note de curs_final
DESCRIPTION
managementTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE PETROL ŞI GAZE PLOIEŞTI
FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR SI A FACTORILOR DE MEDIU
NOTE DE CURS
„MANAGEMEMENTUL MONITORIZARII SI
LEGISLATIEI SUBSTANTELOR UTILE IN PROCESELE
INDUSTRIALE”
Coordonator ştiinţific Student
Sef.lucrari DR.CAMENITA ALEXANDRU IORDACHE CRISTINA
ANUL I,GRUPA 31403
PLOIESTI-2014
1
CUPRINS
CURS 1 .Sinteze de legislatie-Romania,tara comunitara................................4
1.1. Despre Uniunea Europeana.......................................................................4
1.2. Legislatia elaborata in domeniul substantelorchimice periculoase...................................................................................................6
CURS 2 . Introducere in directiva SEVESO.....................................................15
CURS 3. SEVESO II-ghid pentru calcularea accidentelor
majore(scenarii).....................................................................................................24
3.1. Scenarii de desfasurare a accidentelor...........................................................24
3.2. Conceptul unei abordari a scenariilor de derulare a accidentelor
independente de cauza..............................................................................................27
3.3. Aplicarea conceptului.....................................................................................29
3.4. Masuri de limitare a efectelor accidentelor care totusi
pot fi produse............................................................................................................32
CURS 4. Depozitarea si manipularea substantelor periculoase...................34
4.1. Definitii si responsabilitati.............................................................................34
4.2. Simboluri grafice de avertizare......................................................................34
4.3. Amplasarea depozitelor..................................................................................36
4.4. Separarea produselor.......................................................................................38
4.5. Manipularea si transportul substantelor periculoase.....................................39
CURS 5. Fisa cu date de securitate..................................................................40
CURS 6. Anexe ..................................................................................................58
Anexa 1 .Criterii generale de clasificare si etichetare a
substantelor/preparatelor periculoase.......................................................................59
Anexa 2. Lista substantelor periculoase.................................................................76
2
Anexa 3. Parte a prevederii referitoare la sistemele de inchidere rezistente la deschidere
de catre copii................................................................................................................79
Anexa 4. Simboluri si indicatii de pericol pentru substante periculoase................80
Anexa 5. Natura riscurilor specifice atribuite substantelor si preparatelor
periculoase...................................................................................................................81
Anexa 6. Recomandari de prudenta privind substantele si preparatele
periculoase...................................................................................................................86
CURS 7. Regulamentul comunitatii europene privind etichetarea,ambalarea si
clasificarea substantelor periculoase –Regulamentul CEE 1272/2008..............90
Anexa I. Cerinte privind clasificarea si etichetarea substantelor/
preparatelor periculoase...............................................................................................98
Anexa II. Reguli specifice privind etichetarea si ambalarea unor substante si
amestecuri.....................................................................................................................122
Anexa III. Lista frazelor de pericol ..........................................................................128
Anexa IV. Lista frazelor de precautie.........................................................................130
Anexa V. Pictograme de pericol.................................................................................133
Anexa VI. Clasificarea si etichetarea armonizata a anumitor substante
periculoase....................................................................................................................134
Anexa VII. Tabele de corespondenta intre clasificarea in temeiul
Directivei 67/548/CEE si clasificarea in temeiul prezentului regulament................137
DICTIONAR..............................................................................................................139
OUG NR. 95 / 2005....................................................................................................147
FISA TEHNICA DE SECURITATE.....................................................................153
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................158
3
CURS 1. SINTEZE DE LEGISLATIE-ROMANIA,TARA
COMUNITARA
1.1. Despre Uniunea Europeana Uniunea Europeană este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este
compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a
Cărbunelui și Oțelului (CECO) și din Comunitatea Economică Europeană (CEE), formată din
șase state în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state
membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în
abilitățile sale. Tratatul de la Maastricht a înființat Uniunea Europeană sub prezenta denumire
în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care
a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.
Uniunea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și
interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre.Cele mai importante
instituții ale UE sunt Comisia Europeană, Consiliul European,Consiliul Uniunii
Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală Europeană. Parlamentul
European este ales la fiecare 5 ani de cetățenii europeni.
Uniunea Europeană a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și
unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre. În cadrul Spațiului Schengen (care
include state membre UE și state non-UE) controalele vamale au fost desființate.Politicile UE
sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului,au
fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor interne și se păstrează politici comune în
domeniul comerțului, agriculturii, în domeniul pescuitului și dezvoltarea regională. A fost
înființată de asemenea și o uniune monetară, Zona Euro, care este compusă în prezent din 17
state. Prin Politica Comună pentru afaceri externe și securitate, UE și-a dezvoltat un rol
limitat în relațiile internaționale și de securitate. Au fost înființate și Misiuni Diplomatice
Permanente în mai multe state din lume, iar UE este reprezentată în cadrul Organizației
Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Comerțului, G8 și G-20.
4
Numărul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele șase state fondatoare
(Belgia, Franța, Germania ,Italia, Luxembourg și Olanda) la actualul număr de 28 de state
membre, prin extinderi succesive. Pentru a adera la UE, o țară trebuie să respecte criteriile de
la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993. Criteriile spun că
pentru ca un stat să adere la UE trebuie să aibă o democrație stabilă care respectă drepturile
omului și domnia legii, o economie de piață funcțională capabilă să facă competiție în cadrul
UE și acceptarea obligațiilor de membru, inclusiv legislația UE. Evaluarea îndeplinirii
criteriilor este responsabilitatea Consiliului European. Nici un stat membru nu a părăsit
vreodată Uniunea, deși Groenlanda (o provincie autonomă ce apartine Danemarcei) s-a retras
în 1985. Tratatul de la Lisabona prevede modalitățile de părăsire a uniunii de către un stat
membru.
Uniunea Europeană este formată din 28 de state suverane:
Belgia, Italia, România, Bulgaria, Letonia, Suedia, Danemarca, Lituania, Slovacia,
Germania, Luxemburg, Slovenia, Estonia, Malta, Spania, Finlanda, Olanda, Cehia,
Franţa, Austria, Ungaria, Grecia, Polonia, Regatul Unit, Irlanda,Portugalia, Cipru, Croaţia.
In momentul de fata,sunt cinci state candidate oficial : Islanda,Macedonia,
Muntenegru,Turcia si Serbia.Albania și Bosnia și Herțegovina sunt de asemenea recunoscute
ca potențiale candidate.Kosovo este de asemenea o potențială candidată dar Comisia
Europeană nu o recunoaște ca un stat independent din cauza faptului că nu toate statele
membre o recunosc ca o țară independentă de Serbia. România este una dintre statele membre
care nu recunosc independența Kosovo.
Cele patru țări care formează Asociația Europeană a Liberului Schimb (care nu sunt membre
UE) au aderat parțial la politicile și reglementările economice ale UE: Islanda (o țară
candidată pentru aderarea la UE), Liechtenstein și Norvegia, care sunt parte din piața unică
prin Spațiul Economic European și Elveția, care are legături similare prin tratate bilaterale.
UE are de asemenea relații cu micro-statele europene, Andora, Monaco, San
Marino și Vatican care folosesc moneda unică și cooperează în unele domenii.
Prima politică de mediu a Comunității Europene a fost lansată în 1972. De atunci
comunitatea s-a ocupat de mai multe aspecte și probleme de mediu, precum ploile acide,
subțierea stratului de ozon, calitatea aerului, poluarea fonică, deșeuri și poluarea apei.
5
Directiva Cadru pentru Apă este un exemplu de politică în domeniul apei, cu scopul ca
râurile, solul și apele de coastă să fie de „calitate bună” până în anul 2015. Directiva pentru
păsări și Directiva Habitate sunt părți ale legislației europene pentru protecția biodiversității
și a habitatelor naturale. Aceste politici de protecție acoperă doar protecția plantelor și
animalelor. Micro-organismele nu au nici un fel de protecție prin legislația Uniunii Europene.
Directivele sunt implementate prin Programul Natura 2000 și acoperă 30.000 de locuri din
întreaga Europă. În 2007, guvernul polonez a căutat să construiască o autostradă prin valea
Rospuda, dar Comisia a blocat construcția autostrăzii deoarece este o zonă cu faună sălbatică
protejată de program.
În 2007, statele membre au convenit ca 20% din energia electrică folosită de UE va proveni
din surse regenerabile și că emisiile de carbon vor fi reduse cu cel puțin 20% până în 2020 în
comparație cu nivelul din 1990. Acest lucru include măsuri de scădere a cantității de
combustibili utilizate de autoturisme și camioane cu până la 10% și că ele ar trebui să
folosească biocombustibili. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai ambițioase
acțiuni a unei regiuni industrializate împotriva încălzirii globale.
1.2. Legislatia elaborata in domeniul substantelor chimice periculoase Regimul general al substanţelor chimice
Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase
Legea nr. 263/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind
regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
Clasificare, ambalare şi etichetare
HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor
periculoase
Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul
managementului substanţelor chimice
Hotărârea Guvernului nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice
periculoase Hotărârea Guvernului nr. 597/2007pentru modificarea şi completarea
6
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor
periculoase aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/2003
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din
16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a
amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE,
precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006
Anexa nr.1 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa VI
la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Criterii generale de clasificare şi etichetare
a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
Anexa nr. 4 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa II
la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Simboluri şi indicaţii de pericol pentru
substanţele şi preparatele periculoase
Anexa nr. 5 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa III
la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Frazele de risc oficiale.
Anexa nr. 6 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa IV
la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Frazele de securitate oficiale.
Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I
la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase –
Prefaţa
Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I
la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -
Substanţe de la nr. index 001-001-00-9 la 092-002-00-3
Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I
la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -
Substanţe de la nr. index 601-001-00-4 la 606-092-00-4
Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I
la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -
Substanţe de la nr. index 607-001-00-0 la 609-071-00-8
7
Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I
la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -
Substanţe de la nr. index 610-001-00-3 la 613-233-00-3
Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I
la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -
Substanţe de la nr. index 614-001-00-4 la 647-016-00-X
Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I
la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -
Substanţe de la nr. index 648-001-00-0 la 650-055-00-5
Restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate
periculoase
Ordin nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi completarea Anexei nr. 1 a
Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a
utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase
HG nr. 498 din 23 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării
anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase
HG nr. 646 din 7 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării
anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase
HG nr. 932 din 10 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării
anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase
HG nr. 347 din 27 martie 2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a
utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase
HG 124 din 30 ianuarie 2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării
mediului cu azbest
HG 734 din 7 iunie 2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 124/ 2003
privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
8
Convenţia Rotterdam - Procedura PIC
Legislaţie de referinţă pentru exportul-importul substanţelor periculoase
Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din
17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase
Legea nr. 91 din 18 martie 2003 pentru aderarea României la Convenţia privind
procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor
produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional,
adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998
Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în
cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care
fac obiectul comerţului internaţional
Ordin nr. 1239/1338/1460/753 din 6 august 2007 privind modalităţile de realizare
a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi
modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007
privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici
periculoşi
HG 305 din 28 martie 2007 privind unele măsuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 304/2003 privind
exportul şi importul produşilor chimici periculoşi
Ordin 396 din 2 septembrie 2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul
României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active
Ordin 911 din 1 octombrie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi
ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea
utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe
active
Pesticide
9
Hotărâre nr. 1559 din 23 septembrie 2004 privind procedura de omologare a
produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe
teritoriul României
Hotărâre nr. 437 din 12 mai 2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active
autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României
Hotărâre nr. 894 din 4 august 2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a
plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României
Hotărâre nr. 628 din 18 mai 2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a
plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României
Ordin nr. 334/27.03.2008 prin care se aprobă Regulamentul privind organizarea
şi funcţionarea Comisiei de Avizare a produselor pentru protecţia plantelor, precum şi
procedura de emitere a avizului de mediu
Ordin nr. 116 din 17 februarie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de
Protecţie a Plantelor
Ordin nr. 134 din 27 februarie 2006 privind aprobarea Procedurii naţionale de
omologare a produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active notificate
şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active
autorizate în Uniunea Europeană
Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului
Convenţia Stockholm
Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29
aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei
79/117/CEE
Hotărâre nr. 561 din 28/05/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind
poluanţii organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE
10
Legea 261 din 16 iunie 2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici
persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001
Evaluarea riscului substanţelor existente - Raportare date
Ordin 1001/552/2005 privind procedurile de raportare, de către agenţii
economici, a datelor şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice
HG 803/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului
Consiliului (CEE) nr. 793/93 din 23 martie 1993 privind evaluarea şi controlul
riscurilor substanţelor existente şi a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.488/94 din 28
iunie 1994 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a
substanţelor existente în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93
Detergenţi
Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului
privind detergenţii
Regulamentul (CE) nr. 907/2006 al Comisiei de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii în
vederea adaptării anexelor III si VII
Hotărârea Guvernului nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru
asigurarea aplicării Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind detergenţii
Îngrăşăminte
Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din
13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele
Ordinul nr. 6 din 6 ianuarie 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea
îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate, cu menţiunea
ro-îngrăşământ, pentru utilizarea şi comercializarea în România
Ordinul nr. 349 din 3 mai 2007 pentru modificarea şi completarea
Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru
autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate, cu
menţiunea RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT, pentru utilizarea şi comercializarea în România,
11
aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al
ministrului sănătăţii nr. 6/22/2004
Ozon
Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal
Regulamentul nr. 2037/2000 (EN)
Amendamentul de la Beijing
Amendamentul de la Copenhaga
Amendamentul de la Montreal - 1987
Amendamentul de la Montreal - 1997
Convenţia de la Viena
Hotărâre nr. 58 din 22 ianuarie 2004 privind aprobarea Programului naţional de
eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon
Hotărâre nr. 243 din 17 aprilie 1995 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Comitetului Naţional pentru Protecţia Stratului de Ozon
Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993 pentru aderarea României la Convenţia
privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la
Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16
septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal
privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a
părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990
Legea nr. 150 din 6 aprilie 2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul
de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a
IX-a reuniune a părţilor, la Montreal, din 15-17 septembrie 1997
Legea nr. 159 din 3 octombrie 2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea
hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005 pentru aprobarea Amendamentului la
Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la
Beijing la 3 decembrie 1999
12
Ordonanţa nr. 24 din 27 ianuarie 2000 pentru acceptarea Amendamentului la
Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la
Copenhaga la 25 noiembrie 1992
Protocolul din 16 septembrie 1987 de la Montreal privind substanţele care epuizează
stratul de ozon
Gaze cu efect de seră. Regulamente
Regulamentul nr. 842/2006
Regulation (EC) No 1493/2007
Regulation (EC) No 1494/2007
Regulation (EC) No 1497/2007
Regulation (EC) No 1516/2007
Mercur
Regulamentul Consiliului European şi al Comisiei privind interzicerea exportului
de mercur metalic şi depozitarea lui în condiţii de siguranţă
Directiva 2007-51-CE a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a
Directivei 76-769-CE referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă de
dispozitive ce conţin mercur
Regulament mercur (EN)
Studiu de impact Regulament mercur (EN)
Azbest
Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987 privind prevenirea şi
reducerea poluării mediului cu azbest
Hotărâre nr. 734 din 7 iunie 2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.
124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
Ordin nr. 108 din 16 februarie 2005 privind metodele de prelevare a probelor şi
de determinare a cantităţilor de azbest în mediu
Hotărâre nr. 124 din 30 ianuarie 2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul
poluării mediului cu azbest
13
Producerea, introducerea pe piaţă şi utilizarea de substanţe şi preparate/REACH
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din
18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea
substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse
Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului
(CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei,
precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a directivelor 91/155/CEE,
93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei
Corrigendum to Regulation (EC) No 1907/2006 of the European Parliament and
of the Council of 18 December 2006 concerning the Registration, Evaluation,
Authorisation and Restriction of Chemicals (REACH), establishing a European
Chemicals Agency, amending Directive 1999/45/EC and repealing Council Regulation
(EEC) No 793/93 and Commission Regulation (EC) No 1488/94 as well as Council
Directive 76/769/EEC and Commission Directives 91/155/EEC, 93/67/EEC,
93/105/EC and 2000/21/EC (OJ L 396, 30.12.2006)
Directive 2006/121/EC of the European Parliament and of the Council
of 18 December 2006 amending Council Directive 67/548/EEC on the approximation
of laws, regulations and administrative provisions relating to the classification,
packaging and labelling of dangerous substances in order to adapt it to Regulation
(EC) No 1907/2006 concerning the Registration, Evaluation, Authorisation and
Restriction of Chemicals (REACH) and establishing a European Chemicals Agency
Îndrumar pentru Regulamentul REACH
Lege nr. 349 din 3 decembrie 2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în
domeniul managementului substanţelor chimice
Securitatea si sanatatea in munca
Legea 319-2006 - privind securitatea şi sănătatea în muncă
HG 1093/2006 – stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru
protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
cancerigeni şi mutageni la locul de muncă.
14
H.G 1218-2006 - privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în
muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
prezenţa agenţilor chimici
HG 63/2002 - privind aprobarea principiilor de Bună Practică de Laborator
precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate
asupra substanţelor chimice
HG 266/2006 - pentru modificarea şi completarea HG 63/2002
CURS 2.INTRODUCERE IN DIRECTIVA SEVESO
Seveso este numele unei localitati din Italia, situata la nord de Milano, unde, pe data de
10 iulie 1976, a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. Accidentul a
produs eliberarea în atmosfera a circa 6 tone substante toxice, cu grave consecinte:
aproximativ 37.000 persoane expuse,736 persoane relocate dintr-o zona de 110 ha (astazi
padurea de stejari Seveso),aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinatate au
murit, iar celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin
lantul trofic.Instalatiile si solul din jurul fabricii au fost îndepartate si depozitate într-o zona
de depozitare special amenajata si asigurata. Acest accident a reprezentat motivul de a
regandi pe plan european manipularea materialelor periculoase si de a reglementa din nou
aceasta prin directive ale Uniunii Europene.
Directiva „Seveso I” – Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982
privind riscurile de accidente majore ale anumitor activitati industriale.
Directiva „Seveso II” – Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie
1996 privind controlul riscurilor de accidente majore împlicând substante periculoase.
Aceasta Directiva a fost transpusa în legislatia româneasca prin HG 804 / 2007 privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substante periculoase.
Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 privind
amendarea Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/EC („Seveso II”) urmareste extinderea
ariei de aplicare a Directivei, având în vedere accidentele industriale recente si studiile
15
efectuate asupra substantelor cancerigene si periculoase pentru mediu, precum si clarificarea
unor prevederi ale acesteia.
Ea pune accentul pe protectia mediului si prezinta pentru prima oara materiale in
domeniul de aplicabilitate, care trec drept periculoase pentru mediul inconjurator –in special
pentru ape. Cerinte noi in special in ce priveste sistemele de management al sigurantei,
planuri pentru cazuri de urgenta, planificarea spatiului, inasprirea cerintelor de la inspectii,
educarea publicului.
Articolul 1 Obiectivul directivei
Aceasta directiva are ca scop prevenirea accidentelor grelecu materiale periculoasesi
limitarea urmarilor accidentelorpentru oameni si mediul inconjurator, pentru a asigura intr-un
mod prestabilit si eficient un nivel ridicat de protectie in comunitati intregi.
Articolul 2 Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicabre se extinde si se simplifica in acelasi timp. Este valabila pentru
toate intreprinderile, in care exista cantitati de materiale periculoase sau unde s-ar putea
produce ca urmare a unor accidente, materiale care corespund cantitatilor mentionate in
anexa sau depasesc aceste cantitati. Lista materialelor mentionate in anexa a fost scurtata de
la 180la 50 de materiale, a fost insa completata cu o lista a categoriilor de materiale, ceea ce
inseamna in practica o extindere a domeniului de aplicare.
Articolul 3 Definiţii
În sensul prezentei directive:
1. „amplasament” reprezintă întreaga zonă care se află sub controlul unui operator, dacă
există substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii, inclusiv infrastructurile sau
activităţile obişnuite sau conexe
2. „instalaţie” reprezintă o unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt
16
produse, utilizate, manipulate şi depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde
totalitatea echipamentului, a structurilor, a sistemului de conducte, a utilajelor, a
instrumentelor, a liniei ferate proprii de garare, a docurilor, a cheiurilor de
încărcare/descărcare care deservesc instalaţia, a pontoanelor, a depozitelor şi a altor structuri
similare, plutitoare sau de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;
3. „operator” reprezintă orice persoană fizică sau juridică care exploatează individual sau
în comun sau deţine un amplasament sau o instalaţie sau, dacă acest lucru se specifică în
legislaţia naţională, căreia i-a fost delegată o putere de decizie economică asupra funcţionării
instalaţiei din punct de vedere tehnic;
4. „substanţă periculoasă” reprezintă o substanţă, amestec sau preparat menţionat în
anexa I, partea 1 sau care îndeplineşte criteriile stabilite în anexa I, partea 2, şi care există sub
formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv
acele substanţe despre care se presupune în mod rezonabil că vor fi generate în cazul
producerii unui accident;
5. „accident major” reprezintă orice eveniment produs, cum ar fi o emisie majoră, un
incendiu sau o explozie care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui
amplasament care intră sub incidenţa prezentei directive şi care duce la pericole grave asupra
sănătăţii umane şi/sau asupra mediului, cu efect imediat sau întârziat, în interiorul sau în
exteriorul amplasamentului şi care implică una sau mai multe substanţe periculoase;
6. „pericol” reprezintă proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei
situaţii fizice, cu potenţial de a afecta sănătatea umană şi/sau mediul;
7. „risc” reprezintă probabilitatea ca un anumit efect să se producă într-o anumită
perioadă de timp sau în anumite împrejurări;
8. „depozit” reprezintă prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de
17
înmagazinare, depozitare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc.
Articolul 4 Exceptii
Aceasta directiva nu se aplica
•amplasamentelor militare;
•pericolelor ce iau nastere ca urmare a iradierii ionizante;
•transportului materialelor periculoase pe strada, pe sine, pe apa sau pe calea aerului;
•transportului materialelor periculoase prin tevi in afara instalatiilor care se supun
prezentei directive;
•depozitelor de deseuri.
Articolul 5 Obligatii generale ale administratorului
Statele membre vor avea grija ca administratorul
•sa ia toate masurile necesare pentru a preveni accidentele grave si pentru a limita urmarile
acestora fata de oameni si mediul inconjurator;
•sa fie obligat sa probeze oricand autoritatii de resort ca a luat toate masurile necesare.
Obligatia probarii este a administratorului.
Articolul 6 Comunicare
Obligatia de comunicare, astfel incat o intreprindere sa nu aibavoie sa depoziteze cantitati
mari de materiale periculoase, fara a comunica acest fapt autoritatilor. Comunicarea trebuie
sa contina urmatoarele date:numele administratorului si adresa intreprinderii respective,sediul
inregistrat al firmei administratorului,numele sau functia persoanei responsabile pentru
functionare,date suficiente pentru identificarea materialelor periculoase sau a categoriei
materialelor periculoase,cantitatea si forma fizica a materialului / materialelor
periculoase,vecinatatea intreprinderii.
18
Articolul 7 Concept de prevenire a accidentelor grele
Statele membre vor avea grija ca :
•administratorul sa elaboreze un document de prevenire a accidentelor grelesi
•sa il aplice corespunzator
Articolul 8 Efectul Domino
Autoritatea de resort trebuie:
•sa determine la care intreprinderi sau grupe de intreprinderi poate exista o probabilitate mare
de accidente grave sau unde urmarile acestor accidente pot fi mai grave, in baza
amplasamentului si vecinatatii acestuiaprecum si in bazalistarii materialelor periculoase
•sa asigure schimbul de informatii si colaborarea dintre aceste intreprinderi.
Articolul 9 Raportul de siguranta
Administratorul trebuie sa intocmeasca un raport de siguranta cu urmatorul continut:
•s-a aplicat un concept de prevenire a accidentelor grave si existaun management de siguranta
•pericolul de acidente grave s-a determinat si s-au luat toate masurile necesare de prevenire a
astfel de accidente si de limitare urmarilor acestora
•amplasarea, amenajarea precum si functionarea si intretinerea tuturor instalatiilor,
depozitelor, dispozitivelor si a infrastructurii necesare functionarii, care sunt in legatura cu
pericolul de accidente grave, sunt destul de sigure si de incredere
•exista planuri interne pentru cazuri de urgenta
•exista datele pentru intocmirea unui plan extern pentru cazuride urgenta
•autoritatilor li se pun la dispozitie destule informatii
Raportul se va verifica dupa cum urmeaza:
•minim o data la cinci ani;
19
•la oricare alta data, in functie de cerinta autoritatii de resort, daca sitiatii noi justifica acest
lucrusau
•odata cu modificarea unei instalatii sau a functionarii.
In anumite situatii, autoritatea de resort poate elibera administratorul de a inregistra anumite
date in raportul de siguranta. Raportul de siguranta se va prezenta insa in continuare. Statele
membre comunica comisiei toate eliberarile acordate precum si motivele acestora.
Articolul 10 Modificarea unei instalatii, a unei functionari sau a unui depozit
La o modificare care ar putea avea urmari importante asupra pericolului de accidente grave,
statele membre au grija ca administratorul-sa verifice si in caz de necesitate sa modifice
conceptul de prevenire a pericolelor grave, sistemele de management si procedurile in ce
priveste art. 7 si 9-sa verifice raportul de siguranta si sa-l modifice in caz de necesitate si sa
comunice autoritatii de resort mentionate in art. 16 in amanunt executarea acestei modificari.
Articolul 11 Planuri pentru cazuri de urgenta
Administratorii care trebuie sa prezinte un raport de siguranta trebuie deasemeni sa
•intocmeasca un plan intern pentru cazuri de urgentasi
•sa furnizeze autoritatilor informatiile necesare intocmirii planurilor externe pentru cazurile
de urgenta.
Aceste planuri pentru cazuri de urgenta trebuie supuse la proba si verificate la intervale de
maxim 3 ani.
Articolul 12 Supravegherea stabilimentelor
20
Statele membre vor avea grija sa tina cont de obiectivul prevenirii accidentelor grave in
politica lor de acordare sau utilizare a suprafetelor. In acest scop se supravegheaza stabilirea
noilor intreprinderi, modificarile survenite in intreprinderile existente si dezvoltari noi in
vecinatatea intreprinderilor existente, cum ar fi soselele, zonele rezidentiale etc. Statele
membre trebuie sa tina cont pe termen lung de necesitatea ca intre intreprinderi si zonele
locuite sa se mentina sau sa se creeze o distanta adecvata.
Articolul 13 Informatiii despre masurile de siguranta
Statele membre vor avea grija ca
•masurile de siguranta si comportamentul corect in cazul accidentelor sa fie comunicate
persoanelor posibil implicate fara solicitare speciala
•raportul de siguranta sa devina accesibil publicului
•publicul sa poata lua pozitie in urmatoarele cazuri:
-planificarea amplasarii noilor intreprinderi
-modificarea intreprinderilor existente-masuri de dezvoltare in vecinatate a
intreprinderilor existente.
Statelor vecine, care ar putea fi afectate de efectele unui accident grav, li se pun la
dispozitie informatii suficiente, pentru ca acestea sa poata lua masuri corespunzatoare.
Articolul 14 Informatii de pus la dispozitie de administrator in urma unui
accident grav
Dupa un accident grav, administratorul trebuie sa
•informeze autoritatea de resort
•comunice conditiile accidentului, materialele periculoase participante, datele disponibile in
vederea aprecierii urmarilor accidentului asupra omului si mediului inconjurator si masurile
imediate luate
21
•comunice pasii prevazuti pentru a diminua urmarile accidentului si pentru a evita repetarea
unui asemenea accident
•actualizeze informatiile despre accident.
Autoritatea de resort trebuie sa
•asigure luarea tuturor masurilor imediate necesare •colecteze toate informatiile necesare unei
analize complete -evtl. prin inspectii
•asigure luarea tuturor masurilor ajutatoare necesare de catre administrator
•faca recomandari de masuri de prevenire viitoare.
Articolul 15 Anuntarea comisiei de catre statele membre
Statele membre trebuie sa anunte comisia despre accidentele grave survenite in zona lor de
responsabilitate:
•numele si adresa autoritatii raportoare
•data, ora si locul producerii accidentului grav•numele administratorului si adresa
intreprinderii in cauza
•descrierea conditiilor in care s-a produs accidentul
•descrierea masurilor imediate si a actiunilor de siguranta luate.
Pentru a indeplini obligatia de informare vizavi de statele membre, comisia formeaza un
sistem de inregistrare si informare, care contine date amanuntite despre accidentele grave
survenite in zona de responsabilitate astatelor membre.
Articolul 16 Autoritatea de resort
Statele membre formeaza sau numesc autoritatile de resort, care sa execute sarcinile
stabilite prin prezenta directiva,fara a prejudicia responsabilitatile administratorului,precum si
eventual birourile care colaboreaza in ce priveste sprijinul tehnic cu autoritatile de resort.
22
Articolul 17 Interdictia continuarii functionarii
Statele membre interzic continuarea functionarii unei intreprinderi, a unei instalatii sau a
unui depozit, daca masurile de prevenire a accidentelor luate de administrator sunt
insuficiente.
Statele membre pot deasemeni interzice continuarea functionarii,daca administratorului nu
a furnizat urmatoarele informatii:
•anuntarea
•rapoartele
•celelalte informatii necesare conform prezentei directive
Articolul 18 Inspectia
Autoritatile de resort trebuie sa creeze un sistem de inspectie,pentru a asigura ca:
•administratorul a luat masurile necesare prevenirii accidentelor grave si limitarii urmarilor
acestora
•raportul de siguranta este exact si complet
•publicul este informat.
Articolul 19 Schimbul de informatii si sistemul de informatii
Articolul 20 Confidentialitate
Articolul 21 Sarcinile comisiei
Articolul 22 Comisia
Articolul 23 Anularea directivei 82/501/CEE
Articolul 24 Data inceperii de punere in practica
Articolul 25 Intrarea in vigoare
Articolul 26 Destinatarii directivei sunt statele membre
23
CURS 3. SEVESO II-GHID PENTRU CALCULAREA
ACCIDENTELOR MAJORE
(SCENARII)
3.1.Scenarii de desfasurare a accidentelor
In vederea indeplinirii cerintelor art. 9 par. 1 b impreuna cu anexa II Nr. IV din Directiva
SEVESO II trebuie ca in raportul de securitate sa fie cercetate si prezentate posibilele
desfasurari de evenimente (scenariile de desfasurare a accidentelor). Astfel se va diferentia
intre situatii periculoase specifice instalatiilor, proceselor si substantelor si efectele lor
potentiale
• in interiorul obiectivului,
• in obiective sau instalatii vecine si
• in vecinatate si mediu.
Efectele reciproce intre obiectivele invecinate, care pot duce la o crestere a pericolelor (efect
Domino), sunt incluse aici.
