al C.T.Ch. în anii ‘50, gl.lt.dr. Mihai Chiþac- comandantul trupelor chimice; col. Ioan Mateescu - ºeful de stat major în anii ‘70-’80, col. IonDuþã , col. Nicolae Taban, col. Dumitru Ghiþã , col. Dumitru Brânzei , gl.mr.dr.ing. Gheorghe Mitru,gl.mr.dr.ing. ªtefan Dogaru, col.dr. Nicolae Popescu, gl.mr.ing. Dumitru Prunache, col. Constantin

MEMORIALISTICÃ


1978 - Comandantul tr1978 - Comandantul trupelor chimice,upelor chimice,gl.mrgl.mr.dr.dr .Mihai Chiþac.Mihai Chiþac ºi col.ºi col.DumitrDumitru Ghiþãu Ghiþã trtr ec înec înrrevistã forevistã formaþia B.49Prmaþia B.49Pr.A.Ch..A.Ch.



Chiru, col. Dezideriu Zastulka, col. Diogen Cãlcâi ºi mulþi alþii (ofiþeri din C.T.Ch., A.M., C.I.Tr.Ch.,ªcoala Militarã de Chimie, armate ºi mari unitãþi), faþã de care, autorul acestui articol are undeosebit respect, dar din lipsã de spaþiu editorial, nu pot fi nominalizaþi în totalitate.

Buletinul trupelor chimice ºi-a încetat apariþia în anul 1974, fuzionând , împreunã cu buletinelecelorlalte genuri de armã, în Buletinul trupelor de uscat .

De la aceastã datã, ofiþerii chimiºti au continuat sã-ºi publice opiniile referitoare la problemele

armei în Buletinul ºi Revista trupelor de uscat , precum ºi în revista Probleme de artã militarã , editatã deMarele Stat Major (Statul Major General). Începând cu anul 1968, când la conducerea C.T.Ch. afost numit profesorul din Academia Militarã, lt.col. Mihai Chiþac (care în scurt timp a avansatpânã la gradul de general) s-a revitalizat ºi impulsionat problema elaborãrii de regulamente ºiinstrucþiuni, potrivit cerinþelor doctrinei militare naþionale, fundamentatã în anii '70.

Ca primã mãsurã, s-a constituit Biroul de regulamente, cu structurã independentã, având caobiectiv elaborarea regulamentelor ºi instrucþiunilor de armã. Biroul avea, iniþial, urmãtoareaorganizare: un ºef de birou; un ofiþer 1 ºi redactor responsabil al buletinului de armã; douã funcþiiofiþer 2 (redactori); un translator ºi corector; un desenator tehnic.

În anul 1970, Biroul de regulamente avea urmãtoarea încadrare: col. Boris Buciuceanu - ºef de

birou; mr. Dumitru Ghiþã - ofiþer 1 ºi redactor responsabil al buletinului; ofiþer 2 - mr.ing. Ilariu Magheru; ofiþer 2 - cpt. Diogen Cãlcâi . Funcþiile de translator ºi desenator tehnic erau încadrate cudoi salariaþi civili.

Evidenþiem faptul cã începând cu anul 1970, pe comandament se întocmea un Plan editorial anual , care cuprindea detaliat (în primul an) ºi, în perspectivã pe 5 ani, toate regulamentele ºiinstrucþiunile ce urmau a fi editate. În principiu, în plan se prevedeau: denumirea lucrãrilor,numãrul de pagini, data analizãrii în Comisia C.T.Ch. ºi Comisia Superioarã pentru Regulamente, dataprezentãrii lor Ministerului Apãrãrii Naþionale, data predãrii la Editura Militarã în vederea tipãririi,difuzarea la trupe.

Proiectele regulamentelor ºi instrucþiunilor, precum ºi propunerile la regulamentele editate

de alte eºaloane se discutau în Comisia pentru Regulamente a C.T.Ch., dupã care erau îmbunãtãþite ºi înaintate, dupã caz, eºaloanelor superioare pentru aprobare sau direct la EdituraMilitarã.

