Östermalmsgatan 36, 100 41 Stockholm

Tel: +46 (0)8 102858, email: viorel.predosanu@dce.gov.ro

AMBASADA ROMÂNIEI LA STOCKHOLM

BIROUL CONSILIERULUI ECONOMIC

ÎNDRUMAR DE AFACERI

SUEDIA 2019

BPCE Stockholm, septembrie 2019 2

Cuprins

1. Profil de ţară

2. Economia Suediei

2.1. Profil economic

2.2. Industria

2.2.1 Engineering / constructoare de masini

2.2.2 IT&C

2.2.3 Celuloza si hârtie

2.2.4 Biotehnologie

2.2.5 Industria metalurgica

2.3. Agricultura

2.4. Relatii Comerciale Externe

2.4.1 Uniunea Europeana 2.4.2 Comertul exterior al Suediei

2.5. Investitii

2.5.1 Domeniile-cheie pentru investitii 2.5.2 Politica de atragere a investitiilor straine directe

2.5.3 Stimulente speciale

2.5.4 Nivelul si ponderea ISD in Suedia

3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

3.1. Tipuri de companii

3.2. Infiintarea unei companii in Suedia

4. Sistemul de taxare şi de comerţ

4.1. Fiscalitate

4.1.1 Regim fiscal aplicat companiilor

4.1.2 Regim fiscal aplicat angajatilor

4.1.3 Taxe si impozite indirecte

BPCE Stockholm, septembrie 2019 3

4.2. Importul de Produse in Suedia

4.2.1 Taxa pe valoare adaugata - TVA 4.2.2 Alte taxari si taxe de import 4.2.3 Documente 4.2.4 CITES 4.2.5 Restrictii la import 4.2.6 Ambalaje si etichetare 4.2.7 Brevete 4.2.8 Drepturile de autor (Copyright) 4.2.9 Marci comerciale (Trade Marks)

5. Programe destinate mediului de afaceri

5.1. Activitatea de promovare a exportului și atragere de investiții străine in Suedia – scurta prezentare

5.2. Activitatea de promovare a exportului și atragere de investiții străine in Suedia - organizare și funcționare 5.2.1 “Business Sweden” 5.2.2 “Team Sweden” 5.2.3 Strategia de export a Suediei 5.2.4 Servicii de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii 5.2.5 Servicii orientate spre companiile exportatoare 5.2.5 Corporația Suedeză de Credite pentru Export – SEK

6. Relaţiile economice româno-suedeze

6.1. Evoluția schimburilor comerciale româno-suedeze

6.2. Structura schimburilor de mărfuri

6.3. Investițiile suedeze directe în România

7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Suedia

8. Instituţii şi organizaţii economice în Suedia – date de contact

9. Evenimente economice importante organizate în Suedia

BPCE Stockholm, septembrie 2019 4

10. Alte informaţii utile

10.1. STRUCTURA PIETEI SUEDEZE

10.1.1 Organizatiile suedeze de comert Federatia Suedeza de Comert (The Swedish Federation of

Trade)

Camerele de Comert

Asociatia Suedeza a Agentilor

Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert (The Swedish

Research Institute of Trade)

10.1.2 Canale de distributie 10.1.3 Comertul cu amanuntul 10.1.4 Preturi 10.1.5 Infrastructura (transporturi si expeditii international) 10.1.6 Comunicatiile

10.2. CULTURA DE AFACERI

10.2.1 Filozofia de afaceri a importatorilor suedezi; Punctualitatea 10.2.2 Structura companiilor suedeze 10.2.3 Etica in afaceri 10.2.4 Comertul si protectia mediului 10.2.5 Comunicarea in marketing si promovarea vânzarilor; Publicitatea 10.2.6 Târguri si expozitii 10.2.7 Redactarea unei oferte

10.3. Alte date de interes

10.3.1 Reglementari privind intrarea in Suedia 10.3.2 Orele de program si concediile 10.3.3 Accesul in Suedia 10.3.4 Calatoriile in interiorul Suediei

11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în Suedia

– date de contact

BPCE Stockholm, septembrie 2019 5

1 Profil de țarǎ - SUEDIA

Informatiile prezentate in aceasta lucrare sunt destinate companiilor românesti interesate in initierea de afaceri pe piata suedeza.

Ghidul descrie regulile si legislatia privitoare la exportul in Suedia, ca tara membra a UE, precum si practicile comerciale uzitate in comunitatea de afaceri din aceasta tara.

PROFIL

Cu o piață internă relativ mica, dar cu un grad deosebit de inalt de industrializare si specializare, Suedia are o economie foarte deschisă, oarecum dependenta de importuri, ceea ce o face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o multitudine de oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe termen lung.

Suedia in cifre:

• populatie –10,2 milioane (2% din UE)

• suprafata - 450.000 km2 (16% din UE) – a treia tara ca marime din Europa de vest

• suprafata impadurita - 240.000 km2 (53% din total)

• suprafata agricola - 36.000 km2 (8% din total)

Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc diversitatea.

Nivelul importurilor in Suedia este deosebit de ridicat, ajungând pâna la 100% din consum in cazul produselor textile, al cafelei si ceaiului, cât si al televizoarelor.

Principala destinatie a importurilor de părți, componente, subansable de masini si echipamente este industria. In cazul industriilor orientate spre export, mai mult de jumatate din valoarea productiei o reprezinta importurile. Atât consumatorii, cât si managerii pentru achizitii sunt orientati spre import.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 6

Suedia beneficiaza de retele de telecomunicatii foarte moderne si o forta de munca foarte bine pregatita si competenta.

Suedia are acces nu numai la piata interna si pietele scandinave, foarte prospere, dar si la cea mai mare piata de liber-schimb din lume - Uniunea Europeana - cu 28 de tari si 500 de milioane de consumatori.

Consumatorii si activitatile economice din tarile nordice sunt in mare parte legate de viata economica a Suediei. Tara este adesea vazuta ca un lider in adoptarea noilor tehnologii si stabilirea noilor tendinte de consum, ceea ce explica numarul ridicat al companiilor care folosesc Suedia ca o piata-test.

Principalele caracteristici ale pietei si comportamentului de consum, suedeze, se prezinta astfel:

• venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel mondial, ocupand locul 10 in lume conform statisticilor Bancii Mondiale; PIB/cap de locuitor a fost de aprox. 45.700 euro in 2018;

• Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul fiscal este, in general, progresiv, taxele reprezentând 45% din venit;

• consumatorii suedezi utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut, pentru cheltuieli antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii (vezi tabelul privind Distributia cheltuielilor aferente consumului); cheltuielile totale pentru consumul gospodariilor suedeze au crescut continuu (ex: cu 4,8% in 2018, fata de anul anterior);

• 17% din populatie locuieste in case cu un singur locatar; oamenii se casatoresc foarte târziu, rata divorturilor este foarte ridicata, iar oamenii in vârsta tind sa locuiasca singuri;

• populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 51% din populatie detinând o diploma de bacalaureat, si aprox. 22% o diploma universitara.

Distributia cheltuielilor aferente consumului in 2018

Distributia pe grupe de produse % in total consum

% 2017/2016

Alimente si bauturi non-alcoolice 12,3 1,6%

Tutun si bauturi alcoolice 3,7 0,1%

Imbracaminte si incaltaminte 5,0 0,3%

Gospodarie (chirii, impozite, electricitate si incalzire)

25,5 1,8%

Mobila, electrocasnice si bunuri cu folosinta indelungata

5,1 1,8%

Servicii de sanatate 2,8 4,7%

Transport 12,6 0,7%

Comunicatii 3,4 1,9%

Cultura si recreere 11,5 2,7%

Educatie 0,2 2,1%

Servicii hoteliere/ restaurante 6,4 1,3%

Alte bunuri si servicii 11,5 1,6%

Sursa: Statistics Sweden, GDP Quarterly.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 7

INFORMATII GENERALE

Guvern Alianta de centru-stânga (coalitie de guvernamânt formata din Partidul Social Democrat și Partidul Verzilor, fără a deține o majoritate în Parlament);

Constitutie

Monarhie constitutionala; Parlament unicameral (349 membri) pluri-partit; Rege: Carl XVI Gustav (si-a inceput domnia in 1973), cu rol reprezentativ si ceremonial

Populatie 10,2 mil. locuitori (neoficial, 20% din populatie are origini straine)

Densitate 23 locuitori/km2

Suprafata: 450.000 km2

Pozitionare geografica In nordul Europei, ocupa partea estica a Peninsulei Scandive

Capitala Stockholm (1,7 mil. locuitori – inclusiv suburbiile)

Principalele orase Göteborg (810.000 locuitori); Malmö (530.000 locuitori)

Clima

Blânda, asemanatoare mai mult cu cea temperata; intre nordul si sudul Suedieise inregistreaza diferente mari de temperatura: Stockholm – ianuarie: -30C, iulie: 180C; Malmö – ianuarie: 00C, iulie: 170C; Kiruna (cel mai nordic oras) – ianuarie: -160C, iulie: 130C

Limba Oficiala – suedeza; in afaceri se utilizeaza limba engleza

Educatie 51% din populatie are diploma de liceu

Moneda Coroana suedeza (SEK)

Curs de schimb mediu 1 Euro = 10,70 SEK (cu variatii intre 10,6-10,8 SEK in anul 2019) 1 dolar = 9,5 SEK (cu variatii intre 9,4-9,7 SEK in 2019)

Ora Central European Time Zone –GMT+1; in perioada martie – octombrie – GMT+2

Program de lucru Luni – vineri: 8.00/ 9.00 – 17.00 (pauza de prânz de la 12.00-13.00)

Orarul bancilor Luni – joi: 10.00 – 16.00 (variaza de la sediu la sediu, in functie de zile)

Sarbatori publice* (* in ziua care precede sarbatorile publice, programul de lucru se incheie la ora pânzului)

Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie Boboteaza – 6 ianurie Paste – de joi pâna luni, inclusiv Walpurgii – 30 aprilie Ziua internationala a muncii – 1 mai Ziua nationala – 6 iunie Ajunul Midsummer – ultima vineri a lunii iunie Craciun – 24,25,26 decembrie Ajunul Anului Nou – 31 decembrie

BPCE Stockholm, septembrie 2019 8

2 Economia SUEDIEI

2.1. Profil economic

Suedia este în prezent printre natiunile cele mai bogate si mai avansate tehnologic din lume, insa nu a fost intotdeauna astfel; Suedia a fost o societate saraca, în mare parte agrara, inainte de a se transforma intr-un centru al industriei grele, în secolele XIX-XX. Acum, tara are o influenta ridicata asupra mediului global de afaceri, iar companii de origine suedeza, cum ar fi IKEA, H&M, Ericsson, Electrolux sau Volvo, sunt printre cele mai cunoscute pe plan international.

Suedia ocupa în mod constant locurile de varf in clasamentele internationale de competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie: „Taxele sunt mari, dar strazile sunt curate”.

Principalele tinte ale politicilor economice urmarite de guvernele social-democrate care au guvernat Suedia dupa 1930 au fost: mentinerea unui nivel scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor.

Dezvoltarea economiei suedeze s-a bazat pe resursele bogate de minereu de fier, lemn si pe energia hidro-electrica. Principalele sectoare industriale sunt: silvicultura, telecomunicatiile, industria auto si farmaceutica. Astazi, Suedia este una dintre cele mai bogate10 tari din lume raportat la PIB pe cap de locuitor, un statut sustinut de nivelul ridicat de educatie si de forta de muncă inalt calificata, de comunicatiile interne si externe excelente si de una dintre cele mai înalte rate de acces la internet.

Industria prelucratoare detine o pozitie importanta datorita existentei materiei prime, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector. Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au pierdut in timp din importanta, la nivelul anului 2018 mai putin de 2% din totalul fortei de munca activând in aceste domenii.

Urmare politicii economice a guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul anilor ’90, au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in prezent, una dintre cele mai puternice economii la nivelmondial, axata pe dezvoltarea de tehnologii, precum IT&C (16% dintre companiile suedeze activeaza in acest sector, care ocupa 3,9% din totalul angajatilor).

Desi, la inceputul secolului XX, Suedia era considerata drept o tara europeana saraca, in prezent, ea are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca educate/instruite si extrem de disciplinate.

Dupa criza economica de la inceputul anilor ‘90, urmare procesului de reforma adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si

BPCE Stockholm, septembrie 2019 9

alcelei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT.

Industria suedeza este, in principal, o industrie de “asamblare”, dependenta de importurile de materii prime si componente.

Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia pastrându-se, in special, serviciile conexe productiei de bunuri (C&D, proiectare, design, etc).

Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 74% din forta de munca activând in companii apartinând acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile “creative” (design, muzica, moda), acestea asigurand Suediei o sursa buna de venituri din exporturi.