Fara cunoasterea efectelor accidentelor posibile, identificate pe baza abordarii tip scenariu,
masurile necesare prevenirii si limitarii lor nu pot fi stabilite corespunzator. Datele referitoare
24
la efectele accidentelor in cadrul raportului de securitate servesc nu numai documentarii
rezultatelor provenite din analiza sistematica de securitate, ci constituie expresia necesara
unei etape partiale din cadrul analizei de securitate. Din raportul de securitate trebuie sa
rezulte care sunt sursele de pericol care trebuie luate in considerare si care dintre
evenimentele, care pot conduce la un accident, sunt eliminate, si prin ce masuri.
Tipuri de scenarii de accidente:
1. Scenarii de derulare a accidentor in vederea determinarii eficientei masurilor de prevenire a
accidentelor.
2. Scenarii de derulare a accidentor determinarii eficientei masurilor de limitare a efectelor.
3. Scenarii de derulare a accidentor in vederea determinarii informatiilor necesare conform
art. 9 par 1 d din Directiva SEVESO II pentru elaborarea planurilor externe de alarmare si
aparare impotriva pericolelor. Pentru descrierea efectelor accidentelor pot fi utilizate
masuri luate in instalatie in vederea limitarii efectelor accidentelor.
Scenarii de derulare a accidentor conform cifrelor 2 si 3 sunt concepute independent de cauze
si trebuie, in vederea dimensionarii, sa se regaseasca in cadrul urmatorului interval:
• Limita superioara a acestor scenarii reprezinta scurgerea, incendiul sau explozia unei
mase mari (CMI) de substanta periculoasa in sensul Directivei SEVESO II din
interiorul unui volum delimitat.
• Limita inferioara va fi dedusa in mod adecvat prin asa numita masa critica (Mk). Masa
critica este acea cantitate la a carei scurgere, incendiere sau explodare este atinsa valoarea
relevanta de evaluare a accidentului in punctul critic de referinta (obiect protejat). Punctul
critic de referinta este de regula localitatea invecinata.
CMI si Mk vor fi determinate conform procedurilor prezentate in capitolul urmator.
Scenariile de derulare a accidentelor corespunzatoare cifrelor 1 si 2 mentionate mai sus,
se vor documenta in cadrul raportului de securitate.
Scenariile de derulare a accidentelor corespunzatoare cifrei 3 sunt componenta a
informatiilor pentru autoritatea responsabila cu planul extern de aparare impotriva
pericolelor.
La elaborarea scenariilor de accidente se vor mai lua in considerare:
25
1. conditiile specifice ale obiectivului si ale amplasamentului si reactia reciproca cu
imprejurimile;
2. situatiile posibile de periclitare pentru angajati;
3. cantitatile de substanta prezente in obiectivul perturbat, intr-o instalatie resp. parte a
instalatiei defecte;
4. proprietatile specifice substantelor, cu influenta substantelor care pot rezulta in timpul
disturbarii functionarii conforme;
5. modelarea conform stadiului stiintei a emisiilor, incendiilor si exploziilor;
6. dispersia substantelor in aer, apa sau sol dupa scurgeri sau incendii, inclusiv alte urmari
posibile dupa o scurgere, un incendiu sau o explozie;
7. eficienta si capacitatea de desfasurare a contramasurilor
8. modele de dispersie conform stadiului stiintei;
9. prezentarea evolutiei spatiale si dupa caz cronologice (de ex. curbe ISO) a
concentratiilor maxime, valorilor de dozare, valorilor maxime de suprapresiune,
concentratiilor de suprafata etc.
Pentru stabilirea domeniilor periculoase se vor lua mereu ca baza scenariile de
derulare a accidentelor cu raza de actiune cea mai mare.
Informatiile trebuie, daca nu se pot descrie, sa fie exprimate prin valori numerice;
ele trebuie (de ex. prin calcule, estimari sau schimb de experienta) sa fie plauzibile.
Presupunerile, care sunt facute in acest context, trebuie sa fie argumentate. Daca este
vorba de estimari model, atunci se vor specifica presupunerile si ipotezele, din care au
reiesit rezultatele. La realizarea scenariilor, ca baza a planului de aparare impotriva
pericolelor, se vor avea in vedere presupuneri de derulari de scenarii care pot fi excluse
in mod rezonabil, acestea fiind „accidente ipotetice care totusi se pot produce“. Referitor
la cauzele posibile nu se vor face abordari, deoarece acestea deviaza de la scopul
scenariilor: ele ar ajunge prin alte masuri de securitate in circuitul abordarii pentru
prevenirea cauzelor. Rezultatul scenariilor consta in descrierea evolutiei spatiale si
cronologice a efectelor periculoase. Din aceste informatii trebuie ca operatorii si
comunele sa deduca domeniile de pericol relevante.
26
3.2. Conceptul unei abordari a scenariilor de derulare a accidentelor, independente
de cauze
Pentru limitarea scenariilor pentru accidentele care totusi se pot produce se propune un
concept care sa imbine valorile de evaluare ale accidentului specifice imprejurimilor, a caror
depasire semnalizeaza existenta unui pericol major, cu datele specifice instalatiilor, si anume
cu debitele masice eliberate resp. cantiatile eliberate ale substantelor periculoase in cazul unei
defectiuni de functionare din instalatie.
Termenii relevanti pentru concept sunt definiti in felul urmator:
1. Accidentele care trebuie prevenite se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar
extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude intr-un mod
rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin masuri de prevenire a
accidentelor, a.i. sa nu mai prezinte un pericol major. Accidente de asemenea fel si
masurile de prevenire a accidentelor vor fi prezentate in analiza de securitate (AS).
2. Accidentele care totusi se pot produce constau in extinderea defectiunilor operationale,
care cauzeaza un pericol major, in ciuda masurilor de prevenire a accidentelor, insa
datorita activarii unei surse de pericol excluse in mod rezonabil sau activarii
concomitente a mai multor surse de pericol independente una de cealalata. Pentru
limitarea acestor efecte ale accidentelor de acest fel se vor lua masuri specifice pentru
fiecare instalatie si masuri speciale de aparare impotriva pericolelor.
3. Accidentele exceptionale rezulta din surse de pericol, care nu se regasesc in nici una din
experientele acumulate sau metodele de calcul. Pentru prevenirea aparitiei accidentelor
de acest fel nu se vor lua masuri suplimentare specifice instalatiilor. Aici sunt
mentionate de ex. accidentele, care pot apare in situatii si evenimente de razboi.
4. Valorile de evaluare a accidentelor reprezinta concentratiile sau dozele identificate
intr-o substanta periculoasa, la a caror depasire se poate naste un pericol major. Ca
valori de evaluare a accidentelor pentru substantele periculoase purtate in aer se vor lua
in considerare in mod special: valorile directoare ale concentratiei si dozei pentru
27
planul de urgenta in cazul unui accident .Trebuie sa fie luati in considerare si timpii de
actionare care stau la baza valorilor de evaluare. Pentru accidentele, la care pericolul
major se datoreaza efectelor incendiului sau exploziei, se vor lua in considerare, ca
valori de evaluare ale accidentelor, densitati critice ale fluxului termic resp. presiuni
critice maxime ale undei de presiune care se propaga . Pentru efectele produse prin
explozie cu fragmente nu sunt cunoscute valorile de evaluare ale accidentului.
5. Punct critic de referinta este acel loc aflat langa o instalatie in care poate apare un
pericol major. Acesta este valabil in special pentru un loc in care se afla continuu sau
temporar un numar mare de persoane (locuinte, spital, scoala, s.a.m.d.).
6. Cea mai mare cantitate implicata (CMI) este cantitatea maxima de substanta
periculoasa care se poate afla intr-un volum anumit intr-un domeniu delimitat
(recipient, conducta) inchis sau care se poate inchide, la o exploatare conforma a
instalatiei. La determinarea CMI pot fi luate in considerare dispozitive de inchidere
active din exteriorul partii defecte a instalatiei.
7. Rata de scurgere (QR) reprezinta debitul masic total al unei substante periculoase care
iese din volumul delimitat in timpul unei defectiuni operationale. Ea este dependenta de
caracteristicile substantei si paramentrii specifici instalatiei (presiune, temperatura,
geometrie).
8. Procentul de propagare (QT) reprezinta procentul din debitul masic total care se
propaga efectiv in imprejurimi dupa scurgerea din volumul delimitat.
Pentru a realiza o imbinare intre parametrii specifici instalatiei si cei specifici
imprejurimilor in timpul unui accident, este nevoie in acest concept doar de un calcul al
procentului de propagare din rata de scurgere, luand in considerare conditiile de la fata
locului de scurgere, fizice, chimice, cronologice si spatiale si de un calcul de dispersie
pentru determinarea impactului reiesit din procentul de propagare relevant asupra
imprejurimilor.
La eliberarea unui amestec de substante este adecvat ca abordarea scenariilor de derulare a
accidentelor sa fie realizata asupra celei mai periculoase substante respectiv asupra unei
substante considerata substanta directoare.
28
3.3.Aplicarea conceptului pentru scenariile de derulare a accidentelor independente de
cauze
3.3.1. Delimitarea accidentelor care totusi se pot produce (limita inferioara)
Pentru aplicarea conceptului de delimitare a accidentelor care totusi se pot produce se vor
derula urmatorii 5 pasi. Aici va fi luat ca exemplu doar presupunerea asupra dispersiei
substantelor periculoase in coridoarele aer. Considerari similare sunt posibile si pentru
alte tipuri de accidente.
Pasul 1: Stabilirea valorii de evaluare a accidentului pentru substanta analizata.
Pasul 2: Definitia punctelor de referinta critice si determinarea distantei fata de locul
potential de emisie din instalatie.
Pasul 3: Determinarea procentului de propagare, in cazul accidentelor care totusi se pot
produce (QTK). Acest procent de propagare duce tocmai in punctul critic de referinta la
o valoare de imisie de marimea valorii de evaluare a accidentelor, in cazul unei dispersii
de substanta periculoasa in conditii nefavorabile de dispersie.
Deoarece nu exista programe de calcul pentru o post-calculare directa a concentratiilor de
imisie in punctul critic de referinta pentru procentul de propagare aferent, trebuie sa se
deruleze calcule de dispersie in directie inversa utilizand procente variate de propagare,
ca parametrii de intrare.
Determinarea QTK poate rezulta si cu ajutorul tehnicii nomogramei, deoarece intre timp
pentru numeroase substante periculoase stau la dispozitie24 K diagrame corespunzatoare,
din care se poate citi pentru o valoare data de evaluare a accidentului, procentul de
propagare QT(parametrat de ex. pentru diferite categorii de dispersie, durate de scurgere
sau durata de evaporare).
29
Pasul 4: Determinarea ratei totale de scurgere QRK din procentul de propagare QTK prin
post-calculare in conditii de scurgere pentru scenariul de baza de desfasurare a accidentului
(tipul incidentului, felul scurgerii, felul emisiilor).
Pasul 5: Calcularea cantitatii critice MK prin integrarea ratei de scurgere in perioda de
scurgere. Durata de scurgere QRK este intervalul de timp necesar pentru a atinge
valoarea de evaluare a accidentului tocmai in punctul critic de referinta.
Daca intr-o instalatie CMI-ul unei anumite substante periculoase depaseste cantitatea
determinata MK, atunci in cadrul instalatiei se vor considera in principal accidentele care
totusi se pot produce corespunzatoare si se vor prevedea masuri adecvate.
In cazul in care dimpotriva, CMI-ul unei anumite substante periculoase este mai mica ca
MK , atunci, dpdv al impactului unui accident care totusi se poate produce la punctul
critic de referinta, nu mai sunt necesare asemenea masuri de limitare a impactului
accidentului. In acest caz este necesara totusi inca o abordare a impactului cu presupunerea
unei scurgeri de CMI – independent de cauza ei -, pentru a constata daca pentru efectele
acesteia, in domeniu de distantare pana la punctul critic de referinta, este exclus un
pericol major asupra obiectelor protejate conform Dir. privind accidentele. Dupa caz se vor
lua masuri de limitare a efectelor accidentului.
3.3.2. Delimitarea accidentelor care totusi se pot produce (limita superioara)
Pentru delimitarea domeniului accidentelor care totusi se pot produce, se propune de catre
AK-DS ca si criteriu cea mai mare cantitate implicata a substantei periculoase in
instalatie. La delimitare se vor desfasura in acest caz 3 pasi:
Pasul 1: Determinarea celei mai mari cantitati a substantei periculoase (CMI), in interiorul
unui volum delimitat, care este sau poate fi inchis separat de alte parti ale instalatiei in
timpul unei functionari conforme. Dispozitivele de inchidere active din exteriorul partii
defecte de instalatie trebuie luate in considerare.
Pasul 2: Calculul procentului de dispersie QTCMI din CMI considerand aceleasi conditii
de scurgere de la fata locului fizice, chimice, cronologice si spatiale ca la capitolul 4.1,
pasii 3 si 4.
30
Pasul 3: Calculul dispersiei considerand conditiile specifice imprejurimilor cu procentul de
propagare QTCMI calculat pentru determinarea acelei distante de locul emisiei, de la
care valoarea de evaluare a accidentului nu va mai fi depasita. Prin aceasta se stabileste si
domeniul de periclitare, asupra caruia se intinde planul extern de aparare impotriva
pericolelor.
Scurgerea sau explozia resp. incendierea concomitenta a mai multor parti de cantitati de
substante periculoase CMI1, CMI2 s.a.m.d. in volume delimitate separate una de cealalta
nu trebuie sa fie catalogata ca accident care totusi se poate produce. Abordarea
posibilelor actiuni reciproce intre instalatii poate fi importanta insa d.p.d.v. al unui efect
Domino. Pentru planul de aparare impotriva pericolelor, este relevanta acea CMI care
conduce la cea mai mare intindere a domeniului de periclitare.
3.3.3.Criterii de delimitare pentru accidentele care totusi se pot produce
Din imaginea 1 si din prezentarile anterioare din capitolele 3, 4.1 si 4.2 rezulta criterii de
delimitare, precum urmeaza:
- Criteriul 1 (limita inferioara): Posibilele derulari de incidente dintr-o instalatie cu
scurgeri de substante periculoase, incendiu sau explozie, la esuarea masurilor de
prevenire a accidentelor, se vor clasifica drept accidente care totusi se pot produce,
daca CMI-ul unei substante periculoase toxice, inflamabile sau explozibile din
instalatie depaseste o cantitate critica MK., MK este acea cantitate la a carei scurgeri,
incendieri sau exploziii se atinge valoarea relevanta de evaluare a accidentului tocmai
la punctul critic de referinta.
- Criteriul 2 (limita superioara): Se vor considera cele mai mari accidente posibile care
totusi se pot produce intr-o instalatie acele derulari de incidente cu scurgeri de
substanta periculoasa, incendiere sau explozie, la care tocmai CMI a substantei
periculoase relevante va fi eliberata.
3.3.4.Aspecte de detaliu la abordarea scenariilor de derulare a accidentelor care
totusi se pot produce
Stabilirea limitei superioare a accidentelor care totusi se pot produce in forma de CMI se
bazeaza pe concluzia ca aparitia unei scurgeri, unui incendiu sau unei explozii in doua
31
parti diferite de instalatie concomitent si independent una de cealalata are o probabilitate
redusa de realizare si de aceea nu trebuie luata in considerare aici .
La determinarea procentului de propagare din rata de scurgere, in fiecare caz efectele
fizice, ca de ex. evaporarea acumularilor de scurgeri, sunt eficiente si pot fi considerate
ca reducatoare de emisii sau care intarzie emisiile. Tot in acest mod dispozitivele pasive
de protectie, precum cuva de captare sau zidurile de protectie, pot fi considerate ca fiind
disponibile continuu. Dispozitivele de inchidere active pot fi considerate ca functionand
conform atata timp cat nu sunt componente ale partii de instalatie defecte.
Pentru cazul in care CMI < MK , atunci, conform conceptului de scenarii pentru derularea
accidentelor independent de cauze (capitolul 4.1) intr-o instalatie, nu s-ar produce in nici o
circumstanta declansarea unui accident care totusi ar putea apare. Neafectat datorita
faptului ca in acest caz la punctul critic de referinta nu poate fi declansat nici un pericol
major, operatorului ii revine obligatia de a diminua efectele accidentului si din motive de
protectia muncii. Acestea includ si masurile de limitare a efectelor accidentelor.
3.4.Masuri de limitare a efectelor accidentelor care totusi pot fi produse Masurile de protectie tehnice si organizatorice in vederea limitarii efectelor accidentelor
care totusi se pot produce pot deveni eficiente in diferite faze ale unui scenariu de
derulare a accidentelor. Sunt evidente astfel criteriile pentru utilizarea conform
obiectivului propus:
- Indeplinirea sarcinilor,
- Potrivire,
- Eficienta,
- Proportionalitate
orientate spre scenariile de derulare ale accidentelor, care totusi se pot produce, relevante
pentru o instalatie. Urmatoarele criterii sunt relevante pentru o manipulare sistematica si
unitara a selectiei de masuri de limitare a efectelor accidentelor:
1. Efectele accidentului presupus cel mai mare posibil care totusi se poate produce
(scurgerea subordonata CMI),
32
2. Limitarea scurgerii substantelor periculoase din volumul lor delimitat
3. Limitarea evaporarii substantelor periculoase eliberate in forma lichida,
4. Prevenirea caracteristicii de aprindere sau aprinderea substantelor periculoase eliberate,
inflamabile si explozibile
5. Prevenirea resp. impiedicarea dispersiei substantelor periculoase eliberate in forma
gazoasa sau fluida,
6. Eficienta masurilor tehnice si organizatorice prevazute in mod separat pentru obiectiv
protejat
7. Efortul pentru masurile prevazute in relatie cu eficienta lor.
Masurile actuale si testate in vederea limitarii efectelor accidentelor care totusi se pot
produce sunt listate de ex. in anexa 2. La alegerea masurilor de limitare a efectelor
accidentelor sunt preferate masurile pasive.
La masurile de limitare trebuie ca in orice caz sa se recunoasca faptul ca sunt eficiente
pentru scopul prevazut. Deoarece in accidentele care totusi se pot produce efectele
accidentelor sunt limitate, insa nu se poate preveni accidentul, trebuie ca si masurile de
limitare prevazute sa reduca efectele a.i. un pericol major sa fie exclus.
O clasificare a masurilor de securitate la categoriile de masuri de prevenire a accidentelor resp.
de limitare a efectelor accidentelor nu este intotdeauna posibila. Aceasta insa nu limiteaza
aplicarea criteriilor de selectie propuse pentru masurile de protectie in vederea limitarii
efectelor accidentelor care totusi se pot produce.
33
CURS 4. DEPOZITAREA SI MANIPULAREA
SUBSTANTELOR PERICULOASE
4.1.DEFINITII SI RESPONSABILITATI
Substanta periculoasa este orice agent chimic care, datorita proprietatilor fizico-
chimice, chimice sau toxicologice si a modului în care este utilizat sau prezent la locul
de munca poate sa prezinte risc pentru securitatea si sanatatea angajatilor, incluzând
orice agent chimic care prezinta valori limita de expunere profesionala.
Lista substantelor chimice periculoase este prevazuta in Anexa Nr. 2 a OUG
200/2000, aprobata prin HG 490/2002.
Angajatorul raspunde pentru desfasurarea activitatilor legate de depozitarea,
manipularea si transportul substantelor periculoase, ca pentru oricare alta activitate,
astfel încât sa se asigure securitatea si sanatatea în munca.
4.2.SIMBOLURI GRAFICE DE AVERTIZARE
E O F
Exploziv Oxidant Foarte inflamabil
34
F+ T C
Extrem de inflamabil Toxic Corosiv
Xn Xi T+
Nociv Iritant Foarte toxic
N
Periculos pentru mediu
35
4.3.AMPLASAREA DEPOZITELOR
Locul de amplasare a depozitelor trebuie:
sa fie usor accesibil pentru vehicule, inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de
transport, de pompieri etc;
sa fie, pe cât posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele locuite.
sa fie organizat pe clase de produse distincte , identificabile fara risc de confuzie,
prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse
corozive etc.
Este recomandabil sa se stabileasca un plan de depozitare care sa permita localizarea
precisa a diferitelor clase de produse si sa se tina o evidenta clara a stocurilor de produse
astfel încât în caz de incendiu sau de avarii sa fie posibila cunoasterea rapida a:
naturii produselor;
cantitatilor din fiecare produs;
locului de depozitare.
Depozitarea agentilor chimici se face astfel încât sa se excluda pericolul de
accidentare, incendiu, explozie.
Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel încât sa nu fie
posibila caderea acestora.
Rezistenta la coroziune
Recipientele în care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistente la coroziune.
Marcare
Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu indicatii clare
privind natura produsului depozitat. În cazul rezervoarelor este bine sa se marcheze si
capacitatea de depozitare.
Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor identificabila.
36
Controlul umplerii
Fiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat cu un indicator care sa permita controlul
nivelului de umplere.
Cuve de retentie
Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie care:
sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat;
sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului;
sa permita evacuarea apelor pluviale, fara amestecarea cu produsul depozitat.
Legarea la pamânt (împamântarea)
Toate rezervoarele sau cisternele fixe continând substante inflamabile trebuie sa fie
legate la pamânt.
Ventilarea depozitelor
În cazul depozitelor închise, acestea trebuie sa fie ventilate corespunzator.
Depozitele trebuie sa aiba o ventilatie naturala, cu intrare de aer în zona inferioara a
încaperii si iesire de aer pe partea opusa a încaperii, în zona superioara. Daca este
necesara ventilatie mecanica, aceasta va fi în sistem antiex, pentru depozitele de produse
explozive/inflamabile.
Echipamente de iluminat, de incalzire, de transport si de mentenanta
Toate echipamentele utilizate în cadrul depozitelor de agenti chimici inflamabili trebuie
sa respecte reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si explozie – sistem antiex.
Amenajari pentru situatiile de urgenta
- mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie sa fie
disponibile în locuri accesibile, semnalizate corespunzator;
- caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator.
4.4.SEPARAREA PRODUSELOR
37
Unele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt incompatibile. De
exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu produsii oxidanti existând
pericol de incendiu. Este recomandabil sa se depoziteze împreuna agentii chimici
apartinând aceleasi clase.
ATENTIE! Agentii chimici corosivi pot distruge ambalajele altor
substante, de aceea ei trebuie depozitati separat.
Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin:
depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimici
incompatibili;
depozitarea în locuri diferite sau în compartimente închise;
depozitarea în dulapuri speciale pentru produse inflamabile;
depozitarea în spatii exterioare ventilate natural
4.5.MANIPULAREA SI TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE
38
- - nu trebuie depozitate împreuna
0 - nu trebuie depozitate împreuna decât cu masuri de precautie specifice
+ - pot fi depozitate împreuna
Locurile de încarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi
sau toxici, vor fi dotate cu solutii neutralizante precum si cu surse de apa, respectiv
dusuri pentru spalare.
Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie sa fie
formati si instruiti corespunzator, în privinta sarcinilor de lucru cât si în privinta:
- riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci;
- masurilor preventive;
- eliminarii deseurilor periculoase;
- planului de actiune în caz de avarii sau incendiu;
- acordarii primului ajutor.
Masurile de prevenire pentru depozitarea, manipularea si transportul agentilor
chimici se vor respecta si în cazul deseurilor chimice.
ATENTIE! La transvazare, eticheta recipientelor secundare trebuie sa reproduca
eticheta recipientului primar.
CURS 5. FISA CU DATE DE SECURITATE
39
Producătorul unei substanţe sau al unui preparat îi furnizează beneficiarului
substanţei sau al preparatului o Fişă cu Date de Securitate întocmită în conformitate cu
Anexa II:
atunci când o substanţă sau un preparat îndeplineşte criteriile de clasificare ca
substanţă periculoasă sau ca preparat periculos, în conformitate cu Directivele
67/548/CEE sau 1999/45/CE, sau
atunci când o substanţă este persistentă, bioacumulativă şi toxică(PBT) sau
foarte persistentă şi foarte bioacumulativă, în conformitate cu criteriile formulate
în anexa XIII, sau
atunci când o substanţă este inclusă pe lista întocmită în conformitate cu
articolul 59 alineatul (1)(perturbări endocrine) din alte motive decât cele
menţionate la literele (a) şi (b).
Orice operator din cadrul lanţului de distribuţie are obligaţia de a efectua o evaluare a
siguranţei chimice pentru o substanţă şi se asigură că informaţiile din fişa cu date de
securitate sunt în concordanţă cu informaţiile din această evaluare.
În cazul în care fişa cu date de securitate este întocmită pentru un preparat, iar un
operator din lanţul de distribuţie a întocmit un raport de evaluare a siguranţei chimice
pentru preparatul respectiv, este suficient ca informaţiile din fişa cu date de securitate să
corespundă cu cele din raportul privind siguranţa chimică a preparatului, nefiind necesar
să corespundă cu informaţiile din rapoartele privind siguranţa chimică ale fiecărei
substanţe din compoziţia preparatului.
Furnizorul pune la dispoziţia beneficiarului, la cererea acestuia, o fişă cu date de
securitate întocmită în conformitate cu anexa II atunci când un preparat nu îndeplineşte
criteriile de clasificare ca preparat periculos în conformitate cu articolele 5, 6 şi 7 din
Directiva 1999/45/CE, însă conţine:
cel puţin o substanţă care prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru
mediu, în concentraţie individuală de:
-≥ 1 % din greutate pentru preparate negazoase şi
-≥ 0,2 % din volum pentru preparate gazoase; sau
40
cel puţin o substanţă care este persistentă, bioacumulativă şi toxică (PBT) sau
foarte persistentă şi foarte bioacumulativă(vPvB), în concentraţie individuală de
≥ 0,1 % din greutate pentru preparate negazoase
substanţă pentru care există în Comunitate sau pe plan naţional limite de
expunere la locul de muncă.
Nu este necesar să se furnizeze fişa cu date de securitate atunci când substanţele
sau preparatele periculoase oferite sau vândute publicului larg sunt însoţite de
suficiente informaţii pentru a le permite utilizatorilor să îşi ia măsurile necesare de
protecţie a sănătăţii, a siguranţei şi a mediului, cu excepţia cazului în care aceasta
este solicitată de către un utilizator din aval sau de către un distribuitor.
Fişa cu date de securitate se furnizează în limba oficială a statului membru în
care substanţa / preparatul sunt introduse pe piaţă.
Fişa cu de securitate este datată şi conţine următoarele rubrici:
(1) identificarea substanţei/preparatului şi a societăţii /întreprinderii;
(2) identificarea pericolelor;
(3) compoziţie/informaţii privind componenţii)ingredientele);
(4) măsuri de prim ajutor;
(5) măsuri de stingere a incendiilor;
(6) măsuri în cazul pierderilor accidentale;
(7) manipulare şi depozitare;
(8) controlul expunerii/protecţia personală;
(9) proprietăţi fizice şi chimice;
(10) stabilitate şi reactivitate;
(11) informaţii toxicologice;
(12) informaţii ecologice;
(13) consideraţii privind eliminarea;
(14) informaţii privind transportul;
(15) informaţii privind reglementarea;
(16) alte informaţii.
41
Orice utilizator din aval include scenariile de expunere relevante şi utilizează orice
alte informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când
îşi întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările identificate.
Orice distribuitor transmite scenariile de expunere relevante şi utilizează orice alte
informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când îşi
întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările pentru care a transmis
informaţii în conformitate cu articolul 37 alineatul (2).
Fişa cu date de securitate se furnizează gratuit, pe suport de hârtie sau în format
electronic.
Furnizorii îşi actualizează fişa cu date de securitate, fără întârziere, în
următoarele situaţii:
de îndată ce devin disponibile informaţii noi care pot afecta măsurile de
gestionare a riscurilor sau informaţii noi cu privire la pericole;
de îndată ce s-a acordat sau refuzat o autorizaţie;
de îndată ce s-a impus o restricţie.
Versiunea nouă a informaţiilor, datată, identificată ca fiind „Revizia: (data)” se
furnizează gratuit, pe suport de hârtie sau în format electronic, tuturor beneficiarilor
anteriori cărora li s-a furnizat substanţa sau preparatul în cursul celor 12 luni anterioare.
Orice actualizare care are loc după înregistrare include numărul de înregistrare.
Fişa cu date de securitate furnizează un mecanism de transmitere a informaţiilor
referitoare la siguranţă pentru substanţele şi preparatele clasificate, inclusiv informaţii
din raportul (rapoartele) privind siguranţa chimică relevant(e), către utilizatorii situaţi
imediat în avalul lanţului de distribuţie
Informaţiile din fişa cu date de securitate sunt redactate clar şi concis. Fişa cu
date de securitate este elaborată de către o persoană competentă care ia în considerare
nevoile specifice ale publicului utilizator, în măsura în care acestea sunt cunoscute.
Persoanele care introduc pe piaţă substanţe şi preparate se asigură că persoanele
competente au beneficiat de o formare adecvată, inclusiv de cursuri de perfecţionare.
FISA CU DATE DE SECURITATE
42
1. IDENTIFICAREA SUBSTANŢEI / PREPARATULUI ŞI A SOCIETĂŢII /
ÎNTREPRINDERII
1.1 Identificarea substanţei sau a preparatului
Denumirea folosită pentru identificare trebuie să fie identică cu cea de pe etichetă
Pentru substanţele supuse înregistrării, denumirea trebuie să fie conformă cu cea
furnizată în scopul înregistrării şi, de asemenea, trebuie indicat numărul de înregistrare
atribuit
1.2 Utilizarea substanţei/preparatului
În cazurile în care există mai multe utilizări posibile, este necesar să se enumere
numai cele mai importante sau cele uzuale. Este necesar să se includă o scurtă descriere
a rolului efectiv al substanţei, de exemplu substanţă ignifugă, antioxidantă, etc.
Atunci când este necesar un raport privind siguranţa chimică, fişa tehnică de securitate
conţine informaţii privind toate utilizările identificate,relevante pentru destinatarul fişei
tehnice de securitate. Aceste informaţii corespund utilizărilor identificate şi scenariilor
de expunere indicate în anexa la fişa tehnică de securitate.
1.3 Identificarea societăţii/întreprinderii
Se identifică persoana juridică responsabilă cu introducerea substanţei sau a
preparatului pe piaţă în interiorul Comunităţii, indiferent dacă aceasta este fabricantul,
importatorul sau distribuitorul. Se indică adresa completă şi numărul de telefon al acestei
persoane, precum şi adresa de e-mail a persoanei competente responsabile cu fişa tehnică
de securitate.
Pentru solicitanţii înregistrării, persoana identificată trebuie să corespundă cu
informaţiile privind identitatea fabricantului sau a importatorului specificat în cererea de
înregistrare.
1.4. Linie telefonică de urgenţă
Se comunică numărul de telefon de urgenţă al societăţii şi/sau al organismului
consultativ oficial relevant (acesta poate fi organismul responsabil cu primirea
informaţiilor privind sănătatea, menţionat la articolul 17 din Directiva 1999/45/CE).
43
Se specifică dacă acest număr de telefon este disponibil numai în timpul orelor de
program.
2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR
Se indică clasificarea substanţei sau a preparatului care decurge din aplicarea
normelor de clasificare formulate în Directivele 67/548/CEE sau 1999/45/CE.
Se indică clar şi pe scurt pericolele pe care le prezintă substanţa sau preparatul pentru
om sau mediu.
