nitu muscalu valentina daniela - psihologie judiciara - s3

8/20/2019 Nitu Muscalu Valentina Daniela - Psihologie Judiciara - S3

1/15

UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET”

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

MASTER – PROBAŢIUNEA ÎN PROCESULUI PENAL

DISCIPLINA

PSIHOLOGIE JUDICIARĂ

PSIHOLOGIA MARTORULUI MINOR (ELEMENTE DEPSIHOLOGIA MINORULUI)

Coo!o"#$o %$&&"'&&* Po+"&-+!+ T!o./ B$o&M#0$.#"!* NITU (MUSCALU) VALENTINA1DANIELA

Co! "2.& 3.0o"#/* 45675894:47::

D#$# !.3".&& – 4;+78+477: 1

0


2/15

CUPRINS

B&" o23o$#2."$/ ?-."&/ 3#=+ 9

I+4+ P0&@o/o= 2#$o/& 2&"o 3#=+

I+9 T#$&# #0/$&& 2#$o&/o 2&"o& 3#=+ 6

I+ R.=/& $#$&. #/. #0/$&& 2#$o&/o 2&"o& 3#=+ 88

1


3/15

BIBLIOGRAFIE

Bulai C, Basiliade G, Cornescu I Undele cauze ale manifest ărilor infracţ ionale înrândul

minorilor şi prevenirea acestora Buletinul Jurisprudenţ ei Curtea Supremă de Justiţ ie, culegere de decizii pe anul 1993“ – Editura Continent XXI Universal,

Bucureşti 1994Bulai C, Filipcş, A, M itrace C! nstituţ ii de drept penal – Editura "rei #00#Butoi, "udorel$ Butoi, Ioana– "eodora !si"ologie #udiciar ă , Ed! Fundaţiei %&o'(niade M(ine), Bucureşti #001Cio*u, Ioan Cercet ări psi"ofiziologice e$perimentale, Ed! Acade'iei &o'(ne,Bucureşti, 19+4Cio*u, Ioan Comportamentul simulat, Ed! Ştiinţi*ică şi "enică, Bucureşti, 19+Cio*u, Ioan Cercet ări psi"ofiziologice e$perimentale, Ed! Acade'iei &o'(ne,Bucureşti, 19+4

Cio*u, Ioan Comportamentul simulat, Ed! Ştiinţi*ică şi "enică, Bucureşti, 19+Ciopra-a, Aurel %valuarea pro&ei testimoniale în procesul penal, Ed! .uni'ea, Iaşi,19+9Ciopra-a, Aurel Criminalistică ' "ratat de tactică, Ed! Ga'a, Iaşi, 199/ Ciopra-a,Aurel %valuarea pro&ei testimoniale în procesul penal, Ed! .uni'ea, Iaşi, 19+9Ciopra-a, Aurel Criminalistică ' "ratat de tactică, Ed! Ga'a, Iaşi, 199/ Crişu A(ratamentul infractorului minor în dreptul penal şi dreptul procesual penal român)

*specte de drept compara) – Editura "ipoAtis 2A #00#3ra-o'irescu !si"osociologia comportamentului deviant – Editura Ştiinţi*ică şi

Enciclopedică Bucureşti 19+/3ra-o'irescu, , 5an-anu, 6, 7relipceanu 3 %$pertiza medico+legal ă psi"iatrică – Editura Medicală Bucureşti 1990 %3reptul) nr! 1#81991Mircea, Ion espre tactica audierii primare a martorului, .urisprudenţia, Clu

:apoca, 19+;Butoi, "udorel !si"ologie #udiciar ă , Casa de editura şi presă %Şansa) – 2&


4/15


5/15

Minciuna poate avea o *or'a eni-n>, @i anu'e 'ito'ania vanitoas>, dar @i una

'ali-n>, care este ar'a per*id> a celor invidio@i, slai, -elo@i, autori de scrisori

anoni'e @i de acua?ii neDnte'eiate pe care destule persoane le iau Dn considera?ie!

3in punctul de vedere al 'edicinii le-ale, 'ito'ania repreint> o tendin?>

patolo-ic> de a denatura lucrurile! 3e re-ul>, aceasta se 'ani*est> prin ea-erare,suiectul denatur(nd ceea ce cunoa@te, prin i'a-ini, scene pe care le descrie ca @i

cu' ar re'e'ora Dnt('pl>ri tr>ite Dn realitate!