Contributia diverselor sectoare economice la formarea PIB (2018):

- serviciile publice si private: 75,09% ;

- industrie: 23,41%;

- agricultura: 1,5%.

In Suedia erau inregistrate, in 2018, 1.153.479 companii; din acestea, 97% sunt

mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10; 2,1% din companii au intre 10 si

20 de angajati, si numai 1,9% au mai mult de 20 de angajati.

In cursul anilor ’70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile suedeze s-au dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare, care au prezenta internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat este din afara Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza.

Servicii publice si private

59,6%

Agricultura, silvicultura, piscicultura

21,1%

Comert12%

Industrie5,3%

Altele 1,9%

Distributia companiilor in Suedia, in functie de domeniul de activitate

BPCE Stockholm, septembrie 2019 10

2.2. Industria

2.2.1 Engineering / constructoare de masini

Aceasta ramura industriala s-a dezvoltat in ritmul cel mai rapid, volumul productiei bunurilor din aceasta categorie crescând de peste 4 ori in ultimii 20 de ani. In 1900, masinile si echipamentele aveau o pondere de numai 9% din totalul productiei industriale, in 1945 circa 23%, iar in 1997 circa 47%. Firmele din aceasta ramura, cu peste 1000 de angajati, reprezinta circa 1,5% din totalul companiilor din sector si angajeaza 48% din totalul fortei de munca. Companiile din acesta industrie sunt concentrate la Stockholm, Goteborg si Malmo.

Outsourcing-ul / externalizarea reprezinta unul din femonele dinamice la nivelul companiilor mari din domeniu, in general 30% din productie fiind destinata procesarii ulterioare.

Suedia are unul din cele mai competitive sectoare la nivel mondial, iar acest lucru a putut fi atins prin investirea unor sume mari in C&D (4,3% din PIB a avut aceasta destinatie in 2016).

Productia de echipamente electrice reprezinta 14,6% din totalul productiei sectorului, iar 70% din productie se exporta. Cele mai importante categorii de produse sunt: sisteme de telefonie, generatoare electrice, echipamente pentru transmisie si echipamente electrice pentru industrie – inclusiv automatizari, electronica militara si spatiala, aparatura electrica pentru uzul casnic.

Industria auto produce automobile, camioane si autobuze, dar si o gama foarte variata de parti si accesorii. Are o pondere importanta in sectorul constructiilor de masini, reprezentand aproximativ 13%. Importanta industriei este totusi mai mare decât o arata cifrele, pentru ca toate companiile din domeniu au un numar foarte mare de furnizori sau subfurnizori care apartin si altor domenii (atât productie industriala, cât si servicii). Aceasta industrie este dominata in prezent de Volvo Trucks si Volvo Cars, Scania si SAAB Automobile. De altfel, productia de automobile apartine in totalitate unor investitori straini (Geely). Toate companiile din domeniu folosesc pe scara larga outsorcing-ul / externalizarea, având un numar foarte mare de furnizori de componente atât in Suedia, cât si in afara tarii.

Industria aviatica este, de asemenea, bine reprezentata. Dezvoltata initial pentru nevoile interne, ea a devenit internationala in cursul anilor ’90. Productia in domeniu este impartita intre Volvo (motoare), SAAB (structura aparatelor de zbor) si companiile principale din domeniul telecomunicatiilor – in special Ericsson.

Cele mai mari companii in domeniul engineering, al constructiilor de masini, sunt: Volvo, Ericsson, Scania, Sandvik, SKF, Atlas Copco, Autoliv, ABB Suedia, Saab Automobile. Aceste companii exporta mai mult de 85% din productia pe care o realizeaza in Suedia.

De altfel, exportul de produse apartinând acestei industrii reprezinta aproximativ 56% din exportul total al Suediei.

2.2.2 IT&C

BPCE Stockholm, septembrie 2019 11

Dezvoltarea acestui sector a inceput intr-un ritm alert in partea a doua a anilor ’90, Suedia ajungând rapid in plutonul fruntas la nivel mondial in domeniul tehnologiilor de vârf, loc pe care il pastreaza si in prezent, chiar daca, dupa criza de la inceputul anilor 2000, industria suedeza de IT&C creste intr-un ritm mult mai scazut decât la inceputuri. De altfel, Suedia detinea in 2003 locul de cea mai avansata tara la nivel mondial in materie de IT (Information Society Index – IDC/World Times). Studiile OCDE demonstreaza ca Suedia ocupa primul loc la nivel mondial in ceea ce priveste economia digitala - utilizarea internetului, e-commerce si utilizarea la nivelul corporatiilor a tehnologiilor IT&C. 74% din populatia Suediei cu vârste intre 16-74 de ani foloseste computerul, iar 83% internetul, 58% au propria adresa de e-mail si 6% propriul web-site (sursa: SCB).

Cresterea in sectorul IT a fost de 10% anual in a doua parte a anilor ’90 si de numai 3% in perioada de dupa 2000.

Suedia are aproximativ 32.000 companii in domeniul IT care au cca. 167.000 de angajati. Aproximativ 1.500 de companii produc interactivemedia, multimedia si servicii internet, potrivit unor studii realizate de Royal Institute of Technology din Stockholm.

Prezenta unor companii de renume, cum ar fi Ericsson, TeliaSonera, Volvo Information Technology, IBM, Siemens, Oracle, fac din Suedia una dintre naţiunile cele mai avansate în domeniul IT&C. În ultimii ani, produse cum ar fi Skype şi Spotify au demonstrat lumii intregi succesele continuitatii spiritului suedez inovatorşi intreprinzator in domeniul IT.

Principalii investitori internationali in domeniu sunt China, Japonia, Coreea si Germania.

2.2.3 Celuloza si hârtie

Suedia este una din cele mai mari puteri la nivel mondial in aceasta industrie (al patrulea exportator de celuloza si hârtie si al doilea exportator de lemn de esenta moale).

Este a doua tara din Europa in acest domeniu (dupa Finlanda) si se bucura de un avantaj competitiv greu de atins. Productia industriala in domeniul celulozei este extrem de concentrata, cele mai mari 6 fabrici detinând 60% din capacitatea de productie. Productia anuala atinge 11,4 milioane tone.

In domeniul hârtiei, situatia este asemanatoare: 12 companii detin 65% din productie. Productia anuala este de 11,5 milioane tone.

De remarcat este continua diversificare a producatorilor suedezi, dar si tendinta lor de a acoperi anumite nise ale domeniului.

Cele mai mari companii suedeze din sector sunt: SCA, Stora Enso, Holmen, Sodra Skogsagarna, Sveaskog.

2.2.4 Biotehnologie

Cresterea importantei biotehnologiei si a sectorului farmaceutic la nivel mondial a fost in avantajul Suediei, permitându-i sa atinga niveluri mari de crestere in aceste domenii.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 12

In prezent exista 700 de companii activând in acest domeniu, care angajeaza peste 40.000 persoane. Succesul a fost asigurat de o bogata traditie in domeniul cercetarii, consolidarea sectorului farmaceutic, activitati antreprenoriale intense si aport de capital strain (de altfel, 70% din industrie apartine unor investitori straini). Cele mai insemnate centre in domeniul cercetarii sunt Uppsala, Goteborg si Lund.

Cele mai importante companii din domeniu sunt: AstraZeneca (cu aprox. 25% in totalul angajatilor in acest sector), Swedish Orphan Biovitrum, Gambro, GE Healthcare, Pfizer, Fresenius Kabi (medicamente, biotehnologie si echipamente medicale). 2.2.5 Industria metalurgica

Aceasta este ramura industriala traditionala, Suedia fiind pe primul loc in Europa la exportul de produse metalurgice, in ultimii 20 de ani. Exploatarea minereurilor de fier este dominata de compania suedeza LKAB in proportie de 90%, principala lor destinatie fiind siderurgia germana. Exportul de minereu de fier a inceput sa scada in anii 70, dar Suedia se afla inca in topul primilor 10 exportatori mondiali. Producatorii suedezi de otel si-au concentrat atentia catre otelurile speciale.

2.3. Agricultura

In ultimii 100 de ani, Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura. Principalele produse agro-alimentare oferite de acesta ramura economica sunt lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului.

Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele agro-alimentare de origine suedeza, in general, observându-se o tendinta a producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor “produs de origine suedeza”. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice decât cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere consumatorilor.

Productia agricola suedeza acopera in proportie de aproape 100% nivelul consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse.

2.4. Relatii Comerciale Externe

Economia Suediei poate fi caracterizata ca fiind de dimensiuni mici dar deosebit de deschisa. Este puternic dependenta de schimburile internationale, comertul exterior contribuind in ultimii ani cu peste 50% la realizarea PIB. Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic internationalizate, având o mare parte din capacitatile lor de productie in strainatate, in special in tarile membre ale UE. In

BPCE Stockholm, septembrie 2019 13

ciuda numarului mic de locuitori, contributia Suediei la comertul international este destul de mare.

Cu numai 0,2% din populatia totala a globului, aceasta tara acopera 2% din comertul mondial.

2.4.1 Uniunea Europeana La 1 ianuarie 1995 Suedia a devenit membra a Uniunii Europene cu toate drepturile si obligatiile privind politica comerciala comuna de comert exterior si de realizare a pietei unice (Common Commercial Policy - CCP). Aceasta inseamna ca intreg comertul sau exterior, cu bunuri si servicii, inclusiv incheierea de acorduri comerciale cu alte state, se supune legislatiei comunitare. In relatiile din cadrul OMC, Uniunea Europeana trateaza problematica comerciala in numele tuturor statelor membre.

Politica comerciala a Uniunii Europene este in unele cazuri restrictiva in relatiile cu statele terte; aceste restrictii se refera in primul rând la importul in Uniune a produselor agricole, dar si la masurile de protectie comerciala anti-dumping, in cazul in care se constata practici de sub-facturare. Embargourile comerciale impuse de ONU sunt respectate cu stictete.

In primavara anului 1998, Uniunea Europeana a decis formarea Uniunii Monetare Europene - UME, la care au aderat 11 din cele 15 state membre, incepând cu 1 ianuarie 1999. Ulterior a aderat la UME si Grecia.

În 2003, suedezii au ales în urma unui referendum sa nu adere la Euro. Suedia şi-a revenit din criza financiară si recesiunea recentă mai rapid si mai puternic decât multe alte tări industrializate, analiştii remarcând finantele publice sănătoase şi moneda nationala puternica.

2.4.2 Comertul exterior al Suediei

În 2018 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 140 mld euro, în timp ce importurile s-au situat la un nivel 143 mld euro, cu un deficit de 3 miliarde euro, al treilea consecutiv după șase ani de excedente.

În anul 2018, comparativ cu anul anterior, exporturile suedeze au sporit cu 10%, în timp ce importurile au fost mai mari cu 12%.

Se remarca, de asemenea, faptul ca în comerțul cu țările UE, Suedia continuă să înregistreze un deficit semnificativ, acesta fiind în anul 2018 de 17,4 mld euro, în creștere față de 2017.

Exporturile totale ale Suediei pe relația cu statele membre UE au fost în anul 2018 de 83,2 mld euro, 59,42% din total, în timp ce importurile au fost de 100,6 mld euro, 68,38% din total.

Primele zece produse din nomenclatorul de export al Suediei sunt: petrol rafinat (6,2%), aparate de telefonie (5,2%), medicamente (4,4%), autovehicule (3,6%) şi

BPCE Stockholm, septembrie 2019 14

piese, părţi auto (3,3%), hârtie caolin (2%), lemn (1,9%), minereu de fier (1,9%), camioane marfă (1,7%) şi motoare cu combustie (1,4%).

Cele mai importante 10 destinaţii ale exportului suedez sunt: Germania (9,9%), Marea Britanie (6,7%), Danemarca (6,7%), Norvegia (6,6%), SUA (6,3%), Finlanda (6%), Olanda (4,9%), Belgia-Luxemburg (4,9%), Franţa (4,6%) şi Italia (3,3%). Din analiza structurii pe destinaţii a exporturilor Suediei se remarcă faptul că România, reprezintă 0,20% din totalul exporturilor suedeze, faţă de 2,44% cât deţine Polonia, 0,66% Estonia, 0,59% Republica Cehă şi 0,38% Ungaria.

