Anexă la ordinul MTCT n.618 din 23 octombrie 2003

NORMATIV

PENTRU EXECUŢIA BETOANELOR RUTIERE CU ADAOS DE CENUŞĂ DE TERMOCENTRALĂ

Indicativ: CD147-2002

Elaborator: S.C. INCERTRANS S.A.

CUPRINS

CAPITOLUL I Principii generale ……………………………………………..30Secţiunea 1 Obiect şi domeniu de aplicare…………………………..30Secţiunea a 2-a Definiţii, notaţii şi terminologie………………………….31Secţiunea a 3-a Referinţe …………………………………………………………..32CAPITOLUL II Condiţii tehnice…………………………………………………35Secţiunea 1 Elemente geometrice………………………………….…….35Secţiunea a 2-a Caracteristicile betonului rutier cu adaos de cenuşă……………………………………………………………….35Secţiunea a 3-a Materiale………………………………………………………….39CAPITOLUL III Stabilirea compoziţiei betonului rutier cu adaos de cenuşă……………………………………………………………..44CAPITOLUL IV Prepararea betonului rutier cu adaos de cenuşă..45CAPITLUL V Transportul betonului…………………………………….…46CAPITOLUL VI Pregătirea suprafeţei de aşternere…………...........47CAPITOLUL VII Punerea în operă a betonului……………………………47CAPITOLUL VIII Protejarea betonului……………………………………….47CAPITOLUL IX Executarea rosturilor…………………………………… 48CAPITOLUL X Controlul calităţii lucrărilor…………………………….49CAPITOLUL XI Recepţia lucrărilor………………………………………….54CAPITOLUL XII Măsuri de protecţia muncii şi PSI……………………..54

Capitolul 1PRINCIPII GENERALE

Secţiunea 1Obiect şi domeniu de aplicare

Art.1. (1) Prezentul normativ se referă la executatea, controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din beton de ciment rutier cu adaos de cenuşă captată uscat de la electrofiltrele centralelor termoelectrice, realizate în cofraje fixe, utilizate la construcţii, modernizări sau ranforsări de drumuri publice, pe baza unor calcule justificate tehnic şi economic, astfel:

a) Ca strat de rezistenţă, pentru îmbrăcăminţile de beton de ciment, când se execută în două straturi, pentru drumurile publice cu trafic mediu, redus şi foarte redus, conform C22;

b) Ca strat de bază şi de fundaţie pe drumurile publice, inclusiv străzi, indifferent de clasa tehnică, conform STAS 6400;

c) Platforme de parcare-stationare şi alei carosabile; (2) Betoanele rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală pot fi acoperite, pe baza unui calcul de dimensionare sau constructiv, cu alte tipuri de straturi, ca de exemplu:- Tratamente bituminoase;- Straturi stabilizate din agregate naturale;- Îmbrăcăminţi bituminoase;- Îmbrăcăminţi din beton de ciment.(3) Betoane rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală pot fi executate şi în sistemul cofraj glisant, conform C22 (revizuit 2002), pe baza unor studii experimentale.Art.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplică la betoanele rutiere din beton armat monolit, prefabricate din beton, beton armat, şi beton precomprimat.Art.3. Pentru betoanele rutiere adaosul de cenuşa se va putea face pe bază de studii preliminare de laborator, astfel încât valoarea maximă a raportului T/C să fie de de 0.15.Art.4. (1) Cenuşa de termocentrală face parte din categoria puzzolanelor artificiale, rezultate sub forma unor produse secundare la arderea în suspensie de aer a cărbunilor măcinaţi. Se utilizează cenuşa captată uscat de la electrofile, tip A, cu activitate normală (putând înlocui parţial cimentul) conform tabel 6.

(2) Adaosul de cenuşă la prepararea betoanelor de rezistenţă conduce la îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-chimice ale acestora, după cum urmează:A) micşorează căldura la hidratate;B) diminuează contracţia şi deformaţiile sub sarcină de durată la termene scurte şi medii;C) sporesc rezistenţele faţă de apele corozive şi agenţii chimici;D) ameliorează impermeabilitatea;E) ameliorează lucrabilitatea;Art.5. Executantul va asigura, prin laboratoare de specialitate autorizate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor prevăzute în prezentul normativ.Art.6. (1) Punerea în operă a betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală se va face la temperaturi de minimum +5°C.(2) Temperatura betonului la punerea în operă nu va fi mai mare de 30°C.(3) În mod excepţional, în intervalul 0... +5°c, se poate pune în operă, cu luarea măsurilor prevăzute în „Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente” - Ind. C16.(4) Este interzisă execuţia betoanelor rutiere la temperaturi negative.Art.7. Betoanele rutiere cu adaos de cenuşa se clasifica după CLASE, pe baza criteriului rezistenţei la încovoiere (Rinc).

Secţiunea a 2-aDefiniţii, notaţii şi terminologie

Art.9. Prin beton rutier cu adaos de cenuşă de termocentrala se înţelege betonul preparat cu cimenturi pe bază de clincher Portland, cenuşa captată uscat de la termocentrale, agregate naturale, apă sau aditivi, în staţii de betoane, cu prevederea unui siloz şi dozator suplimentar pentru cenuşa de termocentrala. Art. 10. (1) Betonul de ciment rutier cu adaos de cenuşa se notează specificând clasa betonului, numărul standardului şi sufixul C.T., în care C reprezintă ciment şi T reprezintă cenuşă.(2) Exemplu de notare pentru betonul rutier cu adaos de cenuşă clasa 3,5 este BcR3,5-C.T.(3) În înţelesul prezentului normativ, definiţiile, notaţiile şi terminologia utilizată conform SR 4032/1, Normativ C22-92 (reviziut 2002) şi Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton. Indicativ NE012-99.