Mito'ania poate *i incon@tient>, c(nd are un rol co'pensator @i nu ur'>re@te un

scop utilitar, sau con@tient>, c(nd are un scop ine preciat! Uneori, 'ito'ania la

personalit>?ile diar'onice duce la *alsa recunoa@tere a unor in*rac?iuni, Dn scopul

a*i@>rii unui erois'! Eroarea udiciar> datorat> 'ito'aniei este evitat> prin *aptul c> proa testi'onial> treuie dulat> de proe @tiin?i*ice!

I+4+ P0&@o/o= 2#$o/& 2&"o

3evoltarea psiicului *iin?ei u'ane este condi?ionat> @i de v(rsta acesteia, ast*el

c> nu ar treui s> se voreasc> despre psiolo-ia 'inorului, adic> a persoanei care nu

a D'plinit v(rsta de 1 ani, ci ar treui s> se ai> Dn vedere raportarea la diverse

perioade ale 'inorilor ?in(nduse cont de di*eren?ele de devoltare *iic>, psiic>,

intelectual> eistente Dntre un 'inor de 4= ani @i un altul de 1+ ani! 3eci,

ancetatorul va treui s> se co'porte *a?a de 'inori @i s> le apreciee declara?iile

av(nduse Dn vedere to?i *actorii care in*luen?ea> psiicul lor @i, Dn special, v(rsta pe

care o au!

Minorii au o capacitate de percepere @i de redare a *aptelor 'ai redus>, deoarece

aten?ia lor se Dndreapt> de oicei spre lucruri care sunt lipsite de i'portan?>, ast*el c>

din aceasta cau> @i din caua capacita?ii reduse de a Dn?ele-e anu'ite *apte @i

D'preur>ri ei nu vor percepe i'portantul, esen?ialul care interesea> usti?ia!

nclina?ia spre *anteie, tea'a de cei su Dn-riirea c>rora se a*l> Hp>rin?i, tutori

@i de r>unarea in*ractorului, su-estiilitatea lor – toate acestea *ac s> *ie privite

declara?iile 'inorilor cu reerv> @i s> se procedee la intero-area lor nu'ai atunci

c(nd este asolut necesar, *olosinduse o tactic> adecvat> psiicului lor, de natur> a

putea Dnl>tura de*icien?ele care a*ectea> valoarea declara?iilor!

4


6/15

Ceea ce caracteriea> Dn pri'ul r(nd 'inorul este Dnclina?ia spre *anteie @i

su-estiilitate! n psiicul s>u inco'plet devoltat, realitatea @i *ic?iunea se D'pletesc,

uneori aun-(nduse s> se con*unde Dn a@a *el Dnc(t nu 'ai pot *i separate! :o?iunile

sale sunt va-i, nepreciate, iar lipsa de eperien?>, -(ndirea ne'aturiat> @i

neDn?ele-erea ust> a lucrurilor @i eveni'entelor sunt *actori care a*ectea> perceperea, 'e'oria @i redarea eveni'entelor!

3e@i 'inorii sunt Dn -eneral 'ai curio@i @i cu un spirit de oserva?ie 'ai

devoltat dec(t 'aorii, totu@i aten?ia lor se Dndreapt> de cele 'ai 'ulte ori spre

lucruri @i a'>nunte lipsite de i'portan?>, care Dns> le treesc interesul, ast*el c> nu

percep ceea ce este i'portant Dntro D'preurare Hnereali(nd i'portan?a ei, ci percep

a'>nunte care uneori nu sunt utile ancetei!, cultura redus> *ac 'ai di*icil> Dn?ele-erea unor anu'ite

eveni'ente, in*luen?(nd de*avorail at(t perceperea HDn?ele-(ndule -re@it, c(t @i

*iarea lor Dn 'e'orie! Unele e'o?ii *recvente la copii H*rica, -roaa denaturea>

perceperea unor eveni'ente care i'presionea> Ha'enin?>ri, loviri!

