Europarlamentarul Cătălin Ivan a orgazanizat, vineri, 17 decembrie 2010, o dezbatere cu reprezentanţii sportului ieşean în vederea susţinerii cât mai eficiente a candidaturii Iaşului la titlul de “ORAŞ EUROPEAN AL SPORTULUI 2012″. La dezbatere au participat reprezentanţi ai cluburilor sportive din Iaşi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, sportivi de performanţă şi cadre didactice din domeniu.

Ce este proiectul Iași – Oraș European al Sportului? Competiția "Capitală Europeană a sportului” este un proiect organizat de

Asociaţia Capitalelor Europene ale Sportului (ACES), sprijinit de Comisia Europeană. Obiectivul acesteia este conștientizarea funcţiei sociale pe care o are sportul, ce trebuie privit ca factor de legătură între bunăstarea fizică a persoanelor, îmbunătăţirea generală a calității stilului de viață şi integrarea socială armonioasă.

Competiția stimulează administraţiile locale şi organizațiile sportive să contribuie la formularea de politici, strategii, concepte și programe în domeniul sportului, care să ducă la o revigorare și la o dezvoltare a infrastructurii sportive.

În urma demersurilor făcute de Cătălin Ivan, municipiul Iaşi a intrat în finala competiției și are toate şansele să fie desemnat “Oraş european al sportului 2012”, titlu care i-ar garanta capitalei Moldovei numeroase avantaje.

Proiectul susținut de Cătălin Ivan este parte a strategiei cunoscute sub numele de Agenda Europa 2020, care pune sportul în lista priorităților tuturor celor 27 state membre și care urmărește promovarea sănătății, educației, inovației și a creativității ca principale motoare ale dezvoltării – conceptul poartă și numele de creștere economică inteligentă.

Cronologia proiectului Iași – Oraș European al Sportului În iulie 2010, la invitația europarlamentarului Cătălin Ivan, Santiago Fisas Ayxela,

membru în Comisia pentru Dezvoltare din Parlamentul European, a vizitat Iașul în vederea unei discuții pe tema interesului municipiului de a dobând statutul de capitală europeană a sportului. În urma discuțiilor, Ayxela a declarat că va susține această inițiativă în PE, având în vedere potențialul oferit de Iași.

În luna septembrie, Cătălin Ivan a depus în Parlamentul European candidatura Iașului în competiția pentru titlul de “Oraş european al sportului 2012”, organizată de ACES și sprijinită de Comisia Europeană.

Inițiativa lui Cătălin Ivan a fost aprobată de comisiile de specialitate, iar în luna noiembrie municipiul Iași s-a calificat în finala competiției, alături de alte orașe

din Italia, Franța, Spania, Marea Britanie, Germania; La evenimentul de decernare a premiilor ACES pentru 2011, reprezentanții acestui for s-au arătat din nou în favoarea candidaturi susţinute de Cătălin Ivan, dând semnale clare potrivit cărora Iaşul are şanse serioase de a se număra printre laureaţii anului 2012. Mai mult, au anunțat că în primăvara anului 2011, va veni la Iași o Comisie de evaluare.

Ce câștigă municipiul Iași obținând statutul de Oraș European al Sportului?

Titlul ”Iași – Oraș European al Sportului” va pune capitala Moldovei pe harta orașelor de seamă din Europa. Iașul are ocazia să facă un pas în față și să se se afirme în raport cu cele peste 100.000 de orașe existente la nivel european, obținând astfel un statut demn de invidiat, situându-se la același nivel cu mari centre urbane precum Istanbul – desemnat Capitală Europeană a Sportului în 2012;

Investiții. Notorietatea astfel obținută va contribui la dezvoltarea economică și urbană a municipiului, prin atragerea investitorilor români și străini, dar și prin fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Marile firme de articole și produse sportive sau alte organizații economice importante vor dori să se asocieze cu imaginea Iașului, iar aceste investiții vor duce la îmbunătățirea infrastructurii sportive locale;

Revigorarea sportului ieșean. Federațiile sportive naționale și europene vor deveni interesate în organizarea unor competiții și evenimente. În 2012, municipiul ar putea organiza Cupa Mondială de Șah Școlar, la care ar putea participa peste 1.500 de copii din întreaga lume, la care se adaugă părinții și însoțitorii acestora. Cluburile sportive locale vor avea posibilitatea să intre în contact și să dezvolte parteneriate cu cluburi similare din celelalte orașe ale Europei;

Dezvoltarea turismului. Concentrarea atâtor evenimente într-un singur oraș va asigura un flux semnificativ de turiști care, prin banii cheltuiți, vor contribui la creșterea bugetului local. În plus, fluxul mare de turiști va atrage la rândul său investitori care-și vor dezvolta afaceri profitând de această ocazie.

