nitu (muscalu) valentina-daniela -medicina legala- s3.doc

8/20/2019 Nitu (Muscalu) Valentina-Daniela -Medicina legala- S3.doc

1/13

UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET”

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

MASTER – PROBAŢIUNEA ÎN PROCESULUI PENAL

DISCIPLINAMEDICINĂ LEGALĂ

PARTICULARITĂŢILE LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN ÎMPUŞCAREA

CU ALICE

Coordo!"or #"$$%$&$'( Pro&) U$*) Dr) V!+"$ IFTENIE

M!-"r!d( NITU .MUSCALU/ VALENTINA0DANIELA

Cod 12r$' 3r-o!+( 45675894:47::

D!"! d31r$$ 0 44)78)477: 0

0


2/13

CUPRINS

8) Bibliografie pag. 2

4) Noţiuni elementare de balistică pag. 3

9) Armele de foc portabile pag. 3

;) Clasificarea armelor de foc portabile pag. 4


3/13

BIBLIOGRAFIE

1. BELIS V. – Medicina legala – curs pentru facultăţile de ştiinţe juridice, Ed.Scietăţii de Medicină Legală din !"#nia, 1$$%&

'. BELIS V. ( Medicină legală, Ed. )era, Bucureşti, 1$$'&

*. BELIS V. +su redacţia- ( )ratat de "edicină legală, Ed. Medicală, Bucureşti,

1$$%&

. BELIS V., //ES . ( )rau"atlgia "ecanică 2n practica "edic(legală şi

juridică, Ed. cade"iei, Bucureşti, 1$3%&%. 4E!/B5 M. ( Medicină judiciară, Ed. Medicală, Bucureşti, 1$%3&

6. M7!!8 I. ( Medicină legală, Ed. Medicală, Bucureşti, 1$96.

'


4/13

&. '. Noţiuni elementare de balistică

r"a de fc este definită ca un disp:iti; la care, prin aprinderea unui "aterial

e

% ca"era cartuşului ( lcul 2n care se intrduce cartuşul&

% canalul ( care pate a;ea suprafaţa interiară netedă +lisa- sau ră:dată de

nişte jg?eauri dispuse ?elicidal, nu"ite g?inturi&

% gura ţe;ii ( rificiul lier prin care ies priectilele şi factrii supli"entari ai

2"puşcării.

b. Închizătorul ( este disp:iti;ul care asigură peraţiile de 2ncărcare

+intrducerea cartuşului pe ţea;ă- şi ejectarea tuurilr, situat la partea 2nc?isă a ţe;ii.

c. Mecanisul !e alientare ( este siste"ul care asigură intrducerea a c#te

unui cartuş pe ţea;ă, preluat din "aga:ia ar"ei sau de pe andă, prin acţinarea

2nc?i:ătrului.

!. Mecanisul !e percu"ie ( este fr"at dintr(un trăgaci acţinat cu degetul şi

care printr(un siste" de p#rg?ii declanşea:ă percutrul, care l;eşte capsa.

e. #isteul !e ochire ( este "ntat pe ţea;ă şi este fr"at din cătare şi 2nălţătr.

$. %atul arei - este partea care ser;eşte la fi


5/13

+plinurile dintre g?inturi-. La ar"ele de fc cu ţea;a lisa s(a "enţinut siste"ul

n"inali:at engle: +1', 19, '0- 2n care cifrele repre:intă nu"ărul sferelr de plu"

care crespund canalului unei ţe;i, cnfecţinate dintr(un pfund de plu".