&edarea eveni'entelor, pe l(n-> in*luen?a de*avorail> a *actorilor ar>ta?i, este

a*ectat> Dn 'are '>sur> de su-estiilitatea @i e'otivitatea lor, eplicaile Dn a'ian?a

speci*ic> usti?iei, de tea'a de necunoscut de D'preurarea c> 'inorii trec cu u@urin?>

de la o stare psiic> la alta, se irit> u@or! "o?i ace@ti *actori in*luen?ea> declara?iile

'inorilor, care se conturea> ast*el Dn raport cu v(rsta, -radul de devoltare *iic>,

psiic> @i intelectual>, capacitatea de percepere, de Dn?ele-ere a eveni'entelor, de

'e'orare, de redare, su-estiilitatea, Dnclina?ia spre *anteie! Aprecierea declara?iilor

Dn raport cu aceste atitudini se va *ace distinct, de la ca la ca, Dn *unc?ie de persoana

de la care e'an>!

2unt situa?ii c(nd 'inorii 'e'orea> @i redau eact eveni'entele la care au

asistat, cu o sinceritate ee'plar>! n practic> sa constatat c> aceste cauri *or'ea>

ecep?ia, deci este util a se ea'ina cu 'ult> aten?ie declara?iile lor, av(nduse Dn

vedere cele ar>tate 'ai sus!

"ea'a de a nu *i descoperit @i sanc?ionat Dl deter'in> pe minorul infractor s>

ai> o atitudine de neDncredere @i ostilitate *a?> de or-anele de usti?ie! ?iei pentru anu'ite in*rac?iuni, pe care uneori 'inorul, date *iind

=


7/15

cultura, v(rsta, eperien?a, nu le consider> ca atare, Dl deter'ina s> se considere

nedrept>?it!

Minorul recidivist, *iind nevoit s> se conduc> sin-ur Dn via?>, are un spirit practic

*oarte devoltat, 'ani*est> per*idie, neDncredere @i atitudine de*ensiv> per'anent>*a?> de se'eni @i, 'ai ales, *a?> de usti?ie, precu' @i tendin?a de si'ulare! n -eneral,

el are o atitudine de respect *a?> de superioritatea *iic>, intelectual>, 'oral>, care Dl

deter'in> la sci'area atitudinii de neDncredere, devenind 'ai sincer, 'ai un!

Ancetatorul va treui s> re?in> acest *apt!

Minorul victimă a unei in*rac?iuni are acelea@i tr>s>turi ca @i 'aorul, cu tendin?ade a ea-era 'ai 'ult *aptele a c>ror victi'a a *ost, at(t din caua e'o?iei, a *ricii

care iau alterat perceperea, c(t @i din interesul de a o?ine avantae 'ateriale @i de a

se r>una pe in*ractor! 2u-estiilitatea @i tea'a Dl *ac deseori instru'entul celor su

a c>ror autoritate se a*l> @i care uneori Dncearc> s> pro*ite de pe ur'a in*rac?iunii a

c>rei victi'> a *ost 'inorul!

Martorul minor are acelea@i tr>s>turi psiice caracteristice, care in*luen?ea>

declara?iile sale! "endin?a spre *anteie @i su-estiilitate constituie cei 'ai i'portan?i

*actori care deter'in> neDncrederea, deseori usti*icata, Dn declara?iile sale!

I+9 T#$&# #0/$&& 2#$o&/o 2&"o&

7otrivit prevederilor art! 1 Cod procedur> penal> – persoana care nu a D'plinit

v(rsta de 1 ani poate *i ascultat> ca 'artor! &eult> ast*el c> le-ea nu prevede o

li'it> de v(rst> de la care un 'inor s> poat> *i ascultat Dn calitate de 'artor! n

le->tura cu 'artorul 'inor, Dn acela@i articol se preciea> c>, p(n> la v(rsta de 14

ani, ascultarea se va *ace Dn preenta unuia dintre p>rin?i sau a tutorelui sau a

persoanei c>reia Di este Dncredin?at spre cre@tere @i educare!

Art! = Cod procedur> penal> sulinia> *aptul c> 'inorul care nu a D'plinit 14

ani nu depune ur>'(nt, or-anul udiciar av(nd Dns> datoria s>i atra-> aten?ia s>

spun> adev>rul!

/


8/15

3e@i le-ea nu *iea> li'it> 'ini'> de v(rst> pentru audierea unui 'inor, treuie

totu@i s> se ?in> sea'a de -radul lui de devoltare psiic>, posiilitatea sa de a

percepe, 'e'ora @i reda eveni'entele la care a asistat!