Primele 10 produse din nomenclatorul de import al Suediei sunt: petrol brut (7,9%), autovehicule (4,8%), petrol rafinat (4%), piese şi părţi auto (3,4%), aparate de telefonie (2,4%), calculatoare (2,3%), medicamente ambalate (1,9%), circuite integrate (1,8%), echipamente audio-video (1,7%) şi nitrogen heterocidic (1,1%). Cele mai importante surse de provenienţă a importurilor suedeze sunt: Germania (18,2%), Danemarca (9,56%), Norvegia (9,14%), Olanda (6,2%), Marea Britanie (5,9%), Finlanda (5,75%), Franţa (5,18%), Rusia (4,47%), Belgia-Luxemburg (3,98%) şi China (3,48%). În totalul importurilor Suediei se remarcă faptul că România reprezintă cca 0,30%, faţă de ţări precum Polonia cu 3,37%, Republica Cehă 1,31%, Ungaria 0,70%, Estonia 0,68%, Lituania 0,58%, Letonia 0,52% şi Slovacia 0,40%. Cele mai mari 20 de companii suedeze, în conformitate cu cifra de afaceri înregistrată în 2017 sunt:

Volvo si Volvo Personvagnar, Ericsson, Vattenfall, Skanska, Hennes&Mauritz, Electrolux, Preem, TeliaSonera, Sandvik, ICA, Atlas Copco, Nordea, Svenska Cellulosa, Aktiebolaget, Scania, Securitas, Nordstjernan, SKF, ABB Norden Holding şi Sony Mobile.

Firmele care au realizat cel mai mare export în anul 2017 au fost:

Ericsson (13 mld euro), Volvo Personvagner (11 mld euro), Volvo AB (9 mld euro), Preem (6 mld euro), Astra Zeneca (5 mld euro), SSAB (3,8 mld euro), Sandvik (3 mld euro), LKAB (2,5 mld euro), Tetra Pak (1,6 mld euro), SAAB (1,4 mld euro), ST 1 Energy (1,2 mld euro), Sodra Skogsagarna (1,1 mld euro), SCA (1,1 mld euro), Siemens Ind. Turbomacinery (1,1 mld euro), Pharmacia Holding (1 mld euro), BilllerudKorsnas (0,9 mld euro), Husqvarna (0,9 mld euro).

2.5. Investiții

2.5.1 Domeniile-cheie pentru investitii Suedia este cunoscută ca una din naţiunile cele mai industrializate, care acordă o importanţă deosebită globalizării şi inovării. Descoperirile tehnologice au făcut fiecare sector industrial un domeniu sigur pentru investitori.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 15

Unele dintre sectoarele industriale cu cea mai rapidă creştere a atragerii investitiilor sunt: productia de automobile, tehnologiile ”curate” (cleantech) si ştiinţele vieţii (life sciences), IT&C. Suedia are, de asemenea, un potenţial ridicat pentru investiţii în mediu, energie şi constructiile „verzi”, urmare a interesului guvernului suedez pentru creşterea eficienţei energetice şi a resurselor alternative de energie.

Sectoarele care atrag cele mai multe investitii straine sunt: chimie si industria medicamentelor (19%), servicii financiar-bancare si de asigurari (10%), masini si echipamente (10%), serviciile de alimentare cu energie si apa (9%), comertul de marfuri (9%).

2.5.2 Politica de atragere a investitiilor straine directe Guvernul suedez si-a reorientat politica de investiţii în anul 1993, cand a fost realizata tranzitia catre o politica mai deschisa si liberala, in ciuda restricţiilor complexe. De asemenea, reforme structurale si economice majore au fost efectuate în momentul in care Suedia a devenit membru al Uniunii Europene. Unele dintre acestea includ dereglementarea sectoarelor energetic şi de trafic aerian şi atragerea de investiţii străine în domeniul telecomunicaţiilor.

2.5.3 Stimulente speciale Avand in vedere importanta investitiilor straine si beneficiile pe care acestea le aduc la dezvoltarea economiei per ansamblu, guvernul suedez face tot posibilul pentru a incuraja investitiile straine in Suedia. Pentru aceasta, au fost luate o serie de masuri in trecut si este dispus să continue sa ia toate masurile necesare pentru a elimina problemele care ar putea împiedica afluxul de investitii straine. In anul 2003 au fost desfiintate impozitele pe castigurile de capital pentru a atrage mai multe investitii straine. De asemenea, Legea Societăţilor Comerciale intrata in vigoare in anul 2006 oferă investitorilor straini o putere de decizie sporita asupra afacerilor lor. Pe langa acestea, Suedia are unul dintre cele mai scazute nivele ale taxei corporative din Uniunea Europeană.

In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; este liber transferul in strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de investitii, royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de companii.

O filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii, precum dividende, dobânzi, etc pot fi transferate liber in strainatate.

O firma suedeza cu capital strain poate primi credite de la compania mama sau de la orice alte institutii financiar-bancare straine.

2.5.4 Nivelul si ponderea ISD in Suedia Investiţiile străine totale în Suedia se ridică la valoarea de 397 miliarde euro, iar investiţiile suedeze în exterior sunt de circa 418 miliarde euro, Suedia fiind deci un investitor net în exterior.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 16

Prin faptul ca Suedia si-a creat o imagine de pionier in adoptarea tehnologiilor de vârf, cu o populatie educata, destul de diversificata din punct de vedere etnic si foarte receptiva, Suedia este vazuta de multe companii internationale ca o piata-test pentru noile produse.

In 2018 existau in Suedia 15.917 companii straine, avand un total de peste700 mii angajati (1/4 din totalul angajatilor suedezi din sectorul privat).

Ponderea, pe tari de provenienta, intotalul ISD in Suedia:

- investitiile din tările UE-28 sunt in crestere, de la aprox. 60% în 2000 la aprox. 72% în 2018;

- investitiile provenite din Statele Unite ale Americii sunt in scadere, de la aprox. 23% la aprox. 7%;

- investitiile din celelalte tari nordice sunt in crestere, reprezentand 20%.

Cele mai importante investitii provin din: Olanda (454 mld. SEK), Luxemburg (357 mld. SEK), Marea Britanie (301 mld. SEK), Finlanda (230 mld. SEK), Danemarca (173 mld. SEK), SUA (158 mld. SEK), Norvegia (129 mld. SEK), Germania (125 mld. SEK), Belgia (114 mld. SEK).

BPCE Stockholm, septembrie 2019 17

3 Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

3.1. Tipuri de companii

In vederea efectuării de activităti economice, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societăti comerciale, intr-una din următoarele forme:

• societăti cu actionar unic;

• societăti cu răspundere limitată;

• sucursale (filiale) ale unei companii străine;

• societăti in comandita simplă sau pe actiuni;

• societăti cooperative (asociatii de afaceri).

Capitalul social minim necesar unei societăti este 50.000 SEK, in cazul societătilor private si de 500.000 SEK in cazul celor publice.

In general, investitorii straini infiinteaza in Suedia companii cu raspundere limitata sau filiale ale companiei mama. O filiala a unei companii internationale, conform legislatiei suedeze, este tratata ca o companie suedeza. Acelasi regim juridic se aplica atât companiilor ai caror actionari sunt straini, cât si celor cu actionari suedezi.

3.2. Infiintarea unei companii in Suedia

Toate formele de întreprinderi, companii de afaceri, cu excepția comercianților unici, trebuie să fie înregistrate la Oficiul de înregistrare a Societăților Suedeze (Bolagsverket) înainte de începerea activitătii. In cazul unui comerciant unic, acesta poate alege să se înregistreze doar pentru impozitare la Agenția Fiscală Suedeză (Skatteverket).

Ghidurile prezentate in continuare contin informatii de urmat pas cu pas, utile pentru a initia diverse activitati, astfel:

• în calitate de comerciant unic (independent) (sole trader / self-employed) trebuie să vă înregistrați afacerea la Agenția Fiscală suedeză. Puteți, dar nu este obligatoriu, să vă înregistrați la Oficiul de Inregistrare a Companiilor Suedeze, in cazul in care doriți să vă protejați numele companiei.

• o societate cu răspundere limitată (limited company) poate fi înfiintată de una sau mai multe persoane, fizice sau juridice. Când vreti sa înfiintați o companie limitată, trebuie să aveți cel puțin 50.000 SEK în capitalul social. Trebuie să vă înregistrați afacerea la Oficiul de Inregistrare a Companiilor Suedeze și la Agenția Suedeză pentru Impozite.

• o societate cooperativa / parteneriat comercial (trading partnership) este o alta alternativă de afaceri, atunci cand cel puțin două persoane fizice sau entități juridice doresc să înceapă o afacere împreună. In acest caz, de asemenea, compania trebuie înregistrata la Oficiul de Inregistrare a Societăților suedeze și la Agenția Fiscala Suedeză, pentru impozite.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 18

Societatea și industria suedeză sunt recunoscute ca fiind internaționale și orientate spre tehnologie.

Suedia nu are reglementări care discriminează investitorii străini, iar acționarii pot locui în orice țară.

Companiile străine care doresc să înființeze o întreprindere în Suedia, de obicei, aleg una din cele două structuri principale de afaceri:

- Subsidiary / Filiala - o societate cu răspundere limitată (Aktiebolag)

- Branch / Sucursala (Filial)

Cei mai mulți investitori străini care au înființat o afacere în Suedia au optat pentru o societate cu răspundere limitată privata.

Legislația suedeză acceptǎ de multǎ vreme crearea de societăți cu răspundere limitată cu un singur proprietar (filiale deținute integral).

O societate privată cu răspundere limitată este o entitate juridică încorporată în Suedia. Capitalul social minim este de 50 000 SEK.

O sucursală nu este încorporată în Suedia, ci este un birou separat, parte a unei societăți străine - organizat pentru a desfășura afaceri în Suedia.

Ambele, atât societatea privată cu răspundere limitată, cât și sucursala trebuie să fie înmatriculate la Biroul de Inregistrare al Societăților Suedeze (Bolagsverket) și la Agenția Fiscală Suedeză (Skatteverket).

Societatea cu răspundere limitată trebuie să numească un Consiliu de Administrație și, dacă este publicǎ, un Director Executiv. Iar sucursala trebuie să aibă un Director Executiv. Se aplică norme specifice privind reședința Directorului Executiv și a Consiliului de Administrație.

Societățile și sucursalele cu răspundere limitată trebuie să respecte reglementările suedeze în materie de contabilitate și, în funcție de anumite criterii, să numească un auditor. O societate cu răspundere limitată trebuie să depună rapoarte anuale (inclusiv conturi) la Bolagsverket. O sucursală trebuie să-și țină conturi separate de cele ale companiei străine. Conturile anuale ale societății străine și ale sucursalei trebuie depuse separat în funcție de o serie de factori. În scopuri fiscale, o societate cu răspundere limitată și o sucursală sunt tratate în mod similar, dar ele pot avea implicații fiscale diferite în funcție de structura grupului companiei. Astfel, societățile cu răspundere limitată pot obține scutirea de impozit pe profit prin dividende intragrede. O structură de ramură poate oferi beneficii fiscale pentru o perioadă de tranziție atunci când lansează o afacere. Acest lucru se datorează faptului că deficitele pot fi deductibile fiscal pentru societatea bazata in strainatae, iar sucursala acesteia nu este o entitate juridică în sine. Acest avantaj nu exista pentru o filiala, care este considerată o entitate juridică suedeză, indiferent de proprietar.

Termenul "birou de reprezentare" (representative office) este uneori menționat ca o forma alternativa de afaceri. Cu toate acestea, un "birou de reprezentare” (representative office) nu este recunoscut ca entitate juridică conform legislatiei suedeze.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 19

Unele companii au nevoie de licențe

Este important să se stabilească dacă o licență este necesară pentru a desfășura activitatea companiei, deși trebuie remarcat că este destul de neobișnuit ca pentru o afacere sa se solicite licență în Suedia. Solicitǎrile de licență sunt reglementate, in general, prin legislatie. Autoritatea polițienească, Primaria și Consiliul administrativ regional (Länsstyrelsen) sunt cei implicați în activitatea de eliberare de licențe.

Băncile străine și alte instituții financiare cu filiale și sucursale din Suedia sunt autorizate/înregistrate la Autoritatea Suedeză de Supraveghere Financiară (Finansinspektionen).

CONTACTE UTILE - Agentii guvernamentale:

Oficiul de Inregistrare a Companiilor Suedeze (Bolagsverket) Tel: + 46 771 670 670 Website: www.bolagsverket.se Acesta este agentia guvernamentala care inregistreaza noi companii, precum si schimbari in companii, primește raporturi contabile anuale, etc.

Agenția Fiscală Suedeză (Skatteverket) Tel: 0771 567 567 (din Suedia); + 46 8 564 851 60 (din străinătate) Website: www.skatteverket.se Aceasta este agenția guvernamentală pentru impozitare și înregistrarea națională a rezidenților.

Prin colaborarea mai multor agenții guvernamentale s-a creat websiteul www.verksamt.se, unde se regasesc informatii si documente necesare pentru infiintarea si desfsurarea de afaceri în Suedia.

PE SCURT pentru infiintarea unei companii in Suedia:

- sistemul este relativ simplu

- societatea cu răspundere limitată este forma cea mai utilizată

- nu este necesar un partener suedez pentru a începe o afacere

BPCE Stockholm, septembrie 2019 20

4 Sistemul de taxare şi de comerţ

4.1. Fiscalitate

4.1.1 Regim fiscal aplicat companiilor

Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 22%, acesta putându-se diminua, având în vedere că firmele au opțiunea de a obține reducere de taxe pentru 25% din profitul obținut.

