notiunea si functiile autoritatii judecatoresti.docx

7/26/2019 Notiunea si functiile autoritatii judecatoresti.docx

1/11

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT:

,,Notiunea si functiile

autoitatii !u"ecatoesti#

Reali$at "e:Ne%aa A&

Veificat "e: SOSNA A&


2/11

Planul:

1 Autoritatea judecatoreasca

notiunea si scurt istoric

2 Specifcul activitatii

jurisdictionale3 Principiile undamentale

potrivit carora se realizeaza

justitia

4 Organele judecatoresti

!aporturile cu legislativul si

e"ecutivul

#$%i&liografa

1 Autoritatea judecatoreasca notiunea si scurt istoric


3/11

In teoria clasica a separatiei puterilor, una dintre puteri este puterea

judecatoreasca. De altfel, asa cum deseori se arma, separatia puterilor in stat este

in realitate o justicare a unui scop politic concret: sa slabeasca guvernantii in

ansamblul lor, limitandu-i pe unii prin altii. Intr-o asemenea viziune, doua aspecte

bine distincte se contureaza si anume: a) separatia Parlamentului vis-a-vis de

Guvern, care se refera la guvernanti in sensul larg al cuvantului b) separatia

jurisdictiilor in raport cu guvernantii, care permit controlul acestora prin judecatoriiindependenti!"#.

$volutia teoriei clasice a separatiei puterilor a implicat si evolutia

e%plicatiilor si practicilor privind puterea judecatoreasca. &ceasta e%plica c'iar

terminologia diferita sub care aceasta putere este e%primata in constitutii si

doctrina si anume: Putere judecatoreasca, putere jurisdictionale. Denumirea de

autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia ca functie distincta si ca sistem

distinct.

(ermenul justitie re doua sensuri. Intr-un sens, prin justitie intelegem

sistemul organelor judecatoresti, iar intr-un al doilea sens intelegem activitatea de

solutionarea proceselor civile, administrative, comerciale, penale, de munca, etc, de

aplicare de santiuni, de restabilire a drepturilor. In limbajul obisnuit a se face justitie

inseamna a se face dreptate.

ustitia s-a impus din cele mai vec'i timpuri, ca o functie de judecare a

proceselor, de reprimare a persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin

incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite, de anulare a actelor ilegale sau

abuzive. ustitia si-a imbogatit continutul, ea privind direct c'iar e%ercitiul puterii

politice in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza

in limitele constitutiei si dreptului, adica in realizarea principiului egalitatii.

*tatul de drept ca atare a devenit de neconceput fara justitie, lipsa justitiei

veritabile insemnand arbitrariu si nedreptate. Daca viata sociala trebuie sa se

desfasoare conform constitutiei si legilor, in mod resc trebuie sa e%iste o functie

care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt

incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate.

&ceasta functia a fost si este incredintata unei autoritati +puteri) distincte,

investita cu puteri statalecare ii dau ecienta si care trebuie sa e independenta si

impartiala. Dealtfel este indeobste cunoscut si admis ca nu poti judecator in

propria cauza, pentru ca, obiectiv, nu poti nici independent, nici impartial.

onceputa astfel, ca o functie realizata independent si impartial, justitia s-

a impus ca o idee si realitate in care oamenii cred ca-I poate apara atunci cand

drepturile si interesele legitime sunt incalcate. Fiat justitia pereat mundus +justitia

sa-si urmeze cursul ei, c'iar daca lumea ar sa piara) a devenit dictonul preferat in

legatura cu justitia.

In spiritul ideii de justitie s-au dezvoltat insa si activitati infaptuite de alte

organisme decat instantele judecatoresti care presupun folosirea acelorasi reguli

judecatoresti. In scopul articularii lor cu justitia se vorbeste de activitati

jurisdictionale, de unde si denumirea de putere+ autoritate) jurisdictionala. uvantul

jurisdictional a devenit preferabil cuvantului judiciar care se aplica numai unei
http://www.stiucum.com/drept/drept-general/Autoritatea-judecatoreasca65382.php#_ftn1http://www.stiucum.com/drept/drept-general/Autoritatea-judecatoreasca65382.php#_ftn1


4/11

categorii de jurisdictii. In acest sens sunt interesante dispozitiile art. "" din

onstitutia landei, potrivit carora:

/". Incuba puterii judiciare de a judeca litigiile civile si cele de creanta.

