nou abonamentu - core.ac.uk · déra definiţia, ce o dă ... ferencs deputată alü cercului...
TRANSCRIPT
îiiacţinaeâ, Aâiainisîratiaiiea, ?1 Tipografia;
Braşorâ; piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate na se primesc. — Manuscripte na se »trimet«,
INSERATE se primesc la Adml- nlitraţlune în Braşovă şi la ur- mătdrele Birouri de anunolurî:
în Viena: M. Dukes, Heinrich \alek, Rudolf Mosse, A. O/peliks
Nachfolger; Anton Oppdtk, J. Dannebcr, în Budapesta: A. V. ßoldbergerg, Eckstein Bcrnat; în Bncurescî: Agence Hams, Suc- oursale de Roumanie; în Hamburg: Karoiyt <fe Liebmann.
Preţulii Inserţlunlloru: o seria rarmond pe » ool6nă 6 cr. şi 30cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.
Reclame pe pagina a 3-i» o ieriă 10 cr. seu 80 bani.
■ À . I îT -CT L - C J 3 L T T X I I .
„gazeta** iese în flă-care <|i, ADcnaieiite pentru Ansíro-íJagaría:Pe un ană 12 fl., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fi. N-rii de Oumlneoi 2 li. pe ană.
PsiîTQ M ân ia si străinătaie:Pe ună ană 40 franai, pe aése limi 20 fr., pe trei luni 10 fir. F-rii de Duminecă 8 franci.
Se premunérá la tòte ofioiele poţtate din intru şi din afară
şi la dd. colecte ri.
A l^a iem iü pentru Bram ia administraţiuno, piaţa mare, Tèrgulfi. Inului Nr. 88 etagiulft I.: pe unâ ană 10 fl., pe sése luni S II., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu in casă : Pe unu ană 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni 3 fl. ună osemplară 5 cr. v. a. séu 15 bani. AtAtü abonamentele câtă şi inserţiunile suntă
a se plăti înainte.
Nr. 72. Braşovii, Vineri, 31 Martie (12 Aprilie) 1895.
Nou abonamentula,
BAZETÂ TBAVSXLYAXUICu f Aprilie 1995 st.
«e denehlde nou abonamentu la eare invitămu pe toţi amfteil şi sprijinitorii foi ei nostre.
Preţulâ abonamentului iPentru Austro-Unyaria:
pe •u.m.-u. a a a / u . .............................. 2.2 £L.
pe şese 1-u.m.x ............................... 3 f l .
pe t r e i 1-a.aa.i .............................. 3 £ 1 .
Pentru România şi străinătate:
pe Ta.aa.-u. a n - u . .................... -40 frsua.c î
pe şese 1- u .a a . I .................... 2 0 „
pe t r e i ru .ru . .................... I O ,,
Abonamente la numerele cu data de Duminecă:
Pentru Austro - Ungaria:pe unu a n u ........................................ 2 fl.
pe şese luni .................................... 1 f3.
Pentru România şi străinătate:pe unu anu ............................... 8 francipe şese l u n i ........................... 4 „
Abonarea se pote face mai nşorfi
prin mandate poştale.Administraţiunea
„Gazetei Transilvaniei“ .
Saşii şi sistemili domnitorù. \Braşov», 30 Martie v. 1895.
Ama făcutu amintire, in nume- rulu nostru de eri, de unu articolu alu fóiei Saşiloru tineri séu „verejî“,— cum le place mai bine ase numi, ca se nu fiă confundaţi cu „Saşii tineri“ (Iugsachsen) de odinioră, cari făceau frăţietate cu Ungurii — în care se esplică în deosebi de ce şi în ce înţeleşii nisuescu ei la o schimbare a sistemului de guvernare şi în care se espunu şi motivele, cari, după ei, pledéza, şi din punctulu de vedere ala unei mai grabnice soluţiunî a cestiunei naţionalităţiloru, pentru ieşirea deputaţii or u saşi din partida guvernului şi constituirea lorii ca grupii deosebiţii naţionaliştii.
Vcimu sé revenimu acji asupra espuneriloru numitei foi, pentru că ele atingu şi cestiunî de interesu generalu.
Trebue înainte de tòte se ne intereseze a sci cum îş i închipuescu Saşii „vereji“ lupta în contra actualului sistemu de guvernare.
„Kronstâdter Ztg.“ are dreptate, când c}ice, că mişcarea naţionalităţiloru dela noi ţintesce la schimbarea sistemului de guvernare, care este punctulu cardinalii, împrejurulu căruia se învertesce cestiunea naţionalităţiloru. Déra definiţia, ce o dă acestei schimbări de sistemu nu numai că nu corespunde nisuinţeloru generale ale naţionalităţiloru, ci face chiar şi pentru Saşi ilusoriă acea schimbare dorită.
„Sub schimbarea de sistemu — cjice numita foiă — nu este a se înţelege, decâtu delăturarea pseudo- liberalismului domnitoru maghiaru- şovinistu şi inaugurarea unui sistemu de guvernare, care se facă deplină dreptate naţionalităţiloru nemaghiare dându-le spaţiulu garantatu de lege, dérà de facto din tòte părţile strîmtoratu, pentru o mai liberă desvoltare“.
Acésta în adeverii e3te o pretensione atâtu de modestă, încâtu cu totîî dreptulu afirmă „Kronst. Ztg.“, că o astfelu de schimbare de sistemu nu póte fi considerată ca îndreptată în contra partidei liberale dela putere, ca atare, orî chiar în contra esistenţei acesteia.
L i s’a foştii iăcutu adecă Saşiloru „vereji“ de cătră antagoniştii lorii „moderaţi“ imputarea, că ni- suinţele loru de schimbare a sistemului aru favorisa multu o schimbare a raporturiloru de putere ale factoriloru parlamentari, ce ar puté aduce folosu numai aceloru partide, cari suntu duşmane pactului dela 1867.
Contra acestei imputări se aperă acum „Kr. Z tg .“ prin definiţiunea de mai susii, asigurându, că „vergii“ stau în tòte privinţele pe basa progra
mului poporalii săsescu dela 1890.Aici în programuiu dela 1890
zace marea greutate a situaţiunei politice a Saşiloru ardeleni şi aceia dintre ei, cari voru sé facă aeji opo- siţiune nu numai guvernului Banffy, deră şi sistemului de guvernare, se isbescu şi se voru isbi necontenitu de acestu programu, care în fondu nu cuprinde decâtu recunóscerea sistemului domnitoru.
E déra clarii, că cei ce stau pe basa programului săsescu dela 1890, despre care a susţinuţii ministru-pre- şedinte Banffy, că întră fòrte bine în cadrulu programului partidei guvernamentale maghiare, nu mai potii sé doréscà résturnarea acestei partide.
Cum s’ar puté înse, ca remâindu şi mai departe la putere partida liberală maghiară şi nealterându-se constelaţia factoriloru de putere parlamentari, totuşi sé se schimbe siste- mulu de guvernare? Acésta este o enigmă, cu a căreia deslegare ni-a rémasù datóre „Kronst. Ztg.“
Décà Saşii „verc|Γ trecu peste totii ce s’a făcutu de cătră partida liberală maghiară în timpii de unu pătraru de veacu pentru clădirea sistemului actuală de maghiarisare forţată şi se mulţămescu cu spaţiulii de desvoltare, ce li-lu garantézà^le- gile aduse de ea, cerendu numai ca cei dela putere sé nu fiă aşa de şo- viniştî ca pănă acuma, atunci, mărturisim ii, că nu vedemu aprópe nici o deosebire între aspiraţiunile loru şi ale Saşiloru „moderaţi“.