Determinarea venitului impozabil se face in baza bilantului anual, contul de profit si pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele contabile in conformitate cu GAAP (principiile contabile general acceptate). De altfel, legislatia interna privind taxarea urmareste indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor curente/activelor circulante (current assets).

Dividendele si câstigurile din capital rezultate in urma vânzarii de actiuni sunt exceptate de la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a introdus “participation exemption rules” in ceea ce priveste dividendele si câstigurile din capital aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de afaceri. 4.1.2 Regim fiscal aplicat angajatilor

Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (de la 32% la 57% in functie de nivelul venitului).

Se pot deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca depasesc 9000 SEK; de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de 1000 SEK, daca se prezinta dovezile necesare.

Impozitul aplicat pentru dividende, câstiguri de capital si veniturilor din proprietati imobiliare este de 30%. 4.1.3 Taxe si impozite indirecte

Taxa pe valoare adaugata (TVA) este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este redusa la 12% sau 9% (in special produse agro-alimentare si tiparituri, servicii hoteliere). Alte taxe se percep pentru benzina, alcool, tutun, energie, loterie, jocuri de noroc si vehicule cu motor.

4.2. Importul de produse in Suedia

Din momentul aderarii la Uniunea Europeana au devenit operationale si aplicabile toate regulile si reglementarile UE in materie de import, tariful de import al UE din tari din afara Uniunii fiind aplicabil si in Suedia.

Odata cu aderarea României la UE, produsele românesti pot fi importate liber in Suedia, fara nici un fel de restrictii. 4.2.1 Taxa pe valoare adaugata – TVA

Bunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata (TVA). Nivelul general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare si diversi aditivi pentru industria alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte

BPCE Stockholm, septembrie 2019 21

materiale cu caracter documentar si informativ TVA este 9%. Pentru medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza luându-se ca baza valorea in vama (CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in cazul in care acestea exista (suprataxe de import, accize etc). 4.2.2 Alte taxari si taxe de import

O taxa anti-dumping poate fi pereceputa in cazul in care unele produse sunt importate la preturi mai mici decât pretul lor normal. Aceasta taxa se plateste peste taxa vamala ordinara. Accizele sunt taxe aplicate unui anumit gen de produse importate din afara UE si se aplica la alcool, tigari si tutun, energie si unii combustibili. Alte taxe de import pot fi percepute pentru controlul calitatii produselor, pentru unele plante sau produse proaspete destinate consumului local. Aceste taxe pot fi mult mai ridicate decât cota TVA.

Datorita necesitatii de a creste competitivitatea prin pret, se practica pe scara extinsa vânzarea de la importator direct catre retailer, evitându-se vânzatorii en-gross. 4.2.3 Documente

Inainte de livrarea marfurilor in Suedia, exportatorul trebuie sa verifice cu importatorul sau transportatorul marfii daca sunt necesare documente speciale de vamuire. Principalele documente ce trebuie puse la dispozitie de exportator in vederea vamuirii sunt factura comerciala si conosamentul sau alt document de transport. Potrivit regulilor suedeze de vamuire, factura comerciala trebuie sa cuprinda urmatoarele date:

* numele si adresa exportatorului (vânzatorului)

* numele si adresa importatorului (cumparatorului)

* numarul facturii si data intocmirii

* numarul si felul ambalajului (lazi, cartoane, containere)

* greutatea bruta, marcajul si numarul coletelor

* denumirea marfii si cantitatea, conform termenilor comerciali generali, precum si pretul fiecarui produs (unitar si total)

* rabaturi de pret si conditii de livrare si plata.

In factura comerciala se va mentiona greutatea neta si valuta de facturare. Documentele de transport se recomanda a fi intocmite in limba engleza. Conosamentul (B/L) sau scrisoarea de transport aerian (AWB) sunt suficiente. Documentele de transport intocmite „la ordin” (to order) sunt acceptate.

Certificatul de origine este esential in cazul importurilor la care sunt aplicate taxe vamale preferentiale.

Alte documente pot fi necesare in cazul unor importuri de marfuri speciale. Licentele de import sunt necesare in cazul unor produse agricole.

Livrarile de animale vii si plante in vegetatie trebuie insotite de certificate sanitar-veterinare sau fito-sanitare.

Transporturile de produse alimentare trebuie directionate catre autoritatea suedeza de frontiera insarcinata cu controlul importurilor acestui gen de marfuri,

BPCE Stockholm, septembrie 2019 22

in baza unei cereri formulate anterior livrarii. Produsele alimentare de origine animala (carne, peste, lapte etc) sunt acceptate numai daca provin din tari agreate de UE si de ”Swedish Board of Agriculture”. Carnea, inclusiv cea de pasare, este obligatoriu supusa controlului privind infestarea cu „salmonella”. Toate produsele alimentare destinate vânzarii cu amanuntul trebuie inscriptionate in limba suedeza. Importurile unor produse alimentare continând o serie de aditivi interzisi sunt prohibite. O serie de produse alimentare de origine ne-animala pot fi importate cu aprobarea ”National Food Administration Office of Sweden”; acestea sunt: alunele de pamânt, nucile braziliene, smochinele, cacao, nuca de cocos, cele continând soya si apa direct de la sursa. 4.2.4 CITES

Diverse specii de fauna si flora, pe cale de disparitie, precizate de ”Washington Convention” (CITES) nu pot fi importate fara existenta unei aprobari de export din tara de origine si respectiv a unui permis de import eliberat de ”Swedish Board of Agriculture”. Unele produse care intra in aceasta categorie sunt pantofii si curelele din piele de crocodil de Nil.

4.2.5 Restrictii la import

Sunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse:

- mercurul si orice produse continând mercur (de ex. termometre);

- produse continând PCB si PCT (de ex. ulei de transformator);

- produse continând CFC si HCFC (de ex. spuma de cauciuc);

- produse care au suprafata tratata cu cadmiu sau continând cadmiu.

Un numar limitat de produse, precum arme, explozivi, droguri, otravuri, pot fi importate pe baza de licenta sau aprobari speciale; de asemenea, unele produse metalurgice importate din afara UE, ca de exemplu din Norvegia, Elvetia, Islanda.

4.2.6 Ambalaje si etichetare

In Suedia, ca de altfel in marea majoritate a tarilor europene, ambalajul face parte integranta din produs. Ambalajul contribuie la facilitarea transportului si manipularii, oferind siguranta produsului. Functia de baza a ambalajului este aceea de a facilita distributia, protejând continutul si permitând o manipulare rationala a marfurilor. De asemenea, ambalajul trebuie sa corespunda conditiilor de depozitare si sa ofere informatiile minime necesare privind continutul. O mare parte a marfurilor importate in Suedia se livreaza ambalate pe paleti si/sau in containere.

Reguli de etichetare care trebuie respectate:

• bunurile de consum trebuie etichetate in limba suedeza;

• eticheta si marcarea produsului trebuie sa descrie fidel continutul ambalajului;

• daca este cazul, greutatea si alte masuri trebuie exprimate in sistemul metric;

BPCE Stockholm, septembrie 2019 23

• daca este cazul, trebuie incluse informatii privind utilizarea produsului;

• eticheta produselor agro-alimentare trebuie sa indice tara de origine.

4.2.7 Brevete

Tratatul International de Cooperare pentru Brevete (The Patent Cooperation Treaty - PCT) ofera posibilitatea protectiei brevetului unei inventii intr-un numar mare de tari prin simpla completare a unei cereri. In Suedia, institutia specializata, membra a PCT, este „Swedish Patent and Registration Office” (PRV).

Conventia Europeana pentru Brevete (The European Patent Convention-EPC) este un acord de protejare a brevetelor incheiat intre circa 20 de tari vest-europene. Conform acestui Acord, cererile de inregistrare a unor brevete se trimit la „European Patent Office” (EPO), organizatie multinationala cu sediul la Munchen. Cererile de inregistrare a brevetelor sunt examinate de aceasta institutie, acceptarea lor oferind protectia necesara pe teritoriul tuturor statelor membre EPC, inclusiv in Suedia.

4.2.8 Drepturile de autor (Copyright)

Suedia este semnatara a unor diferite conventii multilaterale pentru protectia drepturilor de autor, inclusiv a Conventiei de la Berna din 1971 si a Conventiei de la Roma din 1961. Legislatia suedeza privind drepturile de autor protejeaza programele de computer si bazele de date. 4.2.9 Marci comerciale (Trade Marks)

Marca comerciala este un simbol de identificare utilizat pentru a distinge produsele/serviciile oferite de un comerciant de cele similare oferite de alt comerciant.

Protocolul de la Madrid este un Acord privind inregistrarea internationala a marcilor de comercializare. Acordul a intrat in vigoare la 1 decembrie 1995, limba de lucru fiind engleza. Acesta ofera cetatenilor statelor membre posibilitatea protectiei internationale a marcilor comerciale prin trimiterea unei cereri la Biroul International al WIPO (World Intellectual Property Organization) din Geneva (in cazul României, prin Oficiul National Român pentru Inventii si Marci). Cererea va avea la baza inregistrarea nationala prealabila a marcii si va specifica tarile in care aceasta urmeaza a fi protejata; fiecare tara specificata in cerere are la dispozitie circa 12-18 luni pentru acceptare sau respingere.

Reglementarile privind marcarea cu sigla comerciala EC pentru produsele comercializate in UE au intrat in vigoare in 1993. Oficiul pentru inregistrarea cererilor de marcare cu sigla EC se afla in localitatea Alicante, in Spania. Cererile de acceptare a marcarii produselor cu sigla EC se transmit prin Oficiul National de Patente si Marci direct la Alicante.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 24

5 Programe destinate mediului de afaceri

5.1. Activitatea de promovare a exportului și atragere de investiții străine in Suedia – scurta prezentare

In Suedia nu mai exista programe naționale de susținere a exporturilor, prin finanțarea unei părți a cheltuielilor agenților economici care participă la misiuni economice sau la târguri internationale. Acest mecanism a existat în perioada de după integrarea în UE, insa s-a renunțat la el după anul 2000.

În fiecare an, cu ocazia dezbaterii bugetului de stat, guvernul prezintă în parlament 2-3 propuneri de programe de susținere a exporturilor (de regulă misiuni economice care însoțesc vizite politice la nivel înalt) și 3-4 proiecte prioritare de atragere de investiții. După aprobarea de către legislativ, guvernul stabilește modul concret de organizare și finanțare a acestora.

Ministerul Afacerilor Externe (prin Ministrul pentru Afaceri Europene și Comerț), precum și ambasadele suedeze din exterior pot furniza servicii de sprijin companiilor naționale interesate să exporte produse și servicii de interes pentru Suedia, pe piețe cu capacitate de absorbție. Există astfel ambasade suedeze care au un buget destinat acțiunilor de promovare comercială, mai ales pe piețele emergente, precum și posibilitatea ca misiunile diplomatice care nu dispun de un astfel de buget să solicite, cu o fundamentare solidă, fonduri de la MAE pentru proiecte specifice de promovare a exporturilor.

În cadrul MAE suedez, există un Secretariat special, pe lângă Departamentul de Comerț Exterior, care se ocupă cu programarea acțiunilor de promovare comercială, cu promovarea unor mari proiecte de export și investiții, cu implicarea activă a furnizorilor suedezi în achiziții publice în exterior sau pe lângă organismele internationale care organizează licitații publice.

În anumite condiții, stabilite de comun acord de guvern și de mediul de afaceri, există și posibilitatea sprijinirii participării unor companii mici și mijlocii la pavilioanele naționale organizate la diverse targuri internationale și la misiuni economice specializate, pe domenii de interes deosebit și pe piețe cu mare potential de absorbție. În acest moment sectorul care se dorește a fi promovat printr-un astfel de mecanism este cel al produselor alimentare.

În mod normal participarea unei companii suedeze la un târg international sau la o misiune economică se face cu suportarea integarală a costurilor, inclusiv în ceea ce privește plata serviciilor de specialitate oferite de “Business Sweden” cu aceste ocazii.

5.2. Activitatea de promovare a exportului și atragere de investiții străine in Suedia - organizare și funcționare

5.2.1 Activitatea de promovare a exportului și de atragere de investiții este realizată de către Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul căruia funcţionează şi

BPCE Stockholm, septembrie 2019 25

cabinetul Ministrului pentru Afaceri Europene și Comerț, împreuna cu misiunile diplomatice externe şi cu instituţia specializată “Afaceri Suedia” (“Business Sweden”), creată în ianuarie 2013, ca formă de parteneriat public-privat, în care sunt reprezentaţi atât statul suedez, cât şi sectorul privat, patronatele, prin Asociaţia pentru Comerţ Exterior a Suediei.