. 0egea poate conferi e puterii judiciaree unor jurisdictii care nu fac parte din

puterea judiciara sarcina de a judeca litigiile care nu rezulta din rapoarte juridice

civile. 0egea reglementeaza procedura de urmat si consecintele deciziilor.1

$%primarea autoritate jurisdictionala nu diminueaza rolul justitiei ci

evidentiaza similitudinea de continut si principii intre mai multe activitati care se

impun aici cand legile nu sunt e%ecutate. ustitia ramane partea substantiala a

activitatii jurisdictionale. De aici preocuparea reasca pentru teoretizarea justitiei

pentru ca restul activitatii jurisdictionale imprumuta trasaturile si principiile

acesteia, la dimensiuni reduse. &semenea litigii opun e persoane zice, e

persoane juridice, e asemenea persoane si autoritati, e numai autoritati. $le se

opun e%aminarii si rezolvarii membrilor jurisdictiilor, de regula magistrati, de catre

cei interesati +uneori din ociu).

2embrii jurisdictiilor, pentru a aplica legea la cazurile concrete ce le sunt

deduse spre rezolvare, mai intai interpreteaza onstitutia, legile, contractele,

conventiile sau cutumele ce sunt invocate, le stabilesc sensul lor ocial. &nsamblul

judecatilor lor formeaza jurisprudenta, care limpezeste te%tele obscure, cu mai

multe sensuri sau lacune si uneori le completeaza. Desigur este important de stiut

pana unde pot merge jurisdictiile in completarea lacunelor legii. Problema se pune

pentru ca rolul justitiei eset de a aplica dreptul si nu de a creea drept. Pot citate si

cazuri interesante in care justitiei i s-au conferit si imputerniciri de reglementare

juridica. In acest sens sunt e%plicate dispozitiile art "3" 4 "3 din onstitutiaromana din anul "566 potrivit carora o lege urma sa determine cazurile de

responsabilitate, pedepsele aplicate ministrilor, iar pana la adoptarea legii1 Inalta

urte de asatie si ustitie are puterea de a caracteriza delictul si de a determina

pedeapsa1!#.

In urma judecatii se dau 'otarari, in care se stabilesc drepturi si obligatii

pentru subiectele de drept, participanti in proces, se aplica sanctiuni, se stabilesc

despagubiri, se dau ordine de e%ecutare atat partilor in proces, cat si autoritatilor

publice. 7otararile judecatoresti trebuie sa e respectate si e%ecutate de catre

cetateni si autoritatile publice.

2 Specifcul activitatii jurisdictionale

&ctivitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza

de legislativ si e%ecutivdar o si integreaza, intr-o viziune sistematica in ansamblul

activitatilor statale.

&ceasta pentru simplu motiv ca puterea jurisdictionala este o parte a

organizarii statale a puterii politice.

*tatul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii constitutiilor

si legilor. udecatorul interpreteaza legea si o aplica, dar nu creeaza drept. $l aplicadreptul creat de catre Parlament, el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-I de


5/11

acord cu ea, din diferite motive reale sau pur sentimentale, stiut ca /dura le% sed

le%1.

8a trebui sa constatam ca insasi competenta instantelor judecatoresti este

stabilita prin constitutie si legi.

ustitia +in general activitatea jurisdictionala) este o activitate de rezolvare

a litigiilor, in litera si spiritul constitutiei, legilor, obiceiurilor, conventiilor si

contractelor. udecatorul care infaptuieste justitia cauta sa a9e adevarul in procesul

respectiv pentru a identica e%act incalcarea legii, victimile, cauzalitatea,

raspunderea si responsabilii.

Pentru ca justitia sa-si poata infaptui misiunea ea cunoaste o anumita

organizare si anumite principii. rganizarea justitiei se face pe grade de jurisdictie.

&ceste grade de jurisdictie permit o evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs,

ca posibilitate de indreptare a erorilor, de reevaluare a situatiilor si probelor. *e

considera ca cea mai ecienta este organizarea a trei grade de jurisdictie: fond,

apel, recurs.

3 Principiile undamentale potrivit carora se

realizeaza justitia

ustitia trebuie sa raspunda unor e%igente fundamentale. In cadrul

acestor e%igente se enumera in general urmatoarele: legalitatea, buna administrare

a justitiei, accesul la tribunal, garantia unui proces ec'itabil, publicitatea procesului,

impartialitatea judecatorului, proportionalitatea in stabilirea santiunilor, etc.

Din aceste e%igente rezulta principiile potrivit carora este organizata sifunctioneaza justitia. In legatura cu aceste principiianumite precizari se impun.

&stfel e%ista principii aplicabile intregului sistem statal4juridic si care resc sunt

aplicabile si justitiei. $%ista apoi unele principii proprii justitiei +jurisdictiilor) ca

activitate si sistem de autoritati. $%ista, de asemenea, principii specice diferitelor

categorii de jurisdictii +sau procese) sens in care se discuta de e%emplu de

principiile dreptului procesual civil sau principiile dreptului procesual penal!#.