%Asisten?a udiciar> este oli-atorie c(nd Dnvinuitul sau inculpatul este 'inor)

HArt! +1 Cod procedur> penal>! n aceast> situa?ie, or-anul de ur'>rire penal> vaasi-ura preen?a ap>r>torului la intero-area inculpatului HArt! 1+# al! # Cod procedur>

penal>! n cauele cu in*ractori 'inori eist> o condi?ie oli-atorie @i anu'e aceea a

e*ectu>rii ancetei sociale, aceasta const(nd Dn str(n-erea de date cu privire la

purtarea pe care 'inorul o are Dn 'od oi@nuit, la starea *iic> @i 'ental> a acestuia,

la antecedentele sale, la condi?iile Dn care a *ost crescut @i Dn care a tr>it, la 'odul Dn

care p>rin?ii, tutorele sau persoana Dn Dn-riirea c>reia se a*l> 'inorul D@i DndeplinescDndatoririle *a?a de acesta @i, Dn -eneral, cu privire la orice ele'ente care por servi la

luarea unei '>suri sau la aplicarea unei sanc?iuni *a?> de 'inor HArt! 4# al! # Cod

procedur> penal>!

2u raport tactic cri'inalistic, ascultarea 'inorului se particulariea> Dn *unc?ie

de v(rsta acestuia, ea distan?(nduse tot 'ai 'ult de ascultarea 'aorului, pe '>sur>

ce v(rsta este 'ai 'ic>! 3e ee'plu, ascultarea unui copil de / ani treuie s> se *ac>

de un specialist Dn psiolo-ie in*antil>, Dntrun loc care Di este *a'iliar, pentru c>

nu'ai Dn acest 'od este posiil> stailirea contactului psiolo-ic cu acesta!

Ascultarea 'inorului, ca @i ascultarea 'aorului, parcur-e acelea@i etape

principale pre->tirea ascult>rii, identi*icarea persoanei, relatarea lier>, ur'at> de

Dntre>ri @i r>spunsuri!

P.=$&.# #0/$&& – aceast> etap> este caracteriat> de cule-erea de

in*or'a?ii cu privire la 'inor @i *a'ilia sa, cu privire la eveni'ent, la interesul pe

care ace@tia Dl au Dn solu?ionarea cauei, precu' @i asupra le->turilor cu p>r?ile!

In*or'a?iile se pot o?ine de la vecini, rude, cole-i de @coal>, pro*esori! n raport

cu aceste in*or'a?ii @i cu particularit>?ile cauei, care treuie 'inu?ios studiate,

ancetatorul staile@te persoanele care ur'ea> s> asiste la audierea 'inorului! Art!

1 Cod procedur> penal> preint> persoanele care pot asista la audierea acestuia

p>rin?i, tutore sau persoana Dn Dn-riirea c>reia se a*l> 'inorul!

+


9/15

7e l(n-> aceste persoane poate asista la audiere @i o alt> persoan> de care 'inorul

este le-at su*lete@te @i pentru care are respect! Acest *apt este util 'ai ales atunci c(nd

p>rin?ii au o 'oralitate duioas> ori au le->turi sau interese cu p>r?ile!

Ale-erea acestei persoane are o 'are Dnse'n>tate deoarece preen?a sau s*aturile

ei pot in*luen?a ciar Dn 'od decisiv atitudinea @i declara?iile 'inorului, Di pot Dnl>turae'o?ia, nesi-uran?a, stailesc contactul psiolo-ic, Di dau lini@tea necesar> e*ectu>rii

declara?iei! 7reen?a unei ase'enea persoane va *i necesar> ori de c(te ori

ancetatorul are cea 'ai 'ic> >nuial> c> p>rin?ii, tutorele sunt interesa?i Dn caua

respectiv>, au le->turi cu p>r?ile sau pot in*luen?a pe 'inor!

Este reco'andail ca persoana care asist> la audiere s> *ie pre->tit> Dn prealail,

s> cunoasc> a'>nuntele cauei, pentru a putea avea, su Dndru'area ancetatorului,un rol activ la audiere, Dn scopul de al deter'ina pe 'inor s> declare adev>rul!

n ceea ce prive@te @.2#.# 2&"o/& /# #!&.., treuie 'en?ionat c> este

necesar al audia prin surprindere pentru a nu *i in*luen?at sau pentru a nui da

posiilitatea s> se pre->teasc> Dn acest sens! n acest ca, ancetatorul se poate adresa

direct institu?iei unde 'inorul studia> sau la Dntreprinderea unde acesta lucrea>$

audierea se va des*>@ura Dn acel loc! C(nd ce'area 'inorului la audiere se aea>

pe citare, acest act se va e'ite ast*el Dnc(t Dntre iua pri'irii cita?iei @i iua ter'enului

*iat pentru audiere s> eiste un interval c(t 'ai scurt de ti'p, pentru a evita

contactul cu p>r?ile, cu al?i 'artori$ din acelea@i 'otive, 'inorul nu va *i l>sat s>

a@tepte Dn s>lile procuraturii, ci va *i audiat i'ediat ce se preint>!