În compunerea comisiei de regulamente intrau:· preºedinte - ºeful de stat major al C.T.Ch;· secretar - redactorul responsabil al buletinului;· membri - ºefii de secþii ºi birouri independente din C.T.Ch., un ofiþer din catedra de tactica

trupelor chimice din Academia Militarã; comandantul Centrului de Instrucþie al Trupelor Chimice(C.I.Tr.Ch.).

La ºedinþa comisiei participau ºi redactorii de carte ale cãror lucrãri urmau a fi dezbãtute. Înfuncþie de completarea lucrãrilor, la analiza acestora, în comisie, puteau fi invitaþi ºi alþi ofiþeri decomandã ºi ingineri chimiºti. Compunerea comisiei se preciza la începutul fiecãrui an, de menþion-at în prima decadã a lunii ianuarie.

Pentru realizarea caracterului practic-aplicativ ºi creºterea conþinutului de idei al lucrãrilorelaborate, în funcþie de problemele care se puneau, unele regulamente ºi instrucþiuni erau trim-ise, în proiect, pentru verificare ºi experimentare, la unitãþi, în procesul de instrucþie al trupelor, pe operioadã de cel puþin un an (douã cicluri de instrucþie).

Elaborarea regulamentelor, instrucþiunilor ºi a altor lucrãri, necesare pregãtirii trupelor, s-arealizat pe parcursul a trei etape.

În prima etapã (1970-1975) s-au editat regulamentele ºi, pe baza lor, instrucþiunile legatenemijlocit de instrucþia ºi misiunile unitãþilor (subunitãþilor) de chimie militarã, astfel:

- C-1 Regulamentul de luptã al trupelor chimice, partea I (pluton, grupã, echipaj) intrat în vigoareprin O.G. nr.12 din 10.04.1972;

- C-2 Regulamentul de luptã al trupelor chimice, partea a II-a (batalion, companie) intrat învigoare prin O.G. nr.13 din 10.04.1972.

MEMORIALISTICÃ




instrucþiuni necesare instrucþiei subunitãþilor chimice, astfel:- C-3 Regulamentul de luptã al trupelor chimice, partea a III-a (asigurarea chimicã ºi între-

buinþarea trupelor chimice în operaþie - luptã), intrat în vigoare prin O.G. nr.28 din 20.07.1976.Regulamentul a fost elaborat, în proiect, de un colectiv de ofiþeri, condus de gl.mr.dr. Mihai

Chiþac, format din col. Ioan Mateescu - ºeful de stat major, col. Ion Duþã - ºeful secþiei operaþii, col.Nicolae Tãban - ofiþer 1 în secþia operaþii, col. Dumitru Ghiþã - ofiþer 1 cu activitatea editorialã, col.ing.Gheorghe Andriþa - ºeful biroului dezvoltare.

Pe timpul experimentãrii proiectului de regulament, s-au fãcut propuneri de cãtre ofiþeri dinC.I.Tr.Ch., A.M., armate, mari unitãþi menite sã lãrgeascã problematica acestuia, sã se precizeze

mai bine unele prevederi, articole sau conþinutul docu-mentelor de luptã din cuprinsul proiectului lucrãrii.

Proiectul de regulament a fost definitivat, þinându-se seama ºi de aceste propuneri, în mãsura în care eleaveau darul de a îmbunãtãþi lucrarea, apoi analizat înComisia de Regulamente a C.T.Ch., Comisia Superioarãpentru Regulamente, fiind aprobat de ministrul apãrãriinaþionale, prin ordin general. Regulamentul cuprindea:definirea asigurãrii chimice ca formã de asigurare a acþiu-nilor operative (de luptã); misiunile ce reveneau trupelorchimice, precum ºi trupelor de celelalte arme, gãrzilor

patriotice ºi altor formaþiuni de apãrare; conþinutul documentelor de planificare, organizare ºi con-ducere a asigurãrii chimice; organizarea, realizarea ºi conducerea asigurãrii chimice a operaþiei(luptei), în diferite forme ºi situaþii, în raioane de dispunere (concentrare); asigurarea tehnicã ºi cumateriale chimice.