Secţiunea a 3-a

Referinţe.Art.12. Prescripţiile tehnice la care se fac referiri în cadrul prezentului Normativ sunt următoarele:

SR 183-1:1995 Îmbrăcăminţi din beton de ciment executate în cofraje fixe. Condiţii tehnice de calitateSR 183-2:1995 Îmbrăcăminţi din beton de ciment executate în Cofraje glisate. Condiţii tehnice de calitateSR EN 196/1:1995 Cimenturi.Încercări fizice. Determinarea rezistenţei mecanice.SR EN /3:1995 Cimenturi încercări fizice. Determinarea timpului de Priză şi a stabilităţii.SR EN196/7:1995 Metode de încercare a cimenturilor. Metode de Prelevare şi pregătire a probelor de ciment.SR EN 227/1-86 Cimenturi. Încercări fizice . Determinarea fineţei De măcinare prin cernere pe probă de 100g .SR 388:1995 Ciment Portland. STAS 438/1-89 Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel Beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de Calitate.SR 66-2002 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de Balastieră.SR 667-2001 Agregate şi piatră prelucrată pentru drumuri. Condiţii tehnice generale de calitate.STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi Drumuri . Metode de încercare.STAS790-84 Apă pentru betoane şi mortare.SR EN 933-2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor Geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiză Granulometrică –Site de control, dimensiuni Nominale ale ochiurilor.STAS 1275-88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit Determinarea rezistenţelor mecaniceSR 1500:1996 Cimenturi compoziţie uzuală tip II, III. IV, ŞI V.STAS 1598-1-89 Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor La lucrări de construcţii noi şi modernizări de Drumuri. Prescripţii generale de proiectare şi de

Execuţie.STAS 1759-88 Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit Determinarea densităţii.STAS 1799-88 Construcţii de beton, beton armat şi beton Precomprimat. Tipul şi frecvenţa verificărilor Calităţii materialelor şi betoanelor destinate.

Executării lucrărilor de construcţii.STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.STAS 3518-89 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la Îngheţ-dezgheţ.STAS 3789-86 Hârtii superioare de ambalaj. Hârtie rezistentă. STAS3832-1/97 Indicaţii generale pentru efectuarea analizei chimice. STAS3832-2-97: Materiale naturale şi artificiale. Determinarea Umidităţii şi a dioxidului de siliciu. STAS 4032/1 Lucrări de drumuri. Terminologie. STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare Cu lianţi minerali.Metode de încercare. Determinarea volumului de aer din beton proaspătSTAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate.STAS 8171-84 Folii din polietilenă de joasă densitate.STAS 8819-88 Cenuşă de centrală termoelectrică utilizată ca Adaos la betoane şi mortareSTAS 8849-83 Lucrări de drumuri. Rugozitatea îmbrăcăminţilor Rutiere. Metoda de măsurare şi valori limită.STAS 10092-78 Ciment pentru drumuri şi piste de aeroporturi.SR 13298:95 Materiale puzzolanice naturale şi artificiale. Determinarea indicelui de activitate puzzolanica.NE 012-99 Cod de practică pentru executatrea lucrărilor din Beton, beton armat şi beton precomprimat.C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a Lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente.C22-2002 Normativ pentru realizarea îmbrăcăminţilor Rutiere din beton de ciment în sisteme de cofraje Fixe şi glisate (revizuire C22-92/2002)

AND 547-98 Normativ pentru prevenirea şi remedierea

Defecţiunilor la îmbrăcăminţi rutiere moderne.*Ordinul MT Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor Nr.43/1998 naţionale.*Ordinul MT Norme tehnice privin proiectarea, construirea şiNr.45/1998 modernizarea drumurilor.*Ordinul MTNr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a

drumurilor publice.*Ordinul MT Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea Nr. 49/1998 străzilor în localităţile urbane . *Ordinul MS Aprbarea normelor de igienă şi a recomandărilorNr. 536/1997 privind mediul de viaţă al populaţiei. Norme generale de protecţia muncii-1996.*Ordinul MTTc Norme de protecţia muncii, igiena muncii şi primul Nr.17-1984 ajutor în caz de accident.*Ordinul MMPS Norme specifice de protecţie a muncii pentru 357-1998 exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.*Ordinul 12-1980 Norme specifice PSI.al MTTc*Ordonanţa Guvernului nr. 60-1007 privind Norme PSI aprobate prin legea nr 212-1997Norme generale PSI-1997.

Capitolul2.CONDIŢII TEHNICE

Secţiunea 1Elemente geometrice

Art.12. (1) Grosimea stratului de beton rutier cu adaos de cenuşă este cea rezultată din calcul şi nu va fi mai mică de 18 cm, fără a fi incluse completările pentru preluarea denivelărilor.(2) Elementele geometrice care se referă la lăţimea de turnare, abateri de la grosimi, pante transversale, abateri la pantă pentru drumuri şi străzi în profil transversal şi longitudinal, declivităţi în profil longitudinal, denivelări maxime ale

suprafeţei stratului în sens transversal, denivelări admisibile la rostul longitudinal de contact între două benzi de beton adiacente, denivelări maxime între muchiile dalelor învecinate ale rosturilor transversale, sunt cele prevăzute în Normativ C22.

Secţiunea a 2-aCaracteristicile betonului rutier cu adaos de cenuşă

Art.13.-(1) Stratul din beton rutier cu adaos de cenuşă se realizează cu clasele de betoane rutiere ce vor fi stabilite de proiectant, în funcţie de clasa de trafic şi de categoria drumului sau tipul lucrării, pe bază de justificări tehnico-economice, conform tabel 1. Tabelul 1.

Denumirea lucrarilor

CLASA DE TRAFIC(vehicule fizice/zi)

Mediu3500...8000

Redus750...3500

Foarte redus<750

Drumuri de interes national, judetean si local

BcR4,0BcR3,5

Ranforsarea sistemelor rutiere existente la drumuri

BcR4,0BcR3,5

Drumuri de exploatare cu doua benzi de circulatie

BcR3,5

Drumuri si platforme industriale

BcR 3,5 BcR3,5 Bcr3,5

Strazi cu o banda de circulatie si alei carosabile

- - -

(2) Betoanele rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală care se folosesc în straturile de bază şi de fundaţie se execută conform STAS 6400 şi a caietelor de sarcini elaborate de proiectantul lucrării.

