nssm 50 norme specifice de securitate a muncii pentru
TRANSCRIPT
NSSM 50
Norme specifice de securitate a muncii pentru sectorul cresterii animalelor
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Continut
Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru sectorul cresterii animalelor,
cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca.
1.2. Scop
Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare
existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de
munca (executant - sarcina de munca -mijloace de productie - mediu de munca).
1.3. Domeniu de aplicare
Art. 3. - Se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice care desfasoara activitati
in sectorul cresterii animalelor, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si
de modul de organizare a acestora.
1.4. Conexiunea cu alte acte normative
Art. 4. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu Normele generale de
protectie a muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare lucrarilor din sectorul cresterii animalelor, se
vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1.
Art. 5. - La executarea lucrarilor din sectorul cresterii animalelor se vor respecta toate
standardele in vigoare referitoare la calitatea si tehnologia de executie, precum si
standardele de protectie a muncii prezentate in anexa 2.
1.5. Revizuirea normelor
Art. 6. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este
necesar ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc, survenite la nivel
national, ale unitatilor sau proceselor de munca.
2. PREVEDERI COMUNE
2.1. Selectia personalului in vederea incadrarii si repartizarii pe locuri de munca
Art. 7. - Lucrarile conform Art. 3, pot fi executate numai de persoane avand varsta peste 18
ani care au calificarea necesara, cunosc procedeele de lucru, aparatura si instalatiile meseriei
pe care o practica si au fost instruite din punct de vedere al securitatii si igienei muncii.
Art. 8. - Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectiva sau nu au implinit 18
ani pot fi admise la lucru in conditii normale ca ajutor, numai sub supravegherea directa a
cadrelor calificate in aceste lucrari si numai dupa insusirea instructajului de protectie a
muncii.
Art. 9. - Nu se pot angaja persoane sub 18 ani, persoane cu afectiuni pulmonare cronice,
afectiuni nervoase cu accese epileptiforme, invaliditati care nu permit eforturi fizice,
afectiuni cardiace cronice sau acute sau cu alergii la contactul cu materii organice sau
mirosuri de disconfort.
Art. 10. - Repartizarea la locurile de munca se efectueaza numai dupa calificarea pe care o au
executantii pentru lucrarile ce li se incredinteaza, modul cum si-au insusit notiunile
corespunzatoare acestor lucrari si aptitudinea, experienta, capacitatea fizica si neuropsihica.
2.2. Controlul medical la angajare si periodic
Art. 11. - Personalul, indiferent de varsta si sex, poate fi incadrat numai dupa efectuarea
examenului medical si care sa ateste ca este apt pentru astfel de munca, cu riscurile legate
de expunerea profesionala la agenti biologici.
Art. 12. - Personalul va face un control medical periodic, in functie de specificul activitatii si
conditiile in care acesta se desfasoara, inclusiv pentru cei expusi la agenti biologici.
2.3. Instruirea personalului
Art. 13. - (1) Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul
securitatii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii
in vigoare.
(2) Agentul economic se va asigura ca muncitorii din cadrul unitatii primesc o instruire
completa privind:
a) riscuri potentiale pentru sanatate;
b) precautii care trebuie luate pentru prevenire a expunerii la agentii biologici;
c) cerinte de igiena;
d) purtarea si utilizarea echipamentului individual de protectie;
e) masurile care trebuie luate de muncitori in cazul unor evenimente si pentru prevenirea
lor.
(3) Instruirea va respecta:
a) va fi efectuata la inceputul activitatii care implica contactul cu agentii biologici;
b) va fi adaptata ca sa tina cont de riscurile noi sau modificate;
c) se va repeta periodic.
(4) Agentul economic va asigura instructiuni proprii de securitate a muncii afisate la locul de
munca.
2.4. Dotarea personalului cu echipament individual de protectie
Art. 14. - Agentii economici au obligatia sa acorde gratuit echipament individual de protectie
adecvat intregului personal expus riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
conform NORMATIVULUI-CADRU aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu
Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995.
Art. 15. - (1) Stabilirea mij bacelor individuale de protectie (sortimente si tipuri) se face pe
baza analizei si cumularii factorilor de risc la care este expusa persoana in timpul indeplinirii
sarcinii de munca, de catre comisia mixta, compusa din personal de specialitate apartinand
agentului economic si un reprezentant al organizatiei sindicale si se aproba de consiliul de
administratie.
(2) Selectionarea si utilizarea adecvata a mijloacelor individuale de protectie a mainilor, fetei
si ochilor impotriva caderilor de la inaltime se va face pe baza instructiunilor elaborate de
M.M.P.S.
(3) In cazul activitatilor pentru care exista un risc privind sanatatea si securitatea
muncitorilor, datorita muncii cu agenti biologici, se vor lua masuri pentru a se asigura ca
echipamentul de protectie este:
a) depozitat corespunzator intr-un loc bine definit;
b) verificat si curatat inainte si in orice caz dupa utilizare;
c) reparat daca a fost defect sau inlocuit inainte de alta utilizare.
2.5. Protectia impotriva electrocutarii
Art. 16. - (1) Instalatiile electrice din fermele ce crestere si ingrasare a animalelor si pasarilor
trebuie sa corespunda prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii peiitru
utilizarea energiei electrice (anexa 1 pct. 1).
(2) Personalul de deservire si intretinere a instalatiilor si echipamentelor electrice, precum si
a utilajelor actionate electric, trebuie sa respecte prevederile privind utilizarea si verificarea
periodica a respectivelor instalatii, echipamente si utilaje electrice.
(3) Pentru prevenirea pericolului de electrocutare conducatorul locului de munca va verifica
zilnic, inainte de punerea sub tensiune, utilajele si echipamentele actionate electric.
Remedierea defectiunilor va fi executata de electricianul de serviciu.
(4) Instalatiile electrice de forta si de lumina din toate tipurile de grajduri si anexele acestora,
de la instalatiile de uscat furaje verzi, de la instalatiile de incubatie si de la orice alte cladiri,
precum si instalatiile aferente sectorului zootehnic vor fi executate conform normelor
tehnice in vigoare, iar mentinerea lor in perfecta stare de functionare este obligatorie.
2.7. Organizarea locului de munca
Art. 25. - Lucrarile de crestere a animalelor se efectueaza numai cu aprobarea
conducatorului procesului de productie, pe baza tehnologiilor de hranire si dupa efectuarea
instructajului cu privire la exploatarea instalatiilor si a echipamentelor tehnice si cu privire la
securitatea muncii.
Art. 26. - Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea operatiilor de
furajare, adapare si intretinere va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate
necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor.
Art. 27. - La locurile de munca permanente se vor afisa, in mod obligatoriu, instructiuni de
folosire a utilajului si indicatoare de securitate conform standardului in vigoare, iar salariatii
vor avea la dispozitie sculele, dispozitivele de abordare si contentionare etc. pentru a putea
executa lucrarile cu efort minim, in mod nepericulos si in pozitie cat mai comoda de lucru.
Art. 28. - La executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor in grajdurile de animale,
magazii, depozite sau in apropierea elementelor de constructie combustibile, se vor lua
masuri de prevenire a incendiilor prin acoperirea acestora cu saci umectati si pregatirea unor
vase cu apa, stingatoare cu praf inert si dioxid ce carbon si cu spuma carbonica pentru
stingerea unui eventual inceput de incendiu.
Art. 29. - Nu se admite abordarea si contentionarea animalelor retive decat daca exista
dispozitivele necesare in stare de functionare (baston de conducere, travaliu, iavasa etc).
Art. 30. - Utilajele vor fi bine fixute, legate la pamant si dotate cu aparatori si dispozitive de
protectie in buna stare. De asemenea, utilajele vor avea afisate instructiunile tehnice de
exploatare si instructiurd proprii de aplicare a normelor de protectia muncii.
Art. 31. - Personalul trebuie sa poarte echipamentul individual de protectie corespunzator
lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare, conform cu Normativul-
cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat de M.M.P.S.
Art. 32. - Zilnic, inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca si seful de
echipa vor verifica starea de sanatate si oboseala a salariatilor. Daca acestia se afla sub
influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati de la lucru.
Art. 33. - Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si
consumul bauturilor alcoolice in unitate: si la locurile de munca, cunoscand ca raspund
personal de starea si capacitatea de munca a salariatilor din subordine pe tot timpul lucrului.
Art. 34. - La repartizarea lucrarilor pe salariati, conducatorul locului de munca sau seful de
echipa va indica procedeul corect si nepericulos de lucru si masurile corespunzatoare privind
utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare.
De asemenea, va verifica starea echipamentului individual de protectie si a echipamentului
individual de lucru care; va fi folosit la lucrarea respectiva.
Art. 35. - Deratizarea, dezinfectiile si dezinsectiile vor fi efectuate de salariati in perfecta
stare de sanatate si instruiti in mod special; in timpul lucrarilor va fi purtat obligatoriu
echipamentul de protectie.
2.8. Medicamente si substante toxice
Art. 36. - Pentru inlaturarea pericolului de accidentare, ca urmare a folosirii necontrolate a
medicamentelor de catre salariati, acestea vor fi pastrate sub cheie de un angajat cu obligatii
nominalizate prin fisa postului, ordin sau decizie scrisa de catre agentul economic.
Art. 37. - Salariatii care lucreaza cu substante toxice in operatiunile de deratizare, dezinsectie
si dezinfectie vor fi dotati cu echipament individual de protectie, care se atribuie conform
normativului in vigoare. Acest echipament va fi folosit in mod obligatoriu numai in timpul
lucrarilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, manipularii, transportarii sau depozitarii
substantelor toxice, interzicandu-se folosirea lui in afara serviciului.
Art. 38. - Substantele toxice trebuie depozitate si pastrate in magazii special amenajate,
tinute in permanenta sub cheie. Aceste magazii vor fi dotate, in mod obligatoriu, cu
aparatura necesara masurarii, cantaririi si dozarii substantelor toxice si cu pichete de
stingere a incendiilor.
2.9. Combaterea noxelor
Art. 39. - Adaposturile pentru animale trebuie sa fie prevazute cu sisteme de canalizare si
ventilatie. Independent de gradul de impurificare a aerului se va prevedea ventilatie naturala
sau mecanica.
Art. 40. - Sistemul de canalizare va avea inclinare pentru scurgerea lichidelor in bazinele de
colectare. Acestea vor fi acoperite cu capace suficient de rezistente si incuiate cu lacat.
Curatarea periodica a bazinelor de colectare (foselor) este obligatorie.
Art. 41. - Gazele vor fi evacuate de la locul de producere sau din apropierea lor printr-un
sistem de ventilatie eficace, care sa corespunda prevederilor din Normele generale de
protectie a muncii.
Art. 42. - Accesul personalului in zonele periculoase unde exista acumulari de gaze
(platformele cu dejectii, camine, fose etc.) va fi blocat si marcat vizibil cu placi de avertizare
si interdictie. Capacele foselor, camera gratarelor, bazinele de receptie etc. vor fi inchise cu
lacat, iar cheia va fi la conducatorul locului de munca.
Art. 43. - Lunar, personalul de la statia de epurare va fi supus controlului medical.
Art. 44. - Atunci cand este necesar sa se patrunda in locuri cu substante nocive, echipa de
interventie va fi echipata cu mijloace de protectie individuala corespunzatoare (aparate
izolante, aparate de salvare etc).
Art. 45. - Pentru prevenirea formarii pulberilor vegetale explozive si obtinerea concentratiilor
sub valorile admise de norme se vor etansa capacele si imbinarile de la morile cu ciocane, iar
instalatia de ventilatie se va folosi corect.
2.10. Probleme de energie termica
Art. 46. - In sectorul cresterii animalelor (hale, adaposturi, grajduri, padocuri etc), la toate
instalatiile care produc si folosesc energia termica se vor respecta Normele specifice de
securitate a muncii la producerea energiei termice (anexa 1, pct. 2) si Normele specifice de
securitate a muncii pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice (anexa 1 pct.
3).
Art. 47. - Personalul de deservire si de exploatare a instalatiilor mecanice sub presiune
trebuie sa fie calificat si instruit in acest scop. Pentru cazanele cu aburi, fochistii trebuie sa
indeplineasca conditiile cerute de instructiunile tehnice ale I.S.C.I.R.
Art. 48. - Persoanele care se ocupa cu lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii in
centralele termice trebuie sa respecte prevederile normativelor in vigoare care
reglementeaza securitatea muncii in instalatiile generatoare de vapori, astfel ca deservirea
sa se faca fara pericol de accidentare si conform instructiunilor de instalare, intretinere si
deservire elaborate de unitatile constructoare.
Art. 49. - Instalatiile termice vor fi tinute in perfecta stare tehnica de functionare si de
curatenie, controlul preventiv facandu-se de catre responsabilul energetic desemnat.
Art. 50. - Conductele imbinate cu flanse, prin care se transporta fluide sub presiune, care pot
provoca arsuri vor fi prevazute cu mansoane de protectie.
Art. 51. - Pentru prevenirea accidentelor se vor respecta strict urmatoarele reguli:
1. Inainte de pornirea cazanului din centrala termica, se va face ventilatia lui timp de 2
minute.
2. Dupa fiecare oprire a cazanului se va inchide conducta de alimentare cu gaze.
3. La fiecare pornire a cazanului din centrala termica sa se verifice daca presiunea gazului pe
conducta de alimentare este conform instructiunilor de exploatare.
4. Nu se va deschide ventilul de pe conducta de gaz pana cand nu este asigurata sursa de
aprindere din fata arzatorului (flacara pilot).
5. Dupa oprirea cazanului centralei, se va face din nou o ventilatie a focarului timp de cel
putin 5 minute.
Art. 52. - Aparatele de masura si control din centrala termica vor avea trasate pe cadran
limitele maxime si minime admise pentru functionare.
2.11. Probleme de microclimat
2.11.1. Masuri generale
Art. 53. - Instalatiile de ventilatie generala si locala din halele de crestere si ingrasare a
animalelor vor fi in buna stare, urmarindu-se functionarea lor in permanenta la parametrii
proiectati.
Art. 54. - La reglarea sistemului de ventilatie pentru evacuarea gazelor care viciaza aerul in
adaposturi (amoniac, hidrogen sulfurat, dioxid de carbon) se va tine seama ca miscarea
aerului sa nu depaseasca 1 m pe secunda.
Art. 55. - Locul de unde se capteaza aerul proaspat se va alege dintr-o zona fara noxe.
Art. 56. - La folosirea sistemelor de incalzire, temperatura maxima a aerului la iesirea din
aparate va fi cea stabila in tehnologia de crestere si ingrasare a animalelor.
2.11.2. Asigurarea microclimatului in fermele de porcine
Art. 57. - Aleile de serviciu intre boxe trebuie sa fie in permanenta curate si libere. Pe cat
posibil, aleile se vor executa din materiale care nu permit alunecarea, pentru a preveni
accidentele. Cand aleile si boxele sunt ude sau murdare se circula cu atentie.
Art. 58. - La introducerea rumegusului in boxele de maternitate precum si in timpul
curateniei zilnice, se va evita formarea de praf, atingerea rumegusului de becurile infrarosii
si stropirea acestora, intrucat se pot produce incendii si electrocutari.
Art. 59. - Gurile de canal din boxe vor fi permanent acoperite cu gratare, pentru prevenirea
caderilor prin alunecare in canal.
Art. 60. - Pornirea motoarelor electrice de la ventilatie si incalzirea termica se vor face numai
de la intrerupator. Reglarea jaluzelelor spre conductele de incalzire se va face numai atunci
cand electromotoarele sunt oprite.
Art. 61. - Becurile infrarosii vor fi montate numai dupa scoaterea instalatiei de sub tensiune.
Se interzice atingerea reflectoarelor in timpul cand becurile infrarosii sunt sub tensiune.
2.11.3. Asigurarea microclimatului in fermele de pasari
Art. 62. - In cazul incalzirii halelor cu aeroterme ce folosesc combustibil lichid se vor respecta
urmatoarele:
- se interzice folosirea aerotermei daca prezinta la racorduri scurgeri de combustibil;
- diferitele tipuri de aeroterme vor fi supravegheate in permanenta, numai de personalul
instruit special pentru aceste utilaje;
- este interzis altor persoane sa puna in functiune, sa verifice si sa remedieze aceste
aeroterme.
Art. 63. - In cazul incalzirii halelor cu aeroterme care folosesc ca agent de incalzire apa calda,
apa supraincalzita si abur este interzisa repararea aerotermei cand agentul circula sub
presiune si se va astepta pana la racirea aerotermei.
Art. 64. - In cazul incalzirii halelor cu eleveuze cu gaz, se vor face verificari periodice si se va
controla daca conductele de alimentare nu au scapari de gaze. De asemenea, este Interzisa
folosirea eleveuzelor necorespunzatoare, iar in timpul folosirii lor vor fi permanent
supravegheate pentru a preveni accidentele ce ar putea surveni in urma opririi si pornirii
gazelor.
3. ACTIVITATEA DE PREGATIRE SI DISTRIBUIRE A HRANEI
3.1. Reguli generale
Art. 65. - (1) Se interzice cumpararea de tractoare, masini agricole, utilaje si instalatii la care
nu sunt realizate de catre constructor masurile tehnice de securitate a muncii stabilite de
Normele generale de protectie a muncii si de prezentele norme (dispozitive de protectie a
muncii, aparatori de protectie, carcase metalice, intrerupatoare etc).
(2) In cazul in care persoana juridica, precum si persoana fizica procura tractoare, masini
agricole, utilaje si instalatii la care lipsesc aparatorile, dispozitivele si mijloacele de protectie
sau care prezinta pericol de accidentare in timpul exploatarii, responsabilitatea, in caz de
accident - se muta de la constructor la cei care au introdus in exploatare un asemenea
tractor, masina sau instalatie neconforma cu normele de protectie a muncii.
(3) Persoanele juridice sau fizice au obligatia de a procura numai acele echipamente tehnice,
tractoare, masini agricole si instalatii care sunt conforme cu prevederile Legii protectiei
muncii, care stabileste ca echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si
folosite numai daca indeplinesc conditiile de protectie a muncii certificate de organele
competente, potrivit legii.
Art. 66. - Pentru prevenirea accidentelor se interzice:
a) pornirea utilajelor pana nu se verifica instalatia electrica, starea tehnica si daca in interior
nu se gasesc corpuri straine.
b) folosirea utilajelor cu organe active (cutite, ciocane, melc de amestecare) si transmisii
defecte;
c) functionarea masinilor cu organe active dezechilibrate;
d) punerea in functiune a utilajelor fara aparatori de protectie;
e) deschiderea capacelor de la camerele de macinare si tocare pana nu se opreste organul
activ (rotorul) cu ciocane sau cutite;
f) punerea in functiune a utilajului, dupa remedierea defectiunii, decat dupa controlul legarii
la pamant.
3.2. Pregatirea hranei
3.2.1. Utilaje si instalatii pentru pregatirea furajelor grosiere si suculente
Art. 67. - Se vor asigura urmatoarele masuri de securitate a muncii:
a) tocatorile pentru grosiere si suculente se vor fixa bine, pentru a nu se deplasa in timpul
functionarii;
b) se va verifica inainte de inceperea lucrului starea cutitelor si, in special, strangerea si
asigurarea acestora pe toba de tocare. Pentru fixarea cutitelor se interzice folosirea
suruburilor si a piulitelor cu filet uzat.
c) personalul de deservire al tocatorii trebuie sa aiba hainele bine stranse pe corp si parul
strans sub basc, sapca sau boneta;
d) alimentarea tocatorilor se va face de catre salariati instruiti care vor avea grija ca la
impingerea tulpinilor sau radacinoaselor sa nu se apropie cu mainile de angrenajele
sistemului de alimentare. Jgheabul de alimentare al tocatorilor va fi acoperit pe o lungime de
cel putin 35 cm de la varfurile de alimentare;
e) In timpul functionarii masinii este interzisa urcarea in picioare pe carcasa aparatorii de la
paletele tocatorii, in scopul dirijarii cosului de evacuare a nutreturilor;
f) In timpul lucrului nu se vor face reglari, ungeri, montari sau demontari de piese;
g) deserventul tocatorii nu are voie sa intervina pentru repararea agregatului; aceasta
operatie va fi executata de mecanicul de intretinere;
h) deserventul trebuie sa observe ca in timpul functionarii sa nu patrunda in masina corpuri
metalice sau pietre care pot deteriora cutitele si provoca accidente prin fisurarea si
desprinderea unor bucati din ele in timpul lucrului;
i) In timpul lucrului este interzis sa se gaseasca oameni la locul de depozitare a materialului
tocat, existand pericolul de a fi loviti sau acoperiti de materialul ce se depoziteaza;
j) In timpul functionarii, cand se constata o blocare a tocatorii cu radacinoase, aceasta nu se
va desfunda cu mana sau cu alte unelte; se va opri mai intai masina si apoi se efectueaza
deblocarea;
k) In jurul cazanelor de oparit sau fiert se vor monta balustrade de sprijin distantate de
marginea cazanului la 10-15 cm. Pe pardoseala se vor monta gratare de lemn, pentru a
preintampina alunecarile sau caderile in cazan;
l) In scopul evitarii oparirii, cand se executa operatiunea de golire, in interiorul cazanelor vor
fi instalate dispozitive mecanice, sub forma de furca, gratar sau pompe pentru golire;
m) cazanele care utilizeaza aburi vor fi prevazute cu hote sau alte instalatii de ventilatie,
pentru absorbtia aburului si inlaturarea atmosferei incarcata cu vapori;
n) este interzisa repararea si desfundarea cazanelor aflate sub presiune, inainte de
deschiderea si golirea acestora;
o) cazanele si aparatele de masura si control vor fi supuse verificarilor periodice;
p) este interzisa depasirea presiunii prevazute in instructiunile de folosire a cazanului.
