1

CRINA RALUCA BUCUR

FISCALITATE - NOTE DE CURS -

MAI 2011

2

SISTEMUL FISCAL

1. Aspecte generale

1.1. Definitie

Sistemul fiscal cuprinde urmatoarele elemente:

a. totalitatea actelor normative cu caracter fiscal - legi, ordonante, HG aprobate prin lege- care se refera la asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor, taxelor si a altor resurse financiare publice.

b. impozitele, taxele, contributiile stabilite in vederea alimentarii sistematice a bugetului de stat, a bugetelor locale si a fondurilor speciale extrabugetare.

c. mecanismul fiscal

d. totalitatea metodelor, tehnicilor si instrumentelor fiscale

e. aparatul fiscal , respectiv existenta, organizarea si activitatea unor organe specializate ale administratiei de stat.

Sistemul fiscal reprezinta expresia vointei politice a societatii dintr-un teritoriu bine definit, independent si suveran.

Statul suveran politic si fiscal exercita o putere fiscala in cadrul teritoriului sau geografic.

Calitatea sistemului fiscal este data de respectarea principiilor impozitarii:

a. principiul avantajului : se refera la respectarea raportului cost avantaje ale cetateanului individual fata de stat.

3

Contributia fiecarui cetatean trebuie sa fie direct proportionala cu beneficiile obtinute din utilizarea/consumarea bunurilor publice.

b. principiul capacitatii de a plati: se refera la faptul ca perceperea impozitelor de la un contribuabil trebuie sa fie direct proportionala cu capacitatea lui de plata.

1.2. Functiile sistemului fiscal

Functiile sistemului fiscal sunt urmatoarele:

a. functia de mobilizare a resurselor bugetare, impozitele si taxele reprezentand, de fapt, prelevarea obligatorie si nerambursabila a unei parti din venitul/averea fiecarui contribuabil- pers. fizica sau juridica- , prelevare impusa de actul normativ instituror al impozitului respectiv.

b. functia economica stimulativa: se refera la faptul ca, prin acordarea unor facilitati fiscale se urmareste dezvoltarea unor anumite activitati economice.

c. functia sociala se refera la aceea ca sistemul fiscal trebuie sa asigure atat protectia sociala a unor categorii de contribuabili cat si stimularea altora.

d. functia de control asupra economiei, stiut fiind faptul ca intr-o economie de piata statul nu poate intervenii asupra activitatii economice prin masuri administrative ciprin instrumente si parghii economice, financiare dar mai ales fiscale. Controlul trebuie sa fie ferm, sistematic, operativ, inopinat, principial, exigent si intransigent.

4

1.3. Trasaturile sistemului fiscal

Trasaturile sistemului fiscal sunt urmatoarele:

a. universalitatea pp. ca sfera de cuprindere a impunerii sa cuprinda toti cetatenii care realizeaza venit din aceeasi sursa sau au in proprietate acelasi tip de avere, precum si a intregii baze de calcul;

b. unitatea impunerii pp. ca asezarea unui anumit tip de impozit sa se faca dupa criterii unitare pentru toti detinatorii unui anumit obiect impozabil;

c. echitatea fiscala pp. ca asezarea impozitelor si taxelor sa se faca potrivit principiului justetii sociale, fara discriminari de ordin etnic, religios sau politic.

Prin fiscalitate intelegem totalitatea reglementarilor juridice care stabilesc incasarea unei varietati de impozite si a taxelor in procesul distribuirii si redistrinuirii produsului national brut de la pers. juridice la cele fizice.

Gradul de fiscalitate se stabileste prin relatia:

TOTAL IMPOZITE SI TAXE/PRODUSUL NATIONAL BRUT

1.4. Reforma fiscala in Romania

Prin reforma fiscala din Romania se urmareste elaborarea unui sistem fiscal modern, coerent, echitabil si eficient care sa

5

asigure incasarea veniturilor necesare finantarii activitatii economice si sociale.

Prin reforma fiscala se urmareste imbunatatirea reglementarii si structurii impozitelor materializata prin cresterea ponderii impozitelor directe si in special a impozitelor pe venit.

Acestea se percep de la persoanele fizice si juridice in raport cu venitul realizat/ averea detinuta in proprietate, in timp ce impozitele indirecte se regasesc in pretul marfurilor si tarifele serviciilor scumpindu-le.

Din cadrul reformei fiscale fac parte si masurile luate pentru intarirea disciplinei fiscale: sanctiuni pentru contribubilii rau platnici-plata unor dobanzi si majorari de intarziere, executarea silita si chiar sanctiuni penale in cazul infractiunilor fiscale.

Au fost emise si acte normative pentru depistarea si sanctionarea evaziunii fiscale legale si frauduloase, pentru combaterea si prevenirea formelor de evaziune fiscala.

Au aparut si reglementari noi cum ar fi impozitul pe dividende, impozitul pe sumele obtinute din vanzarea activelor.

Sistemul fiscal actual a fost regmenentat prima data prin adoptarea de catre Parlamentul Romaniei in decembrie 2003. a Codului Fiscal si a Codului de Procedura fiscala.

Sistemul fiscal a fost ulterior perfectionat prin ordonante de urgenta, legi si HG pentru modificarea si completarea Codului Fiscal.

Toate modificarile si completarile ulterioare sus-mentionate au fost incluse intr-o noua forma a Codului Fiscal care a intrat in

6

vigoare in ianuarie 2007. Versiunea Codului fiscal valabil incepand cu 1 ianuarie 2010 prevede schimbari majore cuprinse in HG 488/2009; in HG 956/2009 sin in OUG nr.109/2009.

Etapa parcursa de economia Romaniei in ultimii ani caracterizati de o profunda criza economica, consecinta a celei mondiale (globalizarea), a presupus practicarea unei politici fiscale nemaintilnita pina acum, cu modificari frecvente ale actelor normative institutoare de impozite si taxe, referitoare la baza impozabila, la cota de impunere, la anularea unor impozite si taxe si la introducerea altora noi.

Toate acestea se regasesc in actuala forma a Codului Fiscal valabil si cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2011.

Reforma fiscala in Romania s-a realizat si se realizeaza in conditiile aderarii si integrarii la Uniunea Europeana. Aceasta presupune desfiintarea barierelor vamale, alinierea sistemelor fiscale ale tarilor membre si armonizarea treptata a sistemului fiscal romanesc cu sistemele fiscale ale tarilor membre.

1.5. Armonizarea fiscala intre membrele UE

Armonizarea impozitelor si taxelor din fiecare tara membra UE pp. sa orienteze sisteme fiscale diferite si sa le alinieze in concordanta cu politica economica, sociala, financiara si fiscala europeana. Aceasta, deoarece diferentele existente intre sistemele fiscale ale diferitelor tari pot afecta fluxurile comerciale, de servicii, miscarile de capital, migrarea fortei de munca, decizia unei societati comerciale de a-si stabili rezidenta.

7

Practic afacerile interstatale trebuie sa se desfasoare in conditiile unei neutralitatii fiscale, neutralitate care se poate obtine prin respectarea urmatoarelor 2 criterii:

a. comertul international bazat pe impozitarea la destinatie;

b. rezidenta in situatia impozitarii pentru taxele vamale.

Astfel, impozitele indirecte sunt percepute pentru marfurile comercializate fie in raport deprincipiul originii - impozitele si taxele sunt percepute la stadiul de productie, veniturile obtinute ramanand in tara producatoare, fie in raport de principiul impozitarii la destinatie, care este si cel mai uzitat, impozitele sunt percepute de la consumatorul care plateste pretul.