- C-25 Instrucþiuni privind cunoaºterea ºi folosirea materialelor chimice de instrucþie, intratã învigoare în anul 1979. În lucrare sunt descrise principalele materiale chimice de instrucþie existentela acea datã în înzestrare ºi folosite în procesul pregãtirii de luptã a trupelor de toate armele, reg-ulile de întrebuinþare, precum ºi mãsurile de prevenire a accidentelor pe timpul lucrului cu aces-tea în poligoanele de specialitate, la aplicaþii ºi exerciþii tactice.

În etapa a III-a, desfãºuratã pe parcursul anilor '80, s-au elaborat unele lucrãri, astfel:- A.N. 9 Regulamentul protecþiei împotriva armelor de nimicire în masã ºi mijloacelor incendiare,

intrat în vigoare prin ordin general al ministrului apãrãrii naþionale în 1988.Iniþial, proiectul de regulament a fost prevãzut în Planul editorial al Secþiei Regulamente din

Marele Stat Major. În anul 1985, a fost trimis C.T.Ch., cu ordinul de a fi elaborat ºi prezentatComisiei Superioare pentru Regulamente a Ministerului Apãrãrii Naþionale, în prima parte a anu-lui 1987. Lucrarea a fost elaboratã în C.T.Ch., trimisã, pentru studiu ºi propuneri, comanda-mentelor de armatã, marilor unitãþi, unor comandamente de armã, Academiei Militare ºiC.I.Tr.Ch.

Propunerile ºi observaþiile primite au fost analizate în ºedinþa Comisiei de Regulamente aC.T.Ch., la care au fost invitaþi ºi ofiþeri superiori din Secþia Regulamente a M.St.M., C.T.Ch.,C.T.Ge., A.1, A.4 SI A.M. Deºi, regulamentul a fost elaborat, susþinut pentru aprobare la eºaloanelesuperioare, tipãrit ºi difuzat la trupe prin grija C.T.Ch., M.St.M. a aprobat ca "simbol de recunoaºtere- A.N."(Apãrarea Naþionalã), fiind destinat, în principal, comandanþilor de mari unitãþi (unitãþi) detoate armele, în vederea organizãrii protecþiei trupelor, prin documentele operative (de luptã)elaborate de statul major de arme întrunite (arme).

- C-9 metodica instrucþiei de specialitate a subunitãþilor chimice, intratã în vigoare în anul 1986.În încheiere, autorul acestui material menþioneazã cã nu a reuºit sã cuprindã toate lucrãrile

editate în cei 20 de ani, la care a luat parte, nici sã nominalizeze toþi ofiþerii, care, într-un fel saualtul, ºi-au adus contribuþia la apariþia regulamentelor ºi instrucþiunilor ºi a altor lucrãri presti-gioase pentru vremea respectivã.

MEMORIALISTICÃ


A 55-a aniversarA 55-a aniversare a Te a Trrupelor Chimice -upelor Chimice - în fo to ofi þeri din C.T în fot o ofi þeri din C.T .Ch..Ch.



brailoveanom, buzoianom, flocianom", dar ºi "dlagopoltem" sau "gradu ot Dlagopole".Folosirea numelui tradus în cazul Câmpulungului se datora rutinei, arãtând tocmai impor-

tanþa oraºului, între altele ºi reºedinþã domneascã.Deci în slavonã numele folosit este Dolgopol sau Dlagopol, iar locuitorii devin

"dolgopolti"sau "ot Dolgpol". La 1521, Neacºu era "ot Dlagopole" (din Câmpulung). Numeleoraºului sau aºezãrilor omonime apare tradus ºi în germanã

(Langenau) datoritã unor cãlãtori sau cronicisticii sãseºti, apoi în maghiarã (Hosszumezö ), aceºtia traducând numele loca-litãþii cu prilejul prezentei aici a lui Sigismund deLuxemburg (1395).