Modul Dn care va *i audiat, Dntre>rile ce i se vor pune, *or'ularea @i ordinea lor

sunt de 'are i'portan?> pentru o?inerea unor declara?ii sincere, c(t 'ai apropiate de

realitate! 2e va ciui cu 'are aten?ie tactica audierii, ?in(nduse sea'a de

particularit>?ile 'inorului audiat! Uneori este util ca ancetatorul s> se Dn?elea-> cu

persoana care ur'ea> s> asiste la audiere asupra tacticii ce ur'ea> a se aplica,

av(nduse Dn vedere c> aceasta cunoa@te ine 'inorul @i ast*el va *i de un real *olos!

2e va ?ine sea'a @i de natura cauei, c>ci la in*rac?iunile contra pudoarei 'inorului Di

va *i ru@ine s> *ac> declara?ii Dn preen?a p>rin?ilor sau a altor persoane!

A0/$#.# 3o3&1&0 Dncepe cu identi*icarea 'inorului @i va avea un caracter

c(t 'ai pu?in o*icial! 2tailirea contactului psiolo-ic, deseori di*icil de realiat din


10/15

caua neDncrederii, *ricii de necunoscut a 'inorului care nu@i d> sea'a de ceea ce va

ur'a, ciar @i atunci c(nd este ce'at doar ca 'artor – este *oarte i'portant!

7reen?a @i s*aturile persoanei dese'nate s> asiste vor u@ura Dns> sarcina

ancetatorului! Acesta va treui s> Dnl>ture tot ceea ce va in*luen?a de*avorail pe

'inor at'os*era ri-id>, tonul autoritar, cadrul sole'n, severitatea! Este de pre*eratca audierea s> ai> loc Dntro ca'era 'oilat> *>r> oiecte care ar putea i'presiona

sau distra-e aten?ia 'inorului! Ancetatorul se va co'porta c(t 'ai l(nd, prietenos,

Dn?ele->tor cu 'inorul, pentru ai Dnl>tura e'o?ia, tea'a, ai da lini@tea @i Dncrederea

necesare stailirii contactului psiolo-ic! l va studia cu aten?ie *>r> ca 'inorul s>

oserve, iar Dn caul Dn care 'inorul are o atitudine nepotrivit>, este necuviincios,

aro-ant, ancetatorul va Dnl>tura aceast> atitudine pe un ton lini@tit, dar *er'! Fa?> decei 'incino@i, per*ii, ancetatorul va proceda cu ailitate @i pruden?>!

Audierea va Dncepe cu o discu?ie pe un ton l(nd, *a'iliar asupra unor cestiuni

care interesea> pe 'inor @coal>, sport, ocuri, literatur>$ discu?ia va *i adaptat> la

posiilit>?ile intelectuale ale 'inorului, *>c(ndul s>@i Dnvin-> e'o?ia, s> se

*a'iliariee cu at'os*era, s> uite eventuala %lec?ie Dnv>?ata)! Apoi, *>r> s>@i dea

sea'a 'inorul, se va trece la oiectul audierii, despre care ancetatorul va aduce

vora, nu Dns> su *or'> de Dntreare direct>, ci va c>uta s>l lase pe 'inor s> epun>

tot ce @tie a@a cu' se pricepe @i Dn li'aul sau, diri(nd cu tact epunerea Dn caul Dn

care se Dndep>rtea> prea 'ult de suiect!

n ## ./#$&& /& r>dare, *>r> a *i

ruscat, speriat sau Dntrerupt, cu condi?ia s> nu se aat> cu totul de la suiect!