Armonizarea sistemelor fiscale se poate realiza pe 2 cai: dpdv. al egalizarii si pe criteriul diferentelor.

Armonizarea dpdv. al egalizarii pp. standardizarea bazei impozitului, a taxei si a ratei impozitului cu sau fara unificarea sistemelor fiscale sub o autoritate publica fiscala.

Practic aceasta metoda consta in selectarea si implementarea unui grup de impozite, taxe si rate care sa faciliteze realizarea obiectivelor de integrare economica.

Armonizarea pe criteriul diversitatii fiscale pp.ca in fiecare tara sistemul fiscal sa functioneze ca un instrument pentru atingerea obiectivelor macroeconomice.

Implementarea principiilor armonizarii se realizeaza fie prin metoda administrative, fie prin cea a reglarii de catre piata.

Conform definitiei Uniunii Europene prin armonizare fiscala se intelege acel proces prin care sistemele fiscale ale tarilor

8

membre sunt structurate in asa fel incat productia si circulatia marfurilor si serviciilor intre membrii Uniunii sa nu mai fie influentate de discrepante de ordin fiscal.

Exista insa, inca, discrepante intre tarile membre atat dpdv. al sarcinilor fiscale cat si dpdv al veniturilor din impozite si taxe.

Armonizarea fiscala este multidimensionala influentand intreaga sfera de cuprindere a sistemelor fiscale: reglementarea impozitelor si taxelor, distribuirea veniturilor, nivelul cheltuielilor publice echilibrarea bugetului de stat si a bugetelor locale, a balantei de plati, stabilitatea si cresterea economica.

1.6. Politica fiscala

Politica fiscala a unui stat cuprinde totalitatea masurilor legislative adoptate de catre acesta in legatura cu perceperea si incasare impozitelor si taxelor avand ca scop buna functionare a proceselor economice si a relatiilor sociale.

Obiectivele politicii fiscale sunt:

a. definirea sistemului de impozite si taxe;

b. stabilirea nivelului fiscalitatii;

c. colectarea si incasarea la termen si in cuantumul stabilit a veniturilor destinate bugetelor de stat;

d. prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

Politica fiscala se realizeaza prin intermediul unor instrumente fiscale si este indreptata spre :

9

a. cresterea anumitor ramuri sau subramuri ale economiei: a anumitor industrii, a agriculturii, a productiei sau a consumului;

b. stimularea investitiilor in anumite domenii;

c. cresterea calitatii produselor si a competitivitatii acestora la export (dpdv al calitatii si al pretului);

d. protejarea mediului inconjurator,

e. stimularea IMM,etc.

f. realizarea unor obiective de politica sociala prin inlesniri fiscale (scutiri sau reduceri);

g. diminuarea consumului produselor cu efecte daunatoare asupra sanatatii;

h. stimularea sau limitarea unor relatii comerciale cu alte tari.

Toate masurile care constituie politica fiscala a unui stat se iau in stransa legatura cu obiectivele politicii monetare si valutare, orice decizie luata in domeniul fiscal avand consecinte asupra componentelor celorlaltor politici.

1.7. Perfectionarea sistemului fiscal al Romaniei

Sistemul fiscal trebuie in permanenta modificat, actualizat, perfectionat in accord cu obiectivele economice si sociale ale fiecarei etape de dezvoltare, cu progresul economico-social.

Organele fiscale se informeaza in permanenta asupra reactiilor contribuabililor fata de un anumit impozit sau o anumita taxa.

10

In functie de acestea se propun amendamente Guvernului si mai departe Parlamentului.

Amendamentele se refera la modificari ale impozitelor si taxelor, abrogarea unora si introducerea altor impozite, ale bazei de impozitare, ale tehnicilor fiscale.

Perfectionarea sistemului fiscal trebuie sa se realizeze in stransa legatura ata cu evolutia economiei nationale cat si cu cerintele armonizarii cu UE si cu noutatile aparute in sistemul fiscal al tarilor dezvoltate.

Perfectionarea sistemului fiscal se refera la o multitudine de aspecte:

a. perfectionari in domeniul legislatiei;

b. aplicarea corecta a legislatiei fiscale;

c. pregatirea profesionala si perfectionarea cadrelor care lucreaza in domeniul fiscal;

d. o politica salariala in domeniul fiscal care sa confere personalului o atitudine incoruptibila;

e. intensificarea controalelor fiscale si finalizarea acestora prin aplicarea sanctiunilor materiale sau penale dupa caz tuturor vinovatilor indifferent de pozitia acestora;

f. sa combata si sa previna orice forme de contrabanda si de evaziune fiscala.

11

2. IMPOZITUL SI TAXA.

PRINCIPIILE GENERALE ALE IMPOZITARII

2.1.Definitie

Impozitul = contributia baneasca obligatorie, generala si nerambursabila, directa sau indirecta, efectuata de pers. fizice sau juridice din veniturile sau averea lor, in cuantumul si la termenele stabilite de lege, fara contraprestatie din partea statului.

Contributia sus-mentionata se constituie venit pentru satisfacerea cerintelor societatii la bugetul de stat, la bugetele locale si la fondurile extrabugetare.

Taxa = plata baneasca efectuata de pers. fizice sau juridice catre institutii de utilitate publica (notari publici, organe judecatoresti, ale administratiei de stat) pentru serviciile ce le sunt prestate.

Deosebiri intre impozite si taxe:

- in cazul impozitului nu exista o contraprestatie din partea statului, pe cand in cazul taxei exista;

- valoarea impozitului se determina in functie de natura si marimea venitului impozabil sau a averii, in timp ce marimea taxei depinde de costul serviciului.

Impozitele, taxele si orice venituri ale bugetelor de stat se stabilesc numai prin lege, incasarea acestora fara support juridic constituind infractiune fiscala pedepsita pe cale penala.

12

2.2. Structura impozitelor si a taxelor

Cea mai importanta clasificare a impozitelor si a taxelor este cea conform clasificatiei bugetare care corespunde ordinii in care acestea sunt inscrise in bgetul de stat si in bugetele locale.

Conform acestei clasificatii veniturile bugetare se prezinta ca structura astfel:

I. Venituri curente:

A. Venituri fiscale :

i. Impozite directe

ii. Impozite indirecte

B. Venituri nefiscale

Cea mai mare parte a veniturilor curente o constituie veniturile cu caracter fiscal, respective impozitele directe si impozitele indirecte.

i. sunt platite de contribuabil in cunostinta de cauza : impozitul pe profit, pe veniturile din salarii, activitati independente, cedarea folosintei bunuriulor, dividende si dobanzi, activitati agricole, impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozitul si tax ape teren.

ii. Sunt in general suportate de consumatorul final prin intermediul preturilor bunurilor de consum si a tarifelor lucrarilor si serviciilor:

13

TVA, taxe vamale, accize, impozitul pe spectacole.

Veniturile nefiscale : varsaminte din profitul net al RA, varsaminte de la IP, venituri din aplicarea prescriptiei extinctive ( prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie), venituri din amenzi.

II. Venituri din capital:

Cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale statului, ale institutiilor publice, din valorificarea stocurilor de la rezervele materiale nationale si de mobilizare, venituri obtinute din procesul de stingere a creantelor bugetare.