&. ). Clasificarea armelor de foc portabile se pate face după "ai "ulte criterii>a. &upă !estina"ie !istinge>

( ar"e de fc de luptă sau "ilitare +re;l;ere, pistlete, pistale "itralieră,

puşti, caraine, puşti("itraliera-&

( ar"e de ;#nătare +cu alice, cu glnţ, cu una sau dua ţe;i-&

( ar"e de tir sprti;&

( ar"e speciale +pistale de se"nali:are, pistale de alar"ă etc-&( ar"e atipice +de faricaţie prprie, cu ţea;a rete:ată-.

b. &upă lungiea "evii'

( ar"e cu ţea;a lungă de %0(30 c" +puşti, caraine, puşti("itraliere, ar"e de

;#nătare, unele ar"e de tir-&

( ar"e cu ţea;a "ijlcie de '0(%0 c" +pistale "itralieră, unele ar"e de tir-&

( ar"e cu ţea;a scurtă de *('0 c" +pistlete şi re;l;ere-.

c. &upă o!ul !e construc"ie a "evii'

( ar"e cu ţea;a g?intuită +pistlete, re;l;ere, caraine, pistale "itralieră,

puşti "itraliera, etc.-&

( ar"e cu ţea;a lisa +ar"e de ;#nătare cu alice, pistale rac?etă, unele ar"e de

tir-.

!. &upă o!ul !e $unc"ionare'

( ar"e si"ple sau ar"e cu 2ncărcare si"plă, la care peraţia de 2ncărcare se

repetă "anual după fiecare fc +ar"e de ;#nătare, ar"ele de tir-&

( ar"e cu repetiţie, la care peraţia de 2ncărcare se face prin acţinarea "anuală

a 2nc?i:ătrului, prelu#ndu(se c#te un cartuş din "aga:ia ar"ei +caraine, unele ar"e

de tir-&

( ar"e se"iaut"ate, la care 2ncărcarea şi ejectarea tuurilr se face aut"at,

prin acţiunea ga:elr de e


6/13

( ar"e aut"ate, la care ali"entarea şi percuţia se fac aut"at, 2n serie

+pistale("itralieră, puşti("itralieră-.

e. &upă calibru'

( ar"e de caliru "ic, p#nă la 9,*% ""&

( ar"e de caliru "ijlciu, 2ntre 9,*% – $ ""&( ar"e de caliru "are, de peste $ "".

$. &upă tipul !e uni"ie $olosit'

( ar"e cu glnţ +ar"e de luptă-&

( ar"e cu alice +ar"e de ;#nătare-&

( ar"e "i


7/13

pre:intă su fr"a unr granule de fr"e şi "ări"i diferite de culare cenuşie,

;er:uie sau găluie.

+roiectilul este partea care 2nc?ide cartuşul şi care se desprinde su presiunea

e glanţe sau alice.

Flnţul pate a;ea asupra rganis"ului ur"ătarele acţiuni>

!/A'ţ$1! d >dro?$r -!1 r13r. pare c#nd frţa ;ie a glntelui este

farte "are +trageri de aprape- sau 2n ca: de frag"entare a priectilului. rin aceasta

acţiune se prduce un rificiu de intrare cu aspect neregulat, cu pierderi "ari de

sustanţă.

9


8/13

?) A'%$1! d 3r&or!r. pare c#nd frţa ;ie a glntelui este "are

prduc#nd un rificiu de intrare cu pierdere de sustanţă. ierderea de sustanţă se

face "ai ales pe sea"a epider"ului, :na desprinsă fiind antrenată 2n canal.

') A'%$1! d @&1d!r. Se prduce c#nd frţa ;ie a glntelui este "ică. n

aceasta situaţie glntele apasă asupra pielii şi ţesuturilr sujacente pe care le 2ntinde,api le desface, fr"#nd un rificiu de intrare atipic 2n fr"ă de fantă, fără lipsă de

sustanţă.

d) A'%$1! 'o"1>$*=. pare c#nd frţa ;ie a glntelui este farte "ică sau

c#nd ung?iul de acţiune este "ai "ic de 1%0. n aceste cndiţii acţiunea glntelui este

ase"ănătare cu cea a unui crp cntndent.

L>$1$+ 3rod1- 3r$ !r2 d &o' - '+!-$&$'= 2n>( leziuni priare, deter"inate de priectil +factrul pri"ar al 2"puşcării-&

( o!i$icări secun!are deter"inate de factrii secundari sau supli"entari

ai 2"puşcării.