Totă deosebirea ar fi numai, că „moderaţii“ credu, că Banffy este omulu, care va inaugura acéstà eră lipsită de acelu şovinismu superă- ciosii, pe când „vergii“ n’au nici o încredere întrînsulu.
Unde rémàne ìnsé schimbarea sistemului de guvernare, care pare a fi mai mulţii decâtu o dorinţă vagă a Saşiloru oposiţionali?
Cu programuiu săsescu dela 1890, care, cum amu cjisu, recunósce îndreptăţirea sistemului domnitoru, ni -
suinţele pentru o schimbare a acestuia, nu voru avé decâtu importanţa unoru dorinţe neputincióse de a do* bendi o tractare mai cruţăttfre şi mai omenósà dela cei ce au pânea şi cuţitulu în mână.
Dèca înse Saşii „verejî“ aspiră la mai multu, décà ei mână în mână cu celelalte naţionalităţi dorescu sé se creeze o stare de lucruri, care sé le pota face cu putinţă a redobândi egala lorii îndreptăţire naţională, atunci pasului celu din* tâiu, ce trebue sé’lù facă, este de a reforma radicalii programuiu săsescu dela 1890 şi de a reclama pentru Saşi, ca şi pentru celelalte naţionalităţi, restituţiunea în integrum a drepturilorii loru încălcate.
CRONICA POLITICI.30 Martie.
Soirea cea mai nouă, ce ni-a sosită
acfl din capitala Ungariei, spune că Kos
suth Ferencz e alesu deputatu. Fóia ma
ghiară guvernamentală din locü o face cu
noscută într’o ediţiune separată. Alegerea,
cum scimü, sTa făcutQ la Tapolcza. Candi
datul ö partidei guvernamentale a fostei Vö
rös Lasslo, secretariu de statü în miniete-
riulü de comerciu. Acesta a primitü ínsé nu
mai 963 voturi, pe când pentru Kossuth au
votatü 1108. Aşa-dâră a fostü alesă Kossuth
Ferencs deputată alü cercului eiectoralü din
Tapolcza cu 140 voturi majoritate. Resul-
tatulO acesta era de prevéciutü. Guvernulű.
a pusü unö contra-candidatO şi încă unü
bărbatâ dintre funcţionarii înalţi ai minis-
teriului, ca se-şî spele ureehia faţă cu curtea
şi sé arate, că a făeutfi totu posibilulü spre
a împiedeca alegerea iui Kossuth — dér
n’a pututü, deórece aparatulü séu electo-
raiü sc:e sé funcţioneze cu succesü numai
în contra candidaţilorfi „partidei poporale“
maghiare. Faţă cu Kossuth cei dela cârmă
au fostü mai liberali şi mai îngăduitori, de-
eâtft faţă cu conţii Zichy şi acesta de si
gura, că nu fără de intenţiune. O mână spală pe alte.
F0ILET0NÜLÜ „GAZ. TRANS*“
Amü perdutű!Naraţiune istorică, de Fr. Hoher.
(4) (Urmare).
In diminéta următore se întruniră toţi
membrii societăţii trupei teatrale a lui Sha
kespeare în palatulü dela St.-James. Intr’o
sală cu decoraţii vechi era aşezată scena.
Shakespeare împărtăşi societarilor^ séi, că
| va sosi unü nou actorü din sinulü nobili-
mei şi-i rugâ tot-odată de-a întimpina pe
douI ü lorü colegü cu cea mai mare po
liteţă.
Actorii i-au promisü, că vorü face aşa.
Intr’aoeea intra în sală Lady Grafton,
îmbiăcată în haine bărbătescl. Shakespeare
alerga înaintea ei, o bineventâ cu totă cin
stea şi o presenţa actorilorü séi cu cuvin
tele: „Noulü nostru membru“.
— „îmi va fi spre mare onóre, dom-
nilorü, décá mé veţi primi în mijloculü
d-vóstre".
Intre actori se produse o mişcare. Toţi
se mirau asupra vocei dulci şi gingaşe a
noului membru. Shakespeare prevédu, că
aici o amăgire este imposibilă. Elü scia,
catü de pétrun4étori erau ochii actorilorü,
dér şi pentru casulü acesta elü îşi avea pla-
nulü séu gata.
La unü sémnü alü marelui măestruse
începu proba. Actorii se minunau de jo-
culü noului colegü; ba celü ce representa
po Romeo asigurase pe Iulia, că s’a amo-
resatü de ea. Acéstá glumă o íntórse Iulia
cu una asemenea, dér n a voitü în nici unü
chipú sé satisfacă dorinţei lui Romeo şi
s0-şi depună mantaua şi pălăria. Şi tocmai
acestă împrejurare a bátutü la ochi tu
turor ü.Proba se sfîrşise.
Lady Maria îşi lua adio dela noii séi
cunoscuţi, părăsi, însoţită de Shakespeare,
sala, ér afară la stradă se urca în trăsura
ei şi pleca acasă. Când Shakespeare se ín
tórse în sală, afla pe toţi colegii discutándü
viu unii cu alţii asupra nouei Iulie.
— „Mé rén^escü pe cjece livre ster-
iingî“, striga tocmai unulü, „că acéstáIuliă
este o fată!u
Cei mai mulţi consimţiră cu elü.
Shakespeare observa acéstá dispută şi
se véclú índemnatü de-a întreveni.
— „Amioilorü“, dise elü cătră actori,
„daţi-mi cuvéntulü vostru de onóre, că veţi
péstra unü secretă, pe care voescü sé vi-lü
comunicü.
— „’Ţi dámü cuvéntulüu, strigară
actorii, cári n’au fostü puţinfi surprinşi de
vorbele măestrului.
— „Aflaţi dâră, că noua nostră Iuliă
este Lady Maria Grafton!
Toţi rămaseră uimiţi, dér nu atatü
asupra scirei, că noua Iuliă este o fată,
catü mai multü de aoeea, că o damă din-
tr’una din cele dintâiu familii ale Angliei
s’a pututü decide a păşi pe scena teatrului.
Dér Shakespeare li-a esplicatü moti-
tivele, ce-au índemnatü pe Lady Grafton
a lua acéstá hotărîre.
— „Şi acum păstraţi numai tăcere,
iubiţi amici 1“ îi admoniâ repeţitfl poetulü,
după care actorii se depărtară...
In cjiua următore tragedia s’a mai re-
petatü de doué-orl; Shakespeare a láudatü
forte multü ansamblulü. Lady Grafton a
fostü tractată din partea actorilorü cu cea
mai mare consideraţiune. Purtarea acestora
o surprinse şi Shakespeare \i declara, că
secretulü ei este ounoscutü actorilorü, dór că nu va íi tradatü.
A treia-^i se dete representaţia în presenţa curţii. In cea mai pompósá lojă, îm
podobită cu perdele de damastü, tocmai în
faţa scenei, luase locü regina Elisabeta.
Lângă ea şedea Róbert de Vereux, conte
de Essex. Celelalte loje erau ocupate de
nobilimea cea mai de frunte a Angliei şi
de damele ei. Şi cei dintâiu scriitori dra
matici, cari au fostü invitaţi la acéstá re- presentaţiă, se înfăţişaseră.
Acum se dete sémnulü şi oorfcina se ridica.
Cele dintâiu dóué scene se sfîrşiră şi
Lady Grafton păşi pe scenă, cea dintâiu
femeiă în Anglia, care cutezase a se înfăţişa acolo.