Alte criterii de clasificare a veniturilor:

1. dupa criteriile care stau la baza asezarii si incasarii impozitelor directe :

i. impozite reale: se aseaza asupra bunurilor care constituie avutia materiala a cetatenilor, fara a tine seama de veniturile pe care acesta le produce.

ii. impozite personale: se aseaza asupra venitului sau averii cetateanului, tanand seama atat de marimea venitului realizat, cat si de situatia personala a contribuabilului. Impunerea se poate face fie separat, pe fiecare tip de venit , fie global pentru toate veniturile.

2. dpdv al materiei impozabile avem:

i. impozite pe venit;

14

ii. impozite pe avere;

iii. impozite pe cheltuieli.

3. dpdv al provenientei lor :

i. venituri bugetare care provin de la RA, SC cu capital de stat sau IP.

ii. Venituri bugetare care provin de la unitatiile cooperatiste.

iii. Venituri bugetare care se incaseaza de la SC cu capital mixt, SC cu capital privat;

iv. Venituri bugetare care se incaseaza de la populatie

v. Venituri din imprumuturi externe

vi. Venituri din TV si alte venituri.

4. dpdv al caracterului veniturilor bugetare ;

i. venituri curente ordinare, cu character de permanenta

ii. venituri extraordinare incasate in situatii de exceptie pentru acoperirea unor cheltuieli exceptionale ale statului

5. dpdv al apartenentei veniturilor la bugetul de stat :

i. venituri care se incaseaza la bugetul de stat;

ii. venituri care se incaseaza la nivelul bugetelor locale;

15

iii. venituri care alimenteaza bugetele fondurilor speciale;

iv. venituri care alimenteaza bugetul asigurarilor sociale de stat;

v. venituri care se cuvin bugetului asigurarilor sociale pentru sanatate.

3. Elemente comune specifice impozitelor si

taxelor

1. Obiectul venitului bugetar : este elemental concret care sta la baza acestuia si poate fi reprezentat de diverse elemente: venit, profit, pret, tarif, bun, acte si fapte- actele si serviciile notariale pt. taxa de timbru. Asupra obiectului venitului bugetar se aplica principiul unicitatii - un obiect impozabil se impune o singura data.

2. Baza impozabila sau baza de calcul denumita si materie impozabila si este elemental pe baza caruia se fundamenteaza calculul venitului bugetar. De cele mai multe ori baza de calcul este aceeasi cu obiectul venitului bugetar (impozitul pe venit, impozitul pe profit, TVA), dar exista si citeva cazuri cand baza de calcul difera de obiectul venitului bugetar: impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxele succesorale). Determinarea bazei impozabile pp.:

i. determinarea calitativa, adica identificarea obiectului impozabil si stabilirea naturii acestuia;

16

ii. determinarea cantitativa care pp. evaluarea pe o anumita perioada de timp- luna, trimestru sau chiar an.

3. Subiectul venitului impozabil = pers. fizica sau juridica detinatoare/realizatoare a obiectului impozabil, obligata prin lege la plata acestuia si care poarta denumirea de contribuabil. In mod frecvent subiectul si platitorul sun tuna si aceeasi persoana , dar exista si situatii cand cele doua difera : impozitul pe veniturile din salarii- subiect este angajatul, platitor este angajatorul; sau impozitul pe veniturile din dividende, dobanzi sau drepturi de autor.

4. cota sau cuantumul unitar al venitului bugetar reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. Cotele de impunere pot fi:

i. in suma fixa = cuantumul unitar al venitului bugetar si se utilizeaza cand baza de calcul o reprezinta un bun, act sau fapt;

ii. cota procentuala se utilizeaza cand baza de calcul este valoarea, venitul sau profitul. Ea poate fi :ntuala progresiva

a. cota procentuala proportionala: ramine neschimbata indifferent de marimea bazei de calcul : impozitul pe cladiri, cotele aplicate accizelor pentru un anumit fel de produs raman neschimbate indiferent de volumul livrarilor , cotele de taxe vamale sau cota standard de TVA.

17

b. cota procentuala progresiva: se modifica in functie de modificarile bazei de calcul, crescand odata cu cresterea acestora. Cresterea progresiva a cotelor este totusi limitata la un maxim al bazei de calcul dincolo de care cota proportionala isi mentine nivelul. Exista si o progresivitate pe transe, caz in care cota se aplica numai unei anumite transe a bazei impozabile.

c. cota procentuala regresiva pe transe se modifica in sensul reducerii pe masura cresterii bazei impozabile.

5. termenul de plata;:

este un element expres prevazut in actele normative fiscale si reprezinta data la care sau pina la care obligatiile fiscale trebuie varsate la buget. Termenul de plata = zi fixa a platii sau un interval de timp. In situatia in care termenul de plata se fixeaza ca o zi fixa a platii termenul de plata si scadenta se suprapun, iar in cazul termenului de plata sub forma intervalului de timp scadenta platii va fi ultima zi a intervalului,daca in actele normative nu se indica altfel. In situatia in care termenul de plata expira intr-o zi nelucratoare se considera ca plata este in termen daca este efectuata in ziua lucratoare imediat urmatoare. Pentru nelpata la termen a impozitelor si taxelor se percep dobanzi si penalitati de intarziere.

18

6. Modul de impunere si de percepere (asieta) impozitelor :

Cuprinde metodele folosite de organelle financiare pentru stabilirea, constatarea si evaluarea materiei impozabile, pentru determinarea cuantumului impozitului si pentru incasarea acestuia. Exista mai multe metode de evaluare a materiei impozabile:

i. metoda evaluarii indirecte:

1. evaluarea pe baza indiciilor exterioare se foloseste in cazulimpozitelor reale de tipul impozitului pe cladiri si conduce la stabilirea aproximativa a valorii materiei impozabile;

2. evaluarea forfetara cand organele financiare de comun acord cu subiectul impozabil stabilesc valoarea materiei impozabile;

3. evaluarea administrative pe baza datelor pe carele detin organelle financiare,

ii. metoda evaluarii directe:

1. evaluarea pe baza evidentei si declaratiei platitorului

2. evaluarea pe baza declaratiei unui tert.

iii. metoda normativa consta in determinarea bazei impozabile prin lege.

19

7. Inlesniri acordate la plata sau facilitati fiscale :

Scutiri, reduceri, bonificatii, amanari si esalonari ale platii acordate atat pentru obligatiile fiscale curente cat si pentru cele restante.

i. Scutiri acordate in scopuri economice si sociale: scutirea de impozit pe profit, exceptarea de la plata impozitului pe profit, scutirea de la plata TVA, scutiri de accize si de TVA a produselor exportate, scutiri de impozit pe venit, scutiri de taxa asupra mijloacelor de transport.

ii. Reducerile in vederea stimularii unor activitati- reducerea bazei de impozitare a TVA , reduceri ale impozitului pe cladiri; sau in scop social: reduceri de impozit pe veniturile din salarii.

iii. Bonificatiile: se acorda cu scopul de a stimula platitorii sa achite cu anticipatie obligatiile datorate.

iv. Amanari si esalonari: se aproba de catre organul fiscal competent potrivit competententelor stabilite prin lege. Amanarile pp. decalarea termenelor de plata, iar esalonarile pp. fragmentarea obligatiei fiscale in mai multe transe platibile la anumite termene.