3.2.2. Utilaje pentru pregatirea furajelor
Art. 68. - La utilajele pentru pregatirea furajelor se vor respecta urmatoarele reguli:
a) deservirea morilor cu ciocane se va face numai de personal pregatit pentru aceasta munca
si care a fost instruit cu regulile securitatii muncii;
b) tabloul electric de distributie a energiei electrice va fi amplasat in incapere separata;
c) se va controla sa nu patrunda corpuri metalice la ciocane care pot sa le desprinda din
articulatii si sa sparga carcasa morii. La constatarea patrunderii unui corp strain in moara, se
va opri utilajul si acesta va fi eliminat;
d) la actionarea morii cu motor termic se va asigura ca evacuarea gazelor arse sa se faca in
afara si cat mai departe de pereti sau acoperisuri, pentru a se evita intoxicatiile si incendiile;
e) In cladirea morii se interzice cu desavarsire fumatul si folosirea focului deschis;
f) este interzisa depozitarea in incaperea morii cu ciocanele a materialelor, combustibililor si
lubrifiantilor;
g) este interzisa blocarea cu materiale sau cu saci cu produse a cailor de acces (scara si spatii
de trecere sau manipulare) precum si la materialele pentru stins incendiul;
h) Incaperile in care lucreaza morile cu ciocane vor fi prevazute cu ferestre rabatabile care sa
asigure patrunderea aerului proaspat in interiorul acestora.
3.2.3. Amonizarea paielor in sira
Art. 69. - In fermele de taurine, care furaj eaza animale cu paie, se foloseste operatia de
amonizare a paielor, care consta in injectarea amoniacului anhidric in sira de paie, acoperita
cu folie de material plastic.
Pentru transportul si injectarea amoniacului anhidru se folosesc numai autocisterne si
remorci cisterne autorizate de I.S.C.I.R.
Art. 70. - Amoniacul anhidru imbuteliat poate provoca accidente prin contact sau explozie si
se impune ca la manipularea, transportul si folosirea acestuia sa se ia masuri de prevenire a
accidentelor. Amoniacul anhidru are efecte daunatoare asupra sanatatii omului, atacand
caile respiratorii, mucoasa ochilor, a nasului si I. gatului, iritand si distrugand tesuturile. O
concentratie ridicata de amoniac irita sistemul nervos central. Este obligatoriu ca personalul
sa fie instruit in mod special cu referire la amoniacul anhidru.
Art. 71. - Intrucat la umplere, la atingerea nivelului maxim, incep sa apara la capatul tevii de
verificare, particule de amoniac sub forma de ceata, personalul de serviciu va purta masca
pe figura.
Art. 72. - Locul in care se va face transvazarea amoniacului din autocisterna trebuie sa se afle
departe de depozite de alimente, surse de apa potabila si cai de comunicatii publice. De
asemenea, in apropierea locului unde se fac aceste operatii, sa existe un vas cu apa curata,
solutie de 1% acid acetic si tifon steril pentru spalarea eventuala a leziunilor.
Art. 73. - Locurile de parcare a autocisternelor pentru transportat amoniac anhidru trebuie
marcate si asigurate impotriva incendiilor, iar accesul persoanelor straine interzis .
Art. 74. - Formatia de lucru va fi numita prin decizie de economic detinator al sirelor de paie,
iar instructajul de protectie a muncii se va consemna in fisa individuala de instructaj.
Art. 75. - Cu cisterna pentru transportat amoniac anhidru va lucra numai personalul instruit
si numit prin decizie de conducerea unitatii detinatoare.
Art. 76. - Este interzisa pornirea motoarelor termice, electrice, comutatoarelor,
intrerupatoarelor si folosirea focului deschis in zona unde se lucreaza. In timpul lucrului este
interzis a se manca, a bea si a fuma.
Art. 77. - Nu este admisa aprinderea focului in timpul operatiilor de umplere si de golire,
intrucat in concentratie de 16-25% cu aerul, amoniacul arde.
Art. 78. - In timpul lucrului se observa racordurile, locurile de etansare, indicatiile
manometmlui. De asemenea, se controleaza daca nu se scurge amoniacul pe la locurile de
imbinare, intre furtun si racorduri; furtunul de transvazare trebuie pastrat cu atentie si ferit
de lovituri sau zgarieturi.
Art. 79. - In locul de transvazare trebuie sa fie prezenti cel putin doi muncitori pentru ca in
cazul accidentarii unuia, celalalt sa poata interveni sau sa ceara ajutor.
Echipamentul pentru introducerea amoniacului anhidru in sira de paie se monteaza la
remorca cisterna pentru transportat amoniac anhidru si este format din racord de legatura,
furtun si sonda. Racordul de legatura va cuprinde: conducta, robinetul si. manometrul.
Furtunul din cauciuc special va fi prevazut cu capete de prindere, necesare pentru racordul
de legatura la sonda.
Sonda, cu lungime de 3 m, are un varf ascutit pentru usurarea patrunderii in sira de paie. La
capatul dinspre furtun, sonda are doua manere, pentru o mai buna apucare si impingere in
sira de paie.
Presiunea de lucru \s fi de 3 bar
Art. 80. - Deserventul sondei va fi echipat cu echipamentul individual de protectie prevazut
in Normativul cadru.
Ajutorul deserventului va fi conducatorul tractorului; el va purta un echipamentde protectie
identic, in timpul amonizarii.
Art. 81. - Se va respecta cu strictete obligativitatea spalarii mainilor si fetei la sfarsitul zilei de
munca.
Art. 82. - In apropierea locului de munca, se interzice prezenta oricarui salariat permanent, a
salariatilor sezonieri si a persoanelor straine.
Art. 83. - Amoniacul se injecteaza cu sonda speciala in sirele de paie in puncte amplasate in
zig-zag. In cazul sirelor din baloti de paie, sonda de injectare se introduce pe cat posibil in
spatiul dintre baloti.
La invelirea sirei de paie ce va fi amonizata, foliile de plastic se vor petrece una peste alta in
asa fel incat sa asigure o etanseitate deplina pe toata durata procesului de amonizare.
Art. 84. - Masca de gaze se scoate de pe figura numai dupa ce robinetul de la recipientul
cisterna a fost inchis. Scoaterea mastilor se face pe rand, incepand cu seful formatiei de
lucru. Numai dupa ce s-a constatat ca nu se mai simte prezenta amoniacului in atmosfera isi
vor scoate mastile si ceilalti. Dupa terminarea lucrului, se va aplica dopul de cauciuc la
cartusul filtrant.
Art. 85. - Daca oprirea amoniacului nu se poate face prin inchiderea armaturii, iar evacuarea
amoniacului este periculoasa, se va cere ajutor imediat, iar locul neetans se va stropi cu apa.
Art. 86. - In cazul lezarii pielii, se scoate imbracamintea si se spala locul cu solutie 1% acid
acetic, apoi cu apa curata. Portiunea pielii vatamate nu se va acoperi cu bandaj sau cu
diferite substante uleioase; in cazul lezarii ochilor, se deschid pleoapele si se spala cu o
cantitate mare de apa.
Art. 87. - In caz de intoxicatii, accidentatul se scoate din atmosfera gazata, la aer, este lasat
sa stea linistit si i se administreaza o cantitatea mare de apa, in care s-a adaugat otet sau
zeama de lamaie; i se poate da, de asemenea, lapte sau albus de ou. In cazuri mai grave se
administreaza cofeina, iar in situatii de stop cardio-respirator se administreaza oxigen printr-
un vas barbotor cu solutie de acid acetic 1%; daca nu-si revine se solicita ajutorul medicului.
3.2.4. Tratarea grosierelor cu hidroxid de calciu
Art. 88. - Instalatia pentru pregatirea grosierelor si tratarea cu hidroxid de calciu (solutie de
var) este formata din transportorul de alimentare, masina de tocat baloti, remorca
amestecatoare, remorca cisterna pentru solutie de var si un incarcator cu graifer.
Instalatia efectueaza maruntirea furajelor c-i incarcarea acestora in remorca amestecatoare.
Concomitent cu incarcarea remorcii se face imprastierea solutiei de var.
Dupa incarcare, remorca este transportata la siloz unde materialul descarcat este impins
intr-un strat uniform cu ajutorul tractorului cu lama.
Pentru evitarea accidentelor se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru
lucrarile din cultura mare (anexa 1, pct.4).
3.3. Distribuirea hranei
3.3.1. Taurine
Art. 89. - Desfacerea sirelor din baloti se va face numai de sus in jos, folosindu-se in acest
scop scari corespunzatoare. Se interzice desfacerea sirelor intr-un mod in care s-ar putea
crea tunele, intrucat acestea provoaca accidente prin prabusire.
Art. 97. - Se va da o atentie deosebita deplasarii utilajelor de transport nutreturi si remorcilor
tehnologice, 'in special daca deplasarea are loc in interiorul adaposturilor.
3.3.2. Pasari
Art. 98. - Pornirea si oprirea din hale se va face de catre crescatorul de pasari, iar in cazul
aparitiei defectiunilor acesta va anunta dupa caz, mecanicul sau electricianul de intretinere.
Art. 99. - Operatiunile de intretinere, reglare si remediere a defectiunilor se vor executa de
catre salariatii de specialitate cu utilajul oprit si scos de sub tensiune. La tabloul de comanda
se va afisa tablita de avertizare cu inscriptia NU CUPLATI - SE LUCREAZA
Art. 100. - Este interzisa deplasarea autobuncarului sau remorcii cu melcul descarcator
ridicat, iar manevrarea acestuia se va face cu dispozitivul care se afla in dotarea
autobuncarului. Se interzice manevrarea manuala a melcului descarcator cu ajutorul
cablului, franghiei etc.
Art. 101. - Este interzis a intra in buncarul cu furaje tampon al halei unde exista pericolul de
ingropare in furaje si asfixiere.
Art. 102. - Curatarea buncarelor tampon se va face numai dupa ce se va demonta legatura
dintre transportorul de furaje si buncar.
Art. 103. - Curatarea se va face de un salariat echipat cu echipamentul individual de
protectie prevazut in normativul cadru, asistat din afara de alti doi salariati, care vor purta
acelasi echipament de interventi.
Art. 104. - Este interzis a se folosi unelte feroase. Scula pentru curatare va avea lama din
bronz, pentru a nu se produce scantei care pot aprinde pulberea in suspensie, urmata de
incendiu si explozie. Iluminatul se va face cu lanterna .
Art. 105. - In caz de accident, pentru interventie rapida si eficace se va pregati targa speciala
de prim-ajutor, care are gata montat aparatul manual pentru respiratie artificiala.
Art. 106. - Se interzice agitarea furajului cu mana sau cu alte obiecte in timpul functionarii
transportoarelor de nutreturi combinate (tremie, transportoare cu lant si spiromatice).
Art. 107. - Este interzisa deblocarea cu mana a cablurilor si lanturilor intepenite de la
transportoarele de furaje.
Art. 108. - Reglarea in inaltime a instalatiilor de furajare si remedierea defectiunilor se va
face numai dupa ce an fost oprite si s-a pus tablita de avertizare
Art. 109. - La furajarea pasarilor in hale cu baterii se vor respecta urmatoarele:
a) pornirea buncarului de distributie a furajelor se va face numai de salariatii calificati;
b) persoanele din halele de pasari cu baterii, care au sistem de furajare automata, vor fi
instruite pentru a nu fi surprinse de pornirea utilajului;
c) este interzis a se urca pe jgheaburile de furajare a bateriilor.
3.3.3. Porcine
Art. 110. - In cazul hranirii porcinelor in grup, in fermele de tip gospodaresc, hrana se va
pune in jgheaburi inainte de intrarea porcinelor, iar in fermele de tip industrial se vor
respecta prevederile fluxului tehnologic
Art. 111. - Parghiile de comanda a vanelor de la vasele de amestecare trebuie sa fie asezate
intr-o pozitie comoda de manevrare, sa nu aiba jocuri prea mari, iar manevrarea lor sa se
faca de catre operator, de pe pasarele, fara a fi necesar sa se depuna eforturi mari.
Art. 112. - Dispunerea conductelor de distributie in adapost trebuie facuta in zona culoarelor
de acces la inaltimea de cea. 2 m fata de nivelul pardoselei, aceasta pentru a permite accesul
comod pe coridor fara a exista pericolul lovirii.
Art. 113. - Spatiul de trecere fiind si asa destul de redus, culoarele de acces vor fi degajate
complet pentru a nu stanjeni deplasarea ingrijitorilor in timpul distribuirii hranei. In timpul
distribuirii, ingrijitorii vor purta salopete incheiate pentru a se evita agatarea lor de
inchizatori sau de balamalele existente la boxe.
Art. 114. - In timpul deplasarii autobuncarului, transportorul orientabil trebuie sa fie bine
fixat de buncar cu dispozitivele special prevazute.
Art. 115. - Pentru descarcarea produsului din autobuncar se pun lin functiune mai intai
transportorul melc, apoi se deschid clapetele pentru alimentarea cu produs a transportorului
orizontal.
Art. 116. - Nu este admis ca, in timpul exploatarii, sa se opreasca functionarea
transportoarelor, inainte ca Ldusul din ele sa fie evacuat complet. Pornirea in sarcina a
transportoarelor provoaca detenorar a transmisiei si chiar a transportoarelor.
Art. 117. - Tremia si mecanismul de actionare cu dispozitivul de intindere a cablului
transportorului trebuie sa fie bine fixat pe postamentul din beton.
4. ACTIVITATEA DE ALIMENTARE CU APA
4.1. Alimentarea cu apa a taurinelor
4.1.1. Instalatii de alimentare cu apa
Art. 118. - In instalatiile de pompare a apei si hidrofoare se vor asigura in mod obligatoriu
iluminatul de siguranta cu tensiune redusa (maximum 24 V), ordine si curatenie.
Art. 119. - Rezervoarele de presiune vor fi prevazute cu supape de siguranta si manometre
reglate si verificate periodic. Personalul care deserveste statiile de pompare a apei si
hidrofoarele va face periodic examenul medical conform normelor in vigoare. In aceste statii,
este interzisa folosirea altor persoane decat a salariatilor pregatiti in acest sens.
Art. 120. - La rezervoarele de apa semiingropate, inainte de intrarea in camera a personalului
se va deschide mai intai usa, pentru aerisire si numai dupa aceasta este permisa intrarea.
Este interzisa intrarea brusca, cu sursa de flacara deschisa, fiind pericol de aprindere a
eventualelor gaze care s-au format in rezervor.
Art. 121. - Pentru diverse lucrari de intretinere desfundari si reparatii, la instalatiile de
canalizare se va folosi numai personal instruit, echipat cu echipamentul individual de
protectie
Art. 122. - Pentru pompele de scoatere a apei, actionate cu motor electric, se vor lua masuri
in scopul evitarii electrocutarii aplicandu-se prevederile din Normele specifice de securitate a
muncii la utilizarea energiei electrice (anexa 1, pct. 1).
Art. 123. - La punctele de clorinare a apei, care obligatoriu trebuie sa fie sub cheie, vor lucra
salariatii instruiti si verificati de organele de control ale Inspectiei de Stat a Apelor - judetene.
4.1.2. Adaparea de la surse naturale
Art. 124. - Adaparea la surse naturale si fantani se va face numai de la surse necontaminate
si in locuri neaccidentate care ar pune in pericol viata oamenilor sau animalelor.
Fantanile vor fi solid construite, cu ghizduri inalte de cea. 1,20 m si prevazute cu capace si
imprejmuiri.
Sistemul de scoatere a apei din fantani va fi construit din materiale solide, bine incheiate,
echilibrate si prevazut cu siguranta, pentru oprirea rotii. Intreg sistemul va fi verificat
periodic, intretinut si reparat.
Art. 125. - Pentru prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, galetile de la fantani
vor fi prevazute cu bare de metal fixate in cruce, pentru a nu permite adaparea animalelor
direct din galeti .
Art. 126. - Locul din jurul fantanii va fi mentinut curat (fara noroi, zapada sau gheata) fiind
interzisa scoaterea apei prin urcarea muncitorilor pe jgheaburi sau ghizduri.
4.2. Alimentarea cu apa a pasarilor
Art. 127. - Personalul care executa remedierea defectiunilor aparute la sistemul de adapare
sau la oistile de la bateriile de crestere a pasarilor vor purta ochelari de protectie, pentru a
nu fi lovit de acestea in ochi.
4.3. Alimentarea cu apa a porcinelor
Art. 128. - La lucrarile de intretinere si exploatare a instalatiilor de alimentare cu apa din
complexele de porci se vor respecta regulile specifice de securitate a muncii astfel:
a) caminele pentru vizitare trebuie sa fie prevazute pu capace, bine fixate pentru a se evita
caderea persoanelor sau animalelor care eventual ar calca pe suprafata lor;
b) actionarea vanelor se va face de la suprafata cu chei speciale, fara a mai trebui sa se
coboare in camin, cand adancimea acestora nu este prea mare;
c) In cazul cand se impune saparea santurilor pentru remedieri la conductele de alimentare,
daca adancimea acestora depaseste 50-60 cm, este necesar sa se consolideze malurile cu
scanduri pentru a se evita surparea si accidentarea muncitorilor;
d) cand se executa lipituri cu plumb, manipularea vasului de topire se va face cu atentie si nu
se va introduce plumb umed peste cel topit, aceasta pentru a se evita stropirile cu plumb
fierbinte;
e) salariatii care manipuleaza diferite substante chimice utilizate la instalatiile pentru
corectarea calitatii apei sau pentru dezinfectie trebuie sa lucreze cu echipamentul individual
de protectie prevazut in Normativul cadru in vigoare;
f) deoarece electrocutarea este favorizata si de apele scurse pe pardoseala, accesul la
instalatiile electrice il are numai electricianul de serviciu.
Art. 129. - Pentru accesul la bazinele castelelor de apa se vor prevedea scari speciale cu
protectie pentru a se evita caderea de la inaltime in cazul cand se aluneca.
Art. 130. - La pilonul de sustinere precum si la corzile de ancorare a hidrosferelor nu se vor
face nici un fel de modificari, montajul se va executa conform instructiunilor tehnice. In cazul
cand conducta de alimentare introdusa prin pilonul de sustinere a hidrosferei a inghetat,
es;e interzisa incalzirea pilonului de sustinere sau gaurirea, in vederea incalzirii interioare cu
flacara. Aceste procedee duc la slabirea pilonului si la prabusirea hidrosferei.
5. ACTIVITATEA DE CURATARE SI EVACUARE A DEJECTIILOR
5.1. Statii de epurare a apelor uzate
Art. 131. - Personalul statiei de epurare va fi supus vaccinarii T.A.B. la intervalele prevazute
in instructiunile Ministemlui Sanatatii si va avea fisele medicale tinute la zi.
Art. 132. - Salariatii de la statia de epurare sunt obligati sa urmeze in primele 3 luni de la
angajare un curs sanitar tinut de organele sanitare locale.