L>$1! 3rod1-= d 3ro$'"$+ partă denu"irea generica de 3+!=

@231#'!"=. E


9/13

rin ac"iunea !e rupere se prduce un rificiu "ai "are dec#t dia"etrul

priectilului, rtund, ;ala, sau neregulat, cu lipsă "are de sustanţă, cu "argini

neregulate& deseri de pe "argini prnesc fisuri radiale.

rin ac"iunea !e +n$un!are re:ultă un rificiu atipic, 2n fr"ă de fantă, fără

lipsă de sustanţă.rin ac"iunea !e per$orare se fr"ea:ă un rificiu caracteri:at prin lipsă de

sustanţă, de fr"ă rtundă +2n l;iri perpendiculare- sau ;ală +2n l;iri lice-, cu

"argini netede +c#nd priectilul este ascuţit- sau dinţate +c#nd priectilul este nt-.

=ia"etrul este 2n general ce;a "ai "ic dec#t dia"etrul glntelui +datrită refracţiei

tisulare-. n :nele 2n care pielea este situată direct pe un plan ss +cutia craniană-

dia"etrul este egal cu cel al glntelui. La ni;elul rificiului de intrare apar relati;cnstant serie de "dificări su fr"a unr inele cncentrice prduse prin acţiunea

priectilului şi a gurii ţe;ii.

- ,nelul !e contuzie sau eroziune este :nă de:epiteli:ată, 2n jurul rificiului

de intrare, cu lăţi"e de 1(* "". Iniţial are culare rşie ;ie api se acperă cu

crustă "arnie +2n ca: de supra;ieţuire-. La cada;ru se perga"entea:ă. re fr"ă de

inel c"plet 2n l;iri perpendiculare, sau de se"ilună 2n ca: de l;iri lice.

( ,nelul !e ştergere este situat 2n interirul inelului de cntu:ie, pe "arginile

rificiului. re culare negriciasă şi se prduce prin ştergerea suprafeţei

priectilului de pielea perfrată, cu depunere de sustanţe străine +;aselină,

funingine-. )t 2n această :nă, 2n ca: de priectile de plu" fără că"aşă de tel,

pate apare un inel !e etalizare, cnstituit din depunerea particulelr "etalice. 8nii

autri flsesc denu"ire c"inată – inel de ştergere şi "etali:are.

( #nd tragerea se face cu ţea;a lipită de tegu"ent apare inelul !e ipriare.

cesta se prduce prin i"pri"area gurii ţe;ii datrită reculului. Este repre:entat de

:nă run(;ilacee 2n jurul rificiului şi 2nafara inelului de cntu:ie cu lăţi"e de '(

% "", cu fr"ă circulară +c#nd ţea;a este c"plet lipită-, sau se"ilunară +c#nd ţea;a

este lipită inc"plet-.

3


10/13

b. Canalul

!epre:intă dru"ul parcurs de priectil prin crp de la rificiul de intrare p#nă

la cel de ieşire +2n ca:ul plăgilr transfi


11/13

!/ F+!'=r! cnstituie re:iduul incandescent al pulerii. =istanţa de acţiune a

flăcării este de '0(%0 c", iar după unii autri distanţa este egala cu lungi"ea ţe;ii.

rin acţiunea flăcării se prduc arsuri ale 2"răcă"intei, firelr de păr şi epider"ei.

?) A'%$1! !>+or apare 2n trageri de farte aprape +p#nă la cca 10 c"-.

Fa:ele sunt prduse de e


12/13

( peste ',% ( * " lipseşte rificiul central, acesta fiind 2nlcuit de rificii

"ultiple&

( la apr


13/13

clrea:ă 2n rşu. 8neri pentru stailirea distantei de tragere se practică trageri

e

nitu (muscalu) valentina-daniela -medicina legala- s3.doc

Documents