MOROMETII Volumul I a fost publicat in anul 1955 si este o adevarata capodopera a genului opera care l-a consacrat pe Marin Preda. Valoarea de excepie a "Moromeilor" const!n densitatea epic in profunzimea psihologic si in problematica inedita satului rom&nesc ante %i postbelic surprins la rsp&ntia dintre doua randuiri sociale. Dupa o lunga gestatie apare volumul al II-lea critica nu mai arata acelasi entuziasm. se aud glasuri care cearta pe autor pentru ideea de a continua o carte intrata deja inconstiinta publicului. Indignarea nu este prin nimic justificata "Morometii" II este in unele aspecte mai dens mai profund decat primul insa puterea prejudecatii e mare. sa acsat punct si spiritele critice care s-au obisnuit cu un stil si o tipologie accepta cu greu aceeasi tipologie vazuta dintr-un unghi diferit si tratata cu alta metoda epica. 'ele parti formeaza totusi o unitate ele se sustin si se lumineaza reciproc impunand o tipologie necunoscuta pana la Marin Preda in proza romaneasca. Intaiul volum este in intregime concentrat asupra unui singur personaj intrega desfasurare epica este subordonata lui Ilie Moromete. 'artea este scrisa intr-un stil pe alocuri ironic personajele au timp sa gandesasca si sa se exprime gesturile lor sunt libere existenta in orice caz nu-i terorizeaza. *patiul este intins viata nu-i tuburata de intamplari care sa precipite un ritm vec$i calm de existenta./itmul epic se sc$imba in volumul al II-lea. 0xistenta sociala este aici mai concentrata oamenii apar invadati de intamplari satul ase#at pe tipare ar$aice intra intr-un proces rapid dedestramare. Pro#a care narea#a toate acestea este cu necesitate mai crispata pagina mai densasub puterea faptelor dinafara persona+ele apar micsorate gesturile lor nu mai au spontaneitatea din prima fa#a. Moromete care ramane si aici un simbol se retrage de pe "podisca" in locuri mai obscure sfera lui de observatie se micsorea#a bucuria interiara incepesa fie conditionata de elemente pe care nu le mai poate stapani. *tilul epic se adaptea#aacestor sc$imbari de perspectivatructura romanului Morometii"Moromeii".VOLUMUL I ciunea romanului se desfasoara cu trei ani !nainte de !nceperea celui de-al doilea r#boi mondial 2193)4 !ntr-un sat din "c&mpia unrii" *ili%tea-6ume%ti !ntr-o perioad !n care"timpul.iveacu oamenii nesfrit rbdare",iar viaa ranilor "se scurgea aici fr conflicte mari." xa fundamental a romanului o constituie ideea timpului care !ngduitor cu oamenii la !nceputul operei revine simetric !n final rsturn&nd imaginea "vieii ti$nite" c&nd"timpul nu mai avea rbdare"/omanul se ba#ea# perela!ia omului cu timpul, a umanit!ii cu istoria,la rsp&ntia dintre epoci c&nd societatea se afl sub presiunea unor evenimente #guduitoare. utorul conturea# imaginea dramatic a satului rom&nesc surprins !n tragismul evenimentelor ce vor sparge tiparele existenei sale strvec$i prin dispariia rnimii tradiionale a clasei sociale fundamentale aflate !n declin %i supus destrmrii de ctre istorie. ciunea volumului I se petrece !n timpul rbdtor cu oamenii ma+oritatea !nt&mplrilordesf&%ur&ndu-se de la !nceput"7 p&n ctre sf&r%itul verii interval ce ar putea fi structurat !n trei mari episoade epice8 un sfert din volumul I cuprinde fapte din viaa familiei Moromete %i a satului ce se petrec de s&mbt sear p&n duminic noaptea adic de la !ntoarcerea Moromeilor de la c&mp p&n la fuga Polinei losu cu iric: l doilea episod epic este ilustrat de unul din cele mai importante momente din viaa satului8 seceri%ul: ;ltimul episod pre#int conflictul dintre Mic Moromete %i fiii si udor losu tot pentru locul de cas %i o rud mai !ndeprtat a lui Moromete. poreclit Pari#ianul. ieii cei mari sunt din ce in ce mai !nver%unai !mpotriva 'atrinei dar %i a surorilor vitrege titta si Minca !ntruc&t ele !%i fceau "oale" noi erau "vesele %i vioaie" %i li se str&ngea #estre pentru mriti% !ntr-o lad ce sttea !ncuiat %i la care nimeni n-avea voie s umble. lt conflict se na%te !ntre Ilie Moromete %i nevasta lui deoarece 'atrina revendica din ce !n ce mai insistent un pogon de p&m&nt pe care Moromete !l v&nduse din lotul ei !n limpul foametei de dup primul r#boi. Moromete !i promisese !n sc$imb c !i face acte pe cas ca ea s nu rm&n "pe drumuri" la o adic dar acesta nu numai c nu se inuse de cuv&nt dar acum c$iar glumea c&nd ea aducea vorba despre asta. ieii se afl !n conflict %i cu tatl lor deoarece acesta "nu face nimic st toat #iua" iar pe ei !i scoal cu noaptea !n cap s plece la munc %i nu-i slbe%te toata #iua cu ordine %i porunci.II acu# pe Moromete c nu e !n stare de nimic pe c&nd "alii ca alde losu" %tiu s c&%tige bni din v&n#area produselor %i-1 silesc s plece %i el la munte cu cerealele dar nu iese nimic din aceast cltorie spre satisfacia cinic a lui Moromete. ieii cei mari plnuiesc s plececu oile la ucure%ti ca s fac bani calculele teoretice pe care le fac !l conving c$iar %i pe Moromete c familia s-ar alege cu un c&%tig important. atoriile la banc plata "foncierei" %i traiul #ilnic al unei familii numeroase !l sufoc pe Moromete care trebuie s se descurce cumva fr s v&nd din pm&nt. *e $otr%te s v&ndlui >udor losu salc&mul din curte de%i acesta "str+uia prin !nlimea %i coroana lui stufoastoat partea aceea a satului" ca simbol al triniciei %i al stabilitii satului. Inima adevrat a satului era Poiana lui Iocan locul unde se adun gospodarii cei care sunt "nici sraci nici bogai" !ntre care Moromete 'oco%il %i umitru al lui