Art. 133. - La iesirea din schimb, salariatul va face un dus cald si isi va schimba echipamentul
individual de protectie, care se va depune in locuri de pastrare special amenajate.
Art. 134. - Toate bazinele, puturile, golurile din pardoseli prevazute cu capace vor fi inchise si
bine intretinute, cheia fiind pastrata la seful de echipa.
Art. 135. - Treptele de urcare si coborare ale scarilor de serviciu vor fi confectionate in
conformitate cu prevederile din Normele generale de protectie a muncii.
Art. 136. - Inainte de a se intra in sala pompelor si inainte de coborare in camera gratarelor
sau in bazinul de receptie se verifica existenta gazelor care pot provoca accidente (dioxid de
carbon, amoniac, hidrogen sulfurat etc).
Art. 137. - Coborarea muncitorului in camera gratarelor sau in bazinul de receptie se va face
numai in prezenta sefului statiei sau a sefului de echipa.
Art. 138. - La coborarea in camera gratarelor, in fose, camine etc, unde nu se cunoaste
natura gazelor existente, muncitorul va fi echipat cu echipament individual de protectie
corespunzator, iar la gura de acces vor sta doi salariati, care vor purta acelasi echipament,
gata sa-1 scoata afara, in caz de nevoie, pe cel care a coborat. Aparatul pentru respiratia
artificiala si targa speciala pentru acordarea primului ajutor vor fi aduse la fata locului.
Seful sectiei, fermei etc. va face periodic exercitii practice cu muncitorii (fig. 17).
Art. 139. - Este interzis fumatul sau aprinderea chibriturilor in sala pompelor, in camera
gratarelor sau in bazinul de receptie.
Art. 140. - Cand se scot dejectiile din fosele de colectare cu mijloace mecanice, pentru
evitarea accidentelor prir; cadere se vor folosi grilaje protectoare care se vor fixa pe gura
fosei.
5.2. Evacuarea dejectiilor la taurine
Art. 141. - In grajdurile unde evacuarea dejectiilor se face mecanic cu instalatii cu racleti,
salariatii vor fi instruiti sa nu efectueze interventii in timpul functionarii acestora.
Pentru evitarea accidentelor se vor respecta strict urmatoarele reguli:
a) la grajdurile unde evacuarea gunoiului se face cu transportoare cu racleti, salariatii vor
avea grija ca in timpul deplasarilor sa nu calce pe racleti;
b) este interzisa punerea gunoiului pe racleti in timpul cand instalatia este oprita. Punerea
gunoiului pe transportor se va face numai in timpul functionarii acestuia, pentru a se evita
suprasolicitarile lantului, care pot provoca accidente prin ruperea acestuia;
c) este interzisa functionarea instalatiei fara aparatoare la cuplaje si fara paravanul din fata
mecanismului. Reglajele necesare se vor face cu cea mai mare precautie si numai de catre
personal competent;
d) defectiunile care apar in timpul rodajului sau functionarii se vor remedia numai cu
instalatia oprita.
Art. 142. - Descarcarea si manevrarea subansamblelor componente ale instalatiilor de
evacuare a dejectiilor (transportoare orizontale, grup de actionare, role de colt) se vor face
numai cu personal instruit folosind mijloace de ridicare corespunzatoare.
Art. 143. - Inainte de inceperea lucrului cu instalatia cu racleti batanti pentru evacuarea
gunoiului din adaposturile de bovine este obligatoriu ca salariatii care o deservesc sa fie
instruiti pentru a cunoaste constructia, functionarea precum si defectiunile ce pot aparea in
timpul luciului.
Art. 144. - Instalatia cu racleti batanti care este actionata prin doua motoare electrice, dupa
montarea instalatiei in adaposturile cu amenajari special executate, se vor lua masurile.
absolut necesare pentru a realiza o protectie sigura impotriva pericolului de electrocutare.
Art. 145. - Inainte de inceperea lucrului in sarcina cu instalatia se va executa:
a) verificarea legaturilor de protectie impotriva electrocutarilor;
b) verificarea functionarii directe a instalatiei fara impilari ale suportilor de racleti in ghidaje
sau marginile rigolelor, fara agatari ale racletilor in marginea rigolelor;
c) verificarea rotirii corecte a rolelor de intoarcere;
d) verificarea cuplarii corecte a rotii de antrenare de la reductorul transportorului inclinat si
a rotii de intindere pe lantul cu racleti;
e) verificarea existentei aparatorilor de protectie de la reductorul planului inclinat si de la
rolele de colt.
Art. 146. - Pe tot timpul functionarii se va verifica daca rigolele nu sunt blocate de diverse
materiale care pot conduce la defectarea transportorului orizontal. De asemenea, caile de
acces catre punctele de comanda (pornire si oprire) ale instalatiei nu trebuie sa fie blocate.
Art. 147. - Este interzisa folosirea planului inclinat ca mijloc de urcare, in vederea verificarii
sau remedierii Lductorului. Pentru acest lucru se va folosi o remorca cu obloanele bine
fixate, peste care se va aseza un panou de scandura cu dimensiunile 2500 x 1000 x 50 mm.
Art. 148. - Reglajele si ungerea instalatiei se vor face numai atunci cand aceasta nu
functioneaza, fiind decuplata de la tabloul electric, pentru evitarea pornirii intamplatoare a
instalatiei.
Art. 149. - Pe partea laterala a aparatorii de la reductorul transportorului inclinat si pe
suprafata superioara a placii de baza a grupului de actionare a transportorului orizontal va fi
scrisa interdictia NU REGLATI SI NU UNGETI CAND MASINA ESTE IN FUNCTIUNE.
Art. 150. - In timpul functionarii se interzice dislocarea materialului transportat pentru
inlaturarea unor blocari ale racletilor.
Art. 151. - Este interzisa ridicarea capacelor care acopera rolele de intoarcere si mecanismul
de actionare, in timpul functionarii.
Art. 152. - In cazul in care este necesara interventia la mecanismele pentru intinderea
lantului sau alte interventii, aceste operatii se vor face numai dupa indepartarea tuturor
capacelor in vederea unei bune aerisiri.
Art. 153. - Mecanicul care intra la mecanisme va fi in mod obligatoriu supravegheat de catre
o alta persoana din exterior.
5.3. Evacuarea dejectiilor Ia porcine
Art. 154. - Bazinele de decantare si fermentare vor fi imprejmuite si vor avea placi de
avertizare cu inscriptia: PERICOL DE INEC.
Art. 155. - Incinta statiei de evacuat dejectii va fi iluminata tot timpul.
Art. 156. - In incinta statiei de evacuat dejectii este permisa intrarea numai a personalului de
deservire a statiei si se va fixa o placa avand inscriptia: INTRAREA INTERZISA.
Art. 157. - In statie nu se va lucra la desfundare J conductelor sau la curatarea caminelor in
timpul noptii.
Art. 158. - In statiile de evacuat dejectii se vor respecta prevederile cuprinse in Normele
specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de te populatie si
din procesele tehnologice (anexa 1, pct. 5).
Art. 159. - La evacuarea dejectiilor cu pompe cu tocatoi si melc se vor respecta pentru partea
electrica prevederik din Normele specifice de securitate a muncii la utilizare; energiei
electrice, iar pentru montarea, demontarea s transportul tevilor, prevederile cuprinse in
Normei* specifice de securitate a muncii pentru imbunatatir funciare si irigatii (anexa 1,
pct..6).
5.4. Evacuarea dejectiilor din halele de pasari
Art. 160. - La evacuarea dejectiilor din halele dotate cu baterii se vor respecta urmatoarele:
a) pornirea racletilor care evacueaza dejectiile din baterii la canalul de colectare a halei se va
face numai de personalul calificat;
b) este interzisa deblocarea sistemului cablu raclet, cu mana;
c) canalul de colectare a dejectiilor va fi acoperit obligatoriu cu capace.
Art. 161. - La transportorul de evacuat dejectii aflat in canalul colector al halelor de pasari se
interzice:
a) deblocarea cu mana, piciorul sau cu alte obiecte;
b) urcarea pe planul inclinat al transportorului in timpul functionarii;
c) stationarea sub planul inclinat in timpul functionarii.
Art. 162. - Fosele de dejectii vor fi acoperite, marcate si asigurate prin inchiderea cu lacat.
6. COLECTAREA PRODUSELOR PRIMARE
6.1. Mulsul
Art. 163. - In timpul mulsului manual, mulgatorul va sta pe scaunul de muls, in dreapta,
inaintea ugerului, incat sa nu poata fi lovit de animal, stiind ca taurinele lovesc cu picioarele
numai lateral. Scaunul de muls va avea placa de deasupra suficient de larga si rotunda, cu un
singur picior solid. Fixarea scaunului de mulgator se va face cu ajutorul unei curele. In timpul
mulsului coada se va fixa la membrul posterior opus pozitiei de muls (fig. 19).
Art. 164. - Exploatarea instalatiilor de muls mecanic se va face cu respectarea urmatoarelor
reguli de securitate a muncii:
a) nu este permis mulgatorului sa execute reparatii la instalatia electrica sau sa faca operatii
de verificari la pompele de vacuum. Intretinerea instalatiei electrice se va face de catre
electricieni autorizati;
b) la instalatiile de muls centralizat mulgatorul nu va intra cu capul sau partea superioara a
corpului intre bara de protectie si animal;
c) generatorul de vacuum si tabloul de distributie pentru curent electric vor fi montate intr-o
camera separata, special amenajata (podeaua prevazuta cu sifon de scurgere in dreptul
rezervorului uniformizator de vacuum) si bine iluminata. Generatorul de vacuum va fi izolat
de restul instalatiei prin montarea mansonului de cauciuc in pozitie verticala;
d) motorul electric si pompa de vacuum trebuie bine fixate pe un postament de beton si
legate la centura de impamantare.
Se interzice functionarea oricarui motor electric de actionare, fara a avea montat capacul
cutiei de borne.
e) nu este permis ca la spalarea conductei de vacuum de la instalatia de muls sa se introduca
mai mult de 5-7 1 solutie, adica ,sa nu depaseasca 70% din capacitatea rezervorului pentru
eliminarea apei de condensare;
f) Instalatiile de muls vor fi exploatate numai de catre personalul instruit in acest scop;
g) este interzisa tinerea combustibilului sau a altor substante in incaperile instalatiei de muls;
h) electroincalzitorul de apa T-200 nu va fi pus sub presiunea apei din reteaua de alimentare;
i) se interzice montarea unui robinet la conducta de apa calda de la electroincalzitorul T-200;
aceasta ramificatie de la apa calda trebuie sa fie libera;
j) a nu se lucra cu electroincalzitorul daca acesta prezinta scurgere in orice punct al
instalatiei.
Art. 165. - Personalul va respecta cu strictete normele de igiena sanitara, atat in ce priveste
igiena individuala, cat si cea a animalului, a locului de munca, a aparatelor si a instalatiilor de
muls.
La instalatia de muls cu transportul laptelui pe conducta se vor respecta urmatoarele:
a) verificarea fixarii corecte a motomlui si a pompei de vacuum pe suport si asigurarea lor
prin strangerea suruburilor;
b) In cazul in care pentru dezinfectarea instalatiei de muls se utilizeaza substante acide sau
alcaline, se va purta echipament individual de protectie si se va lucra sub supravegherea
conducatorului locului de munca;
c) personalul care deserveste instalatia va fi supus periodic controlului sanitar, pentru
prevenirea raspandirii unor boli contagioase;
d) Interventiile pentru remedierea defectiunilor se vor face numai cu instalatia scoasa din
functiune;
e) In camera masinilor nu se vor depozita substante inflamabile si se va evita blocarea cailor
de acces.
6.2. Statia de sortare oua
Art. 166. - In statiile de sortat oua sunt admisi la lucru numai salariatii care si-au insusit
normele de protectie a muncii specifice activitatii.
Art. 167. - Carucioarele cu oua vor fi deplasate numai prin impingere de manerele cu care
sunt prevazute.
Art. 168. - Dirijarea autovehiculelor se face de o singura persoana instruita special in acest
scop.
Art. 169. - Este interzis transportul salariatilor cu motocarul. Motocarele nu vor stationa cu
motoarele pornite. >t.
Art. 170. - Pornirea si oprirea masinilor de sortat, a benzilor de transport si a masinilor de
ambalat se fac cu atentionarea celor care deservesc masinile.
Art. 171. - Salariatele care lucreaza la masinile de sortat oua vor purta parul legat cu
basmaua de protectie s; hainele de protectie incheiate pentru a nu fi prinse de organele in
miscare ale masinii.
Art. 172. - Toate benzile de transport care prezinta: pericol de accidentare vor fi permanent
supravegheate. Nu se admite trecerea peste ele sau stationarea persoanelor pe benzi chiar
daca acestea sunt oprite.
Art. 173. - Personalul care confectioneaza sau repara lazi va folosi unelte in perfecta stare.
Art. 174. - Accesul in depozitul de oua este admis numai salariatilor nominalizati, care vor fi
instruiti in modul de manipulare a lazilor cu oua si de stivuire a lazilor.
Art. 175. - Depozitele de oua vor fi dotate cu buton de semnalizare OM INCHIS.
6.3. Statii de incubatie
Art. 176. - La primirea oualor din ferme se vor respecta urmatoarele:
a) mijloacele de transport vor fi dirijate spre locul de descarcare numai in fata si lateral, de
persoane special numite, fiind interzis celorlalte persoane sa circule sau sa stationeze in zona
de manevrare;
b) descarcarea poate incepe numai dupa ce mijlocul de transport a fost oprit, asigurat si tras
la o distanta corespunzatoare efectuarii de descarcare.
Art. 177. - Carucioarele pentru transportul oualor sau puilor vor fi dotate cu manere care sa
protejeze mainile la treceri prin locuri inguste.
Deplasarea carucioarelor se va face numai prin impingere.
Art. 178. - Dezinfectia prin fumigare se va face in spatii special amenajate si dotate
obligatoriu cu aparate electrice de incalzire, la instalatia de ventilatie fortata existand gura
de admisie si evacuare a aerului. Toate instalatiile se vor comanda obligatoriu din exterior.
Art. 179. - Manipularea substantelor pentru dezinfectie se va face de salariati bine instruiti,
cu echipament individual de protectie adecvat, iar statia de incubatie va avea toate
substantele antidot necesare pentru prevenire.
Art. 180. - Salariatii care executa spalarea oualor vor fi echipati corespunzator, iar utilajele
actionate electric vor fi zilnic verificate.
Art. 181. - Sortarea si punerea oualor pe sita se vor face pe mese special destinate si dotate
cu dispozitive ergonomice.
Art. 182. - La introducerea si scoaterea sitelor cu oua din incubator, se va trece obligatoriu
sistemul de intoarcere (" ; pe pozitia automat pe pozitia manual. Trecerea din nou pe pozitia
automat se va face numai dupa ce salariatul care face manevre s-a asigurat ca in incubator
nu mai lucreaza nimeni.
Art. 183. - La mirajul oualor, ovoscoapele montate fix ca si cele mobile trebuie sa fie legate la
nulul de protectie si la pamant.
Art. 184. - Transferul oualor de pe tavitele (sitele) Incubatorului in tavitele (sitele)
eclozionatorului se va face obligatoriu cu dispozitivul de rasturnare.
Art. 185. - Este interzisa introducerea carucioarelor cu oua in eclozionator, fara a avea
dispozitiv de ghidare a acestora.
Art. 186. - La sortarea si sexarea puilor se vor folosi mese, scaune si dispozitive ergonomice.
Mesele si lampile de sexare, montate fix vor fi legate la nulul de protectie si la pamant.
Lampile portabile trebuie sa fie alimentate la tensiunea de maximum 24 V.
Art. 187. - Spalarea eclozionatorului se va face numai dupa scoaterea acestuia de sub
tensiune.
Art. 188. - Este interzis a se spala sala incubatorului cu jet de apa si se va pastra curatenia
pentru evitarea alunecarilor.
Art. 189. - La folosirea masinilor de spalat tavi (site) de incubator si eclozionator se vor
respecta urmatoarele:
a) Inainte de folosire, operatorul va verifica vizual imposibilitatea atingerii pieselor aflate
normal sub tensiune;
b) nu se va porni masina inainte de a se verifica starea telinica si montarea aparatorilor de
protectie;
c) curatarea masinii se va face numai dupa scoaterea de sub tensiune;
d) personalul de deservire va fi instruit si echipat corespunzator pentru actiunea de spalare;
e) la bazinele de spalare se vor folosi gratare de lemn.
Art. 190. - La vaccinarea puilor de o zi in statiile de incubatie se vor respecta urmatoarele:
- persoanele vor fi echipate corespunzator;
- pentru scoaterea din containerul cu azot lichid si manipularea dozelor cu vaccin antiMarek
se vor folosi obligatoriu penseta, manusi si ochelari de protectie;
- fiolele si resturile de la vaccinare se vor introduce in containere speciale, respectandu-se
normele sanitare veterinare.
Art. 191. - Utilajele (inclusiv incubatoarele si ecloziona-toarele) care au organe in miscare vor
fi prevazute cu aparatori de protectie.
Art. 192. - Instalatiile de frig vor fi exploatate si intretinute de personal calificat.
Art. 193. - Salariatii din statiile de incubatie cu instalatii de frig vor fi instruiti ca la esaparile
de amoniac sa foloseasca mastile de protectie si de parasire a statiei.
Art. 194. - Statiile de incubatie cu instalatii de racire cu amoniac, vor avea obligatoriu in
exterior butonul de oprire totala a alimentarii cu energie electrica - In cazul esaparilor de
amoniac datorate defectiunilor aparute - si butonul de pornire a instalatiei speciale antiex de
ventilatie.
Art. 195. - Puiernitele vor avea, in mod obligatoriu, gura cuptorului de alimentare cu
combustibil in afara salii de crestere, fiind dotate cu cel putin un stingator de incendiu.
Art. 196. - La cuibarele si bateriile cu banda pentru colectarea oualor se vor respecta
urmatoarele:
a) este interzisa curatarea cilindrilor de antrenare si intindere a benzii in timpul functionarii;
b) este interzis a se ajuta banda cu mana, cu mecanismul de antrenare in functiune;
c) este interzisa curatarea elevatorului de oua in timpul functionarii;
d) este interzisa dirijarea oualor cu mana spre elevator.
6.4. Tunsul ovinelor
Art. 197. - Instalatia electrica a aparatului de tuns trebuie sa fie bine izolata, asigurandu-se
respectarea prevederilor din normele de securitate a muncii la instalatiile si echipamentele
electrice, iar pentru prevenirea incendiilor, motoarele se vor agata la cel putin 0,5 m de la
acoperis (fig. 20).
Art. 198. - Se vor respecta urmatoarele reguli:
a) este interzisa repararea masinilor electrice si a aparatului de manevra in timpul cat se afla
sub tensiune;
b) ascutirea pieptenului si cutitului se face la aparatul pentru ascutire aflat in dotarea
instalatiei de tuns mecanic si numai de catre salariatul instruit in acest scop si care va purta
echipamentul individual de protectie adecvat. Petrolul pentru spalat piesele supuse ascutirii
se va pastra in bidon inchis;
c) regulile de mai sus sunt obligatorii de aplicat si in cazul masinilor electrice de tuns cu
motor monofazat (220 V si 50 Hz);
d) se va avea in permanenta grija ca toate partile mecanice ale utilajelor, care in mod
accidental pot intra sub tensiune, sa fie legate la instalatia de protectie prin legarea la
pamant; 92
e) reteaua electrica trebuie sa aiba izolatia in perfecta stare;
f) grupul electrogen sa nu fie amplasat la o distanta mai mica de 15 m de locul de munca;
g) se vor utiliza numai sigurante calibrate corespunzatoare partilor de retea protejate;
h) se interzice acumularea cantitatilor prea mari de lana in centrele de tuns;
i) In mod obligatoriu se va amenaja pichetul de incendiu care va fi dotat cu lazi de nisip,
rezervoare cu apa, stingatoare portabile si utilajul necesar pentru stingerea incendiilor;
j) Intregul personal pentru deservirea agregatelor de tuns oi va fi instruit - pe langa masurile
de electrosecuritate - si cu tehnica acordarii primului ajutor in caz de electrocutare; se
interzice folosirea personalului neinstruit in exploatarea acestor masini;
k) se va utiliza echipamentul individual de protectie prevazut in normativul cadru in vigoare.