20

8. Drepturile si obligatiile platitorilor:

Drepturi:

- de a pretinde aplicarea corecta si echitabila a reglementarilor fiscale;

- dreptul la compensarea sumelor platite in plus cu cele ce urmeaza a fi platite ;

- dreptul la restituirea sumelor platite in plus ce nu pot fi compensate;

- dreptul la contestatie impotriva masurilor dispuse de actele de control sau de impunere

Obligatii:

- calcularea corecta si achitarea integrala si la termen a obligatiilor fiscale;

- de a dovedi actele si faptele care au stat la baza declaratiilor sale si a oricaror cereri adresate organului fiscal;

- intocmirea corecta a declaratiilor fiscale;

- sa se inregistreze la organele fiscale competente ca platitori de impozite si taxe ,

- sa reflecte corect in contabilitatea proprie toate elementele necesare determinarii exacte si la termen a veniturilor bugetare;

9. Sanctiunile:

Se aplica in cazul incalcarii legilor fiscale si pot fi :

21

- comune sunt prevazute in actele normative cu character general;

- expres prevazute in actele normative institutoare de obligatii fiscale

Sanctiunile cele mai des intalnite sunt:

- dabanzile si penalitatile de intarziere;

- amenzile contraventionale;

- raspunderea penala;

- raspunderea materiala.

IMPOZITELE DIRECTE

4. Impozitul pe profit

Reforma fiscala din Romania a cuprins si masuri privind armonizarea legislatiei impozitului pe profit cu cea comunitara.

In acest sens, modul de asezare, urmarire si percepere a impozitului pe profit a suferit modificari sub aspectul sferei de cuprindere, a cheltuielilor deductibile si nedeductibile, a cotelor de impunere modificate atat ca numar cat si ca nivel, al reducerilor si scutirilor, precum si al sanctiunilor aplicate.

4.1. Contribuabilii impozitului pe profit :

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a) persoanele juridice romne;

22

b) persoanele juridice strine care desfsoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; c) persoanele juridice strine si persoanele fizice nerezidente care desfsoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic; d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprietti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoan juridic romn; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n Romnia ct si n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se retine si se vars de ctre persoana juridic romn. f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiintate potrivit legislatiei europene.

4.2. Sfera de cuprindere a impozitului

Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a) n cazul persoanelor juridice romne si al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia, nfiintate potrivit legislatiei europene, asupra profitului impozabil obtinut din orice surs, att din Romnia, ct si din strintate; b) n cazul persoanelor juridice strine care desfsoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) n cazul persoanelor juridice strine si al persoanelor fizice nerezidente care desfsoar activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic, asupra prtii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecrei persoane; d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprietti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

23

e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz venituri att n Romnia, ct si n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prtii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

4.3. Scutiri

4.3.1. Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmtorii contribuabili: a) trezoreria statului; b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilittile realizate si utilizate potrivit legii privind finantele publice, cu modificrile ulterioare, si legii privind finantele publice locale, cu modificrile si completrile ulterioare c) persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile microntreprinderilor; d) fundatiile romne constituite ca urmare a unui legat; e) cultele religioase, pentru: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activittii de cult, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitti economice, venituri din despgubiri n form bneasc, obtinute ca urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g) institutiile de nvtmnt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, potrivit Legii nvtmntului; h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei; i) Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de compensare a investitorilor, nfiintat potrivit legii. k) Banca National a Romniei. l) Fondul de garantare a pensiilor private, nfiintat potrivit legii.

24

4.3.2. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri: a) cotizatiile si taxele de nscriere ale membrilor; b) contributiile bnesti sau n natur ale membrilor si simpatizantilor; c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislatiei n vigoare; d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitti sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele si dobnzile obtinute din plasarea disponibilittilor rezultate din venituri scutite; g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantri nerambursabile; i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferinte, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizatiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic; k) veniturile obtinute din reclam si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate public; 4.3.3. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit (vezi 3.2.) Aceste organizatii datoreaz impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele dect cele prevzute mai sus.

25

4.4. Anul fiscal

4.4. 1. Anul fiscal este anul calendaristic. 4.4.2. Cnd un contribuabil se nfiinteaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. 4.5. Cotele de impozitare

Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevzute in Codul fiscal la art. 38 care se refera strict la numite activitati sau la anumite societati comerciale. 4.6. Impozitul minim

4.6.1. Contribuabilii care desfsoar activitti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, si n cazul crora impozitul pe profit datorat pentru activittile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri nregistrate; 4.6.2. Incepand cu data de 1 mai 2009 a fost introdus impozitul minim/forfetar, care reprezenta suma de plata cu titlu de impozit pe profit datorat statului si calculat pe transe de venituri totale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent. La acest tip de impozit s-a renuntat incepand cu data de 1 ianuarie 2011. 4.7. Calculul profitului impozabil Profitul impozabil se calculeaz ca diferenta ntre veniturile realizate din orice surs si cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaug cheltuielile nedeductibile.

26

La stabilirea profitului impozabil se iau n calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. 4.7.1. Reguli generale 4.7.1.1. Contribuabilii care au optat pn la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vnzare cu plata n rate, pe msur ce ratele devin scadente, beneficiaz n continuare de aceast facilitate pe durata derulrii contractelor respective; cheltuielile corespunztoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei nregistrate n valoarea total a contractului. 4.7.1.2. n cazul contribuabililor care desfsoar activitti de servicii internationale, n baza conventiilor la care Romnia este parte, veniturile si cheltuielile efectuate n scopul realizrii acestora sunt luate n calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite n conformitate cu reglementrile din aceste conventii. 4.7.1.3. Tranzactiile ntre persoane afiliate se realizeaz conform principiului pretului pietei libere, potrivit cruia tranzactiile ntre persoanele afiliate se efectueaz n conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie s difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite ntre ntreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au n vedere principiile privind preturile de transfer. 4.7.2. Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare La calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale: a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil n proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual;

27

b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si n cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare. 4.7.3. Venituri neimpozabile Urmtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoan juridic romn; b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, nregistrate ca urmare a ncorporrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare si a obligatiunilor emise pe termen lung; c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum si veniturile din restituirea sau anularea unor dobnzi si/sau penalitti de ntrziere pentru care nu s-a acordat deducere; d) veniturile neimpozabile, prevzute expres n acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. 4.7.4. Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene

(1) Dup data aderrii Romniei la Uniunea European sunt, de asemenea, neimpozabile si: a) dividendele primite de o persoan juridic romn, societate-mam, de la o filial a sa situat ntr-un stat membru, dac persoana juridic romn ntruneste cumulativ urmtoarele conditii: 1. plteste impozit pe profit;

28

2. detine minimum 10% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru; 3. la data nregistrrii venitului din dividende detine participatia minim pe o perioad nentrerupt de cel putin 2 ani. Sunt, de asemenea, neimpozabile si dividendele primite de persoana juridic romn prin intermediul sediului su permanent situat ntr-un stat membru, n cazul n care persoana juridic romn ndeplineste cumulativ conditiile prevzute la pct. 1-3; b) dividendele primite de sediile permanente din Romnia ale unor persoane juridice strine din alte state membre, societti-mam, care sunt distribuite de filialele acestora situate n state membre, dac persoana juridic strin ntruneste, cumulativ, urmtoarele conditii:

are una dintre formele de organizare prevzute la art 20 alin. (4) din Codul Fiscal;

n conformitate cu legislatia fiscal a statului membru, este considerat a fi rezident al statului membru respectiv si, n temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri ncheiate cu un stat tert, nu se consider c are sediul fiscal n afara Uniunii Europene;

plteste, n conformitate cu legislatia fiscal a unui stat membru impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;

detine minimum 10% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru;

la data nregistrrii venitului din dividende de ctre sediul permanent din Romnia, persoana juridic strin detine participatia minim prevzut la pct. 4, pe o perioad nentrerupt de cel putin 2 ani.

Dispozitiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/435/CEE privind regimul fiscal comun care se aplic societtilor-

29

mam si filialelor acestora din diferite state membre, amendat prin Directiva 2003/123/CE a Consiliului. 4.7.5. Cheltuieli 4.7.5.1. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. 4.7.5.2. Sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri si: a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor; b) cheltuielile efectuate pentru protectia muncii si cele efectuate pentru prevenirea accidentelor de munc si a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentnd contributiile pentru asigurarea de accidente de munc si boli profesionale si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclam si publicitate efectuate n scopul popularizrii firmei, n baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ n categoria cheltuielilor de reclam si publicitate si bunurile care se acord ca mostre; e) cheltuielile de transport si de cazare n tar si n strintate, efectuate pentru salariati si administratori; h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesional a personalului angajat; i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la trguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

30

j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu ndeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizri necorporale din punct de vedere contabil; k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, ntretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calittii, obtinerea atestrii conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor; m) taxele de nscriere, cotizatiile si contributiile datorate ctre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; n) pierderile nregistrate la scoaterea din evident a creantelor nencasate, n urmtoarele cazuri:

procedura de faliment a debitorilor a fost nchis pe baza hotrrii judectoresti;

debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperat de la

mostenitori;

debitorul este dizolvat, n cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fr succesor;

debitorul nregistreaz dificultati financiare majore care i

afecteaz ntreg patrimoniul. 4.7.5.3. Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat: a) cheltuielile de protocol n limita unei cote de 2 % aplicat asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul

31

cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dect cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordat salariatilor pentru deplasri n Romnia si n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; c) cheltuielile sociale, n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Intr sub incidenta acestei limite ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru nmormntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunztoare a unor activitti ori unitti aflate n administrarea contribuabililor: grdinite, crese, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munc pn la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,cluburi, cmine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. n cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentnd: tichete de cres acordate de angajator n conformitate cu legislatia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihn. d) perisabilittile, n limitele stabilite de organele de specialitate cu avizul Ministerului Finantelor Publice; e) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, potrivit legii; g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, n limita prevzute de lege;

32

h) cheltuielile cu dobnda si diferentele de curs valutar, n limita prevzut de lege; i) amortizarea, n limita prevzut de lege; j) cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; l) cheltuielile pentru functionarea, ntretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile n limita corespunztoare suprafetelor construite; m) cheltuielile de functionare, ntretinere si reparatii aferente unui sediu aflat n locuinta proprietate personal a unei persoane fizice, folosit si n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafetelor puse la dispozitia societtii n baza contractelor ncheiate ntre prti; n) cheltuielile de functionare, ntretinere si reparatii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane; 4.7.5.4. Urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit pltite n strintate.

33

Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la surs n numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romnia; b) dobnzile/majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile si penalittile de ntrziere datorate ctre autorittile romne/strine; c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare. Nu intr sub incidenta acestor prevederi cele distruse ca urmare a unor calamitti naturale sau a altor cauze de fort major; d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat prin retinere la surs; e) cheltuielile fcute n favoarea actionarilor sau asociatilor, altele dect cele generate de plti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului; f) cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ; i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; k) cheltuielile cu primele de asigurare pltite de angajator, n numele angajatului, care nu sunt incluse n veniturile salariale ale angajatului; o) pierderile nregistrate la scoaterea din evident a creantelor incerte sau n litigiu nencasate, pentru partea neacoperita de provizion; p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii n limita minim precizat mai jos:

34

3 %o din cifra de afaceri; 20 % din impozitul pe profit datorat.

4.7.5.5. Provizioane si rezerve Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor dupa cum urmeaza: a) rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5 % aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vrsat sau din patrimoniu. n cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil. b) provizioanele pentru garantii de bun executie acordate clientilor; c) provizioanele constituite n limita unui procent de 20 % ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25 % ncepnd cu data de 1 ianuarie 2005, 30 % ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor si care ndeplinesc cumulativ urmtoarele conditii:

sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;

sunt nencasate ntr-o perioad ce depseste 270 de zile de la data scadentei;

nu sunt garantate de alt persoan;

35

sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului;

au fost incluse n veniturile impozabile ale

contribuabilului; d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de ctre institutiile de credit, institutiile financiare nebancare si de alte persoane juridice similare; e) rezervele tehnice constituite de societtile de asigurare si reasigurare, cu exceptia rezervei de egalizare; f) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare; g) provizioanele constituite n limita unei procent de 100 % din valoarea creantelor asupra clientilor si care ndeplinesc cumulativ urmtoarele conditii:

sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007; creanta este detinut la o persoan juridic asupra creia este

declarat procedura de deschidere a falimentului pe baza hotrrii judectoresti;

nu sunt garantate de alt persoan; sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat

contribuabilului; au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.

Reducerea sau anularea oricrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile, indiferent dac reducerea sau anularea este datorat modificrii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei ctre participanti

36

sub orice form, lichidrii, divizrii, fuziunii contribuabilului sau oricrui alt motiv. Aceste prevederile nu se mai aplic dac un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerv n legtur cu o divizare sau fuziune, aceste reglementrile aplicndu-se n continuare acelui provizion sau rezerv. Sumele nregistrate n conturi de rezerve legale si rezerve reprezentnd facilitti fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. Nu se supun impozitrii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitrilor n valut nregistrate de societti comerciale bancare - persoane juridice romne si sucursalele bncilor strine, care si desfsoar activitatea n Romnia. In textul Codului Fiscal, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se ntelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve. 4.7.5.6. Cheltuieli cu dobnzi si diferente de curs valutar Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului si sfrsitul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se ntelege totalul creditelor si mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an.

37

Capital imprumutat + Capital imprumutat

inceput an fiscal sfarsitul perioadei

------------------------------------------------------ 2

GRADUL DE = -----------------------------------------------------------------

INDATORARE Capital propriu + Capital propriu

inceputul anului sfarsitului perioadei

fiscal

------------------------------------------------------

2

Capital imprumutat + Capital imprumutat

Inceput an fiscal sfarsitul perioadei

GRADUL DE = -----------------------------------------------------------------

INDATORARE Capital propriu + Capital propriu

inceputul anului sfarsitului perioadei

fiscal

n conditiile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobnzile si cu pierderea net din diferentele de curs valutar, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaz n perioada urmtoare pn la deductibilitatea integral a acestora. n cazul n care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, deductibilitatea acestei diferente fiind supus limitei prevzute mai sus. Prevederile de mai sus nu se aplic societtilor comerciale bancare, persoane juridice romne, sucursalelor bncilor strine care si

38

desfsoar activitatea n Romnia, societtilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societtilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. Dobnzile si pierderile din diferentele de curs valutar, n legtur cu mprumuturile obtinute direct sau indirect de la bnci internationale si cele care sunt garantate de stat, cele aferente mprumuturilor obtinute de la institutiile de credit, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum si cele obtinute n baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piat reglementat nu intr sub incidenta prevederilor de mai sus. n cazul mprumuturilor obtinute de la alte entitti decat cele enumerate mai sus, dobnzile deductibile sunt limitate la: a) pentru mprumuturile n lei la nivelul ratei dobnzii de referint a BNR, corespunztoare ultimei luni din trimestru, b) pentru mprumuturile n valut la nivelul ratei anuale a dobnzii ce se actualizeaz prin hotrre a Guvernului. Aceste limite se aplic separat pentru fiecare mprumut. n cazul unei persoane juridice strine care si desfsoar activitatea printr-un sediu permanent n Romnia, prevederile sus-mentionate se aplic prin luarea n considerare a capitalului propriu.