Business Sweden are 52 de birouri de promovare în exterior, având ca obiectiv să asigure o legătură cât mai directă şi eficientă între producători şi pieţele externe, precum şi între importatori şi furnizorii externi, stimulând expansiunea externă a întreprinderilor mici si mijlocii şi promovând imaginea Suediei ca partener de afaceri atractiv, credibil, inovativ şi competitiv.

Sprijinul oferit companiilor naţionale de către Business Sweden constă din servicii plătite de către firmele care solicită ajutor, pe linie de consultanţă, studii de piaţă si oportunitate, organizare de evenimente (târguri, misiuni economice, forumuri de afaceri şi investiţii) şi campanii cu ţinte precise de promovare de produse şi servicii la export, sau de atragere de investiţii.

Business Sweden acordă și asistență gratuită firmelor mici și mijlocii, care nu au experienta operațiunilor de comerț international, dar doresc să devină exportatoare, existând inclusiv posibilitatea sprijinirii partricipării la pavilioanele naționale organizate la diverse targuri internationale și la misiuni economice specializate.

Business Sweden are birouri în toate regiunile Suediei, experții și specialiștii săi fiind implicați în organizare de seminarii și cursuri de pregătire și în acordarea de asistență companiilor care se arată interesate de prezența pe piețele externe și de atragerea de investiții stăine.

5.2.2 În anul 2015, după instalarea guvernului de centru-stânga, Suedia a înființat o nouă structură inter-guvernamentală, Team Sweden, menită să asigure o mai bună coordonare a eforturilor sectorului public și ale celui privat și folosirea mai eficientă a fondurilor destinate încurajării și stimulării exporturilor.

Team Sweden a preluat atribuțiile de organizare și desfășurare efectivă a acțiunilor externe de promovare comercială, fie ele vizite la nivel de premier sau miniştri, cu componentă economică, fie misiuni economice și târguri internaționale.

Obiectivul Team Sweden este să facă mai simplu, transparent şi clar accesul companiilor naționale la programele de promovare a exporturilor și să faciliteze, astfel, intrarea cât mai multor operatori economici, îndeosebi întreprinderi mici și mijlocii, în activități de export.

Team Sweden are în componență reprezentanți ai ministerelor ce au o legatură directă cu sectorul exportator de bunuri si servicii (Cabinetul primului ministru, Ministerul Întreprinderilor și Inovaţiei, Ministereul Afacerilor Europene și Comerțului, Ministerul Educației, al Dezvoltării, al Sănătății și al Mediului), precum și ai organismelor guvernamentale si neguvernamentale implicate în activitatea de promovare pe piețele externe: Business Sweden (agenția de promovare a comerțului și investițiilor, organizată în forma unui parteneriat public-privat), The Swedish Institute (agenție guvernamentală cu responsabilități pe linia diseminării în exterior de date și informații referitoare la Suedia, cu scopul

BPCE Stockholm, septembrie 2019 26

promovării intereselor suedeze în domenii precum cultura, educația și cercetarea), Vinnova (agenția națională pentru cercetare și inovare), National Growth Board (agenția suedeză pentru analiza politicilor de creștere economică), Almi (agenție de consultanță pentru afaceri și investiții în exterior), Visit Sweden (agenția de promovare a turismului în Suedia), EKN (agenția națională de asigurare împotriva riscurilor de neplată pentru companiile și băncile sudeze cu activitate în exterior), Swedish Export Credit Corporation (organism financiar care asigură finanțarea exporturilor, oferind credite atât exportatorilor suedezi, cât și clienților externi, pentru cumpărarea de produse suedeze) și National Board of Trade (agenție guvernamentală cu responsabilități pe linia politicilor comerciale, promovarea unui comerț liber bazat pe reglementări transparente și juste).

5.2.3 Guvernul suedez a lansat, în anul 2015 și o nouă strategie de export pentru promovarea căreia au fost alocate 85 milioane euro, până la sfârșitul anului 2019.

S-a plecat de la premiza că în contextul unei piețe interne relativ reduse, comerțul exterior și îndeosebi exportul trebuie să constituie motorul de antrenare a economiei suedeze și principala sursă de creare de noi locuri de muncă, astfel încât, executivul să-și îndeplinească obiectivul strategic stabilit la preluarea guvernării, ca în anul 2020, Suedia să aibă cel mai redus nivel al șomajului la nivelul UE. În 2015, în activitatea economică care avea ca obiectiv exportul, în Suedia, erau angajate peste 700 mii persoane, obiectivul fiind ca până în 2020 să se ajungă la nivelul de 900 mii lucrători.

Principalele direcții de acțiune ale Strategiei de export a Suediei sunt:

- O mai rapidă și eficientă expansiune a exporturilor suedeze pe piețele din Asia și din America de Nord și de Sud;

- Integrarea unui număr mai mare de întreprinderi mici și mijlocii în activitatea de export;

- Creșterea ponderii produselor cu un înalt grad de prelucrare și a serviciilor în totalul exportului suedez;

- Creșterea accelerată a exportului, atât în cifre absolute, cât și ca procent din PIB;

- Atragerea de investiții străine, de turiști și studenți din exterior;

- Combaterea tendințelor protecționiste și consolidarea condițiilor favorabile de comerț liber, prin implementarea acordurilor convenite în cadrul OMC și prin evoluția rapidă a negocierilor UE de liberalizare a comerțului cu SUA, Canada și importante state emergente.

Executivul de la Stockholm are în vedere adoptarea de măsuri care să faciliteze implementarea strategiei de export, cu accent pe:

-reconfirmarea și consolidarea rolului Team Sweden;

-sporirea prezenței Suediei pe piețele emergente;

BPCE Stockholm, septembrie 2019 27

-crearea de centre regionale de export care să ofere servicii de consultanță și asistență exportatorilor suedezi, îndeosebi în zone mai puțin cunoscute până acum;

-realizarea unui portal unic care să concentreze ansamblul informației digitale necesare pentru activități de export;

-acordarea de credite și granturi pentru exportatori;

-participarea la licitații internaționale și la mari proiecte de achiziții și investiții;

-trecerea de la forme de ajutor economic pentru dezvoltare, la operațiuni de cooperare și investiții;

-o mai bună cooperare și schimb de informații cu instituțiile internaționale din domeniul comerțului;

-simplificarea operațiunilor de export-import;

-facilitarea comerțului electronic și a fluxului de date aferent acestuia;

-promovarea mobilității persoanelor spre Suedia și din Suedia;

-adoptarea celor mai avansate standarde internaționale;

-identificarea rapidă a barierelor din calea fluxurilor comerciale;

-implicarea mărită a companiilor sustenabile suedeze în comerțul internațional;

-sporirea atractivității Suediei pentru investitorii străini;

-stimularea companiilor naționale cu un pronunțat profil inovativ să se orienteze spre export;

-sprijinirea companiilor mici și mijlocii să intre în activitatea de comerț exterior;

-atragerea de turiști și studenți în Suedia, precum și a persoanelor cu un nivel ridicat de pregătire, în domenii de vârf și în cercetare;

-organizarea de evenimente cu caracter global (inclusiv sportive) pentru a crește vizibilitatea și credibilitatea Suediei;

-stabilirea de zboruri directe între Suedia și piețe emergente de interes major pentru exportatorii naționali.

5.2.4 Servicii oferite ca sprijin din partea statului pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) cu scopul integrării lor în activitatea de export:

- Sprijin pentru operațiunile de export: informații și răspunsuri la solicitări; recomandări bazice, generale pentru întreprinderile mici și mijlocii și date referitoare la evoluțiile piețelor tărilor sau regiunilor de interes.

- Programe pentru întreprinderile mici și mijlocii: crearea de birouri regionale la nivel national, unde experți în comerțul exterior să ofere sprijin, orientare, sfaturi întreprinderilor mici și mijlocii în vederea inițierii sau dezvoltării și diversificării de operațiuni de export.

- Ținte precise de promovare a exporturilor: pregătirea unor întreprinderi mici și mijlocii din domenii selectate în prealabil pentru a accesa piețe considerate prioritare, pe sectoare în care exportatorii suedezi sunt competitivi.

- Informații de bază pentru atragerea de investiții: informări și răspunsuri la solicitări, referitor la evoluția fluxurilor de investiții străine în Suedia și la nivel

BPCE Stockholm, septembrie 2019 28

global, în vederea inițierii unor proiecte care vizează atragerea de investiții străine.

- Proiecte concrete de atragere a investițiilor străine: promovarea în exterior a oportunităților de investiții în Suedia, pe domenii de activitate prioritare, furnizarea de informații și sprijinirea, în strânsă colaborare cu autoritățile locale din Suedia, a investitorilor străini în procesul de evaluare și decizie.

5.2.5 Servicii orientate spre companiile exportatoare:

- Servicii de consultanță: Business Sweden oferă servicii pentru companiile suedeze, în condiții de piață, pe baza unui contract comercial de prestare servicii.

5.2.6 Suedia acordă o atenție aparte și finanțării în condiții avantajoase a exporturilor de produse și service, acest obiectiv fiind îndeplinit de către Corporația Suedeză de Credite pentru Export – SEK.

Aceasta este o instituție înființată de statul suedez, în colaboorare cu mai multe bănci comerciale, în anul 1962, cu scopul de a oferi exportatorilor suedezi accesul la finanțare în condiții mai favorabile și a crește, astfel, competitivitatea acestora.

Începând cu anul 2003, SEK a intrat integral în proprietatea statului suedez.

SEK poate finanța atât exporturile companiilor suedeze, cât și importurile de către firme din exterior a unor produse și servicii realizate în Suedia.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 29

6 Relaţiile economice româno-suedeze

6.1. Evoluția schimburilor comerciale româno-suedeze

Evolutia schimburilor comerciale bilaterale, ȋn perioada 2008-2018, se prezintă astfel:

-milioane euro-

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total 636,46 496,35 557,08 686,28 675,14 773,62 843,18 874,62 922,76 971,93 1043,54

Export 201,9 246,08 291,99 355,76 390,99 452,33 465,73 500,33 541,33 547,24 586,49

Import 434,56 250,28 265,09 330,52 284,15 321,29 377,45 374,29 381,43 424,69 457,04

Sold -232,6 -4,2 26,9 25,24 106,84 131,04 88.28 126,04 159,9 122,55 129,45

La data de 31 decembrie 2018, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale a fost de 1043,54 mil. euro, record absolut în istoria schimburilor bilaterale și prima dată când acestea trec de pragul simbolic de un miliard euro.

Acest volum a marcat înregistrarea unui record istoric în relația bilaterală.

În 2018, exportul românesc a fost de 586,49 milioane euro, cu o creștere de 7,39% față de anul anterior. Este de remarcat faptul că exportul românesc, pe relația cu Suedia, a depășit pentru a patra oară consecutiv pragul simbolic de 500 milioane de euro.

Importul de produse suedeze a ajuns la nivelul de 457,04 milioane euro, ceea ce înseamnă un spor de 7,59% față de anul 2017.

Ca urmare a creșterii constante a exporturilor, se remarcă consolidarea trendului inițiat în 2010 de menținere a balanței comerciale pe un sold pozitiv, care în 2018 a fost de 129,45 milioane euro, cu 5,7% mai mare decât în 2017.

Datorită rezultatelor bune obținute în comerțul bilateral, Suedia s-a aflat, în 2018, printre cele 8 țări UE (locul 3) cu care România a înregistrat excedente comerciale, situându-se imediat după Marea Britanie, Franța.

Evoluțiile pozitive înregistrate de exportul românesc pe piața suedeză, în anul 2018, confirmă faptul că s-a reușit consolidarea unei baze solide, care nu mai depinde în proporție mare de factori conjuncturali, existând premize certe pentru depășirea, din nou, în anul 2019, a recordului absolut de 1 miliard euro, al schimburilor comerciale bilaterale obținut în 2018, cu exporturi românești de peste 600 milioane euro.

În 2019, primele 5 luni, comerțul bilateral a continuat trendul din ultimii ani, cu cifre foarte apropiate de cele înregistrate în 2018, cu un export românesc de 247,65 milioane euro, un import de 185,55 milioane euro, un volum total de 433,21 milioane euro și, foarte important, un sold pozitiv de 62,10 milioane euro,

BPCE Stockholm, septembrie 2019 30

cu 11% mai mare decât în perioada similară 2018. Suedia continuă să se numere printre statele din UE (opt la număr) cu care România are un comerț excedentar, aflându-se pe poziția a treia în această ierarhie, după Marea Britanie și Franța.