(oate aceste principii sunt importante . ;neori in activitatea de judecata,

in lipsa de te%t e%pres sau apropriat judecatorul recurge la analogia dreptului, adica

la aplicarea principiilor fundamentale, iar incalcarea principiilor poate atrage

nulitatea 'otararii judecatoresti sau a altor acte de procedura!


6/11

numai cea prevazuta de lege. *ub cel de-al doile aspect se observa ca nu e%ista

infractiune decat daca aceasta este prevazuta de lege si ca nu e%ista pedeapsa

decat daca este prevazuta de lege.

Principiul legalitatii, cu aplicatiunea sa specica la justitie este consacrat

prin art. "= din onstitutia >omaniei.

B) Justitia este unica si egala pentru toti

$ste un principiu fundamental care valorica si in domeniul justitiei

principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor. &cesta presupune ca pentru toti

cetatenii sa e%iste o singura justitie , ca acestia sa e judecati de aceleasi instante

in procese similare. &cest principiu refuza e%istenta unor tribunale e%traordinare,

e%istenta unor privilegii. De aceea onstitutia >omaniei prin art. "= +) stabileste

ca /$ste interzisa inintarea de instante e%traordinare1. Desigur acest principiu nu

este incalcat prin creearea unor sectii speciale +comerciale, de munca, de

contencios administrativ, pentru minori) potrivit specicului proceselor, acestea

tinand de buna administrare a justitiei. De asemenea acest principiu presupunefolosirea in spete similare a acelorasi regului procedurale si acordarea drepturilor

procedurale si acordarea drepturilor procesuale, in mod egal tuturor participantilor.

C) olosirea lim!ii ofciale si a lim!ii materne in justitie

Procedura judiciara se desfasoara in limba ociala a statului.

Persoanelor care nu inteleg limba ociala trebuie sa li se asigure comunicarea

pieselor dosarelor si a tuturor actelor procedurale in limba pe care o cunosc. De

aceea li se asigura traducerea printr-un interpret. onstitutia >omaniei contine mai

multe dispozitii in acest sens. Dupa ce prin art "? +") stabileste ca procedura

judiciara se desfasoara in limba romana, prin art. "? +) arata ca cetatenii

apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu

vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile

dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. In procesele

penale, prevede deasemena onstitutia, acest drept este asigurat in mod gratuit!=#

") "reptul la aparare

$ste nu numai un drept fundamental cetatenesc, ci si un principiu

fundamental al justitiei.

#) Prezumtia de nevinovatie

$ste un principiu constitutional potrivit caruia o persoana este

considerata nevinovata atata timp cat nu s-a pronuntat o 'otarare judecatoreasca

denitiva de condamnare. $ste una din cele mai puternica garantii ale demnitatii si

libertatii umane. $ste principiul caruia i se subordoneaza intreaga activitate

jurisdictionala. $ste prevazut e%plicit in art. +5) din onstitutia >omaniei.

) $ndependenta judecatorului si supunerea lui numai legii

$ste unul din principiile constitutionale ale justitiei. Potrivit acestui

principiu, in activitatea sa judecatorul se supune numai legii si constiintei sale.


7/11

a atare in rezolvarea litigiilor judecatorul nu poate primi nici un fel de

ordine, instructii, indicatii, sugestii sau alte asemenea impulsuri privind solutia pe

care trebuie sa o dea.

Independenta judecatorului, de altfel independenta justitiei, tine de c'iar

separatia puterilor in stat, vorbindu-se de independenta autoritatii jurisdictioanale.

$a e%prima posibilitatea de protectie a guvernantilor, ind in fond o garantie in fataabuzurilor puterilor. Desigur independenta judecatorului este substantial tributara

caracterului, moravurilor si traditiilor specice ecarei tari, ea nu poate garantata

absolut prin lege.

udecatorul da in ultima instanta stralucire independentei sale, prin

profesionalism, moralitate, caracter, deontologie: / Pentru a magistrat, nu trebuie

sa i mai putin om. De aceea el trebuie sa dispuna de libertatea de e%presie, de

opinie, de asociere. Dar ecare profesie are servitutile sale, iar pentru un magistrat

se pretinde un anume gen de sobrietate care vizeaza angajamentele sale publice.

;n judecator militant, e%altat, devoratde luptele sale se indeparteaza de virtutile

solicitate de aceasta activitate, adica ec'ilibrul, moderatia si seninatatea1!6#.