Se face clar distincţia între preparatele care sunt clasificate ca periculoase şi preparatele
care nu sunt clasificate ca periculoase în conformitate cu Directiva 1999/45/CE.
Se descriu cele mai importante efecte adverse fizico-chimice asupra sănătăţii oamenilor
şi mediului, precum şi simptomele legate de utilizare şi de utilizarea improprie a
substanţei sau a preparatului care pot fi prevăzute în mod rezonabil.
Poate fi necesară menţionarea altor pericole, cum ar fi: formarea prafului, sensibilizarea
încrucişată, etc. sau, efecte asupra mediului, cum ar fi pericole pentru organismele care
vieţuiesc în sol, epuizarea stratului de ozon, posibilitatea formării de ozon fotochimic
etc., care nu presupun clasificarea, dar pot contribui la cunoaşterea pericolelor generale
ale materialului.
Informaţiile care figurează pe etichetă se furnizează la rubrica 15.
3. COMPOZIŢIE/INFORMAŢII PRIVIND COMPONENŢII
Informaţiile furnizate permit destinatarului identificarea facilă a pericolelor pe care le
prezintă componenţii preparatului. Pericolele pe care le prezintă substanţa/preparatul se
indică la rubrica 2.
Nu este necesar să se indice compoziţia integrală (natura componenţilor şi concentraţia
lor), cu toate că o descriere generală a componenţilor şi a concentraţiilor lor poate fi
utilă.
Pentru un preparat clasificat drept periculos în conformitate cu Directiva 1999/54/CE, se
indică următoarele substanţe, alături de concentraţia lor sau domeniul de concentraţii în
preparat:
44
substanţe care prezintă un pericol pentru sănătate sau mediu, în înţelesul
Directivei 67/548/CEE, în cazul în care sunt prezente în concentraţii egale sau
mai mari decât cea mai scăzută dintre:
– concentraţiile aplicabile definite în tabelul de la articolul 3 alineatul (3) din
Directiva 1999/45/CE sau
–concentraţiile limită indicate în anexa I la Directiva 67/548/CEE sau
–concentraţiile limită indicate în partea B a anexei II la Directiva 1999/45/CE
– concentraţiile limită indicate în partea B a anexei III la Directiva 1999/45/CE
– concentraţiile limită indicate în anexa V la Directiva 1999/45/CE sau
– concentraţiile limită indicate într-o înregistrare aprobată în inventarul
clasificărilor şi al etichetărilor stabilit la titlul XI al prezentului regulament.
substanţe pentru care există limite impuse la nivelul Comunităţii în ceea ce
priveşte expunerea la locul de muncă, care nu sunt reglementate încă de litera
(a);
substanţe care sunt persistente, bioacumulative şi toxice sau foarte persistente şi
foarte bioacumulative, în conformitate cu criteriile formulate în anexa XIII, în
cazul în care concentraţia unei substanţe individuale este egală sau mai mare de
0,1 %.
Pentru un preparat care nu este clasificat drept periculos în conformitate cu Directiva
1999/45/CE, se indică substanţele, alături de concentraţia acestora sau de domeniul de
concentraţii, în cazul în care sunt prezente într-o concentraţie individuală de:
≥ 1 % din greutate pentru preparate negazoase şi ≥ 0,2 % din volum pentru
preparate gazoase şi
− substanţele prezintă un pericol pentru sănătate sau mediu în înţelesul Directivei
67/548/CEE(57) sau
- pentru aceste substanţe sunt prescrise limite la nivelul Comunităţii pentru
expunerea la locul de muncă;
45
substanţe persistente, bioacumulative şi toxice sau foarte persistente şi foarte
bioacumulative, în conformitate cu criteriile formulate în anexa XIII în conc. ≥
0,1 % din greutate .
În cazul în care persoana responsabilă cu introducerea preparatului pe piaţă poate
demonstra că divulgarea în fişa tehnică de securitate a identităţii chimice a unei substanţe
calificată exclusiv ca iritantă, cu excepţia celor desemnate R41, sau iritantă în
combinaţie cu una sau mai multe proprietăţi menţionate la articolul 10 punctul 2.3.4 din
Directiva 1999/45/CE, sau nocivă sau nocivă în combinaţie cu una sau mai multe din
proprietăţile menţionate la articolul 10 punctul 2.3.4 din Directiva 1999/45/CE, care
prezintă numai efecte acute, poate pune în pericol caracterul confidenţial al proprietăţii
sale intelectuale (companie), aceasta poate, în conformitate cu dispoziţiile părţii B a
anexei VI la Directiva 1999/45/CE, să facă trimitere la substanţă fie prin intermediul
unei denumiri care identifică cele mai importante grupări chimice funcţionale, fie prin
intermediul unei alte denumiri.
Trebuie să se indice, în conformitate cu Directiva 67/548/CEE, denumirea,
numerele EINECS sau ELINCS, în cazul în care sunt disponibile, ale substanţelor
menţionate mai sus. De asemenea, se indică numărul CAS şi denumirea IUPAC (în cazul
în care sunt disponibile).
4. MĂSURI DE PRIM AJUTOR
Se descriu măsurile de prim ajutor.
Se specifică, în primul rând, dacă sunt necesare îngrijiri medicale imediate.
Informaţiile despre primul ajutor trebuie să fie concise şi uşor de înţeles de către victimă,
trecători şi persoanele care acordă primul ajutor.
Simptomele şi efectele trebuie să fie descrise pe scurt. Instrucţiunile trebuie să indice ce
este de făcut la faţa locului în cazul unui accident şi dacă pot fi preconizate efecte
întârziate după expunere.
Se defalchează informaţiile în funcţie de diferitele căi de expunere, de exemplu inhalare,
contact cu pielea şi ochii şi ingestie.
46
Se indică dacă este necesară sau recomandabilă asistenţa profesională a unui medic.
Pentru anumite substanţe sau preparate poate fi important să se evidenţieze că trebuie să
fie disponibile la locul de muncă mijloace speciale de acordare imediată a unui tratament
specific.
5. MĂSURI DE COMBATERE A INCENDIILOR
Se specifică cerinţele de luptă împotriva incendiilor cauzate de substanţă sau de
preparat sau care se produc în imediata vecinătate a acestora, prin indicarea:
– mijloacelor de stingere corespunzătoare,
– mijloacelor de stingere care nu trebuie utilizate din motive de siguranţă,
– pericolelor speciale care decurg din expunerea la substanţa sau preparatul ca atare,
produsele de combustie, gazele rezultate,
– echipamentelor speciale de protecţie pentru pompieri.
6. MĂSURI ÎN CAZUL SCĂPĂRILOR ACCIDENTALE
În funcţie de substanţa sau preparatul implicat, se furnizează informaţii privind
măsurile de precauţie pentru protecţia personală, cum ar fi: îndepărtarea surselor de
aprindere, asigurarea unei ventilaţii / protecţii respiratorii suficiente, controlul nivelului
de praf(subst.pulverulente), prevenirea contactului cu pielea şi cu ochii, măsurile de
precauţie pentru protecţia mediului, cum ar fi:evitarea contaminării canalelor de
scurgere, a apelor de suprafaţă sau a pânzei freatice şi a solului.
Metode de curăţare:utilizarea materialelor absorbante [de exemplu nisip, pământ cu
diatomee (kiselgur), liant acid, liant universal, rumeguş etc.], reducerea cantităţii de
gaze/fum cu apă, diluare.
De asemenea, se ia în considerare necesitatea indicaţiilor de genul: „a nu se utiliza
niciodată, a se neutraliza cu …”
7. MANIPULARE ŞI DEPOZITARE
Informaţiile furnizate în cadrul acestei rubrici se referă la protecţia sănătăţii
oamenilor, a siguranţei şi a mediului. Acestea au rolul de a-l ajuta pe angajator să
47
elaboreze proceduri de lucru şi măsuri organizatorice adecvate, în conformitate cu
articolul 5 din Directiva 98/24/CE.
În cazul în care se prescrie un raport privind siguranţa chimică sau o înregistrare,
informaţiile de la această rubrică sunt conforme cu informaţiile furnizate pentru
utilizările identificate şi scenariile de expunere menţionate în anexa la fişa tehnică de
securitate.
7.1. Manipulare
Se specifică măsurile de precauţie pentru manipularea în condiţii de siguranţă, inclusiv
indicaţii privind măsurile tehnice, cum ar fi:
− izolare, ventilaţie locală şi generală, măsuri de prevenire a generării aerosolilor, a
prafului şi a incendiilor, măsuri necesare pentru protecţia mediului (utilizarea filtrelor
sau a ventilaţiei de evacuare, măsuri pentru colectarea şi evacuarea cantităţilor pierdute
prin scurgeri etc.) şi orice alte cerinţe sau norme specifice privind substanţa sau
preparatul (de exemplu proceduri sau echipamente interzise sau recomandate) şi, în cazul
în care este posibil, o scurtă descriere a acestora.
7.2. Depozitare
Se specifică condiţiile de depozitare în siguranţă, cum ar fi:
- proiectarea specială a incintelor de depozitare
-tipuri de recipiente
-ventilaţia, materiale incompatibile, condiţii de depozitare (limite/interval de
umiditate şi temperatură, iluminat, gaze inerte etc.), echipamente electrice speciale,
prevenirea şi combaterea încărcării electrostatice.
Se formulează recomandări, în cazul în care sunt relevante, cu privire la limitele
cantitative în condiţii de depozitare.
Se indică tipul de material pentru recipienţi.
8. CONTROLUL EXPUNERII / PROTECŢIA PERSONALĂ
8.1. Valori limită de expunere
48
Se precizează parametrii de control specifici aplicabili în mod curent, inclusiv valorile
limită admise pentru expunerea profesională şi/sau valorile limită biologice.
Se furnizează valori pentru statele membre în care se introduce pe piaţă substanţa sau
preparatul.
Se furnizează informaţii cu privire la procedurile de monitorizare recomandate în mod
curent.
Pentru preparate, este util să se furnizeze valori pentru acele substanţe componente care
trebuie să fie enumerate în fişa tehnică de securitate, în conformitate cu rubrica 3.
8.2 Controlul expunerii
În sensul prezentului document, prin control al expunerii se înţelege întreaga gamă de
măsuri specifice de gestionare a riscurilor care trebuie luate în timpul utilizării
substanţelor pentru a minimaliza expunerea lucrătorilor şi a mediului.
În cazul în care este necesar un raport privind siguranţa chimică, se furnizează un
rezumat al măsurilor de gestionare a riscurilor la rubrica 8 din fişa tehnică de securitate
pentru utilizările identificate indicate în fişa tehnică de securitate.
8.2.1 Controlul expunerii profesionale
Aceste informaţii vor fi luate în considerare de către angajator la efectuarea evaluării
riscului pe care îl prezintă, pentru sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, substanţa sau
preparatul în conformitate cu articolul 4 din Directiva 98/24/CE, care prescrie, în ordinea
priorităţii:
• informarea lucrătorilor asupra pericolelor
• conceperea unor proceduri de lucru şi a unor controale de fabricaţie adecvate,
utilizarea de echipamente şi materiale de protecţie,
• aplicarea unor măsuri de protecţie colectivă la sursă, cum ar fi o ventilaţie
adecvată şi măsuri organizatorice corespunzătoare, şi
• în cazul în care expunerea nu poate fi împiedicată prin alte metode, utilizarea
unor măsuri de protecţie individuală, cum ar fi echipamente individuale de
protecţie.
49
În cazul în care sunt necesare măsuri de protecţie individuală, se specifică în detaliu care
echipamente asigură o protecţie corespunzătoare şi adecvată.
Se ţine seama de Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind
armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de
protecţie şi se face trimitere la standardele SR EN ISO corespunzătoare.
(a) Protecţia respiraţiei
Pentru gaze, vapori sau pulberi periculoase, se specifică tipul echipamentului de
protecţie care trebuie utilizat, cum ar fi aparat de respirat autonom, măşti şi filtre
corespunzătoare.
(b) Protecţia mâinilor
Se specifică cu exactitate tipul mănuşilor care trebuie purtate la manipularea substanţei
sau a preparatului, inclusiv:
– tipul materialului,
− timpul de penetrare a materialului mănuşii, în raport cu
cantitatea şi durata expunerii cutanate.
În cazul în care este necesar, se indică şi alte măsuri suplimentare de protecţie a
mâinilor.
(c) Protecţia ochilor
Se specifică tipul de echipamente necesare pentru protecţia ochilor, cum ar fi:
- geam de securitate, ochelari de protecţie, mască de protecţie.
(d) Protecţia pielii
În cazul în care este necesară protejarea unei alte părţi a corpului decât mâinile, se
specifică tipul şi calitatea echipamentului de protecţie necesar, cum ar fi:
- şorţ, cizme şi echipament de protecţie complet.
În cazul în care este necesar, se indică orice alte măsuri suplimentare de protecţie a pielii
şi măsuri de igienă specifice.
8.2.2. Controlul expunerii mediului
Se specifică informaţiile solicitate de către angajator în vederea îndeplinirii sarcinilor
sale în conformitate cu legislaţia comunitară privind protecţia mediului.
50
9. PROPRIETĂŢI FIZICE ŞI CHIMICE
Pentru a permite luarea unor măsuri de control corespunzătoare, se furnizează toate
informaţiile relevante privind substanţa sau preparatul, în special cele menţionate la
punctul 9.2. Informaţiile care figurează la prezentul punct sunt conforme cu cele
furnizate la înregistrare, în cazul în care este necesară aceasta.
9.1. Informaţii generale
• Aspect
• Se indică starea fizică (solid, lichid, gaz) şi culoarea substanţei sau a preparatului
în forma în care este livrat.
• Miros
• În cazul în care este perceptibil un miros, se face o scurtă descriere a acestuia.
9.2. Informaţii importante referitoare la sănătate, siguranţă şi mediu
• pH:
-Se indică pH-ul substanţei sau al preparatului în forma în care este livrat sau al unei
soluţii apoase; în cel de-al doilea caz, se precizează concentraţia.
• Temperatură de fierbere/interval de temperatură de fierbere:
• Temperatură de inflamabilitate:
• Inflamabilitate (solid, gaz):
• Proprietăţi explozive:
• Proprietăţi oxidante:
• Presiune de evaporare:
• Densitate relativă:
• Solubilitate:
• Solubilitate în apă:
• Coeficient de repartiţie: n-octanol/apă:
• Vâscozitate:
• Densitatea vaporilor:
51
• Viteză de evaporare:
10. STABILITATE ŞI REACTIVITATE
Se defineşte stabilitatea substanţei sau a preparatului şi se indică posibilitatea apariţiei
reacţiilor periculoase în anumite condiţii de utilizare şi, de asemenea, în cazul în care se
produc eliberări în mediul înconjurător.
10.1. Condiţii de evitat
Se enumeră acele condiţii, cum ar fi temperatura, presiunea, iluminatul, şocul etc.,
care pot provoca o reacţie periculoasă şi, în cazul în care este posibil, se face o scurtă
descriere a acestora.
10.2. Materiale de evitat
Se enumeră acele materiale, cum ar fi apa, aerul, acizii, bazele, agenţii de oxidare sau
orice alte substanţe chimice specifice care pot provoca o reacţie periculoasă şi, în cazul
în care este posibil, se face o scurtă descriere a acestora.
10.3. Produse de descompunere periculoase
Se enumeră materialele periculoase produse în cantităţi periculoase în urma
descompunerii.
11. INFORMAŢII TOXICOLOGIC
Prezentul punct vizează necesitatea unei descrieri concise, dar complete şi
cuprinzătoare, a diferitelor efecte toxice (pentru sănătate) care pot apărea în cazul în care
utilizatorul vine în contact cu substanţa sau preparatul. Este necesar ca informaţiile să
includă efectele periculoase pentru sănătate pe care le prezintă expunerea la substanţa
sau preparatul respectiv, determinate, de exemplu, pe baza experienţei şi a concluziilor în
urma testelor. Informaţiile includ, după caz, efectele întârziate, acute şi cronice în urma
expunerii pe termen scurt şi pe termen lung, cum ar fi sensibilizare, narcoză,
carcinogenicitate, mutagenicitate şi toxicitate pentru reproducere (toxicitate pentru
embrion şi pentru fertilitate).
52
Informaţii privind diferitele căi de expunere (inhalare, ingestie, contact cu pielea şi
ochii) şi se descriu simptomele legate de caracteristicile fizice, chimice şi toxicologice.
Efectele specifice pe care le prezintă pentru sănătate anumite substanţe din
compoziţia preparatului.
Informaţiile de la prezentul punct sunt conforme cu informaţiile furnizate la
înregistrare, în cazul în care este necesară aceasta, şi/sau în raportul privind siguranţa
chimică, în cazul în care este necesar acesta, şi vizează următoarele grupe de efecte
potenţiale:
• - toxicocinetică, metabolism şi distribuţie,
• - efecte acute (toxicitate acută, iritaţie şi corozivitate),
• -sensibilizare,
• - toxicitate prin administraţie repetată şi
• - efecte CMR (cancerigenicitate, mutagenicitate şi
toxicitate pentru reproducere).
Pentru substanţele care fac obiectul înregistrării, se prezintă rezumate ale informaţiilor
obţinute în urma aplicării anexelor VII - XI la prezentul regulament.
Informaţiile includ, de asemenea, şi rezultatul comparaţiei dintre datele disponibile şi
criteriile menţionate în Directiva 67/548/CEE pentru CMR, categoriile 1 şi 2, în
conformitate cu punctul 1.3.1 din anexa I la prezentul regulament.
12. INFORMAŢII ECOLOGICE
Se descriu efectele posibile, comportamentul şi evoluţia în mediu a substanţei sau a
preparatului, în aer, apă şi/sau sol. Acolo unde sunt disponibile, se prezintă rezultatele
relevante ale testelor (de exemplu LC50 peşte ≤ 1mg/1).
Se descriu caracteristicile cele mai importante care pot avea un efect asupra mediului
înconjurător şi posibilele metode de utilizare.
Se furnizează informaţii de acelaşi tip pentru produsele periculoase care rezultă în urma
degradării substanţelor şi a preparatelor. Acestea pot include următoarele elemente:
12.1. Ecotoxicitate
53
Se includ datele disponibile relevante privind toxicitatea acvatică, atât acută cât şi
cronică pentru peşti, crustacee, alge şi alte plante acvatice.
Se includ şi date privind toxicitatea pentru microorganismele şi macroorganismele din
sol şi pentru alte organisme relevante din mediul înconjurător, cum ar fi păsări, albine şi
plante.
În cazul în care substanţa sau preparatul au efecte inhibitoare asupra activităţii
microorganismelor, trebuie menţionat posibilul impact asupra staţiilor de tratare a apelor
reziduale.
Pentru substanţele care fac obiectul înregistrării, se includ rezumate ale informaţiilor
obţinute în urma aplicării anexelor VII - XI.
12.2 Mobilitate
Aceasta este reprezentată de potenţialul substanţelor sau al componenţilor corespunzători
unui preparat de a fi transportate, atunci când sunt eliberate în mediul înconjurător, în
apele subterane sau departe de locul unde au fost eliberate.
Datele relevante pot include:
• - distribuţia cunoscută sau presupusă în compartimentele de mediu,
• - tensiunea superficială,
• - absorbţia/desorbţia.
Pentru alte proprietăţi fizico-chimice, a se vedea punctul 9.
12.3. Persistenţă şi degradabilitate
Acestea sunt reprezentate de potenţialul substanţei sau al componenţilor corespunzători
ai unui preparat de a se degrada în mediile înconjurătoare relevante, fie prin
biodegradare, fie prin alte procese, cum ar fi oxidarea sau hidroliza.
În cazul în care este disponibilă această informaţie, se indică timpul de înjumătăţire.
Se menţionează, de asemenea, şi potenţialul substanţei sau al componenţilor
corespunzători ai unui preparat de a se degrada în instalaţiile de tratare a apelor uzate.
54
12.4. Potenţial bioacumulativ
Acesta este reprezentat de potenţialul substanţei sau al componenţilor corespunzători ai
unui preparat de a se acumula în masa biotică şi, eventual, de a trece prin lanţul trofic, cu
referire la coeficientul de repartiţie octanol-apă (Kow) şi la factorul de bio- concentraţie
(BCF), în cazul în care aceste date sunt disponibile.
În cazul în care este necesar un raport privind siguranţa chimică, se furnizează rezultatele
evaluării PBT, astfel cum sunt indicate în raportul privind siguranţa chimică.
12.6. Alte efecte adverse
În cazul în care sunt disponibile, se includ informaţii cu privire la orice alte efecte
adverse asupra mediului, de exemplu potenţialul de epuizare a stratului de ozon,
potenţialul de formare a ozonului fotochimic şi/sau potenţialul de încălzire globală.
13. CONSIDERAŢII PRIVIND ELIMINAREA DEŞEURILOR
În cazul în care eliminarea substanţei sau a preparatului (excedentul sau deşeurile
rezultate dintr-o utilizare prevăzută) prezintă un pericol, trebuie prezentată o descriere a
reziduurilor respective şi trebuie furnizate informaţii privind manipularea lor în condiţii
de siguranţă.
Se specifică metodele corespunzătoare de eliminare a acestora, atât pentru substanţă cât
şi pentru preparat şi pentru orice ambalaj contaminat (incinerare, reciclare, depozitare
finală etc.)
În cazul în care este necesar un raport privind siguranţa chimică, informaţiile privind
măsurile de gestionare a deşeurilor care controlează în mod adecvat expunerea oamenilor
şi a mediului la substanţă sunt conforme cu scenariile de expunere menţionate în anexa
la fişa tehnică de securitate.
Notă
• Se menţionează orice dispoziţii comunitare relevante privind deşeurile.
• Se anunţă utilizatorului dispoziţiile naţionale sau regionale în vigoare.
55
14. INFORMAŢII PRIVIND TRANSPORTUL
După caz, se furnizează informaţii privind clasificarea modurilor de transport: IMDG
(maritim), ADR (rutier, Directiva 94/55/CE), RID (feroviar Directiva 96/49/CE 1996),
ICAO/IATA (aerian).
Acestea includ:
• - numărul UN,
• - clasa,
• - denumirea expediţiei,
• - grupa de ambalare,
• - poluanţii marini,
• - alte informaţii aplicabile.
15. INFORMAŢII PRIVIND REGLEMENTAREA
Se indică dacă s-a întocmit un raport privind siguranţa chimică pentru substanţă (sau o
substanţă din compoziţia preparatului).
Se furnizează informaţiile privind sănătatea, siguranţa şi mediul care figurează pe
etichetă, în conformitate cu Directivele 67/548/CEE şi 1999/45/CE.
În cazul în care substanţa sau preparatul vizate de această fişă cu date de securitate fac
obiectul unor dispoziţii specifice privind protecţia omului sau a mediului la nivel
comunitar (de exemplu autorizaţii acordate în temeiul titlului VII sau restricţii în temeiul
titlului VIII), aceste dispoziţii trebuie menţionate.
De asemenea, se menţionează, legislaţia naţională care pune în aplicare dispoziţiile
respective şi orice alte măsuri naţionale care pot fi relevante.
16. ALTE INFORMAŢII
Se indică orice alte informaţii pe care furnizorul le consideră importante pentru sănătatea
şi siguranţa utilizatorului şi pentru protecţia mediului, de exemplu:
- lista menţiunilor de risc R relevante. Se reproduce textul complet al menţiunilor
R specificate la rubricile 2 şi 3 din fişa tehnică de securitate,
- recomandări pentru formarea personalului,
56
- restricţii recomandate în timpul utilizării (recomandările facultative ale
furnizorilor),
- alte informaţii (referinţe scrise şi/sau punctul de contact tehnic),
- sursele datelor cele mai importante utilizate la întocmirea fişei tehnice de
securitate.
În cazul unei fişe tehnice de securitate revizuite, se indică în mod clar informaţiile care
au fost adăugate, eliminate sau revizuite (cu excepţia cazului în care aceste informaţii au
fost indicate în altă parte).
57
CURS 6.ANEXE
Anexa 1: Criterii generale de clasificare si etichetare a substantelor
si preparatelor periculoase
1) Introducere generala
2) Clasificarea pe baza prorpietatilor fizico-chimice(simboluri)
3) Clasificarea pe baza proprietatilor toxicologice
4) Clasificarea pe baza proprietatilor efectelor specific asupra sanatatii
umane
5) Clasificarea pe baza efectelor asupra mediului
6) Alegerea frazelor de securitate
7) Etichetarea
8) Cazuri speciale la substante
9) Cazuri speciale la preparate
Anexa 2: Lista substantelor periculoase
Anexa 3: Parte a prevederii referitoare la sistemele de inchidere rezistente la
deschiderea de catre copii
Anexa 4: Simboluri si indicatii de pericol pentru substantele si preparatele periculoase
Anexa 5: Natura riscurilor specific atribuite substantelor si preparatelor
periculoase(R1-68)
Combinatii de fraze R
Anexa 6: Recomandari de prudenta privind substantele si preparatele periculoase
(1-64)
58
59
Anexa 1. Criterii generale de clasificare si etichetare a substantelor
si preparatelor periculoase
1. Introducere generală
1.1. Obiectivul clasificării substanţelor şi preparatelor este de a identifica toate
proprietăţile fizico-chimice, toxicologice şi ecotoxicologice ale acestora, care pot să
constituie un risc pe durata manipulării sau utilizării normale.
1.2. Prezenta anexă stabileşte principiile generale care guvernează clasificarea şi
etichetarea substanţelor şi preparatelor, în conformitate cu prevederile art. 4, alin. (1) şi art. 2
din Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor
periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/2003, cu modificările şi completările
ulterioare, denumite în continuare HG nr. 92/2003, precum şi cu alte
reglementări legale referitoare la preparatele periculoase.
1.3. Prevederile prezentei hotărâri constituie un îndrumar prin care se oferă publicului
larg şi persoanelor care lucrează în domeniu (lucrătorilor) informaţii esenţiale despre
proprietăţile substanţelor şi preparatelor.
1.4. Eticheta ia în consideraţie toate pericolele posibile a fi întâlnite la manipularea şi
utilizarea normală a substanţelor şi preparatelor periculoase, sub forma în care acestea sunt
introduse pe piaţă, dar nu neapărat sub orice formă în care acestea
pot fi utilizate în final, de exemplu, diluate.
1.5. În conformitate cu prevederile art. 6, producătorii, distribuitorii şi importatorii de
substanţe periculoase care sunt cuprinse în EINECS, dar care nu au fost încă incluse în anexa
nr. 2 „Lista substanţelor periculoase”, sunt obligaţi să efectueze investigaţii pentru a fi la
curent cu informaţiile relevante şi disponibile, care există, cu privire la proprietăţile
periculoase ale acestor substanţe.
2. Clasificare pe baza proprietăţilor fizico-chimice
2.1. Introducere
Metodele de testare pentru determinarea proprietăţilor explozive, oxidante şi de
inflamabilitate, prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare
specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, servesc pentru a
conferi un sens specific definiţiilor generale prezentate la art. 2, alin. (2) lit. a)÷e).
60
2.2. Criterii de clasificare, alegerea simbolurilor, indicaţii de pericol şi
alegerea frazelor de risc
În cazul preparatelor, trebuie luate în considerare criteriile prezentate la art. 4 din
HG nr. 92/2003.
2.2.1. Exploziv
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca explozive şi li se va atribui simbolul “E”
şi indicaţia de pericol “Exploziv”, în concordanţă cu rezultatele testelor prevăzute în
Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2) din
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 şi în măsura în care substanţele şi
preparatele sunt explozive, sub forma în care sunt comercializate.
Este obligatorie atribuirea unei fraze de risc care este specificată pe baza
următoarelor:
R2 - Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.
R3 - Risc mare de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.
2.2.2. Oxidant
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca oxidante şi li se va atribui simbolul “O” şi
indicaţia de pericol “Oxidant”, în concordanţă de rezultatele testelor prevăzute
în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2)
din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
Este obligatorie atribuirea unei fraze de risc care este specificată pe baza rezultatelor
testelor, dintre următoarele:
R7 - Poate provoca incendiu.
R8 - Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.
R9 – Exploziv în amestec cu materiale combustibile.
2.2.3. Extrem de inflamabil
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca extrem de inflamabile şi li se va atribui
simbolul “F+” şi indicaţia de pericol “Extrem de inflamabil”, în concordanţă cu rezultatele
testelor prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare
specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
Fraza de risc va fi atribuită pe baza următoarelor criterii:
R12 - Extrem de inflamabil.
61
62
2.2.4. Foarte inflamabil
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca foarte inflamabile şi li se va atribui
simbolul “F” şi indicaţia de pericol “Foarte inflamabil”, în concordanţă cu rezultatele
testelor prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la
art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
Frazele de risc vor fi atribuite pe baza următoarelor criterii:
R11 - Foarte inflamabil.
R15 - La contactul cu apa degajă gaze extrem de inflamabile.
R17 - Inflamabil spontan, în aer.
2.2.5 Inflamabil
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca inflamabile, în concordanţă cu rezultatele
testelor prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare
specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
Fraza de risc va fi atribuită pe baza următoarelor criterii:
R10 - Inflamabil
3. Clasificare pe baza proprietăţilor toxicologice
3.1. Introducere
3.1.1. Clasificarea se referă atât la efectele acute cât şi la efectele pe termen lung ale
substanţelor şi preparatelor, efecte rezultate în urma unei singure expuneri sau în
urma unor expuneri repetate sau prelungite.
3.1.2. Clasificarea substanţelor trebuie să fie efectuată pe baza datelor experimentale
disponibile, în concordanţă cu următoarele criterii, care iau în considerare importanţa acestor
efecte:
a) pentru toxicitatea acută ;
b) pentru toxicitatea subacută, subcronică sau cronică;
c) pentru efectele corosive şi iritante;
d) pentru efectele sensibilizante;
3.1.3. Pentru preparate, clasificarea pe baza pericolului pentru sănătate se efectuează:
63
64
a) pe baza unei metode convenţionale prezentată la art. 5 din HG nr. 92/2003 şi în
anexa nr. 1 la HG nr. 92/2003, în absenţa datelor experimentale;
b) când sunt disponibile date experimentale, în concordanţă cu criteriile
prevăzute la pct. 3.2.1 exclusiv proprietăţile cancerigene, mutagene şi toxice pentru
reproducere.
3.2. Criterii de clasificare, alegerea simbolurilor, indicaţii de pericol şi
alegerea frazelor de risc
3.2.1. Foarte toxic
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca foarte toxice şi li se va atribui simbolul
“T+” şi indicaţia de pericol “Foarte toxic”, în concordanţă cu criteriile
specificate mai jos.
Frazele de risc vor fi atribuite pe baza următoarelor criterii:
Rezultate pentru toxicitate acută:
R28 - Foarte toxic în caz de înghiţire.
R27 - Foarte toxic în contact cu pielea.
R26 - Foarte toxic prin inhalare
R39 - Pericol de efecte ireversibile foarte grave.
R25 - Toxic în caz de înghiţire
R24 - Toxic în contact cu pielea.
R23 - Toxic prin inhalare.
3.2.2. Nociv
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca nocive şi li se va atribui simbolul “Xn” şi
indicaţia de pericol “Nociv”, în conformitate cu criteriile specificate mai jos.