Art. 199. - Centrele de tuns oi vor fi amenajate in spatii acoperite si dotate cu urmatoarele
masuri de protectie:
a) platforme electroizolante;
b) centura de impamantare;
c) transformatori separatori.
Personalul care tunde va fi echipat cu echipamentul electroizolant complet.
Art. 200. - Abordarea berbecilor, pentru prindere, se va face prin apucarea unui picior
osterior sau ambelor coarne.
Art. 201. - Animalele vor fi asezate pe mese reglabile pentru a se asigura o pozitie comoda
celui care executa tunsul.
Art. 202. - Manerele foarfecelor cu care se executa tunsul vor fi imbracate cu material
moale, pentru a evita ranirea mainilor.
Art. 203. - Nu este admisa provocarea berbecilor la lupta de catre ingrijitori sau de persoane
straine.
Art. 204. - Cainii ciobanesti si de paza vor fi vaccinati contra turbarii si tratati contra viermilor
intestinali, conform indicatiilor sanitar-veterinare.
7. ABORDAREA, CONTENTIONAREA SI TRANSPORTUL ANIMALELOR
7.1. Taurine
Art. 205. - Abordarea si contentionarea taurinelor se face prin apropierea ingrijitorului din
spatele animalului, care se asaza in dreptul spetei stangi, cu fata spre capul animalului, iar cu
mana stanga apuca varful cornului, acoperindu-1 cu degetul mare. Mana dreapta va cobori
usor printre coarne, apucand intre degetul mare si aratator peretele despartitor al narilor,
strangand si ridicand capul animalului. Antebratul se sprijina pe fruntea si nasul animalului.
In cazul unui animal retiv, un alt ingrijitor va imobiliza si cornul drept
Art. 206. - Pentru evitarea ranirilor prin impungere se vor taia si pili varful coarnelor. In toate
fermele se va face ecornarea obligatorie a viteilor de ambele sexe intre 7-10 zile de la fatare.
Art. 207. - Orice interventie la taurinele care impung se va face dupa aplicarea mucaritei, iar
la bubaline numai in travaliu
Art. 208. - Curatarea ongloanelor si potcovitul se vor face la travaliu (razboi), care trebuie
intretinut in buna stare.
Art. 209. - In lipsa travaliului, curatarea ongloanelor anterioare se va face prin fixarea capului
animalului, tinand cu o mana de nari si cu cealalta de varful cornului.
La curatarea ongloanelor posterioare se aplica mucarnita, un ingrijitor contentioneaza bine
animalul, iar altul prinde cu o mana tendonul de deasupra jaretului si cu cealalta mana
buletul, introducand un genunchi sub niciorul animalului .
Art. 210. - Obisnuirea boilor la jug se face de doi muncitori, mai intai la tanjeala, iar apoi la
car, interzicandu-se urcarea sau circulatul in car. Inainte de injugare se va verifica starea
vehiculului si a intregului atelaj .
Art. 211. - Pentru prevenirea accidentelor grave provocate de catre tauri sau de catre
taurasii destinati reproductiei, este obligatorie ecornarea si echiparea acestora, la varsta de
12-14 luni, cu un inel nazal si capastru cu gatar.
Art. 212. - Inelele nazale se aplica de catre sau sub supravegherea unui medic veterinar,
dupa ce animalul a fost contentionat in travaliu si i s-a imobilizat capul. Aplicarea inelului
nazal se face cu ajutoml clestelui pentru introducerea inelelor nazale, perforandu-se
peretele despartitor al narilor (septum nazal) In mijlocul zonei celei mai subtiri a acestuia.
Pentru a micsora durerea resimtita de animal si linistirea pe durata operatiei se va face
tranchilizarea acestuia printr-o injectie cu combelen sau romergan.
Ruperea septumului nazal atrage dupa sine reformarea si sacrificarea animalului .
Art. 213. - Taurii vor fi tinuti separat, iar legarea la iesle se face prin doua lanturi cu zale
groase care se prind cu un capat la inelele laterale ale capastmlui si cu celalalt capat la
inelele fixate, dupa caz, la despartiturile laterale ale standurilor sau la iesle. Lungimea
lanturilor trebuie sa permita animalului consumarea normala a ratiei si adaparea cu usurinta.
In cazul ieslelor de beton, inelele de legare a taurinelor se prind la armaturi, odala cu
turnarea ieslelor, la 25 cm sub marginea superioara a ieslei si la distanta de 60 cm de
mijlocul standului. In cazul ieslelor de lemn, inelele de legare se prind de pilonii ieslei sau
daca acestia nu se pot folosi, la stalpii de lemn de esenta tare ingropati pe o adancime de cel
putin 0,75 m .
Art. 214. - Inainte de scoaterea taurinelor din grajd, ingrijitorii vor verifica lantul, inelul din
nas si bastonul care se fixeaza de inel; taurii vor fi scosi numai de ingrijitorii respectivi. In
timpul conducerii taurului, ingrijitorul va sta totdeauna numai in partea stanga a animalului,
in dreptul spetei, tinand capatul bastonului cu mana stanga, iar mijlocul bastonului cu mana
dreapta, astfel ca botul taurului sa fie indreptat numai in directia de mers .
Art. 215. - Taurii care impung sau care manifesta retivitate vor fi condusi la monta sau la sala
de recoltare de catre doi ingrijitori cu doua bastoane (fig. 30).
Art. 216. - Legarea taurilor la pasune se face cu un lant lung de 6 - 8 m, care se prinde de
inelul lantului de la capastru, care trece prin inelul nazal. Cu celalalt capat lantul de priponire
se prinde de un inel fixat in centrul unei dale prismatice din beton armat, cu inaltimea de 15
cm si o baza patrata cu latura de 50 cm .
Art. 217. - Abordarea taurului legat la pasune se face prin orinderea lantului de priponire
dinspre extremitatea legata fa dala Apoi, lantul se intinde lateral fata de taur, micsorandu-se
treptat distanta fata de aceasta pana cand inelul nazal poate fi prins.
Se va evita apropierea frontala de taur, urmarindu-se ocuparea unei pozitii laterale fata de
acesta (fig. 32).
Art. 218. - Nepericulos s-a dovedit si sistemul de legare a taurilor la pasune cu ajutorul
dispozitivului cu rola ci maner si colti metalici.
Art. 219. - Prinderea lanturilor de inelele capastrului sai la inelele de legare se face in toate
situatiile prin calus s. 104 inel auxiliar de prindere, trecand lantul de doua ori prin inel.
Art. 220. - Abordarea taurilor legati se face numai de catre ingrijitorul respectiv si in mod
obligatoriu prin prinderea inelului nazal direct cu bastonul de conducere (dispozitivul de
abordare si conducere), fara prinderea prealabila a inelului cu mana. Cand nu se poate
realiza aceasta prindere, abordarea se face incepand cu prinderea inelului nazal cu un carlig
de abordare (lung de 1 m) si ridicandu-se capul animalului pana la nivelul care permite
prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
Art. 221. - Fiecare ingrijitor trebuie sa aiba in dotare 2 bastoane de conducere; la 2 ani si ori
de cate ori este nevoie, acestea se inlocuiesc cu altele noi.
Se interzice asezarea pe pamant a capatului bastonului de conducere si respectiv a botului
animalului.
Abordarea taurilor legati la iesle se face din fata animalului. Nu se intra in stand intre tauri
inainte de aplicarea bastonului de conducere. In masura in care este posibil, dezlegarea se
face din fata ieslei sau conovatului, fara a se intra intre tauri.
Art. 222. - Abordarea taurilor liberi se va face diferit dupa situatie:
a) pentru taurii liberi in boxe, se va folosi carligul de abordare din afara boxei, dupa care se
creeaza o pozitie convenabila pentru aplicarea bastonului de condus, fara intrarea in boxa.
Intrarea in boxa nu se permite decat pentru un alt ingrijitor decat cel can a fixat taurul cu
bastonul de conducere;
b) pentru taurii aflati in padoc se procedeaza ca si in cazul abordarii taurilor din boxe,
putandu-se intra in padoc numai dupa prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
c) pentru taurii liberi in camp sau scapati dir adapost, prima masura va consta in
indepartarea tuturoi 106 persoanelor straine si punerea lor la adapost de orice risc de
accidentare.
Abordarea taurilor legati se face obligatoriu de cel putin doua persoane, una purtand carligul
de abordare iar cealalta bastonul de conducere. Cand se considera necesar, alte 1-2
persoane purtand mijloace de aparare, pot ajuta la prinderea taurului.
Art. 223. - La unitatile de insamantari artificiale cu program permanent de recoltare, aleea
de conducere a taurilor ia sala de recoltare va fi prevazuta cu grad de protectie inalt de 1,20
m, ingrijitorul mergand pe o parte a gardului de protectie iar taurul de cealalta parte a
gardului.
Art. 224. - Ingrijitorul va conduce grupul de tauri prinsi la bara cu ajutorul bastonului de
condus, prins de bara prin intermediul inelului de conducere sudat la mijlocul barei.
Ingrijitorul va merge in fata barei, la mijlocul ei, avand, obligatoriu interpus intre el si bara,
bastonul de conducere .
Art. 225. - . Taurii aflati liberi in boxe nu vor putea fi pansati decat dupa prealabila lor
contentie. Prinderea acestora pentru a putea fi legati se face in conditiile Art. 222. In mod
similar se va proceda si la orice alta operatiune care presupune intrarea unei persoane in
boxa.
Contentia se asigura prin legarea taurilor la inelele special prevazute in acest scop.
Art. 226. - Dupa terminarea lucrarilor in boxa, dezlegarea taurului se va executa numai din
exteriorul boxei. Dezlegarea se va putea face numai dupa ce: a fost verificata inchiderea usii
de la boxa care va avea incuietori cu asigurare. Dezlegarea se face prin introducerea mainii
pe fereastra boxei, avand grija ca aceasta sa nu fie prinsa sau roasa de lantul de prindere
prin eventualele miscari bruste ale taurilor.
Persoana care efectueaza operatiunea de dezlegare nu are voie sa-si introduca trunchiul sau
capul in fereastra boxei.
Art. 227. - Pentru operatiunile sanitar-veterinare curente, taurii vor fi contentionati la iesle
prin metoda obisnuita de legare. In plus, animalului i se va prinde inelul nazal cu un baston
de conducere de catre un ingrijitor. Pentru taurii retivi, spatiul din dreapta si din stanga
animalului va fi liber, iar prinderea inelului nazal se va face cu doua bastoane tinute in fata si
lateral de aceeasi parte a animalului intr-un unghi de 45o.
Art. 228. - Alte operatiuni sanitar-veterinare speciale care necesita interventia pe taur vor
putea fi efectuate numai in travaliu sau prin contentionarea animalului dupa metodele
speciale de trantire si contentie. Operatiunile speciale de trantire si contentie in fata
travaliului vor putea fi efectuate numai de catre medicul veterinar.
Art. 229. - La aplicarea tratamentelor sau recoltarii de sange, taurul va sta in boxa
contentionat cu lanturi duble si prin aplicarea bastonului de condus taurii la inelul nazal, se
va dirija capul din fata de catre un ingrijitor in partea opusa a tratamentului sau recoltarii de
sange, iar din spate alti 2 ingrijitori vor impiedica devierea corpului acestuia spre standul din
partea opusa tratamentului; abordarea, in general, se face numai pe partea stanga a taurilor.
Art. 230. - La scoaterea taurului din stand, se va folosi bastonul metalic cu carlig cu care se
prinde intai lantisorul de protectie (inel nazal-gatar) si apoi se aplica pe inelul nazal bastonul
de condus tauri.
Art. 231. - In caz de scapare a taurului de sub contentie, in timp de zi sau noapte, se va da
alarma celorlalti ingrijitori pentru a interveni si dirija animalul spre locul de unde a scapat.
Ingrijitorii vor fi dotati cu bastoane metalice, rangi cu carlig de prindere la unul din capete.
Unii vor sta in spatele taurului, altii in jurul acestuia iar unul din ingrijitori va veni pe partea
din fata protejata de iesle, care cu un baston cu carlig il va prinde de lantisorul de protectie
sau de inelul nazal pentru a fi din nou contentionat.
Art. 232. - In cazul taurasilor de reproductie crescuti in sistem liber sau in grup se vor lua
urmatoarele masuri:
- animalele vor fi tinute in spatii inchise prin garduri rezistente, avand o inaltime minima de
1,50 m sau in adaposturi avand usile din material rezistent si prevazute cu incuietori
metalice asigurate prin sigurante; manerul acestor incuietori trebuie sa permita mzmevrarea
lor dintr-o pozitie exterioara cadrului usii;
- la atingerea varstei de 12-14 luni se va aplica inelul nazal;
- intrarea persoanelor straine in boxe pentru diferite treburi legate de intrebuintarea
utilajelor sau repararea instalatiilor se va face numai sub supravegherea ingrijitorului de
serviciu, care va avea asupra sa un baston electric sau o furca;
- scoaterea animalelor in padocuri sau tarcuri se va permite numai daca imprejmuirile sunt
intacte si rezistente iar portile de acces din exterior sunt inchise;
- deschiderea usilor din adaposturile cu animale libere se va face numai din afara cadrului
usii;
- administrarea hranei se va face numai prin aleile de furajare care vor fi despartite de restul
incintei prin garduri rezistente, de cel putin 1,20 m inaltime;
- scoaterea animalelor din boxa si conducerea acestora in grup se vor face folosind bastoane
de cauciuc si bastoane electrice;
- aceleasi masuri, cu exceptia aplicarii inelului nazal, se vor lua si pentru taurasii supusi
ingrasarii care depasesc varsta de 12 luni.
Art. 233. - Curatarea capului taurului se va face numai din fata, dupa ce a fost prins inelul
nazal. Curatarea partilor laterale a capului si gatului se va face cu toata atentia examinand
miscarile taurului.
Art. 234. - In sala de recoltare, in tot timpul operatiei de recoltare, taurul va fi dirijat de
ingrijitor prin bastonul fixat de inelul nazal. Taurul pe care se efectueaza saltul va fi
contentionat in standul de recoltare, fiind asistat din fata de catre ingrijitorul sau.
Pentru protectia personalului din sala de recoltare se vor crea zone de refugiu in colturi sau
laterale; refugiile vor fi prevazute cu grilaje confectionate din bare sau tevi de fier.
Art. 235. - Monta naturala sau insamantarea artificiala a vacilor se va face la standul special.
In cazul folosirii metodei bimanuale, insamantarea artificiala se poate executa si la grajd,
operatorul avand obligatia sa verifice sistemul de legare a femelei la iesle si sa foloseasca
echipamentul individual de protectie prevazut in normativul in vigoare si manusile din
material plastic.
Art. 236. - Ingrijitorii de animale vor fi instruiti pentru a sti sa umble cu animalele care sunt in
calduri; ei nu se vor apleca in fata acestora pentru a nu le trezi reflexul de incalecare.
Art. 237. - La efectuarea examenului transrectal al aparatului genital, prin prinderea pliului
iei, un ingrijitor va contentiona capul femelei dupa metoda cunoscuta, iar operatorul va
actiona numai daca a fost echipat special, conform normativului.
7.1.1. Utilaje sau agregate criogenice
Art. 238. - In tehnica de congelare a materialului seminal se foloseste azotul lichid. Salariatii
vor fi instruiti pentru cunoasterea si respectarea Normelor specifice de securitate a muncii
pentru fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului si azotului (anexa 1, pct. 7).
Manipularea azotului nu se va face in camere inchise fara ventilatie, pentru a evita aparitia
fenomenelor de asfixie la personalul operator.
Art. 239. - Pentru evitarea leziunilor la maini, salariatii care manipuleaza azotul lichid, vor
purta manusi de piele captusite.
Art. 240. - Operatorii care lucreaza la containerele din depozit vor avea manusi captusite,
lungi pana deasupra cotului.
Art. 241. - Soferii sau manipulantii care executa conectarea sau deconectarea furtunurilor la
sursele de aprovizionare si tancuri, vor purta manusi de doc imblanite.
Art. 242. - In timpul umplerii containerelor, a tancurilor, sau a vasului, la transvazarea
materialului seminal congelat, dintr-un container, intr-altul, operatorii vor trebui sa imbrace
veste captusite si cizme-paslari. Acelasi material de protectie se vor acorda persoanelor care
lucreaza cu dispozitivul de congelare sau la agregatul de congelare.
Art. 243. - In cazul efectuarii lucrarilor timp indeh agat in atmosfera de vapori de azot, se
aplica pe figura masca de protectie.
Art. 244. - Incaperile-depozite de m.s.c. si acelea in care se executa operatiunea de
congelare trebuie sa fie bine aerisite cu ajutorul ventilatoarelor. In timpul aprovizionarii
containerelor cu azot lichid usile si ferestrele incaperilor vor fi larg deschise pentru o
circulatie mai activa a aerului.
Art. 245. - In cazul contactului accidental al azotului lichid cu pielea corpului, regiunea
afectata va fi spalata imediat cu apa rece, dupa care se va aplica o pomada (jecolan,
jecozinc).
Art. 246. - La lucrarile efectuate la vasele de presiune se interzice remedierea defectiunilor
rezervorului cand acesta este cu lichid.
Art. 247. - In timpul umplerii sau golirii vaselor de presiune, este interzisa curbarea
pronuntata a furtunurilor pentru a nu se produce fisurarea acestora.
Art. 248. - Se interzice strangerea garniturilor de etansare la rezervoarele sub presiune.
Art. 249. - Personalul de deservire a tancurilor trebuie sa lucreze in echipament individual de
protectie (halat, combinezon) si sa poarte ochelari de protectie.
Art. 250. - In timpul umplerii sau evacuarii azotului lichid din vase este interzis a stationa iii
fata furtunurilor sau a gurilor de umplere-evacuare a tancurilor.
Art. 251. - . Verificarea cu azot lichid a autonomiei containerelor noi, cat si a celor defecte se
va face numai in incaperi prevazute cu ventilatie.
Art. 252. - In timpul verificarii containerelor (scoaterea fiolelor cu m.s.c. si masurarea
inaltimii azotului lichid din container) operatorul trebuie sa poarte ochelari si manusi de
protectie.
Art. 253. - Verificarea inaltimii azotului din container se va face numai cu o tija plina
gradata."
Art. 254. - Lucrarile de: reparare a containerelor (refacerea vidului) se vor face numai de
catre personal calificat in acest scop, avand grija ca motorul electric care actioneaza pompa
de vacuum sa fie legat la nulul de protectie si la pamant.
Art. 255. - Manipularea benzilor cu containere se va face numai cu ajutorul stivuitorului
mecanic si manual numai in cazuri exceptionale.
Art. 256. - Punerea in functiune si remedierea eventualelor defectiuni electrice sau mecanice
a aparaturii folosite pentru repararea containerelor si a accesoriilor acestora se vor face
numai de catre persoane autorizate in acest sens.
7.2. Porcine
Art. 257. - Abordarea si contentionarea porcinelor de talie mare, pentru diferite interventii
se vor face de catre un personal instruit, folosindu-se in acest scop iavasaua. Se aplica o
franghie cu ochi de lant pe maxilarul superior inapoia coltilor si se trage de franghie pentru a
se inchide lantul de falca superioara. La scoaterea lantului, largirea se face cu ambele maini.
Contentia pentru castrare se va face dupa indicatiile medicului veterinar (fig. 35).
Art. 258. - Monta se va face in boxe sau padocuri special amenajate pentru aceasta operatie.
Art. 259. - In scopul evitarii atacului scroafelor asupra ingrijitorilor, scoaterea purceilor din
boxe se va face repede, apucand purceii de bot si de picioarele posterioare pentru ca acestia
sa nu guite.
Art. 260. - La intrarea in boxa scroafelor cu purcei sau in boxa vierilor, ingrijitorii isi vor
semnala prezenta prin strigat.
Art. 261. - Pentru a evita accidentele de munca, in mod obligatoriu si periodic, se va proceda
la taierea coltilor vierilor, dupa indicatiile personalului sanitar-veterinar. Vierii retivi, in limita
posibilitatilor, trebuie reformati si castrati.