>egulile constitutionale cuprind garantii ale independentei judecatorilor printre care

conditiile de recrutare, inamovibilitatea, avansarea si controlul prezinta un inrteres

aparte. onstitutia >omaniei prin art. " +) stabileste ca judecatorii sunt

independenti si se supun numai legii. &sa cum se precizeaza clar in doctrina

independenta este o notiune indivizibila ind indispensabil pentru o buna justitie ca

magistratul sa e independent, atat fata de celalalte puteri, cat si fata de colegii sai.

%ecrutareajudecatorilor este o garantie a independentei acestora. In

unele state judecatorii sunt alesi, prin vot popular +e%: *;&, la nivelul statelor), la fel

ca deputatii. *istemul alegerii nu este insa considerat ca da rezultate pentru motivulca nu da garantii autoritatii judiciare. In sistemul alegerii, judecatorii trebuie sa se

alinieze platformelor si partidelor politice , cu toate dezavantajele ce rezulta de

aici. >ecrutarea judecatorilor prin concurs, in care numirea se face in ordinea

rezultatelor +deci a competentei profesionale) este considerata cea mai potrivita.

omisiile de concurs trebuie sa cuprinda universitari , juristi profesionisti, magistrati

recunoscuti, fapt ce asigura din start independenta.

In multe state judecatorii sunt numiti , de regula de catre e%ecutiv.

In tara noastra, potrivit onstitutiei judecatorii sunt numiti de Presedintele

>omaniei la propunerea onsiliului *uprem al 2agistraturii. $ste interesant de

mentionat ca prin art "=" +) din onstitutia >omaniei s-a stabilit ca /@oua urte

*uprema de ustitie va numita, in conditiile legii de amera Deputatilor si de

*enat, in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui >omaniei in termen de 6 luni

de la intrarea in vigoare a onstitutiei1. Desigur aceasta este o dispozitiei

tranzitorie.

$namovi!ilitatea este o puternica garantie a independentei judecatorului,

ind o masura de protectie a acestuia. Potrivit acestui principiu judecatorul nu poate

nici revocat, nici retrogradat, nici transferat pe un post ec'ivalent , nici avansat

fara consimtamantul sau. Inamovibilitatea pune magistratii la adapost de oricerevocare si transferare impusa in afara de greseli foarte grave si dupa o procedura

jurisdictionala. &stfel, de e%emplu, in *uedia, in principiu inamovibili, judecatorii


8/11

titulari nu pot demisi din functiile lor decat daca prin infractiune penala sau prin

necunoastere grava si repetata a obligatiilor, ei se manifesta evident inapti de a-si

indeplini sarcinile sau se pensioneaza. Iar legea romana de organizare

judecatoreasca stabileste ca daca in cursul activitatii sale, magistratul manifesta o

vadita incapacitate profesionala, onsiliul *uperior al 2agistraturii, poate dispune

eliberarea sa din functie la sesizarea ministrului justitiei !?#.

onstitutia >omaniei cuprinde cateva dispozitii privitoare la

inamovibilitatea judecatorilor. Din e%aminarea acestor dispozitii rezulta ca

judecatorii sunt inamovibili, dar in conditiile legii. Inamovibilitatea nu priveste insa

judecatorii stagiari ci numai pe cei numiti de Presedintele >omaniei. udecatorii

stagiari sunt singurii care nu sunt numiti de catre Presedinte. In legatura cu acestia

legea arata ca se bucura de stabilitate, ca si procurorii +art ?=) Prin art. "omaniei, pri art. "< +") prevede ca

promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot dispuse numai de

onsiliul *uperior al 2agistraturii, in conditiile legii. Pentru a nu crea prin avansare

situatii nedorite se practica si avansarea pe loc. &stfel, legea de organizare

judecatoreasca, prin art. ?5 dupa ce stabileste ca avansarea sau transferarea

magistratilor se face numai cu consimtamantul acestora , adauga ca magistratii

care indeplinesc conditiile pentru a avansati, dar care nu doresc sa sc'imbe

functia si instanta sau parc'etul, pot avansati pe loc.

Desigur un rol important in asigurarea independentei judecatorilor il

are controlul 'otararilor judecatoresti. &cest control trebuie efectuat numai de

instante judecatoresti si numai dupa proceduri jurisdictionale.

& 'rganele judecatoresti

ustitia este infaptuita de catre organele judecatoresti, denumite si

instante judecatoresti.

