neuro anatomie hemipareza

8/13/2019 neuro anatomie hemipareza

1/10

HEMIPAREZA

1. Control motor

Prin intelegem modalitatea in care se regleaza miscarea si se fac ajustarile

dinamice posturale. (TS p. 241, Bazele teoretice si practice ale ki etoterapiei!. T"#or S$e %&e

#escrie 4 'o'e te pri cipale ale pro#"cerii 'iscarii ol" tare si a "'e) 'oti atie * i#eea *

pro%ra'area * e+ec"tia.

Motivatia * ca"za(co #itia 'e#i"l"i e+terior si sa" i terior!- 'iscare/ i 0or'area S -0or'area #e 3i#ei

Ideea * siste'"l se zorio 'otor 0or'eaza 3i#eea #e a realiza 'iscarea 'oti ata #e catresiste'"l li'$ic/ i teracti" ile s"prase%'e tare- 3co'a #a #e e+ec"tare a 'iscarii/

* i#eea - 3pro%ra' #e 'iscare.

Programarea * i#eea se tra s0or'a i tr o sc&e'a 'otorie #e e+ec"tie/ co'a #a este tra s'isa pe caile 'otorii #esce #e te ( piramidale si extrapiramidale!.

Executia * se acti eaza co'a #a ce trala c" pro%ra'"l 'iscarii care #eter'i a 'iscarea si post"ra ecesara realizarii 'iscarii.

1.1. Sistem Piramidal. Sistem Extrapiramidal.3Orice activitate motorie voluntara este declansata supraspinal de catre formatiunile piramidale si

extrapiramidale care emit impulsuri cu actiune depolarizanta asupra motoneuronilor medulari de unde

se va declansa excitatia pentru contractia musculara (TS, Bazele p.225 !

1.1.1. Notiuni generale de anatomo-fiziologie Sistemul piramidal - 3asi%"ra 'otricitatea voluntara, #e co trol si #ecla sare i te tio ala a

acti itatii aparat"l"i 'otor '"sc"lar TS.

6ri%i e) aria 'otorie, aria pre'otorie, aria 'otorie s"pli'e tara si sec" #ara. Este " siste' #e 0acilitare pe tr" 'oto e"ro ii 'e#"lari/ i 0l"e teaza to "s"l '"sc"lar, pe "

0o # #e e+citatie co ti "a, rit'ica.

alea siste'"l"i pira'i#al are #oi e"ro i) 1 * cortical ce tral, #e co'a #a/ 2 * i 0erior, peri0eric,

#e e+ec"tie, sit"at i 'a#" a sa" "cleii 'otori ai er ilor cra ie i.


2/10

Caile piramidale1. 7ascicol"l corticospi al lateral 8 a9" %e i cor "l lateral al 'a#" ei!. 7ascicol"l corticospi al a terior 8 a9" %e i cor "l a terior al 'a#" ei

Sistemul extrapiramidal " realizeaza sinapse i e ra+ si circ"ite #esce #e te spre cor "la terior 'e#"lar, sa" circ"ite rec"re te.

6ri%i e) eta9ele corticale si s"$corticale 8 0or'ati" ea retic"lara, p" cte si 'eze ce0al.

o troleaza 'otilitatea involuntara automata si semiautomata. Rol i reglarea tonusului'"sc"lar #e post"ra si a 'iscarilor co'ple+e re0le+ a"to'ate. I ter i e i SP pri co trol"l

dimensiunii, amplitudinii, sta#ilitatii al 'iscarilor, pri circ"itele rec"re te/ este atat facilitator cat siin$i#itor i sa rol"l pri cipal il are i co'a #a miscarilor ample, 0ara precizie, $aza a 'iscarilor 0i e,

ol" tare c" co'a #a pira'i#ala.

Este ca o 3retea e"ro ala, care i 0l"e teaza co trol"l 'otor.