4.7.5.7. Amortizarea fiscal (1) Cheltuielile aferente achizitionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau mbunttirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii. (2) Mijloc fix amortizabil este orice imobilizare corporal care ndeplineste cumulativ urmtoarele conditii:

39

a) este detinut si utilizat n productia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat tertilor sau n scopuri administrative; b) are o valoare fiscal mai mare dect limita stabilit prin hotrre a Guvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c) are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. (3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse n functiune partial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; c) investitiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substante minerale utile, precum si pentru lucrrile de deschidere si pregtire a extractiei n subteran si la suprafat; d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n scopul mbunttirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare;

40

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor apartinnd domeniului public, precum si n dezvoltri si modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f) amenajrile de terenuri. (4) Nu reprezint active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele mpdurite; b) tablourile si operele de art; c) fondul comercial; d) lacurile, bltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii; e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare; f) orice mijloc fix care nu si pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit normelor; g) casele de odihn proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazier, altele dect cele utilizate n scopul realizrii veniturilor. (6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determin conform urmtoarelor reguli: a) n cazul constructiilor, se aplic metoda de amortizare liniar; b) n cazul echipamentelor tehnologice contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar, degresiv sau accelerat; c) n cazul oricrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv. (7) n cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniar la valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniu a mijlocului fix amortizabil.

41

(8) n cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se calculeaz prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul dintre coeficientii urmtori: a) 1,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 2 si 5 ani; b) 2,0, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 5 si 10 ani; c) 2,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. (9) n cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se calculeaz dup cum urmeaz: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depsi 50% din valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniu; b) pentru urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare rmas a acestuia.

(10) Cheltuielile aferente achizitionrii de brevete, drepturi de autor, licente, mrci de comert sau fabric si alte imobilizri necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exceptia cheltuielilor de constituire si a fondului comercial, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezint imobilizri necorporale se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz. Cheltuielile aferente achizitionrii sau producerii programelor informatice se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe o perioad de 3 ani.

42

Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiv sau accelerat. (11) Amortizarea fiscal se calculeaz dup cum urmeaz: a) ncepnd cu luna urmtoare celei n care mijlocul fix amortizabil se pune n functiune; b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normal de utilizare, pe durata normal de utilizare rmas sau pe perioada contractului de concesionare sau nchiriere, dup caz; c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, nchiriate sau luate n locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normal de utilizare, dup caz; d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioad de 10 ani; e) amortizarea cldirilor si a constructiilor minelor, salinelor, carierelor, exploatrilor la zi, precum si a investitiilor pentru descopert se calculeaz pe unitate de produs, n functie de rezerva exploatabil de substant mineral util. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaz: 1. din 5 n 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descopert; 2. din 10 n 10 ani la saline; (12) Cheltuielile aferente achizitionrii sau producerii de containere sau ambalaje, care circul ntre contribuabil si clienti, se recupereaz prin deduceri de amortizare, prin metoda liniar, pe durata normal de utilizare stabilit de contribuabilul care si mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor. (13) Contractele de leasing:

43

13.1. n cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, n timp ce n cazul leasingului operational, locatorul are aceast calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de ctre utilizator, n cazul leasingului financiar, si de ctre locator, n cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. 13.2. n cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobnda, iar n cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing). 4.7.5.8. Pierderi fiscale (1) Pierderea anual, stabilit prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obtinute n urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. (2) n cazul persoanelor juridice strine, prevederile de mai sus se aplic lundu-se n considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia. (3) Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care si nceteaz existenta prin divizare sau prin fuziune nu se recupereaz de ctre contribuabilii nou-nfiintati sau de ctre cei care preiau patrimoniul societtii absorbite. Prin exceptie de la prevederile sus mentionate, pierderea fiscal anual realizat ncepnd cu anul 2009, stabilit prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obtinute n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.

44

4.7.6. Aspecte fiscale internationale 4.7.6.1. Veniturile unui sediu permanent Persoanele juridice strine care desfsoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia au obligatia de a plti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent. Profitul impozabil se determin n conformitate cu regulile stabilite pina acum si n urmtoarele conditii: a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ n veniturile impozabile; b) numai cheltuielile efectuate n scopul obtinerii acestor venituri se includ n cheltuielile deductibile. Profitul impozabil al sediului permanent se determin prin tratarea acestuia ca persoan separat si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer. nainte de a desfsura activitate printr-un sediu permanent n Romnia, reprezentantul legal al persoanei juridice strine trebuie s nregistreze sediul permanent la autoritatea fiscal competent. Veniturile obtinute de persoanele juridice strine din proprietti imobiliare si din vnzarea-cesionarea titlurilor de participare: a) Persoanele juridice strine care obtin venituri din proprietti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoan juridic romn au obligatia de a plti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

45

b) n perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, nu se impoziteaz profitul obtinut de persoanele juridice strine din tranzactionarea pe piata autorizat si supravegheat de Comisia National a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare detinute la o persoan juridic romn. c) Veniturile din propriettile imobiliare situate n Romnia includ urmtoarele:

veniturile din nchirierea sau cedarea folosintei propriettii imobiliare situate n Romnia;

cstigul din vnzarea-cesionarea drepturilor de

proprietate sau al oricror drepturi legate de proprietatea imobiliar situat n Romnia;

cstigul din vnzarea-cesionarea titlurilor de participare

detinute la o persoan juridic, dac minimum 50 % din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietti imobiliare situate n Romnia;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate n Romnia, inclusiv cstigul din vnzarea-cesionarea oricrui drept aferent acestor resurse naturale. Orice persoan juridic strin care obtine astfel de venituri n Romnia, avand obligatia de a plti impozit pe profit si de a depune declaratii de impozit pe profit poate desemna un reprezentant fiscal pentru a ndeplini aceste obligatii. 4.7.7. Credit fiscal Dac o persoan juridic romn obtine venituri dintr-un stat strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la surs si veniturile sunt impozitate att n

46

Romnia ct si n statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect, se deduce din impozitul pe profit. Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin ntr-un an fiscal nu poate depsi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de legale de impozit pe profit la profitul impozabil sau la venitul obtinut n statul strin. Impozitul pltit unui stat strin este dedus, numai dac persoana juridic romn prezint documentatia corespunztoare, din care s rezulte faptul c impozitul a fost pltit statului strin. 4.7.8. Pierderi fiscale externe Orice pierdere realizat printr-un sediu permanent din strintate este deductibil doar din veniturile obtinute din strintate, separat, pe fiecare surs de venit. Pierderile neacoperite se reporteaz si se recupereaz n urmtorii 5 ani fiscali consecutivi.