Frazele de risc vor fi atribuite pe baza următoarelor criterii:
Rezultate pentru toxicitate acută:
R22 - Nociv în caz de înghiţire.
R21 - Nociv în contact cu pielea.
R20 - Nociv prin inhalare.
R65 - Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire.
3.2.3. Corosiv
65
66
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate corosive şi li se va atribui simbolul “C” şi
indicaţia de pericol “Corosiv”, în concordanţă cu următoarele criterii:
- o substanţă sau un preparat este considerat a fi corosiv, dacă atunci când este aplicat
pe pielea sănătoasă şi intactă a unui animal, provoacă distrugerea în toată profunzimea a
ţesutului pielii, la cel puţin un animal, în timpul testului de iritare cutanată prevăzut în
Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la
art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 sau în timpul aplicării unei
metode de testare echivalente;
Frazele de risc vor fi atribuite în conformitate cu următoarele criterii: R35
- Provoacă arsuri grave.
R34 - Provoacă arsuri.
R35 sau R34, în concordanţă cu capacitatea metodei de testare de a face diferenţiere
între acestea.
3.2.4. Iritant
Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca iritante şi li se va atribui simbolul “Xi” şi
indicaţia de pericol “Iritant”, în concordanţă cu criteriile menţionate mai jos.
3.2.4.1. Inflamarea pielii
Următoarea fraza de risc va fi atribuită, pe baza criteriilor date mai jos:
R38 - Iritant pentru piele.
● Substanţe şi preparate care provoacă o inflamare semnificativă a pielii, care persistă
cel puţin 24 ore, după o durată de expunere de până la patru ore, determinată la iepuri, în
conformitate cu metoda de determinare a iritării cutanate, prevăzută în
Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2) din
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
3.2.4.2 Leziuni oculare
Următoarele fraze de risc, de asemenea, vor fi atribuite pe baza criteriilor de mai
jos:
R36 - Iritant pentru ochi.
● Substanţe şi preparate periculoase care provoacă leziuni ocular semnificative, pe
baza experienţei practice asupra oamenilor;
● Peroxizi organici, cu excepţia cazului în care sunt disponibile dovezi contrare.
67
68
R41 - Risc de leziuni oculare grave.
● Substanţe şi preparate care, în cazul aplicării pe ochiul unui animal, provoacă leziuni
oculare grave, care apar în decurs de 72 ore de la expunere şi persist cel puţin
24 ore.
3.2.4.3. Iritarea sistemului respirator
Fraza de risc următoare va fi atribuită pe baza criteriilor de mai jos:
R37 - Iritant pentru sistemul respirator.
Substanţe şi preparate care provoacă o iritare gravă a sistemului respirator,
bazat pe: - observaţii practice asupra oamenilor, - rezultate pozitive la teste corespunzătoare
pe animale.
3.2.5. Alte proprietăţi toxicologice
Se vor atribui fraze de risc suplimentare substanţelor şi preparatelor clasificate, în
conformitate cu prevederile pct. 2.2.1÷3.2.7 şi/sau capitolele 4 şi 5, în conformitate cu
următoarele criterii, (pe baza experienţei dobândite la elaborarea anexei nr. 1 din din prezenta
hotărâre):
R29 - La contactul cu apa degajă gaze toxice.
R31 - La contactul cu acizii degajă gaze toxice.
R32 - La contactul cu acizii degajă gaze foarte toxice.
R33 - Pericol de efecte cumulative.
R64 - Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte matern.
4. Clasificarea pe baza efectelor specifice asupra sănătatii umane
4.1. Introducere
4.1.1. Dacă un producător, distribuitor sau importator deţine informaţii disponibile
care indică faptul că o substanţă trebuie să fie clasificată şi etichetată, în conformitate cu
criteriile prevăzute la pct. 4.2.1, 4.2.2 sau 4.2.3 acesta va eticheta provizoriu substanţa, în
conformitate cu aceste criterii, pe baza evaluării dovezilor de către o persoană competentă.
4.1.2. Producătorul, distribuitorul sau importatorul trebuie să transmită, cât mai curând
posibil, un document rezumând toate informaţiile relevante despre substanţă, acelui stat
membru în care substanţa este introdusă pe piaţă.
69
70
4.1.3. În plus, un producător, distribuitor sau importator care dispune de informaţii noi,
care sunt relevante pentru clasificarea şi etichetarea unei substanţe, în conformitate cu
criteriile prevăzute la pct. 4.2.1, 4.2.2 sau 4.2.3, trebuie să transmită aceste informaţii, cât mai
curând posibil, acelui stat membru în care substanţa este introdusă pe piaţă.
4.2. Criterii de clasificare, indicaţii de pericol şi alegerea frazelor de risc 4.2.1.
Substanţe cancerigene
În scopul clasificării şi etichetării şi având în vedere stadiul actual al cunoştinţelor,
aceste substanţe sunt încadrate în 3 categorii:
Categoria 1
Substanţe cunoscute a fi cancerigene pentru om.
● Există dovezi suficiente pentru a stabili o relaţie cauzală între expunerea omului la
aceste substanţe şi apariţia cancerului.
Categoria 2
Substanţe care trebuie considerate cancerigene pentru om.
● Există dovezi suficiente pentru justificarea unei prezumţii întemeiate că expunerea
omului la astfel de substanţe poate determina apariţia cancerului, în
general.
Categoria 3
Substanţe care provoacă îngrijorare pentru om din cauza efectelor cancerigene posibile,
dar în privinţa cărora informaţiile disponibile nu sunt corespunzătoare pentru a face o
evaluare satisfăcătoare.
● Există unele dovezi provenite de la studii corespunzătoare pe animale, dar acestea
sunt insuficiente pentru a încadra substanţa în categoria 2.
4.2.2. Substanţe mutagene
4.2.2.1. În scopul clasificării şi etichetării şi având în vedere nivelul actual al
cunoştinţelor, asemenea substanţe sunt încadrate în 3 categorii.
Categoria 1
Substanţele cunoscute a fi mutagene pentru om.
● Există dovezi suficiente pentru a stabili existenţa unei relaţii cauzale între expunerea
omului la aceste substanţe şi anomalii genetice ereditare.
71
72
Categoria 2
Substanţele care trebuie considerate ca mutagene pentru om.
● Există suficiente dovezi pentru justificarea unei prezumţii întemeiate că expunerea
omului la astfel de substanţe poate determina dezvoltarea unor anomalii
genetice ereditare.
4.2.3. Substanţe toxice pentru reproducere
4.2.3.1. În scopul clasificării şi etichetării şi având în vedere nivelul actual al
cunoştinţelor, aceste substanţe sunt încadrate în 3 categorii.
Categoria 1
Substanţe cunoscute că alterează fertilitatea la oameni.
● Există dovezi suficiente pentru a stabili existenţa unei relaţii cauzale între expunerea
omului la substanţa şi alterarea fertilităţii.
● Există dovezi suficiente pentru a stabili existenţa unei relaţii cauzale între expunerea
omului la substanţă şi efectele toxice ulterioare asupra dezvoltării descendenţilor.
Categoria 2
Substanţe care ar trebui considerate că alterează fertilitatea la oameni.
● Există dovezi suficiente pentru justificarea unei prezumţii întemeiate că expunerea
omului la aceste substanţe poate determina alterarea fertilităţii, pe baza:
- dovezilor clare, de la studii pe animale, de alterare a fertilităţii în absenţa efectelor
toxice sau a dovezilor de alterare a fertilităţii, care apare la aproximativ
aceleaşi nivele ale dozei la care se produc alte efecte toxice, dar care nu este o consecinţă
secundară nespecifică a celorlalte efecte toxice.
Efecte asupra fertilităţii
Pentru încadrarea unei substanţe în categoria 2, “alterează fertilitatea”, de regulă,
trebuie să existe dovezi clare pe o specie de animale, împreună cu dovezi suplimentare
privind mecanismul sau locul de acţiune ori relaţia chimică cu alţi agenţi de "antifertilitate"
cunoscuţi sau alte informaţii de la observaţiile pe oameni, care conduc la concluzia că
efectele ar putea fi observate la om.
Deoarece alterarea fertilităţii poate surveni ca un efect nespecific care însoţeşte o
toxicitate generalizată gravă sau când există o inaniţie gravă, încadrarea în categoria 2
73
74
trebuie efectuată numai dacă este dovedit că există un anumit grad de specificitate a
toxicităţii pentru sistemul de reproducere.
Toxicitate pentru dezvoltare
Pentru încadrarea unei substanţe în categoria 2, trebuie să existe dovezi clare a
unor efecte adverse, în studii corect conduse, pe una sau mai multe specii.
Deoarece efectele adverse apărute în timpul sarcinii sau în perioada postnatală, pot fi o
consecinţă secundară a toxicităţii pentru mamă, a administrării reduse de hrană sau de apă, a
stressului mamei, a lipsei de îngrijire maternă, a deficienţelor de alimentaţie specifice, a
condiţiilor nesatisfăcătoare de creştere, a unor infecţii intervenite etc., este important ca
efectele observate să rezulte de la studii corect conduse şi la nivele ale dozei care nu sunt
asociate cu o toxicitate maternă marcată.
4.2.4. Procedura de clasificare a preparatelor în funcţie de efectele specific asupra
sănătăţii
Dacă un preparat conţine una sau mai multe substanţe clasificate în funcţie de criteriile
prevăzute mai sus, acesta trebuie să fie clasificat în concordanţă cu criteriile prevăzute în
anexa nr.1, Secţiunea A “Procedura de evaluare a pericolelor pentru sănătate ale preparatelor
periculoase”, A.7÷9 şi Secţiunea B „Limite de concentraţie utilizabile la evaluarea pericolelor
pentru sănătate ale preparatelor periculoase”, B.6, la HG nr. 92/2003, (limitele de concentraţie
se găsesc, fie în anexa nr. 2, fie în anexa
nr.1.
5. Clasificarea pe baza efectelor asupra mediului
5.1. Introducere
Obiectivul principal al clasificării substanţelor şi preparatelor periculoase pentru mediu
este de a atrage atenţia utilizatorului asupra pericolelor pe care aceste substanţe şi preparate le
prezintă pentru ecosisteme.
Deşi criteriile actuale se referă la ecosistemele acvatice, este recunoscut că anumite
substanţe şi preparate pot, simultan sau alternativ, să afecteze alte ecosisteme ale căror
componente pot varia de la microflora şi microfauna solului, la primate.
5.1.1. Clasificarea substanţelor se efectuează, de obicei, pe baza datelor
75
76
experimentale referitoare la toxicitatea acvatică acută, la degradare şi la log Pow (sau
FBC dacă este disponibil).
5.1.2. Clasificarea preparatelor, de regulă, va fi efectuată pe baza rezultatelor obţinute
printr-o metodă convenţională prevăzută la art. 6 din HG nr. 92/2003 şi anexa nr. 2, Părţile A
şi B la HG nr. 92/2003.
5.1.3. De regulă, clasificarea unui preparat este efectuată pe baza unei metode
convenţionale.
Cu toate acestea, pentru determinarea toxicităţii acvatice acute, pot exista cazuri pentru
care este adecvată efectuarea unor teste pentru preparat.
5.2. Criterii de clasificare, indicaţii de pericol şi alegerea frazelor de risc
Criteriile de clasificare pentru substanţele de la pct. 5.2.1, se aplică numai
preparatelor care au fost testate în conformitate cu prevederile de la pct. 5.1.3.
5.2.1. Mediul acvatic
5.2.1.1. Substanţele vor fi clasificate ca periculoase pentru mediu, li se atribuie simbolul
"N" şi indicaţia de pericol corespunzătoare şi li se atribuie frazele de risc, în concordanţă cu
următoarele criterii:
R50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice.Şi R53 - Poate provoca efecte adverse
pe termen lung asupra mediului acvatic.
R50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice.
R51 - Toxic pentru organismele acvatice.Şi R53 - Poate provoca efecte adverse pe
termen lung asupra mediului acvatic.
5.2.2. Mediul neacvatic
5.2.2.1. Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca periculoase pentru mediu, li se
atribuie simbolul "N" şi indicaţia de pericol corespunzătoare şi li se atribuie frazele de risc, în
concordanţă cu următoarele criterii:
R54 - Toxic pentru floră.
R55 - Toxic pentru faună.
R56 - Toxic pentru organismele din sol.
R57 - Toxic pentru albine.
R58 - Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului înconjurător.
77
78
5.2.2.2. Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca periculoase pentru mediu, li se
atribuie simbolul "N" şi indicaţia de pericol corespunzătoare şi, dacă este cazul, li se atribuie
frazele de risc, în concordanţă cu următoarele criterii:
R59 - Periculos pentru stratul de ozon
6. Alegerea frazelor de securitate
6.1. Introducere
Frazele de securitate (fraze S) vor fi atribuite substanţelor şi preparatelor periculoase în
concordanţă cu următoarele criterii generale.
6.2. Fraze de securitate pentru substanţe şi preparate
S1 - A se păstra sub cheie.
●Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi corosive. S2 -
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele periculoase.
S3 - A se păstra într-un loc răcoros.
● Aplicabilitate: peroxizi organic, alte substanţe şi preparate periculoase care au un
punct de fierbere ≤ 40°C.
S4 - A se păstra departe de zonele locuite.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice şi toxice.
S5 A se păstra sub… (lichidul adecvat se specifică de producător).
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate solide inflamabile spontan.
S6 A se păstra sub… (gazul inert se specifică de producător).
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate periculoase care trebuie păstrate în atmosferă
inertă.
S7 - A se păstra recipientul închis ermetic.
● Aplicabilitate: peroxizi organici, substanţe şi preparate care pot degaja gaze foarte
toxice, toxice, nocive sau extrem de inflamabile, substanţe şi preparate care, în contact cu
umiditatea, degajă gaze extrem de inflamabile.
S8 A se păstra recipientul într-un loc uscat, ferit de umiditate.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care pot reacţiona violent cu apa, substanţe şi
preparate care, în contact cu apa, degajă gaze extrem de inflamabile.
79
S9 - A se păstra recipientul într-un loc bine ventilat.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate volatile care degajă vapori foarte toxici, toxici
sau nocivi, - lichide extrem de inflamabile sau foarte inflamabile şi gaze extrem
de inflamabile.
S12 - A nu se închide ermetic recipientul.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care, prin degajări de gaze sau vapori, ar putea
să producă explozia recipientului.
S13 - A se păstra departe de hrană, băuturi şi hrană pentru animale.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi nocive.
S14 A se păstra departe de … (materialele incompatibile se specifică de producător).
● Aplicabilitate: peroxizi organici.
S15 - A se păstra departe de căldură.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care se pot descompune sau pot reacţiona
spontan sub efectul căldurii.
S16 - A se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei - Fumatul interzis.
● Aplicabilitate: lichide extrem de inflamabile sau foarte inflamabile şi gaze
extrem de Inflamabile .
S17 - A se păstra departe de materiale combustibile.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care pot forma cu materialele
combustibile amestecuri explozive sau inflamabile spontan.
S18 - A se manipula şi a se deschide recipientul cu prudenţă.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care pot genera o suprapresiune în recipient,
substanţe şi preparate care pot forma peroxizi explozivi.
S20 - A nu mânca sau bea în timpul utilizării.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi corosive.
S21 - Fumatul interzis în timpul utilizării.
● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care prin ardere degajă produse toxice.
S22 - A nu se inspira praful.
● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele solide periculoase pentru sănătate.
80
81
S23 - A nu inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii (termenul(ii) corespunzător(i) se
specifică de producător).
● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele, lichide sau gazoase, periculoase pentru
sănătate.
S24 - A se evita contactul cu pielea.
● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele periculoase pentru sănătate.
S25 - A se evita contactul cu ochii.
● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele periculoase pentru sănătate.
7. Etichetare
7.1. După stabilirea/determinarea clasificării unei substanţe sau a unui preparat , este
elaborată eticheta corespunzătoare, conform cerinţelor art. 8-14, pentru substanţe şi conform
cerinţelor art. 9, 10, 11 şi 12 ale HG nr. 92/2003, pentru preparate.
Eticheta cuprinde următoarele informaţii:
a) pentru preparate, denumirea comercială sau denumirea preparatului chimic;
b) pentru substanţe, denumirea substanţei şi pentru preparate, denumirea substanţelor
prezente în preparat, în conformitate cu regulile prevăzute la art.10
al HG nr. 92/2003;
c) datele de identificare şi numărul de telefon ale persoanei cu sediul/domiciliul întrun
stat membru, responsabilă de introducerea substanţei pe piaţă, indiferent dacă este
producătorul importatorul sau distribuitorul;;
d) simbolul/simbolurile şi indicaţia/indicaţiile de pericol;
e) frazele, care indică natura riscurilor speciale (fraze R).
7.1.1. Alegerea finală a frazelor de risc şi a frazelor de securitate
Deşi alegerea finală a celor mai corespunzătoare fraze R şi fraze S este impusă, în
primul rând, de necesitatea furnizării tuturor informaţiilor necesare, de asemenea, trebuie să
se acorde atenţie clarităţii şi impactului etichetei.
Pentru inteligibilitate, informaţia necesară trebuie să fie exprimată printr-un număr
minim de fraze.
82
83
7.2. Denumirea/denumirile chimică(e) care să fie înscrisă(e) pe etichetă
7.2.1. Pentru substanţele care se află incluse în anexa nr. 2, eticheta trebuie să
identifice substanţele sub una din denumirile indicate în această anexă.
7.2.2. Pentru preparatele, alegerea denumirilor care trebuie să fie înscrise pe etichetă
se efectuează în conformitate cu regulile prevăzute la art. 10 al HG nr.
92/2003.
7.3. Alegerea simbolurilor de pericol
Pictograma simbolurilor de pericol şi explicitarea indicaţiilor de pericol trebuie să fie
conforme cu cele stabilite în anexa nr. 4 “Simboluri şi indicaţii de pericol pentru substanţele
şi preparatele periculoase”.
Simbolul va fi tipărit cu negru pe fond galben-portocaliu.
7.3.1. Pentru substanţele incluse în anexa nr. 2 simbolurile şi indicaţiile de pericol sunt
acelea indicate în această anexă.
7.3.2. Pentru substanţele periculoase neincluse încă în anexa nr. 2 şi pentru preparate,
simbolurile şi indicaţiile de pericol vor fi atribuite în conformitate cu regulile prevăzute în
prezenta anexă.
7.4. Alegerea frazelor de risc
Formularea frazelor R trebuie să fie conformă cu cea prevăzută în anexa nr. 5 “Natura
riscurilor specifice atribuite substanţelor şi preparatelor periculoase”.
7.5. Fraze de securitate
Formularea frazelor S trebuie să fie conformă cu aceea prevăzută în anexa nr. 6
“Recomandări de prudenţă privind substanţele şi preparatele periculoase“.
7.5.1. Pentru substanţele incluse în anexa nr. 2, frazele S sunt acelea indicate în anexa
menţionată.
7.5.2. Alegerea frazelor de securitate
Alegerea finală a frazelor de securitate (fraze S) trebuie să ţină seama de frazele de risc
(fraze R) indicate pe etichetă şi de utilizarea avută în vedere pentru substanţă sau preparat:
- ca regulă generală, sunt suficiente maximum 6 fraze S pentru formularea celei mai
corespunzătoare recomandări de prudenţă; în acest scop, combinaţiile de frazelistate în anexa
nr. 6 vor fi considerate ca fraze individuale;
84
85
- în cazul frazelor S privind eliminarea, trebuie atribuită o singură frază S, numai dacă
nu este clar faptul că eliminarea produsului şi a recipientului acestuia nu prezintă niciun
pericol pentru sănătatea umană sau mediu.
7.6. Numărul CE
Dacă o substanţă menţionată pe etichetă este inclusă în Inventarul European al
Substanţelor Chimice Existente Comercializate (EINECS) sau în Lista Europeană a
Substanţelor Chimice Notificate (ELINCS), atunci pe etichetă trebuie să fie indicat numărul
EINECS sau numărul ELINCS al substanţei.
Această cerinţă nu se aplică preparatelor.
7.7. Dimensiunile etichetei pentru preparate
Dimensiunile etichetei sunt stabilite în funcţie de capacitatea ambalajului după cum
urmează:
a) pentru o capacitate a ambalajului mai mică sau egală cu 3 litri, dimensiunile
etichetei trebuie să fie de cel puţin 52 mm x 74 mm;
b) pentru o capacitate a ambalajului peste 3 litri, dar nu mai mare de 50 litri,
dimensiunile etichetei trebuie să fie de cel puţin 74 mm x 105 mm;
c) pentru o capacitate a ambalajului peste 50 litri, dar care nu depăşeşte 500 litri,
dimensiunile etichetei trebuie să fie cel puţin 105 mm x 148 mm;
d) pentru o capacitate a ambalajului peste 500 litri, dimensiunile etichetei trebuie să fie
de cel puţin 148 mm x 210 mm.
8. Cazuri speciale: substanţe
8.1. Butelii pentru gaze transportabile
Pentru buteliile pentru gaze transportabile, cerinţele de etichetare se consideră a
fi respectate când acestea sunt în conformitate cu prevederile art. 8-14 şi ale pct. 7.7
din prezenta anexă, precum şi cu reglementările internaţionale cu privire la transportul
substanţelor periculoase/mărfuri periculoase.
8.2. Recipiente pentru gaze destinate propanului, butanului sau gazului
petrolier lichefiat (GPL)
Aceste substanţe sunt clasificate în anexa nr. 2.
86
87
Deşi clasificarea lor este conformă cu art. 2, acestea nu prezintă pericol pentru sănătatea
umană atunci când sunt introduse pe piaţă, ca gaze combustibile care sunt utilizate numai
pentru combustie, în butelii închise reîncărcabile sau în cartuşe nereîncărcabile, conform
standardului român SR EN 417:2004, “Cartuşe metalice pentru gaz petrolier lichefiat,
nereîncărcabile, cu sau fără robinet, destinate a fi
folosite la aparate portabile.
8.3. Metale sub formă masivă
Aceste substanţe sunt clasificate în anexa nr. 2 sau trebuie să fie clasificate în
conformitate cu prevederile art.6.
Totuşi, unele dintre aceste substanţe, deşi clasificate în conformitate cu prevederile art.
2, sub forma în care sunt comercializate nu prezintă pericol pentru sănătatea umană prin
inhalare, înghiţire sau contact cu pielea şi nici pentru mediul
acvatic.
9. CAZURI SPECIALE: Preparate
9.1. Preparate gazoase (amestecuri de gaze)
Pentru preparatele gazoase trebuie să se ţină seama de:
- evaluarea proprietăţilor fizico-chimice;
- evaluarea pericolelor pentru sănătate;
- evaluarea pericolelor pentru mediu.
9.1.1. Evaluarea proprietăţilor fizico-chimice
9.1.1.1. Inflamabilitate
Proprietăţile de inflamabilitate ale acestor preparate sunt determinate în conformitate cu
art. 4 din HG nr. 92/2003, prin metodele prevăzute în
Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2) din
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
Aceste preparate vor fi clasificate în funcţie de rezultatele testelor efectuate şi cu
respectarea criteriilor din Regulamentul Comisiei privind metodele de testare
specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 şi a criteriilor din
prezenta anexă.
88
89
9.1.1.2. Proprietăţi oxidanteAvând în vedere că Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la
art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 nu conţine o
metodă pentru determinarea proprietăţilor oxidante ale amestecurilor gazoase, evaluarea
acestor proprietăţi trebuie realizată în conformitate cu metoda de estimare următoare.
Principiul metodei constă în compararea potenţialului oxidant al gazelor într-un
amestec, cu potenţialul oxidant al oxigenului în aer.
Concentraţiile gazelor în amestec se exprimă în procente de volum (% vol.).
9.2. Recipiente pentru gaze, destinate preparatelor care conţin propan, butan sau
gaz petrolier lichefiat (GPL), marcate cu miros neplăcut
Propanul, butanul şi gazul petrolier lichefiat sunt clasificate în anexa nr. 2.
Deşi preparatele care conţin aceste substanţe sunt clasificate în conformitate cu art. 4- 6
ale HG nr. 92/2003, acestea nu prezintă un pericol pentru sănătatea umană când sunt
introduse pe piaţă, ca gaze combustibile care sunt utilizate numai pentru combustie, în butelii
închise reîncărcabile sau în cartuşe nereîncărcabile conform standardului român SR EN
417:2004, “Cartuşe metalice pentru gaz petrolier lichefiat, nereîncărcabile, cu sau fără
robinet, destinate a fi folosite la aparate portabile.
Construcţie, încercări, încercări şi marcare”.
9.3. Aliaje, preparate care conţin polimeri, preparate care conţin elastomeri
Aceste preparate vor fi clasificate în conformitate cu prevederile art. 4-6 din HG
nr. 92/2003 şi etichetate în conformitate cu prevederile art.10, alin. (1) - (2) din HG nr.
92/2003.
Cu toate acestea, unele din aceste preparate, deşi clasificate în conformitate cu art. 2, nu
prezintă pericol pentru sănătatea umană la inhalare, inghiţire sau contact cu
pielea ori pentru mediul acvatic, sub forma în care sunt comercializate.
90
91
ANEXA 2 “LISTA SUBSTANŢELOR PERICULOASE”Anexa nr. 2 “Lista substanţelor periculoase” este o listă a substanţelor periculoase
pentru care clasificarea şi etichetarea armonizate au fost convenite la nivel comunitar, în
concordanţă cu procedura stipulată la art. 4, alin. (3).
Numerotarea înregistrărilor
Înregistrările, în anexa nr. 2, sunt listate în funcţie de numărul atomic al elementului cel
mai caracteristic pentru proprietăţile substanţei chimice. O listă a elementelor chimice,
ordonată în funcţie de numărul atomic, este prezentată în Tabelul A. Substanţele organice,
datorită diversităţii acestora, au fost încadrate în clase speciale, aşa cum se prezintă în Tabelul
B.
Numărul index al fiecărei substanţe este dat sub forma unei secvenţe de cifre de
tipul: ABC-RST-VW-Y, în care:
- ABC reprezintă numărul atomic al elementului chimic cel mai caracteristic (precedat
de unul sau două zerouri, pentru completarea secvenţei) ori numărul clasei speciale (format
din trei cifre) pentru substanţele organice;
- RST reprezintă numărul consecutiv de înregistrare a substanţelor, în cadrul fiecărei
secvenţe ABC;
- VW reprezintă forma sub care substanţa este produsă sau introdusă pe piaţă;
- Y reprezintă cifra de control calculată în conformitate cu metoda utilizată de
ISBN (International Standard Book Number).
Formatul înregistrărilor
Pentru fiecare substanţă chimică din prezenta anexă -, se furnizează următoarele
informaţii:
a) Clasificarea:
i) clasificarea constă în încadrarea unei substanţe într-una sau mai multe
categorii
de pericol (aşa cum acestea sunt definite în art. 2, alin. (2) al prezentei hotărâri şi
atribuirea frazei sau frazelor care caracterizează riscul.
92
93
ii) clasificarea în fiecare categorie de pericol se prezintă, de regulă, sub forma
unei abrevieri care reprezintă categoria de pericol, însoţită de fraza sau frazele de risc
corespunzătoare.
iii) abrevierile utilizate pentru fiecare din categoriile de pericol sunt
următoarele:
- exploziv: E
- oxidant: O
- extrem de inflamabil: F+
- foarte inflamabil: F
- inflamabil: R10
- foarte toxic: T+
- toxic: T
- nociv: Xn
- corosiv: C
- iritant: Xi
- sensibilizant: R42 şi/sau R43
- cancerigen: Carc.Cat.(1)
- mutagen: Muta.Cat.(1)
- toxic pentru reproducere: Repr.Cat.1
- periculos pentru mediu: N şi/sau R52, R53, R59.
iv) se indică frazele de risc suplimentare, care au fost atribuite pentru descrierea
altor proprietăţi (a se vedea prevederile de la punctele 2.2.6. şi 3.2.8. din nr. 1 “Criterii
generale de clasificare şi etichetare a substanţelor şi preparatelor periculoase",deşi acestea nu
fac parte oficial din clasificare.
b) Eticheta, care cuprinde:
i) litera atribuită substanţei, în conformitate cu anexa nr. 4 “Simboluri şi indicaţii
de pericol pentru substanţele şi preparatele periculoase”, [a se vedea art. 9, lit.
c).].
ii) frazele de risc (frazele R), indicate printr-o serie de numere precedate
de litera R, care indică natura riscurilor speciale, în conformitate cu anexa nr. 5 “Natura
riscurilor specifice atribuite substanţelor şi preparatelor periculoase” .
94
ii) frazele de securitate (frazele S), indicate printr-o serie de numere
precedate de litera S, care indică precauţiile de securitate recomandate, în conformitate cu
anexa nr. 6 “Recomandări de prudenţa privind substanţele şi preparatele periculoase”.
c) Limitele de concentraţie şi clasificările asociate necesare pentru a clasifica
preparatele periculoase care conţin substanţa în conformitate cu Normele metodologice
privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 92/2003, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în
continuare HG nr. 92/2003.
95
ANEXA 3: PARTE A PREVEDERII REFERITOARE LA SISTEMELE DE
INCHIDERE REZISTENTE LA DESCHIDEREA DE CATRE COPII
PARTEA A
Prevederi referitoare la sistemele de închidere rezistente la deschidere de către copii
Suplimentar, faţă de prevederile art. 7, alin.1), lit. (e), ambalajele, indiferent de
capacitate, care conţin substanţe ce prezintă pericol prin inhalare (Xn; R65), clasificate şi
etichetate în conformitate cu prevederile pct. 3.2.3 din anexa nr. 1
„Criterii generale de clasificare şi etichetare a substanţelor şi preparatelor periculoase”,
trebuie să fie prevăzute cu un sistem de închidere rezistent la manipularea de către copii; fac
excepţie substanţele introduse pe piaţă sub formă de aerosoli ori într-un recipient prevăzut cu
un dispozitiv de pulverizare sigilat.
1. Ambalaje care se pot reînchide
Sistemele de închidere rezistente la manipularea de către copii utilizate pentru
ambalajele care se pot reînchide trebuie să fie conforme cu standardul roman SR EN ISO
8317:2005, care se referă la “Ambalaje rezistente la manipularea lor de către copii. Condiţii şi
metode de încercare pentru ambalajele care se pot reînchide”.
2. Ambalaje care nu se pot reînchide
Sistemele de închidere rezistente la manipularea de către copii utilizate pentru
ambalajele care nu se pot reînchide trebuie să fie conforme cu standardul roman SR EN
862:2002, care se referă la “Ambalaje. Ambalaje rezistente la manipularea lor de către copii.
Condiţii şi metode de încercare pentru ambalajele care nu se reînchid, destinate produselor
nefarmaceutice”.
PARTEA B
Prevederi referitoare la dispozitivele care permit detectarea tactilă a
pericolelor
Specificaţiile tehnice pentru dispozitivele care permit detectarea tactilă a pericolelor
trebuie să fie conforme cu standardul român SR EN ISO 11683:2000, care se referă la
“Ambalaje. Indicaţii tactile de pericol. Condiţii”.