În secolul XVI, oraºul Câmpulung a devenit cel maimare centru comercial al Þãrii Româneºti. În acelaºi timp cuafirmarea negustorimii câmpulungene, în Europa sedesfãºurau Renaºterea ºi Reforma, cu manifestãri ºi ecouri ºila noi. Pretutindeni în spaþiul Renaºterii ºi Reformei se treceala folosirea limbii materne în scris. Biblia a fost tradusã în

limba germanã în 1466, în limba italianã în 1471, a fost ela- boratã prima ediþie a Bibliei în limba maternã în Þãrile de Jos în 1477, în limba olandezã, în Spania, în limba castilianã în1485, în Franþa în 1487, iar la noi, PALIA DE LA ORÃªTIEapãrea în 1582 - datoritã lui ªerban Coresi, fiul vestituluiCoresi, diaconul.

Pe acest fond intern ºi extern, mai ales datoritã negus-torimii, s-a trecut ºi la noi la folosirea limbii române în scris.

Cea mai veche atestare documentarã a folosirii limbii române în scris, într-un text închegat, estedin 1521 ºi aparþine tocmai Câmpulungului, astfel oraºul nostru a devenit faimos în istoria cul-

turii, a literaturii. Însã, în introducere, în adresa protocolarã, numele oraºului apare, tot datoritãrutinei, în formularea încã consacratã - slavona, dar venise vremea spargerii obiºnuinþelor.

La numai cinci ani distanþã, într-un act de danie al lui Radu de la Afumaþi (1522-1529)cãtre fratele sãu Vintilã (viitorul domn Vintilã din Slatina - 1532-1535) act din 4 aprilie 1526 -gãsim cea mai veche folosire în limba românã a termenului "Câmpulung", cu variantelesale: câmpulungeanul, câmpulungeni.

DICÞIONARUL ELEMENTELOR ROMÂNEªTI DIN DOCUMENTELE SLAVO-ROMÂNE(1374-1609) editat de Academia Românã în 1981, menþioneazã prin expresia "jiteli goroda

Câmpulung" (locuitor al oraºului Câmpulung) sub aceastã datã - 4 aprilie 1526 - a documentuluimai sus amintit - prima dovadã privind folosirea acestui termen în limba maternã . Ulterior, într-un act

al lui Nicolae Alexandru (1352-1364), transcris de Gavril Movilã (1618-1620) la 13 noiembrie1618, termenul Câmpulung apare din nou în limba românã. În secolul XVII, oraºul era atât defaimos, încât pânã ºi în scrierea sasului Paul Benckner - privind o cãlãtorie din 1684, apare subnumele Kempulung. Dupã câteva secole de folosire fie în româneºte, fie în slavonã, în secolul XIX,numele oraºului în scrieri va deveni exclusiv în limba naþionalã.

Încheiem insistând asupra faptului cã termenul "Câmpulung" dovedeºte conºtiinþa roman-itãþii poporului român, similitudinea organizãrii social-economice (câmpulunguri) ºi conºtiinþaunitãþii sale; de asemenea, prezenþa acestui toponim, în sudul Dunãrii sau pânã în Germania, pevalea Dunãrii - aratã spaþiul larg al etnogenezei româneºti, ca ºi condiþiile acesteia. Prima menþiune a

termenului Câmpulung este din 1014, iar prima menþiune a acestui termen în scris în limba românã este din

1526. Unitatea economicã româneascã, largile schimburi de mãrfuri cu Transilvania, captând ºinegustorimea sãseascã, au determinat o "obsesie câmpulungeanã" a cronicisticii sãseºti, manifestatãinclusiv prin folosirea în scris a toponimului "Câmpulung" în limba românã.