Caile extrapiramidale1. Tract"l retic"lospi al!. Tract"l r"$rospi al%. Tract"l oli ospi al&. Tract"l esti$"lospi al

SP'SEP " comanda ' conducerea influxului nervos - contractie musculara : actiune permanent modulata de factori senzitivi si senzoriali "( calitate ' calitatea MISC)*II

informationali


3/10

1.1.!. Patologie SP si SEP Patologie piramidala8 Sindrom piramidal + manifestari clinice

;e0icit"l 'otor

&e'ipareza ple%ie

'o opareza ple%ie $ra&iala, cr"rala

parapareza ple%ie

To "s"l '"sc"lar

cresc"t - SPASTI ITATE 'ai e+pri'ata pe %r"p"l 0le+orilor 8 'e'$re s"perioare si la

%r"p"l e+te sorilor 8 la 'e'$rele i 0erioare

Re0le+ele

R6T(re0le+e osteote #i oase! e+a%erate

re0le+ele c"ta ate a$#o'i ale a$olite

re0le+ c"ta at pla tar i e+te sie (se' Ba$i ski si aria te preze te!

A$se ta 0ascic"latiilor

Patologie extrapiramidala $oala


4/10

#e%e erare striato i%rala

;isto ia - ;ere%lare a to "s"l"i 0" c io al al siste'"l"i er os e%etati , 'a i0estat= 0ie pri

si'paticoto ie, 0ie pri a%oto ie, 0ie pri e+iste a a'> #or"ra (a'0oto ie!. (#e+!

Sindroame extrapiramidaleSi #roa'e Hiperki etice

e in$i#itie t"l$"re te #e post"ra * i capacitate #e a#aptare post"rala rapi#a la 'e#i", asociata c" 0le+i" ea

'e'$relor si a tr" c&i"l"i

$ra#iki esia * i ceti ire %e erala a rit'"l"i acti itatii 'otrice

e facilitare

'iclo ii o trac ie i ol" tar= $r"sc=, #ezor#o at= a '" c&ilor. Ri%i#itate

tre'or - oscilatii rit'ice, #eter'i ate #e co tractii alter ati e a%o ist a ta%o ist, i " "l sa"

'ai '"lte pla "ri

$alis' &e'i$alis' - 'iscari i ol" tare, #e 'are a'plit"#i e, a 'e'$relor i special

'e'$relor s"perioare.

Miscari coreice - 'iscari '"sc"lare i ol" tare co ti "e si #ezor#o ate ale #i erselor

se%'e te corporale (#e+! #isto ie

Si #roa'e #e Paleostriat) $oala Parki so

Si #roa'e #e eostriat) coreea ac"ta (S?#e &a'!, cro ica (H" ti %to !

Si #roa'e #e pa striat) #e%e eresce ta &epato le tic"lara, si #roa'e atetozice, &e'i$alice si

#isto ice

Ma i0estari e+trapira'i#ale i alte $oli e"rolo%ice) i 0ectioase, to+ice, 'eta$olice, asc"lare,#e%e erati e, t"'orale

Ma i0estari e"rolo%ice preala$ile pri lezi" i e+trapira'i#ale ) tre'or"l ese tial, 'iclo iile si

tic"rile.


5/10

1.!. Coordonarea miscarilor voluntare(dupa Tudor Sbeng e! "inetologie profilactica terapeutica si de recuperare! p.#$%&

Etapele #es0as"rarii " ei 'iscari ol" tare #e la co cepere pa a la e+ec"tie)

@"area #eciziei #e 'iscare * a0ere tele se ziti o se zoriale

Ela$orarea act"l"i 'otor i corte+ pe $aza a0ere telor se ziti o se zoriale E+ec"tarea 'otorie pri co'e zile SP si SEP

Siste'"l se zorio se ziti tras'ite co ti "" i 0or'atii #espre 'o#"l #e #es0as"rare a 'iscarii

Aparat"l e0ector realizeaza 'iscarea ol" tara i co 0or'itate c" pla "l ela$orat #e ce trii

corticali si s"$corticali.

!. emipareza. Informatii generale

EMIP)*/0 , emipareze! s. 0. ;i'i "are a 0or ei, itezei i a'plit"#i ii 'i c=rilor ol" tare tr " a #i 9"'=t= ile corp"l"i, #i 'oti e or%a ice sa" 0" c io ale. * ;i 0r. $2mipar2sie (#"p=

parez' !. (;E !

1.1. efinitie. He'ipareza este re#"cerea 0ortei '"sc"lare i tr o 9"'atate a corp"l"i #atorita lezarii e"ro "l"i

'otor ce tral. He'ipareza rez"lta i pier#eri ale a#ilitatilor motorii, t"l$"rari i intelegerea si0olosirea lim#a3ului, t"l$"rari #e coordonare, t"l$"rari #e memorie #e sc"rta #"rata sa" #e atentie.Se 'a i0esta pe o 9"'atate a corp"l"i.