Un pas înainte pentru câștigarea de către Iași al titlului de Capitală Culturală Europeană în 2020. Notorietatea obținută, dezvoltarea sportului local și a infrastructurii vor facilita desemnarea Iașului drept Capitală Culturală Europeană în 2020, un proiect care, după cum s-a văzut în cazul Sibiului,

are potențialul de a aduce și mai multe beneficii din punct de vedere economic și al promovării.

Ce câștigă locuitorii Iașului din acest proiect? Proiecte pentru Iași. Fondurile substanțiale obținute la bugetul orașului de pe

urma proiectului vor face ca municipalitatea să dispună de sume importante de bani pentru proiectele locale de interes public.

Oportunități de petrecere a timpului liber. Nu doar că ieșenii vor avea parte, timp de un an, de nenumărate evenimente sportive, dar concentrarea lor într-un singur oraș va facilita accesul direct al locuitorilor la competiții sportive de amploare națională, europeană și chiar mondială, ceea ce le va garanta posibilități nelimitate de distracție și recreere.

Sănătate. Încurajarea sportului de masă s-a dovedit extrem de benefică pentru îmbunătățirea sănătății publice, având în vedere că, în statele în care sportul a fost susținut, cheltuielile cu sănătatea au scăzut considerabil.

Educație. Pe lângă dezvoltarea fizică armonioasă, sportul oferă tinerilor disciplină și îi învață ce înseamnă munca și colaborarea în cadrul unei echipe, dar și care sunt adevăratele valori la care trebuie să aspire - lucru extrem de important mai ales în aceste vremuri în care tot mai mulți tineri ieșeni devin victime ale fenomenului plantelor etnobotanice.

Incluziune socială. Sportul a fost întotdeauna o armă extrem de eficientă împotriva infracționalității, mai ales pentru că a oferit tinerilor defavorizați din punct de vedere financiar o cale prin care să poată atinge, prin muncă, succesul și prosperitatea. În plus, proiectul prevede și sprijinirea sportului în cazul persoanelor cu dizabilități.

În cadrul dezbaterilor din plenul Parlamentului European privind raportul pe proiectul Mărcii “Patrimoniu al Europei”, Cătălin Ivan, eurodeputat PSD, a afirmat că Iaşul este cel mai mare centru cultural la graniţa de Est a Uniunii Europene. De asemeni, Cătălin Ivan s-a arătat foarte mulţumit de raport, declarând că, dacă proiectul va urma traseul proiectului Capitalei Culturale Europene, cu siguranţă că va fi unul de mare succes. Comisia Europeană a propus înfiinţarea Mărcii “Patrimoniu al Europei” ca iniţiativă la nivelul UE. Obiectivul Mărcii este de a evidenţia siturile care celebrează şi simbolizează integrarea, idealurile şi istoria Europei. Conform proiectului, fiecare dintre cele 27 de state membre ar putea propune până la două situri pe an, care să primească noua Marcă a patrimoniului european. Un grup de experţi independenţi ar evalua propunerile şi ar alege în fiecare ţară maxim un sit pe an căruia să îi fie acordată marca. Principalul avantaj oferit de acest proiect ar fi, în primul rând, o mai mare sensibilizare faţă de turismul cultural european, ceea ce se traduce prin beneficii economice. Europarlamentarul PSD consideră că proiectul este o iniţiativă cu atât mai bună cu cât aduce la un loc proiecte transnaţionale, mai multe state lucrând împreună pentru a împărtăşi aceleaşi valori şi aceleaşi tradiţii pe care le au de sute de ani împreună. “Eu vin dintr-un oraş aflat la graniţa de Est a UE, poate cel mai mare oraş cultural la graniţa de est, dar am fost şi în Santiago de Compostella, practic la graniţa de Vest a UE. Două centre culturale care au foarte multe lucruri în comun şi, în acelaşi timp, multe lucruri care le diferenţiază. Unul este centru ortodox de pelerinaj, altul centru catolic de pelerinaj” a declarat Cătălin Ivan în plenul PE, adăugând că proiectul este extrem de important în definirea indentităţii europene în raport cu civilizaţiile de pe continentele vecine. Cătălin Ivan este un fervent susţinător al candidaturii Iaşului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020, iar în prezent, deputatul european derulează o campanie de susţinere a candidaturii Iaşului pentru câştigarea statutului de Oraş European al Sportului, fiind cel care a înscris municipiul în această competiţie sprijinită de Comisia Europeană.