TOPONOMASTICÃ


TTururnul Bãrãþieinul Bãrãþiei



o prezentare sui-generis a revistei noastre înnumãrul sãu din iulie-august anul trecut, soli-citându-ne colaborarea. Din câte cunoaºtem în acest moment, vom fi deosebit de onoraþi ca lansareaviitorului numãr al revistei GÂNDIREA MILITARÃROMÂNEASCÃ (pentru care am propus patru arti-cole) sã aibã loc la Câmpulung.

În al doilea rând, fiecare apariþie a revistei APÃRAREA NBC a fost semnalatã ca eveni-ment (pe paginã color) în ziarul central al armatei -OBSERVATORUL MILITAR -, iar ultimele numereau fost mediatizate, de asemenea favorabil, în cadrul emisiunii PRO PATRIA a postului naþional de tele-viziune ROMÂNIA 1.

REVISTA DE MEDICINÃ MILITARÃ, elabo-ratã sub coordonarea ºtiinþificã a domnului ge-neral

de brigadã, prof.univ.dr. ªerban MARINESCU, adedicat o paginã întreagã prezentãrii revistei noastre,

solicitându-ne colaborarea (am ºi propus un articol despre sprijinul medical NBC Colegiului ªtiinþific,care a fost deja acceptat) ºi schimbul reciproc dereviste. La fel, menþionez alte publicaþii de prestigiu,editate de: Academia de Poliþie "ALEXANDRUIOAN CUZA", Academia Forþelor Aeriene,ªcoala de Aplicaþie pentru Paraºutiºti,Comandamentul Protecþiei Civile.

În al treilea rând, comandantul ºcolii a primit felicitãri, verbal ºi în scris, din partea a numeroase personalitãþi militare de prim-rang din Statul Major

General, Statul Major al Forþelor Terestre, Ministerul

Administraþiei ºi Internelor, Comandamentul

Protecþiei Civile, Serviciul Român de Informaþii, insti-tuþii militare de învãþãmânt, comandamente de mari unitãþi, Poliþia de Frontierã, precum ºi din parteaunor oameni politici ºi personalitãþi din domeniul culturii de pe plan local ºi naþional.

Am onoarea sã menþionez aprecierile laadresa activitãþii ºcolii ºi a colectivului deredacþie fãcute de domnul general locotenent dr.Eugen BÃDÃLAN, cu prilejul vizitãrii ªcolii de

Aplicaþie pentru Apãrare NBC în 2003, autor al monumentalului TRATAT DE TACTICÃ, desprecare am scris în acest numãr ºi pe care, ca

pasionat cititor de istorie militarã, dar cu mo-deste cunoºtinþe de artã militarã, l-am gãsit, cel

puþin dintr-un unghi de vedere, drept o lucrare

enciclopedicã originalã, extrem de interesantã ºi valoroasã, recomandând-o ca prioritate de

studiu pentru fiecare ofiþer. Am menþionat doar câteva aprecieri, pe cele

mai … înalte. Lista continuã cu aprecierile pozi-tive, observaþiile, recomandãrile sau propunerilecolegilor de armã, adicã ale acelora cãrora revista li

se adreseazã în primul rând, cum e firesc. Revista APÃRAREA NBC este revista armei, nu doar a ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, care o editeazã.

Actualul meu statut mã face sã am sentimentul cã nu voi fi acuzat de obedienþã dacã în cele ce

urmeazã voi scrie despre câþiva colegi de armã, cadreîn activitate ºi cadre în rezervã sau în retragere. Îmi asum acest drept ºi pentru faptul cã împreunã cucomandantul ºcolii, de zece ani ne strãduim - ºi roa-

dele se vãd - sã salvãm (aþi citit bine!) ºi sã conservãm

patrimoniul cultural al armei, urmãrind ca aceastã acþiune sã nu constituie doar un scop în sine.

Fireºte, contribuþia mea priveºte doar un aspect ce þine de imagine, ºi anume revista APÃRAREANBC ajunsã la cel de-al ºaptelea numãr al sãu.