3intro relatare lier> a 'artorului 'inor nu treuie s> se a@tepte prea 'ulte date

de calitate, datorit> in*luen?elor ucate de *actorii suiectivi speci*ici v(rstei, asupra

percep?iei, 'e'or>rii @i red>rii! Ancetatorul nu va interveni Dn epunere, nul va

auta pe 'inor s>@i ->seasc> cuvintele, c>ci Dl poate su-estiona$ va asculta lini@tit,

*>r> a *ace -esturi din care ar putea reulta p>rerea sa!

n .$#3# #!.0&& !. >"$. Dn caul ascult>rii

'inorilor – Dntre>rile treuie s> *ie c(t 'ai scurte, clare, precise, Dntrun li'a

accesiil 'inorului @i care vor *i ast*el *or'ulate Dnc(t s> nu su-eree r>spunsul!

9


11/15

Minorul va *i l>sat s> r>spund> sin-ur *>r> a *i autat de ancetator! Este util ca

ancetatorul s>i eplice c>, de@i este 'inor, usti?ia totu@i are Dncredere Dn serioitatea

@i corectitudinea sa su*leteasc> @i c> 'inciuna ar putea nedrept>?i pe al?ii iar p(n> la

ur'> adev>rul tot va *i a*lat, prin alte proe, deci este 'ai ine s> dea declara?ii

sincere!Mo'entul acestui avertis'ent va *i ales Dn raport cu co'portarea 'inorului$ este

reco'andail a se eplica atunci c(nd se oserva c> 'inorul Dncepe s> 'int> @i va *i

repetat ori de c(te ori va *i caul, la Dnceput pe un ton l(nd iar dac> 'inorul persist>

Dn 'inciun>, pe un ton serios, *er' care s> nu ai> Dns> caracter de inti'idare!

C(nd 'inorul 'ani*est> tendin?e de *anteie se vor cere c(t 'ai 'ulte a'>nunte,

se vor pune Dntre>ri de control @i se vor ar>ta @i dovei c> nu spune adev>rul! 2e vacerceta @i se va a*la caua care Dl deter'in> s> ascund> adev>rul @i care, de *oarte

'ulte ori, este tea'a de r>unarea in*ractorului sau a celor care lau deter'inat s>

procedee ast*el, ar>t(nduise c> aceast> tea'> este neusti*icat>, iar atunci c(nd pare

te'einic>, se vor lua '>suri Dn *apt pentru al *eri de r>unare!

Uneori, senti'entul de ru@ine *a?> de p>rin?i, cole-i este caua care Dl deter'in>

pe 'inor s> nu recunoasc> *aptele! n ast*el de cauri i se va ar>ta c> acestea tot vor *i

dovedite prin alte proe @i c> este pre*erail s> arate corectitudine su*leteasc> @i s>

recunoasc> *aptul c> in*rac?iunea s>v(r@it> nui co'pro'ite viitorul Dntruc(t va avea

posiilitatea s> se reailitee printro co'portare cinstit>! Este reco'andail ca

ancetatorul s> nu piard> unele 'o'ente *avoraile '>rturisirii, precu' 'ila *a?> de

victi'>, re-retul *a?> de *apta s>v(r@it>, ru@inea de a nu *i prins 'in?ind! Acestea pot

deter'ina sinceritatea 'inorului!

n situa?ia Dn care 'inorul nu declar> adev>rul, se va recur-e la autorul persoanei

carel asista @i carei poate da s*aturile necesare pentru a declara adev>rul, pun(ndui,

dac> este caul, @i Dntre>ri! a *i necesar> 'ult> aten?ie din partea ancetatorului

pentru ca interven?ia acestor persoane s> nu constituie un 'iloc de presiune 'oral>

sau s> nu inti'idee 'artorul 'inor! Atunci c(nd are unele Dndoieli asupra st>rii

psiice a 'inorului sau asupra devolt>rii sale intelectuale, ancetatorul poate

recur-e la serviciile unui 'edic psiiatru, care s> asiste la ascultare sau poate s>

ordone o eperti> 'edical>!

10


12/15

For'ularea procesual> a declara?iilor se va *ace Dn acelea@i condi?ii ca @i la

audierea persoanelor 'aore! Este reco'andail s> se conse'nee declara?iile

'inorului la s*(r@itul audierii, Dntruc(t dac> aceasta se *ace Dn ti'pul audierii,

'inorul, v>(nd c> cele declarate sunt scrise, poate avea unele reticen?e, te'eri, care

in*luen?ea> de*avorail declara?iile pe care le *ace!E.23/

ntro cau> Dn care 'inorul A!I! a *ost surprins Dntro -ar> av(nd su ain> un

di*uor, pe carel de'ontase dintrun va-on al unui tren, 'inorul a recunoscut *apta

Dn *a?a or-anelor de poli?ie, iar apoi a revenit Dn *a?a ancetatorului, retract(ndu@i

'>rturisirea! n iua Dn care ur'a s> *ie con*runtat cu alt Dnvinuit, Dnainte de

con*runtare, a '>rturisit ancetatorului c> a s>v(r@it *urtul, Dns> nu d> declara?ie Dnacest sens, *iindui ru@ine de tat>l sau adoptiv!