Eurodeputatul PSD Cătălin Ivan a întrebat Comisia Europeană dacă are în vedere iniţierea unor programe sau măsuri de protejare a presei scrise de la nivelul Uniunii, amintind de dificultăţile tot mai mari cu care se confruntă acest segment mass media, mai ales în condiţiile crizei economice. Conform europarlamentarului PSD, presa scrisă din Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu o serie de provocări care devin din ce în ce mai complexe: concurenţa mass-media disponibile pe Internet şi accesibile gratuit, difuzarea din ce în ce mai limitată, costuri de imprimare şi de distribuţie tot mai ridicate sau încasări din publicitate în scădere. În anumite ţări ale Uniunii, precum Franţa, Suedia sau Portugalia, presa scrisă beneficiază, prin lege, de scheme financiare speciale prin care cotidienele sau periodicele sunt subvenţionate. Ajutoarele publice acordate, pe baza unor criterii foarte transparente ziarelor europene încearcă să ducă la un echilibru între obiectivul clasic de promovare a instituţiei respective şi obiectivul mai larg de asigurare a pluralismului de titluri de presă şi a diversităţii de opinii. În aceste state, sprijinirea nediscriminată a presei scrise şi, astfel, a accesului cetăţenilor la informaţii corecte şi exacte, este văzută ca o formă prin care populaţia este încurajată să participe mai activ la procesul de luare a deciziilor politice din ţările respective.

Amintind de rolul fundamental jucat de presa scrisă în încurajarea dialogului social şi în stimularea culturală, Cătălin Ivan a subliniat necesitatea protejării acestui segment tradiţional al mass-media. “Există o datorie pan-europeană de a salva presa scrisă, cu atât mai mult cu cât doar unele state membre au decis să acorde ajutoare de stat pentru diferite acţiuni menite să sprijine presa scrisă. În celelalte state, unde astfel de măsuri nu au fost luate, presa scrisă a fost abandonată, ca un bun care şi-a epuizat toate resursele”, a arătat Cătălin Ivan în motivarea întrebării adresate Comisiei Europene.

În contextul în care Educaţia este o prioritate pentru Uniunea Europeană, în cadrul strategiei Europa 2020, Cătălin Ivan, europarlamentar PSD, a adresat o serie de întrebări Comisiei Europene prin care a atras atenţia asupra situaţiei îngrijorătoare a infrastructurii şcolare româneşti, cerând Comisiei măsuri de sprijinire pentru ca această stare de fapt să nu se perpetueze. Deputatul european a subliniat că investițiile în calitatea Educației nu trebuie neglijate, iar guvernele naționale trebuie să renunţe la tendinţa ca, în perioade dificile din punct de vedere economic, să micşoreze tocmai fondurile destinate dezvoltării infrastructurii educaţionale. „În acest context, doresc să subliniez faptul că la nivelul unora dintre statele membre, bugetele alocate atât Educației, cât și infrastructurii educaționale sunt în continuă scădere. Exemplul județului Suceava din România este elocvent în acest sens. Lipsa apei potabile curente și a grupurilor sanitare corespunzătoare sunt principalele neajunsuri descoperite în școlile din județ de un control al Direcției de Sănătate Publică Suceava, din luna octombrie 2010”, a arătat Cătălin Ivan în documentul trimis Comisiei Europene. Acesta a mai adăugat că situația școlilor din mediul rural din nord-estul României este aproape dramatică, existând locuri în care nu sunt asigurate nici măcar condițiile minime pentru desfășurarea cursurilor. Răspunzând solicitărilor adresate de europarlamentarul PSD, Comisarul European, Johannes Hahn, a atras atenţia asupra faptului că Guvernul de la Bucureşti, prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, responsabil direct cu managementul programelor operaționale regionale, ar trebui să ia măsuri pentru eficientizarea absorbţiei fondurilor europene special destinate unor activități precum reabilitarea infrastructurii educaționale, dotarea școlilor și universităților cu echipament specific, conectarea la Internet sau dezvoltarea cercetării și inovării în centrele universitare.