Art. 262. - In perioada de fatare scroafele vor fi introduse in mod obligatoriu in boxa de
fatare si alaptare. Pe tot timpul fatarii ingrijitorul se va comporta bland si cu rabdare. In
timpul fatarii, dupa stergerea purceilor si taierea ombilicului, pentru a se preveni eventualele
infectii, ingrijitorul va respecta normele de igiena sanitara personala si a animalelor si se va
spala pe maini cu solutii dezinfectante, recomandate de medicul veterinar.
Art. 263. - Vierii se scot la pasune pe grupele existente in hale. In caz de bataie, vierii vor fi
despartiti cu jet de apa sub presiune fara ca ingrijitorul sa se apropie de ei.
Art. 264. - Vierii care musca nu se vor folosi la monta, se vor castra si livra la abator.
Art. 165. - In toate sectoarele si compartimentele din adaposturile de crestere si ingrasare a
porcilor se va circula numai pe usi; nu se va sari peste parapetii despartitori ai boxelor.
7.3. Cabaline
Art. 266. - Caii naravasi vor fi izolati la capatul grajdurilor sau in boxe speciale, fiind bine
asigurati contra dezlegarilor accidentale. Caii vor fi folositi la munci numai de catre ingrijitorii
care le cunosc naravul.
Art. 267. - Cailor care musca li se vor aplica botnite, iar celor speriosi, capestre cu ochelari,
zabalute in gura si tablite cu inscriptia montata pe ham in partea din fata.
Art. 268. - Nu se va sta in spatele cailor in timpul cand acestia se adapa sau consuma
concentrate.
Art. 269. - Cand se abordeaza un cal pentru o actiune oarecare, indiferent daca este in boxa
sau la stanoaga, trebuie atentionat mai intai cu vocea prin cuvantul PRIMESTE.
Abordarea se face pe partea stanga, cu atentie si cu blandete, vorbind cu calul si mangaindu-
1 pe crupa, spinare, spata, cap.
Art. 270. - Inainte de a intra in boxa unui cal, magar sau catar, animalul trebuie atentionat
prin voce.
Art. 271. - Cand se executa pansajul si curatenia boxei, calul se leaga la jgheab, la iesle sau de
belciuge anume prinse de pereti.
La stanoaga, calul va sta legat in permanenta. Stanoaga va fi invelita cu funie de paie, iar
prinderea de stalp se face prin sistemul inel si limba de fier verticala, care se poate desface
cu usurinta. Lantul capastrului s; introduce prin inelul din jgheab iar la capat se atarna o
greutate de lemn care il trage in jos, evitand astfel arsura in lant prin prinderea chisitei.
Art. 272. - Nu se abordeaza calul cu strigate, lovituri sau alte comportari brutale, deoarece
aceste actiuni il naravesc, facand dintr-un animal linistit, un animal ce poate prezenta pericol
pentru om.
Art. 273. - Orice actiune de supunere a calului va incepe prin mangaiere sau recompense,
evitandu-se pe cat posibil contentia.
Recompensarea cu zahar, morcov sau paine se va oferi pe palma intinsa, pentru a nu fi
apucat de degete.
Art. 274. - Daca este vorba de o interventie speciala, medicala etc, se poate aplica iavasaua,
insa nu cu brutalitate.
Art. 275. - La examinarea unuia din membre, pentru evitarea loviturilor, se va ridica
membrul din partea opusa calului examinat.
Art. 276. - Potcovitul se va executa de un muncitor calificat, la potcovarie si nu in grajduri sau
in boxe; caii naravasi vor fi legati scurt. La potcovit, calul va fi tinut de un ingrijitor, in timp ce
alt ingrijitor ii va ridica pe rand cate un picior. Vara, calul va fi aparat de muste pentru a sta
linistit; in caz de retivitate se va aplica in mod obligatoriu iavasaua pentru contentie.
Ingrijitorul va tine piciorul calului lateral, cu mainile bine fixate pe chisita.
Nu se permite tinerea piciorului calului intre picioarele ingrijitorului, orice miscare brusca
putand accidenta grav ingrijitorul.
Art. 277. - De asemenea, pentru orice intervei rie de tratament medicamentos sau
chirurgical vor fi aplicate, dupa situatie, metodele corespunzatoare de contentie pentru
prevenirea accidentarilor atat a animalului, cat si a ingrijitorului.
Art. 278. - Imbaiatul calului se executa de doi muncitori, din care unul va tine galeata cu apa.
Muncitorul folosit la imbaiatul cailor in ape statatoare sau curgatoare trebuie sa stie sa
inoate, interzicandu-se sa fie legati si alti cai de calul pe care este calare.
Art. 279. - La operatia de dangare, manzul va fi conten-tionat de cel putin doi ingrijitori, la
nevoie putandu-se aplica iavasaua.
Art. 280. - Abordarea cu vocea, mangaiatul, legarea cu capastrul, ridicarea piciorului, masajul
etc. sunt operatii cu care animalul se obisnuieste si se incep inca din stadiul de manz, de la
varsta de 3-4 luni,
Art. 281. - Monta se va executa numai dupa o prealabila incercare in depistarea iepelor in
calduri. Bara de incercare se confectioneaza din bile-manele invelite in funii pe paie, 122
suprapuse; una peste altt sau din scanduri acoperite cu saci umpluti cu paie sau alt naterial
care atenueaza socurile.
Art. 282. - Ingrijitorul,pentru a se feri de lovituri, va sta lateral de iapa iar ingijitorul sau
ingrijitorii armasarului vor sta lateral.
Art. 283. - Armasarul �a fi adus in sala de monta la loja cu Caveson sau frau cu zabala.
Art. 284. - Coada iepei se va lega la radacina cu un bandaj, spre a evita ranirea penisului in
firele de par.
Art. 285. - Pentru eviiarea accidentarii omului sau a armasarului, iapa se coitentioneaza cu
franghii cu ochi sau chiostec la chisitele josterioare, iar franghiile se trec crucis printre
membreb anterioare, apoi peste gat si se rasucesc sub gat, fiind tnute'cu mana.
Daca iapa este in ciclu si totusi bate la apropierea armasarului se va examina de catre
medicul veterinar, pentru depisUrea cauzei.
Art. 286. - Pentru sprijinul armasarului, ingrijitorul se va aseza numai lateral, evitand
eventualele loviri cu membrele anterioare; nu se va aseza inapoia sa, deoarece sunt armasari
care pot z/arli chiar in timpul montei.
Art. 287. - Urcarea pe cal se va face dupa ce calul s-a obisnuit cu saua si dupa ce chinga a fost
bine stransa. Chinga se va verifica si s-trange pe parcurs, in timpul haltelor de ajustare.
Art. 288. - Atat caii naravasi, cat si ceilalti cai vor avea in timpul galoparii zabaluta cu strune,
hamuri cu capastre cu ochelari si haturi solide.
Art. 289. - Saua trebuie sa fie tinuta in conditii bune de intretinere spre a evita orice
accidentare a calaretului, precum si ranirea calului la greaban, spinare si locul chingii.
Carabinele sa nu fie ruginite, sa poata fi desfacute fara efort, sa permita iesirea cu usurinta a
acestora.
Art. 304. - Calul incepator, se inhama mai intai la butuc sau taras cu funii sau sleauri lungi
care se tin de conducator Pentru a obisnui calul sa puna treptat pieptul in ham.
Art. 305. - Pentru inhamarea la vehicul, se leaga intai cpritoarele, se incruciseaza haturile (in
doi) sau se prind direct (in unul), apoi sleaurile si la urma se fixeaza bine cpritoarele. Aceste
operatii se fac de catre ajutor sau ajutoare, in timp ce conducatorul sta in vehicul cu haturile
h mana.
Art. 306. - Intotdeauna, primele inhamari se fac numai sib supravegherea si ordinele
maistrului de dresaj, care va Preda ingrijitorilor tehnica de inhamare si conducere.
La primele lectii de ham, calul incepator va fi i'ihamat langa unul mai varstnic, bland,
puternic, care sa il Poata trage dupa el sau sa il poata opri in loc.
Art. 307. - Conducatorul va tine haturile cu ambele maini; ni se permite infasurarea haturilor
dupa pumni, nu se tin dina gat, iar la nevoie, cand calul sau caii trag in gura prea ;, se pot
utiliza manusare.
Art. 308. - Conducatorul va sta pe scaun, cu fata inainte; ni se sta lateral, cu picioarele
atarnand in afara, nu se sta % pe incarcatura (deoarece orice dezechilibru poate arunca
conducatorul afara din vehicul) sau intre cai, ceea c* poate avea ca urmare accidentarea
mortala (fig. 39).
Art. 309. - Atelajele folosite la transport trebuie sa fie solide si in stare de functionare;
inaintea fiecarei deplasari ele vor fi verificate.
Art. 310. - Scaunul conducatorului de vehicul cu tractiune hipo va avea spatar, perna,
platforma pentru picioare, bara de protectie, trepte de urcare si frana de mana.
Art. 311. - Vehiculul va fi prevazut obligatoriu cu sistem de oprire-franare, care sa poata fi
actionat chiar de pe locul conducatorului.
Art. 312. - Cand incarcatura este jrea, la coborarile abrupte se vor actiona franele sau ie vor
pune pentru oprire talpici de lemn legate cu lant deroata.
Art. 313. - Distanta dintre vehicule, in timpul transporturilor va fi de 1, 1/2 lungimea
vehicului .
Art. 314. - Este interzisa calatoria in vehicule incarcate cu materiale voluminoase. Pentru
asigurarea transporturilor, in vederea evitarii rasturnarii, se vor folosi drugi de lemn si
franghii sau lanturi rezistente. In timpul deplasarii, conducatorii atelajelor vor sta pe scaun.
Art. 315. - Toate vehiculele hipo care circula pe drumurile publice (ziua pe ceata sau ploaie,
pe timp de noapte), vor fi echipate cu doua felinare (unul cu lumina alba si unul cu lumina
rosie) si in spate doi catadioptrii (ochi de pisica) de culoare rosie sau portocalie. In varful
oistei se va monta un catadioptru alb si se va merje mai mult la pas .
Art. 316. - Harnasamentele vor fi tinute in permanenta in stare buna de functionare, prin
ungere periodica si reparatii curente, iar aplicarea lor pe corpul cailor se va face corect,
pentru a evita producerea de rosaturi, bataturi sau impunsaturi, care pot accidenta atat caii
cat si ingrijitorii.
8. ACTIVITATEA DE TRANSPORT A ANIMALELOR
8.1. Taurine
Art. 317. - In timpul transportului, taurii vor fi legati de inele prinse de partile, rezistente ale
peretilor vehiculului. In cazul transportului in autocamioane sau remorci, peretii acestora vor
fi inaltati cu minimum 15 cm peste inaltimea animalelor. Animalele vor fi legate de ambele
laturi ale autovehiculului, legatura facandu-se numai la partile metalice care prezinta
siguranta ca nu se pot disloca.
Art. 318. - La imbarcarea sau debarcarea taurilor reproducatori retivi in mijloace de
transport se vor folosi obligatoriu tranchilizante (combelan etc.) In vederea preintampinarii
accidentelor atat pentru personalul muncitor cat si pentru evitarea ranirii animalului.
Art. 319. - Rampa de imbarcare va fi prevazuta cu parapeti laterali, confectionati din bare
groase, metalice si inalte, iax podeaua sa fie confectionata din dulapi grosi din scandura si
peste care, din 20 in 20 cm se vor prinde sipci in vederea evitarii alunecarii .
Art. 320. - Imbarcarea in vagoane si vapoare se va face prin conducerea animalelor la rampa,
pe rand si prin introducerea individuala in vagon sau pe vapor; animalele sperioase se vor
introduce dupa animalele mai blande.
Interiorul vehiculului (vagon, vapor etc.) va fi iluminat in timpul noptii.
Art. 321. - Animalele retive vor fi despartite prin stanoage, iar cele colectate din diferite
locuri se vor supraveghea pana se obisnuiesc intre ele, ingrijitorii fiind atenti pentru a nu fi
loviti.
Art. 322. - In timpul transportului, lotul de animale va fj supravegheat, semnalandu-se orice
caz suspect de imbolnavire in vederea luarii masurilor de izolare si dezinfectie.
Art. 323. - Vehiculele de transport vor fi dezinfectate si pastrate in conditii de perfecta
igiena.
Art. 324. - Insotitorului transportului i se va asigura un loc special pentru odihna. In cazul
transportului pe caile ferate electrificate, insotitorii vor fi instruiti temeinic pentru a nu se
urca pe vagoane sau deschide domele de aerisire, fiind pericol iminent de electrocutare.
La transportul pe jos numarul insotitorilor se va fixa in functie de specia, numarul animalelor
si itinerariul de parcurs.
Art. 325. - La transportul pe jos, se vor asigura pentru muncitori popasuri de odihna, de
preferat din 3 in 3 ore. Se va dota convoiul cu utilaje necesare transportului de alimente,
unelte si truse pentru primul ajutor in caz de imbolnavire sau oboseala.
Art. 326. - La transportul animalelor pe sosele se vor respecta intocmai prevederile din legea
circulatiei. Trecerea cailor ferate se va face numai prin locurile admise si dupa ce
conducatorul s-a convins ca linia este libera.
Art. 327. - Muncitorilor care insotesc transportul animator li se va face un instructaj de
protectie a muncii si i se va intocmi itinerariul de parcurs. Instructajul de protectie a muncii
va fi corespunzator mijlocului de transport cu care se va deplasa (cu trenul, vaporul, avionul,
auto etc).
8.2. Cabaline
Art. 328. - Cabalinele de orice categorie si varsta nu vor transporta pe drumurile publice in
grup, libere.
Art. 329. - La transportul pe jos, pentru cabalinele tinere, care inca nu au fost invatate la ham
sau la sa, se va asigura un om ingrijitor la 1-2 cai. In cazul ca se transporta individual,
ingrijitorul va tine calul de capastru sau de pana cu mana dreapta, mergand pe marginea
dreapta a soselei, iar calul pe partea nacarosabila. Daca un ingrijitor transporta 2 cai in
pereche, el va tine calul din partea stanga, cel din dreapta fiind legat cu pana de capastrul
primului, ambii cai mergand alaturi in pereche la dreapta ingrijitorului pe partea
necarosabila.
Art. 330. - Inainte de iesirea in sosea, se va constitui grupul ce urmeaza a fi transportat,
incolonandu-se caii cate unul sau in perechi, punand in fata, la mijloc si la sfarsitul grupului,
caii mai linistiti. In fata grupului va 134 merge fie un calaret pe un cal obisnuit cu circulatia
autovehiculelor, care sa nu fie sperios, fie o caruta, iar in spate alta caruta cu harnasamente,
furaje, ustensile si oameni de rezerva.
Art. 331. - Se va atrage atentia ingrijitorilor si vor fi controlati fiecare in parte asupra
pericolului ce-1 prezinta infasurarea penei de capastru in jurul mainii, in cazul in care pe
parcurs caii se sperie si se ambaleaza, fugind din grupa.
Art. 332. - Calaretul sau vizitiul din capul coloanei poarta steguletul regulamentar prevazut
de legea circulatiei cu care semnalizeaza pentru incetinirea vehiculelor ce vin cu viteza din
fata sau a celor care prin forma lor pot speria caii din grup.
Acelasi lucru il fac cu steguletul ingrijitorii de rezerva care se deplaseaza cu caruta in urma
convoiului, pentru autovehiculele ce depasesc venind din spatele convoiului.
Art. 333. - Trecerea peste calea ferata se va face numai prin locuri admise si dupa ce
conducatorul s-a convins ca linia este libera.
Art. 334. - Imbarcarea cailor pentru transport pe C.F.R. se face numai in vagoane in stare
buna de functionare, fara defectiuni tehnice, verificate de statie, dezinfectate si avizate de
medicul veterinar teritorial.
Art. 335. - Imbarcarea se face numai pe timp de zi si numai la rampa garii, cu pod de lemn
sau metalic bine fixat la usa vagonului.
Art. 336. - Caii se introduc in vagon in ordinea stabilita, iar dupa completarea unui capat de
vagon se pune obligatoriu bara de lemn fixata cu calus si cuie, dacr vagonul nu are bara
rabatabila de fier. Lanturile cailor se leaga de bara sau de inelele existente in pereti. Intre caii
retivi, care stau alaturi, se pune stanoaga.
Art. 337. - In acelasi vagon, pe cat posibil nu se pun sexe diferite in nici un caz alaturi.
Art. 338. - Mijlocul vagonului trebuie sa ramana liber, pentru furaje, diverse operatiuni si
pentru asigurarea unui loc de odihna ingrijitorului.
Art. 339. - Ingrijitorul va fi dotat cu lanterna de vant, galeata de adapat, butoi cu apa si cutit
pentru orice interventie.
Art. 340. - In timpul mersului, ingrijitorul nu va intra intre cai, pentru a nu fi strivit sau
accidentat prin lovire. 136
Art. 341. - In timpul mersului, usile se inchid sau daca este timp de vara, se pot tine deschise,
dar numai cat pernite carligul cu cioc de siguranta fixat pe usa vaginului.
Art. 342. - La transportul cailor pe calea ferata, se vor repatiza numai muncitori cu vechime si
cu experienta in luciul cu caii, pe cat posibil chiar ingrijitorii cailor transportati.
Art. 343. - In timpul operatiunilor de incarcare-descarcare cu mijloc auto, acesta va fi bine
asigurat contra depasarilor involuntare, cu pene, frane, saboti.
Art. 344. - In interior, pe laturi, vor fi prevazute inele si cuie de siguranta spre a evita
deschiderea accidentala a obloanelor.
Art. 345. - Obloanele laterale, pentru mai multa siguranta, se baga intre ele cu lant central.
Art. 346. - Daca obloanele nu sunt-suficient de inalte, se adauga pana la nivelul gatului
obloane suplimentare din scandura, bine fixate cu suruburi.
Art. 347. - Pentru evitarea accidentelor la porniri, opriri brujte sau viraje, caii vor fi legati cu
lanturi prinse in inele fixate pe obloanele laterale si pe peretele posterior al cabinei. In
spatele cailor este bine sa se puna un rand de baloti, pe toata inaltimea oblonului.
Art. 348. - Ingrijitorul va sta in cabina langa conducatorul auto, dar va supraveghea caii prin
vizeta in timpul transportului.
Art. 349. - Periodic, din ora in ora, autovehiculul va face halte, pentru controlul general al
legaturilor animalelor.
Art. 350. - Viteza de mers nu va depasi 40 km/h si nu se vor efectua brusc porniri, opriri sau
schimbari de directie.
Art. 351. - In caz de opriri sau stationari, indeosebi noaptea, se va parca numai in locuri
special destinate, cat mai lateral de drumul principal, avand luminile de pozitie aprinse sau
cu triunghi reflectorizant.
Art. 352. - La transporturile de cai cu autovane special-destinate, fiecare cal are boxa sau
locul sau bine delimitate, iar legarea si asigurarea in timpul drumului se fac tot prin belciuge
metalice, fixate pe peretii autovanului si pe bara ce se coboara inaintea cailor. Peretii
autovanului se captusesc cu umplutura moale (paie, calti etc.) pentru evitarea lovirii si ranirii
in timpul transportului.
8.3. Transportul pasarilor
Art. 353. - Evacuarea pasarilor, din halele de crestere la sol, se va face in felul urmator:
a) echipele vor avea un sef de formatie care sa cunoasca bine instalatiile din hala;
b) persoanele care evacueaza pasarile vor purta masca contra prafului;
c) tractoristul care transporta pasarile din hala va fi instruit special pentru aceasta operatie;
d) este interzis transportul salariatilor in remorca sau pe tractor.
Art. 354. - Incarcarea pasarilor in mijloacele de transport se va face cusca cu cusca, iar in
situatia mijloacelor speciali2:ate nu se va depasi maximum 4-5 custi.
Art. 355. - In cazul evacuarii pasarilor de la etaj se interzice a se cobori de pe balcon direct in
mijlocul de transport.
Art. 356. - In timpul livrarii pasarilor se vor scoate de sub tensiune toate utilajele si circuitele
electrice pe care le alimenteaza, cu exceptia instalatiei de iluminat.
9. CRESTEREA IEPURILOR SI A ANIMALELOR DE BLANA
9.1. Iepuri
Art. 357. - In halele de iepuri vor fi admise la luciu numai persoanele care au fost instruite si
si-au insusit normele de protectie a muncii si numai daca poarta echipamentul individual de
protectie corespunzator.