6.2. Structura schimburilor de mărfuri

Un alt element care face ca schimburile comerciale bilaterale să fie caracterizate de o eficiență ridicată este structura acestora. Exportul românesc este dominat de produse cu un nivel ridicat de prelucrare, deci o mai mare valoare adăugată, ceea ce garantează o eficiență ridicată pentru firmele exportatoare. Atât la export, cât și la import mărfurile din grupele mașini, aparate, echipamente și vehicule, aeronave și echipamente de transport, reprezintă peste 50% din total, ceea ce înseamnă că fie au asigurat un export de produse cu un grad superior de prelucrare, fie au fost destinate unor investiții productive, care generează locuri de muncă și contribuie direct la creșterea economică.

Se poate afirma că în 2018 structura schimburilor comerciale este asemănătoare cu cea a ultimilor ani, atât la import cât si la export, predominând produsele din industria construcţiilor de masini. Spre deosebire de exporturile românesti care au o tendinta de diversificare in ultimii ani, importurile din Suedia tind sa se concentreze in special pe echipamente si masini.

La 31 decembrie 2018, structura schimburilor pe grupe de mărfuri apare modificat faţă de anul precedent, dupa cum urmeaza:

Structura exportului:

• (16) Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 26,88%

• (17) Vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport – 20,76%

• (15) Metale comune si articole din acestea – 13,86%

• (20) Mobila si articole de mobilier –11,0%

• (11) Materiale textile si articole din acestea – 6,99%

• (9) Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si lucrari din pluta; lucrari din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele – 6,39 %

• (7) Materiale plastice si articole din material plastic; cauciuc si articole din cauciuc –3,73%

• (18) Instrumente si aparate optice – 2,27%

• (4) Produse alimentare – 2,7%

Structura importului:

• (16) Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 30,61%

• (17) Vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport – 19,81%

• (15) Metale comune si articole din acestea – 15,64%

• (10) Pasta din lemn, deseuri de hartie sau carton – 8,67%

• Produse ale industriei chimice si conexe – 4,47%

BPCE Stockholm, septembrie 2019 31

• (1) Animale vii si produse ale regnului animal – 4,4% (in majoritate peşte, crustacee, moluşte)

• (7) Materiale plastice si articole din material plastic; cauciuc si articole din cauciuc – 4,75%

• (2) Grasimi si uleiuri animale si vegetale –2,36%

• (11) Materiale textile si articole din acestea – 2,07%

Ca produse noi introduce pe piața suedeză în anul 2015 se pot menționa: vehicule și echipamente de cale ferată, jucării, jocuri și articole de divertisment, obiecte din piele, nichel și articole din nichel, uleiuri esențiale și produse de parfumerie, fructe comestibile.

6.3. Investițiile suedeze directe în România

Potrivit statisticii BNR, disponibilă la 31.12.2018, Suedia ocupa locul 18 în topul Investițiilor Străine Directe din România, stocul acestora ridicându-se la 591 milioane euro, cu o pondere în total ISD de 1,0%;

Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la 31.10.2018 Suedia se situa pe locul 20 în topul investitorilor străini din România, cu o valoare a capitalului social subscris de 267,51 milioane euro (0,59% din totalul investițiilor străine) în 1498 societăți comerciale cu participare suedeză la capitalul social (0,69% din totalul societatilor cu capital strain);

Principalele domenii în care au fost efectuate investiții suedeze sunt: industrie, energie, comerţul cu ridicata, transport și servicii profesionale;

Principalii investitori: Autoliv, Assa-Abloy, Alfa Laval, ABB, Atlas Copco, Ericsson, Electrolux, East Capital, H&M, IKEA, Kemira Kemi, Lindab, Volvo.

Cifrele privind nivelul investițiilor reflectă totuși într-o mică măsură realitatea, deoarece majoritatea companiilor importante din Suedia investesc în facilitățile de producție din România prin intermediul filialelor responsabile de activitățile lor din Europa Centrală și de Est (investițiile din România sunt controlate în special din Austria, Germania sau Polonia). De asemenea, unele multinaţionale suedeze, cum este IKEA, sunt înregistrate în Olanda.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 32

7 Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Suedia

În Suedia, majoritatea covârșitoare a târgurilor și expozițiilor internaționale, regionale sau naționale se realizează în cele trei mari aglomerări urbane: Stockholm, Göteborg și Malmö.

Mai jos se regăsec linkurile către organizatorii de tărguri și expoziții din cele trei orașe:

Stockholm: www.stockholmsmassan.se

Göteborg: www.svenskamassan.se

Malmö: www.malmomassan.se

BPCE Stockholm, septembrie 2019 33

8 Instituţii şi organizaţii economice în Suedia – date de contact

Contacte utile: 1. ORGANIZATII GUVERNAMENTALE: - Guvernul Suediei: www.regeringen.se - Ministerul Afacerilor Externe: www.ud.se 2. INFORMATII GENERALE: - Institutul Suedez: www.si.se - Administratia fiscala: www.skatteverket.se - Consiliul suedez pentru migratie: www.migrationsverket.se - Casa Nationala de Asigurari Sociale: www.forsakringskassan.se - Biroul central de statistica: www.scb.se - Registrul Comertului / Oficiul pentru patente si marci: www.prv.se - Bordul national pentru agricultura: www.jordbruksverket.se - Administratia nationala pentru alimentatie: www.slv.se - Administratia nationala a pescuitului: www.fiskeriverket.se - Bordul national de silvicultura: www.svo.se - Administratia aviatiei civile: www.lfv.se - Administratia nationala maritima: www.sjofartsverket.se - Agentia suedeza pentru protectia mediului: www.naturvardsverket.se - Pagini aurii: www.gulasidorna.se 3. ORGANIZATII DE AFACERI: - CCI (pentru publicare oferte de export): www.chambertrade.com - Asociatia camerelor de comert: www.cci.se - Federatia suedeza de comert: www.svenskhandel.se - Bordul National de Comert: www.kommers.se - Consiliul suedez de comert: www.swedishtrade.se - Federatia agentilor comerciali din Suedia: www.agenturforetagen.se - Federatia industriei suedeze: www.industriforbundet.se - Agentia de investitii in Suedia: www.investsweden.se - Confederatia intreprinderilor suedeze: www.svensktnaringsliv.se 4. BANCI - Nordea : www.nordea.com - S E B : www.seb.se - Handelsbanken: www.handelsbanken.se 5. ZIARE PRINCIPALE - Svenska Dagbladet: www.svd.se - Dagens Nyheter: www.dn.se - Dagens Industri: www.di.se - Sydsvenska Dagbladet: www.sydsvenskan.se (local Malmö) - Goteborgsposten: www.gp.se(local Göteborg)

BPCE Stockholm, septembrie 2019 34

9 Evenimente economice importante organizate în Suedia

În Suedia nu există evenimente cu profil economic de dimensiune regională sau globală, de tipul Forumului de la Davos, organizate periodic, care să atragă atenția și participarea mediilor de afaceri și investiții din UE și, în general, din lume.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 35

10 Alte informaţii utile

10.1. Structura pieței suedeze

Un potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte principale strâns legate, respectiv: cum poate penetra piata suedeza si cum se poate mentine pe aceasta piata.

Strategia privind aceste obiective trebuie construita inainte de efectuarea primelor exporturi, in scopul evitarii comiterii unor greseli costisitoare care pot intrerupe vânzarile sale pe aceasta piata. Exista mai multe optiuni deschise, fiecare presupunând o serie de consecinte particulare. Daca optiunea de a deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta constituind o solutie costisitoare, exista, in principiu, doua alternative principale: vânzarea directa catre un importator sau vânzarea printr-un agent. Este dificil sa se faca o recomandare privind alegerea optiunii privind cele doua alternative. Totul depinde de capacitatea exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si cât control doreste sa obtina si sa aiba pe piata produsului respectiv.

Succesul vânzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare dintre exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la activitatile de promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul de vânzari.

10.1.1 Organizatiile suedeze de comert

Potentialii exportatori in Suedia se pot adresa mai multor institutii in scopul obtinerii unor informatii de piata si contacte cu companii suedeze.

Federatia Suedeza de Comert (The Swedish Federation of Trade)

Federatia Suedeza de Comert (www.svenskhandel.se) este principala organizatie centrala a importatorilor, angrosistilor si detailistilor din Suedia. Cea mai mare parte a activitatii de import si comert interior este desfasurata de

peste 20000 de firme membre ale acestei organizatii. Din organizatie mai fac parte circa 60 de asociatii profesionale de ramura, orientate catre bunurile de larg consum si produsele industriale.

Camerele de Comert

Asociatia Camerelor de Comert suedeze (cu sediul central in Stockholm) este una dintre cele mai mari organizatii de afaceri din Suedia. Fondata în anul 1902, este constituita acum din 11.000 de companii membre, care provin din toate sectoarele economiei.

Camerele de comert furnizeaza, contra cost, informatiile cele mai importante cu privire la situatia pietei suedeze pentru

BPCE Stockholm, septembrie 2019 36

anumite produse. Potentialii exportatori sunt invitati sa publice ofertele lor pe website-ul www.chambertrade.com.

In Suedia exista 11 camere de comert (vezi harta):

1. Camera de comert a regiunii Norrbotten (Luleå) 2. Camera de comert a regiunii Västerbotten (Skellefteå, Umeå si Lycksele,

aprox. 300 de companii membre) 3. Camera de comert a Suediei Meridionale (Sundsvall, Örnsköldsvik si

Östersund) 4. Camera de comert a Suediei Centrale (Gävle si Falun) 5. Camera de comert a regiunii Värmland (Karlstad) 6. Camera de comert a regiunii Mälaren (Örebro si Västerås) 7. Camera de comert Stockholm (Stockholm si Uppsala) 8. Camera de comert a Suediei de Est (acopera regiunile Östergötland,

Södermanland si Gotland, cu sediul central in Norrköping) 9. Camera de comert si industrie a Suediei de Vest (Göteborg) 10. Camera de comert a regiunii Jönköping (Jönköping) 11. Camera de comert si industrie a Suediei de Sud (Malmö)

Asociatia Suedeza a Agentilor

Intreprinderilor mici si mijlocii, care doresc sa intre pe piata Suediei pentru prima data, li se recomanda sa utilizeze agenti comerciali. Circa 700 de agenti comerciali suedezi sunt membri ai Asociatiei Suedeze a Agentilor „The Federation of Commercial Agents of Sweden” (www.agenturforetagen.se); jumatate din acestia sunt implicati in afaceri cu produse textile. Ceilalti sunt implicati in comertul cu incaltaminte, produse electrice si electronice si agro-alimentare. 90% din totalul agentilor sunt firme mici cu pâna la 10 salariati. Ele actioneaza ca agenti comerciali si/sau distribuitori exclusivi in comertul exterior.

Asociatia editeaza o publicatie periodica (newsletter), impreuna cu un supliment, in care se pot publica anunturi privind oportunitati de afaceri, in scopul facilitarii realizarii de contacte cu agenti, importatori sau angrosisti suedezi. Aceste publicatii se distribuie catre toti membrii asociatiei.

Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert (The Swedish Research Institute of Trade)

Institutul (www.hui.se) poate furniza informatii de piata privind comertul en-gros si en-detail din Suedia. Natura informatiilor oferite acopera arii specifice (de exemplu: statistici privind piata incaltamintei, etc.; numarul companiilor prezente pe piata cu un anumit produs; numele celor mai mari companii prezente pe piata si cifra lor de afaceri, numarul de magazine de care dispun, etc.).

10.1.2 Canale de distributie

Sistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit deosebit de rafinate si se caracterizeaza in prezent printr-un nivel foarte ridicat al eficientei. Aproximativ doua treimi din totalul importurilor suedeze sunt realizate prin angrosisti-importatori. Bunurile de consum si materialele industriale (materiile prime) sunt de regula importate prin aceste canale. Cele mai importante centre de distributie sunt in Stockholm, Göteborg, Malmö si Helsingborg.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 37

Stockholm este capitala si centrul principal de afaceri din Suedia.

Göteborg este principala poarta maritima si unul din centrele industriale principale ale industriei auto si produselor petrochimice.

Malmö si Helsingborg sunt situate in sudul Suediei, in apropiere de Danemarca, fiind, de asemenea, porturi comerciale importante. In 2001 a fost dat in exploatare podul Malmö-Copenhaga, care leaga practic nordul Europei de vechiul continent.

Cu toate ca doua treimi din teritorilul suedez (situat in partea de nord) sunt foarte slab populate, si in aceasta zona exista activitate industriala, in special in domeniile exploatarii/prelucrarii lemnului, minerit, productia de energie hidro-electrica etc; cele mai importante centre populate din partea nordica a Suediei sunt Sundsvall, Skellefteå, Luleå si Umeå.

10.1.3 Comertul cu amanuntul

Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata bunurilor alimentare si de convenienta (58%) si piata bunurilor specializate (42%). Bunurile specializate cuprind trei domenii principale, respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produsele de agrement (29%).

Pe parcursul ultimilor decenii, unul dintre cele mai importante procese care a caracterizat comertul cu amanuntul a fost micsorarea ponderii consumului privat. Această tendinta este determinata în special de faptul ca datorita veniturilor in crestere, consumatorii isi permit sa cumpere diverse servicii.