4.8. Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale 4.8.1. Plata impozitului se face astfel: a) societti comerciale bancare, persoane juridice romne, si sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine, au obligatia de a plti impozit pe profit anual, cu plti anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fat de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborrii bugetului initial al anului pentru care se efectueaz pltile anticipate. Termenul pn la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit;

47

b) contribuabilii, altii dect cei prevzuti mai sus au obligatia de a declara si plti impozitul pe profit trimestrial pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul,. ncepnd cu anul 2012, acesti contribuabili urmeaz s aplice sistemul pltilor anticipate prevzut pentru contribuabilii mentionati la lit. a). c) in cazul asocierilor fr personalitate juridic, impozitul datorat si retinut de ctre persoana juridic responsabil se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit asupra prtii din profiturile asocierii, care este atribuibil fiecrui asociat. Persoana responsabil are obligatia de a declara si plti impozitul pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. d) contribuabilii persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprietti imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare, au obligatia de a declara si plti impozit pe profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului.

e) organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. f) contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultur si viticultur au obligatia de a declara si plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul. g) contribuabilii prevzut lit. a) au obligatia de a declara si efectua trimestrial plti anticipate, n contul impozitului pe profit anual, n sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent,

48

actualizat cu indicele de inflatie estimat cu ocazia elaborrii bugetului initial al anului pentru care se efectueaz pltile anticipate, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin pltile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fr a lua n calcul pltile anticipate efectuate n acel an. Contribuabilii din aceasta categorie nou nfiintati efectueaz plti anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul impozitului minim anual aferent primei transe de venituri totale prevzut de lege (din tabel), recalculat n mod corespunztor pentru perioada impozabil respectiv. n cazul contribuabililor care n anul precedent au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, iar n anul pentru care se calculeaz si se efectueaz pltile anticipate nu mai beneficiaz de ele, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin pltile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, lundu-se n calcul si impozitul pe profit scutit. Contribuabilii prevzuti la lit. b) pltesc pentru ultimul trimestru o sum egal cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmnd ca plata final a impozitului pe profit pentru anul fiscal s se fac pn la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit. Contribuabilii care definitiveaz pn la data de 25 februarie nchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anual de impozit pe profit si pltesc impozitul pe profit aferent anului fiscal ncheiat, pn la data de 25 februarie inclusiv a anului urmtor.

49

Persoanele juridice care nceteaz s existe n cursul anului fiscal au obligatia s depun declaratia anual de impozit pe profit si s plteasc impozitul pn la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului. Pentru aplicarea prevederilor lit. a), indicele de inflatie necesar pentru actualizarea pltilor anticipate se comunic, prin ordin al ministrului finantelor publice, pn la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaz pltile anticipate. Contribuabilii care, pn la data de 30 septembrie 2010 inclusiv, au fost obligati la plata impozitului minim au obligatia de a declara si de a plti impozitul pe profit, respectiv de a efectua plata anticipat, dup caz, aferente trimestrului III al anului 2010, pn la data de 25 octombrie 2010, potrivit prevederilor n vigoare la data de 30 septembrie 2010. Acesti contribuabili pentru definitivarea impozitului pe profit datorat pentru anul fiscal 2010, aplic urmtoarele reguli: a) pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010: - determinarea impozitului pe profit aferent perioadei respective si efectuarea comparatiei cu impozitul minim anual recalculat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010, prin mprtirea impozitului minim anual la 12 si nmultirea cu numrul de luni aferent perioadei respective, n vederea stabilirii impozitului pe profit datorat; - stabilirea impozitului pe profit datorat; - prin exceptie de la prevederile legii depunerea declaratiei privind impozitul pe profit pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 si plata impozitului pe profit datorat din definitivarea impunerii, pn la data de 25 februarie 2011; b) pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010: - contribuabilii depun declaratia privind impozitul pe profit si pltesc impozitul pe profit datorat.

50

9. Depunerea declaratiilor de impozit pe profit Contribuabilii au obligatia s depun o declaratie anual de impozit pe profit pn la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmtor, cu exceptia contribuabililor pentru care legea prevede alte termene. Contribuabilii sunt rspunztori pentru calculul impozitului pe profit. .

Impozitul pe dividende O persoan juridic romn care plteste dividende ctre o persoan juridic romn are obligatia s retin, s declare si s plteasc impozitul pe dividende. Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut pltit ctre o persoan juridic romn. Impozitul pe dividende se declar si se plteste la bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care se distribuie/plteste dividendul. n cazul n care dividendele distribuite nu au fost pltite pn la sfrsitul anului n care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plteste pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor. Aceste prevederi nu se aplic n cazul dividendelor pltite de o persoan juridic romn unei alte persoane juridice romne, dac beneficiarul dividendelor detine, la data pltii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioad de 2 ani mpliniti pn la data pltii acestora inclusiv.

51

Cota de impozit pe dividende prevzut mai sus se aplic si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor Se considera a fi microntreprindere o persoan juridic romn care ndeplineste cumulativ urmtoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) are de la 1 pn la 9 salariati inclusiv; b) a realizat venituri care nu au depsit echivalentul n lei a 100.000 euro; c) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele dect statul, autorittile locale si institutiile publice; d) realizeaz venituri, altele dect cele prezentate la paragraful urmator. Nu pot opta pentru sistemul de impunere prezentat aici urmatoarele categorii de persoane juridice romne care: a) desfsoar activitti n domeniul bancar; b) desfsoar activitti n domeniile asigurrilor si reasigurrilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfsoar activitti de intermediere n aceste domenii; c) desfsoar activitti n domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajati. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor ncepnd cu anul

52

fiscal urmtor, dac ndeplinesc conditiile de mai sus si dac nu au mai fost pltitoare a unui asemenea impozit O persoan juridic romn nou-nfiintat poate opta s plteasc impozit pe venitul microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac conditiile prevzute la a) si d) sunt ndeplinite la data nregistrrii la registrul comertului si conditia prevzut la lit. b) este ndeplinit n termen de 60 de zile inclusiv de la data nregistrrii. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe venitul microntreprinderilor nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre conditiile prevzute mai sus. Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romne care: a) desfsoar activitti n domeniul bancar; b) desfsoar activitti n domeniile asigurrilor si reasigurrilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfsoar activitti de intermediere n aceste domenii; c) desfsoar activitti n domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajati. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit ncepnd cu anul fiscal urmtor, optiune care se exercit pn la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmtor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microntreprinderilor. Anul fiscal in cazul unei microntreprinderi este anul calendaristic, iar daca persoane juridice se nfiinteaz sau si nceteaz existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic n care persoana juridic a existat.

53

Cota de impozitare este de 3%; ea avand urmatoarea evolutie de-a lungul timpului: 2% n anul 2007; 2,5% n anul 2008; 3% n anul 2009, impozitul nu a existat in anul 2010. Impunerea microntreprinderilor care realizeaz venituri mai mari de 100.000 euro Prin exceptie dac n cursul unui an fiscal o microntreprindere realizeaz venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plti impozit pe profit lund n calcul veniturile si cheltuielile realizate de la nceputul anului fiscal, fr posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada surmtoare de prevederile prezentului tip de impozit. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaz ncepnd cu trimestrul n care s-a depsit limita prevzut. Impozitul pe profit datorat reprezint diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la nceputul anului fiscal pn la sfrsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat n cursul anului respectiv. Baza impozabil o constituie veniturile din orice surs, din care se scad: a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; b) veniturile aferente costurilor serviciilor n curs de executie; c) veniturile din productia de imobilizri corporale si necorporale; d) veniturile din subventii de exploatare; e) veniturile din provizioane si ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare; f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobnzi si/sau penalitti de ntrziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; g) veniturile realizate din despgubiri, de la societtile de asigurare pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

54

n cazul n care o microntreprindere achizitioneaz case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n functiune, potrivit legii. Calculul si plata impozitului pe venitul microntreprinderilor se efectueaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Microntreprinderile au obligatia de a depune, pn la termenul de plat a impozitului, declaratia de impozit pe venit. n cazul unei asocieri fr personalitate juridic ntre o microntreprindere si o persoan fizic, rezident sau nerezident, microntreprinderea are obligatia de a calcula, retine, declara si plti la bugetul de stat impozitul stabilit prin aplicarea cotei de 3% la veniturile ce revin acesteia din asociere, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Persoanele juridice pltitoare de impozit pe venit sunt obligate s evidentieze contabil cheltuielile de amortizare dupa regulile aplicabile pltitorilor de impozit pe profit.