Privind cu respect cãtre colegii de breaslã - pro-

fesioniºti ai mass-mediei - din Trustul de Presã al Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi de la alte publi-caþii militare de prestigiu ca Gândirea militarã

româneascã, Revista forþelor terestre, Revistade medicinã militarã , precum ºi de la revistele ºcol-ilor de aplicaþie (între care, de ce sã n-o spunem,existã o competiþie neoficialã), este lesne de înþeles cã

frumoasa îndeletnicire în arta cuvântului scris presupune pasiune, exerciþiu, documentare, obiectivi-tate, rãspundere ºi, fãrã doar ºi poate, stãpânirealimbii române. Un cronicar de pe la începuturile

scrisului în limba noastrã veche ºi înþeleaptã a lãsat

peste veacuri un avertisment: "eu voi da samã de alemele câte scriu!". Dacã la acestea, care reprezintã acel

99% transpiraþie, se mai adaugã aparent insignifi-antul 1% - inspiraþia sau talentul, atunci reuºitaeste asiguratã. Iar cunoscuta butadã cã astãzi existã mai multe ziare decât ziariºti lasã sã se întrevadã cu

ironie cã e greu sã fii bun în universul publicistic contemporan.

Deºi n-am întreprins sondaje de opinie,considerãm cã am progresat de la un numãr laaltul al revistei, depunând toatã silinþa s-o facemmai interesantã ºi mai atractivã. Revista ajunge

POªTA REDACÞIEI




mai repede ºi mai direct la cei cãrora li se adreseazã decât regulamentele ºi instrucþiunile pe care leelaborãm într-o succesiune de etape, derulate de obi-cei anevoios, într-o perioadã cam lungã de timp, dacã e sã adãugãm procedurile de tipãrire, multiplicare ºi

difuzare la unitãþi. Avantajele comunicãrii publicis-tice sunt evidente ºi se cunosc.O primã observaþie (criticã) însuºitã - dupã cum

se vede din acest numãr - este aceea cã am înfiinþat unconsiliu editorial, având ca preºedinte pe coman-dantul ªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, iar camembri personalitãþi active ale armei (comandantul Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru ApãrareNBC ºi Ecologie, cadre universitare, ofiþeri NBC dinS.M.G. ºi S.M.F.T., comandanþii batalioanelor de

apãrare NBC ºi locþiitorii comandantului ºcolii deaplicaþie a armei).

Dintre cadrele de chimie militarã în rezervã ºi în retragere fac parte preºedintele Asociaþiei ,,CostinD. Neniþescu” ºi încã doi ofiþeri în rezervã.

Acest consiliu, ca organ de consultanþã ºi decizieeditorialã, are rolul de a analiza, dezbate ºi hotãrî în

problemele ce þin de tematica publicaþiei ºi de conþi-nutul ºtiinþific al articolelor.

O altã observaþie, care vizeazã de altfel preocu- parea noastrã încã de la apariþia primului numãr al revistei, se referã la formã. O formã interesantã,atractivã la un moment dat a revistei nu se poatemenþine la nesfârºit neschimba-tã. În permanenþã mai trebuie umblat pe ici, pe colo pentru a evitamonotonia ºi alunecarea în desuetudine, care conduc în final la diminuarea interesului cititorului.

Prezent la festivitateadepunerii jurãmântu-lui de cãtre militarii Batalionului de In-

strucþie al ªcolii de Aplicaþie pentru Apã-rare NBC, laînceputul acestei

primãveri, domnul general de brigadã Ion RIZEA a purtat

dupã înche-iereaactivitãþii o discuþie cu

personalul de conducere din instituþie, pe timpul cãreia a fãcut unele referiri la gestionarea resurselor umane, la sarcinile ºcolii de aplicaþie, la încadrareacu personal ºi operaþionalizarea structurilor deapãrare NBC, inclusiv la revista APÃRAREA NBC.