Parlamentarul european PSD, Cătălin Ivan, în calitate de raportor din umbră, a depus o serie de amendamente la avizul Comisiei de Cultură şi Educaţie privind Strategia Europeană de Incluziune a Rromilor. Politicile europene pentru rromi sunt una dintre priorităţile preşedinţiei ungare a UE, care a debutat la începutul acestui an calendaristic. Poziţia Comisiei CULT face parte dintr-o abordare mai largă pe care PE o va avea asupra acestei provocări structurale cu care se confruntă uniunea. Amendamentele depuse de Cătălin Ivan au în vedere aspecte precum accentul pus pe educaţie, ca instrument principal de promovare a incluziunii sociale, pe dialog şi cooperare între părinţii elevilor rromi şi cei ai copiilor de alte etnii, pe promovarea şi conservarea activităţilor creative ale rromilor, considerate componente esenţiale ale dialogului intercultural şi, în cele din urmă, viitoarea Strategie privind minoritatea rromă ar trebui să se bazeze pe o abordare diferenţiată, în conformitate cu specificul fiecărui stat membru şi cu particularităţile fiecărei comunităţi în parte.

Cătălin Ivan a solicitat în plenul Parlamentului European ca decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen să nu fie subordonată, în mod nedrept, problemei rromilor şi să nu depindă de calcule pur electorale din interiorul unor state membre. „Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este foarte importantă pentru stabilitatea Uniunii Europene la graniţa de est”, a afirmat Cătălin Ivan în faţa europarlamentarilor la Strasbourg. Eurodeputatul a cerut Parlamentului European sprijinirea aderării României la spaţiul Schengen, cu atât mai mult cu cât, cu puţin timp în urmă, acest for a dat un aviz pozitiv prin votul exprimat de parlamentari socialişti şi ai altor formaţiuni. „Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen ar trebui privită strict din punctul de vedere al condiţiilor tehnice. Există unele partide aflate la guvernare în Uniunea Europeană care consideră că vor câştiga puncte electorale dacă se opun deciziei de aderare, învinuind România şi Bulgaria pentru problema integrării rromilor la nivel european. Dacă raportul Comisiei Europene este favorabil, iar controlul efectuat în aceste zile va arăta că cele două state sunt pregătite pentru aderare, consider că Parlamentul European trebuie să susţină în continuare acest demers”, a declarat europarlamentarul PSD în plenul Parlamentului European. Deşi au existat oficiali europeni care au afirmat că aderarea României în Schengen trebuie legată de progresele în privinţa problemei rromilor, Cătălin Ivan respinge această perspectivă, pe care o consideră un demers pur electoral al acelor politicieni. Eurodeputatul subliniază că schimbarea regulilor în timpul jocului ar fi un gest lipsit de corectitudine din partea Consiliului European, de vreme ce chestiunea integrării rromilor nu face parte din condiţiile tehnice de aderare. Cătăşlin Ivan a arătat că rezervele exprimate de anumite ţări ar fi putut fi evitate cu uşurinţă dacă puterea actuală ar fi acordat mai multă importanţă demersurilor diplomatice, amintind în acest sens de faptul că şefului departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, constata abia la sfârşitul lunii octombrie că ar fi nevoie de o campanie de lobby şi informare pe subiectul aderării României la Schengen, în condiţiile în care se ştia din 2008-2009 de posibila opoziţie a anumitor state membre cu privire la acest subiect.

Cătălin Ivan, membru în Delegaţia UE - comunitatea Andina, a participat la o audiere a Opoziţiei politice din Columbia, care a avut loc la Bruxelles, în Parlamentul European, pe data de 7 decembrie 2010. Discuţia s-a concentrat pe abuzurile la adresa drepturilor omului comise de autorităţile columbiene, victimele predilecte fiind sindicaliștii şi membri ai societăţii civile. În cadrul acestei întâlniri au fost audiați politicieni ai Opoziției, militanții pentru drepturile omului, sindicaliști şi reprezentanți ai populației indigene. Europarlamentarii au discutat posibilitatea neratificării unui acord de liber schimb cu Columbia, pentru a atrage atenția autorităţilor columbiene. Europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan, s-a întâlnit, de asemenea, cu domnul Hernando Hernandez, reprezentant al populaţiei indigene din Congresul Columbian și cu reprezentanți ai ONG-ului Justiție pentru Columbia. În cadrul întrevederii s-a discutat despre situația dramatică din Columbia şi măsurile pe care le poate lua UE.