In anii 2000, comertul cu amanuntul a fost marcat de doua tendinte puternice, si anume tehnologia informatiei si profesionalizarea. Tehnologia informatiei a avut o dezvoltare rapida datorita e-commerce-ului, care creste anual cu aproximativ 30%, precum si unui nou mod de abordare a clientilor. Câteva exemple de servicii si solutii noi oferite sunt cardurile de loialitate, serviciile bancare si o segmentare mai inteligenta a consumatorilor. Profesionalizarea constă într-o tendinta de a angaja mai multi oameni educati si de a investi mai multe resurse in recrutarea si dezvoltarea personalului.

Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari grupuri specializate: ICA Group, Konsum Cooperative (Coop) si D&D Dagligvaror AB (Ax Food, Hemköp, Willy’s). Oficiile lor de achizitii sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei. In plus, ele coopereaza cu peste 300 de companii mici si mijlocii care actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de produse sau pe grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu amanuntul a produselor alimentare in mâna unui grup restrâns de companii a condus la aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor cu producatorii (exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu un nou produs alimentar, in marea majoritate a cazurilor, poate avea sanse de reusita daca se negociaza cu un numar limitat de angrosisti.

Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in proportie de 90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si 20% din piata bunurilor specializate.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 38

Comercializarea en-gros si en-detail a bunurilor specializate difera sensibil de comertul cu produse alimentare. Piata acestor produse este caracterizata prin existenta unui numar mare de companii specializate pe tipuri de produse. In general, acestea sunt situate in jurul marilor orase, fiind organizate ca mari societati cu retele proprii de magazine, lanturi voluntare, precum si magazine individuale.

Tele-marketingul este relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi lansate prin posta sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingul direct este utilizat, de asemenea, in vânzarea cu amanuntul a cartilor si revistelor. Companiile specializate in livrari prin comanda ocupa un loc din ce in ce mai important in comercializarea cu amanuntul a bunurilor specializate.

Comercializarea cu amanuntul prin comenzi lansate prin internet este in crestere. Companiile implicate in acest tip de comert livreaza atât produse alimentare cât si bunuri specializate. De regula, marile companii de comert cu amanuntul au recurs si la introducerea sistemului de comercializare prin internet.

Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vânda produsele printr-unul din marii angrosisti, el trebuie sa insiste pentru identificarea unui angrosist mai mic, bine specializat in piata produsului respectiv. Este, de asemenea, posibil sa poata vinde loturi en-gros direct catre departamente si lanturi de magazine, cooperative de consum, companii mari de vânzari cu amanuntul sau grupuri voluntare de achizitii. Aceste alternative vizeaza marfurile ieftine.

10.1.4 Prețuri

Competitia libera de piata este principiul de baza al industriei si comertului suedez. Legile pietei determina nivelul preturilor, cu exceptia celor la locuinte si ferme agricole. Preturile sunt stabilite individual de catre companii. Potrivit legii concurentei (care corespunde reglementarilor in materie ale UE), nu este permisa practicarea preturilor de cartel. Toate bunurile si serviciile sunt purtatoare de TVA.

La stabilirea preturilor,companiile trebuie sa tina cont de trei factori de baza:

- costurile de productie;

- dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;

- preturile produselor similare.

Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de elemente esentiale determinante in efortul de patrundere pe piata suedeza, precum eventualul cost ridicat al transportului din tara de origine, taxele vamale si alte taxe specifice indigenizarii marfii, nivelul TVA, dar si de salariile ridicate, in cazul procesarii marfii sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul. Alti factori ce pot influenta pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de marketing si desigur, tipul produsului.

In cazul unei cooperari pe termen lung, devin naturale eforturile comune de marketing si distributie ale exportatorului si importatorului.

Este foarte important ca exportatorul sa cunoasca toate elementele privind competitivitatea produsului sau pe piata si in special nivelul preturilor practicate

BPCE Stockholm, septembrie 2019 39

de concurenta. Asociatia Camerelor de Comert suedeze elaboreaza studii privind piata unui anumit fel de produse.

10.1.5 Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)

Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista linii maritime cu legaturi rapide care leaga porturile suedeze de cele din Germania, Olanda, Marea Britanie; transporturile feroviare si rutiere, asistate de feriboturi, sunt de asemenea, foarte utilizate.

Liniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. Exista facilitati excelente de depozitare ce asigura conditii propice pentru produse agricole si orice alte marfuri, in conditii de umiditate si temperatura controlate, inclusiv depozite frigorifice (congelatoare). Distribuitorii interni dispun de retele eficiente si dotari ce asigura transportarea marfurilor in cel mai indepartat colt al tarii, in cel mai scurt timp.

Transportul de marfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv si eficient. Modalitatea de transport cea mai eficienta va fi stabilita impreuna de exportator si importator.

De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in conformitate cu regulile „Incoterms” elaborate de Camera Internationala de Comert de la Paris (ICC). Aceste reguli sunt international, unanim acceptate in comertul exterior, ele aratând si momentul transferului riscurilor si proprietatii de la exportator la importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI Paris, intr-o limba de circulatie internationala, dar poate fi cumparata, tradusa in limba româna, de la toate camerele de comert din România sau de la Centrul Român pentru Comert Exterior din cadrul Departamentului de Comert Exterior aflat in subordinea Guvernului României.

Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in asociatia denumita „Swedish International Freight Association”, institutie afiliata la FIATA (Federation of International Freight Forwarders). Fara responsabilitati ca transportator, casele de expeditii pot executa servicii de vamuire, manipulare si marketing, asigurari ale marfurilor transportate si intocmirea documentelor de transport, putând asista exportatorii si importatorii la incasarea pretului marfurilor livrate (in conditia de livrare CCD) si la depozitarea acestora, de cele mai multe ori in propriile depozite.

10.1.6 Comunicațiile

Sistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele mai performante din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii instruirii, atât in scoli cât si institutiile publice, in domeniul IT&C.

In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii, in prezent existând pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu cele mai multe posturi telefonice pe cap de locuitor.

Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua scandinava de telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din gospodariile suedeze au cel putin un telefon mobil si cel putin 40% din acestia utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.

BPCE Stockholm, septembrie 2019 40

Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat rapid introducerea noilor tehnologii si servicii IT&C.

De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere pe cap de locuitor. Inca de la incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un computer performant, jumatate din acestea fiind conectate la Internet.

In prezent, peste 70% din populatia Suediei, cuprinsa intre 16 si 64 ani, utilizeaza in mod regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii publici folosesc computerul in activitatea profesionala.

10.2. Cultura de afaceri

Pentru a intra cu succes si pe termen lung pe piata Suediei, un exportator trebuie sa cunoasca o serie de elemente; dintre acestea amintim filozofia de afaceri a firmelor suedeze si practicile comerciale, cunoasterea limbii suedeze constituind un avantaj. Orice exportator care tinteste piata suedeza pe termen lung trebuie sa cunoasca situatia produsului sau pe piata, acordând o atentie sporita actiunilor sale de marketing. Utilizarea limbii engleze este practic generalizata.

Cumparatorii suedezi sunt foarte pretentiosi si in general conservatori. De regula ei pretind lucruri de calitate ridicata, durabile, cu aspect atractiv, ambalalaj corespunzator si livrari prompte. Componenta ecologica a devenit un factor important in optiunea de a alege intre doua produse egale. Libera competitie este principiul de baza al industriei si comertului. Importatorii si distribuitorii profesionisti sunt experti in operatiuni de comert exterior, cunoscându-si foarte bine interesele.

Preferintele consumatorilor difera semnificativ pe categorii de vârsta si origine etnica. Optiunea pentru produse de calitate este relativ generalizata, tineretul si populatia urbanafiind insa mai pretentiosi. Din circa 4 milioane de angajati, femeile reprezinta 48%. Egalitatea intre femei si barbati este un principiu important, valabil si in sfera afacerilor. Familiile sunt in general mici, cu 1-2 copii. 10.2.1 Filozofia de afaceri a importatorilor suedezi

Majoritatea companiilor suedeze prefera sa intre in afaceri cu firme straine ce dispun de personal calificat in sfera afacerilor internationale. Specialistii din firmele suedeze implicati in operatiuni de import au putere directa si rapida de decizie, fara a mai fi necesara consultarea superiorilor.

Companiile suedeze negociaza atât cu firme agent cât si direct cu producatorii, optiunea fiind in sarcina furnizorilor. Când un exportator prefera sa lucreze printr-un agent suedez, acesta trebuie sa fie in contact permanent cu cumparatorul.

Principalii factori determinanti de competitie sunt pretul, calitatea, termenele de livrare prompte si asigurarea service-ului. Unii cumparatori suedezi sunt de asemenea interesati sa cunoasca costurile totale ale furnizorului (TCOO - Total Cost of Ownership). Managementul lanturilor de distributie impune adesea furnizorilor externi participarea la rezolvarea tuturor aspectelor legate de procesul de distributie.

In general, suedezii ce activeaza in zona afacerilor nu sunt dispusi sa abordeze discutii despre viata lor particulara sau pe alte teme in afara subiectului de

BPCE Stockholm, septembrie 2019 41

afaceri, ceea ce nu inseamna ca sunt limitati sau ignoranti; de regula ei sunt extrem de ocupati si de aceea evita risipirea timpului de tratative.

Cumparatorii suedezi doresc o comunicare deschisa totala cu exportatorii, livrari prompte fara lipsuri cantitative si defecte de fabricatie. Serviciile post vânzare, precum reparatiile, intretinerea si montajul sunt factori determinanti in mentinerea pe piata.

De regula, importatorii suedezi solicita informatii sau fac investigatii privind potentialul si capabilitatea exportatorului, sistemele sale de control al calitatii, aspecte ecologice, capacitatea de dezvoltare a productiei dar si situatia sa financiara. Se recomanda ca si exportatorul sa faca asemenea investigatii in legatura cu importatorul. Punctualitatea

Punctualitatea nu este numai un semn de respect ci si un semn al eficientei activitatii, suedezii dovedind lipsa de intelegere cu privire la variatiile de cultura privitoare la acest aspect. Punctualitatea in sosirea la intâlniri de afaceri poate fi apreciata si ca standard privind punctualitatea in livrarea marfurilor. Stresul generat de factorul „timp” este adesea prezent in contactele de afaceri. In general, nu este considerata o impolitete fixarea unei date limita pâna la care se solicita un raspuns sau luarea unei decizii.

Punctualitatea este importanta nu numai in relatiile de afaceri dar si in alte imprejurari; un suedez invitat la un dineu la ora 8, va sosi cu exactitate la acea ora. 10.2.2 Structura companiilor suedeze

Companiile suedeze sunt mai putin rigide decât companiile din alte tari. Suedezii incearca adesea sa rezolve problemele aparute, in mod informal si pragmatic, trecând peste parerile avocatilor sau altor autoritati executive. Aceeasi atitudine este adoptata si in schimbul de informatii. Daca se cunoaste situatia reala, negocierile progreseaza rapid, creându-se relatii de incredere si motivatia continuarii afacerilor.

Companiile suedeze au, de regula, o structura profilata pe un anumit gen de afaceri, cu spirit de echipa si cu putine niveluri de conducere (decizie). Aceasta structura conduce la un proces decizional simplu, direct si rapid. Statutul personalului angajat este de importanta minora in viata suedeza de afaceri. Directorii se fac simtiti foarte rar, iar angajatii nu se simt inferiori acestora. Un semn al nediscriminarii ierarhice il constituie modul in care se adreseaza in relatiile de munca, folosindu-se numele de botez.

Cu toate ca persoanele cu raspundere executiva sunt dispuse sa-si asume riscurile, deciziile importante se iau in echipa, dupa o analiza foarte atenta. Consensul in luarea unei decizii este deosebit de valoros. Dezbaterile aprinse in intâlnirile de afaceri sunt neuzuale iar criticile sunt prezentate de o maniera impersonala si foarte diplomatica. Datorita educatiei, oamenii de afeceri suedezi accepta solutiile de compromis.

In contrast cu marea majoritate a tarilor in care promovarea se face pe criterii de vârsta, in Suedia trendul actual este de promovare a tineretului in functii de

BPCE Stockholm, septembrie 2019 42

raspundere. Egalitatea dintre femei si barbati pentru ocuparea unor pozitii in ierarhia managementului este un alt principiu promovat de firmele suedeze. 10.2.3 Etica in afaceri

Chiar daca poporul suedez nu este deosebit de religios, totusi Protestantismul (Lutheran) a afectat si cultura de afaceri. Coruptia a fost privita ca o problema foarte importanta, iar in scopul prevenirii ei s-a infiintat, in 1923, „Institutul pentru Prevenirea Platilor Ilicite”. Este considerata corupta „orice persoana care da, promite sau ofera mita sau foloase necuvenite”. La nivel national, beneficiile (cadourile) ce depasesc 300-500 SEK (35-60 euro) sunt considerate ca fiind improprii. Aceasta valoare se refera si la cadourile oferite cu ocazia unor sarbatori (Craciun, Paste, zi onomastica etc). Legea suedeza nu face exceptii privind asa-zisele plati preferentiale. In relatiile internationale, interpretarea acestei reglementari este mai ingaduitoare.