Lady Maria era îmbrăcată íntr’unü mi-
nunatü costumü de nobilă italiană. Frum-
seţea ei făcu asupra publicului o puternică
impresiune. Ochii tuturorü erau îndreptaţi
Pagina 2. GAZETA TRAN SI V AN IE I Nr. 72--1895
spre me4ă.~4i, cátü de puţină póte avé
elő scopă folositorö de-a înainta spre
Nordă, căcî aici numai şi-ar sparge capulü
şi şi-ar vărsa sângele. Elü trebue să se în-
drepteze spre Sud-ostü. Décá nu se întorce
de sine, noi avemü chiămarea de*alü în-
tórce într’acolo (ha, ha!)
Ardélulü a fostă, este şi rămâne fron
tiera nóstrá, séu decă nu, şi noi numai
amü fostă şi n’arră fi în viitorii — ceea-ce
s’ar opune învederată profeţiei marelui
nostru Sechenyi, profeţiă imprimată în totă
inima Maghiarului.
Jidanii din Tapolcza şi partidulü guvernului.
Cu ocasiunea pregătiriloru de ale-
gere în Tapolcza s’a întâmplată următo-
rulö faptă, pe cátü de nostimă, pe atâtă
de oaracterisătorO pentru patrioţii „ma
ghiari“.
In 7 1. c. şi-a ţinută vorbirea-pro-
graraă candidatulă guvernamentală, secre-
tarulă de stată Ladislau Vörös. După elă
vorbiră cătră poporă încă mai mulţi alţi,
între cari şi ună anumită Franciscü Her-
telendy ; acesta provocă poporulă să nu
voteze pentru partida, ală căreia capă şi
corifeu e acelă Carola Eötvös, caro s’a fă
cută renumită prin apèmrca Jidanilorù din
Tisza-Eszlár. La acésta urmà numai decâtă
o scenă turbulentă. Strigăte de „E W l\“ şi
„Absug!u răsunară, aşa înoată Hertelendy
fu constrîusă a şî curma vorbirea. împre
jurarea acésta înfluinţâ în modă fòrte de-
primătoră asupra secretarului de stată Vörös
şi asupra fişpanului Svastics.
Mulţi dintre alegătorii jidani, cari erau să
voteze pentru candidatulă guvernului, îşi
rupseră penele de pe pălării şi aruncară la
o parte stégurile lui Vörös. Dintre 45 ale
gători jidani, cari erau gata să ia parte
la banchetulü datö în oaórea candidatului
guvernamentală, luară parte numai 4, ér
ceilalţi rămaseră dela banchetă şi trecură
in partida contra-candidatului Kossuth.
Dér acum urmézá ce e mei comică.
Pentru de-a repara . îucrulă, Vörös, însoţită
de fişpană, de directorulă Bertalan şi de
toţi deputaţii presenţi merseră în corpore la
rabinulű supremii din Tapolcza, cu numele
Dr. Berthold Singer, se rugară de iertare,
şi-lă recercară să-şi pună tòta autoritatea
în cumpănă, ca Jidanii să voteze pentru
candidatulă guvernului. Rabinulă însă ară
tau dă cu uiâna ss pi'o portretulu lui ixossuth,
ce atèrna pe unti părete din odaiă, de
clara, că no. pófce împlini dorinţa domni-
loră, deore-ce elă nu póte sè-fi pună clr.ă-
marea sa de păstoru suilete&că în servi-
ciulă unui interesa de partidă, şi elă în
suşi totőéuna a fostü ună fiu alu Ungariei
independente şi va vota pentìu Franci-cu
Kossuth. ( ! ! )
In cliua urmàtóre făcură Rabinului
visita Franciscă Kossuth şi deputatuiă La
katos, mulţămindu-i pentru ţinuta şi cons
tanţa sa în „principii“.
Ce să mai 4ică omulă la astfelă de
comedii? De susă şi pănăjosă totă acelaşi
sistemă scandalosi! domnesce !
SO IR ILE p iLE i .BO Maitie.
Comitetulu „societăţei pentru cultura şi literatura română din Bucovina“ a adre
sată Camerei deputaţiloră şi ministerului
de culte o petiţie, prin care arată câtă de
multă a favorisatfi pănă acum statulă aus
triacă cele-l’alte naţionalităţi, în detrimen-
tulă Românilorfi, şi cum aceştia, din causa
lipsei de şcoli, suntă ameninţaţi a rămâne
pe o trâptă culturală mai inferioră de câtă
Rutenii, Polonii, eto. Petiţia oonohide, îm
preună cu altele adresate şi din partea al-
toră cercuri românescl, ca: „înalta Cameră
să binevoiască a dispune, ca cultura şi li
teratura Româniloră din Bucovina să fiă
înaintată din mijlócele statului, ca şi a
celor-l’alte popóre ale Austriei“.
— o —
Dela Academia româna. Alaîtăerl au
venită în discuţia Academiei Române lu
crările presintate pentru premiulă Eliade
de 5000 lei. Erau vre-o 15 lucrări. Acade
mia a hotărîtă să discute în plenum nu
mai asupra acelora, în privinţa cărora ra-
pórtele comisiuniloră conchideau la premi-
are. Aceste lucrări erau : „Vasile Alexandri“
omulă şi opera lui, de d. N. Petraşcu;
„Tatălă nostru“ de d-lă inspeotoră şcolară
Neniţescu; „Cursulă de procedură civilă“
de d-lă profesoră universitară G. Tocilescu ;
„Iconografia“ de d-lă Den&uşiană, profesoră
la Universitatea din Iaşi, şi „Povestea lui
Păcală“, versificată de d-lă Dulfu. Tóté
celelalte lucrări au fostă înlăturate din
discuţiă. Discuţia a începută asupra cărţii
d-lui Petraşcu. D-nii Vulcană şi Olănesou
au vorbită pentru; d-nii D. Sturdaa şi
Hăşdeu contra. La votă ea n’a întrunită
majoritatea. „Tatălă nostru“ ală d-lui Ne-
niţescu, deşi susţinută cu căldură de d-lă
Haşdeu, a avută aceeaşi sortă. „Cursulă de
procedură“ ală d-iui Tocilescu, apărată de
d-lă Maniu, a căfîută. Asemenea şi „Icono
grafia“ d-lui Densuşianu. „Povesta lui Pă
cală, susţinută de bătrânulă d-nă Naumu, a
rămasă. să se discute erl. In o?sulă când
cade şi ea, Academia nu va da anulă
acesta premiulă Eliade nimănui, seu, după
părerea unora, va împărţi cele 5000 de
lei la cele 5 lucrări ale căroră rapórte au
fostă favorabile premiului. Totă Alaîtăerl
s’a pusă la votă alegerea de membri co
respondenţi ai Academiei. D-lă Duiliu
Zamfirescu, propusă la secţia literară, n’a
întrunită numărulă de voturi cerută de
statute.— o—
Unu procesö románescű la Budapesta.
In 18 Aprilie se va pertracta înaintea cur
ţii cu juraţi din Pesta ună interesantă pro
cesă de presă. De astă-dată şema obioi-
nuită se schimbă. Acusatulă va fi fóia
„Magyar Hirlap“, representată prin vr’o
patru colaboratori în frunte cu deputatultt
Horváth Gyula, ér acusatoră e preotulü
română din Bocsig. Substratulă proossului
îlă formeză nisce articoli din „Magyar
Hirlap“ prin cari numitulă preotă românfi
era suspiţionatu de autorulă morală ală
pretinsului atentată asupra trenului, care
aducea pe Majestatea Sa la Boroş-Sebeşli
când cu manevrele celo mari.