Art.14.-(1) Betonul rutier cu adaos de cenuşă se prepară în staţii de betoane prevăzute suplimentar cu silozuri şi dozatoare de cenuşă.

(2)Adaosul de cenuşa se va face numai pe bază de încercări de laborator preliminare efectuate de laboratoarele de specialitate autorizate şi pe bază de caiete de sarcini.

(3)Compoziţia betonului rutier cu adaos de cenuşă se realizează cu:- Agregate naturale conform SR 662 şi în cazuri justificate tehnico-

economic şi cu agregate prelucrate conform SR 667.- Ciment Portland conform art.24;- Cenuşă de termocentrală, conform STAS 8819;- Apă şi aditivi în conformitate cu Normativ C22

Art.15. Betoane rutiere cu adaos de cenuşa se execută în sistemul de cofraje fixe, conform Normativ C22.Art.16.(1) Limitele de granulozitate ale agregatului total pentru betoane rutiere cu adaos de cenuşă cu agregate cu granulozitate continuă 0......31(40)mm este conf figurii 1.

Art.17.(1) Dozajele de ciment, cenuşă de termocentrală, aditivi şi raportul A/C ce se utilizează la compoziţia betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă puse în operă în sistemele cofraje fixe vor respecta limitele din tabelul 2

Tabelul 2.Nr.ctr. Componenti Clasa betonului rutier

BcR 3,5 BcR 4,01 Ciment I 42,5 R 310

320330340

2 Ciment I 32,5 R(kg/m3), min

45 50

3 Raport apa/ciment, max.

0.52 0,52

4 Raport A/L, max. 0,45 0,45

5 Aditivi plastifianti si aditivi antrenori de aer

% din masa cimentului conf. Specificatiilor tehnice de produs si Agrementul Tehnic.

(2) Liantul (L) reprezintă suma cantităţilor de ciment (C) şi cenuşă (T).

(3)Adaosul de cenuşa este dat în tabelul 2, orientativ, acesta stabilindu-se în prealabil prin studii preliminare de laborator de specialitate autorizat, astfel T/C≤0,15.Art.18. (1) Sorturile agregatelor naturale utilizate în betoanele rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3.Natura agregatului Sorturile agregatelor Granulozitatea

agregatului totalNisip natural 0-4* si 4-8 sau 0-8 0-40Criblura 8-16 si 16-25Split 25-40 sau 16-40Nisip natural 0-4* si 4-8* sau 0-8 0-31Pietris 8-16 si 16-31Pietris natural 0-4* si 4-8 sau 0-8 0-31Pietris concasat 8-16 si 16-31Notă*) Adaosul de cenuşă înlocuieşte parţial sortul 0-4 de agregate naturale.Art.19. Caracteristicile betonului proaspăt destinat punerii în operă în sistemele cofraje fixe trebuie să fie conform tabelului 4. Tabelul 4.Caracteristica betonului Valoarea Metoda de incercareConsistenta, prin metoda tasarii (mm)

30±10 STAS 1759

Grad de compactare 1,15....1,35 STAS 1759Densitatea aparenta (kg/m3)

2400±40 STAS 1759

Continut de aer oclus, % 3,5±0,5 STAS 5479

Art.20.(1) Caracteristicile betonului rutier cu adaos de cenuşă de termocentrală destinat a fi pus în operă trebuie să fie conf. Tabelului 5. Tabelul 5Caracteristica betonului intarit BcR 3,5 BcR 4,0

1. Rezistenta caracteristica la incovoiere (RincK)determinata la 28 de zile pe prisme de 150x150x600 mm(N/mm2) conform C-22-92 (REVIZ. 2002)

3,5 4,0

2. Rezistenta medie la compresiune (RC) determinata la 28 de zile pe cuburi cu latura de 150mm, cf. STAS 1275 Sau pe carote cf. Instr. Tehnice C54, (N/mm2), min.

30 35

3. Gradul de gelivitate al betonului determinat conf. STAS 3518

G100 G100

(2) Valorile rezistenţei la compresiune, determinată pe fragmente de prisme cu latura secţiunii de 150mm sau pe carote, sunt informative.(3) Interpretarea rezultatelor obţinute pe probe de betoane de ciment rutiere cu adaos de cenuşă se va face în conformitate cu Normativ C22.

Secţiunea a 3-aMaterialele

Art.21. Materialele utilizate la betoanele rutiere cu adaos de cenuşă sunt:a) Aditivib) Cenuşă de termocentrală captată uscat; c) Agregate naturale;d) Apă;e) Aditivi;f) Alte materiale

Art.22. (1) La prepararea betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă se vor utiliza următoarele tipuri de cimenturi:

- Ciment pentru drumuri şi piste aeroportuare (CD) conform STAS 10092;- Ciment Portland tip I 42,5R- Ciment Portland tip I 42,5 SR, SR 388;- Ciment Portland tip I 32,5 R, SR 388.

(2) Alte sortimente de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unor laboratoare de specialitate autorizate.(3)Livrarea cimentului, verificarea conformităţii unei livrări, depozitarea, se efectuează în conformitate cu Normativ C22. (4) Verificarea calităţii cimentului se va face:a) la aprovizionare, inclusiv prin verificarea declaraţiei de conformitate/ garanţie emisă de fabricant;b) înainte de utilizare, de către un laborator autorizat.

Art.23. (1) Se va utiliza cenuşă captată uscat de la electrofiltrele centralelor termoelectrice care dispun de echipamente şi silozuri pentru a fi livrate beneficiarilor.(2) Caracteristicile fizico-chimice ale cenuşii de termocentrală captată uscat trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate şi STAS 8819, prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6.Caracteristica Conditii de

admisibilitateMetoda de verificare

Umiditatea, %max. 1 SR 3832/2Rest pe sita cu tesatura de sarma 0,2 mm, %, max.

10 STAS 227/2

Pierderea la calcinare, %, max. 5 SR 3832/2Suma oxizilor (Si2+Al2O3), %, min. 70 SR 3832/2Oxid de magneziu (MgO), %, max

5 SR 3832/4

Trioxid de sulf (SO3), %, max. 3 SR 3832/5Alcalii solubile in apa , %, max. 1 SR 3832/6Oxid de calciu liber (CaO), %, max.