*istemul organelor judecatoresti este format in general din judecatorii,

tribunale, curti de apel, si curti supreme, etc. rganizarea si functionarea instantelor

judecatoresti sunt stabilite de lege.

onstitutia >omaniei, sub titlul 8I denumit &utoritatea udecatoreasca,

reglementeaza, in ordine, instantele judecatoresti, 2inisterul Public si onsiliul

*uperior al 2agistraturii. @u trebuie inteles ca toate aceste organisme se integreaza

in puterea judecatoreasca. In aceasta putere intra numai instantele judecatoresti.


9/11

$nstantele judecatoresti sunt, potrivit art. "= +") din onstitutie,

urtea *uprema de ustitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

onstitutia lasa pe seama legii organice stabilirea gradelor de jurisdictie si a

instantelor judecatoresti corespunzatoare. $ste interzisa inintarea de instante

e%traordinare. 0egea de organizare judecatoreasca +nr. A din < august "AA) prin

art. "3 stabileste urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile, tribunalele,

curtile de apel, urtea *uprema de ustitie. De asemenea, in limitele stabilite delege functioneaza si tribunalele militare. at priveste urtea *uprema de ustitie,

aceasta este organizata in sectii, completul de A judecatori si *ectiile ;nite, ecare

avand competenta proprie.

(inisterul pu!lic cuprinde procurorii, constituiti in parc'ete, care in

mod generic intra in categoria magistratilor. $i lucreaza sub autoritatea ministrului

justitiei.>olul 2inisterului public este de a reprezenta, in activitatea judiciara,

interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si

drepturile si libertatile cetatenilor. Principiile constitutionale de organizare si

functionare a 2inisterului public sunt: legalitatea, impartialitatea, controlul ierar'ic.Iar potrivit art. 3 din legea pentru organizarea judecatoreasca 2inisterul public

este independent in relatiile cu celalalte autoritati.

Consiliul Superior al (agistraturii este autoritatea creata in

vederea e%ercitarii a doua functii, si anume: a) propune Presedintelui >omaniei

numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu e%ceptie celor stagiari b) este

colegiul de disciplina a judecatorilor. &tunci cand e%ercita prima functie, lucrarile

sale sunt prezidate de catre ministrul justitiei, dar fara drept de vot. and e%ercita

cea de-a doua functie, lucrarile sunt prezidate de catre presedintele urtii *upreme

de ustitie. onsiliul *uperior al 2agistraturii este alcatuit din magistrati alesi pentru

o durata de < ani, de catre amera Deputatilor si de catre *enat, in sedinta

comuna.

Desi nu este nominalizat prin onstitutie, nu poate in afara

e%plicatiilor(inisterul Justitiei, care are un rol aparte in administrarea justitiei.

Potrivit dispozitiilor 'otararii de guvern prin care este organizat +nr


10/11

>aporturile sistemului judecatoresc cu Parlamentul rezulta mai intai din

faptul ca organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se realizeaza numai

potrivit legii. a atare Parlamentul este cel care stabileste prin lege oraganele

judecatoresti, competenta si procedura potrivit careia isi desfasoara activitatea.

$ste o consecinta reasca o statului de drept. &poi marele principiu al

independentei judecatorului presune supunerea sa numai legii. 0egea este cea care

stabileste infractiunile si pedepsele. Iata deci aspecte care contureaza raporturilejustitie-legislativ. $ste evident si usor de observat ca acestea nu afecteaza nici un

fel dreptul judecatorului de a decide independent in cauza ce este supusa judecatii

sale. 0egea elaborata de Parlament creeaza conditiile unei reale independente.

0a randul sau justitia poate interveni in activitatea legistativa prin controlul

constitutionalitatii legilor, atunci cand acest control este incredintat judecatorilor.

>aporturile justitiei cu e%ecutivul, sub aspect constitutional, sunt mai simple.

$le pot aparea in situatia in care numirea si avansarea magistratilor apartine

e%ecutivului +sefului de stat,ministrului justitiei etc). In asemenea situatii s-ar putea

crea o stare de docilitate a magistratilor fata de e%ecutiv. De aceea trebuie ca

posibilitatea de numire, de avansare sau de revocare sa se realizeze prin proceduri

care sa puna in evidenta numai competenta profesionala a celor in cauza. &ceasta

cu atat mai mult cu cat judecatorii sunt deseori pusi in situatia de a e%ercita

constrolul legalitatii actelor de guvernamant si administrative.

Cibliograa


11/11

!"#2aurice Duverger 4 Institutii politice si drept constitutional, "A55

!#$mil ernea, $mil 2olcut 4 Istoria statului si dreptului romanesc, $ditura Press

2i'aela, 33"

!#Ioan @eagu 4 Drept procesual penal , Parea generala, Cucuresti, "AA

notiunea si functiile autoritatii judecatoresti.docx

Documents