Art. 358. - Utilizarea asomatorului electric este permisa numai daca asomatorul este
omologat si exista instructiuni de protectie a muncii privind folosirea fara pericol a
asomatorului. Instructiunile trebuie sa fie insotite prin semnatura de cei care utilizeaza
asomatorul.
Art. 359. - Pornirea si oprirea utilajelor din hale se vor face de catre crescatorul de iepuri, iar
in cazul aparitiei defectiunilor, acesta va anunta mecanicul sau eletricianul de intretinere.
Art. 360. - Operatiile de intretinere, reglare si remediere a defectiunilor se vor executa de
catre personalul de specialitate cu utilajul oprit si scos de sub tensiune, indicandu-se aceasta
printr-o tablita de avertizare cu inscriptia NU CUPLATI - SE LUCREAZA!
Art. 361. - La operatiunea de tocare a furajelor fibroase vor respecta urmatoarele:
a) dotarea masinii de tocat cu aparatori d protectie;
b) se va acorda atentie la introducerea furajelor pentru a nu patrunde si alte obiecte tari;
c) nu se va introduce mana la dispozitivul de tocat;
d) desfundarea masinii se va face numai dupa ce aceasta a fost oprita;
e) masina de tocat se va lega la nulul de protectie si la pamant;
f) este interzisa stationarea salariatilor in dreptul gurii de evacuare.
Art. 362. - Este interzisa coborarea in fose fara aprobarea conducatorului locului de munca
care detine cheia de la lacat.
Art. 363. - Salariatul care intra in fose va fi echipat cu masca de protectie, centura de
siguranta cu franghie si va fi asistat de 2 salariati echipati la fel.
Art. 364. - La mutarea iepurilor, personalul care executa lucrarea se va purta cu blandete
prinzand iepurele de urechi si spinare; pentru a nu fi zgariat, nu-1 va scoate din cusca pana la
linistirea lui.
Art. 365. - Mutarea animalelor in alta hala se va face obligatoriu in custi.
Art. 366. - La terminarea ciclului de productie al halei se vor W urmatoarele masuri: .
a) se vor debloca fosele pentru scoaterea dejectiilor;
b) evacuarea dejectiilor din fose cu mijloace mecanizate se va efectua cu mecanici bine
instruiti si echipati cu mijloace de protectie corespunzatoare;
c) pe perioada evacuarii dejectiilor vor functiona ventilatoarele de admisie a aerului.
Art. 367. - La spalare, flambare si varuire se vor respecta urmatoarele:
a) se vor scoate de sub tensiune instalatiile de iluminat si ventilatie;
b) hala se va ilumina cu tensiunea de 24 V;
c) personalul va fi echipat corespunzator, respectandu-se toate normele de spalare si varuire
de la halele de pasari.
9.2. Animale de blana (nurci, vulpi, nutrii)
9.2.1. Masuri generale
Art. 368. - Soproanele pentru animalele de blana vor asigura acoperirea corespunzatoare a
aleilor de deservire si a 142 custilor. Animalele de blana trebuie sa fie cazate in custi s
padocuri si cuibare prevazute cu sisteme de inchidere sigu in permanenta se va verifica
starea custilor si cuibarelo luandu-se - masuri corespunzatoare pentru remediere
defectiunilor constatate. Intre cele doua compartimente al locului de cazare (cuibar si cusca)
este necesar sa existe un mijloc de separare prevazut cu sisteme de blocare.
Art. 369. - La confectionarea custilor si cuibarelor, cape-tele de sarma si varfurile de cuie vor
fi indoite si batute pentru a se preintampina ranirea ingrijitorilor, agatarea echipamentului
individual de protectie sau ranirea animalelor.
Art. 370. - Se interzice consumarea de catre oameni a produselor si subproduselor de abator,
avicole sau piscicole dirijate in alimentatia animalelor de blana.
Art. 371. - Nu se admite accesul persoanelor straine in fermele de animale de blana. In cazul
unor vizite organizate, accesul in ferma este permis numai dupa efectuarea unui instructaj
pentru protectia muncii. Vizitatorii vor fi insotiti obligatoriu de catre seful de ferma sau
loctiitorul acestuia si de ingrijitorul lotului respectiv de animale.
Art. 372. - Persoanele in stare de oboseala sau de ebrietate care au reflexele diminuate, nu
vor fi admise la lucru.
Art. 373. - Animalele si uneltele de ingrijire se vor da in ire pe ingrijitori, evitandu-se
fluctuatia personalului.
Art. 374. - Intregul proces tehnologic din fermele de animalele de blana se va desfasura in
liniste; este interzisa �ducerea de zgomote puternice sau neobisnuite.
Abordarea, contentia, comportarea cunimalele de blana se vor caracteriza prin calm,
blandete "rabdare pentru a se preintampina dezvoltarea unor deprinderi rele la aceste
animale; este strict interzis iritarea intentionata a animalelor.
Art. 375. - Contentia animalelor de blana se efectueaza numai de catre personalul fermei,
care este special instruit in acest scop si care va purta manusi din piele lungi pana la cot si
cizme rezistente la muscaturile animalelor .
9.2.2. Pregatirea hranei
Art. 376. - Ingrijitorii de animale de blana vor purta in timpul lucrului echipament individual
de protectie si (je lucru adecvat sezonului si lucrarilor pe care le executa.
Art. 377. - Spatiile bucatariei furajere vor fi tinute in permanenta curate, prin evacuarea
continua a murdariei si deseurilor. Spatiile in care se prelucreaza subproduse de carne vor fi
spalate cu apa si detergenti pentru preintampinarea alunecarilor, ori de cate ori este nevoie.
Scarile si platformele vor fi antiderapante si vor fi prevazute cu balustrade.
Art. 378. - Cutitele cu care se lucreaza la bucataria furajera sau la prelucrarea primara a
blanurilor vor fi perfect fixate in manere si bine ascutite. Ascutirea cutitelor la polizor va fi
efectuata numai de catre persoanele fixate in acest scop. Cutitele se tin in mana numai in
timpul lucrului; in restul timpului sunt purtate in teci speciale, atasate la centura. Dupa
terminarea lucrului, cutitele sunt depozitate in rastel. In timpul folosirii cutitelor se va lucra
cu foarte mare atentie. Este interzis ca taisul sau varful cutitului sa fie indreptat spre
operator. Mana stanga va fi tinuta in urma cutitului sau lateral feita de tais.
Art. 379. - Transarea, degresarea si alegerea carnurilor 1 xecuta pe o masa special invelita cu
tabla inoxidabila seu "aivanizata, prevazuta cu o rama lata de 30 cm S nfectionata din
scandura de fag sau de material plastic special.
Art. 380. - Carligele de agatare a bucatilor de carne vor fi controlate si reparate zilnic;
varfurile carligelor nu vor fi prea ascutite.
Art. 381. - In procesul prelucrarii si prepararii subproduselor se vor respecta, in functie de
tehnologia aplicata si de utilajul existent, prevederile corespunzatoare din Normele specifice
de securitate a muncii pentru industria carnii (anexa 1, pct. 8).
Art. 382. - Piesele si organele active ale masinilor de la bucataria furajera vor fi acoperite cu
carcase de proiectie; utilajele care lucreaza sub presiune vor fi prevazute cu dispozitive de
siguranta, aparate de masura si control, care vor fi supuse verificarii organelor de
metrologie. Toate locurile care prezinta pericol de accidentare vor fi ingradite cu punti sau
balustrade din plasa de sarma rezistente.
Art. 383. - Toate utilajele pentru prepararea hranei ibuie sa fie in buna stare de functionare.
Inainte de inceperea lucrului cu masinile, acestea se vor verifica in gol pentru constatarea
eventualelor defecte. Daca constata defecte, acestea se remediaza numai dupa oprir
completa si scoaterea de sub tensiune.
Art. 384. - Se interzice introducerea mainilor in gura de alimentare a tocatoarelor de carne,
malaxoarelor concasosirelor de oase sau in jgheabul de alimentare a tocatoarelor de
radacinoase inainte de oprirea completa a masinilor; se interzice impingerea subproduselor
in gura de alimentare a masinilor cu bete sau cu coada lopetiloi Presarea subproduselor in
gura de alimentare a tocatoarelor de carne se admite cu o piesa de lemn special
confectionata, care nu poate veni in contact cu snecul masinii si care va fi intretinut in
permanenta curat.
Art. 385. - La observarea unor defectiuni ale masinilor acestea vor fi oprite, apoi se va anunta
imediat seful formatiei de lucru pentru luarea masurilor de remediere.
Art. 386. - Reparatiile si intretinerea masinilor pentru prepararea hranei vor fi executate
numai de catre personalul special destinat si calificat corespunzator.
Art. 387. - Masinile pentru prepararea hranei vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta
care sa le opreasca functionarea in caz de supraincarcare sau atunci cand in masa prelucrata
patrund corpuri straine. La alimentarea nilor se va lucra cu multa atentie, evitandu-se
aducerea corpurilor straine.
Art. 388. - Gura de alimentare a concasorului de; oase va orevazuta cu un mijloc de acoperire
pentru a se evita aruncarea bucatilor de oase in timpul functionarii.
Art. 389. - Masinile pentru prelucrarea hranei se amplaseaza pe fundatii separate, izolate in
fundatia bucatariei furajere.
Art. 390. - Cazanele pentru fierberea furajelor vor fi prevazute cu hote pentru eliminarea
aburului. La umplerea cazanelor cu apa fierbinte se va proceda cu atentie pentru a se evita
accidentele prin arsura. Scoaterea produselor fierte se face din afara cazanelor. La scoaterea
produselor fierte prin rabatare, evacuarea se va face gradat, evitandu-se producerea
stropilor si neadmitandu-se ca muncitorii sa stea in fata gurii cazanului. In cazul utilizarii
cazanelor de fiert incalzite cu aburi, cu pereti dubli, a autoclavelor sau distructoarelor se vor
respecta prevederile din Normele specifice de securitate a muncii (anexa 1, pct. 9).
Art. 391. - In spatiile de depozitare frigorifica au acces numai personalul insarcinat cu
instalatia si muncitorii bucatariei furajere care sunt special instmiti in acest scop. 148
Art. 392. - Este obligatoriu luarea masurilor contin pentru eliminarea surselor de alunecare
(materii gra e gheata) de pe pardoseala spatiilor frigorifice, nr-curatarea permanenta a
acestora.
Art. 393. - Spatiile frigorifice trebuie sa fie prevazute c sistem de alarma "om inchis".
Functionarea acestui sistem va fi verificata periodic, insa cel putin saptamanal.
Art. 394. - Muncitorii de la bucataria furajera vor purta in timpul lucrului echipament
individual de protectie si de lucru adecvat lucrarilor pe care le executa.
Art. 395. - Potrivit dotarii si tehnologiei aplicate la manipularea si conservarea frigorifica a
subproduselor vor fi respectate prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru
industria carnii si a produselor din carne (anexa 1, pct. 8) si ale Normelor specifice de
securitate a muncii pentru instalatiile frigorifice (anexa 1, pct. 10).
Art. 396. - In cazul utilarii fermelor de animale de blana cu mijloace pentru care nu sunt
prevazute norme de protectie a muncii, agentul economic va elabora instructiuni proprii
pentru aceste utilaje pe baza studierii conditiilor de lucru.
9.2.3. Nurci
397. Pentru contentia nurcilor se folosesc manusi de 1 eroasa si custi speciale; aceste custi
se utilizeaza si la xansportul nurcilor in interiorul fermei .
Art. 398. - Prinderea nurcii cu manusa se face in momentul iesirii animalului din cuib in
cusca. Pentru prezentarea lui in vederea interventiilor zooveterinare, nurca se tine cu o
mana la nivelul cefei si cu alta de corp.
Art. 399. - Atat cusca de transport cat si cuibul nurcii sunt prevazute cu usite siber. Pentru
prinderea nurcii cu cusca, animalul se inchide in prealabil in cuib, se asaza 150 cusca cu usita
deschisa in dreptul usitei cuibului deschide cuibul, apoi nurca se goneste in cusca si s incuie
siberul custii. Pentru gonirea nurcilor din cuib \n cusca se.foloseste un betisor de lemn sau
metalic imbracat in furtun de cauciuc.
Art. 400. - Prinderea nurcilor evadate se face cu ajutorul unui minciog cu inel metalic.
Animalele capturate se transporta pana la locul de cazare in minciog; ia introducerea in
cusca se folosesc manusile de piele.
Art. 401. - Pentru examinare sau interventii veterinare in masa la nurci se utilizeaza custi,
asemanatoare cu cele de transport insa a caror podea este dubla si poate fi ridicata
presandu-se animalele de partea superioara, asigurandu-se astfel imobilizarea lui.
9.2.4. Vulpi
Art. 402. - Prinderea vulpilor se face cu clesti speciali de contentie. Vulpea este prinsa de gat
cu clestele, procedandu-se cu rabdare si blandete. Dupa prinderea in cleste, vulpea este
scoasa in afara custii si o a doua persoana o apuca de coada, apoi ii imobilizeaza membrele
posterioare, avand grija sa realizeze o extensie suficienta (dar nu exagerata) a corpului
pentru a preintampina contorsiunea animalului. La prinderea labelor, ingrijitorul purta
manusi de protectie speciale pentru a preintampina zgarieturile . In timpul bonitarii, in cazul
interventiilor veterinare de durata sau pe jumatatea anterioara a corpului, vulpile sunt
legate la bot cu un siret rezistent, de catre o a treia persoana. Infasurarea botului cu siretul
se face de la distanta, aceasta precautie luandu-se si la desfacerea siretului. In timpul
examinarilor sau interventiilor de durata, vulpile contentionate se aseaza pe masa.
Art. 403. - Pe distante mici, vulpile se transporta in tinandu-se cu o mana si de coada. Mana
de pe cleste va"r tinuta la o distanta suficient de mare de botul animalul pentru a nu-i da
posibilitatea sa muste.
Art. 404. - Pe distante mai mari in interiorul fermei sau pentru cantariri de control, vulpile se
transporta in custi speciale.
Art. 405. - Prinderea vulpilor evadate se face cu ajutorul unui lat de sarma prins pe un maner
de lemn. Dupa capturarea in lat, vulpea este prinsa in clestele de contentie si apoi este
eliberata din lat.
Art. 406. - Pentru micsorarea efortului si dificultatilor de capturare a vulpilor evadate,
imprejmuirea fermei va avea in colturi cotloane prevazute cu custi capcana.
Art. 407. - Prinderea si contentia tineretului de vulpe pana la varsta de 2-3 luni se poate face
cu manusi din piele groasa, tinandu-se animalul de ceafa si coada.
9.2.5. Nutrii
Art. 408. - Pentru contentie, nutria inchisa in cuibar sau manata intr-un colt al custii, se
prinde cu atentie de mijlocul cozii, se ridica in aer, apoi se aseaza cu labele pe un suport plan
(capacul custii sau o masa), mentinandu-se riiin in aceasta pozitie. La transportul pe distante
nutriile sunt tinute de coada. In vederea examinarii, este prinsa cu o mana de coada si de
labele terioare iar cealalta mana se introduce in sens terior pe sub abdomen pana la nivelul
membrelor Lterioare, prinzand pieptul animalului. In cazul - ntentiei indelungate, nutria este
prinsa cu un cleste netalic de gat, de catre a doua persoana. Nutriile retive si cele adulte vor
fi contentionate numai de coada si cu ajutorul clestelui.
Art. 409. - Pentru distante mai mari in interiorul fermei, nutriile se transporta in ladite sau
custi de transport.
Art. 410. - Nutriile evadate sunt prinse cu ajutorul unui minciog prevazut cu inel metalic sau
direct cu mana de coada, luandu-se masurile necesare pentru contentie in timpul
transportului.
9.2.6. Transportul animalelor de blana
Art. 411. - Custile de transport sau de examinare pentru animalele de blana vor fi astfel
confectionate incat sa preintampine muscarea sau zgarierea ingrijitorilor si vor fi prevazute
cu mijloace de blocare a usitelor.
Art. 412. - Inainte de interventia directa in interi unuia din cele doua compartimente ale
locului de ca (pentru reparatii, curatenie, dezinfectie etc), animalele ? fi manate si inchise in
celalalt compartiment. In cazul interventiei in custile de vulpi fara cuibare, animalele v fi in
prealabil scoase si mentinute in custi de transport n durata interventiei.
Art. 413. - La bonitare, vaccinari sau alte operatii zooveterinare, cand contentia este
executata in maini animalele se vor apropia cu atentie de operator avandu-se grija sa nu se
elibereze. In timpul interventiilor in masa, se vor face pauze in vederea preintampinarii
oboselii si a slabirii atentiei personalului din echipa de lucru. In cazul acestor operatii, echipa
de lucru trebuie sa fie dotata cu o trusa sanitara pentru primul ajutor in caz de muscaturi sau
zgarieturi.
Art. 414. - Se va avea in vedere ca cele mai putin periculoase locuri de electie pentru
administrarea substantelor medicamentoase sau biologice la animalele de blana sunt pe
membrele posterioare.
Art. 415. - Pentru transportul animalelor de blana intre ferme sau intre unitati se folosesc
custi speciale, cu mai multe compartimente, captusite in interior cu plasa de sarma.
Manerele acestor custi se vor amplasa lateral, de o de alta, de asa maniera incat animalele
sa nu poata mainile personalului care le manipuleaza.
Art. 416. - La transportul animalelor intre feline sau custile se dispun de-a lungul peretilor
mijlocului de transport, se fixeaza pentru asigurarea stabilitatii, lasandu-se i un culoar de
deservire intre doua randuri de custi.
9.2.7. Sacrificarea animalelor de blana
Art. 417. - Pentru sacrificarea animalelor de blana vor fi nominalizati salariati speciali instruiti
in acest sens. In cazul utilizarii substantelor toxice pentru sacrificare, aceasta operatie se va
efectua sub directa supraveghere a medicului veterinar.
Art. 418. - Vulpile vor fi sacrificate prin injectie direct in inima cu ajutorul unei seringi. Pentru
aceasta, animalul se apuca de coada si de picioarele din spate, se aseaza pe un suport si se
tine strans de ceafa .
Art. 419. - Sacrificarea animalelor si prelucrarea primara a blanurilor se vor face in spatii
special destinate, prevazute cu toate utilajele necesare: mese sau bancuri de jupuire,
aparate sau bancuri de decarnare, aliter pentru degresare, aparate de uscare, cuier pentru
depozitare. Punctul de prelucrare a blanurilor trebuie sa aiba o buna ventilatie si sa fie
prevazut cu mijloace pentru combate incendiilor si pentru dezinfectii.
Transportul cadavrelor jupuite se face in containere inchise. In incaperea pentru degresarea
blanurilor se va lucra cu geamurile (care sunt prevazute cu plasa de sarma) deschise. Pentru
favorizarea unei eliminari rapide a vaporilor de neofalina care se degaja la degresare, se
recomanda la proiectarea atelierelor de prelucrare primara a blanurilor ca incaperea in care
se executa aceasta operatie sa aiba 1-2 pereti din plasa de sarma, plasati la exteriorul cladirii.
10. APICULTURA
Art. 420. - Pentru a evita producerea de accidente cauzate de patrunderea oamenilor si
animalelor in incinta ninelor, acestea se amplaseaza, cat mai departe de drumurile circulate,
se imprejmuiesc si se asigura cu paza.
Se interzice intrarea persoanelor straine in stupina, neinsotite si fara echipament individual
de protectie.
Art. 421. - Personalul care umbla la stupi trebuie sa fie curat si sa nu prezinte mirosuri care
irita albinele (miros de transpiratie, alcool etc). Controlul stupilor se face cu toata atentia,
evitandu-se miscarile bruste, loviturile si zguduirile.
Art. 422. - Se interzice deschiderea stupilor inainte de a se pune in functie afumatorul si a
imbraca echipamentul individual de protectie conform Normativului-cadru aprobat de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 225/1995.
Art. 423. - Transportul albinelor se va face de preferinta loaptea sau dimineata pe racoare,
cu vehicule in buna stare de functionare, insotitorul avand la stupii se vor asigura contra
rasturnarii legare sigura cu franghii, circulatia facandu-se pe so dinainte controlate din punct
de vedere al practibilitatij indemana afumatorul, echipamentul individual de protectie si
unelte >entru executarea unor eventuale reparatii. In timpul transportului,
11. SERICICULTURA
Art. 424. - In cazul transporturilor hipo, animalele vor fi indepartate de vehicul, in tot timpul
incarcarii descarcarii si vor fi astfel inhamate, incat sa fie usor de desprins in cazul unor
accidente neprevazute.