5. Impozitul pe venitul persoanelor fizice

5.1. Contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent n Romnia; c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente n Romnia;

55

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri in Romania. 5.2. Sfera de cuprindere a impozitului: Impozitul pe venit se aplica urmatoarelor venituri: a) n cazul persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, veniturilor obtinute din orice sursa, att din Romnia, ct si din afara Romniei; b) n cazul persoanelor fizice rezidente, altele dect cele de la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romnia, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri; c) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, venitului net atribuibil sediului permanent; d) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta n Romnia, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta; e) n cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin venituri in Romania pentru fiecare categorie de venit prevazuta de lege. 5.3. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt urmatoarele: venituri din activitati independente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunurilor; venituri din investitii; venituri din pensii; venituri din activitati agricole; venituri din premii si din jocuri de noroc; venituri din transferul propriettilor imobiliare; venituri din alte surse.

56

5.4. Cotele de impozitare Cota de impozit este de 16% si se aplic asupra venitului impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: activitti independente; salarii; cedarea folosintei bunurilor; investitii; pensii; activitti agricole; premii si din alte surse. Fac exceptie acele venituri pentru care legea prevede anumite cote de impozit pentru anumite categorii de venituri. 5.5. Perioada impozabila Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Prin exceptie, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, n situatia n care decesul contribuabilului survine n cursul anului.

5.6. Venituri din activitati independente Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate n mod individual si/sau ntr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente. Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii si din practicarea unei meserii. Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament n valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate n mod independent.

57

Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea. 5.6.1. Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii n partida simpla Venitul net din activitti independente se determin ca diferent ntre venitul brut si cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea n partid simpl. Venitul brut cuprinde: a) sumele ncasate si echivalentul n lei al veniturilor n natura din desfasurarea activitatii; b) veniturile sub forma de dobnzi din creante comerciale sau din alte creante; c) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute n legatura cu o activitate independenta. Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile n numerar sau echivalentul n lei al aporturilor n natura facute la nceperea unei activitati sau n cursul desfasurarii acesteia; b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de mprumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despagubiri;

58

d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau donatii. Conditiile generale pe care trebuie sa le ndeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) sa fie efectuate n cadrul activitatilor desfasurate n scopul realizarii venitului, justificate prin documente; b) sa fie cuprinse n cheltuielile exercitiului financiar al anului n cursul caruia au fost platite; c) sa respecte regulile privind amortizarea; Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: a) cheltuielile de sponsorizare si cele pentru acordarea de burse private, n limita unei cote de 5% din baza de calcul; b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul; c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii n alta localitate, n tara si n strainatate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; d) cheltuielile sociale, n limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pna la 2% la fondul de salarii realizat anual; e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevazute de actele normative n materie; f) cheltuielile reprezentnd tichetele de masa si de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii;

59

g) contributiile efectuate n numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, n conformitate cu legislatia n vigoare, n limita echivalentului n lei a 400 euro anual pentru o persoan; h) prima de asigurare voluntar de sntate, n limita echivalentului n lei a 250 euro anual pentru o persoan; i) dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele dect institutiile care desfsoar activitatea de creditare, n limita nivelului dobnzii de referint a Bncii Nationale a Romniei; j) cotizatii platite la asociatiile profesionale n limita a 2% din baza de calcul determinata, k) cheltuielile reprezentnd contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n limita a 5% din venitul brut realizat. Baza de calcul se determin ca diferent ntre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele dect cheltuielile de sponsorizare, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile pltite la asociatiile profesionale. Nu sunt cheltuieli deductibile: a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile; c) impozitul pe venit, inclusiv impozitul pe venitul realizat n strainatate; d) alte cheltuielile cu primele de asigurare; e) donatii de orice fel;

60

f) amenzile, confiscarile, dobnzile, penalitatile g) ratele aferente creditelor angajate; h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare; i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate; Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate n partida simpla, cu respectarea reglementarilor n vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de ncasari si plati si Registrul-inventar in care se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii, precum si alte documente contabile prevazute de legislatia n materie. 5.6.2. Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit n cazul contribuabililor care realizeaz venituri comerciale definite ca fiind venituri din activitati independente, venitul net anual se determin pe baza normelor de venit de la locul desfsurrii activittii. Ministerul Finantelor elaboreaz normele care contin nomenclatorul activittilor pentru care venitul net se stabileste pe baz de norme de venit si precizeaz regulile care se utilizeaz pentru stabilirea acestora. Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au urmtoarele obligatia de a stabili nivelul normelor de venit si publicarea acestora, anual, n cursul trimestrului IV al anului anterior celui n care urmeaz a se aplica. Norma de venit pentru fiecare activitate independent desfsurat de contribuabil care genereaz venit comercial nu poate fi mai mic

61

dect salariul de baz minim brut pe tar garantat n plat, n vigoare la momentul stabilirii acesteia si nmultit cu 12. La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin nmultirea cu 12 a salariului de baz minim brut pe tar garantat n plat reprezint venitul net anual nainte de aplicarea criteriilor. n cazul n care un contribuabil desfsoar o activitate independent, care genereaz venituri comerciale, pe perioade mai mici dect anul calendaristic, norma de venit aferent acelei activitti se corecteaz astfel nct s reflecte perioada de an calendaristic n care a fost desfsurat activitatea respectiv. Dac un contribuabil desfsoar dou sau mai multe activitti care genereaz venituri comerciale, venitul net din aceste activitti se stabileste prin nsumarea nivelului normelor de venit corespunztoare fiecrei activitti. Contribuabilii care desfsoar activitti pentru care venitul net se determin pe baz de norme de venit nu au obligatia s organizeze si s conduc contabilitate n partid simpl pentru activitatea respectiv. 5.6.3. Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut; b) contributiile sociale obligatorii platite. n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) o cheltuiala deductibila egala cu 25% din venitul brut;

62

b) contributiile sociale obligatorii platite. n cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva , fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute mai sus. Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de ncasari si plati referitoare la ncasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca si pot ndeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. 5.6.4. Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizndu-se datele din contabilitatea n partida simpla Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net n sistem real. Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea n partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera rennoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil. Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net n sistem real se depune la organul fiscal competent pna la data de 31 ianuarie inclusiv, n cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si n anul precedent, respectiv n termen de 15 zile de la nceperea activitatii, n cazul contribuabililor care ncep activitatea n cursul anului fiscal.

63

5.6.5. Retinerea la sursa a impozitului reprezentnd plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentnd plati anticipate, din veniturile platite: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala; b) venituri din vnzarea bunurilor n regim de consignatie; c) venituri din activitati desfasurate n baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; d) venituri din activitti desfsurate n baza contractelor/conventiilor civile; e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara. Impozitul ce trebuie retinut se stabileste aplicnd o cota de impunere de 10% la venitul brut si se vireaza la bugetul de stat pna