Esnndările. Din Bănată se vestescö
lucruri grozave în ceea ce privesce esun-
dările. Valurile rîului Timidă au măturatfii
de pe faţa pămentului comuna Boca-sérbésci
Pănă alaltăieri 200 de edificii s'au derimati
în urma stricăciuniloră apei. Şâpte sute de
suflete suntă fără ad&postă şi sub cerulü j
liberă. Poporaţiunea sufere în cea mai cum*
plită miseriă,— o —
Preoţi şi înveţători români răteciţi,
Ună corespondentă ală T Dreptăţii“ scrie,
că femeile jidano-maghiare din Giorocü
(eomitatulă Aradului) tocmii înfiinţeză o
societate cu scopuri curată maghiare. S’au
împărţită mai multe liste de subscrieri pen
tru adunarea materiei. Românii din giurü
nu aveau eunoscinţă despre noua ispravă a
matroneloră jidano-m-agaiare. A tiebuitü
însă, ca şi de astă-dată să se afle totü în
tre ai noştri códa de toporă. S’a angajată
adecă părintele Lungii, paroehă în Giorocü,
ca să pórte elă însuşi printre Români ase
menea liste şi se câştige membri pentru
numita societate. Părintele Lungu cunósoe
bine pe Românii din giură, de aceea în
iavecinata comună Cuvină nu s’a oprită, ci
a trecută la Covasinţă, unde saculü şi-a
aflată peteculă. La insistenţa numitului
preotă, s’au înscrisă acolo da membri la
numita societate maghiară: preotósa părin
ţi lui Micloşi, învăţătorii: P. Popescu, T,
Munteanü şi Liviu Pap din Covasinţă, care
e una dintre cele mai mari comune româ
nescl din eomitatulă Aradului. Fiă-cfire
dintre învăţătorii acestei comune este plă
tită anuală cu câte 6 — 7C0 fl. bani româ
nescl, dér nici unulă dintre denşii nu-şl
aboneză nici o singură foiă românâsoă; ba
părintele Micloşi vrea cu ori-ce preţă, oa
să-i întrecă chiar în acésta ţinută neromâ-
néscé, fiind-că densulă regulată îşi ţine
abonată „Arad és Vidéke“, una dintre cele
mai turbate foi şoviniste maghiare, în care
insultele la adresa nostră se întrecă unele
pe altele în aprópe fiă-care numără.
— o —
Curia reg. din Budapesta a pertrao-
tată alaltăieri procesulă, ce li-s’a intentată
celoră 15 tineri români pentru publicarea
unei aderenţe condamnaţiioră în procesulü
„Replicei“. Scimă, că tribunalulă da pressâ
din Ciuşiu a achitată pe condamnaţi şi a
sistata procedura afară de Andreiu Balteş«,
pe care l’a condamnată. Procurorulü Lázár
a apelată contra acestei sentenţe, ér Curia
a acceptată apeîaţia lui, îndrumândă tribu-
nalulă din Ciuşiu să continue procedura.
Tot odată Curia a dată locă apelaţiucei de
Cu privire la solemnitatea inaugurării
canalului de Nordo, la care, după cum se
scie, voră participa şi bastimentele române:
înorucişătorulă „Elisabeta“ şi briculă „Mir-
oea“, aflămă următorele amănunte: Basti
mentele, care voră trece prin canală, se
voră întruni la 19 Iunie pe fluviulă Elba,
lângă Hamburg, 6r trecerea canalului se
va efectui la 20 Iunie, la 3 ore dimineţa.
In cjiua de 21 Iunie se va ţine parada im
perială lângă Rensburg şi pe urmă punerea
ultimei pietri la gura canalului. Va avâ
locă apoi o revistă maritimă, la care voră
lua parte mai multă de 100 vase de res-
belă germane şi străine. S6ra voră fi pe
treceri pe yachtulă imperială „Hohenzol-
lern“ şi pe vasulă cuirasată „Wilhelm“, pe
treceri, la oarl voră fi învitaţi oficerii tu-
turoră naţiuniloră.*
După cum se anunţă din Viena, mi-
nisterulă comună de resbelă stă în pertrac
tări cu fabrica de arme din Ştiria pentru
o liferare mai mare de puscî. Comanda,
care are să cuprindă 200.000 de arme, se
va face, îndată-ce delegaţiunile voră încu
viinţa creditulă necesară.
Gestiunea română.
Sub titlulu acesta „ Budapesti H ir
lapu dela 10 Aprilie se ocupă la locă de frunte cu cartea d-lui JancsóJ5e- nedeh „Lupta nostra pentru libertate şi tendinţele daco - române“, şi în legătură cu acésta c}ice următorele:
...Nouă în statusquo ne este necon
diţionată bine. Românului însă numai con
diţionată, adecă numai aşa îi este bine,
dâoă póte căpăta Ardelulă. Fără de acésta
noi îi suntemă celă mai declarată inimică,
chiar şi decâtă Rusulă şi Germanulă. Acésta
o profesézá, pănă la unulă, toţi scriitorii
loră politici. Din acésta trebue se ne tra-
gemă noi conseouenţe valabile. Cine n’a
seiut’o pănă aoura, o póte învăţa din cartea
lui Jancsó Benedek.
Dér póte învăţa şi altă lucru folosi-
toră. Póte învăţa a lua în seriosă tendin
ţele române; învaţă a stima pe patrioţii
români şi nisuinţele loră. Ideia naţională
română s’a născută tocmai aşa, ca ori şi
care ideiă şi curentă, ce semănă cu ea. A
năsout’o totă acelaşi entusiasmă, a hrăoit’o
totă acelaşiidealismă, care a luminată redeş
teptarea nostră. N’avemă ce face décá ten-
denţele ei suntă contrare înălţărei şi dorin-
ţeloră nòstre, ba suntă chi ară duşmănose ;
n’avemă ce face, dér trebue să ne tragemă
séma cu acésta realitate. Naţiunea română,
care în trecutü n’a esistată (?), esista de vre-o
treizeci de ani şi s’a ridicată în Orientulă
Europei, ca concurentă a Ungariei. Acésta
trebue să o recunoscemă, trebue să pritnimü
concurenţa, o primim şi eluptăm cu conscimţă
de sine. Problema nostră este, a învăţa, ori
dâcă vă place, a lumina pe Română, că
tocmai sşa de puţină n’avemă noi de chia
mare a străbate spre Nordă şi Apusă, ci
asupra sveltei şi nobilei figuri a Iuliei, care
se înroşi la faţă.
O nouă mirare cuprinse pe aucjitori,
când Iulia începu să vorbescă. Aoéstá voce
era atâtă de gingaşă, atâtă de copilărescă
şi tot-odată curată, ca tonulă unui clopotă
de argintă. Şi ochii reginei Elisabeta erau
fixaţi mereu asupra figurei plăcute a Iuliei.
Odată ea se pleca spre contele Essex şi-i
şopti:— „Ce omă frumosă ! Elă jocă ne’n-
trecută ! Şi ce distinsă e totă purtarea lui!
Intr’adevără, elă séméná mai multă unei
fete, decâtă unui june“.
Scena se sfîrşise între admiraţia ge
nerală. In timpulă pausei între acte, pu-
bliculă vorbia numai de Iulia şi din par
tea tineriloră nobili se presupunea cu ho-
tărîre, că acestă rolă este jucată astădt de o
fată.Piesa se continua şi când se sfîrşi
marea scenă de balconă, între Romeo şi
Iulia isbucniră aplause sgomotóse.
Intr’aceea se formaseră în publică
două partide. Una susţinea, că Iulia de
astă-dată este în adevără o fată, de acâstă
partidă se ţineau toţi nobilii tineri ; drama
ticii presenţi ţineau asemenea cu aceştia.
Ei erau hotărîtă pentru păşirea pe scenă a
aameloră. Acésta era partida progresului,
membrii clubului „0meniloră de spirită“.