În opinia domniei sale, articolele ar trebui sã aibã un conþinut mai sintetic, mai la obiect, sã vizeze

esenþialul problemelor, conþinând informaþii de ac-

tualitate ºi interes pentru receptor.

Îmi permit un mic comentariu vizavi de aceastã

observaþie, care pentru mine este de mult o obsesie.Îl cunosc pe domnul general de mai bine de 30

de ani ºi nu-l pot suspecta de maliþiozitate.

Cam de aceeaºi generaþie, îl consider unul din

spiritele de elitã ale armei, un profesionist neîntrecut,

muncitor fãrã odihnã ºi zãbavã în susþinerea ºi pro-

movarea intereselor instituþiei militare în general ºi

ale armei în special. Foarte bun cunoscãtor al tainelor

profesiei, cãci a parcurs succesiv toate treptele ie-

rarhice - de la cea de comandant de subunitate, ofiþer

de stat major, comandant de batalion chimic, ºef de

armã de categorie de forþe ºi pânã la aceea de locþiitor

al ºefului de direcþie din S.M.G. -, nu-i fac un compli-

ment gratuit dacã spun cã este un maestru în arta

expunerii argumentelor, pornind de la detalii, sta-

bilind cu abilitate relaþii între elementele, procesele ºi

fenomenele analizate ºi ridicându-se prin construcþii

logice bazate pe realitate la concepte, concluzii ºi reg-

uli de conduitã într-un domeniu de interes. Nimic

mai convingãtor. Acest model cognitiv ºi comporta-

mental am încercat sã-l aplic ºi eu în activitatea de

instruire ºi învãþãmânt.

Revenind pe firul observaþiei (juste) a domnului

general, voi rãspunde cã aceasta va fi în atenþia con- siliului editorial. Este totodatã necesarã o colaborare

mai strânsã ºi mai activã cu structurile armei ºi cu

autorii din teritoriu ai articolelor propuse pentru

publicare. Cu toate cã revista se vrea una de speciali-

tate, dacã va semãna cu o culegere de lecþii, expuse

într-o manierã excesiv de descriptivã, de narativã ºi

stufoasã, aceasta nu va mai fi receptatã cu interes de

cititori. Pentru evitarea monotoniei de formã ºi de

conþinut, mai trebuie, de asemenea, lucrat la graficã ºi la fotografie.

POªTA REDACÞIEI




Au existat ºi opinii potrivit cãrora fiecare numãr al revistei ar trebui sã conþinã o anumitã tematicã, ori ca publicaþia sã abordeze avant la lettre o proble-maticã de tip eveniment, cu referire la activitãþi ca celedin rubrica Cronica interoperabilitãþii, adicã despre

participarea specialiºtilor NBC ºi structurilor armei laoperaþii întrunite multinaþionale.Sunt convins cã cititorii nu împãrtãºesc acest

punct de vedere ºi opteazã pentru o tematicã diversifi-catã, care sã cuprindã toate domeniile de responsabi-litate ale apãrãrii NBC. Un argument în plus, esteacela cã revista s-a stabilizat la o apariþie semestrialã,aºa cã nu se mai poate vorbi de prezentarea unor

fapte sau evenimente la zi. Atenþia noastrã va fi îndreptatã în continuare

asupra þinutei ºtiinþifice a materialelor publicate lacare pânã acum au vegheat comandantul ºcolii, col.dr.Nicolae POPESCU, care a asigurat coordonarea

ºtiinþificã a fiecãrui numãr, împreunã cu ºeful Secþiei Dezvoltare ºi Reglementãri, col. Graþian IONESCU,locþiitorul comandantului pentru învãþãmânt, lt.col.Ion BEREVOIANU ºi ºeful Secþiei Învãþãmânt,lt.col.ing. Marian POPA.