Ancetatorul ia eplicat c> atitudinea sa este -re@it> @i ia pro'is c> va vori cu

tat>l sau adoptiv @il va convin-e c> totul a *ost o -re@eal> @i c> Dn viitor 'inorul se va

Dndrepta! n acest 'od, 'inorul a *ost convins s> declare adev>rul, iar la con*runtare a

deter'inat prin atitudinea sa @i pe ceilal?i Dnvinui?i s> recunoasc> *aptele!

I+ R.=/& $#$&. #/. #0/$&& 2#$o&/o 2&"o&

Aceste re-uli tactice nu au caracter de -eneralitate, deoarece di*er> Dn *unc?ie de

v(rsta celui ascultat, de stadiul devolt>rii psioso'atice!

7otrivit opiniilor de ascultare epri'ate Dn literatura de specialitate, principalele

cicluri de devoltare a copilului @i 'inorului sunt ur'>toarele

J perioada de la 1; ani, care, Dn caul ancetei udiciare, nu preint> interes$

J perioada pre@colar> ;/ ani$

J perioada @colar> de la / la 1011 anii$

J perioada @colar> 'ilocie sau a puert>?ii de la 1014 ani$

J perioada adolescen?ei 141 ani!

Fiec>reia dintre aceste perioade Di corespunde un anu'it nivel al devolt>rii

psiice, c>ruia i se va circu'scrie @i conduit> tactic> a 'a-istratului!

Ast*el

11


13/15

!erioada de la 3 la - ani este caracteriat> prin instailitate, percep?ie ine-al> a

Dnsu@irii oiectelor, a spa?iului @i a ti'pului, di*erit> de la un copil la altul, un -rad

'are de su-estiilitate, no?iunile de adev>r @i 'inciuna ne*iindule clare! "oate aceste

caracteristici eplic> reerva cu care sunt apreciate a*ir'a?iile acestor 'inori @i

eisten?a a 'ult spirit critic Dn veri*icarea acestora!Martorul pre@colar va *i audiat nu'ai dac> situa?ia i'pune Dn 'od deoseit acest

lucru, iar re-ulile tactice de ascultare vor *i adecvate posiilit>?ilor psiice preentate

anterior!

Este reco'andail c> ascultarea s> *ie e*ectuat> cu autorul unui specialist Dn

psiolo-ia copilului, Dn locuri cu care acesta este *a'iliariat! Accentul se va pune pe

relatarea spontan> a 'inorului, iar Dntre>rile treuie s> *ie precis *or'ulate, Dntrunli'a accesiil copilului @i cu 'ult> l(nde?e!

7erioada de la /–10 ani este de*init> de o devoltare psiic> 'ai accentuat>,

caracteriat> prin eciliru, ceea ce *avoriea> cre@terea *unc?iilor co-nitive!

7ercep?ia spa?iului @i a ti'pului cunoa@te o viiil> D'un>t>?ire! 2e devolt> 'ult

capacitatea de redare @i 'e'oria! @i *ac apari?ia pri'ele tr>s>turi de caracter!

Atitudinea 'oral> a copilului devine 'ai co'ple> @i Dncepe s> *ac> distinc?ie

Dntre adev>r @i 'inciun>!

7entru ca audierea acestei cate-orii de 'inori s> ai> o reu@it> deplin> este

necesar s> se cunoasc> *oarte ine 'inorul H-radul de inteli-en?>, preocup>ri,

Dnclina?ii, interese! "reuie ca ancetatorul s> atra-> aten?ia copilului s> nu 'int> sau

s> ascund> adev>rul @i s> spun> *>r> tea'a tot ce @tie despre *apt>!