2 SR 3832/4

Indicele fizic de activitate, % (pe epruvetele de mortar), (IA

24), min.

0,65 SR 13298

(3) Indicele de activitate şi restul pe sita cu ţesătură de sârmă 0.2, pentru unele centrale termoelectrice, sunt prezentate orientativ în tabelul 7.

Tabelul 7Centrala

termoelectricaConditii de admisibilitate

Pe epruvete de mortar

Pe probe de cenusa

(IA24) Continut de parte

vitroasaRest pe sita de 0,2,% max.

Minita Min.0,65 Min.65,5 10Isoluita Min.75 10Rovinari Min. 0.65 Min.77 1Borzesti Min.73,5 1Doicesti Min.75 4

Valorile restului pe sita 0,2 pot fi depăşită cu max.10%, dacă este îndeplinită condiţia de admisibilitate pentru indicele fizic de activitate la 24 ore.(5) Condiţia de rest pe sita de 0,2 trebuie să fie îndeplinită concomitent cu cea de conţinut pe parte vitroasă.

Art.24. (1) Verificarea caracteristicilor fizico-chimice ale cenuşii prevăzute în tabelul 6 se va efectua de către furnizor.(2) Fiecare lot de cenuşă livrat va fi însoţit de declaraţia de conformitate/ garanţie emisă de un laborator autorizat la furnizorului.

Art.25. (1) Cenuşă de termocentrală captată uscat se livrează şi se transportă în vagoane cisternă, autocisterne sau containere simple, vopsite portocaliu şi inscripţionate cu menţiunea CENUŞĂ.(2) Nu se admite folosirea cisternelor în mod alternativ pentru transportul cenuşii, cimentului sau a varului hidratat în pulbere.(3) Cenuşa de termocentrală poate fi livrată în vagoane închise, în vrac, la unităţile care dispun de instalaţii pentru descărcarea cu echipamente de impulsionare pneumatică.(4) Înainte de încărcarea cenuşii la livrare, este obligatoriu să se verifice dacă mijloacele de transport sunt curate.

Art.26. (1) Cenuşa de termocentrală se depozitează ferită de impurificare şi umezeală, în silozuri metalice, prevăzute cu încărcare şi descărcare pneumatică, marcate pe porţiunea lor mediană cu o dungă portocalie, cu o lăţime de min.200 mm pe toată circumferinţa şi inscripţionate CENUŞĂ şi amplasate separat de silozurile de ciment.(2)Verificarea şi controlul calităţii se efectuează la fiecare lot aprovizionat şi înainte de utilizare de către un laborator autorizat al executantului conf. Tabelului 9 din prezentul Normativ.

Art.27. (1) Pentru prepararea betoanelor de ciment rutier cu adaos de cenuşă de termocentrală se vor utiliza, în general, următoarele sorturi:

a) Nisip natural, sorturile 0-4 şi 4-8 sau 0-8, conform STAS 662;b) Pietriş, sorturile 8-16 şi 16-31, conform STAS 662;c) Pietriş concasat, sorturile 8-16 şi 16-31, conform STAS 662;d) Agregate din carieră concasate: criblură (8-16; 16-25) şi split (25-40 sau 16-40)

NOTĂ: Agregatele de carieră concasate se vor utiliza numai în cazuri justificate tehnico-economic.(2) Agregatele trebuie să provină din roci omogene în ceea ce priveşte compoziţia mineralogică.(3) Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu conţinut de silice microcristalină sau amorfă, care să reacţioneze cu alcalii din cimenturi.

Art.28. Producerea şi livrarea agregatelor destinate betoanelor rutiere se va face conform prevederilor CODULUI DE PRACTICĂ NE012-Cap.4.2.

Art.29. Verificarea calităţii agregatelor naturale destinate betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă termocentrală se va face la aprovizionare şi înainte de utilizare, conform Normativ C22.

Art. 30. Apa utilizată la prepararea betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală poate să provină din reţeaua publică de apă potabilă sau altă sursă, care să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790.

Art.31. (1) La prepararea betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală, pentru îmbunătăţirea lucrabilitatii, reducerea tendinţei de segregare în timpul transportului şi mărirea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ repetat, se va utiliza în mod obligatoriu un aditiv plastifiant împreună cu un antrenor de aer, conform prevederilor cerinţelor din reglementările tehnice specifice.(2) Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor se va face conform prevederilor Codului de practică NE012.

Oţel beton

Art.32.Pentru executarea ancorajelor se va folosi oţelul beton rotund de ø10 mm sau ø 12mm (tipOB37)conform STAS 438/1.

Art.33. Oţelul beton se va depozita şi păstra în condiţii care să evite favorizarea corodării.

Art.34.Livrarea oţelului trebuie să fie însoţită de certificatul de conformitate (garanţie) emis de furnizor.

Art.35. Verificarea calităţii se va face conform tabelului 9.

Art.36. Se va utiliza hârtie rezistentă KRAFT (125 g/m2) conform STAS 3789 sau folie de polietilenă de joasă densitate (0.06mm grosime), conform STAS 8171, pentru:a) execuţia betoanelor de ciment cu adaos de cenuşă pe fundaţie de balast sau piatră spartă.b) izolarea contra aderenţei la beton a unei jumătăţi din ancorele de oţel ce trebuie fixate în rosturile longitudinale de contact ale straturilor de beton de rezistenţă executat în sistemul cofraje fixe.

Art. 37. Alte materiale utilizate se referă la :a) Produse de protecţie a suprafeţei betonului proaspăt contra evaporării apei.b) Produse de colmatare a rosturilor „ la cald” (masticuri bituminoase) sau la rece

(chituri tiocolitice).c) Aditivi superplastifianti pentru fluidizarea betonului, necesari la :- Betonarea în spaţii înguste, supralărgiri în curbe, parcări auto, acostamente,

banchete);- Înlocuirea parţială sau totală a unor dale cu defecţiuni;- Repararea degradărilor îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu adaos de

cenuşă( ruperi de mărgini la dale, zone faianţate, ruperi de colţuri).