In faţa acestora sta a doua partidă,
vechii lorcjl, stâlpii tronului, —bărbaţi, cari
ţineau, că legile englesesci sunt neatacabile,
că suntă efluxulă celei mai înalte înţelep
ciuni omenesc!. Acestora nicl-odată nu li-ar
fi întrată în minte, că o fată ar pute să
aibă atâta cursgiu, de-a vătăma legile en
glesesci şi încă chiar în presenţa reginei.
De aceea ei afirmau, că Iulia este ună tî-
nără. Aceştia erau aşa numiţii conservativi,
în fruntea cărora sta lordulă-caucelară Ro
bert Dudley, conte de Leicester.
Dér conducătorii ambeloră partide îşi
îndreptau privirile adese-orl asupra reginei;
bucurosă ar fi cetită de pe faţa ei, de ce
părere este asupra Iuliei de ac|i.
Regina însă aplauda şi partida pro
gresului aplauda in urma acésta cu atâtă
mai zelosă. In decursulă piesei Lady Graf
ton era totù mai sgomotosu aplaudată de
partida progresului. Conservativii însă
deveniră totă mai reci, căci începuseră a
se convinge, că aici legile englese fură vă
tămate în modulă celă mai simţitoru, că
rolulă Iuliei era jucată de-o fată. Cei din
tâi priviau îngrijaţl la regină şi observa
seră, că faţa Maiestăţii Sale se turbura din
ce în ce mai multă.
Şi acésta în adevără era aşa.
Deja în decursulă actului alu doilea,
regina se convinse, că Iulia este o fată.
Ea se simţia ofensată de cutezarea, cu care
au fostă vătămate aici interdicerile ei. Cu
tòte astea ea păstra pănă la încheiarea re-
presentaţiei cea mai deplină linişte. Der
aplausele ei încetară.
Cu atâtă mai sgomotosă aplauda par
tida progresistă pănă când cădii cortina.—
Când Lady Grafton, după terminarea
representaţiei, îmbrăcată ca bărbată, părăsi
şalele palatului St.-James, o însoţi Shakes
peare şi cjise :
— „Mylady, jocuiă vostru a însufle
ţită pe toţi ; regina însa-şl a aplaudată şi
a arătată vădită mulţumirea ei“.
Lady Maria răspunse : „Nu mi-a tre
cută cu vederea, cum s’a schimbată pur-
tarea reginei în decursulă jumătăţii a doua
a piesei ; nu-i sămnă bună pentru speranţele
nòstre“.
— „Pacienţă, Mylady. pilele urmă-
tóre ne voră arăta, décá amă ínvinsö,
séu nu“.
— „0, de amă fi învinsă!“ oftàLady
Grafton.
Intr’aceea sosiseră la trăsură. Lady
Maria se arunca în ea şi-şi lua adio dela
poetö.
Shakespeare însă merse singură prin
stradele Londrei la locuinţa sa.
Abia ajunse aici, când étá că şi intra
la elă ună bărbată îmbrăcată în negru,
care se opri într’o depărtare óre-care dina
intea lui şi-lă agrăi cu o seriositate cere-
monială :— „Mr. Viliiam Shakespeare?“
— „Da, eu sunt!“ răspunse măestrulil,
— „Majestatea Sa regina Angliei a
poruncită, ca mâne la ame^ă să vă presen*
taţi la palatulă de St.-James“.
— „Voiu asculta de porunca Majes*
taţii Sale“.(Va urma.)
Nr. 72— 1895 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
nulitate a lui Bălteşti, cu adausulă, oă sé
se continue şi contra lui procedura de
pressă. Este soiutö, oă la oererea de amâ
nare a pertractărei procesului s’a alăturată
şi apérátorulü Russu-Şirianu — şi încă în
limba maghiară.
Mâne, în Tinerea mare, vomü avó
unö fenomeno fórte rarü, şi atátö din punctü
de vedere astronomică, câtă şi religiosü
de mare importanţă. Tòte planetele, ce ro-
téz& în jurul ù sórelui dimpreună cu pămân-
tulü nostru, vorü primi acea posiţiă, pe
care au avut’o înainte cu 1862 de ani. picü
1862, deórece creştinii numără anii dela
nascerea lui Christosü şi nu dela mórtea
lui, şi aşa avéndü 1896, trebue a se sub-
trage 33 ani. In 12 Aprilie n. c. Luna va
înstretăia „Calea Feciórei (Jungfrau S.
150,180,21020) la órele 4 şi 30 minute, şi
ast-felü constelaţiunea „Feciórei“ va fi. o
oră invisibilă. Spica (cc Feciórei) deja dela
3 óre şi jumătate va fi invisibilă. — I. P.
—o-
In causa adunărei generale a fondu
lui de teatru română se va ţinâ Marţia
viitóre (a treia 4* de Paso!) la órele 3
p. m. o consfătuire în Casina română din
locfi. Românii braşoveni suntă rugaţi a lua
parte în numérü cátü mai mare la acestă
consfătuire.
- o —
Atentatorulu contra statuei-Hentzi,
Szelcss Adorján n’a fostă aflată încă. Poli
ţia din Budapesta îlă „caută" în ruptulă
capului, dór fără de resultată. Că unde a
„dispărută“ Szeless, nu scie sé spună nimeni,
— deşi póte mulţi sciu dintre prietinii lui
din Pesta.
— o—
Limba italiană în Tirolu. Senatulă
.şcolară regnicolară din Tirolă a hotărîtă,
să înainteze ministeriului de instruoţiune o
rugare, ca limba italiană se se introducă,
ca obiectă de învăţământă obligatoră, în
tóté gimnasiile din Tirolű.
0 carte pentru preoţi. Invăţatulă
«piscopă ală Râmnicului şi Noului Severină,
Pr. S S. Ghenadie, a scosă de sub ţipară
laBucuresci unü volumă întitulată : „Evan
gheliile“. Studii istorico-literare, cari facă
parte din cărţile ritualului bisericei române
ortodocse. Cartea e dedicată reginei Româ
niei, care ca ore-cândă Despina Dómna
şi-a întorsă privirile asupra monumentului
dela Curtea-de-Argeşă şi a scrisă cu pro-
pria-i mână pentru acea biserică o evan
ghelie. Apoi după o prefaţă, se studiézá
cu multă competenţă diverse evangelii.
— o—
Scumpirea carnei. In cei 10 ani din
urmă, la noi în ţâră s’a scumpită carnea
de porcă cu 7, de viţelă cu 10, de óié cu
15 şi de vită cu 15°/0. Faţă cu preţurile
de acum 15 ani, carnea de vită e mai
soumpă astăzi cu 25%.
— o—
Ga în Ungaria. ţ)iar<loră poloneze din
Lemberg li se comunică dela Varşovia
scirl forţe grave. Ministrulă de interne ală
Rusiei, d. Durnowo, a datü oficiiioră pos
tale rusesc! o circulară prin care atrage
atenţiunea asupra scrisoriJoră, ce vină în
Rusia din Viena, Lemberg, Craiova şi alte
localităţi bănuite. In acele scrisori, dice cir
culara, se introducă în imperiulă Ţarului
imprimate oprite. Oficiiioră postale se dă
ordinulă sè desfacă necondiţionată scriso
rile, ce dau ore*carî bănuieli şi se le nimi-
céscá; scrisorile recomandate sé le desfacă
îns3 în presenta adresaţilorQ, ér caşurile ce
inspiră bănuială sé se predea imediată gen-
darmeriei. Mai departe se ordonă ofician-
ţiloră poştali, sè observe pe nesimţite per
semele cari trimită scrisori cu bani în strei-
nătate, şi sé le înregistreze semnalmentele.