96
97
ANEXA 4 : SIMBOLURI SI INDICATII DE PERICOL PENTRU
SUBSTANTELE SI PREPARATELE PERICULOARE
SIMBOLURI ŞI INDICAŢII DE PERICOL PENTRU SUBSTANŢELE ŞI
PREPARATELE PERICULOASE
1) Simbolurile grafice de avertizare
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
1.E-exploziv
2.O-oxidant
3.F-foarte inflamabil
4.F+ extrem de inflamabil
5.T-toxic
6.T+ foarte toxic
7.C- coroziv
8.Xn nociv
9.Xi iritant
10.N-periculos pentru mediu
Sunt transpuse prevederile din anexa II „Simboluri şi indicaţii de pericol pentru
substanţele şi preparatele periculoase" la Directiva Consiliului 67/548/EEC privind
clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, cu amendamentele şi
adaptările la progresul tehnic (ATP), inclusiv Directiva Consiliului 2001/59/EC, conţinând
adaptarea pentru a 28-a oară la progresul tehnic.
98
ANEXA 5 : NATURA RISCURILOR SPECIFIC ATRIBUITE
SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR PERICULOARE(R1-68)
NATURA RISCURILOR SPCIFICE ATRIBUITE SUBSTANŢELOR ŞI
PREPARATELOR PERICULOASE
R1 Exploziv în stare uscată.
R2 Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.
R3 Risc mare de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.
R4 Formează compuşi metalici explozivi foarte sensibili.
R5 Pericol de explozie sub acţiunea căldurii.
R6 Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul.
R7 Poate provoca incendiu.
R8 Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.
R9 Exploziv în amestec cu materiale combustibile.
R10 Inflamabil.
R11 Foarte inflamabil.
R12 Extrem de inflamabil.
R14 Reacţionează violent la contactul cu apa.
R15 La contactul cu apa degajă gaze extrem de inflamabile.
R16 Exploziv în amestec cu substanţe oxidante.
R17 Inflamabil spontan în aer.
R18 La utilizare, vaporii pot forma cu aerul amestecuri explozive/ inflamabile.
R19 Poate forma peroxizi explozivi.
R20 Nociv prin inhalare.
R21 Nociv în contact cu pielea.
R22 Nociv în caz de înghiţire.
R23 Toxic prin inhalare.
R24 Toxic în contact cu pielea.
R25 Toxic în caz de înghiţire.
R26 Foarte toxic prin inhalare.
R27 Foarte toxic în contact cu pielea.
R28 Foarte toxic în caz de înghiţire.
99
R29 La contactul cu apa degajă gaze toxice.
R30 Poate deveni foarte inflamabil în timpul utilizării.
R31 La contactul cu acizi degajă gaze toxice.
R32 La contactul cu acizii degajă gaze foarte toxice.
R33 Pericol de efecte cumulative.
R34 Provoacă arsuri.
R35 Provoacă arsuri grave.
R36 Iritant pentru ochi.
R37 Iritant pentru sistemul respirator.
R38 Iritant pentru piele.
R39 Pericol de efecte ireversibile foarte grave.
R40 Posibil efect cancerigen — dovezi insuficiente.
R41 Risc de leziuni oculare grave.
R42 Poate provoca sensibilizare prin inhalare.
R43 Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea.
R44 Risc de explozie dacă este încălzit în spaţiu închis.
R45 Poate cauza cancer.
R46 Poate provoca modificări genetice ereditare.
R48 Pericol de efecte grave asupra sănătăţii în caz de expunere prelungită.
R49 Poate cauza cancer prin inhalare.
R50 Foarte toxic pentru organismele acvatice.
R51 Toxic pentru organismele acvatice.
R52 Nociv pentru organismele acvatice.
R53 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.
R54 Toxic pentru floră.
R55 Toxic pentru faună.
R56 Toxic pentru organismele din sol.
R57 Toxic pentru albine.
R58 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului înconjurător.
R59 Periculos pentru stratul de ozon.
R60 Poate afecta fertilitatea.
100
101
R61 Poate provoca efecte adverse asupra copilului în timpul sarcinii.
R62 Risc posibil de afectare a fertilităţii.
R63 Risc posibil de a dăuna copilului în timpul sarcinii.
R64 Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte matern.
R65 Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire. R66
Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii. R67
Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală.
R68 Risc posibil de efecte ireversibile.
COMBINAŢII DE FRAZE R
R14/15 Reacţionează violent cu apa, cu degajare de gaze extrem de inflamabile.
R15/29 La contact cu apa se degajă gaze toxice şi extrem de inflamabile. R20/21
Nociv prin inhalare şi în contact cu pielea.
R20/22 Nociv prin inhalare şi prin înghiţire.
R20/21/22 Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R21/22 Nociv în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R23/24 Toxic prin inhalare şi în contact cu pielea.
R23/25 Toxic prin inhalare şi prin înghiţire.
R23/24/25 Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R24/25 Toxic în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R26/27 Foarte toxic prin inhalare şi în contact cu pielea.
R26/28 Foarte toxic prin inhalare şi prin înghiţire.
R26/27/28 Foarte toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R27/28: Foarte toxic în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R36/37 Iritant pentru ochi şi sistemul respirator.
R36/38 Iritant pentru ochi şi pentru piele.
R36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele.
R37/38 Iritant pentru sistemul respirator şi pentru piele.
R39/23 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.
R39/24 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea.
R39/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin înghiţire.
102
R39/23/24 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi în contact
cu pielea.
R39/23/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi prin înghiţire.
R39/24/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea şi prin
înghiţire.
R39/23/24/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în
contact cu pielea şi prin înghiţire.
R39/26 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.
R39/27 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea.
R39/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin înghiţire. R39/26/27
Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi în
contact cu pielea.
R39/26/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi prin
înghiţire.
R39/27/ Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea şi prin
înghiţire.
R39/26/27/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în
contact cu pielea şi prin înghiţire.
R42/43 Poate provoca sensibilizare prin inhalare şi în contact cu pielea.
R48/20: Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin
inhalare.
R48/21 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în
contact cu pielea.
R48/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin înghiţire.
R48/20/21 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare
şi în contact cu pielea.
R48/20/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare
şi prin înghiţire.
103
104
R48/21/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu
pielea şi prin înghiţire.
R48/20/21/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin
inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R48/23 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin
inhalare.
R48/24 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în
contact cu pielea.
R48/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin înghiţire.
R48/23/24 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare
şi în contact cu pielea.
R48/23/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare
şi prin înghiţire.
R48/24/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu
pielea şi prin înghiţire.
R48/23/24/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin
inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R50/53 Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen
lung asupra mediului acvatic.
R51/53 Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung
asupra mediului acvatic.
R52/53 Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung
asupra mediului acvatic.
R68/20 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare.
R68/21 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile în contact cu pielea.
R68/22 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin înghiţire.
R68/20/21 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare şi în contact cu
pielea.
R68/20/22 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare şi prin înghiţire.
105
106
ANEXA 6 : RECOMANDARI DE PRUDENT PRIVIND SUBSTANTELE
SI PREPARATELE PERICULOASE(S1-64)
RECOMANDĂRI DE PRUDENŢA PRIVIND SUBSTANŢELE ŞI
PREPARATELE PERICULOASE
S1 A se păstra sub cheie.
S2 A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
S3 A se păstra într-un loc răcoros.
S4 A se păstra departe de zonele locuite.
S5 A se păstra sub… (lichidul adecvat se specifică de producător). S6
A se păstra sub… (gazul inert se specifică de producător).
S7 A se păstra recipientul închis ermetic.
S8 A se păstra recipientul într-un loc uscat, ferit de umiditate.
S9 A se păstra recipientul într-un loc bine ventilat.
S12 A nu se închide ermetic recipientul.
S13 A se păstra departe de hrană, băuturi şi hrană pentru animale.
S14 A se păstra departe de … (materialele incompatibile se specifică de producător).
S15 A se păstra departe de căldură.
S16 A se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei —Fumatul interzis. S17
A se păstra departe de materiale combustibile.
S18 A se manipula şi a se deschide recipientul cu prudenţă. S20
A nu mânca sau bea în timpul utilizării.
S21 Fumatul interzis în timpul utilizării.
S22 A nu se inspira praful.
S23 A nu se inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii (termenul(ii) corespunzător(i) se
specific de producător).
S24 A se evita contactul cu pielea.
S25 A se evita contactul cu ochii.
S26 În cazul contactului cu ochii, spălaţi imediat cu multă apă şi consultaţi medicul. S27
Scoateţi imediat toată îmbrăcămintea contaminată.
S28 După contactul cu pielea, spălaţi imediat cu mult … (produsul corespunzător se specifică
de producător).
107
S29 A nu se arunca la canalizare.
S30 A nu se turna niciodată apă peste acest produs.
S33 A se lua măsuri de precauţie pentru evitarea descărcărilor electrostatice.
S35 A nu se arunca acest produs şi recipientul său decât după ce sau luat toate precauţiile.
S36 A se purta echipamentul de protecţie corespunzător.
S37 A se purta mănuşi corespunzătoare.
S38 În cazul unei ventilaţii insuficiente, a se purta echipament de respiraţie corespunzător.
S39 A se purta mască de protecţie a ochilor/feţei.
S40 Pentru curăţirea pardoselei sau a obiectelor contaminate cu acest produs, folosiţi … (se
specifică de producător).
S41 În caz de incendiu şi/sau explozie a nu se inspira fumul.
S42 În timpul fumigaţiilor/pulverizărilor, a se purta un echipament de respiraţie
corespunzător (termenul(ii) corespunzător(i) se specifică de producător).
S43 În caz de incendiu se va utiliza… (Mijloacele de stingere a incendiului se specifică de
producător. Dacă apa măreşte riscurile, se va adăuga “Niciodată nu folosiţi apă”).
S45 În caz de accident sau simptome de boală, consultaţi imediat medicul
S46 În caz de înghiţire, a se consulta imediat medicul şi a i se arăta ambalajul
(recipientul) sau eticheta.
S47 A se păstra la o temperatură care nu depăşeşte… oC (temperatura se specifică de
producător).
S48 A se păstra umezit cu… (materialul adecvat se specifică de producător).
S49 A se păstra numai în ambalajul (recipientul) original.
S50 A nu se amesteca cu …( se specifică de producător).
S51 A se utiliza numai în spaţii bine ventilate.
S52 A nu se utiliza pe suprafeţe mari în încăperi locuite.
S53 A se evita expunerea — a se procura instrucţiuni speciale înainte de utilizare. S56 A se
depozita produsul şi ambalajul (recipientul) său la locuri special de depozitare a deşeurilor
periculoase sau speciale.
108
109
S57 A se utiliza un ambalajul (recipientul) corespunzător pentru evitarea oricărei
contaminări a mediului înconjurător.
S59 Adresaţi-vă producătorului/furnizorului pentru informaţii privind
recuperarea/reciclarea.
S60 Acest produs şi ambalajul (recipientul) său se vor depozita ca un deşeu periculos. S61 A
se evita aruncarea în mediul înconjurător. A se consulta instrucţiunile speciale/fişa de
securitate.
S62 În caz de înghiţire, a nu se provoca voma: a se consulta imediat un medic şi a i se arăta
ambalajul (recipientul) sau eticheta.
S63 În caz de accident prin inhalare, se transportă victima în afara zonei contaminate şi se
menţine în stare de repaus.
S64: În caz de înghiţire, se clăteşte gura cu apă (numai dacă persoana este conştientă).
COMBINAŢII DE FRAZE S
S1/2 Păstraţi încuiat şi nu lăsaţi la îndemâna copiilor.
S3/7 Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic, într-un loc răcoros.
S3/9/14 Păstraţi într-un loc răcoros, bine ventilat departe de … (materialele incompatibile se
indică de producător).
S3/9/14/49 Păstraţi numai în ambalajul (recipientul) original, într-un loc răcoros, bine
ventilat, departe de… (materialele incompatibile se indică de producător).
S3/9/49 Păstraţi numai în ambalajul (recipientul) original, într-un loc răcoros, bine
ventilat.
S3/14 Păstraţi într-un loc răcoros, departe de… (materialele incompatibile se indică de
producător).
S7/8 Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic şi uscat (ferit de umiditate). S7/9
Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic şi într-un loc bine ventilat.
S7/47 Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic şi la o temperatură care să nu depăşească
…oC (temperatura se indică de producător).
S20/21 Nu mâncaţi, nu beţi şi nu fumaţi în timpul folosirii.
S24/25 Evitaţi contactul cu pielea şi ochii.
110
S27/28 După contactul cu pielea, scoateţi imediat toată îmbrăcămintea contaminată şi spălaţi
imediat cu mult … (produsul pentru spălare se specifică de producător). S29/35 Nu goliţi la
canalizare, aruncaţi acest produs şi ambalajul (recipientul) său numai după luarea tuturor
măsurilor de precauţie posibile.
S29/56 Nu goliţi la canalizare, eliminaţi acest produs şi ambalajul (recipientul) său la locurile
de colectare a deşeurilor periculoase sau speciale.
S36/37 Purtaţi echipament de protecţie şi mănuşi corespunzătoare.
S36/37/39 Purtaţi echipament de protecţie corespunzător, mănuşi şi mască de protecţie pentru
ochi/faţă.
S36/39 Purtaţi echipament de protecţie corespunzător şi mască de protecţie pentru ochi/faţă.
S37/39 Purtaţi mănuşi corespunzătoare şi mască de protecţie pentru ochi/faţă.
S47/49 Păstraţi numai în ambalajul (recipientul) original la o temperatură care să nu
depăşească…oC (temperatura se indică de producător).
111
CURS 7 REGULAMENTUL COMUNITATII EUROPENE PRIVIND ETICHETAREA,AMBALAREA SI CLASIFICAREA SUBSTANTELOR
PERICULOASERegulamentul CEE 1272 /2008
ANEXA 1. Cerinte privind clasificarea, etichetarea, ambalarea substantelor periculoase
Partea 1. Principii generale de etichetare si clasificare
-Definitii
-Clasificarea substantelor si a amestecurilor
-Etichetare
Partea 2. Pericole fizice
-Explozivi
-Definitii
-Criterii de clasificare
-Gaze inflamabile
-Gaze sub presiune
-Lichide inflamabile
Lichide piroforice
-Solide piroforice
-Substante sau amestecuri care se autoincalzesc
-Substante sau amestecuri care in contact cu apa emit substante inflamabile
-Lichide oxidante
-Solide oxidante
-Peroxizi organic
Substante corozive pentru
metale
Partea 3. Pericole pentru sanatate
Toxicitate acuta
Corodare/Iritarea pielii
Lezarea grava a ochilor/Iritarea ochilor
Sensibilizarea cailor respiratorii/pielii
Mutagenitatea celulelor embrionare
Cancerigenitatea
112
Toxicitate pentru reproducere
Toxicitate asupra unui organ tinta specific-o singura expunere Toxicitate
asupra unui organ tinta specific-expunere repetata Pericol prin aspirare
Partea 4. Pericole pentru mediu
Pericole pentru mediul acvatic
Partea 5. Clasa de pericol suplimentar pentru UE Periculos
pentru stratul de ozon
Anexa II.
*Reguli specific privind ambalarea, etichetarea anumitor amestecuri. 1. Informatii
suplimentare privind pericolele.
Proprietati fizice 2.Proprietati
privind sanatatea
*Reguli speciale privind elementele suplimentare de etichetare pentru anumite
amestecuri.
*Regula speciala privind etichetarea produselor de protective a plantelor.
*Lista cu substante si amestecuri periculoase carora li se aplica art.29, alin. 3.
113
114
Anexa III: Lista frazelor de pericol/Informatii suplimentare privind pericolele.
Anexa IV: Lista frazelor de precautie.
Criterii de selectie a frazelor de precautie.
Anexa V: Pictograme de pericol.
1.Pericole fizice
Anexa VI: Clasificarea si etichetarea armonizate ale anumitor substante periculoase.
Anexa VII: Tabele de corespondenta intre clasificarea in temeiul directive 67/548/CEE si
clasificarea in temeiul prezentului regulament.
Regulamentul comunitatii europene privind etichetarea, ambalarea si
clasificarea substantelor periculoase
Regulamentul CEE/2008
Cerinte privind clasificarea, etichetarea, ambalarea substantelor
periculoase
Scopul şi domeniul de aplicare
(1) Scopul prezentului regulament îl constituie garantarea unui înalt nivel de
protecţie sănătăţii oamenilor şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor,
amestecurilor şi articolelor, menţionate la articolul 4 alineatul (8) prin:
(a) armonizarea criteriilor de clasificare a substanţelor şi amestecurilor şi a regulilor
privind etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase;
(b) prevederea unei obligaţii pentru:
(i) producătorii, importatorii şi utilizatorii din aval de a clasifica substanţele şi
amestecurile introduse pe piaţă;
(ii)producătorii unei substanţe sau ai unui amestec de a eticheta şi ambala
substanţele şi amestecurile introduce pe piaţă;
115
(iii) producători, fabricanţi de articole şi importatori de a clasifica substanţele
care nu sunt încă introduse pe piaţă care fac obiectul înregistrării sau notificării în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;
(c) prevederea unei obligaţii pentru producătorii şi importatorii de substanţe de a
notifica agenţia cu privire la astfel de elemente de clasificare şi etichetare în cazul în care
acestea nu au fost încă transmise agenţiei ca parte a procesului de înregistrare în
conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006;
(d) stabilirea unei liste de substanţe cu elementele de clasificare şi etichetare
armonizate la nivel comunitar în partea 3 din anexa VI;
(e) stabilirea unui inventar de clasificare şi etichetare a substanţelor, care să cuprindă
toate notificările, declaraţiile şi clasificările armonizate şi elementele de etichetare menţionate
la literele (c) şi (d).
(2) Prezentul regulament nu se aplică:
116
117
(a) substanţelor radioactive şi amestecurilor circumscrise domeniului de aplicare
a Directivei 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de
securitate de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei împotriva
pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante (1);
(b) substanţelor şi amestecurilor care fac obiectul controlului vamal, cu condiţia să nu
fie supuse niciunui tratament sau niciunei transformări, şi care se află într-un depozit temporar
sau într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber,în vederea reexportării, sau în tranzit;
(c) intermediarilor neizolaţi;
(d) substanţelor şi amestecurilor destinate cercetării ştiinţifice şi dezvoltării, care nu
sunt introduse pe piaţă, cu condiţia de a fi utilizate în condiţii controlate, în conformitate cu
legislaţia comunitară referitoare la locul de muncă şi la mediu.
(3) Deşeurile, astfel cum sunt definite în Directiva 2006/12/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile (2), nu sunt considerate
substanţe, amestecuri sau articole în înţelesul articolului 2 din prezentul regulament.
(4) Statele membre pot să acorde derogări de la prezentul regulament în cazuri speciale
pentru anumite substanţe sau amestecuri atunci când acest lucru este necesar
în interese de apărare.
(5) Prezentul regulament nu se aplică substanţelor şi amestecurilor în următoarele
forme, aflate în stare finită şi destinate utilizatorului final:
(a) medicamente, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/ 83/CE;
(b) produse medicamentoase de uz veterinar, astfel cum sunt definite în Directiva
2001/82/CE;
(c) produse cosmetice, astfel cum sunt definite în Directiva 76/ 768/CEE;
(d) dispozitive medicale, astfel cum sunt definite în Directivele 90/385/CEE şi
93/42/CEE, care sunt invazive sau care sunt utilizate în contact fizic direct cu corpul uman, şi
în Directiva 98/79/CE;
(e) alimente sau furaje, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 178/2002,
inclusiv atunci când sunt utilizate:
(i) ca aditivi în produse alimentare, fiind circumscrise domeniului de aplicare a
Directivei 89/107/CEE;
118
(ii) ca arome în produse alimentare, fiind circumscrise domeniului de aplicare a
Directivei 88/388/CEE şi al Deciziei 1999/217/CE;
(iii) ca aditivi în furaje, fiind circumscrise domeniului de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 1831/2003;
(iv) în hrana pentru animale, fiind circumscrise domeniului de aplicare a
Directivei 82/471/CEE.
(6) Cu excepţia cazului în care se aplică articolul 33, prezentul regulament nu se aplică
transportului aerian, maritim, rutier, feroviar sau pe căile navigabile interioare al mărfurilor
periculoase.
Substanţe şi amestecuri periculoase şi specificarea claselor de pericol
O substanţă sau un amestec care respectă criteriile privind pericolele fizice, pentru
sănătate sau pentru mediu, stabilite în părţile 2-5 din anexa I, este considerat periculoasă
(periculos) şi se clasifică în raport cu clasele de pericol corespunzătoare prevăzute în
respectiva anexă.
În cazul în care, în anexa I, clasele de pericol se diferenţiază pe baza căii de expunere
sau a naturii efectelor, substanţa sau amestecul se clasifică în conformitate cu diferenţierea în
cauză.
Obligaţii generale de clasificare, etichetare şi ambalare
(1) Producătorii, importatorii şi utilizatorii din aval trebuie să clasifice substanţele sau
amestecurile în conformitate cu titlul II înainte de a le introduce pe piaţă
(2) Fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute la alineatul (1), producătorii, fabricanţii
de articole şi importatorii clasifică substanţele care nu sunt introduse încă pe piaţă în
conformitate cu titlul II, în cazul în care:
(a) articolul 6, articolul 7 alineatul (1) sau (5), articolul 17 sau articolul 18 din
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 prevede înregistrarea substanţei;
(b) articolul 7 alineatul (2) sau articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006
prevede notificarea.
119
120
(3) În cazul în care o substanţă face obiectul clasificării şi etichetării armonizate
în conformitate cu titlul V printr-o intrare în partea 3 din anexa VI, substanţa în cauză se
clasifică în conformitate cu intrarea respectivă şi nu se efectuează o clasificare a substanţei în
conformitate cu titlul II în funcţie de clasele de pericol sau de diferenţierile acoperite de
intrarea respectivă.
(4) În cazul în care o substanţă sau un amestec este clasificat(ă) ca periculos
(periculoasă), furnizorii se asigură că substanţa sau amestecul se etichetează şi ambalează în
conformitate cu titlurile III şi IV înainte de introducerea pe piaţă.
(5) În vederea îndeplinirii responsabilităţilor prevăzute la alineatul (4), distribuitorii
pot utiliza clasificarea unei substanţe sau a unui amestec rezultată, în conformitate cu titlul II,
stabilită de către un operator din lanţul de aprovizionare.
(6) În vederea îndeplinirii responsabilităţilor prevăzute la alineatul (1) şi la alineatul
(4), utilizatorii din aval pot utiliza clasificarea unei substanţe sau a unui amestec rezultată, în
conformitate cu titlul II, stabilită de către un operator din lanţul de aprovizionare, cu condiţia
ca aceştia să nu schimbe compoziţia substanţei sau a
amestecului.
(7) Un amestec menţionat în partea 2 din anexa II, care conţine orice fel de substanţă
clasificată ca periculoasă, este introdus pe piaţă numai dacă este etichetat în
conformitate cu titlul III.
(8) În sensul prezentului regulament, articolele menţionate în secţiunea 2.1 din anexa I
se clasifică, etichetează şi ambalează în conformitate cu regulile pentru substanţe şi
amestecuri, înainte de a fi introduse pe piaţă.
(9) Distribuitorii din cadrul unui lanţ de aprovizionare cooperează în vederea
respectării cerinţelor de clasificare, etichetare şi ambalare prevăzute în prezentul
regulament.
(10) Substanţele şi amestecurile se introduc pe piaţă numai atunci când
corespund prezentului regulament.
Modificări ale Directivei 67/548/CEE
Directiva 67/548/CEE se modifică după cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (2), al doilea paragraf se elimină.
2. Articolul 4 se modifică după cum urmează:
121
122
(a) alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text: În cazul în care o intrare care conţine
clasificarea şi etichetarea armonizate pentru o anumită substanţă a fost inclusă
în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi amestecurilor (*), substanţa se clasifică în conformitate cu intrarea
respectivă, iar alineatele (1) şi (2) nu se aplică categoriilor de pericol acoperite
de respectiva intrare.
(b) alineatul (4) se elimină.
3. Articolul 5 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), al doilea paragraf se elimină;
(b) alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text: Măsurile de la alineatul (1) primul
paragraf se aplică până la data la care substanţa figurează în partea 3 din anexa
VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/ 2008, pentru categoriile de pericol acoperite de
respectiva intrare sau până la data la care o decizie în sensul de a nu include substanţa a fost
luată, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 37 din Regulamentul (CE) nr.
1272/2008.”
4. Articolul 6 se înlocuieşte cu următorul text: Producătorii, distribuitorii şi
importatorii de substanţe care figurează în EINECS dar pentru care partea 3 din anexa
VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 nu include nicio intrare, efectuează o investigaţie
pentru a lua la cunoştinţă de existenţa datelor relevante şi accesibile existente cu privire la
proprietăţile unor asemenea substanţe.
5. La articolul 22, alineatele (3) şi (4) se elimină.
6. La articolul 23, alineatul (2) se modifică după cum urmează:
(a) la litera (a), cuvintele „anexa I” se înlocuiesc cu cuvintele „partea 3 din anexa
VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”;
(b) la litera (c), cuvintele „anexa I” se înlocuiesc cu cuvintele „partea 3 din anexa
VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”;
(c) la litera (d), cuvintele „anexa I” se înlocuiesc cu cuvintele „partea 3 din anexa
VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”.
7. La articolul 24 alineatul (4), al doilea paragraf se elimină. 8.
Articolul 28 se elimină.
123
Anexa I
Partea 1. Principiile generale de etichetare si clasificare
Definiţii
Gaz înseamnă o substanţă care:
(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor mai mare de 300 kPa (presiune
absolută);
(ii) este complet gazoasă la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa.
Lichid înseamnă o substanţă sau un amestec care:
(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor de cel mult 300 kPa (3 bar);
(ii) nu este complet gazos la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa;
(iii) are un punct de topire sau punctul iniţial de topire la 20 oC sau mai puţin şi
la o presiune standard de 101,3 kPa.
Solid înseamnă o substanţă sau un amestec care nu respectă definiţia lichidului
sau gazului.
Clasificarea substanţelor şi a amestecurilor
Cooperarea în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute în prezentul
regulament
Furnizorii din cadrul unui lanţ de aprovizionare cooperează în vederea îndeplinirii
cerinţelor de clasificare, etichetare şi ambalare prevăzute în prezentul
regulament.
Rolul şi utilizarea avizului experţilor şi evaluarea forţei probante a datelor
În cazul în care criteriile nu se pot aplica direct informaţiilor identificate disponibile,
sau dacă sunt disponibile numai informaţiile menţionate la articolul 6 alineatul (5), forţa
probantă a datelor se evaluează utilizând avizul experţilor, în conformitate cu articolul 9
alineatul (3) şi, respectiv, articolul 9 alineatul (4).
Abordarea în cazul clasificării amestecurilor poate include utilizarea avizului experţilor
în câteva domenii pentru a garanta faptul că informaţiile existente pot fi utilizate pentru cât
mai multe amestecuri posibil în vederea asigurării protecţiei sănătăţii umane şi a mediului.
124
125
Principii de corelare pentru clasificarea amestecurilor atunci când nu sunt
disponibile date de testare pentru întregul amestec
Atunci când amestecul propriu-zis nu a fost testat pentru a i se determina
proprietăţile periculoase, dar există suficiente date pentru amestecuri similare testate şi pentru
fiecare substanţă periculoasă componentă pentru a caracteriza în mod corespunzător
periculozitatea amestecului respectiv, aceste date trebuie utilizate în conformitate cu
următoarele reguli de corelare menţionate în articolul 9 alineatul (4) pentru fiecare clasă de
pericol din partea 3 şi din partea 4 din prezenta anexă, sub rezerva oricăror dispoziţii specifice
pentru amestecurile din fiecare clasă de pericol.
Diluarea
Dacă un amestec este diluat cu o substanţă (diluant) clasificată într-o categorie de
pericol echivalentă sau inferioară categoriei substanţei componente originale celei mai puţin
periculoase şi care nu este de aşteptat să afecteze clasificarea periculozităţii altor substanţe
componente, se aplică una dintre cele de mai jos:
— noul amestec va fi clasificat ca fiind echivalent cu amestecul iniţial;
— metoda explicată în fiecare secţiune din partea 3 şi din partea 4 privind clasificarea
amestecurilor atunci când sunt disponibile date pentru toţi componenţii sau doar pentru
anumiţi componenţi ai amestecului;
— în cazul toxicităţii acute, metoda de clasificare a amestecurilor pe baza
ingredientelor amestecului (formula de aditivitate).
Includerea în loturi
Se poate presupune că un lot de producţie a unui amestec are o categorie de pericol
echivalentă în mod substanţial cu cea a unui alt lot de producţie pentru acelaşi produs
comercial fabricat de către sau sub controlul aceluiaşi furnizor, cu excepţia cazului în care
există motive de a crede că există o variaţie suficient de semnificativă pentru a determina
modificarea clasificării pericolelor. În acest din urmă caz, este necesară o nouă evaluare.
126
127
Aerosoli
Un amestec cu formă de aerosol se clasifică în aceeaşi categorie de pericol ca şi un
amestec care nu are formă de aerosol, cu condiţia ca gazul propulsor adăugat să nu afecteze
proprietăţile periculoase ale amestecului la pulverizare şi să existe dovezi ştiinţifice că
amestecul cu formă de aerosol nu este mai periculos decât amestecul care nu are formă de
aerosol.
Etichetarea
Dimensiunile şi structura elementelor etichetei
Pictogramele de pericol constă dintr-un simbol negru pe un fundal alb cu un chenar
roşu suficient de mare pentru a fi clar vizibil.
Pictogramele de pericol trebuie să aibă forma unui pătrat imprimat pe etichetă. Fiecare
pictogramă trebuie să ocupe cel puţin a cincisprezecea parte din suprafaţa etichetei
armonizate, dar suprafaţa sa minimă să nu fie
mai mică de 1 cm2.
Derogări de la cerinţele privind etichetarea în cazuri speciale
În conformitate cu articolul 23, se aplică următoarele derogări:
Butelii de gaz transportabile
În ceea ce priveşte buteliile de gaz transportabile, se va permite folosirea uneia
dintre alternativele prezentate în continuare pentru buteliile de gaz având o capacitate
în apă mai mică de sau egală cu 150 de litri:
(a) Format şi dimensiuni care să urmeze prevederile ediţiei curente a
Standardului ISO 7225 cu privire la „Butelii de gaz – Etichete de avertizare.
(b) Informaţiile specificate la articolul 17 pot fi furnizate pe un disc sau pe o etichetă
informativ(ă) durabil( ă), ataşat(ă) pe cilindru.
Recipiente de gaz pentru propan, butan sau gaz petrolier lichefiat (GPL)
Dacă propanul, butanul sau gazul petrolier lichefiat ori un amestec conţinând aceste
substanţe clasificate în conformitate cu criteriile din prezenta anexă este introdus pe piaţă în
butelii reîncărcabile închise ori în butelii nereîncărcabile, conform standardului EN 417, ca
gaz combustibil destinat exclusiv combustiei (ediţia curentă a standardului EN 417, cu privire
la „Butelii metalice nereîncărcabile de gaz petrolier
128
lichefiat, cu sau fără supapă, pentru utilizare la echipamente portabile; construcţie, inspecţie,
testare şi marcare”), aceste butelii trebuie etichetate doar cu pictograma adecvată şi cu frazele
de pericol şi frazele de precauţie privind inflamabilitatea.