Capitolul 3.STABILIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI RUTIER CU ADAOS DE CENUŞĂ

Art.38. (1) Compoziţia betonului rutier cu adaos de cenuşă se stabileşte în conformitate cu prevedederile Anexei 1, din prezentul Normativ şi numai în laboratoarele de specialitate autorizate, pe bază unor studii preliminare. (2) Cerinţe de bază privind compoziţia betoanelor rutiere vor fi în conformitate cu prevederile CODULUI DE PRACTICĂ NE012, adaptate la specificul acestor tipuri de betoane.

Art.39 Stabilirea compoziţiei betonului cu adaos de cenuşa se va face:a) La intrarea în funcţiune a staţiei de betoane; b) La schimbarea tipului de ciment, agregate şi aditivi;c) Ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziţiei utilizate.

Art.40. Cantităţile de materiale corespunzătoare unui amestec (şarjă) se vor stabili pentru un volum de beton proaspăt, de maximum 80% din capacitatea nominală a instalaţiei pentru malaxare.

Art.41. La staţia de betoane se va afişa reţeta corespunzătoare tipului de beton şi care va conţine :

a) Numărul de ordine al reţelei; b) Notaţia corespunzătoare tipului de beton;c) Cantităţile de materiale care se introduc la fiecare şarjă : ciment, cenuşă,

agregate, la care cantităţile pot fi cumulative în funcţie de ordinea de introducere a acestora.

Art.42.În cursul preparării betonului cu adaos de cenuşă , reţeta se va corecta de către laboratorul staţiei în fuunctie de rezultatul verificărilor zilnice privind:

a) Umiditatea agregatelor;b) Granulozitatea sorturilor;c) Densitatea aparentă a betonului proaspăt;d) Lucrabilitatea betonului ce trebuie verificată zilnic, începând cu fabricarea

primelor şarje;e) Conţinutul de aer oclus.

Capitolul 4.

PREPARAREA BETONULUI CU ADAOS DE CENUŞĂ ÎN STAŢIILE DE BETOANE

Art.43.(1) Prepararea betonului de ciment rutier cu adaos de cenuşă se efectuează în staţii de betoane cu personal, echipamente, instalaţii şi laboratoare în conformitate cu prevederila Cap.9 din Codul de practică, indicativ NE012 şi Normativ C22.(2) STAŢIILE DE BETOANE în care se prepară betoanele de ciment cu adaos de cenuşă vor dispune de silozuri de cenuşă cu încărcare şi descărcare pneumatică şi dozatoare de cenuşă asemănătoare celor de ciment.(3) CENUŞA de termocentrală se introduce în malaxor în acelaşi timp cu cimentul şi anume :a) se cântăreşte cenuşa;b) se cântăreşte cimentul, prin cumularea cantităţii prescrise a acesteia, până la atingerea cantităţii totale de liant (ciment+cenuşă); c) se introduce apoi, în malaxor, pentru omogenizare.

AMESTECAREA BETONULUI

Art. 44.-(1) Amestecul se realizează în betoniere cu malaxare forţată, timpul de amestecare fiind de minimum 75 secunde, durata fiind socotită din momentul introducerii tuturor materialelor componente şi până la începerea descărcării în buncărul betonierei.(2) Durata efectivă de malaxare se stabileşte de către laboratorul staţiei de betoane prin încercări ce se vor face înaintea începerii lucrărilor.(3) Modul de golire al betonierelor şi folosirea buncărelor intermediare se va face conform Normativului C22.(4) Temperatura betonului proaspăt, măsurată în mijloacele de transport înainte plecării de la staţie, trebuie să fie mai mică de +30°C.

Capitolul 5.TRANSPORTUL BETONULUI

Art.45.(1) Betonul proaspăt preparat în staţiile de betoane se va transporta cu autobasculante.(2) Autobasculantele trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderi de beton.(3) Pe timp foarte călduros sau ploaie, suprafaţa liberă a betonului din autobasculante trebuie să fie protejată de prelată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice udarea betonului pe timpul transportului.(4) Autobasculantele vor fi spălate cu jet de apă după 3-4 transporturi sau ori de câte ori este nevoie.(5) Durata maximă de transport, considerată din momentul începerii încărcării mijlocului de transport şi începutul descărcării acestuia, nu va depăşi valorile din tabelul 8, decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Tabelul 8Temperatura amestecului de beton (°C) Durata maxima de transport (minute)15°<t<30° 45t=15° 60

(6) Temperatura betonului proaspăt la punctul de lucru înainte de punerea în operă trebuie să fie cuprinsă între 5....30°C.

Capitolul 6.PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE AŞTERNERE

Art.46. Pregătirea suprafeţei de aşternere a betonului rutier cu adaos de cenuşă, atât pe fundaţii noi cât şi pe îmbrăcăminţi existente, în sistemul cofraje fixe, se va executa conform prevederilor STAS 6400 cât şi Normativ C22.

Capitolul 7.PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

Art.47.-(1) Punerea în operă a betonului rutier cu adaos de cenuşă de termocentrală, în cofraje fixe, se execută ca şi cea a betonului de ciment rutier, într-un singur strat, conform prevederilor Normativ C22.(2)Strirea betonului cu adaos de cenuşă de termocentrală se va efectua numai în cazul în care stratul de rezistenţă va fi dat în circulaţie, în scopul îmbunătăţirii aderentei roţilor autovehiculelor.(3) În acest caz, suprafaţa finisată a betonului se va stria perpendicular pa axa benzii, mecanic sau manual, cu perii piassava.(4) Se va verifica vizual uniformitatea şi adâncimea strierii şi se va reface dacă este cazul.