In Suedia, cadourile de afaceri, vis-a-vis de partenerii straini, pot fi acceptabile in limita practicilor din comunitatea de afaceri vest-europeana.

Suedia este membru al „International Centre for the Settlement of Investment Disputes” si semnatar al „Conventiei de la New York” privind recunoasterea si punerea in aplicare a sentintelor curtilor de arbitraj straine. Institutul de Arbitraj de pe lânga Camera de Comert Stockholm este una din instantele de prestigiu din lume. Un acord intre Asociatia Americana de Arbitraj si Camera de Comert a Federatiei Ruse, incheiat in 1993, prevede ca arbitrajele si sentintele date in Suedia dupa regulile Comisiei Natiunilor Unite privind Legea Comertului International, de catre Instanta arbitrala a Camerei de Comert Stockholm, sunt definitive si executorii. 10.2.4 Comertul si protectia mediului

Companiile suedeze trateaza cu foarte mare atentie problematica protejarii mediului inconjurator, considerând-o ca obiectiv strategic in politica lor de supravietuire si dezvoltare. Neglijarea acestui aspect in politica de management poate avea consecinte negative asupra competitivitatii activitatii firmei. Partenerii de afaceri straini care doresc sa patrunda sau sa se mentina pe piata Suediei trebuie sa respecte cu strictete normele internationale de protectie a mediului, in caz contrar riscând pierderea afacerilor in Suedia. 10.2.5 Comunicarea in marketing si promovarea vânzarilor

Alocati timp suficient pentru investigarea pietei in scopul cunoasterii ei in amanunt. Nu colectati informatii numai despre importatori sau agenti, ci si despre obiceiurile si preferintele consumatorilor finali, precum si despre activitatile intermediarilor din lanturile de distributie. Culegeti toate informatiile despre produse, dar si despre compania cu care intrati in afaceri. Importatorii, la rândul lor, sunt interesati sa obtina informatii despre capacitatea exportatorului de a livra marfa contractata in cantitatile si la termenele convenite. Daca negocierile se poarta cu un importator suedez capabil, atunci toate aspectele legate de costuri si preturi vor fi de la inceput foarte bine definite.

Suedia este cunoscuta ca fiind o „piata a cumparatorului”. Firmele suedeze nu schimba cu usurinta furnizorii cu care au deja stabilite relatii traditionale. Desigur, acesta este un avantaj al exportatorilor care si-au creat aceasta pozitie, in

BPCE Stockholm, septembrie 2019 43

comparatie cu un nou venit pe piata, care trebuie sa depuna eforturi initiale sustinute pentru a câstiga increderea intregului lant de distributie. Cumparatorii suedezi apreciaza sinceritatea, in general, dar mai ales in relatiile de afaceri. In relatiile cu cumparatorii suedezi este periculos sa prezinti faptele intr-o lumina mai favorabila decât ele sunt in realitate. Daca vânzatorul nu este capabil sa-si indeplineasca obligatiile asumate inca de la prima comanda, atunci este mai mult ca sigur ca nu va mai primi alta.

Inainte de lansarea unor eforturi extensive si costisitoare de marketing, trebuie avuta in vedere capacitatea de productie si dezvoltare, competitia de pe piata, precum si o strategie adecvata de marketing. Vânzarea personala si stabilirea de relatii directe este de departe cea mai importanta si eficienta metoda de abordare a pietei. Atunci când vânzatorul si cumparatorul pot gasi impreuna raspunsuri rapide la intrebari, multe probleme pot fi rezolvate in cel mai scurt timp. Deplasarile in Suedia ofera oportunitatile necesare cercetarii competitiei. Vizitele personale trebuie tratate ca investitii si trebuie bine planificate si pregatite cu mult timp inainte (circa 6 luni). Este recomandabila concentrarea vizitei pe un numar restrâns de piete, cu evaluarea cât mai corecta a costurilor si sanselor oferite de fiecare piata. Publicitatea

Publicitatea joaca un rol foarte important in viata comerciala suedeza. In acest scop sunt disponibile toate tipurile de media. Cotidienele si alte publicatii specializate din presa scrisa sunt cele mai importante mijloace de reclama in media, ocupând mai mult de jumatate din totalul acestei activitati. Publicitatea directa prin posta este al doilea mod important de desfasurare al acestei activitati, urmat de radio si televiziune. Alte forme, specifice fiecarui tip de produs, sunt reclamele vizuale din locurile de comercializare aglomerate - scrise sau sub forma de fotografii (postere), panouri etc.

Principalele cotidiene suedeze, cu circulatie nationala, sunt Dagens Nyheter, Svenska Dagbladet si Dagens Industri. Cele mai importante ziare regionale sunt Göteborgs Posten in zona Göteborg si Sydsvenskanin zona Malmö.

Exportatorii isi pot face reclama pentru produsele lor si pe web-site-ul Camerei de Comert: www.cci.se. 10.2.6 Târguri si expozitii

Informatii utile privind cerintele pietei, standarde si potentialul general pot fi obtinute prin vizitarea târgurilor si expozitiilor specializate. Participarea la târguri ca expozant este o initiativa foarte costisitoare in comparatie cu alte optiuni. Aceleasi rezultate sau chiar mai bune pot fi obtinute, in special, daca numarul firmelor de profil, potential partenere, este redus, caz in care contactarea directa si personala este de preferat.

Vizitarea initiala a unui târg specializat pe profilul de productie al exportatorului, inainte de a lua decizia participarii ca expozant, poate fi o alternativa la fel de eficienta; o vizita bine pregatita la un astfel de târg constituie o actiune eficienta de marketing, care poate fi combinata si cu vizitarea directa a unor companii.

Perioada de dupa efectuarea unor astfel de vizite este deosebit de importanta. Raspunsurile prompte la cererile de oferta primite sunt apreciate intotdeauna

BPCE Stockholm, septembrie 2019 44

pozitiv de catre suedezi, chiar daca nu vor fi lansate imediat comenzi. Aceasta ofera insa o impresie despre seriozitatea exportatorului, incurajându-l sa insiste. 10.2.7 Redactarea unei oferte

Importatorii suedezi primesc o cantitate mare de oferte de la furnizori straini. De aceea, trebuie sa fiti siguri ca primele oferte transmise contin toate informatiile pertinente, importatorii neavând obiceiul sa ceara precizari aditionale.

Este important sa aratam ca importatorii suedezi doresc sa cunoasca de la bun inceput o serie de elemente minime, precum preturile, termenii si cantitatile minime ce pot fi livrate.

Redam in continuare elementele minime ce trebuie incluse intr-o oferta transmisa unei firme suedeze:

1. Produsul:

Descrieti produsul foarte pe larg, aratând toate caracteristicile tehnice posibile. Anexati brosuri si/sau fotografii. Mostrele sunt totdeauna folositoare, cu atât mai mult când nu exista alte materiale promotionale. In cazul transmiterii de mostre, un acord in acest sens trebuie convenit in prealabil cu importatorul. Nu includeti un numar mare de produse in oferta. Specializarea in productia unui anumit produs creaza o buna impresie tehnica.

2. Preturile:

Utilizati, in cotatiile transmise, valute liber convertibile; firmele suedeze, agreaza, in ordinea preferintelor, Coroana Suedeza (SEK), Euro (EUR) si Dolarul American (USD); cotatiile agreate sunt CIF port suedez sau nord-european, DDU si CFR. Importatorii de regula nu acorda atentie ofertelor cu preturi speciale (bargain price); oferiti de la inceput cel mai bun pret posibil, cu mentiunea ca este ne-negociabil.

3. Conditii de plata:

Nu exista cerinte specifice referitoare la conditiile si termenii de plata. Oricum, in conditiile unei concurente acerbe, conditiile de plata avantajoase pot favoriza incheierea afacerii. Daca initial se solicita plata prin acreditiv (L/C) este de dorit a se mentiona ca in viitor pot fi uzitate si alte modalitati de plata. Platile la 30 sau 90 de zile de la livrare sau incasso-ul documentar sunt preferate, desigur, in functie de tipul marfii si creditul cumparatorului.

4. Cantitatea:

Aveti in vedere ca Suedia este o piata mica atunci când mentionati cantitatea minima a unei livrari.

5. Calitatea:

Importatorii sunt foarte precauti la verificarea calitatii marfurilor cumparate, acestea fiind comparate cu mostrele acceptate si nu admit nici un rabat intre livrari.

6. Capacitatea de productie:

Importatorii doresc sa cunoasca capacitatea reala de productie a vânzatorului si cea disponibila pentru productia de export.

7. Ambalaj / Transport:

BPCE Stockholm, septembrie 2019 45

Ofertele trebuie sa cuprinda toate informatiile referitoare la tipul ambalajului, materialul din care este compus, dimensiunile si greutatea coletelor, precum si mijloacele de transport si termenele calendaristice de livrare.

8. Referinte:

Informatii privind banca exportatorului (nume si adresa), pozitia sa pe piata (asociatiile sau organizatiile din care face parte), dar si experienta anterioara in export, sunt, de regula, bine venite.

PLANIFICAREA UNEI ACTIUNI INDIVIDUALE DE MARKETING:

• Conveniti intotdeauna intâlnirile in prealabil;

• Prezentati mostre si/sau literatura relevanta;

• Fiti punctuali; anuntati daca intârziati peste 15 minute;

• Pentru a arata respect, intrebati cât timp are la dispozitie partenerul; daca el este interesat, va continua oricum;

• Aflati toate necesitatile partenerului si conceptul sau de afaceri; folositi argumente corespunzatoare necesitatilor si conceptului sau de afaceri;

• Prezentati concentrat obiectivele urmarite de dumneavoastra;

• Concluzionati: se incheie afacerea sau nu, urmeaza o alta intâlnire, alti pasi ce trebuie parcursi, etc;

• Executati prompt toate obligatiile asumate cu ocazia negocierilor purtate.

10.3. Alte date de interes

10.3.1 Reglementari privind intrarea in Suedia

Incepand cu data de 2 iulie 2007, cetatenii români pot intra si calatori liber pe teritoriul Regatului Suediei pe baza unui pasaport valabil sau a Cartii de Identitate românesti valabile.

10.3.2 Orele de program si concediile

Programul de lucru este in general, de luni pâna vineri, intre orele 8.00 sau 9.00 pâna la ora 17.00. Multe institutii inchid cu o ora mai devreme in perioada sezonului de vara. In general, primavara si toamna sunt cele mai propice perioade pentru contacte de afaceri. Iulie si mare parte din august, precum si perioada Craciunului si Anului Nou sunt, de obicei, perioade de vacanta.

10.3.3 Accesul in Suedia

Toate liniile aeriene importante, inclusiv Tarom-ul, Blue Air și Wizz Air au zboruri regulate la Stockholm. Principalele aeroporturi internationale sunt Arlanda (Stockholm) si Landvetter (Göteborg). Pentru vizite in sudul Suediei este preferabil a se utiliza aeroportul din Copenhaga (Danemarca).

10.3.4 Calatoriile in interiorul Suediei

BPCE Stockholm, septembrie 2019 46

Suedia se intinde pe o lungime de aprox. 1.600 km. Principalele companii aeriene interne sunt SAS si Braathens Malmo Aviation, care acopera circa 30 destinatii (orase) din Suedia.

Trenul este al doilea mijloc important de transport intern. Un tren expres parcurge distanta Malmö-Stockholm in 4 ore, iar distanta Göteborg-Stockholm in 3 ore. Liniile regulate de autobuze inter-city sunt recomandate pe distante mai mici. Taximetrele sunt destul de costisitoare iar tarifele variaza de la o companie la alta. Intotdeuna, inainte de utilizarea unui taxi, intrebati care este costul pâna la destinatia dorita. Inchirierea unei masini este posibila in orice aeroport, folosind o carte internationala de credit.

11 Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în Suedia – date de contact

AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Suediei Östermalmsgatan 36, 114 26, Stockholm Tel.:+46 (0) 8 10 86 03 Fax: +46 (0) 8 10 28 52 E-mail: stockholm@mae.ro www.stockholm.mae.ro BPCE Stockholm Östermalmsgatan 36, 114 26 Stockholm Tel: +46 (0) 8 10 28 58 Mobil: +46 (0) 73 580 2821 E-mail: viorel.predosanu@dce.gov.ro

BPCE Stockholm, sept. 2019 viorel.predosanu@dce.gov.ro