Aceste semnalmente se le înregistreze nu
mai de câtă autorităiiloră poliţiei de si
guranţă.—o —
Prinţulfi Karagheorghericî, subloco-
tenentă în regimentulă rusescü de gardă,
a fostü dimisionată din poştală seu, fiindă
tot-odată promovată la rangulă de căpitanii.
— o —
Regele Belgiei agraţiâ pe otrăvitorea
Ioniaux, oare fusese osândită la mórte, şi
îi schimba pedép3a în temniţă pe viâţă.
—o—
Tinerimea română din Feldióra aran-
giază o petrecere cu dansă Luni în 3/15
Aprilă 1895, a doua 4* de Pascî, în sala
„Hotelului marett din Feldióra. Inceputulă
la 8 óre sóra. Preţulă intrării: de personă
30 cr. Bilete se capătă sera la cassă.
Programa: 1. „Cuvântă de deschidere“, de
I. Micu jun. 2. „Ursita mea“, de Gr. Ste-
fănescu, esecutatü de corü. 3. Herşou Boc-
oegiulü, canţonetă esecutată de *** 4. „Bo-
booele şi inele“, de I. Vidu, esecutatü de
corü. 5. „O declamaţiune“, esecutată de I.
Criţară. 6. „Jianulă“, solo, de I. Vlădă-
reană. După producţiune urmâză dansă,
între oare se va juca „Căluşarulă“, „Bătuta“
şi „Romana“.— o —
Altă bazaconia. Cetimă în „P. Lloyd“
dela 10 Aprilie n. urmátórele: „In sînulă
Románilorü moderaţi şi cu simţăminte pa
triotice (sic.) deja de mai multă timpü s’a
pututü observa tendinţa de-a o rupe de totă
cu agitatorii ultra-naţionalî, cari stau pe
basa programului dela Sibiiu. piarulü ro
mână, ce a apărută de curândă în Timi-
şora, „Controla“, va fi organulü partidei
moderate. Acestü diarü deja a întreprinsă
paşii pregătitori, pentru de-a delătura di
vergentele esistente cu Românii. După cum
’i-se anunţă lui „Keleti Értesítő“ din is voră
sigură, în mai multe puncte ale Ungariei
de Sudă s’au ţinută consultări intime, în
cari s’a hotărîtă, ca Românii sS părăsâscă
terenulă pasivităţii şi deja la proximele ale
geri dietale să-şi validiteze dreptulă lorö
electorală. — Décá „patrioţii“ şovinistî îşi
pună speranţele în asemeni „adevărată
moderaţi“, atunci suntă de compătimită.
D-lu Alfréd Binet, profesoră la Sor
bonne în Parisă şi directorulă institutului
fisiologicü „Éoole des hautes études“, a
fostă invitată de ministrulă de culte şi ins
trucţiune publică din România, ca sé ţină
ună cursă de psiho-fisică la universitatea
din Bucurescî. D-lă Binet, care în cercurile
savanţiloră este recunoscută ca celă din-
tâiu representantă ală acestui ramö de sciinţe
a primită invitarea şi va începe cursulă la
finea lui Aprilie la universitatea din Bu-
curesci.
Din Rusia.
La porunca împăratului rusescă se va
forma o comisiune constătăt0re din şepte
ingineri şi representanţl ai diferiteloră mi-
nisterii, care va fi trimisă la Siberia, pen
tru de-a studia temeinică cestiunea construi-
rei liniei ferate siberiane.*
In urma raportului guvernorului din
Volhynia, în care acesta acoentuézà nece
sitatea înflinţărei de scóle agronomice, minis
trulă de agricultură rusescă a hotărîtă să
înfiinţeze ast-felă de scóle, fiindă convinsă,
că ele voră aduce folosă téranimei şi voră
îmulţi numèrulù arândaşiloră şi administra-
toriloră de bunuri rusesci.*
Comisiunea rusescă de încoronare, care
are sé arangeze tòte festivităţile, ce se
voră da cu ocasiunea încoronărei Ţarului
Nioolae II, la Moscva, e compusă diu ur-
mătorele notabilităţi ruse : preşedinte con
tele Voronţov-Daşkov ; membrii în comi
siune : loc. generală baronă Frederiks, con-
sil. intimă Vsevolozskij, loc. gen. Kuzne
cov, adjutantulă conte Benkendorf, apoi
consilierii de stată Mercalov, Ber, Krivenco,
Pogozev şi coionelulă Ridzevskj.*
Pârechia imperială ruséscà va merge
la sf. Pasci pe câte-va cjile la Petersburg
şi apoi erăşi se va muta la Zarskoje-Selo,
unde va petrece véra. Marele duce moşte-
nitoră, care de presenta se află în Algiria,
peste puţine dile se va întorce pe mare la
Caucasă.
Cătră preoţii români.(Apelu.)
Societatea de lectură „Inoeenţiu M.
Clain“ a teologiloră români dm Blaşiu,
vë^êndü cu mare durere de inimă, că doc
trinele impii, perverse, absurde, false şi
inimice religiunei creştine se propagă ou
iuţ0la fulgerului pănă şi în satele cele mai
ascunse; veclândă, că, acele doctrine au oa
urmare scăderea şi înăduşirea simţului re-
ligiosă şi morală, precum şi înstrăinarea
dela s. biserică, dela acea mamă bună şi
aşa de iubitóre, care în şirulă atâtorü se
cuii de durere a fostü nu numai scutulü
credinţei, ci şi alü limbei şi naţionalităţei
nóstre, a decisü încă în anulü 1889 tra
ducerea şi edarea celui mai bunü opü de
îndrumări pastorali, cari së fiă pentru preo-
tulü românü unü fară sinceră pre calea
cea grea şi osteniciosă a păstorirei sufle
tesc!; care së fie pentru veneratulă cierü
românü unü îndreptarü praoticü în instru
irea credincioşilorfi cu cuvântulă adevë*
rului eternă şi cu învăţături salutari.
Acestă nobilă propusă de multü do*
rită s’a realisatü în primávéra anului 1890
în diua Buneivestiri, când societatea nostră
a pututü presenta publicului românü şi în
specie preoţimei române partea primă din
„Epistolele cătră unu preotu tînèrü“ — opulü
veneratului părinte Aloisiu Melcher, di-
rectorü alü locului de peregrinagiu „Unsern
Herrn Ruhe“. Acelü opă, care prin origi
nalitatea şi simplicitatea elegantă în ex
punere ; prin modulü părintesefl de a tracta
lucrurile cu seriositate adevëratü preoţâscă,
care prin cunoscinţele multilaterali, ce
apară şi ţi-se îmbiă cu plăcere ; care pen
tru esperinţa câştigată în ună şiră lungă
de ani plini de activitate şi prudenţă es-
pusă cu multă bună-voinţă şi iubire de
Dumnedeu şi de omeni; care prin învăţă
turile alese în luorurile, cari formézá obieo-
tulă activităţii şi grijii dilnice a păstorului
sufietescă, devine uuă isvoră nesecată de
învăţături pastorali şi arme de apărare pen
tru preotulă română, care pentru biserică
şi naţiune trebue să trăâscă şi să moră.
Ună ană mai târdiu, în sărbăt0rea
Intrărei în biserică, Societatea nostră scòte
la lumină şi partea a Il-a a acestui opQ
de atâta valóre pastorală. Partea primă
constă din 24 cóle; ér a doua din 20 cóle
formată 8° mare, hârtiă fină, ţipară ele
gantă. Preţulă unui esemplarü din fiă-care
parte a fostü 1 fl. 50 cr. (alü ambelorü
părţi 3 fl.)