Capitolul 8.PROTEJAREA STRATULUI DE REZISTENŢĂ

Art. 48. (1) Protejarea stratului de beton cu adaos de cenuşă, executat în sistemul cofraje fixe, se va efectua în două etape, conform Normativ C22.(2) În prima etapă, considerată în momentul terminării strierii suprafeţei betonului proaspat şi până la zvântarea acestuia , când suprafaţa devine mată, protecţia se realizează cu acoperişuri mobile, impermeabile şi nedeformabile, îmbinate etanş între ele, care se deplasează pe măsură ce se finisează suprafaţa betonului proaspăt în scopul protejării acestuia contra acţiunii soarelui, vântului şi ploilor.(3) În etapa a doua , considerată din momentul când suprafaţa betonului s-a zvântat, devenind mată, protejarea betonului se realizează în MOD OBLIGATORIU cu pelicule de protecţie antievaporare, în scopul asigurării condiţiilor favorabile de întărire a betonului şi evitării fisurării dalelor.

(4) Este interzisă circulaţia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspăt.(5)Se va prelungi termenul pentru darea în circulaţie, prevăzut în Normativul C22 (revizuire 2002), cu cel puţin o zi, având în vedere că întărirea betonului cu adaos de cenuşă este mai încetinită decât a betonului de ciment rutier.

Capitolul 9.EXECUTAREA ROSTURILOR

Art.49. (1) Pentru a se evita apariţia fisurilor şi a crăpăturilor datorită variaţiilor de temperatură şi umiditate, tasărilor inegale şi pentru necesităţi de construcţie, stratul de beton de ciment cu adaos de cenuşă se execută cu rosturi transversale şi longitudinale, în dale. (2) Rosturile, atât cele transversale cât şi cele longitudinale, pot fi de :a) contact (de construcţie);b) dilataţie;c) contracţie;(3) Executarea rosturilor de contact, dilataţie şi contracţie în sistemul de execuţie a betoanelor în cofraje fixe se va face conform prevederilor Normativ C22.($) Colmatarea rosturilor se va realiza cu masticuri bituminoase „la cald” sau produse bicomponente (chituri) ”la rece” conform prevederilor agrementelor în tehnice în vigoare.

Capitolul 10CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Art.50.-(1) Controlul calităţii lucrărilor executate cu betoane cu adaos de cenuşă se efectuează conform Normativ C22 şi prezentul Normativ.(2) Controlul se exercită astfel:a) Control interiorb) Control exterior;c) Control de conformitate.

Art.51. Controlul interior se face de către producatorsi/ sau executant:a) Din iniţiativă proprie;b) În conformitate cu reguli externe stabilite de către un investitor sau de către o

organizaţie interdependenţă, la cererea investitorului.

Art.52. Controlul exterior se efectuează de către un organism independent de unitatea care este verificată şi constă din:

a) Verificarea măsurilor de control exterior;b) Procedee de verificare suplimentare, independente de sistemul de control

interior.

Art.53. Controlul de conformitate se efectuează de către organismele independente autorizate pentru efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii.

Art.54. (1) Procedeele de control a calităţii lucrărilor, inclusiv controlul producţiei şi execuţiei betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă de termocentrală se efectuează în conformitate cu prevederile Normativului C22.(2) Controlul calităţii materialelor componente şi betoanelor rutiere cu adaos de cenuşă se efectuează în conformitate cu tabelul 9 din prezentul Normattiv.(3) Defecţiunile apărute la stratul de rezistenţă din beton rutier cu adaos de cenuşă trebuie reparate înainte de darea în exploatare a acestora, în conformitate cu Normativul AND 547-1998.(4) Modul de reparare a lor se stabileşte de comun acord cu beneficiarul şi proiectantul lucrării.(5) Pentru lucrările de ranfasonare cu strat de rezistenţă din beton rutier cu adaos de cenuşă se recomandă prevederile privind organizarea circulaţiei rutiere pe durata lucrărilor prevăzute în Normativ C22.

Tabelul 9CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR ŞI BETOANELOR RUTIERE

A.LA APROVIZIONARE

Nr.ctr.

Materialul sau

faza de executie

Actiunea Procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica

Scopul actiunii sau verificarii Frecventa minima Constatare Masura ce se adopta

A1 Ciment

a)examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii sau garantie emise de furnizor si / sau producator

Constatarea garantarii calitatii de catre furnizor si/sau producator

La fiecare lot aprovizionat C Se verifica conform A1, b, cNC

b)Stabilitateaconf.SREN 196-3c)Timpul de priza

Evitarea unor erori nesesizate la controlul de fabricatie sau semnalarea unor impurificari intervenite in timpil transportului

O determinare la fiecare transport dar nu mai putin de o determinare la 100t pe o proba medie

c Se verifica conform A1 d sau se da in consumNC Se refuza lotul si se interzice utilizarea lor,

informadu-se producatorul, beneficiarul si organele Inspectiei in Constructii in termen de max.48 de ore

d)Rezistentele mecanice la 2(7) zile conf. SREN 196-1

Confirmarea clasei cimentului O proba la 200t daca livrarea se face in loturi mai

CNC Se va interzice utilizarea lor, informandu-se

mici de 100t;O proba de 500t daca livrarea se face in loturi mai mari de 100t

producatorul, beneficiarul si organele Inspectiei in Constructii in termen de max.48 de ore

e)Idem la 28 de zile Culegere de date pentru evidentierea calitatii cimentului utilizat

Idem

-

f) Prelevarea de contraprobe care se pastreaza pentru 45 de zile (pastrate in cutii metelice sau pungi sigilate)

Verificari ulterioare in caz de litigiu

La fiecare lot aprovizionat probele se iau impreuna cu delegatul beneficiarului sau al ISCLPUAT sare va sigila contraproba

-

g)Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

Evitarea aprovizionarii cu cimenturi alterate

O dterminare la fiacare transport dar nu mai putin

deo determinare la 100t pe o proba medie

C Se admite lotul transportatNC Se refuza lotul transportat

Nr.ctr.