1.!. Etiologie. He'ipareza s"r i e #i lezarea motoneuronului central (si #ro' #e e"ro 'otor ce tral!.@ezarea poate sa 0ie preze ta i corpul M (aria corte+"l"i 'otor!, sa" sa a0ecteze axonul M

(0ascicol"l corticospi al!. Aceasta lezare poate sa 0ie #i #i0erite ca"ze) traumatisme cere#rale, )4C,tumori cere#rale, traumatisme medulare, #oli neurologice, etc. He'ipareza este, #eci, o'a i0estare a acestor a0ecti" i e"rolo%ice, " rez"ltat, care poate e i i co'pletare c" alte se' e si

si'pto'e e"rolo%ice. Ma i0estarile cli ice ale &e'iparezei s" t i 0" ctie #e tip"l tra"'atis'"l"i, #e

loc"l ori%i ar al tra"'atis'"l"i, aria a0ectata a corte+"l"i, etc.

@ezarea corp"l"i 'oto e"ro "l"i ce tral poate s"r e i #i a "'ite ca"ze prec"')


6/10

AC ( isc&e'ic sa" &e'ora%ic !

t"'ori cere$rale

tra"'e cra io cere$rale - &e'ato' s"$#"ral

a$cese cere$rale

@ezarea a+o "l"i 'oto e"ro "l"i ce tral poate 0i %e erata #i a "'ite ca"ze prec"') AC ( isc&e'ic sa" &e'ora%ic !

scleroza '"ltipla

t"'ori

tra"'atis'e

si #ro'"l BraD Se "ar#

1.%. Manifestari clinice ale $emiparezei He'ipareza se 'a i0esta pri sla$ici" ea '"sc"lat"rii i 9"'atatea sta %a sa" #reapta a corp"l"i,

'ai e i#e ta la 'e'$rele s"perioare si i 0erioare. He'ipareza preze ta pe partea #reapta este o ca"za

a e'is0erei sta %i a0ectata (#atorita i cr"cisarii 0ascicolelor!, iar &e'ipareza sta %a * lezarea e'is0erei

#repte.

&ttp) DDD.stroke.or% site Pa%eSer erFpa%e a'e-&e'iparesis

He'ipareza #reapta 8 e'is0era sta %a) #eoarece partea sta %a a creier"l"i este i'plicata i

or$ire si li'$a9, persoa a c" &e'ipareza #reapta poate a ea pro$le'e i or$ire (si

e+presi itate * '"sc&ii 0etei ! si i i tele%erea li'$a9"l"i (a0azie!

He'ipareaza sta %a 8 e'is0era #reapta) e'is0era care co troleaza 'o#"l i care

i ata' procesa' i 0or'atia, co'" icarea o er$ala, a "'ite tip"ri #e co'porta'e t. Se pot

i re%istra si t"l$"re te #e 'e'orie si ate tie, i caz"l acci#e telor asc"lare si pot or$i

e+cesi #e '"lt.

ere$el"l ) ;eteriorarea cere$el"l"i, poate a0ecta capacitatea or%a is'"l"i #e a coor#o a

'iscarea. Aceasta se "'este ata+ie si poate #"ce la pro$le'e #e post"ra, #e coor#o are si

ec&ili$r".

Semne si simptome
http://www.stroke.org/site/PageServer?pagename=hemiparesishttp://www.stroke.org/site/PageServer?pagename=hemiparesis


7/10

pier#erea ec&ili$r"l"i

#i0ic"ltate i 'ers

a$ilitate scaz"ta i ap"carea o$iectelor

t"l$"rari i precizia 'iscarilor

o$oseala '"sc"lara lipsa #e coor#o are

t"l$"rari #e or$ire a0azie

apra+ie ata+ie

astereo% ozie

a o% ozie

spasticitate

ri%i#itate

'o$ilitate scaz"ta

#is0a%ie, etc.