7rocedeul tactic al relat>rii liere este de pre*erat Dn caul acestei cate-orii de

'artori! 7e c(t posiil, 'inorul nu va *i Dntrerupt, evit(nduse unele aprecieri Dn

le->tur> cu asocia?iile pe care le poate *ace datorit> i'a-ina?iei speci*ice v(rstei Hde

ee'plu, asocia> o'ul ur(t cu o'ul r>u!

ntre>rile se vor *or'ula Dn 'od clar, precis, *iindui adresate Dn a@a *el Dnc(t

copilul s> ai> senti'entul c> este luat Dn serios @i tratat de la e-al la e-al!

v(rsta, @i ciar la aproi'ativ 141= ani, copilul poate *i *oarte u@or

su-estionat, ceea ce *ace s> se acorde aten?ia cuvenit> persoanelor care Dl aut> pentru

1#


14/15

a nul in*luen?a! n caul Dn care Di este tea'> s> spun> ce cunoa@te, va *i stailit> @i

Dnl>turat> caua *ricii!

3ac> se constat> c> 'artorul 'inte treuie ca or-anul udiciar s> @tie c> la

aceast> v(rst> 'inciuna este deter'inat> de incapacitatea de a discerne *oarte ine

adev>rul, de dorin?a de a se ap>ra, de a@i da i'portan?>, precu' @i de in*luen?aeercitat> de p>rin?i, rude, alte persoane interesate!

!erioada .colar/ mi#locie, de la 10 la 1 ani, este deter'inat> de apari?ia

puert>?ii cu nu'eroase 'odi*ic>ri iolo-ice, re*lectate @i pe planul psiicului!

Activitatea senorial> cunoa@te o intensi*icare evident>, posiilit>?ile de orientare

spa?iala @i te'poral> se l>r-esc, iar 'e'oria cunoa@te nu salt calitativ @i cantitativ,

prin apari?ia co'ponentelor lo-ice @i a tendin?elor de interpretare!A*ectivitatea @i ecitailitatea cunosc o devoltare speci*ic> puert>?ii! 7aralel cu

devoltarea discern>'(ntului @i a senti'entelor 'orale pot s>@i *ac> apari?ia @i unele

e*ecte de voin?>, de educa?ie!

Cu toat> devoltarea sa, 'inorul este caracteriat de o conduit> contradictorie,

uneori de tendin?a spre 'inciun>, deter'inat> de cauele sus 'en?ionate! Adesea se

Dnt(lnesc @i co'porta'ente a-resive Dn accep?iunea lor psiosocial>! Atrac?ia spre

*apte sena?ionale Dl *ace s> ea-eree, s>@i dea i'portan?>, s> co'entee cu oricine

cele petrecute sau auite, ast*el put(nd *i u@or in*luen?ail! 3e aceea, este necesar ca

acesta s> *ie ascultat i'ediat, ciar pe nea@teptate!

3ac> situa?ia o i'pune, 'inorul va *i ascultat 'ai Dnt(i sin-ur @i apoi Dn preen?a

persoanei dese'nate s>l asiste! 7entru o?inerea unor declara?ii co'plete @i sincere

va *i solicitat>, Dn *unc?ie de ca, participarea activ> a celui carel Dnso?e@te!

7e *ondul aceleia@i atitudini cal'e, Dn?ele->toare, or-anul udiciar poate *i totu@i

ceva 'ai *er', Dn caul Dn care constat> c> 'inorul este oranic sau are tendin?a de a

'in?i!

!erioada adolescen2ei, de la 1 la 1 ani, este 'arcat> de Dnceperea introducerii

'inorului Dn via?a social>, cu toate caracteristicile acestui proces!

3evine pre-nanta devoltarea sensiilit>?ii, caracteriat> @i de erotiarea acesteia!

2piritul de oserva?ie se devolt> 'ult, iar poten?ialul de percep?ie, *iare @i redare

este *oarte ridicat! 3e re'arcat este c> reproducerea celor percepute Dncepe s> se

1;


15/15

realiee prin *iltrul propriei personalit>?i, in*luen?a, su-estia, av(nd o pondere 'ai

redus>, aceasta ca ur'are a *aptului c> 'e'orarea lo-ica devine *or'a central> de

re?inere!

Adolescentului i se pot aplica acelea@i re-uli tactice de ascultare ca @i Dn caul

'aorului de care Dl deosee@te Dn pri'ul r(nd lipsa eperien?ei de via?>!Atitudinea or-anului udiciar va r>'(ne Dn li'itele corespun>toare v(rstei

adolescentului!

14

nitu muscalu valentina daniela - psihologie judiciara - s3

Documents