Materialul sau faza de executie ActiuneaProcedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica

Scopul actiunii sau verificarii

Frecventa minima Constatare

a)Examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii emise de furnizor si / sau producator

Constatarea garantarii de la furnizor

La fiecare lot aprovizionat

C

NC

b )Continutul de impuritati(echivalent de nisip, humus, continut de fractiuni fine sub 0.09 mm si de corpuri straine conform STAS 730 si STAS 4606

Confirmarea calitatii lotului aprovizionat

O proba la max. 500m3 pentru fiecare sursa ( pentru humus la schimbarea sursei , iar pentru corpuri straine numai daca se observa prezenta lor

C

NC

c)Granulozitatea sorturilor conform STAS 4606

O proba la max.500m3 pentru fiecare sort

Capitolul 11.RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art.55. Recepţia lucrărilor executate din beton de ciment au adaos de cenuşă se efectuează în conformitate cu Normativ C22 şi HGR 273, astfel:

a) La terminarea lucrărilor;b) Finală, la expirarea perioadei de garanţie.

Capitolul 12.MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI PSI

Art.56. Pe întreaga perioadă a executării lucrărilor privind realizarea stratului de rezistenţă cu adaos de cenuşă se vor respecta normele în vigoare de protecţie a muncii şi PSI.

Art.57. Înainte de începerea lucrărilor, sectorul de lucru se va amenaja şi semnaliza conform Ordinului comun MI/MT nr 1112/411/2000.

Art.58. Se vor aplica prevederile următoarelor acte : Ordinul M.MP.S. nr. 34 şi 60, Ordinul MTTc nr.8, Ordinul MTTc NR 12 ŞI Ordinul MTTc nr 9

Anexa ASTABILIREA COMPOZIŢIEI BETONULUI RUTIER CU ADAOS DE CENUŞĂ DE

TERMOCENTRALĂ

1.GENERALITĂŢI

Art. (1) Compoziţia betonului rutier cu ciment şi adaos de cenuşă trebuie să fie astfel stabilită încât să se asigure condiţiile tehnice prevăzute la Cap.2, în ipoteza folosirii unei proporţii justificate tehnico-economic între ciment şi cenuşă termocentrală.(2)La stabilirea compoziţiei betonului se vor respecta prevedereile din proiect referitoare la :- clasa betonului;- tipul de ciment;- natura agregatelor.(3)Granulozitatea agregatului total se realizează cu sorturile de agregate prevăzute la Art.20 şi în limitele de granulozitate ale agregatului total din fig 1.

2. VERIFICAREA PRELIMINARĂ A MAETRIALELOR

Art. 2. (1) Probele de materiale care se vor utiliza la prepararea amestecurilor preliminare de beton cu adaos de cenuşă trebuie să reprezinte materialele ce vor fi folosite la prepararea betoanelor pe şantier. (2)Cimentul ce urmează a fi utilizat se va verifica în ceea ce priveşte :a) timpul de priză;b) constanţa de volum;c) rezistenţa mecanică la 7 şi 28 de zile .(3) Verificarea cimentului se face pe cel puţin trei probe prelevate din locul aprovizionat şi trebuie să corespundă tipului de ciment standardizat(4) Agregatele naturale utilizate se vor verifica în ceea ce priveşte :a) conţinutul de impurităţi ( humus, E.N., corpuri străine, părţi levigabile, fracţiuni fine <0.09mm); b) granulozitatea;c) umiditatea.NOTĂ: În cazul în care agregatele conţin fracturi fine sau părţi levigabile peste limitele prescrise, se impune a fi spălate înainte de utilizare.(5)Cenuşa de termocentrală se va verifica în ceea ce priveşte :

a) indicele de activitate fizică IA24 ;

b) umiditatea;c) rest pe sita cu ţesătură de sârmă de 0.2mm.Verificarea se va face la fiecare lot aprovizionat sau la cel puţin 400t.(6) În cazul în care verificările preliminare ale materialelor care se vor utiliza îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul Normativ, se poate trece la efectuarea încercărilor preliminare pe beton.

3. STABILIREA COMPOZIŢIEI BETOANELOR CU ADAOS DE CENUŞĂ

Art.3. (1) Pentru stabilirea compoziţiei unui beton cu adaos de cenuşa se va realiza, în faza de studiu preliminar, compoziţia unui beton de ciment rutier de referinţă, în conformitate cu Normativul C22-92 (reviziune 2002).(2) Pentru stabilirea compoziţiei unui beton cu adaos de cenuşă de termocentrală se vor utiliza următoarele relaţii de calcul:A=C ( A/C)R

În care :- A- Reprezintă cantitatea de apă amestecată în care este inclusă şi cantităţile de

aditivi ce se adăugă corespunzător tipului şi dozajului de ciment.(A/C)R- reprezintă raportul apă/ciment al betonului de ciment de referinţă (3)Stabilirea dozajelor de ciment şi cenuşă de termocentrală se face pe baza relaţiei de calcul: A/C=(A/C)R (1+I 24

A. T/C)În care I 24

A- reprezintă indicele fizic de activitate al cenuşii (pe epruvete martor), determinat de conform STAS 13298)T/C –reprezinta raportul cenuşă de termocentrală şi ciment.(4) Indicele fizic de activitate minim al cenuşii este prezentat în tabelul 6 al prezentului Normativ.(5) Dozajul de ciment (C) se calculează cu relaţia :C=A/A/C (kg/m3 )(6) Cantitatea de cenuşă de termocentrală (T) se calculează cu relaţia :T=CXC/T (kg/m3)(7) Dozajul de liant (L) se stabileşte de relaţia:L=C+T (kg/m3)

(8)În cazul în care dozajul de ciment calculat cu relaţia la aliniatul (5) este inferior dozajului minim (min.) prevăzut pentru clasa betonului şi tipul de ciment de la art. 19 tabelul 2, cantitatea de cenuşă de termocentrală se obţine prin diferenţă:T=L-Cmin În care; L-reprezinta dozajul de liant stabilit cu relaţia de la aliniatul (7) şi ca urmare nu se mai folosesc rezultatele obţinute prin aplicarea relaţiilor de la pct. (5) şi (6).