1.&. 5ipuri de $emipareza emipareza pur motorie) sla$ici" e " ilaterala ( cea 'ai co'" a !. Pacie t"l prezi ta

sla$ici" e a '"sc"lat"rii 0etei, 'e'$relor s"perioare si sa" i 0erioare. Paralizia '"sc&ilor %at"l"i

poate #"ce #e ase'e ea la #i0ic"ltate i i %&itire * #is0a%ie

emipareza ataxica) sla$ici" e si sta %acie " ilaterala a corp"l"i ( )5)67E s. f. Si #ro' psi&o'otor caracterizat pri i capacitatea #e a coor#o a 'i c=rile. (G 0r. ataxie , %r. taxia ! !. Ata+ia

ca"zeaza #is'etria (i'posi$ilitate #e a '=s"ra i %&i#a 'i c=rile!, i tarziere i actio are, #i0ic"ltate i

'e ti erea " ei 0orte si a rit'"l"i, tre'or si #i0ic"ltate i coor#o area %r"pelor '"sc"lare (a0ecteaza

'ai '"lt 'e'$rele i 0erioare!.

emipareza spastica * si #ro' #e e"ro 'otor ce tral (si #ro' pira'i#al!, i ca#rat i

%r"p"l paraliziilor cere$rale. ;e0icit"l 'otor are caracter cro ic #ar epro%resi / 'otilitatea " este

a$olita, i sa 'iscarea se 0ace c" #i0ic"ltate, 0orta '"sc"lara 0ii # scaz"ta. a"za este repreze tat #e o

lezi" e la i el"l e"ro "l"i 'otor ce tral, care aparti e caii pira'i#ale, ale 'otilitatii ol" tare.

)centi cauzatori ) AC , t"'ori i tracra ie e, i 0ectii cere$rale, scleroza '"ltipla, a$cese, etc.He'ipareaza spastica apare atat la pop"latia a#"lta * " #e ca"za 'ai 0rec e ta o reprezi ta AC "rile

* cat si la pop"latia pe#iatrica * " #e apare &e'ipareza #e tip co %e ital si #e tip #o$a tit.


8/10

5a#lou clinic * se' e ale si #ro'"l"i pira'i#al) R6T e+a%erate

si ci eziile ('iscari i ol" tare!

&iperte si" e ( spasticitate!

Se' ele apar i'pre" a c" #e0icit"l 'otor * e+te sorii MS si 0le+orii MI - atit"#i e speci0ica pacie tilor c" &e'ipareza spastica * si sca#erea 0ortei '"sc"lare.

Re0le+ele patolo%ice preze te) Ba$i ski, Rossoli'o, 6pe &ei', Ho00'a .

8orme) He'ipareza spastica ac"ta) ca"za asc"lara/ si'pto'ele apar $r"sc

He'ipareza spastica s"$ac"ta) ca"zata cel 'ai 0rec e t #e " &e'ato' s"$#"ral/ si'pto'ele

apar #e la cate a zile la cate a sapta'a i

He'ipareza spastica cro ica) se #ez olta pe parc"rs"l l" ilor, si'pto'ele apara # treptat.

emipareza spastica de tip congenital * apare la s0arsit"l perioa#ei eo atale. I'plica'al0or'atii cere$rale, pre'at"ritatea si ca"ze %e etice. Se e i#e teaza #e0icit 'otor si

spasticitatea " "i &e'icorp, preze ta re0le+elor ar&aice care persista pa a la arsta #e 1 a ,

'a i0estari oc"lare, a0ectari se zoriale, tip"ri #e epilepsie. Aceasta patolo%ie poate preze ta

retar# 'e tal sa" t"l$"rari #e or$ire.

emipareza spastica do#andita * la a#"lt aproape toate 0or'ele s" t #o$a #ite, ca"zate #e#i0eriti 0actori. @a pop"latia pe#iatrica ca"zele pot 0i) $oli i 0la'atorii cere$rale, 'i%re a,

tra"'atis'e cra io cere$rale, $oli #e'ieli iza te, $oli asc"lare, &e'iple%ie ac"ta post crizaepileptica. 7aza i itiala a acest"i tip #e &e'ipareza i 0a tila este 0aza 0lasca #"pa care "r'eaza

0aza spastica


9/10

% Spasticitate. *igiditate

%.1. Spasticitate. Informatii generale Este o pro$le'a #es i tal ita i #etri'e t"l rea$ilitatilor e"rolo%ice. M.P. Bar es scrie ca ar p"tea

0i pri cipal"l 0actor care pre i e 'o$ilitatea 0" ctio ala, repreze ta # toto#ata " i'pe#i'e t 'a9or i

pro%ra'"l #e rec"perare.