Art. 425. - In timpul transportului, stupii vor fi prevazuti cu dispozitive perfecte de inchidere,
lasandu-se numai orificii pentru aer, prevazute cu site metalice. Eventualele crapaturi in
peretii laterali, fund si capac vor fi astupate inainte de incarcarea stupilor.
Art. 426. - In cazul transporturilor stupilor pe calea ferata vagoanele vor fi perfect inchise,
asigurandu-se o buna aerisire prin site. Pe vagoane se va afisa o tablita indicatoare cu textul:
ATENTIE ALBINE! Durata de transport se va limita la minimum posibil, acordandu-se atentie
deosebita in timpul manevrarilor.
Art. 427. - La culesul frunzelor de dud se vor folosi scari tVie rezistent construite. Inainte de a
se urca pe scara, muncitorul va controla stabilitatea.
Art. 428. - La dezinfectarea cu formol a incaperilor si a utilajului folosit in cresterea viermilor
de matase, salariatii vor purta echipament individual de protectie conform
Jormativului-cadru pentru a evita intoxicarile cu vapori de formol.
Art. 429. - La improspatarea hranei, se va folosi hartie perforata, evitandu-se astfel prinderea
viermilor cu mana.
Art. 430. - Incaperile in care se cresc viermi de matase trebuie sa fie bine aerisite.
Art. 431. - Angajarea salariatilor se va face dupa un prealabil examen medical, in vederea
depistarii si eliminarii alergicilor actuali si potentiali fata de pulberea de pe corpul si aripile
fluturilor.
Nu se vor angaja ca sezonieri persoanele care au prezentat in trecut manifestari de alergie la
pulberea de pe corpul si aripile fluturilor.
Se va executa controlul periodic al tuturor lucratorilor din sector, cel putin de doua ori pe an
si obligatoriu maintea perioadei de influturare, pentru depistarea persoanelor cu alergie fata
de pulberea de pe corpul fluturii. Salariatii care prezinta fenomene clinice de alergie vor fi
schimbati de la hala prin rotatie intre diferite locuri de munca.
Art. 432. - Se va asigura, in limita permisa de cerint 1 procesului tehnologic, o aerisire cat mai
buna (eventu prin aspiratie, cu prize multiple la mese) si curatare permanenta a halelor, insa
cu atentie pentru a nii raspandi praful in incaperi.
Art. 433. - Se va asigura protectia individuala a lucrarilor prin echipament individual de
protectie, conform Normativului-cadru si amplasarea unor podine de lemn, distantate de
pardoseala, mai ales pentru perioada spalatului celulelor.
De asemenea, se va asigura un numar suficient de dusuri si spalatoare pentru igiena
corporala a lucratorilor in scopul indepartarii pulberii de pe partile descoperite ale corpului.
Art. 434. - La montarea si demontarea liniei de crestere a larvelor tinere, precum si a
corturilor metalice, salariatii vor purta casti de protectie.
Art. 435. - Masinile de curatat scame si cele de tocat frunza precum si liniile mecanizate de
crestere a larvelor vor fi prevazute obligatoriu cu aparatori la toate piesele active si vor fi
legate la nulul de proiectie si la pamant.
12. ACTIVITATEA IN SECTORUL SANITAR-VETERINAR
12.1. Masuri generale
Art. 436. - Salariatii care lucreaza in unitatile in care se desfasoara o activitate de asistenta
veterinara si cei care lucreaza in mediu infectios, vor fi instruiti asupra pericolelor posibile la
care sunt expusi (infectii, intoxicatii, infestatii, imbolnaviri profesionale, raniri, loviri) si
asupra masurilor pentru evitarea acestor pericole. Salariatii nu trebuie sa aiba leziuni la
maini (raniri, zgarieturi); in caz de leziuni mainile trebuie protejate cu manusi de cauciuc.
Art. 437. - In toate locurile de munca in care exista mediu infectios, se vor gasi in
permanenta la indemana personalului locuri amenajate pentru spalatul mainilor, sapun,
prosoape precum si vase cu solutii antiseptice. Spalarea si dezinfectarea mainilor este
obligatorie la incetarea lucrului in sectorul sanitar-veterinar. De asemenea, nu este permisa
ducerea mainii la gura, ochi, nas, inainte de a fi spalate.
Art. 438. - Manipularea materialelor infectante si infectate precum si a instructiunilor si
aparatelor care trebuie 162 spalate, se va face cu deosebita atentie de personal instruit
special in acest scop.
Art. 439. - Spalarea si curatarea instrumentelor si celorlalte materiale folosite la lucru cu
materii infectat (agenti microbieni) se vor face numai dupa ce au fo sterilizate.
Art. 440. - Interventiile sanitar-veterinare de orice natura pe animale, vor fi executate numai
de personal calificat' care conform legislatiei in vigoare, are dreptul sa execute aceste
interventii.
Art. 441. - Personalul tehnic care efectueaza diferite operatiuni pe animale (examinari,
tratamente medicamentoase sa.u chirurgicale, inoculari, recoltari de probe etc), trebuie sa
dea o deosebita atentie contentionari animalelor pentru prevenirea eventualelor accidente
atat ale personalului tehnic, cat si ale animalelor.
Art. 442. - Autopsiile la animale se vor face numai la lumina naturala, in timpul zilei si in mod
exceptional la lumina artificiala (numai in sali special amenajate si, destinate). Este interzisa
autopsia animalelor in grajduri, padocuri sau in orice alt loc. Ingroparea sau distrugerea
cadavrelor se va face obligatoriu la cimitirul de animale, la putul sec, crematoriu.
Art. 443. - Toate serviciile sanitar-veterinare, care executa curent, nu accidental, autopsii la
animale, vor fi dotate cu truse speciale de autopsie.
Art. 444. - Personalul de specialitate care lucreaza la utopsia animalelor, va purta in mod
obligatoriu 'chipamentul individual de protectie prevazut in "ormativul cadru pentru acest
scop si compus din: halat, masca de protectie tip medical, manusi de protectie, incaltaminte
de protectie, boneta sau basma, camasa din panza si lenjerie de corp.
La sfarsitul fiecarei zi de lucru in sala de autopsie, atat sala cat si instrumentul folosit vor fi
supuse dezinfectiei.
Art. 445. - Transportul, distrugerea cadavrelor, precum si dezinfectia salii de autopsii si a
instrumentarului folosit, se vor face in conformitate cu dispozitiile prevazute in legislatia
sanitar-veterinara.
Art. 446. - Accesul persoanelor straine in locuri cu efective de animale care prezinta pericol
de imbolnavire (centre de izolare pentru tuberculoza, leucoza etc), precum si ferme cu
efective bolnave care pot transmite infectiile la alte animale sau la oameni), este permis
numai cu echipamentul individual de protectie corespunzator.
Art. 447. - Aparatele ce se folosesc la dezinfect dezinsectii si deratizari, vor fi controlate
inainte 2 intrebuintare in ceea ce priveste buna lor functionare i timpul lucrului este interzis
a se depasi presiunea indicar de instructiuni. Repararea sau desfundarea acestor aparat se
vor efectua dupa ce se vor decompresa.
Art. 448. - Este interzis a se lasa in sala de autopsii sau pe mesele de lucru din laboratoare,
birouri etc, probe de organe infectate, culturi microbiene sau alte produse patologice
periculoase pentru sanatatea omului; acestea se vor pastra in dulapuri frigorifice destinate
special acestui scop. In dulapurile frigorifice pentru produse patologice nu se vor pastra
alimente sau apa de baut. Dulapurile frigorifice sau camerele de congelare vor fi prevazute
cu sistemul de alarma vizuala (bec rosu) si acustica (sonerie) sistemele cunoscute sub
numele OM INCHIS. Pentru deplina securitate la intrarea in congelatoare sau dulapuri
frigorifice (la -20oC pana la -40oC) unde obligatoriu se inchide usa la intrare, se vor anunta
doua persoane la intrarea celei de a 3-a.
Art. 449. - Unitatile care detin substante sau preparate cu substante toxice si stupefiante ce
se folosesc in sectorul veterinar, vor pastra, manipula si tine evidenta miscarii lor in
conformitate cu actele normative in vigoare privind regimul substantelor si produselor toxice
si stupefiante.
Art. 450. - Conducatorii acestor unitati vor lua masurit n asigurarea conditiilor materiale
necesare in vederea i arii dispozitiunilor cuprinse in aceste acte normative or instrui
personalul care manipuleaza produseletoxice si stupefiante.
Art. 451. - Actiunile sanitare veterinare de masa in care se tiiizeaza preparate cu actiuni
toxice sau iritante se vor executa numai de catre personalul calificat sau sub supravegherea
acestuia, daca personalul este necalificat si instruit in prealabil.
Personalul care lucreaza in aceste actiuni va purta echipamentul individual de protectie in
raport cu natura si efectele produsului utilizat.
Art. 452. - Institutele si laboratoarele centrale care raspund de aprobarea introducerii in
practica, de producere si difuzarea produselor ce se folosesc in sectorul veterinar, vor urmari
ca prospectele si instructiunile de folosire a produselor cu actiuni toxice si iritante sa prevada
si masurile de protectie ce trebuie aplicate.
Art. 453. - Dupa terminarea dezinfectiilor, se va afisa bligatoriu pe usa spatiului dezinfectat o
tablita avertizoare care sa cuprinda urmatoarele: NU INTRATI! SPATIU DEZINFECTAT,
PERICOL DE MOARTE! Pe tot timpul dureaza actiunea dezinfectantului, spatiul va fi incuiat,
heile pastrandu-se la seful de ferma sau la loctiitorul sau.
Art. 463. - Unitatile in care se executa interventii ginecologice vor asigura in sezoanele reci,
in afara de echipamentul individual de protectie prevazut in Normativul in vigoare si incaperi
incalzite. Personalul veterinar care executa aceste operatiuni, va pUrta echipamentul
individual de protectie corespunzator si in mod obligatoriu isi va proteja bratul cu manusi
lungi sau prin unguente antiseptice.
Art. 464. - Dupa terminarea interventiilor ginecologice echipamentul individual de protectie,
locul si instrumentarul vor fi dezinfectate.
12.3. Prevenirea bolilor transmisibile de la animale la om in timpul manipularii germenilor
microbieni patogeni, a produselor patologice si a animalelor inoculate experimental
Art. 465. - Detinerea, manipularea si experimentarea cu germeni patogeni si produse
patologice, ce pot produce la oameni boli transmisibile de la animale, se poate face cu
aprobarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. Acesta, in raport cu specificul, dotarea si
incadrarea unitatii, va stabili de la caz la caz, cu ce fel de germeni sau materiale virulente
poate lucra unitatea, fata de sarcinile de diagnostic, productie sau de cercetare pe care le
are.
Art. 466. - Toate unitatile veterinare care au sarcini de nroductie, cercetare si diagnosticare
vor limita dreptul de rnanipulare a germenilor patogeni (brucele, bacilul morvei, TBC,
leptospire, virus rabic etc.) la un personal restrans, stabilit de conducerea unitatii, pentru
reducerea posibilitatilor de contaminare.
Art. 467. - Conducatorii tehnici ai unitatilor, impreuna cu sefii laboratoarelor sau serviciilor
respective si medicul insarcinat cu asistenta personalului unitatii sunt raspunzatori de
aplicarea masurilor de securitate a muncii in mediul infectios.
Art. 468. - Institutiile si unitatile in care munca se desfasoara in mediul infectios, au obligatia
de a dota locurile de munca cu instrumentar si instalatii necesare pentru prevenirea
infectiilor si usurarea efortului fizic al salariatilor.
Art. 469. - Personalul tehnic este obligat sa cunoasca si sa aplice la locul de munca de care
raspunde, normele de protectie a muncii corespunzatoare.
Art. 470. - Toate locurile de munca unde se manipuleaza germeni patogeni si produse
periculoase pentru sanatatea omului sau sunt adapostite animale inoculate experimental,
vor avea usile incuiate in permanenta si vor fi semnalate prin afise vizibile care interzic
accesul persoanelor straine in aceste locuri vor fi afisate reguli ce trebuie respectate pentru
prevenirea imbolnavirilor.
Art. 471. - Culturile microbiene si produsele patologice ce urmeaza a fi sterilizate, vor fi
adunate in laboratoare, in galeti de metal sau emailate, prevazute cu capac etans si cu
inscriptia PERICOL DE INFECTIE. Aceste galeti vor fi transportate in sala de sterilizare si
introduse direct in autoclave. Este cu desavarsire interzisa scoaterea inainte de sterilizare a
acestor materiale din galeti.
Art. 472. - Sterilizarea materialului infectios, precum si a instrumentelor cu care s-a
manipulat acesta, se va face cu personal calificat (tehnicieni sau laboranti).
Art. 473. - Aparatele in care se lucreaza cu material infectios, periculos pentru oameni
(centrifuge, autoclave, filtre exicatoare), vor fi date in primire unui tehnician care raspunde
de buna lor functionare si de masurile de protectie a muncii.
Art. 474. - Se interzice folosirea aparaturii si instrumentelor de laborator (seringi, bisturiu,
foarfeci, pense etc.) In scopuri personale, precum si recoltarea de sange si efectuarea de
injectii la oameni in cadrul unitatilor agricole, indiferent de profil.
Orice imbolnavire a personalului se va aduce cunostinta conducatorului locului de munca.
Art. 475. - Animalele de laborator infectate experimental microbi periculosi pentru om, vor fi
tinute in vase de - la sau de metal prevazute cu capac de plasa din sarma deasa. Animalele
mari inoculate cu asemenea produse, vor fi cazate in boxe speciale, prevazute cu instalatii de
dezinfectie a dejectiilor.
Art. 476. - In unitatile in care se prepara produse biologice de uz veterinar, inocularea
animalelor cu germeni microbieni sau produse virulente periculoase pentru om se va face in
sali speciale, sub supravegherea directa a tehnicianului responsabil cu executarea operatiunii
si care va lua toate masurile pentru a preveni spargerea recipientului cu material virulent,
raspandirea acestuia sau alte accidente.
Art. 477. - In biofabrici, institute de cercetari si in general in toate laboratoarele veterinare,
seful laboratomlui sau conducatorul de sectie va supraveghea personal distrugerea
materialului virulent, dezinfectia locului si a persoanelor in cazul spargerii sau varsarii unui
recipient cu material virulent sau a defiolarii unor produse virulente.
Art. 478. - Materialele infectate din laboratoarele de bruceloza, TBC, morva, leptospiroza,
febra aftoasa etc. vor fi sterilizate, in autoclave speciale, care trebuie functioneze in
incaperile laboratorului respectiv. Totul se va steriliza si spala in mod obligatoriu si
echipament ! individual de protectie a personalului din ace laboratoare.
Art. 479. - Se interzice circulatia personalului din acest laboratoare in alte locuri de munca.
Pentru legatura cu celelalte laboratoare se vor numi 1-3 persoane care vor circula cu
echipament folosit numai in acest scop.
Art. 480. - Personalul tehnic ajutator, care lucreaza in mediul infectios, va fi supus periodic
controalelor medicale.
12.4. Prevenirea transmiterii bolilor infectioase si parazitare de la animale la om
Art. 481. - Sunt socotite ca transmisibile prin contact de la animal la om, urmatoarele boli
infectioase si parazitare ale animalelor: rujetul, antraxul, morva, turbarea, bruceloza,
tuberculoza, leptospiroza, tularemia, salmoneloza, febra Q, febra aftoasa, psittacoza,
tricofitia precum si alte boli incluse in grupa zoonozelor.
Art. 482. - Medicii veterinari si umani, care deservesc societatile comerciale agricole,
asociatiile agricole, tehnice etc, sunt obligati sa stabileasca si sa recomande rile tehnice si
organizatorice pentru prevenirea Emiterii acestor boli de la animale la om, controland
aplicarea lor.
Art. 483. - Agentii economici la care s-au semnalat boli Wsmisibile de la animale la om sunt
obligati sa aplice, fara intarziere, toate masurile prevazute in legea si nstructiunile sanitare
veterinare pentru combaterea si lichidarea bolilor transmisibile precum si masurile stabilite
de organele tehnice pentru prevenirea transmiterii acestor boli la om.
Art. 484. - Personalul veterinar si sanitar al societatilor comerciale agricole, al asociatiilor etc,
in care sunt animale cu boli transmisibile este obligat sa instruiasca salariatii unitatii expusi la
imbolnavire, asupra masurilor de protectie a muncii, in vederea prevenirii imbolnavirilor.
Art. 485. - Locurile de munca unde se gasesc animalele atinse de boli transmisibile la om se
vor marca prin inscriptii vizibile, iar pentru personalul ingrijitor se vor afisa instructiuni
amanuntite cu privire la masurile de tehnica securitatii muncii in aceste locuri.
Art. 486. - Agentii economici in care se afla sectii cu animale bolnave de boli transmisibile la
om, trebuie sa anunte inspectoratul sanitar de stat, pentru a lua in evidenta personalul de
deservire expus infectiilor si a-1 supune periodic controlului medical.
Art. 487. - Teritoriul pe care se gasesc in permanenta adaposturi de animale cu boli
transmisibile la om (centre sau sectii de izolare, clinici, dispensare veterinare, biofabrici,
statiuni experimentale), va fi imprejmuit si va avea portile de intrare prevazute cu
dezinfectoare pentru om, animale si vehicule.
De asemenea, se vor amenaja filtre sanitare veterinare la fiecare dispensar sau clinica
veterinara, cu o capacitate corespunzatoare volumului de lucrari antiepizootice.
Art. 488. - Este interzisa intrarea persoanelor straine pe teritoriul imprejmuit, iar la intrare
personalul ingrijitor si veterinar va imbraca echipamentul individual de protectie (care se
pastreaza in dulapuri speciale) si se va spala si dezinfecta pe maini.
Art. 489. - Examinarea, tratarea si efectuarea autopsiilor la animalele atinse de boli
transmisibile la om prin contact direct se vor face numai de catre medicul veterinar sau sub
supravegherea acestuia, de catre personal calificat, prevazut cu echipamentul si
instrumentarul necesar. Dupa efectuarea acestor operatiuni, medicul veterinar va
supraveghea dezinfectia oamenilor care au venit in contact cu animalele bolnave sau cu
cadavre.
Art. 490. - Adapostul in care se afla animalele atinse de boli transmisibile la om va fi
dezinfectat periodic, luandu-se masuri ca produsele patologice (avortoni, invelitori fetale,
secretii etc.) sa fie ridicate imediat si transportate la locul de distrugere in cutii metalice
etanse, prevazute cu lacat sau inchizatori solide, fara ca cel ce executa aceasta operatiune sa
vina in atingere cu produsul patologic. La intrarea in aceste adaposturi se vor amenaja
dezinfectoare pentru incaltaminte si dispozitive pentru spalat pe maini cu solutii
dezinfectante.
Art. 491. - Agentii economici sunt obligati sa asigure saptamanal dezinfectarea
echipamentului individual de protectie folosit de personalul ce ingrijeste sau trateaza
animalele bolnave de boli transmisibile. De asemenea, conducerile unitatilor zootehnice cu
profil industrial sunt obligate sa asigure zilnic dezinfectia echipamentului individual de
protectie al personalului ce manipuleaza, ingrijeste sau trateaza animalele cu boli
transmisibile.
Art. 492. - Conducatorul locului de munca in care se afla animalele atinse de bruceloza,
leptospiroza, morva, febra aftoasa, febra Q, precum si alte boli transmisibile la om prin
contact direct, va lua masuri ca personalul ingrijitor sa 176 nu fumeze, sa nu manance si sa
nu pastreze alimente in adaposturile animalelor.
Se interzice folosirea de catre personal a vaselor din care sunt adapate animalele.
Art. 493. - Este interzisa folosirea personalului care ingrijesti; animalele, la prepararea si
distribuirea alimentelor pentru oameni.
Art. 494. - Agentii economici sunt obligati a lua masuri pentru executarea deratizarilor
periodice si starpirea cainilor vagabonzi si supranumerari de pe teritoriul unitatii respective.