Aerosoli şi recipiente echipate cu un dispozitiv de pulverizare sigilat şi care
conţin substanţe sau amestecuri clasificate ca prezentând pericol prin aspirare
Cu privire la aplicarea secţiunii 3.10.4, substanţele sau amestecurile clasificate în
conformitate cu criteriile din secţiunile 3.10.2 şi 3.10.3 nu trebuie să fie etichetate pentru acest
pericol dacă sunt introduse pe piaţă în recipiente pentru aerosoli sau în
recipiente echipate cu un dispozitiv de pulverizare sigilat.
Metale în stare masivă, aliaje, amestecuri care conţin polimeri, amestecuri care
conţin elastomeri
Metalele în stare masivă, aliajele, amestecurile care conţin polimeri şi amestecurile care
conţin elastomeri nu necesită o etichetă conform prezentei anexe dacă nu prezintă un pericol
pentru sănătatea umană prin inhalare, ingestie sau contact cu pielea ori pentru mediul acvatic
în forma în care sunt introduse pe piaţă, chiar dacă ele sunt clasificate ca fiind periculoase
conform criteriilor din prezenta anexă.
Etichetarea ambalajului solubil de unică utilizare
Elementele de etichetare pot fi omise de pe ambalajul solubil de unică utilizare
în cazurile în care:
a) Conţinutul fiecărui ambalaj solubil nu depăşeşte un volum de 25 ml;
b) Conţinutul ambalajului solubil este clasificat exclusiv într-una sau mai multe dintre
categoriile de pericol prevăzute la punctul 1.5.2.1.1 litera (b);
c) Ambalajul solubil este cuprins într-un ambalaj exterior care îndeplineşte integral
cerinţele prevăzute la articolul 17.
129
Partea 2: Pericole fizice
Explozive
Definitie
Clasa de explozivi cuprinde:
(a) Substanţe şi amestecuri explozive;
(b) Articole explozive, cu excepţia dispozitivelor care conţin substanţe sau
amestecuri explozive în asemenea cantitate sau cu asemenea caracter, încât aprinderea
sau iniţierea lor din neatenţie sau din greşeală nu poate provoca niciun efect extern articolului
prin proiectare, foc, fum, căldură sau zgomot puternic;
(c) Substanţe, amestecuri şi articole care nu sunt menţionate la literele (a) şi (b),
care sunt fabricate în scopul de a produce un efect practic, exploziv sau pirotehnic.
Criterii de clasificare
Substanţele, amestecurile şi articolele din această clasă se clasifică ca fiind explozive
instabile.Metodele de testare sunt descrise în Recomandările ONU privind transportul
mărfurilor periculoase, Manualul de teste şi criterii partea I.
Substanţele, amestecurile şi articolele din această clasă, care nu se clasifică ca fiind
exploziv instabil, se include într-una din următoarele şase diviziuni în funcţie de tipul de
pericol pe care îl prezintă:
(a) Diviziunea 1.1 Substanţe, amestecuri şi articole care prezintă pericol de explozie în
masă ;
(b) Diviziunea 1.2 Substanţe, amestecuri şi articole care prezintă pericol de proiectare,
dar care nu prezintă şi pericol de explozie în masă;
(c) Diviziunea 1.3 Substanţe, amestecuri şi articole care prezintă pericol de incendiu şi
fie pericol de explozie mică, fie pericol de proiectare, fie ambele, dar care nu prezintă şi
pericol de explozie în masă:
(i) a căror combustie dă naştere la o căldură radiantă considerabilă; sau
(ii) care ard una după alta, producând efecte de explozie mică sau de proiectare,
sau ambele.
Clasificarea substanţelor, amestecurilor şi articolelor în clasa de pericol a explozivilor
şi atribuirea suplimentară într-o diviziune constituie o procedură foarte
130
complexă, în trei etape. Trebuie să se facă trimitere la Recomandările ONU privind
transportul mărfurilor periculoase.
O substanţă sau un amestec nu se clasifică ca fiind exploziv(ă) dacă:
(a) Nu sunt prezente în moleculă grupe chimice asociate proprietăţilor explosive;
(b) Substanţa conţine grupe chimice asociate unor proprietăţi explozive care includ
oxigen, iar bilanţul de oxigen calculat este mai mic de – 200;
(c) Când substanţa organică sau amestecul omogen de substanţe organice conţine grupe
chimice associate cu proprietăţi explozive, dar energia exotermă de descompunere este mai
mică decât 500 J/g, iar aportul exoterm la descompunere este
sub 500 oC.
Gaze inflamabile
Definiţie
Gaz inflamabil înseamnă un gaz sau un amestec de gaze cu un domeniu de
inflamabilitate cu aerul la 20 oC şi o presiune standard de 101,3 kPa.
Criterii de clasificare
Criterii pentru gaze inflamabile
Gaze care, la 20 oC şi o presiune standard de 101,3 kPa:
(a) se pot aprinde când sunt într-un amestec de 13 % sau mai puţin ca volum în
aer;
(b) au un domeniu de inflamabilitate cu aerul de cel puţin 12 %, indiferent de limita
minimă de inflamabilitate.
Inflamabilitatea trebuie determinată prin teste sau, în cazul amestecurilor pentru care
există suficiente date, prin calculare conform metodelor adoptate de ISO (a se vedea
standardul ISO 10156, cu modificările şi completările ulterioare, Gaze şi
amestecuri de gaze.
Gaze sub presiune
Definiţie
Gazele sub presiune sunt gaze conţinute într-un recipient la o presiune de 200 kPa
(gauge) la 20 oC sau mai mult sau care sunt lichefiate sau lichefiate şi refrigerate.
131
132
Acestea includ gaze comprimate, gaze lichefiate, gaze dizolvate şi gaze
lichefiate refrigerate.
Temperatura critică este temperatura peste care un gaz pur nu poate fi lichefiat,
indiferent de gradul de compresie.
Criterii de clasificare Gaz comprimat: Un gaz care, la ambalare sub presiune, este în totalitate gazos
la – 50 oC; inclusiv toate gazele cu o temperatură critică ≤ – 50 oC.
Gaz lichefiat Un gaz care, la ambalare sub presiune, este parţial lichid la
temperaturi de peste – 50 oC.
Gaz dizolvat Un gaz care, la ambalare sub presiune, este dizolvat într-un
solvent în stare lichidă.
Lichide inflamabile
Definiţie
Lichid inflamabil înseamnă un lichid care are punctul de aprindere nu mai mare decât
60 oC.
Criterii de clasificare
Un lichid inflamabil trebuie clasificat într-una din cele trei categorii ale acestei clase .
Categoria Criterii
1 Punct de aprindere < 23 oC şi punct iniţial de fierbere ≤ 35 oC 2
Punct de aprindere < 23 oC şi punct iniţial de fierbere > 35 oC
3 Punct de aprindere ≥ 23 oC şi ≤ 60 oC
Pentru clasificarea lichidelor inflamabile sunt necesare date despre punctul de
aprindere şi punctul iniţial de fierbere. Datele pot fi determinate prin testare, găsite în
literatura de specialitate sau calculate.
Lichide piroforice - Definiţie
Lichid piroforic înseamnă o substanţă sau un amestec lichid(ă) care, chiar în cantităţi
mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în contact
cu aerul.
133
134
Lichidele piroforice se clasifică într-o singură categorie a acestei clase, utilizându-se
testul N.3 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor
periculoase.
Lichidul se aprinde în 5 minute dacă este vărsat peste un agent purtător inert şi expus la
aer ori aprinde sau carbonizează o hârtie filtru la contactul cu aerul în 5
minute.
Procedura de clasificare pentru lichidele piroforice nu trebuie aplicată dacă experienţa
dobândită în activităţile de producţie şi manipulare indică faptul că substanţa sau amestecul
nu se aprinde spontan în contact cu aerul la temperaturi
normale.
Solide piroforice
Definiţie
Solid piroforic înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid(ă) care, chiar în
cantităţi mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în contact
cu aerul.
Solidele piroforice se clasifică într-o singură categorie a acestei clase utilizându-se
testul N.2 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.
Substanţa solidă se aprinde în 5 minute de la contactul cu aerul.
Consideraţii suplimentare privind clasificarea
Nu este necesar să fie aplicată procedura de clasificare pentru solidele piroforice dacă
experienţa dobândită în activităţile de producţie şi manipulare indică faptul că substanţa sau
amestecul nu se aprinde spontan în contact cu aerul la temperaturi
normale.
Solide-Substanţe sau amestecuri care se autoîncălzesc
Definiţie
O substanţă sau un amestec care se autoîncălzeşte este o substanţă sau un amestec
lichid(ă) ori solid(ă), altul/ alta decât un lichid sau solid piroforic, care prin reacţie cu aerul şi
fără aport de energie, este susceptibil(ă) de autoîncălzire; această substanţă sau acest amestec
diferă de un lichid sau solid piroforic prin aceea că se
135
aprinde numai în cantităţi mari (kilograme) şi după perioade lungi de timp (ore sau
zile).
Criterii de clasificare
O substanţă sau un amestec se clasifică drept substanţă sau amestec care se
autoîncălzeşte din această clasă dacă la testele efectuate în conformitate cu metoda de testare
stabilită în Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.
O substanţă sau un amestec care se autoîncălzeşte se clasifică într-una din cele două
categorii ale acestei clase dacă, la testul efectuat în conformitate cu metoda de testare N.4 din
Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.
Criterii pentru substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc
Se obţine un rezultat pozitiv la un test utilizându-se o mostră de 25 mm3 la 140
oC:
(a) Se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 140
oC şi se obţine un rezultat negativ la un test care utilizează o mostră de 25 mm3 la 140 oC,
iar substanţa sau amestecul trebuie ambalate în ambalaje cu un volum mai
mare de 3 m3;
(b) Se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 140
oC şi se obţine un rezultat negativ la un test care utilizează o mostră de 25 mm3 la 140 oC, se
obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 120 oC, iar
substanţa sau amestecul trebuie ambalate în ambalaje cu un volum mai
mare de 450 de litri;
(c) Se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 140
oC şi se obţine un rezultat negativ la un test care utilizează o mostră de 25 mm3 la 140 oC şi
se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3
la 100 oC.
Substanţe şi amestecuri care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile
Definiţie
Substanţe sau amestecuri care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile înseamnă
substanţe sau amestecuri solide sau lichide care, prin interacţiunea cu apa, sunt
136
susceptibile să devină inflamabile spontan sau să producă gaze inflamabile în cantităţi
periculoase.
Criterii de clasificare
O substanţă sau un amestec care, în contact cu apa, emite gaze inflamabile, trebuie
clasificat(ă) într-una din cele trei categorii ale acestei clase, utilizându-se testul N. 5 din
Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.
Orice substanţă sau amestec care reacţionează puternic cu apa la temperaturi ambientale
şi demonstrează în general o tendinţă a gazului produs de a se aprinde spontan sau care
reacţionează imediat cu apa la temperaturi ambientale astfel încât viteza de evoluţie a gazului
inflamabil este egală cu sau mai mare de 10 litri pe kilogram de substanţă pe minut.
Orice substanţă sau amestec care reacţionează uşor cu apa la temperaturi ambientale
astfel încât viteza maximă de evoluţie a gazului inflamabil este egală cu sau mai mare de 20
de litre pe kilogram de substanţă pe oră şi care nu îndeplineşte
criteriile pentru categoria 1.
Lichide oxidante
Definiţie
Lichid oxidant înseamnă o substanţă lichidă sau un amestec lichid care, deşi ca atare nu
este necesar să fie combustibil, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau să
contribuie la combustia unui alt material.
Criterii de clasificare
Lichidele oxidante se clasifică într-una din cele trei categorii ale acestei clase,
utilizându-se testul O.2 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor
periculoase.
Criterii pentru lichide oxidante
Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în amestec 1:1, în greutate, de substanţă (sau
amestec) şi celuloză, se aprinde spontan sau timpul mediu de creştere a presiunii unui
amestec 1:1, în greutate, de substanţă (sau amestec) şi celuloză este mai mic decât cel al unui
amestec 1:1, în greutate, 50 % acid percloric şi celuloză.
137
138
Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în amestec 1:1, în greutate, de substanţă (sau
amestec) şi celuloză, manifestă un timp mediu de creştere a presiunii mai mic decât sau egal
cu timpul mediu de creştere a presiunii unui amestec 1:1, în greutate, 40 % clorură de sodiu
în apă şi celuloză şi nu îndeplineşte criteriile pentru
categoria 1.
Solide oxidante
Definiţie
Solid oxidant înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid care, deşi nu este
combustibil ca atare, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau să
contribuie la combustia unui alt material.
Criterii de clasificare
Un solid oxidant se clasifică într-una din cele trei categorii ale acestei clase, utilizându-
se testul O.1 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor
periculoase.
Criterii pentru solide oxidante
Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în raport de 4:1 sau 1:1 mostră/celuloză, în
greutate, manifestă un timp mediu de ardere mai mic decât timpul mediu de ardere al unui
amestec de 3:2 în greutate, de bromat de potasiu şi celuloză.
Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în raport de 4:1 sau 1:1 mostră/celuloză, în
greutate, manifestă un timp mediu de ardere mai mic decât sau
egal cu timpul mediu de ardere al unui amestec de 2:3 în greutate, de bromat de
potasiu şi celuloză şi care nu îndeplineşte criteriile pentru categoria 1.
Piroxizi organic
Definiţie
Peroxid organic înseamnă o substanţă organică lichidă sau solidă care conţine structura
bivalentă „-O-O-” şi poate fi considerată ca derivat al peroxidului de hidrogen, în care unul
sau ambii atomi de hidrogen au fost înlocuiţi cu radicali
organici. Termenul peroxid organic include amestecuri (preparate) cu peroxizi organic
care conţin cel puţin un peroxid organic. Peroxizii organici sunt substanţe sau
139
amestecuri instabile termic care pot suferi o descompunere exotermă autoaccelerată. În plus,
pot prezenta una sau mai multe din proprietăţile următoare:
(i) sunt susceptibile de descompunere explozivă;
(ii) ard cu rapiditate;
(iii) sunt sensibile la şoc sau fricţiune;
(iv) reacţionează periculos cu alte substanţe.
Criterii de clasificare
Orice peroxid organic trebuie luat în considerare pentru clasificare în această clasă, cu
excepţia cazului în care conţine:
(a) nu mai mult de 1,0 % oxigen disponibil din peroxizii organici atunci când conţine
nu mai mult de 1,0 % peroxid de hidrogen; sau
(b) nu mai mult de 0,5 % oxigen disponibil din peroxizii organici atunci când conţine
mai mult de 1,0 % dar nu mai mult de 7,0 % peroxid de hidrogen.
Criterii pentru controlul temperaturii
Următorii peroxizi organici sunt supuşi controlului temperaturii:
(a) peroxizi organici de tipurile B şi C cu o SADT ≤ 50o C;
(b) peroxizi organici de tipul D care prezintă un efect mediu la încălzirea în spaţiu
închis (2) cu o SADT ≤ 50 oC sau care prezintă un efect redus sau nici un efect la încălzirea
în spaţiu închis cu o SADT ≤ 45 oC; şi
(c) peroxizi organici de tipurile E şi F cu o SADT ≤ 45 oC.
Substante corozive pentru metale
Definiţie
O substanţă sau un amestec care este corosiv(ă) pentru metale înseamnă o substanţă sau
un amestec care, prin acţiune chimică, poate deteriora substanţial sau
chiar distruge metale.
Criterii de clasificare
O substanţă sau un amestec care este corosiv(ă) pentru metale se clasifică într-o singură
categorie a acestei clase, utilizându-se testul din Recomandările ONU privind transportul
mărfurilor periculoase.
140
Criterii pentru substanţe şi amestecuri corosive pentru metale
Viteză de corodare a suprafeţelor de oţel sau aluminiu care depăşeşte 6,25 mm pe an la
o temperatură de testare de 55 oC, atunci când testele au loc pe ambele
materiale.
Viteza de corodare poate fi măsurată în conformitate cu metoda de testare din
Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.
141
Partea 3. Pericole pentru sanatate - Toxicitatea acuta
Definiţii
Toxicitate acută înseamnă acele efecte adverse care apar în urma administrării orale sau
cutanate a unei singure doze de substanţă sau amestec sau a unor doze
multiple administrate în interval de 24 de ore sau în urma unei expuneri inhalatorii de
4 ore.
Clasa de pericol „Toxicitate acută” este diferenţiată în:
— Toxicitate acută orală;
— Toxicitate acută dermică;
— Toxicitate acută prin inhalare.
Criterii pentru clasificarea substanţelor în categoria de toxicitate acută
Substanţele pot fi încadrate într-una din cele patru categorii de toxicitate având la bază
toxicitatea acută orală,dermică sau prin inhalare.
Termenii „praf”, „ceaţă” şi „vapori” sunt definiţi după cum urmează:
— Praf (pulberi): particule solide dintr-o substanţă sau dintr-un amestec
suspendate într-un gaz (de obicei aer);
— Ceaţă: picături lichide dintr-o substanţă sau dintr-un amestec suspendate într-
un gaz (de obicei aer);
— Vapori: forma gazoasă a unei substanţe sau a unui amestec eliberată din starea sa
lichidă sau solidă.
Abordarea clasificării toxicităţii acute este secvenţială şi depinde de cantitatea de
informaţii disponibilă pentru amestecul propriu-zis şi pentru ingredientele sale.
Clasificarea toxicităţii acute a amestecurilor trebuie efectuată pentru fiecare cale de
expunere, dar este necesară numai pentru o singură cale de expunere atât timp cât această cale
este urmată (estimată sau testată) pentru toate ingredientele. Dacă toxicitatea acută este
determinată pentru mai mult de o cale de expunere, pentru clasificare se va folosi categoria de
pericol cea mai severă.
Corodare/Iritarea pielii - Definiţii
Corodarea pielii înseamnă producerea de leziuni ireversibile ale pielii; anume, necroza
vizibilă trecând de epidermă şi ajungând până la dermă, în urma aplicării
142
substanţei testate timp de până la 4 ore. Reacţiile corosive sunt tipic exemplificate de ulcere,
sângerare, cruste de sânge şi, spre sfârşitul perioadei de observaţie de 14 zile, prin decolorare
datorată depigmentării pielii, zone complete de alopecie, precum şi
cicatrice.
Pentru evaluarea leziunilor discutabile va fi luată în considerare histopatologia. Iritarea
pielii înseamnă producerea de leziuni reversibile ale pielii în urma
aplicării unei substanţe testate timp de până la 4 ore.
Criterii de clasificare a substanţelor
Mai mulţi factori trebuie luaţi în considerare pentru determinarea potenţialului de
corodare şi de iritare al substanţelor înainte de efectuarea testării. Substanţele
solide (pudre) pot deveni corosive sau iritante la umezire sau în contact cu pielea
umedă ori cu membrane mucoase.
La fel, extreme ale pH-ului precum ≤ 2 şi ≥ 11,5 pot să indice potenţialul de a provoca
efecte asupra pielii, în special atunci când capacitatea tampon este cunoscută, chiar dacă
corelaţia nu este perfectă. În general, astfel de substanţe sunt preconizate a
produce efecte semnificative asupra pielii.
Toate informaţiile de mai sus care sunt disponibile în legătură cu o substanţă sunt
utilizate pentru stabilirea necesităţii unei testări in vivo a iritării pielii.
Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor
Definiţii
Lezarea gravă a ochilor înseamnă producerea de leziuni tisulare la ochi sau deteriorarea
fizică gravă a vederii, în urma aplicării unei substanţe de test pe suprafaţa anterioară a
ochiului, care nu sunt complet reversibile într-un interval de 21 de zile de
la aplicare.
Iritarea ochilor înseamnă producerea de modificări în ochi, în urma aplicării unei
substanţe de test pe suprafaţa anterioară a ochiului, care sunt complet reversibile într-
un interval de 21 de zile de la aplicare.
Criterii de clasificare a substanţelor
Sistemul de clasificare pentru substanţe implică o schemă secvenţială de testare şi
evaluare care combină informaţii preexistente privind lezarea gravă a ochilor şi
143
144
iritarea ochilor (inclusiv date referitoare la experienţa anterioară umană sau testele pe
animale), precum şi consideraţii asupra (Q) SAR şi rezultatul testelor in vitro validate în
scopul evitării testării de prisos pe animale.
Înainte de efectuarea vreunei testări in vivo în legătură cu lezarea gravă a
ochilor/iritarea ochilor, vor fi analizate toate informaţiile existente asupra substanţei.
În stabilirea potenţialului unei substanţe de a provoca lezarea gravă sau iritarea ochilor,
mai mulţi factori trebuie luaţi în considerare înainte de a trece la testare.
Sensibilizarea căilor respiratorii sau a pielii
Definiţii şi consideraţii generale
Sensibilizant pentru căile respiratorii înseamnă o substanţă care va produce o
hipersensibilitate a căilor respiratorii în urma inhalării sale.
Sensibilizant pentru piele înseamnă o substanţă care va produce o reacţie alergică în
urma contactului cu pielea.
Sensibilizarea include două faze: prima faza o constituie inducerea memoriei
imunologice specializate unui individ prin expunerea la un alergen. A doua fază o reprezintă
suscitarea, adică producerea unei reacţii alergice mediate celular sau
mediate prin anticorpi prin expunerea unui individ sensibilizat la un alergen.
Categorie de pericol pentru substanţe sensibilizante pentru căile respiratorii
Substanţele se clasifică ca fiind sensibilizante pentru căile respiratorii (categoria
1) conform următoarelor criterii:
(a) dacă există dovezi că substanţa poate provoca la oameni o hipersensibilitate
respiratorie specifică şi/sau
(b) dacă există rezultate pozitive obţinute în urma unui test corespunzător
efectuat pe animale.
Mutagenicitatea celulelor embrionare
Definiţii şi consideraţii generale
O mutaţie înseamnă o modificare permanentă în cantitatea sau structura
materialului genetic dintr-o celulă.
145
Termenul „mutaţie” se aplică atât modificărilor genetice ereditare care se pot manifesta la
nivel fenotipic, cât şi modificărilor adiacente ale ADN-ului atunci când acestea sunt
cunoscute (inclusiv modificări specifice ale perechii de bază şi translocări cromozomiale).
Termenul „mutagenic” şi „mutagen” va fi folosit pentru agenţii care generează o ocurenţă
crescută a mutaţiilor la populaţiile de celule şi/sau la organisme.
Criterii de clasificare a substanţelor
Această clasă de pericol are în principal în vedere substanţele care pot cauza mutaţii ale
celulelor embrionare la oameni şi care pot fi transmise descendenţilor.
În scopul clasificării pe baza mutagenicităţii celulelor embrionare, substanţele sunt
alocate în una din cele două categorii.
CATEGORIA 1: Substanţe despre care se ştie că induc mutaţii ereditare sau care
trebuie considerate că ar induce mutaţii ereditare ale celulelor embrionare la oameni.
CATEGORIA 2: Substanţe care prezintă un risc pentru oameni datorită posibilităţii ca
ele să inducă mutaţii ereditare ale celulelor embrionare la oameni.
Clasificarea în categoria 2 se bazează pe:
— date pozitive obţinute din experimente pe mamifere şi/sau, în unele cazuri, din
experimente in vitro, obţinute din:
— teste in vivo pe celule somatice de mamifere privind mutagenicitatea sau
— alte teste in vivo de genotoxicitate a celulelor somatice, care sunt sprijinite de
rezultate pozitive provenite din analizele in vitro privind mutagenicitatea.
Cancerigenitate
Definiţie
Cancerigen înseamnă o substanţă sau un amestec de substanţe care provoacă cancer sau
creşte incidenţa acestuia. Substanţele care au provocat tumori benigne şi
maligne în cadrul unor studii pe animale de laborator corect efectuate sunt considerate
de asemenea a fi cancerigeni umani prezumtivi sau susceptibili, cu excepţia cazului în care
există date solide care demonstrează că mecanismul formării tumorii nu este
pertinent pentru oameni.
146
Criterii de clasificare a substanţelor
În scopul clasificării în funcţie de cancerigenitate, substanţele sunt repartizate în una
din cele două categorii pe baza forţei probante a datelor şi pe baza unor
considerente suplimentare (ponderea datelor).
Categorii de pericol pentru cancerigeni
CATEGORIA 1: cunoscuţi sau prezumaţi ca fiind cancerigeni pentru oameni.
O substanţă este clasificată în categoria 1 de cancerigenitate pe baza datelor
epidemiologice şi/sau a datelor provenite din studii pe animale. O substanţă poate fi, de
asemenea, subclasificată în:
CATEGORIA 2: susceptibili ca având efect cancerigen asupra oamenilor
O substanţă este clasificată în categoria 2 se face pe baza datelor obţinute din studii pe
oameni şi/sau pe animale, dar care nu sunt suficient de convingătoare pentru a plasa substanţa
în categoria 1A sau 1B, pe baza forţei probante a datelor alături de consideraţii suplimentare.
Toxicitate pentru reproducere
Definiţii şi consideraţii generale
Toxicitatea pentru reproducere include efectele adverse asupra funcţiei sexuale şi asupra
fertilităţii la bărbaţii şi femeile adulte, precum şi toxicitatea evolutivă la descendenţi.
Definiţiile prezentate în continuare sunt adaptate după cele convenite ca definiţii de lucru în
Documentul IPCS/EHC nr. 225, Principii pentru evaluarea pericolelor pentru sănătate în ceea
ce priveşte reproducerea, asociate cu expunerea la substanţe chimice
În acest sistem de clasificare, toxicitatea pentru reproducere este împărţită în două
categorii principale:
(a)efecte adverse asupra funcţiei sexuale şi asupra fertilităţii;
(b)efecte adverse asupra dezvoltării descendenţilor.
În scopul clasificării, clasa de pericol Toxicitate pentru reproducere este împărţită
în:
— efecte adverse
— asupra funcţiei sexuale şi asupra fertilităţii sau
147
148
— asupra dezvoltării;
— efecte asupra alăptării sau prin intermediul alăptării.
Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere
Definiţii şi consideraţii generale
Toxicitatea asupra unui organ ţintă specific (o singură expunere) este definită ca
toxicitatea de organ ţintă specifică, neletală, care rezultă dintr-o singură expunere la o
substanţă sau la un amestec.
Clasificarea identifică substanţa sau amestecul ca fiind un toxic asupra unui organ ţintă
specific şi care, ca atare, poate prezenta potenţial de producere a unor efecte adverse asupra
sănătăţii la oamenii care sunt expuşi la substanţa sau la amestecul în cauză.
Aceste efecte adverse asupra sănătăţii produse de o singură expunere includ efecte
toxice constante şi identificabile la oameni sau, la animalele de laborator, modificări
semnificative din punct de vedere toxicologic care au afectat funcţia sau morfologia
ţesutului/organului sau care au produs afectări grave ale biochimiei sau hematologiei
organismului, aceste modificări fiind relevante pentru sănătatea umană.
Clasa de pericol „Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere” este
diferenţiată în:
— Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere, categoria 1
şi 2;
— Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere, categoria 3.
Categorii pentru toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură
expunere
Categoria 1. Substanţele care au produs toxicitate semnificativă la oameni sau
despre care, pe bazadatelor provenite din studii pe animale de laborator, se poate
presupune că produc toxicitate semnificativă la oameni în urma unei singure expuneri.
Categoria 2. Substanţe despre care, pe baza datelor provenite din studii pe animale de
laborator, se poate presupune că au potenţialul de a afecta sănătatea umană
în urma unei singure expuneri.
Categoria 3. Efecte temporare asupra organului ţintă
149
150
Această categorie include doar efectele narcotice şi iritarea tractului respirator. Acestea
sunt efecte asupra organului ţintă pentru care o substanţă nu îndeplineşte criteriile în vederea
clasificării în categoriile 1 sau 2 indicate mai sus.
Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – expunere repetată
Definiţii şi consideraţii generale
Toxicitatea asupra unui organ ţintă (expunere repetată) înseamnă toxicitatea asupra
unui organ ţintă specific rezultată dintr-o expunere repetată la o substanţă sau
la un amestec.
Clasificarea toxicităţii asupra unui organ ţintă (expunere repetată) identifică substanţa
ca fiind un toxic asupra unui organ ţintă specific care, prin urmare, poate prezenta un
potenţial de a produce efecte adverse asupra sănătăţii la oamenii care sunt expuşi la substanţa
respectivă.
Aceste efecte adverse asupra sănătăţii includ efecte toxice constante şi identificabile la
oameni sau, la animalele de laborator, modificări toxicologice semnificative care au afectat
funcţia sau morfologia unui ţesut/organ sau au produs modificări grave ale biochimiei sau
hematologiei organismului, aceste modificări fiind relevante pentru sănătatea umană.
Criterii de clasificare a substanţelor
Substanţele sunt clasificate ca fiind toxice asupra unui organ ţintă specific în urma
expunerii repetate prin utilizarea avizului experţilor (a se vedea secţiunea 1.1.1), pe baza
forţei probante a tuturor datelor disponibile, utilizându-se inclusiv valorile orientative
recomandate care iau în considerare durata expunerii şi doza/ concentraţia care a produs
efectul(ele), (a se vedea punctul 3.9.2.9), şi sunt plasate într-una din cele două categorii, în
funcţie de natura şi gravitatea efectului(elor) observat(e) .
Categoria 1. Substanţele care au produs toxicitate semnificativă la oameni sau
despre care, pe baza datelor provenite din studii pe animale de laborator, se poate
presupune că au potenţialul de a produce toxicitate semnificativă la oameni în urma
expunerii repetate.
151
152
Categoria 2. Substanţe despre care, pe baza datelor provenite din studii pe animale de
laborator, se poate presupune că au potenţialul de a fi dăunătoare sănătăţii
umane în urma expunerii repetate.
Pericol prin aspirare
Definiţii şi consideraţii generale
Aceste criterii oferă un mijloc de clasificare a substanţelor şi amestecurilor care
pot prezenta pericol de toxicitate prin aspirare pentru oameni.
„Aspirare” înseamnă pătrunderea unei substanţe lichide sau solide sau a unui amestec
lichid sau solid, direct prin cavitatea orală sau nazală sau indirect prin vomă, în trahee şi în
sistemul respirator inferior.
Toxicitatea prin aspirare include efecte acute grave precum pneumonia chimică, grade
diferite de leziune pulmonară sau decesul în urma aspiraţiei.
Aspiraţia este iniţiată în momentul inspirării, în intervalul necesar pentru o singură
respiraţie, atunci când materialul cauzativ se află la intersecţia tracturilor respirator superior
şi digestiv în regiunea laringofaringiană.
Aspiraţia unei substanţe sau a unui amestec poate avea loc la vomitare în urma
ingestiei.
Criterii de clasificare a substanţelor
Categoria 1
Substanţe despre care se ştie că provoacă pericole de toxicitate umană prin aspirare sau
care trebuie considerate ca şi cum ar provoca pericol de toxicitate umană
prin aspirare.