Art.4. (1) Cantitatea de agregat total în stare uscată (Ag ) se evaluează aplicând relaţia: Ag tot =pag [1000- (C/PC +T/Pt +A +% aerx 100)]În care:C- dozajul de ciment, în kg/m3

Pag- densitatea aparentă a agregatelor determinată conform STAS 4606-80, ( orientativ 2.7kg/ dm3)Pc- densitatea cimentului (orientativ 3,0 kg/dm3)Pt- densitatea cenuşii ( orientativ 2,0 kg/dm3)A – cantitatea de apă de amestecatre ( este inclus şi aditivul), în l/m3T- cantitatea de cenuşă de termocentrală, în kg/m3% aer – conţinut de aer oclus ( orientativ 35 dm3/m3 în cazul utilizării aditivului antrenor de aer)(2) Se adoptă proporţiile dintre diferite sorturi de agregate, astfel încât să se asigure o curbă granulometrică care se va înscrie în zona mediană a limitelor de granulozitate adoptate de fig 1 .şi tabelul 3 din prezentul Normativ.(3) Se calculează densitatea aparentă a betonului proaspăt, cu relaţia :Pb=C+A+t+AgCu semnificaţiile de 4la art 4 (1)(4) În vederea efectuării încercărilor preliminare, se pregăteşte o cantitate de agregate uscate, pe sorturi, necesare preparării unui volum de beton de cel puţin 1.5 ori volumul epruvetelor ce urmează a fi confecţionate.(5) Compoziţia stabilită se consideră acceptată dacă amestecul de beton preparat realizează lucrabilitatea prevăzută în tabelul 4 din prezentul Normativ.(6) În cazul în care lucrabilitatea obţinută diferă de cea prevăzută, stabilirea cantităţii de apă de amestecare se reface prin încercări, fără a depăşi raportul A/C prevăzut în tabelul 2.

4.STABILIREA COMPOZIŢIEI DE BAZĂ

Art.5. (1) Pentru stabilirea compoziţiei de bază necesară verificării rezistenţelor mecanice ale betonului cu adaos de cenuşa se vor urmari etapele ce vor fi detaliate în continuare.

a) Se prepara un amestec informativ de beton (de cca. 60 litri) luând în considerare cantităţile de ciment, cenuşă şi soluţie de aditiv evaluate ca la stabilirea compoziţiei preliminare.Apa de amestecare se introduce treptat, începând cu cantitatea de Aef+ 0.6l (corespunzător şarjei de 60l), până la obţinerea lucrabilitatii prescrise fără a depăşi raportul A/C şi T/C.Cantitatea de apă astfel determinată este cantitatea necesară de apă Aef (aditivul se întroduce după prima cantitate de apă )

b) Se determină densitatea aparentă Pbc) Se recalculează cantitatea de ciment

C=A/A/Cd) Se calculează cantitatea de agregat cu relaţia :

Ag=(Pb+Pb)/2 – A-C-TNOTĂ: La prepararea amestecurilor preliminare se vor utiliza agregate uscate .

e) Pentru verificarea rezistenţelor mecanice se prepară câte 2 amestecuri (şarje) de beton cu adaos de cenuşă de câte 60l fiecare, păstrându-se raportul T/C, pentru fiecare din următoarele compoziţii:

- O compoztie de bază rezultată conf. Pct 3 din prezenţa Anexă;- O compoziţie având dozajul redus de ciment cu 20kg/m3, faţă de cel al compoziţiei

de bază , dar menţinând cantitatea de apă, agregate şi cenuşă constante, iar aditivul se recalculează la noul dozaj şi ciment;

- A daua compoziţie având dozajul redus cu 40 kg/ m3 .În cazul în care rezultatele nu sunt corespunzătoare, dozajul de ciment se va reduce sau se va majora în funcţie de rezistenţele mecanice prezentate în tabelul 10.

f) Din fiecare amestec (şarje) de beton cu adaos de cenuşa se confecţionează câte 3 epruvete prismatice de 150x150x600mm (confecţionate, păstrate şi încercate conf. Normativ C22-92) ( (revizuire 2002) şi câte 3 cuburi pentru gelivitate.

g) Epruvetele confecţionate se încearcă la vârsta de 28 de zile h) Rezultatele obţinute din încercări se analizează în vederea definitivării

compoziţiei.i) Pentru interpretarea rezultatelor se va proceda astfel: rezistenţa medie la

compresiune, obţinută pentru fiecare compoziţie în urma încercărilor efectuate

pe fragmente de prisme cu latura secţiunii de 150 mm se corectează în funcţie de rezistenta efectivă a cimentului, aplicând relaţia f cim =c x fc

unde :c+(1,15x clasa cimentului)/fcim

ef

fcimef- rezistenţa efectivă a cimentului

j) Se adoptă compoziţia pentru care dozajul minim de ciment, rezistenţele betonului la încovoiere şi orientativ la compresiune sunt mai mari sau cel puţin egale cu rezistenţele la vârsta de 28 de zile indicate în tabelul 10.Tabelul 10 Clasa betonului Rezistenta caracteristica

la incovoiere determinata pe prisme de 150x1250x600 conf. Normativ ind. ANDRk

nc150, N/mm2

Rezistenta medie la compresiune determinata pe cuburi sau fragmente de prisme cu latura sectiunii 150mm, conf. STAS 1275-88(Rc )N/mm2

BCR 4.0 4.4 39.0BCR 3.5 3.8 34.0

5. Corecţii ulterioareArt.6. (1)Pe parcursul producerii betonului se vor face corecţii ale compoziţiei, ţinând seamă de rezultatele încercărilor privind umiditatea şi granulozitatea agregatelor.(2) Cantităţile în care intervin diferitele sorturi de agregate se vor corecta astfel încât să se asigure respectarea granulozităţii adoptate pentru agregatul total.(3)În funcţie de umiditatea agregatelor (efectivă), se va recalcula cantitatea de agregate ce trebuie introdusă la prepararea betonului pe baza relaţiei:Agumed =A guscat (1+W/100)(4) Cantitatea de apă de amestecare, stabilită iniţial se va reduce ţinând seamă de umiditatea reală a sorturilor de agregate utilizate şi cantitatea de soluţie de aditiv adăugată.