După-ce însă la modestele nóstre ape
luri şi la cólele de prenumeraţiune ni-au
rëspunsü cu multü mai puţini, decâtü spe-
ramă, înoâtă bocietatea dispune de sute
de esemplare din fiă-care parte, ne-amă
vë4utû constrînşi, deşi stămă aprópe în
faţa unui deficită, ca sé reducemu preţulu
acestui opü, dela 3 fi. la 1 fl. 50 cr.', va să
clică abonândă cineva partea primă (1 fl.
50 cr.) a doua se trimite gratuitü.
In considerarea acestora, ne luămă
voiă a aduce la cunoscinţa onor. publicü
română şi în specie veneraţiloră preoţi
acestă decisă, rugându-ne tot-odată deofe-
rirea sprijinului binevoitoră, ca aşa în cu
rând ă să putemă eda eventuală alte opuri.
Acei domni, cari voră abona acestă
opă, suntă rugaţi, ca abonamentulă să lă
facă directă la societate.
Nutrindă firma speranţă, că Apelulă
nostru va fi bine primită din partea în-
tregei preoţimi române, amă rămasă,
Pentru Societatea de lectură Inocenţiu
M. Claină:
B l a ş i u , Aprilie 1895.
M. Hodarneu, Vasile Urzică,preş. soc. secr. soc.
No tă . Recomandămă cu totă căldura on. publică română adevăratulă mărgări- tară sufletesoă „ Pregătire la mòrte“, edată de Societatea nóstrá. Acestă opă constă din 28 có’e; 8e mică, tipărită cu multă gustă. Preţulă unui esemplară broşurată 80 or. în legătură 1 fl.
L i t e r a t u r ă .
Memorii din 1848/49 de Vasilie Mol-
dovanu, broşură elegantă, de 11 cóle, format
8°. Preţulă unui esemplară e : 50 cr. séu 1
coronă, plus 5 or. porto poştală; pentru
România şi străinătate 1 francă 50 bani.
Comandele se potă face la adresa: Traianu
H. Popü, publicistă, Braşovu (Brassó) seu
la administraţia „Gazetei Transilvaniei“.
Domnii abonenţi ai „Gazetei“ îşi potü
procura acéstá scriere de-odată cu reînoirea
abonamentului trilunarü la fòia.
Sciri telegrafice.
Tapolcza, 11 Aprilie. Deputatulu Gajâri provocă la duela pe preşedintele clubului independenţii de aci, Manyoki, pentru espresiunî despee- tătore.
Agria, 11 Aprilie. Comunele din comitatul u Heves, situate lângă Tisa suntu fârte periclitate.
Aradu, 11 Aprilie. Linia ferată
spre Timişora şi satulu Cociuba suntu inundate de apă. Deja s’au surpatu
11 case.Bătania, 11 Aprilie. Fericolulu e
iminentă. Apa esundată deja a ajunau pănă la verfulu zegazuriloru.
Sernlin, 11 Aprilie. Pe stradele oraşului Semlin apa a ajunsă înălţimea
de l x/2 metri. Eri au foştii totalii inundate comunele Zefkerin, Baranya şi Qlagon, Vaporele mântuescu ce potâ. Din partea serbescă au încercatu unii indivi4î de-a rupe cheulă de la ţermurulu ungaru, înse nu li-a suc- cesu din causa marei atenţiuni a pă- zitoriloru de graniţe UDgari.
DIVERSE.Incendiile teatrelorü. Este o lege a
vieţei de a pune durerea alături de bucurie
şi în ordinea acesta de idei, nimică nu
impresionézá mai durerosă ca incendiile te-
atreloră. Catastrofa operei comice din Pa
risă şi a teatrului Ring din Viena suntü
încă recente în memoria tuturoră. O re
vistă americană publică ună studiu intere
santă în privinţa aoestor incendii. Din studi-
ulă acesta reiese, că suntă două periode în
esistenţa teatrelorü, în timpulü cărora suntü
espuse pericoleloră incendiului: prima pa-
riodă este epoca construcţiunei şi se în
tinde asupra celorü d’întâiu cinci ani ; a
(doua este cea cuprinsă între anulü alö
patru*4öcelea şi cincl-cjecelea ală esistenţei
clădiriloră. Agravarea pericolului pe tim*
pulă primei perióde se póte esplica prin
neesperienţa personalului şi imperfecţia
instalaţiuniloră preventive, cari se complec-
teză cu timpulă. Pentru a doua periodă,
mărirea risicului se esplică prin usagiulü
acestorü instalaţiuni şi prin sentimen-
tulü esageratü alü siguranţei, care domnes-
ce printre personală. Dela mijloculă vé-
cului din urmă, media anuală a teatrelorü
distruse de incendiu a fostă de 19; în 1881
cifra a atinsă 28 ; în sohimbă a că4ută în
1886 la 7. Din 289 incendii de teatru, 56
s’au produsă în timpulü 4üei (19,4 la sută);
15 teatre au arsă cu o oră înainte de re-
presantaţie (5,2 la 100); 36 în timpulă re-
presentaţiei (12,4 la sută); 69 în cele doué
óre după sfîrşitulă representaţiei (23,9 la
100) şi 113 (seu 39,1 la sută) pe timpulü
nopţii. Statistica ne dă numéruíü victime-
lorü incendiiloră, care au isbucnită în tim
pul ü representaţiiloră ; dela 1876 pănă la
1888 ş0se incendii mari de teatrurî au fă
cută aprópe 1500 de victime ; acestea suntă
desastrele din Brooklyn (Comvays Theater,
5 Decemvre 1876, 283 victime); Nizza
(Teatrulü municipală, 23 Martie 1881, 150-
200 victime); Viena (Ring Theater, 8 De
cemvre 1881, 450 victime) ; Parisü (Opera
comică, 25 Maiu 1887, 110 de victime);
Exeter în Anglia (Exeter Theater, 5 Sep-
temvre 1887, 166—200 victime); Oporto
în Portugalia (31 Martie 1888, 240 de vic
time).
Taxa pe titlurile de nobleţă. D-lă
Gerault, senatoră francesö, va aduce în
discuţia parlamentului francesă unü poieetü
de lege: stabilirea unei taxe pe titluri şi
particole. După acest proiect titlulă de prinţă
ar costa anuală 1000 de ie i; celă de duce
800 ; de marchis 700; de conte, 600; de
viconte 500; de baron 400, particula
duplă ar costa 200 franci; ér cea simplă
100.
Proprietarii: Or, Aurei iflureşiaai«.Redactorii responsabilii: Q r e g o r î u H a i o r ă .
Pag
ina
4__
___
____
GA
ZET
A
TR
AN
SIL
VA
NIE
I.__
Nr.
72—
18%
.Banca generală de asigurare mutuală „TRANSILVANIA“.
Comptul încheiat al secţiunii l-e pro 1 8 9 4 .
V e n i t e : fl. cr.l
E r o g a t e : fl cr.
Fond de premii din anul 1893 .................................. 25610 84 Premii de reasigurare................................................. 33204 66Premii după detragerea s to rn ilo r ............................. 115457 09 Salare, spese, inserţiunî, spese de călătorie, impriTaxe „ „ „ ............................. 6952 94 mate, port postai etc.............................................. 29326 19Reservă de daune din anul 1893 ............................. 4294 66 Interese de avanse . . . . , ............................. 3738 47Yeni te diverse................................................................ 532 85 C o n tr ib u ţ ie ................................................................ 1094 98
' \ Amortisare de m ob ile .........................fl. 275,13 jAmortisare de pretensiunî dubiose . „ 10285.03 10560 16
Interese după obligaţiunile fondului de intemeiare 2 85 30Reservă de p re m ii...................................................... 27417 48Daune solvite şi spese de evaluare după detragerea
părţilor re as ig u ra te ....................fl. 31181.78Reservă de d a u n e ............................. „ 4164.78 35346 56
Provis iun i.................................................................... 5568 21Ajutore la reuniuni de p o m p e r l............................. 198 12Contribuire la fondul de p e n s iu n e ........................ 797 57
\ Escedent pro 1894 ..................................................... 3510 68
152848 38 152848 38
Computul incheiat al secţiunii ll-a p?*o 1 8 9 4 .