Un preþios ajutor l-am primit din partea colec-

tivului de cercetãtori ºtiinþifici din Centrul deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie,

personal a comandantului acestuia, col.dr.ing. IonSAVU, unul dintre cei mai fideli colaboratori ai revistei, prezent în fiecare numãr cu articole intere-

sante, remarcate în mediile în care a pãtruns publi-caþia noastrã.

Domnul col.prof.univ.dr. Ion MITULEÞU dela Universitatea Naþionalã de Apãrare a fost totdea-una receptiv la solicitãrile noastre, propu-nând arti-cole despre doctrina apãrãrii NBC ºi de artã militarã,cu un conþinut teoretico-meto-dologic valoros, de orealã utilitate în pregãtirea de comandament ºi stat major, în activitatea de învãþãmânt, precum ºi înaceea de reglementãri pe linie de armã. Îmi place sã afirm despre domnia sa cã este un prieten ºi un

susþinãtor activ al revistei, fãrã de care interesul pen-tru aceastã publicaþie ar avea vizibil de suferit.

În fine, au mai fost observaþii potrivit cãrora

ponderea articolelor cu tematicã istoricã ºi aniver-sativã ar imprima o anumitã tentã revistei, de obicei

asociatã ºi cu înclinaþiile ºi preocu-pãrile în domeniul istoriei militare ale comandantului ºcolii ºi redactoru-lui-ºef. Nu insist asupra acestui aspect, am explicat rostul demersurilor noastre legate de elaborareamonografiei chimiei militare. Suntem, cred, singura

armã care nu are o istorie … scrisã! Ne-am angajat la o treabã fãrã precedent, iar revista, dupã cum sevede din rubrica de Memorialisticã, contribuie într-o mãsurã apreciabilã la netezirea drumului pe caream purces în aceastã întreprindere.

Gãsesc cã este potrivit sã aduc acum mulþumiri respectuoase cadrelor în rezervã ºi în retragere dechimie militarã din Asociaþia ,,Costin

D.Neniþescu”, Bucureºti, despre care am aflat cã manifestã un viu interes pentru revistã ºi care au

felicitat cu diferite prilejuri colectivul de redacþie.Consider cã sufletul Asociaþiei cu un patronim curezonanþã istoricã pentru chimia militarã este dom-nul gl.bg.(r)ing. Dumitru PRUNACHE, cu care

personal, prin prezenþa domniei sale în ºcoalã ºi telefonic, am dese schimburi de opinii. De asemenea, ne-au scris ºi continuã sã ne scrie domnii colonei în rez-ervã: Dumitru BRÂNZEI, Dumitru GHIÞÃ,Eugeniu POPESCU, Nicu ªAPCÃ, Tiberiu

FILIP, Ioan CORNEA, Grigore POPESCU; s-au interesat de preocupãrile noastre - ºi suntem încurs de stabilire a unor contacte mai strânse - domnii colonei în rezervã sau în retragere NicolaeTÃBAN, Mihai STAN, Aurel MIHÃIESCU.

Este o obligaþie moralã, de conºtiinþã ca înain-tând sã privim din când în când în urmã, sã pãstrãm,

sã conservãm ºi sã îmbogãþim cu noi sensuri ceea cene-au lãsat mai de preþ înaintaºii, sã le urmãm exem-

plul de muncã, de demnitate ºi onoare, sã aºezãm cuchibzuinþã, la rândul nostru, o cãrãmidã la edificiul armei, configurându-i noua înfãþiºare cerutã de tim-

pul care nu mai are rãbdare, pentru a avea conºtiinþaîmpãcatã a lucrului bine fãcut ºi predat generaþiei care ne succede, cu îndemnul de a-l continua.

Este o încheiere de apoteozã, însã revista, salamuzealã a armei ºi monografia

sunt elemente care o susþin.

Re d a c t or -s e f Re d a c t or -s e f C o l .( r ) p r o f . M i h a i G r i g or e s c u C o l .( r ) p r o f . M i h a i G r i g or e s c u

POªTA REDACÞIEI


nbc magazine 7

Documents