O substanţă este clasificată în categoria 1:
(a) pe baza datelor provenite din studii pe oameni fiabile şi de bună calitate sau
(b) dacă este o hidrocarbură şi are o vâscozitate cinematică de 20,5 mm2/s sau mai
mică, măsurată la 40 oC.
153
154
Partea 4: Perciole pentru mediu - Pericol pentru mediu acvatic
Definiţii
Toxicitate acvatică acută înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe de a fi
nocivă pentru un organism în urma unei expuneri pe termen scurt la acea substanţă.
Disponibilitatea unei substanţe înseamnă măsura în care această substanţă devine o
specie solubilă sau dezagregată.
Biodisponibilitatea (sau disponibilitatea biologică) înseamnă măsura în care o substanţă
este absorbită de un organism şi se răspândeşte într-o anumită zonă din acest organism.
Biodisponibilitatea depinde de proprietăţile fizico-chimice ale substanţei, de anatomia şi
fiziologia organismului, de farmacocinetică şi de calea de expunere.
Toxicitatea acvatică cronică înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe de
a provoca efecte adverse asupra organismelor acvatice pe parcursul unor expuneri
determinate în raport cu ciclul de viaţă al acestor organisme.
Periculos pentru mediul acvatic se împarte în:
— pericol acut pentru mediul acvatic;
— pericol cronic (pe termen lung) pentru mediul acvatic.
Elementele de bază de luat în considerare în ceea ce priveşte pericolele pentru
mediul acvatic sunt:
— toxicitatea acută pentru mediul acvatic;
— bioacumularea potenţială sau reală;
— degradarea (biotică sau abiotică) a compuşilor organici; şi
— toxicitatea cronică pentru mediul acvatic.
Clasificarea substanţelor şi amestecurilor ca periculoase pentru mediu necesită
identificarea pericolelor pe care acestea le prezintă pentru mediul acvatic. Mediul
acvativ este considerat din punctul de vedere al organismelor acvatice, pe de o parte,
şi al ecosistemului acvatic din care fac parte aceste organisme, pe de altă parte. Sistemul de
clasificare a substanţelor constă într-o categorie de toxicitate acută şi
trei categorii de toxicitate cronică. Categoriile de clasificare toxicitate acută şi toxicitate
cronică sunt aplicate independent.
Sistemul introduce, de asemenea, o clasificare de tip „filtru de siguranţă” (denumită
toxicitate cronică categoria 4) care se utilizează atunci când datele
155
156
disponibile nu permit clasificarea în conformitate cu criteriile oficiale, dar există totuşi
unele motive de îngrijorare (a se vedea exemplul din tabelul 4.1.0.).
Toxicitatea acvatică
Toxicitatea acvatică acută este în mod normal determinată utilizându-se un LC50 de 96
ore pentru peşti, un EC50 de 48 ore pentru specii de crustacee şi/sau un EC50 de
72 sau 96 ore pentru specii de alge.
Pentru determinarea toxicităţii acvatice cronice în scopul clasificării, trebuie acceptate
date obţinute în conformitate cu metodele de testare standardizate, menţionate în articolul 8
alineatul (3), precum şi rezultate obţinute din alte metode de testare validate şi acceptate
internaţional.
Bioacumularea
Bioacumularea substanţelor în organismele acvatice poate da naştere unor efecte toxice
pe perioade lungi de timp chiar şi atunci când concentraţiile propriu-zise din apă sunt scăzute.
Pentru substanţele organice, potenţialul de bioacumulare este în mod normal determinat
utilizându-se coeficientul de repartiţie octanol/ apă, exprimat de
obicei prin logaritmul Kow.
157
158
Partea 5:Clasa de pericol suplimentară pentru UE
Periculos pentru stratul de ozon
Definiţii şi consideraţii generale
Substanţă periculoasă pentru stratul de ozon înseamnă o substanţă care, pe baza
probelor disponibile privitoare la proprietăţile sale şi având în vedere evoluţia şi
comportamentul în mediu, anticipate sau observate, poate prezenta un pericol pentru
structura şi/sau funcţia stratului de ozon stratosferic.
Criterii de clasificare a substanţelor
O substanţă este clasificată ca fiind periculoasă pentru stratul de ozon dacă probele
disponibile privind proprietăţile sale, precum şi evoluţia şi comportamentul în mediu,
anticipate sau observate, indică faptul că aceasta poate prezenta un pericol pentru structura
şi/sau funcţia stratului de ozon stratosferic.
159
Anexa II
Reguli specifice privind ambalarea, etichetarea anumitor amestecuri
1. Informatii suplimentare privind pericolele
Proprietati fizice
Prezenta anexă este alcătuită din cinci părţi:
— Partea 1 conţine reguli speciale privind etichetarea anumitor substanţe şi
amestecuri clasificate.
— Partea 2 stabileşte reguli privind frazele de pericol suplimentare care trebuie
incluse pe eticheta anumitor amestecuri.
— Partea 3 stabileşte reguli speciale privind ambalarea.
— Partea 4 stabileşte o regulă specială privind etichetarea produselor pentru protecţia
plantelor.
— Partea 5 stabileşte o listă de substanţe şi amestecuri periculoase cărora li se aplică
articolul 29 alineatul (3).
1. PARTEA 1: INFORMAŢII SUPLIMENTARE PRIVIND PERICOLELE
1.1. Proprietăţi fizice
1.1.1. EUH001 – „Exploziv în stare uscată”
Pentru substanţele şi amestecurile explozive, menţionate în secţiunea 2.1 din anexa I,
introduse pe piaţă umezite cu apă sau alcool sau diluate cu alte substanţe pentru a le
neutraliza proprietăţile explozive.
1.1.2. EUH006 – „Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul”
Pentru substanţele şi amestecurile care sunt instabile la temperaturi ambiante, de
exemplu acetilena.
1.1.3. EUH014 – „Reacţionează violent în contact cu apa”
Pentru substanţele şi amestecurile care reacţionează violent în contact cu apa, de
exemplu, clorura de acetil, metalele alcaline, tetraclorura de titan.
1.1.4. EUH018 – „În timpul utilizării, poate forma un amestec vapori-aer,
inflamabil/exploziv”
Pentru substanţele şi amestecurile care nu sunt clasificate ele însele ca fiind
inflamabile, dar care pot forma amestecuri vapori-aer inflamabile/explozive.
160
161
1.1.5. EUH019 – „Poate forma peroxizi explozivi”
Pentru substanţele şi amestecurile care pot forma peroxizi explozivi în timpul
depozitării, ca de exemplu eterul, 1,4-dioxanul.
2. Proprietăţi privind sănătatea
1.2.1. EUH029 – „În contact cu apa degajă un gaz toxic”
Pentru substanţele şi amestecurile care, în contact cu apa sau aerul umed, eliberează
gaze clasificate ca având o toxicitate acută, de categoria 1, 2 sau 3 în cantităţi care pot fi
periculoase, ca de exemplu fosfura de aluminiu,pentasulfura de
fosfor.
1.2.2. EUH031 – „În contact cu acizi degajă un gaz toxic”
Pentru substanţele şi amestecurile care intră în reacţie cu acizii şi eliberează gaze
clasificate ca având o toxicitate acută de categoria 3 în cantităţi periculoase, ca de
exemplu hipocloritul de sodiu, polisulfura de bariu.
1.2.3. EUH032 – „În contact cu acizi degajă un gaz foarte toxic”
Pentru substanţele şi amestecurile care intră în reacţie cu acizii şi eliberează gaze
clasificate ca având o toxicitate acută de categoria 1 sau 2 în cantităţi periculoase, ca de
exemplu acidul cianhidric şi azida de sodiu.
1.2.4. EUH066 – „Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii”
Pentru substanţele şi amestecurile care pot cauza îngrijorare ca urmare a uscării, a
descuamării sau a crăpării pielii, dar care nu îndeplinesc criteriile privind iritarea
pielii prezentate pe baza:
— fie a observaţiilor practice;
— fie a probelor relevante privind efectele preconizate ale acestora asupra pielii. 1.2.5.
EUH070 – „Toxic în caz de contact cu ochii”
Pentru substanţele sau amestecurile care, în urma testului privind iritarea ochilor
au prezentat semne clare de toxicitate sistemică sau mortalitate în rândul animalelor testate,
care pot fi atribuite absorbţiei substanţei sau amestecului prin membranele
mucoase ale ochilor.
162
163
*Reguli speciale privind elementele suplimentare de etichetarea pentru
anumite amestecuri
2.1. Amestecuri care conţin plumb
Eticheta de pe ambalajul vopselelor şi lacurilor care conţin plumb în cantităţi de peste
0,15 % (exprimată ca procent de greutate a metalului) din greutatea totală a amestecului,
astfel cum s-a stabilit în conformitate cu standardul ISO 6503, trebuie să conţină următoarea
frază de pericol: EUH201 – „Conţine plumb. A nu se utiliza pe obiecte care pot fi mestecate
sau supte de copii”
În cazul ambalajelor cu un conţinut mai mic de 125 ml, se poate aplica următoarea
frază: EUH201A – „Atenţie! Conţine plumb”
2.2. Amestecuri care conţin cianoacrilaţi
Eticheta de pe ambalajul în contact direct cu adezivii pe bază de cianoacrilat trebuie să
conţină următoarea frază de pericol: EUH202 – „Cianoacrilat. Pericol. Se lipeşte de piele şi
ochi în cateva secunde. A nu se lăsa la îndemâna copiilor”
2.3. Ciment şi amestecuri care conţin ciment
Cu excepţia cazului în care cimentul sau amestecurile care conţin ciment sunt deja
clasificate şi etichetate ca sensibilizante cu fraza de pericol H317 „Poate provoca o reacţie
alergică a pielii”, eticheta de pe ambalajul cimentului şi al amestecurilor care conţin ciment,
care au, atunci când sunt hidratate, o cantitate de peste 0,0002 % crom solubil (VI) din
greutatea totală uscată a cimentului, trebuie să conţină fraza de pericol: EUH203 – „Conţine
crom (VI). Poate provoca o reacţie alergică.”
2.4. Amestecuri care conţin izocianaţi
În cazul în care acest lucru nu este deja precizat pe eticheta ambalajului,
amestecurile care conţin izocianaţi (sub formă de monomeri, oligomeri, prepolimeri, etc., sau
amestecuri ale acestora) trebuie să conţină următoarea frază de pericol: EUH204 – „Conţine
izocianaţi. Poate provoca o reacţie alergică.”
2.5. Amestecuri care conţin componenţi epoxidici cu o greutate moleculară
medie ≤ 700
În cazul în care acest lucru nu este deja precizat pe eticheta ambalajului,
amestecurile care conţin componenţi epoxidici cu o greutate moleculară medie ≤ 700
164
trebuie să conţină următoarea frază de pericol: EUH205 – „Conţine componenţi epoxidici.
Poate provoca o reacţie alergică.”
*Reguli speciale privind ambalarea
Dispoziţii referitoare la sistemele de închidere rezistente la deschiderea lor de
către copii
Ambalaje care trebuie să fie echipate cu sisteme de închidere rezistente la
deschiderea lor de către copii
Ambalajele de orice capacitate care conţin o substanţă sau un amestec livrat(ă)
publicului larg şi clasificat(e) pentru toxicitate acută, categoriile 1-3, pentru STOT – o
singură expunere categoria 1 , STOT – expunere repetată categoria 1 sau pentru corodarea
pielii categoria 1, trebuie să fie prevăzute cu sisteme de închidere rezistente la deschiderea lor
de către copii.
Ambalajele de orice capacitate care conţin o substanţă sau un amestec livrat(ă)
publicului larg, care prezintă un pericol prin aspirare şi care este clasificat(ă) în conformitate
cu secţiunile 3.10.2 şi 3.10.3 din anexa I şi etichetat( ă) în conformitate cu secţiunea 3.10.4.1
din anexa I, cu excepţia substanţelor şi amestecurilor introduse pe piaţă sub formă de aerosoli
sau într-un recipient prevăzut cu dispozitiv de pulverizare sigilat, trebuie să fie prevăzute cu
sisteme de închidere rezistente la deschiderea lor de către copii.
Ambalaje care se pot reînchide
Sistemele de închidere rezistente la deschiderea lor de către copii utilizate pentru
ambalajele care se pot reînchide trebuie să respecte standardul EN ISO 8317 cu modificările
ulterioare privind „Ambalajele rezistente la deschiderea lor de către copii
– Cerinţe şi metode de testare privind ambalajele care se pot reînchide” adoptat de Comitetul
European pentru Standardizare (CEN) şi de Organizaţia Internaţională
pentru Standardizare (ISO).
3.1.3. Ambalaje care nu se mai pot reînchide
Sistemele de închidere rezistente la deschiderea lor de către copii utilizate pentru
ambalajele care nu se mai pot reînchide trebuie să respecte standardul CEN EN 862 cu
modificările ulterioare privind „Ambalarea – Ambalaje rezistente la deschiderea lor de
165
166
către copii – Cerinţe şi proceduri de testare privind ambalajele care nu se mai pot reînchide
pentru produsele nefarmaceutice” adoptate de Comitetul European pentru
Standardizare (CEN).
3.2. Avertizări tactile
3.2.1. Ambalaje care trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de avertizare tactilă
Substanţele sau amestecurile livrate publicului larg şi care sunt clasificate pentru
toxicitate acută, corodarea pielii, mutagenicitatea celulelor embrionare categoria 2,
cancerigenitate categoria 2, toxicitate pentru reproducere categoria 2, sensibilizarea
căilor respiratorii, sau STOT categoriile 1 şi 2, pericol prin aspirare, sau gaze, lichide sau
solide inflamabile categoriile 1 şi 2, indiferent de capacitatea ambalajului, trebuie să fie
prevăzute cu un sistem de avertizare tactilă asupra pericolului.
*Regula speciala privind etichetarea produselor de protectia plantelor
Fără a aduce atingere informaţiilor necesare în conformitate cu articolul 16 din
Directiva 91/414/CEE şi anexa V la această directivă, etichetarea produselor de protecţie a
plantelor vizate de Directiva 91/414/CEE trebuie să conţină şi următoarea formulare:
EUH401 – „Pentru a evita riscurile pentru sănătatea umană şi mediu, a se respecta
instrucţiunile de utilizare”.
*Lista cu substante si amestecuri periculoase carora li se aplica art 29, alin 3
— Ciment gata de utilizare şi beton în stare umedă.
167
168
Anexa III - Lista frazelor de pericol/Influente suplimentare privind
pericolele
Partea 1: fraze de pericol
Frazele de pericol utilizate pentru pericolele fizice
2.1 – Explozivi, explozivi instabili
2.1 – Explozivi, diviziunea 1.1
2.1 – Explozivi, diviziunea 1.2
2.1 – Explozivi, diviziunea 1.3
2.2 – Gaze inflamabile, categoria de pericol 1
2.2 – Gaze inflamabile, categoria de pericol 2
2.3 – Aerosoli inflamabili, categoria de pericol 1
2.3 – Aerosoli inflamabili, categoria de pericol 2
2.4 – Gaze oxidante, categoria de pericol 1
2.6 – Lichide inflamabile, categoria de pericol 1
2.6 – Lichide inflamabile, categoria de pericol 2
2.7 – Solide inflamabile, categoriile de pericol 1, 2
2.8 – Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul A
2.8 – Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul B
2.9 – Lichide piroforice, categoria de pericol 1
2.10 – Solide piroforice, categoria de pericol 1
2.11 – Substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc, categoria de pericol 1
2.11 – Substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc, categoria de pericol 2
2.13 – Lichide oxidante, categoria de pericol 1
2.14 – Solide oxidante, categoriile de pericol 1
2.16 – Corosiv pentru metale, categoria de pericol 1
3.1 – Toxicitate acută (orală), categoriile de pericol 1, 2
3.2 – Corodarea/iritarea pielii, categoriile de pericol 1A, 1B, 1C
3.3 – Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor, categoria de pericol 1
3.4 – Sensibilizarea căilor respiratorii, categoria de pericol 1
3.5 – Mutagenitatea celulelor embrionare, categoriile de pericol 1A, 1B
169
170
3.6 – Cancerigenitate, categoriile de pericol 1A, 1B
3.7 – Toxicitate pentru reproducere, categoriile de pericol 1A, 1B
3.8 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere, categoria
de pericol 1
3.9 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – expunere repetată, categoria de
pericol 1
4.1 – Periculos pentru mediul acvatic – pericol acut, categoria 1 4.1 –
Periculos pentru mediul acvatic – pericol cronic, categoria 1 4.1 –
Periculos pentru mediul acvatic – pericol cronic, categoria 2
Partea 2: informaţii suplimentare privind pericolele
Proprietăţi fizice
Exploziv în stare uscată.
RO Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul. RO
Reacţionează violent în contact cu apa.
În timpul utilizării poate forma un amestec vapori-aer, inflamabil/exploziv.
RO Poate forma peroxizi explozivi.
RO Risc de explozie, dacă este încălzit în spaţiu închis. RO
În contact cu apa, degajă un gaz toxic.
RO În contact cu acizi, degajă un gaz toxic. În
contact cu acizi, degajă un gaz foarte toxic.
Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii.
Toxic în caz de contact cu ochii.
Corosiv pentru căile respiratorii.
171
Anexa IV
Lista frazelor de precauţie
1. Partea 1: Criterii de selectare a frazelor de precauţie
Fraze de precauţie generale
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Citiţi eticheta înainte de utilizare.
Fraze de precauţie – Prevenire
Nu pulverizaţi deasupra unei flăcări deschise sau unei alte surse de aprindere A se
păstra/depozita departe de îmbrăcăminte/ …/materiale combustibile Luaţi toate
măsurile de precauţie pentru a evita amestecul cu combustibili… A nu se lăsa în
contact cu aerul.
A se păstra umezit cu…
A se manipula sub un gaz inert.
A se proteja de umiditate.
Păstraţi recipientul închis etanş.
Păstraţi numai în recipientul
A se păstra la rece.
Utilizaţi echipamente electrice/ de ventilare/de iluminat/…/ antideflagrante. Nu
utilizaţi unelte care produc scântei.
Luaţi măsuri de precauţie împotriva descărcărilor electrostatice.
Protejaţi supapele reductoare de grăsimi şi ulei.
A nu supune la abraziuni/ şocuri/…/frecare.
Nu scoateţi îmbrăcămintea de lucru contaminată, în afara locului de muncă.
Evitaţi dispersarea în mediu.
Utilizaţi echipamentul de protecţie individuală, conform cerinţelor.
Purtaţi îmbrăcăminte rezistentă la foc/flacără/ignifugă
Purtaţi echipament de protecţie respiratorie.
Spălaţi-vă … bine după utilizare.
A nu mânca, bea sau fuma în timpul utilizării produsului.
172
173
A se utiliza numai în aer liber sau în spaţii bine ventilate.
Fraze de precauţie – Intervenţie
ÎN CAZ DE ÎNGHIŢIRE:
ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA:
ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA (sau părul):
ÎN CAZ DE INHALARE:
ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII:
ÎN CAZ DE CONTACT CU ÎMBRĂCĂMINTEA:
ÎN CAZ DE expunere:
ÎN CAZ DE expunere sau de posibilă expunere: ÎN
CAZ DE expunere sau dacă nu vă simţiţi bine: Sunaţi
imediat la un CENTRU DE INFORMARE
TOXICOLOGICĂ sau un medic.
Sunaţi la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ sau un medic.
Consultaţi medicul.
În caz de simptome respiratorii:
Spălaţi uşor cu multă apă şi săpun.
Clătiţi cu atenţie cu apă, timp de mai multe minute
Spălaţi cu multă apă şi săpun.
Clătiţi pielea cu apă/faceţi Duş
NU încercaţi să stingeţi incendiul atunci când focul a ajuns la explozivi
Stingeţi incendiul de la o distanţă rezonabilă, luând măsuri normale de precauţie.
Stingeţi incendiul de la distanţă din cauza pericolului de explozie
ÎN CAZ DE ÎNGHIŢIRE:clătiţi gura. NU provocaţi voma.
ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA: spălaţi uşor cu multă apă şi săpun. ÎN
CAZ DE CONTACT CU PIELEA: spălaţi cu multă apă şi săpun.
ÎN CAZ DE INHALARE: transportaţi victima la aer liber şi menţineţi-o în stare de
repaus, într-o poziţie confortabilă pentru respiraţie.
ÎN CAZ DE CONTACT CU ÎMBRĂCĂMINTEA: clătiţi imediat îmbrăcămintea
contaminată şi pielea cu multă apă, înainte de scoaterea îmbrăcămintei.
În caz de iritare a pielii: consultaţi medicul.
174
175
În caz de iritare a pielii sau de erupţie cutanată: consultaţi medicul.
Îndepărtaţi cu atenţie particulele depuse pe piele.
Introduceţi în apă rece/acoperiţi cu o compresă umedă.
Dacă iritarea ochilor persistă: consultaţi medicul.
Fraze de precauţie – Depozitare
A se depozita…
A se depozita într-un loc uscat.
A se depozita într-un spaţiu bine ventilat.
A se depozita într-un recipient Închis
A se depozita sub cheie
A se depozita la temperature care să nu depăşească … oC/ …oF.
Nu expuneţi la temperature care depăşesc 50 oC/122 oF.
A se depozita într-un loc uscat, într-un recipient închis.
A se depozita într-un spaţiu bine ventilat. Păstraţi recipientul închis etanş. A se
depozita într-un spaţiu bine ventilat. A se păstra la rece.
A se proteja de lumina solară. A se depozita într-un spaţiu bine aerisit
LISTA FRAZELOR DE PRECAUŢIE
La selectarea frazelor de precauţie, în conformitate cu articolul 22 şi cu articolul 28
alineatul (3), furnizorii pot combina frazele de precauţie din tabelul următor, având în vedere
să se asigure claritatea şi înţelegerea recomandărilor de precauţie.
1. Partea 1: Criterii de selectare a frazelor de precauţie
Fraze de precauţie generale
Dacă este necesară consultarea medicului, ţineţi la îndemână recipientul sau
eticheta produsului.
A nu se lăsa la îndemâna copiilor.
Citiţi eticheta înainte de utilizare.
176
177
ANEXA V PICTOGRAME DE PERICOL
PERICOLE FIZICE
Simbol: bombă care explodează - GHS01
Simbol: flacără - GHS02
Simbol: flacără deasupra unui cercGHS03
Simbol: butelie de gaz - GHS04
Simbol: corodare - GHS05
Nu este necesară o pictogramă pentru următoarele clase de pericol şi
categorii de pericol fizic:
Secţiunea 2.1: Explozivi din diviziunea 1.5
Secţiunea 2.1: Explozivi din diviziunea 1.6
Secţiunea 2.2: Gaze inflamabile, categoria de pericol 2
Secţiunea 2.8: Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul G
Secţiunea 2.15: Peroxizi organici, tipul G
178
Anexa VI
Clasificarea şi etichetarea armonizate ale anumitor substanţe periculoase
Introducere la lista de clasificare şi etichetare armonizate
Numere CE
Numărul CE, respectiv EINECS, ELINCS sau NLP, reprezintă numărul oficial al
substanţei în interiorul Uniunii Europene. Numărul EINECS poate fi obţinut din Inventarul
european al substanţelor chimice existente introduce pe piaţă (EINECS)
(1).
Numărul ELINCS poate fi obţinut din Lista europeană a substanţelor notificate (cu
modificările şi completările ulterioare) (EUR 22543 EN, Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al
Comunităţilor Europene, 2006, ISSN 1018-5593) Numărul NLP poate fi obţinut din Lista
„ex-polimerilor”(cu modificările şi completările ulterioare) (Document, Oficiul pentru
Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene, 1997, ISSN
92-827-8995-0).
Numărul CAS
Numărul de înregistrare în Chemical Abstracts Service (CAS) este, de asemenea, inclus
în scopul facilitării identificării intrărilor. Trebuie menţionat faptul că numărul EINECS
include atât forma anhidră, cât şi forma hidratată a unei substanţe şi că există adesea numere
CAS diferite pentru forma anhidră şi cea hidratată.
Identificarea chimică internaţională
Acolo unde este posibil, substanţele periculoase sunt desemnate utilizându-se
denumirile IUPAC. Substanţele incluse în listele EINECS, ELINCS sau în lista „ex-
polimerilor” sunt desemnate prin utilizarea denumirilor din aceste liste. În anumite cazuri
sunt incluse şi alte denumiri, cum ar fi denumiri uzuale sau ordinare. Acolo unde este posibil,
produsele de protecţie a plantelor şi biocidele sunt desemnate
utilizându-se denumirile ISO.
Informaţii privind clasificarea şi etichetarea fiecărei intrări
Coduri de clasificare
Clasificarea pentru fiecare intrare se bazează pe criteriile stabilite în anexa I, în
conformitate cu articolul 13 litera (a) şi este prezentată sub forma unui cod
179
reprezentând clasa de pericol şi categoria sau categoriile/diviziunile/ tipurile din această clasă
de pericol.
Codurile pentru clasa de pericol şi categoria de pericol utilizate pentru fiecare
dintre categoriile/diviziunile/ tipurile de pericol incluse într-o clasă.
Codurile de etichetare
În coloana pentru etichetare, sunt prezentate următoarele elemente:
(i) codurile pictogramelor de avertizare aşa cum sunt specificate în anexa V, în
conformitate cu regulile de precedenţă de la articolul 26;
(ii) cuvântul de avertizare cu codul „Prc” pentru „Pericol” sau „Atn” pentru „Atenţie”,
în conformitate cu regulile de precedenţă din articolul 20 alineatul (3);
(iii) codurile frazelor de pericol aşa cum sunt specificate în anexa III, în
conformitate cu clasificarea;
(iv) codurile pentru frazele suplimentare atribuite în conformitate cu articolul 25
alineatul (1) şi cu regulile prevăzute în anexa II partea 1.
Clasificarea pe fiecare categorie de pericol (astfel cum sunt definite la articolul 2
alineatul (2) din Directiva 67/ 548/CEE) se specifică în mod normal sub forma unei abrevieri
reprezentând categoria de pericol împreună cu fraza(ele) de risc corespunzătoare.
Abrevierile pentru fiecare dintre aceste categorii sunt prezentate mai jos:
— exploziv: E
— oxidant: O
— extrem de inflamabil: F+
— foarte inflamabil: F
— inflamabil: R10
— foarte toxic: T+
— toxic: T
— nociv: Xn
— corosiv: C
— iritant: Xi
— sensibilizant: R42 şi/sau R43
— cancerigen: Canc. Cat. (1, 2 sau 3)
180
181
— mutagen: Muta. Cat. (1, 2 sau 3)
— toxic pentru reproducere: Tox. repr. Cat. (1, 2 sau 3)
— periculos pentru mediu: N sau R52 şi/sau R53;
Coduri de etichetare
(i) litera atribuită substanţei în conformitate cu anexa II la Directiva 67/548/CEE
[a se vedea articolul 23 alineatul (2) litera (c) din Directiva 67/548/CEE].
(ii) frazele de risc, prezentate ca o serie de cifre precedate de litera R, indicând natura
unor riscuri speciale, în conformitate cu anexa III la Directiva 67/548/CEE [a se vedea
articolul 23 alineatul (2) litera (d) din Directiva 67/548/CEE].
(iii) frazele de securitate, prezentate ca o serie de cifre precedate de litera S,
indicând măsurile de securitate recomandate, în conformitate cu anexa IV la Directiva
67/548/CEE [a se vedea articolul 23 alineatul (2) litera (e) din Directiva 67/548/CEE].
182
ANEXA VII. Tabele de coresondenta intre clasificarea in temeiul directive67/548/CEE si clasificarea in temeiul prezentului regulament
Clasificarea în temeiul Directivei
67/548/CEE
Starea fizica a substantei,daca este relevanta
Clasificarea in temeiul
prezentului regulament
Clasa si categoria de pericol
Fraza de pericol
R10 LichidNu exista corespondenta directa.
Corespondenta corecta pentru R10,lichid este:-Lich,infl.1,H224 daca punctul de aprindere <23 grade Celsius si punctul initial de fierbere <35 grade Celsius-Lich.infl.2,H225 daca punctul de aprindere <23 grade Celsius si punctul initial de fierbere >35 grade Celsius-Lich.infl.3,H226 daca punctul de aprindere >23 grade Celsius
F;R11 LichidNu exista corespondenta directa.
Corespondenta corecta pentru F;R11,lichid este:-Lich.infl1,H 224 daca punctul initial de fierbere <35 grade Celsius-Lich.infl.2,H225 daca punctul initial de fierbere > 35 grade Celsius
F+;R12 GazNu exista corespondenta directa.Corespondenta corecta pentru F+,R12,gazos este :-Gaz infl.1,H220-Gaz infl.2,H 221
F;R17 Lichid Lich.pirof.1 H250
F;R17 Solid Sol.pirof.1 H250
Xn;R20 Gaz Tox.acut.4 H332
Xn;R20 Vapori Tox.acut.4 H332
T;R23 Gaz Tox.acut.3 H331
T;R23 Praf,ceata Tox.acut.3 H331
R33 STOT RE 2 H373
C;R34 Cor.piele 1B H314
Xi;R36 Irit.oc. 2 H319
T;R39/23 STOT SE 1 H370
183
Xi; R41 Lez. oc. 1 H318
184
R42 Sens. resp. 1 H334
Xn; R48/20 STOT RE 2 H373
T; R48/25 STOT RE 1 H372
Canc. Cat. 1; R45 Canc. 1A H350
Muta. Cat. 2; R46 Muta. 1B H340
Repr. Cat. 1; R61 Tox. repr. 1A H360DRepr. Cat. 1; R60 Tox. repr. 1A H360FDRepr. Cat. 2; R61
N; R50 Acvatic acut 1 H400
N; R51-53 Acvatic cronic 2 H411
R52-53 Acvatic cronic 3 H412
R53 Acvatic cronic 4 H413
N; R59 Ozon EUH059
DICTIONAR
185
O mutaţie este o modificare permanentă a numărului sau a structurii
materialului genetic într-un organism, având ca rezultat o modificare a caracteristicilor
fenotipice ale organismului.
Un mutagen este un agent care amplifică apariţia mutaţiilor.
Orice utilizator din aval include scenariile de expunere relevante şi utilizează orice alte
informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când îşi
întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările
identificate.
Orice distribuitor transmite scenariile de expunere relevante şi utilizează orice alte
informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când îşi
întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările pentru care a
transmis.
Prin “substanţe” se înţeleg elemente şi compuşii acestora în stare naturală sau obţinuţi
prin orice proces de producţie, care conţin orice impuritate rezultată din procedeul utilizat şi
orice aditiv necesar pentru păstrarea/menţinerea stabilităţii produselor, cu excepţia oricărui
solvent care poate fi separat fără a influenţa stabilitatea substanţei sau schimbarea
compoziţiei acesteia;
Prin “preparate” se înţeleg amestecurile sau soluţiile compuse din două sau mai multe
substanţe.
„Clasă de pericol” înseamnă pericolul de natură fizică, pentru sănătate sau
pentru mediu.
„Categorie de pericol” înseamnă diviziunea criteriilor din cadrul fiecărei clase
de pericol, specificându-se gravitatea pericolului.
„Pictogramă de pericol” înseamnă o compoziţie grafică care include un simbol însoţit
de alte elemente grafice, cum ar fi conturul, tiparul de fundal sau culoarea, folosită cu intenţia
de a transmite anumite informaţii cu privire la pericolul în cauză.