Spasticitatea etratata poate #"ce la co tract"ri artic"lare - t"l$"rari #e post"ra, #e co'" icare si

alte aspecte le%ate #e iata #e zi c" zi. 3Spasticitatea este caracterizata #e acti area e+cesi a si

i a#ec ata a '"sc"lat"rii sc&eletice, i sociatie c" alte si'pto'e #e si #ro' #e e"ro 'otor

ce tral.(M. P. Bar es! Este #e o$icei i sotita #e #eteriorarea capacitatii #e acti are a '"sc"lat"rii

ol" tare si poate ca"za sla$ici" e '"sc"lara, #i0ic"ltate i ati %erea " ei p"teri 'a+i'ale c" rela+are

#"pa aceasta si ei #e'a are i 'iscarile ol" tare.Spasticitatea este #e o$icei o pro$le'a cro ica, pe ter'e l" % si #e aceea ecesita o$ser are

co ti "a a pacie t"l"i si e al"area 0ii # la 0el #e i'porta ta, pe tr" a " se i stala o a%ra are a altor

pro$le'e co'ple'e tare. E al"area spasticitatii se poate 0ace cli ic 0olosi # #i0erite 'eto#e prec"'

scala As&Dort& 'o#i0icata (3Mo#i0ie# As&Dort& Scale!, #espre care M.P. Bar es or$este ca " ar 0i

s"0icie ta pe tr" o e al"are i #etali" a spasticitatii. 6 alta 'eto#a 3T&e


10/10

co seci telor t"l$"rarilor 0izice.

I'porta t i ai te #e ale%era trata'e t"l"i)

8 #epistarea '"sc"lat"ri i'plicate

8 #epistarea co te+t"l"i cli ic al spasticitatii

Modalitati de tratament Pozitionarea

8 pre e irea " i 'e'$r" #e a se 0i+a i pozitie 0acilitara spasticitatii

8 se reco'a #a ca 0iecare artic"latie sa 0ie s"p"sa " ei serii #e 'iscari, #e 'ai '"lte ori i 24 #e ore

8 i ti #erea '"sc"lat"rii spastice, ast0el 0acilita # si "tilizarea '"sc"lat"rii a ta%o iste

Mentinerea unei pozitii

8 corp"l tre$"ie sa 0ie 'e ti "t i tr o post"ra ec&ili$rata, si'etrica si sta$ila, ce tr"l #e %re"tate

tre$"ie sa acopere " pla cat 'ai 'are pe tr" a pre e i risc"l aparitiei escarelor #atorita presi" ii

8izioterapia

8 te& ica Bo$at& * te& ica 7 P si te& ica Br" stro' s" t cele 'ai co'" e i acest caz.

8 0olosirea te'perat"rii i alte si 9oase ca 'eto#a terape"tica, i sa e0ect"l este #e sc"rta #"rata, la 0el

ca si i caz"l "ltras" etelor. ;esi e0ectele pot 0i #e sc"rta #"rata 3$e e0iciile psi&olo%ice " tre$"ie

s"$esti'ate, i sa i %e eral, aceste te& ici tre$"iesc 0olosite #oar ca 'o#alitati co'ple'e tare altor

trata'e te sa" aria te #e trata'e t. (MPB!

8 TE S * e0ect #e #"rata pa a la 4J #e 'i "te.

%.%. *igiditate vs. Spasticitate Ri%i#itatea (e+trapira'i#ala! este tot o &iperto ie '"sc"lara, ca si spasticitatea. ;i0ere ta este #oar

cli ica. T"#or S$e %&e #e0i este ri#i%itatea e+trapira'i#ala, i co'paratie c" spasticitatea pira'i#ala,

ca a a # o 3#istri$"tie 'ai " i0or'a, pri za # si 0le+orii si e+te sorii, 'ai ales '"sc"lat"ra pro+i'ala,

ca si '"sc"lat"ra post"rala to ica a tr" c&i"l"i.(TS * p1K1, L pro0il ter si #e rec"p!.

Spasticitatea e+trapira'i#ata * ri%i#itatea * poate 0i e i#e tiata atat i 'iscarile le te cat si i cele

rapi#e i co'paratie c" cea pira'i#ala, caracteristica #oar 'iscarilor rapi#e. @a $aza ri%i#itatii sta tote+a%erarea re0le+"l"i 'iotatic, c" e+a%erarea acti itatii $"lei %a'a. Pre#o'i a 0acilitarea acti itatii

'oto e"ro ilor a0la to ici.

3Proce#eele rec"peratorii s" t ase'a atoare c" cele #i spasticitatea pira'i#ala (TS 1K1p!

neuro anatomie hemipareza

Documents