V e i i 1 t e : fl.1
cr.j!
E r o g a t e : fl. cr.
300004 28 Capitale asigurate solvite....................fl. 41512.45Transport de premii din anul 1893 . . . . . . 7043 55 Reservă după caşuri de mòrte insinuate _ 3785.—Premii după detragerea s to rn ilo r .............................Taxe _ „ * .............................
1080761872
1075
Plătiri pentru totine contra asigurate „ 90.— 45387 45• • •
Reservă pentru caşuri de morte insinuate din an. 1893 1656 50 Asigurări de zestre so lv ite ....................................... 4940 —
Arvune decăzute etc...................................................... 451 50 Asigurări cu termin fix s o lv i t e .............................. 11097 70
Interese si venite după case....................................... 17081 44 Premii de reasigurare.................................. | . . 375 29
\ Provisiuni de a c u is i t ie ....................fl. 1360.15
Amortisare de provisiuni capitalisate „ 4137.01 5497 16
Provisiune de incasso................................................. 3331 33
\ Salare, spese, imprimate, spese de călătorie, inser-
\ ţiuni, port postai etc.............................................. 14877 67
\ Contributii..................................................................... 1370 71
\ Poliţe rescum părate ................................................. 7046 79
Premii rebonificate . . . , ................................... 1116 64
Amortisare din mobilii . . . . . . fl. 275.13
\ Amortisare din pretensiunl dubiose . „ 275.52 550 65
\ Contribuire la fondul de p e n s iu n e ......................... 790 08
Onorare m e d ic a le ...................................................... 1791 50
\ Interese hipotecare...................................................... 4368 20
Interese după oblig, fondului de întemeiare . . . 3267 —\ Spese cu casele........................................................... 155 70\ Perdere de curs la efecte ........................................ 8 25
\ Fond de premii pro 1895 ........................................ 322516 02
Transport de premii pro 1895 ................................... 7125 16
\
Excedent pro 1894 ....................................................... 572 82
436186 12 436186 12
W ilhelm Bruckner m. p.
S i b i i u , 18 Martie 1895.
F1. Müller m. p.
Bilan! la 31 Decemvre 1894.A c t i v a :
Obligaţiuni n e e d a te ..................................îl. 6500 scrisuri fonc. ale cassei de păs
trare din Sibiiu, em.I. âfl. 106.50 îl. „ 31900 scrisuri fonc. ale cassei de păs
trare d. Sibiiu, em. II. â îl. 104.50 „ „ 11000 scrisuri fonc. ale cassei de păs
trare d. Sibiiu, em III. âfl. 101.75 „ Oor. 1600 scrisuri fonc. ale casei de păs
trare d. Sibiu, em. IV â fl. 100.— „ fl. 3600 scrisuri fonc. ale instit. de cred.
fonc. din Sibiiu, em. I I I â fl. 103.— „ „ 5500 scrisuri fonc. ale instit. de cred.
fonc. din Sibiiu, em. IV. âfl. 104.50 „ „ 21000 scrisuri fonc. ale instit. de cred.
fonc. din Sibiiu, em. Y. â fl. 101.75 „ Cor. 5000 scrisuri fonc. ale instit. de cred.
fonc. din Sibiiu, em. YI. â fl. 100.— „ fl. 23600 scrisuri fonciare 41/2°/0 ale inst. de
credit fonc. ung. â fl. 100.50 „ „ 4C00 scrisuri fonc. 5°/0 ale institutului
de credit fonc. ung. â fl. 101.— „ „ 5400 losuiipen. reg. Dunării âfl. 132.— „ „ 5000 scrisuri fonciare ale „Albinei“
em. II. â fl. 101.75................... „Cor.8000scrisuri fonciare ale „Albinei“
em. III. â fl. 101.75....................6000 rentă-coroane ungare â fl. 98.50
300 rentă-hârtie austriacă â fl. 100. — 200 rentă-argint â fl. 100.05 . . . 4001osurl de stat d. a. 1860 â fl. 162.25 100 scrisuri fonc. cu premii 4°/0 ale
băncii ung. hipotecare â fl. 129.— Acţiuni diverse............................................
6922.
33335.
11192
50
50
50
800.—
50
50
3708.
5747.
21367,
2500.—
23718.—
4040.—7128.—
5087.50
4070.2955.300.200.649.
10
129.2233.
fl. 136083Efectele fondului de pensiuni:fl. 3000 scris. fonc. ale cassei de păstr.
din Sibiiu,em. II. â fl. 104.50 fl. 3135.—„ 5500 scris. fonc. ale cassei de păstr.
d. Sibiiu, em.III. âfl. 101.75 „ 5596.25 C, 6000 scris. fonc. ale cassei de păstr.
d. Sibiiu, em. IY. â fl. 100.— „ 3000.— fl. 1500 scris. fonc. ale instit. de credit f. d.
Sibiiu, em. Y. âfl. 101.75 fl. 1526.25 fl. 13257
10
Realităţi: Case în str. Cisnădiel Nr. 1, 3 şi 5 : fl. 207854 casa în strada Iernii Nr. 22. . . „ 3600
împrumuturi pe poliţe de asigurare pe viaţă . .tontime . . . . . .
.50
"25
n n r> n„ „ efecte ,
Portofoliul cambiilor . ,Depuneri spre fructificare .............................PretensiunI la agenţe secţ. I ...........................
„ „ „ „ II. . . . . . .Debitori : (societăţi de reasigurare şi diverşi)Avanse la inspectori etc...................................Mobile, table de agenturi şi tăbliţe . . .Provisiuni cap ita lisa te ........................Bon al secţiei II. la secţia I ...........................Cassa în num erar............................................
îl.
170800
cr
149340 60
211454 25
110754 639766 —
270 —
231 611251 11
46249 5833298 7111468 765969 82
11994 4257646 1689564 628116 09
920257 36
Bilanţul şi corupturile încheiate confrontate cu registrele referitóre s’au găsit în consonanţă.
C O N S I L I U L D E S U P R A Y E G H I E R E :
Bir I. Hemeţ m. p.
P a s i v a :Fond de întemeiare . . . . ,
„ „ premii secţia I ..............................................
I I ...................... fl. 322516.02
7125.16
n n n
Transport de premii secţia I. . . . „
Fond de reservă pentru tontine . . „ 80907.90
Reservă pentru caşuri de morte insinuate . . .
„ „ daune de foc insinuate . . . .
Avanse pe e f e c t e .....................................................
Creditori d iv e r s e ......................................................
Datorie hipotecară şi de cont-curent........................
Fond de pens iune ......................................................
Interese neridicate......................................................
Excedent reservat secţia I. pro 1892 ...................
1893 ....................
fl. jcr
270000
27417 48
n n îi
n -n n n n
Fond de garanţie secţia I. .
7) n 7) n •
Excedent secţia I. pro 1894
1893 .
410549
3785
4164
78000
15847
74465
13257
1452
1703
2242
472
503
6080
6232
3510
572
08
78
68
20
50
38
66
34
40
89
29
18
68
82
Dr. A. Brote m. p.
o>ocăf-i
CQ
Ptìcö
• rH3>03
<
C3cac6r-l
o&
A. FriedsiKiani) m. p.