„Cuvânt de avertizare” înseamnă un cuvânt care indică nivelul relativ de gravitate a
pericolelor pentru a alerta cititorul cu privire la un potenţial pericol; se disting următoarele
două niveluri:
186
187
(a) „pericol” înseamnă un cuvânt de avertizare care indică categoriile de pericole cele
mai severe;
(b) „atenţie” înseamnă un cuvânt de avertizare care indică categoriile de pericole mai
puţin severe.
„Frază de pericol” înseamnă o frază alocată unei clase şi categorii de pericol care
descrie natura pericolelor prezentate de o substanţă sau de un amestec periculos
inclusiv, când este cazul, gradul de periculozitate.
„Frază de precauţie” înseamnă o frază care descrie măsura (măsurile) recomandată
(recomandate) pentru a minimiza sau pentru a preveni apariţia efectelor adverse rezultate din
expunerea la o substanţă sau la un amestec periculos, ca rezultat al utilizării sau eliminării.
„Substanţă” înseamnă un element chimic şi compuşii săi, în stare naturală sau obţinuţi
prin orice proces de producţie, inclusiv orice aditiv necesar pentru păstrarea stabilităţii şi
orice impuritate care derivă din procesul utilizat, cu excepţia oricărui solvent care poate fi
separat fără a influenţa stabilitatea substanţei sau fără a-i schimba compoziţia.
„Amestec” înseamnă un amestec sau o soluţie compusă din două sau mai multe
substanţe.
„Articol” înseamnă un obiect căruia i se dă, în cursul fabricaţiei, o formă, o suprafaţă
sau un aspect special, care îi determină funcţia într-un grad mai mare decât o face compoziţia
sa chimică.
„Fabricant al unui articol” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică
sau asamblează un articol în Comunitate.
„Polimer” înseamnă o substanţă constituită din molecule caracterizate printr-o
succesiune de unul sau mai multe tipuri de unităţi monomere. Asemenea molecule trebuie să
aibă greutăţile moleculare distribuite într-un astfel de domeniu încât diferenţele de greutate
moleculară să fie atribuite, în primul rând, diferenţelor de număr al unităţilor monomere.
În sensul prezentei definiţii, „unitate monomeră” înseamnă forma reacţionată a unei
substanţe monomere într-un polimer.
188
189
„Monomer” înseamnă o substanţă care este capabilă să formeze legături covalente cu o
secvenţă de molecule suplimentare, similare sau diferite, în condiţiile reacţiei specifice de
obţinere a polimerului, utilizată pentru procesul în cauză.
„Solicitant al înregistrării” înseamnă producătorul sau importatorul unei substanţe sau
fabricantul sau importatorul unui articol care prezintă o cerere de înregistrare a unei substanţe
în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/ 2006.
„Producere” înseamnă producţia sau extracţia substanţelor în stare natural.
„Producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul
Comunităţii şi care produce o substanţă pe teritoriul Comunităţii.
„Import” înseamnă introducerea fizică pe teritoriul vamal al Comunităţii.
„Importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul
Comunităţii care este responsabilă pentru import.
„Introducere pe piaţă” înseamnă furnizarea către un terţ sau punerea la dispoziţia
acestuia, fie contra cost, fie cu titlu gratuit. Importul este considerat ca fiind introducere pe
piaţă.
„Utilizator din aval” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul
Comunităţii, alta decât producătorul sau importatorul, care utilizează o substanţă, fie ca atare,
fie într-un amestec, în cadrul activităţilor sale industriale sau
profesionale.
„Distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul
Comunităţii, inclusiv un comerciant cu amănuntul (detailist), a cărui activitate vizează
exclusive depozitarea şi introducerea pe piaţă a unei substanţe, fie ca atare, fie într-un
amestec, în beneficiul unor terţi.
„Intermediar” înseamnă o substanţă care este produsă în vederea unei transformări
chimice consumată sau utilizată în cadrul acesteia în scopul transformării într-o altă substanţă
(denumită în continuare „sinteză”).
„Intermediar neizolat” înseamnă o substanţă care, în decursul sintezei, nu este scoasă
în mod intenţionat din echipamentul în care are loc sinteza (cu excepţia prelevării de probe).
„Agenţia” înseamnă Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, instituită prin
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.
190
191
„Autoritate competentă” înseamnă autoritatea sau autorităţile sau organismele create
de statele membre în vederea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din prezentul
regulament;
„Utilizare” înseamnă orice prelucrare, formulare, consum, depozitare, păstrare, tratare,
încărcare în recipienţi, transfer dintr-un recipient în altul, amestecare, fabricare a unui articol
sau orice altă utilizare.
„Furnizor” înseamnă orice producător, importator, utilizator din aval sau distribuitor
care introduce pe piaţă o substanţă, ca atare sau în amestec, sau un
amestec.
„Aliaj” înseamnă un material metalic, omogen la scară macroscopică, constituit din
două sau mai multe elemente combinate astfel încât nu pot fi separate cu uşurinţă
prin
mijloace mecanice; aliajele sunt considerate a fi amestecuri în sensul prezentului
regulament.
„UN RTDG” înseamnă Recomandările ONU privind transportul mărfurilor
periculoase.
„Notificator” înseamnă producătorul sau importatorul, sau grupul de producători sau
de importatori care notifică agenţia.
„Cercetarea şi dezvoltarea ştiinţifică” înseamnă orice experimentare ştiinţifică,
analiză sau cercetare chimică, desfăşurată în condiţii controlate.
„Valoare limită” înseamnă un prag pentru orice impuritate, aditiv sau component
individual clasificate, dintr-o substanţă sau dintr-un amestec, prag peste care acestea vor fi
luate în considerare pentru a stabili dacă substanţa sau amestecul
trebuie să se clasifice.
„Limită de concentraţie” înseamnă un prag pentru orice impuritate, aditiv sau
component individual, clasificate, dintr-o substanţă sau dintr-un amestec care ar putea
determina modul de clasificare al unei substanţe sau al unui amestec. „Diferenţiere”
înseamnă o distingere făcută în cadrul claselor de pericol în
funcţie de calea de expunere sau de natura efectelor.
„Factor M” înseamnă un factor de multiplicare.
192
193
„Pachet” înseamnă rezultatul complet al operaţiunii de ambalare, constând din
ambalaj şi conţinutul acestuia.
„Ambalaj” înseamnă unul sau mai multe receptoare şi orice alte componente sau
materiale necesare pentru ca receptoarele să îşi poată îndeplini funcţia de conţinere sau alte
funcţii de securitate.
„Ambalaj intermediar” înseamnă un ambalaj amplasat între ambalajul interior sau
articol şi ambalajul exterior.
Gaz înseamnă o substanţă care:
(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor mai mare de 300 kPa (presiune absolută);
(ii) este complet gazoasă la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa.
Lichid înseamnă o substanţă sau un amestec care:
(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor de cel mult 300 kPa (3 bar);
(ii) nu este complet gazos la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa;
(iii) are un punct de topire sau punctul iniţial de topire la 20 oC sau mai puţin şi
la o presiune standard de 101,3 kPa.
Solid înseamnă o substanţă sau un amestec care nu respectă definiţia lichidului
sau gazului.
Substanţă sau un amestec exploziv(ă) reprezintă o substanţă lichidă sau solidă ori un
amestec de substanţe care, prin reacţie chimică, este ca atare capabil(ă) să producă gaz la o
asemenea temperatură, presiune şi rapiditate care să provoace distrugeri vecinătăţilor.
Substanţele pirotehnice sunt incluse chiar şi atunci când nu generează gaze.
Substanţă sau un amestec pirotehnic(ă) reprezintă o substanţă sau un amestec de
substanţe destinată(e) să provoace un efect prin căldură, lumină, zgomot, gaz sau fum ori o
combinaţie a acestora, ca rezultat al reacţiilor chimice nedetonante autosusţinute exoterm.
Exploziv instabil reprezintă o substanţă explozivă sau un amestec exploziv care este
instabil din punct de vedere termic şi/sau prea sensibil pentru manevrare, transport şi utilizare
în condiţii normale.
Articol exploziv reprezintă un articol care conţine una sau mai multe substanţe
sau amestecuri explozive.
194
195
Articol pirotehnic reprezintă un articol care conţine una sau mai multe substanţe sau
amestecuri pirotehnice.
Exploziv intenţional reprezintă o substanţă, amestec sau articol fabricat pentru a
produce un efect practice exploziv sau pirotehnic.
Gaz inflamabil înseamnă un gaz sau un amestec de gaze cu un domeniu de
inflamabilitate cu aerul la 20 oC şi o presiune standard de 101,3 kPa.
Lichid inflamabil înseamnă un lichid care are punctul de aprindere nu mai mare
decât 60 oC.
Lichid piroforic înseamnă o substanţă sau un amestec lichid(ă) care, chiar în cantităţi
mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în contact
cu aerul.
Solid piroforic înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid(ă) care, chiar în
cantităţi mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în
contact cu aerul.
Lichid oxidant înseamnă o substanţă lichidă sau un amestec lichid care, deşi ca atare
nu este necesar să fie combustibil, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau
să contribuie la combustia unui alt material.
Solid oxidant înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid care, deşi nu este
combustibil ca atare, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau să contribuie
la combustia unui alt material.
Peroxid organic înseamnă o substanţă organică lichidă sau solidă care conţine
structura bivalentă „-O-O-” şi poate fi considerată ca derivat al peroxidului de hidrogen, în
care unul sau ambii atomi de hidrogen au fost înlocuiţi cu radicali
organici. Termenul peroxid organic include amestecuri (preparate) cu peroxizi organic
care conţin cel puţin un peroxid organic. Peroxizii organici sunt substanţe sau amestecuri
instabile termic care pot suferi o descompunere exotermă autoaccelerată.
Toxicitate acută înseamnă acele efecte adverse care apar în urma administrării orale
sau cutanate a unei singure doze de substanţă sau amestec sau a unor doze
multiple administrate în interval de 24 de ore sau în urma unei expuneri inhalatorii de
4 ore.
196
197
Corodarea pielii înseamnă producerea de leziuni ireversibile ale pielii; anume, necroza
vizibilă trecând de epidermă şi ajungând până la dermă, în urma aplicării substanţei testate
timp de până la 4 ore. Reacţiile corosive sunt tipic exemplificate de ulcere, sângerare, cruste
de sânge şi, spre sfârşitul perioadei de observaţie de 14 zile, prin decolorare datorată
depigmentării pielii, zone complete de alopecie, precum şi
cicatrice.
O mutaţie înseamnă o modificare permanentă în cantitatea sau structura materialului
genetic dintr-o celulă.
Cancerigen înseamnă o substanţă sau un amestec de substanţe care provoacă cancer
sau creşte incidenţa acestuia. Substanţele care au provocat tumori benigne şi
maligne în cadrul unor studii pe animale de laborator corect efectuate sunt considerate
de asemenea a fi cancerigeni umani prezumtivi sau susceptibili, cu excepţia cazului în care
există date solide care demonstrează că mecanismul formării tumorii nu este
pertinent pentru oameni.
Toxicitatea asupra unui organ ţintă (expunere repetată) înseamnă toxicitatea asupra
unui organ ţintă specific rezultată dintr-o expunere repetată la o substanţă sau
la un amestec.
Toxicitatea asupra unui organ ţintă specific (o singură expunere) este definită ca
toxicitatea de organ ţintă specifică, neletală, care rezultă dintr-o singură expunere la o
substanţă sau la un amestec.
„Aspirare” înseamnă pătrunderea unei substanţe lichide sau solide sau a unui amestec
lichid sau solid, direct prin cavitatea orală sau nazală sau indirect prin vomă, în trahee şi în
sistemul respirator inferior.
Toxicitate acvatică acută înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe de a fi
nocivă pentru un organism în urma unei expuneri pe termen scurt la acea substanţă.
Disponibilitatea unei substanţe înseamnă măsura în care această substanţă devine o
specie solubilă sau dezagregată.
Biodisponibilitatea (sau disponibilitatea biologică) înseamnă măsura în care o
substanţă este absorbită de un organism şi se răspândeşte într-o anumită zonă din acest
organism. Biodisponibilitatea depinde de proprietăţile fizico-chimice ale substanţei, de
anatomia şi fiziologia organismului, de farmacocinetică şi de calea de expunere.
198
199
Toxicitatea acvatică cronică înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe
de a provoca efecte adverse asupra organismelor acvatice pe parcursul unor expuneri
determinate în raport cu ciclul de viaţă al acestor organisme.
Substanţă periculoasă pentru stratul de ozon înseamnă o substanţă care, pe baza
probelor disponibile privitoare la proprietăţile sale şi având în vedere evoluţia şi
comportamentul în mediu, anticipate sau observate, poate prezenta un pericol pentru
structura şi/sau funcţia stratului de ozon stratosferic.
200
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*)
privind protecţia mediului (actualizată până la data de 9 iulie 2006*)
Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în
procesul de integrare europeană, este imperios necesară adoptarea, în regim de urgenţă, a
prezentului act normativ, în baza căruia să poată fi adoptată legislaţia subsecventă în
domeniul protecţiei mediului.
Ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care
guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de
reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile,
elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.
Principii şi dispoziţii generale
ART. 1
(1) Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie un ansamblu de reglementări
juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi
elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.
(2) Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei:
aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile
atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale
în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi
spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarea semnificaţie:
1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări /
emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori
sub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice
necontrolate/ bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi
antropice;
201
202
2. acte de reglementare - avizele de mediu, avizul Natura 2000, acordul de mediu,
acordul de import/export plante şi/sau animale sălbatice non-CITES, permisul CITES,
autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, acordul de import pentru organisme
modificate genetic, autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, autorizaţia privind activităţile
cu organisme modificate genetic;
3. acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de
realizare a proiectului, din punctul de vedere al impactului asupra mediului; acordul
de mediu reprezintă decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă dreptul
titularului de proiect să realizeze proiectul din punctul de vedere al protecţiei
mediului;
4. acordul de import pentru organisme modificate genetic - actul tehnico-juridic emis
de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului să realizeze
activitatea de import de organisme/microorganisme modificate genetic şi stabileşte condiţiile
în care aceasta se poate desfăşura, conform legislaţiei în vigoare;
5. arie/sit - zona definită geografic exact delimitată; 6. arie naturală protejată - zona
terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de
ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi
formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă
natură, cu valoare ecologică,ştiinţifică sau culturală deosebită;
ART. 3
Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonanţe de urgenţă
sunt:
a) principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
b) principiul precauţiei în luarea deciziei;
c) principiul acţiunii preventive;
d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
e) principiul "poluatorul plăteşte";
f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural;
203
204
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; h) informarea şi participarea publicului la
luarea deciziilor, precum şi accesul la
justiţie în probleme de mediu;
i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.
ART. 4
Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:
a) prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului;
b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de
mediu;
c) corelarea planificării de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu;
d) efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor
care pot avea efect semnificativ asupra mediului;
e) evaluarea impactului asupra mediului în fază iniţială a proiectelor cu impact
semnificativ asupra mediului;
f) introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative
sau coercitive;
g) rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de
amploarea acestora;
ART. 5
Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un "mediu sănătos şi echilibrat
ecologic" garantând în acest scop:
a) accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate
prevăzute de legislaţia în vigoare;
b) dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;
c) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii
şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi
programelor;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia
mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu,
indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;
205
206
e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
ART. 6
Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei
publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi
juridice.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri
pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din
domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile
publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării acestora.
ART. 7
Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul protecţiei mediului revin
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului, agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Administraţiei
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.
În perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" autoritatea publică teritorială pentru
protecţia mediului este reprezentată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".
CAP. II
Procedura de reglementare
ART. 8
Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu excepţia Gărzii Naţionale de
Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare şi emit, după
caz, acte de reglementare, în condiţiile legii.
ART. 9
Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii
pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte
semnificative asupra mediului.
ART. 10
Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu sunt
obligatorii în cazul în care titularii de activităţi cu posibil impact semnificativ
207
208
asupra mediului urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de: vânzare a pachetului
majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situaţii care
implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare,
lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform, legii.
ART. 11
Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau
private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente,
inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra
mediului.
ART. 12
Desfăşurarea activităţilor existente precum şi începerea activităţilor noi cu posibil
impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei
integrate de mediu.
ART. 13
Măsurile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi lista activităţilor supuse
procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege.
Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi normele metodologice de
aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului.
ART. 14
Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu se emite după obţinerea celorlalte avize,
acorduri, autorizaţii, după caz, ale autorităţilor competente, potrivit legii.
Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru activităţile care fac obiectul
procedurii de autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului.
ART. 15
Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu excepţia Gărzii Naţionale de
Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, emit, revizuiesc şi actualizează, după
caz, actele de reglementare.
209
210
ART. 16
Avizul de mediu pentru planuri şi programe are aceeaşi perioada de valabilitate ca şi
planul sau programul pentru care a fost emis, cu excepţia cazului în care intervin modificări
ale respectivului plan sau program, conform legislaţiei specifice.
ART. 17
Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu, acordul de mediu şi autorizaţia
de mediu se revizuiesc daca apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la
data emiterii. În acest caz se poate cere şi refacerea evaluării impactului asupra mediului
şi/sau a bilanţului de mediu.
ART. 18
Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de
reglementare se soluţionează de instanţele de contencios administrativ competente.
ART. 19
Acordul de mediu şi autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru activităţile
miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare, pentru
capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone/an şi/sau dacă suprafaţa pe care se
desfăşoară activitatea este mai mare de 1.000 ha, se promovează prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
ART. 20
Autoritatea competentă pentru protecţia mediului, împreună cu celelalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului
la deciziile privind activităţi specifice şi accesul la justiţie, în conformitate cu prevederile
Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul
la justiţie în probleme de mediu, semnată la
Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.
211
212
FISA TEHNICA DE SECURITATE
HELIU COMPRIMAT
Air Liquide Romania SRL – B-dul Mircea Eliade nr.18, sector 1, Bucuresti, Tel. 004-021-311 96 80 /81 /82 /83, Fax 004-0210311 96 85,
Cod fiscal R 12294406, Nr. Reg. Com: J40/8997/99
1. IDENTIFICAREA PRODUSULUI SI A SOCIETATII
Denumire produs: Heliu comprimat
Formula chimica: He
Producator: Air Liquide Austria Gmbh
Adresa: Sendnergasse 30, A-2330 Schwechat
Telefon : +43(0)1/70109-0
Furnizor: Air Liquide Romania SRL
Adresa: B-dul Mircea Eliade 18, sector 1, Bucuresti
Tel/ Fax : 0213119680/0213119685
Telefon de urgenta : 0747 501 036
2. INFORMATII ASUPRA COMPONENTILOR
Substanta/preparat: He comprimat
Compozitia/detalii referitoare la ingrediente: Heliul este un gaz nobil, netoxic, neinflamabil si chimic foarte inert.
Cod CAS: 7440-59-7
Cod CE/Cod EINECS: 231-168-5
3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR
Gazul dizloca in spatii inchise aerul – pericol de asfixiere!
Heliul este mai usor decat aerul, raportul de densitate 0,14:1
Indicatii speciale de avertizare asupra riscurilor:
Concentratiile mari pot provoca asfixierea. Simptomele sunt: pierderea mobilitatii motrice si a cunostiintei.
Victimele nu constientizeaza asfixierea.
213
4. MASURI DE PRIM AJUTOR
In cazul inhalarii:
Se va asigura accesul victimei la aer curat prin evacuarea din zona periculoasa si folosind un aparat de respiratie artificiala autonom. Se va asigura repaosul si caldura, consult medical, iar in cazul producerii unui stop respirator trebuie efectuata respiratie artificiala.
Ingerare:
In caz de expunere, nu exista pericolul de ingerare.
5. MASURI DE COMBATERE A INCENDIILOR
- Riscuri speciale:
Recipientii sunt sub presiune. Actiunea focului asupra recipientului poate provoca spargerea/ explozia mecanica a acestuia.
- Substante de stingere adecvate:
Pot fi utilizate orice substante de stingere cunoscute.
- Proceduri speciale:
Daca nu este periculos se vor opri scurgerile de gaz si se va indeparta recipientul. Indepartarea din zona recipientului si racirea acestuia cu apa dintr-o pozitie protejata.
- Produse de ardere periculoase:
Nu exista.
- Echipamentul special de protectie pentru pompieri:
In spatii inchise se va utiliza un aparat de respiratie autonom
6. MASURI IN CAZUL ELIBERARILOR ACCIDENTALE DE SUBSTANTA
- Masuri de protectie personala:
Se va evacua zona. La intrarea in incaperi, in care nu s-a putut constata o atmosfera nepericuloasa, se va utiliza aparat de respiratie autonom. Se va asigura o aerisire adecvata.
- Masuri de protectie a mediului:
Se va incerca oprirea scaparilor de gaz. Se va impiedica patrunderea gazului in canalizare, beciuri, locuri de munca subterane sau alte spatii in care acumularea de gaze poate deveni periculoasa.
- Metode de curatire:
214
Incaperile afectate vor fi aerisite.
7. MANIPULARE SI DEPOZITARE
Manipulare:
Se va evita patrunderea apei in recipient. Se va evita recircularea gazului in recipient.
Se vor utilize numai echipamente, care corespund naturii produsului, la presiunea si temperatura prescrisa.
In caz de neclaritati se va contacta furnizorul de gaz. Atentie la etanseitatea echipamentului. Recipientii se vor depozita si manipula numai cu capace de protectie sau capace fixe.
Depozitare:
Recipientii se vor proteja de incalzire peste 650C, deteriorare mecanica sau rasturnare. Depozitarea se va face in spatii bine aerisite si separate de substante inflamabile.
8. CONTROLUL EXPUNERII / PROTECTIE INDIVIDUALA
Masuri de protectie personala:
-Se va asigura o buna aerisire.
-Echipament de protectie individuala:
-Protectia mainilor: Manusi din piele
-Protectia ochilor: ochelari de protectie cu protectie laterala
-Protectia corpului: La manipularea recipientilor cu gaze se va purta incaltaminte de protectie.
9. CARACTERISTICI FIZICE SI CHIMICE
Aspect fizic: gaz incolor
Miros : inodor
Masa molara: 4,00 g/mol
Punct de topire (Punctul triplu) (oC): - 272 0C
Punct de fierbere (Temperatura de sublimare) (oC): - 269 0C
Temperatura de autoaprindere: neaplicabil
Temperature critica (oC): - 268 0C
Densitate relativa in stare lichida (apa=1): 0,17 kg/m3
Densitate relativa in stare gazoasa (aer=1): 0,14
215
Presiunea vaporilor la 20 0C: neaplicabil
Solubilitate in apa (20 0C, 1 bar): 0,00831 l/kg
Limite de explozie (% vol in aer): necombustibil
Alte date: Gazul / vaporii sunt mai usori decat aerul. Se pot acumula in spatii inchise, mai ales pe podea sau in zone cu nivel mai mic de inaltime.
10. STABILITATE SI REACTIVITATE
Stabilitate si reactivitate:
Produs stabil in conditii normale.
11. DATE TOXICOLOGICE
Informatii generale:
Nu se cunosc efecte toxice ale produsului.
12. DATE ECOLOGICE
Informatii generale:
Nu se cunosc efecte nocive ale produsului asupra mediului
13. CONSIDERATII REFERITOARE LA EVACUARE (captare, neutralizare, deversare, etc)
Informatii generale:
Evacuarea nu se va face in canalizare, beciuri, locuri de munca subterane sau alte spatii in care acumularea de gaze poate deveni periculoasa. Evacuarea se va face in atmosfera, in loc bine aerisit.
Inlaturarea deseurilor:
Cod de deseuri ONORM S 2100: 59802 – Gaze in recipienti de otel sub presiune. Ambalajele se vor returna furnizorului.
14. INFORMATII REFERITOARE LA TRANSPORT
Transport terestru (ADR/RID)
Clasa: 2
Cod de clasificare: 1A
Cod UN: 1046
Denumirea marfii: Heliu comprimat
Eticheta de pericol: 2.2
Alte informatii de transport:216
Conform normelor legale (ADR) recipientii pot fi transportati in autovehicule acoperite, doar
daca acestea beneficiaza de o aerisire corespunzatoare. Din motive de securitate, cabina
conducatorului auto trebuie sa fie separata de platforma pentru marfa. Transportul
recipientilor de gaz trebuie facut in conformitate cu normele legale (GGBG, ADR, RID, etc).
In timpul transportului, recipientii trebuie asigurati impotriva rasturnarii si deplasarii.
Ventilele de evacuare trebuie sa fie inchise si etanse. Dispozitivele de protectie a ventilelor
(capac al recipientului sau capac fix) trebuie sa fie fixat correct. In cazul existentei unei
contrapiulite pentru siguranta ventilului, aceasta trebuie sa fie fixata.
15. INFORMATII REFERITOARE LA REGLEMENTARILE SPECIALE
Simbolizare:
Nu exista date disponibile
Fraze R: ---
Fraze S: ---
Indicatii pentru pericole deosebite: ---
Codificarea pentru transport a recipientilor conform ADR
Simbolizare
Eticheta pericol nr.2.2
Indicatii pentru pericole deosebite:
Nu exista date disponibile
Prescriptii nationale:
Se vor respecta prevederile legale in domeniu
16. ALTE INFORMATII
Toti cei care manipuleaza, transporta sau utilizeaza produsul, trebuie sa fie informati si
instruiti in acest sens,referitor la particularitatile produsului, a recipientilor si a
echipamentelor tehnice.
Se va atrage atentia in mod deosebit asupra riscului de asfixiere prin utilizarea
necorespunzatoare.
Purtatorii aparatelor de respirat trebuie instruiti corespunzator.
AIR LIQUIDE nu raspunde pentru daunele si consecintele acestora in cazul utilizarii
necorespunzatoare a produsului.
Informatiile nu constituie garantii contractuale ale proprietatilor produsului. Ele se bazeaza pe
starea actuala a cunostiintelor noastre.
217
BIBLIOGRAFIE
***OUG nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului;
***OUG nr. 17/2005 privind stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul administratiei
publice centrale ;
***HG nr. 440/12 mai 2005 privind reorganizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu;
***Hotărârea de Guvern nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Mediului şi
Gospodăririi Apelor cu modificarile si completarile ulterioare (HG 308/2005)
***Ordonanta 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor aprobata cu modificarile prin
Legea 180/2002;
***HG nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;
***Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului si de emitere a acordului de mediu;
***Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
***Ordinul MAPAM nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei
integrate de mediu;
***Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului in context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul
proiectelor cu impact transfrontiera;
***Legea 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei pentru evaluarea impactului asupra mediului
în context transfrontieră, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991 ;
***Hotarare nr. 1705/2004 modificarea art. 5 alin. (2) din H.G. 918/2002 privind stabilirea
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei
proiectelor publice sau private supuse acestei procedure;
***OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata cu modificari si completari din 218
Legea nr.655/2001;
219
220
***HG nr.893/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.568/2001 privind stabilirea
cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din
depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina
;
***HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptatã a evacuãrilor, emisiilor
si pierderilor de substante prioritar periculoase;
***OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;
***H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer al
anumitor poluanti provenind din instalatii mari de ardere cu modificarile si completarile
ulterioare (HG nr. 322/2005);
***H.G. nr.699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi
organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalati cu
modificarile si completarile ulterioare (HG nr. 1902/2004);
***H.G. nr.95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore
in care sunt implicate substante periculoase cu modificarile si completarile ulterioare;
***Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;
***HG 1470/2004-Planul National de etapa privind gestiunea deseurilor;
***Legea nr. 263/2005 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;
***Legea nr. 431/2003 privind aprobarea OUG nr. 61/2003 pentru modificarea alin.(2) al art.
7 din OUG nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;
***Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea OUG nr. 87/2001 privind serviciile publice de
salubrizare a localitatilor;
***Legea nr. 515/2002 pentru aprobarea OUG nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor
urbane si rurale;
***Hotarare nr. 441/2002 pentru modificarea si completarea HG nr.662/2001 privind
gestionarea uleiurilor uzate;
***Hotarare nr. 1159/2003 pentru modificarea HG nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor
uzate;
221
222
***Hotarare nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante
periculoase;
***Hotarare nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor;
***Hotarare nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje;
***Hotarare nr.268/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.128/2002 privind
incinerarea deseurilor;
***Hotarare nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
***Hotarare nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz ;
***Hotarare nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;
*** Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase ;
***Hotarire nr. 932 /2004 modificarea si completarea H.G. 347/2003 privind restrictionarea
introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase;
***Legea 107/1996–Legea apelor cu completarile si modificarile ulterioare (Legea nr.
310/2004);
***HG 352/2005 privind modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 188/2002
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor
uzate ;
***Lege nr. 311 din 28-06-2004 modificarea si completarea Legii 458/2002 privind calitatea
apei potabile;
***Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia – cadru a
Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997;
***Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 813 din 4 decembrie.
***www.anspcp.ro
***www.mmediu.ro
***www.protectiamuncii.ro
***http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_for_goods/
chemical_products/l21282_ro.htm
223
224
***Directiva VDI 3783, Comisia de mentinere a calitatii aerului (CMCA) in comitetul de
standaritzare VDI si DIN:
***VDI 3783 Partea 1: Dispersia poluantilor in atmosfera; Dispersia emisiilor cauzate de
accidente; Analiza de securitate; Data de publicare: 1987;
***VDI 3783 Partea 2: Meteorologia mediului; Dispersia emisiilor de gaze grele cauzate de
accidente; Analiza de securitate; Data de publicare: 1990 ;
***Comisia Internationala de Protectie a Rinului (CIPR), Secretariat, cod postal 200253, D -
56002 Koblenz;
***Comisia Internationala de Protectie a Elbei (CIPE), Secretariat, Fürstenwallstraße 20, D -
39 104 Magdeburg;
***Comisia Internationala de Protectie a Dunarii (CIPD), Permanent Secretariat,Vienna
International Center, D0412, P. O. Box 500, A-1400 Wien / Österreich ;
***Emergency Response Planning Guidelines (ERPG), Draft Copy, Sept. 28, 1989;
***Acute Exposure Guideline Levels (AEGL), Draft of Standing Operating Procedure,
National Advisory Committee, April, 30th 1999;
***Problems Associated with the Use of Immediately Dangerous to Life and Health (IDLH)
Values for Estimating Hazards of Chemical Releases, AIHA, 1989;
***Concept pentru stabilirea valorilor de evaluare a accidentelor, VCI 1991; Ballast H.,
Knopf, P.: Analiza impactului emisiilor de substanta cauzate de accidente, explozii si
accidente, BAYER AG, 16.07.1998;
***Valori de poluare a deseul comunitatii tarilor (LAGA) in vederea protectiei solului ;
***Directiva Federala de protectie a solului si poluare istorica de la 12. iulie 1999
(BBodSchV) ;
***Recomandarea grupei de lucru internationala »prevenirea accidentelor« a comisiei
internationale de protectie a Rinului (CIPR);
***Raport final: »Evaluare orientativa a accidentelor privind apele«, CA-GS-18, 10.06.1999;
225
226
227