De asemenea, se vor lua masuri de vaccinare antirabica si dehelmintizare periodica a cainilor
folositi in unitati. Nu se admite intrarea cainilor in bucatarii, sali de mese, magazii de
alimente etc.
Art. 495. - Este interzis dormitul oamenilor in adaposturile animalelor si folosirea paturilor
de pe cai la oameni. In conditii de carantina pentru personalul tehnic si de ingrijire din ferma,
conducerea unitatii va amenaja spatii corespunzatoare cazarii si alimentarii acestuia.
12.5. Lucrari de ecarisaj
Art. 496. - Instrumentele care se intrebuinteaza in ecarisaj (cutite, bisturie, fierastraie,
trepane etc.) trebuie sa fie facute dintr-un singur metal (de preferinta otel) si bine ascutite.
Art. 497. - Salile de autopsie, sterilizare, prelucrarea sangelui, grasimilor etc, vor avea pavaj
nealunecos si perfect curat.
Art. 498. - Custile in care se tin animalele turbate sau banuite de turbare, trebuie sa fie din
metal rezistent si mentinute curate.
Art. 499. - Pentru asigurarea unei atmosfere corespunzatoare, salile in care se depoziteaza
cadavrele, cele in care se face sterilizarea, precum si salile de sacrificare a cainilor vor fi
aerisite in permanenta, dezinfectandu-se si dezodorizandu-se dupa fiecare intrebuintare.
Art. 500. - Se vor instala aparatori de distanta in jurul autoclavelor si a aparatelor
supraincalzite cu care se face sterilizarea cadavrelor, evitandu-se astfel producerea de arsuri.
Art. 501. - Pentru transportul cadavrelor, a resturilor de cadavre si a deseurilor de origine
animala se vor folosi numai vehicule special amenajate, inchise etans. Dupa fiecare transport
vehiculul va fi dezinfectat corespunzator,
Art. 502. - Carnurile si produsele confiscate vor fi sterilizate si destinate exclusiv
industrializarii pentru producerea de fainuri furajere proteice.
Art. 503. - Muncitorul va avea spatiu suficient in jurul cadavrului pentru deschiderea
cavitatilor.
Solutiile dezinfectante si cauterizante vor fi la indemana.
Art. 504. - La taierea cadavrelor nu se vor folosi topoare, ci numai cutite si fierastraie, pentru
a nu sari aschii din oase.
Art. 505. - Dupa terminarea lucrului, instrumentele se vor introduce in vase sau tavi cu solutii
antiseptice (fenol, formol) si se vor tine in aceste solutii.pana ce se vor folosi din nou.
Art. 506. - Daca pe haine, sort sau fata au sarit stropi de sange acestea vor fi sterse cu
tampoane de vata, care sunt tinute in vase cu antiseptice. Pentru protectia ochilor se vor
folosi, in mod obligatoriu, ochelari.
Art. 507. - Seara, la terminarea lucrului sau ori de cate ori sala devine goala, se vor spala
peretii si dusumeaua cu solutii de clorura de var. Pe dusumea si prin colturi trebuie sa se
presare praf de var nestins in strat gros (2 kg la m2).
Art. 508. - Cand se distrug cadavre sau resturile lor si nu se urmareste valorificarea prin
procese industriale, aceasta se va face prin ardere in cuptoare speciale (crematorii) sau in
alte instalatii.
Art. 509. - Unitatile de producere a fainurilor proteice furajere de ecarisaj, vor amenaja filtre
sanitar-veterinare cu o singura poarta de intrare si iesire a tuturor persoanelor care au acces
in aceste unitati. De asemenea, se vor amenaja dezinfectoare pentru vehicule, la poarta cie
intrare si iesire a acestora, si o rampa de spalare a autovehiculelor cu apa calda. Se vor
respecta Normele specifice de securitate a muncii (anexa 1, pct. 11).
12.6. Instalatii pentru producerea fainurilor proteice
12.6.1. La sterilizator
Art. 510. - Se interzice stationarea pe marginea cuvei de incarcare a sterilizatorului.
Art. 511. - Este interzisa introducerea uneltelor in cuva in timpul functionarii snecului.
Art. 512. - Se va controla permanent ca lantul de la macaraua de asigurare a sistemului de
inchidere a sterilizatorului sa fie fixat corespunzator.
Art. 513. - Se va controla ca motorul electric, care actioneaza snecul, sa fie bine fixat pe
soclul de beton, pinioanele sa fie fixate pe ax si aliniate, sa nu aiba inclinare in sageata unul
fata de celalalt, pentru a nu se produce caderea lantului de transmisie.
Art. 514. - Se va verifica intinderea lantului de actionare a snecului si existenta dispozitivului
de protectie.
Art. 515. - Pentru a actiona in siguranta macaraua sterilizatorului, locul de munca trebuie sa
fie curat, spalat, manivela curata si degresata, ungerea angrenajelor, a rolelor si a scripetilor,
cablul sa nu aiba fire rupte. In cazul in care operatorul in manevrare intfLmpina o rezistenta,
va verifica daca nu a ramas vreun corp strain in zona articulatiei capului, remediind
deficientele.
Art. 516. - Capacul gurii de incarcare si gura de incarcare, se vor spala cu un jet de apa, dupa
ce in prealabil, capacul sterilizatorului a fost inclinat cu 45o, cu ajutorul dispozitivului
hidraulic sau mecanic. Cand capacul este complet inchis, se va intinde cablul macaralei
pentru a se asigura sistemul de inchidere.
Art. 517. - Pentru curatarea manuala a garniturii sau pentru fixarea ei, capacul se va ridica la
2-3 cm fata de pozitia inchis, macaraua fiind cu siguranta pusa.
Art. 518. - Salariatul trebuie sa foloseasca centura de protectie bine fixata pe corp, iar
capatul franghiei legat la centura si la suportul de sustinere. Se va lucra numai supravegheat
de alti 2 salariati si in prezenta sefului de echipa.
Art. 519. - Deschiderea prezoanelor si demontarea coloanelor se vor face numai cu acul
manometrului coborat la "0". Daca se constata ca manometrele nu functioneaza sau ca
exista scapari de abur, se opreste admisia abunilui si se anunta seful de echipa sau seful
sectiei. 182
Art. 520. - Este interzis orice fel de interventie la vanele care lucreaza sub presiune, in timp
ce acestea se afla in functiune.
Art. 521. - Este interzisa deschiderea instalatiilor care lucreaza sub presiune, inainte de a se
verifica evacuarea completa a presiunii din interior.
Art. 522. - Intrucat manometrul care indica presiunea in interiorul autoclavei sau tija mano
metrului se poate infunda in timpul sterilizarii materialului, demontarea acestora pentru
curatarea conductelor nu este permisa cand autoclava se afla in functiune.
Operatia se executa dupa scaderea completa a presiunii.
Art. 523. - Curatarea cosului sterilizatorului se va efectua dupa racirea completa a utilajului si
numai in echipa. Operatorul va cobora numai echipat cu centura de siguranta tip C legata cu
franghie si supravegheat din afara de alti doi salariati. In cos este permisa introducerea
numai a lampilor de iluminat de 12 V. Lampa de control va fi verificata ca sa nu faca masa cu
utilajul. Prin grija electricianului de serviciu, inainte de intrarea in sterilizator, vor fi scoase
sigurantele utilajului din tabloul general.
Art. 524. - Ungerea reductorului, schimbarea sau intinderea curelelor de transmisie sau a
lantului Gali, precum si alta remediere, trebuie sa fie efectuate numai dupa oprirea utilajelor
si scoaterea sigurantelor din tabloul general.
12.6.2. La uscatoare
Art. 525. - In cazul unor defectiuni la vanele de incarcare a uscatoarelor, se va actiona numai
dupa oprirea utilajului, operatorul intervenind asistat si asigurat prin centura de siguranta tip
C si cu franghie.
Art. 526. - Ventilul de recoltare a produsului, trebuie sa fie manipulat numai din pozitia
lateral si cu multa precautie pentru a se evita oparirea cu jetul de material.
Art. 527. - Operatorul este obligat sa verifice permanent presiunea de lucru a uscatoarelor,
extractoarelor, dantuitoarelor si distilatoarelor.
Art. 528. - Deschiderea buloanelor de la capacul de evacuare se va face numai din pozitia
lateral, pentru a se evita oparirea cu jet de material fierbinte.
Art. 529. - Ungerea reductorului, schimbarea sau intinderea curelelor de transmisie sau a
lantului Gali, se va face numai dupa oprirea uscatoarelor si scoaterea sigurantelor din tabloul
electric. 184
Art. 530. - Pornirea extractiei va fi efectuata numai dupa controlul etanseitatii tuturor
capacelor fixate si a celor cu garda de apa.
Art. 531. - Ventilatorul salii de extractie se va porni cu 30 minute inainte de inceperea
lucrului si va fi oprit la 30 minute dupa incetarea activitatii.
Art. 532. - Orice operatie de verificare si de reparare la extractor I sau II, trebuie facuta
numai dupa evacuarea materialului si racirea utilajului. Scara si pasarela decantorului trebuie
sa fie intretinute curate, pentru a se evita alunecarile.
Art. 533. - Orice interventie asupra decantorului centrifugal se va face numai dupa oprirea
acestuia si scoaterea sigurantelor din tabloul electric.
Art. 534. - Se interzice folosirea uneltelor de fier, pentru orice fel de interventii, la utilajele
din sala de extractie. Pentru interventii se vor folosi numai scule din bronz si ciocan de
cauciuc sau bronz.
Art. 535. - Toate utilajele electrice fixe si mobile trebuie sa fie legate la nulul de protectie si
la pamant. Utilajele electrice portabile trebuie sa fie alimentate cu tensiune de 24 V, ori sa
fie construite cu izolatie suplimentara sau intarita sau sa fie alimentate cu energie electrica
printr-un transformator separator.
Art. 536. - In cazul in care se simte miros de benzina in sala de lucru, obligatoriu se opreste
alimentarea extractorului si se depisteaza locul in care se p~oduc scapari de vapori. Dupa
refacerea etanseitatii, SJ reia lucrul.
Art. 537. - Se interzice folosirea la lucru a imbracamintei din material sintetic, datorita
inmagazinarii de electricitate statica, existand pericolul de producere a exploziei.
Art. 538. - Toate automatele electrice de pornire vor fi prevazute cu podete electroizolante,
iar actionarea automatelor se va face cu bagheta prevazuta pentru acest scop.
12.6.3. La finisare
Art. 539. - Controlul si remedierile sistemelor transportate se vor face numai dupa oprirea
acestora.
Art. 540. - Curatarea sitelor de moara, verificarea cutitelor, ciocanelor etc. se vor face numai
dupa oprirea completa a utilajului si dupa scoaterea sigurantelor din tabloul general. 186
Art. 541. - Curatarea si deblocarea dozatorului sau a ventilatorului instalatiei pneumatice,
trebuie sa se efectueze numai dupa oprirea si scoaterea sigurantelor din tabloul general.
12.7. Sacrificarea animalelor
12.7.1. Abatoare de taurine
Art. 542. - Taurii, bivolii si toate animalele naravase vor fi legate de nas cu lanturi si belciuge.
Art. 543. - Animalele se vor introduce in sala de taiere cu bastonul de conducere prins de
inelul nazal, iar in timpul sacrificarii vor fi legate scurt de belciugele pardoselii salii de taiere.
Art. 544. - In timpul sacrificarii animalelor, se vor evita zgomotele, tipetele si convorbirile
care pot distrage atentia muncitorilor.
Art. 545. - Pentru sacrificarea si jupuirea animalelor se vor intrebuinta numai cutite speciale
bine ascutite.
Art. 5461. - Pentru a preveni alunecarile, in fiecare zi dupa terminarea taierilor si
transportului carnii trebuie sa se curete prin frecare cu peria si sa se spele pardoseala cu
solutie calda de soda caustica.
Art. 547. - Pavimentul salilor de taiere trebuie sa fie din beton sclivisit, bine spalat dupa
fiecare animal sacrificat, pentru a preveni alunecarea.
Art. 548. - Pentru inlaturarea accidentelor provocate de caderea macaralelor,
transportoarelor de carne sau a diferitelor vase de colectat sange, instalatiile vor trebui
verificate zilnic.
Art. 549. - Materialul din care este facuta pardoseala dir camerele frigorifice nu trebuie sa fie
alunecos. Accesul ir spatiile frigorifice (refrigerare, congelare, depozitare) se va face cu
echipament individual de protectie adecva temperaturilor joase.
Art. 550. - Instalatiile de frig vor fi dotate cu AMC s dispozitive de siguranta si vor fi
permanent supravegheati pentru a se preveni pierderile de gaze (amoniac) Ir spatiile
frigorifice. Se vor respecta normele din anexa 1 pct. 10.
12.7.2. Abatoare de pasari
Art. 551. - In sectiile de productie se impune respectarea celor mai stricte reguli de curatenie
la locul de munca, prin inlaturarea in special a grasimilor pentru a se evita accidentele prin
alunecari; in sectiile de productie este interzisa alergarea.
Art. 552. - Toate instalatiile si echipamentele electrice fixe si mobile, alimentate din reteaua
de joasa tensiune trebuie sa fie legate la nulul de protectie si la pamant. Utilajele electrice
portabile trebuie sa fie alimentate la tensiunea de 24 V.
Eficacitatea masurilor de protectie se verifica periodic conform Normelor specifice de
securitate a muncii (anexa 1, pct. 1).
Zilnic, cel care lucreaza cu utilaje electrice trebuie sa verifice vizual imposibilitatea atingerii
pieselor aflate normal sub tensiune, precum si legaturile la instalatia de legare la pamant,
conform tabelului 1.
Art. 553. - In timpul spalarilor si dezinfectiilor, este cu desavarsire interzis indreptarea jetului
de apa spre motoarele si echipamentele electrice.
Art. 554. - Intretinerea si repararea utilajelor de abator se vor face in timpul operatiilor
tehnologice sau dupa terminarea activitatii cand utilajul este deconectat de la reteaua
electrica de alimentare, iar la tabloul electric se va pune indicatorul cu interdictia: NU
CUPLATI. SE LUCREAZA! s-a verificat lipsa tensiunii si s-au luat toate masurile pentru
impiedicarea aparitiei tensiunii.
Art. 555. - Este strict interzisa interventia la instalatia si echipamentul electric, cu exceptia
personalului autorizat si calificat in meseria de electrician.
Art. 556. - La sectia de receptie-agatare pui se va avea in vedere ca din mijlocul de transport,
custile sau containerele sa fie scoase cu atentie, cu ambele maini si puse pe transportorul cu
role.
Rampa de agatare trebuie sa fie curata pentru evitarea accidentelor prin alunecare.
Art. 557. - Persoanele care deservesc transportorul cu role actionat de la sectia receptie-
agatare, nu vor purta halate sau imbracaminte larga care se poate infasura pe rolele
transportorului. Parul va fi legat sub basmaua de protectie.
Art. 558. - Adunarea puilor de sub transportor nu este permisa decat dupa oprirea utilajului.
190
Art. 559. - Se va urmari permanent ca rolele sa nu se blocheze, pentru a permite deplasarea
in mod ritmic a custilor cu pui.
Art. 560. - La punerea in functiune a transportorului se va urmari ca rolele sa se invarteasca
usor si se vor asigura conditiile de coplaneitate, coaxialitate si tangenta impuse de
intreprinderea furnizoare.
Art. 561. - La asomatorul electric este cu desavarsire interzis accesul la electrodul si apa din
baia principala in timpul functionarii instalatiei, aceasta prezentand pericolul de
electrocutare.
Art. 562. - Este strict interzis, la asomator, inlocuirea furtunului de evacuare a apei din
bazinul principal, care este din cauciuc, cu teava metalica sau anularea blocajului la ridicarea
agrafei de blocaj montata pe furtun.
Se interzice cu desavarsire curatarea bazinului principal fara scoaterea instalatiei de asomarc
din circuitul de alimentare cu energie electrica, care se face de la intrerupatorul capsulat,
montat pe cutia cu echipamentul electric.
Art. 563. - La deplumator si finisor se va urmari ca punerea in functiune sa se faca numai
atunci cand toate orificiile de vizitare sunt inchise cu tablitele de protectie ale grupului de
actionare vertical.
Daca o pasare sau alt obiect strain se blocheaza in masina se interzice orice interventie fara
oprirea si scoaterea de sub tensiune.
Art. 564. - Interventiile de deplumator sau masina de finisat se vor face numai cand toata
linia tehnologica este oprita si utilajul scos de sub tensiune.
Art. 565. - Este interzis a porni transportorul suspendat fara a porni motorul electric ce
actioneaza cutitul disc al dispozitivului de taiat picioare.
Art. 566. - Transportorul aerian (conveierul) trebuie controlat periodic si cand se constata ca
unele parti componente au rezistenta slabita, se inlocuiesc. In cazul cand rolele sunt sparte,
acestea se inlocuiesc pentru a se evita accidente prin caderea lor de pe conveier.
Art. 567. - In timpul oparirii pasarilor, nu se va sta in fata oparitorului in partea de iesire a
puilor, ci lateral pentru a se evita inhalarea aburului sau oparirea cu apa.
Art. 568. - Pentru toate operatiile care necesita intrebuintarea cutitului, acesta va fi ascutit si
cu lama perfect fixata in maner.
13. ACTIVITATEA DE DERATIZARE, DEZINSECTIE, SPALARE SI DEZINFECTIE A
ADAPOSTURILOR
13.1. Masuri generale
Art. 580. - Nici un salariat nu poate fi admis la lucru, in operatiile de deratizare, dezinsectie si
dezinfectie, inainte de a fi examinat de medic, examinare care se repeta periodic, la toti cei
care efectueaza asemenea actiuni.
Art. 581. - Examenul medical la angajare se va efectua potrivit instructiunilor Ministerului
Sanatatii, pe talonul fisei medicale facandu-se mentiunea: "apt pentru lucrari D.D.D.".
Art. 582. - Tinerii sub 18 ani, femeile gravide sau care alapteaza, persoanele cu rani deschise,
cu diferite afectiuni (hepatice, pulmonare etc.) sau cu alergii la substantele toxice, alcoolicii
etc, nu vor fi admisi sa lucreze cu substante toxice, in actiunile de deratizare, dezinsectie si
dezinfectie.
Art. 583. - Echipamentul individual de protectie a muncii prevazut in Normativul cadru - 1995
este obligatoriu pentru personalul care lucreaza in actiunile de deratizare, dezinsectie si
dezinfectie.
Art. 584. - In timpul efectuarii operatiunilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, este
strict interzisa folosirea persoanelor care au consumat alcool, acesta marind gradul de
nocivitate a substantelor toxice. De asemenea, se interzic: consumul alimentelor, apei,
bauturilor alcoolice, precum si fumatul. Inainte si dupa masa este obligatoriu spalatul
mainilor si fetei cu apa si sapun.
Art. 585. - Dupa terminarea lucrului, echipamentul individual de protectie se depune in
locuri speciale, se face dus si apoi se imbraca hainele personale. In cazul in care lucrarea a
fost executata cu toxice volatile (gaze, fumigante, volatile etc), echipamentul individual de
protectie va fi aerisit bine, pentru eliminarea toxicului retinut de tesatura materialului.
Art. 586. - Apele rezultate din spalarea echipamentului individual de protectie individual, a
aparaturii si utilajelor intrebuintate in actiunile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, vor fi
colectate in gropi special amenajate in asa fel incat sa se evite contaminarea surselor de apa
(fantani, ape curgatoare, ape statatoare), a alimentelor si furajelor, precum si a altor
materiale care prin manipularea lor, prezinta pericol de intoxicare.
13.2. Depozitarea, pastrarea, manipularea si transportul substantelor toxice
Art. 587. - ' Substantele raticide, insecticide si dezinfectante, fabricate in tara sau importate,
vor fi folosite in actiuni de combatere a daunatorilor, in conformitate cu "Lista produselor
veterinare inregistrate si utilizate in practica sanitara veterinara".
Art. 588. - Depozitele in care sunt pastrate substantele toxice vor fi date in primire unei
singure persoane, numita prin decizie, care trebuie sa fie de specialitate (chimist, farmacist,
veterinar); sa fie autorizata de Politia Sanitara in cazul toxicelor din grupa I si a Ii-a de
toxicitate, care va pastra asupra sa cheile depozitului, raspunzand de masurile de protectie a
muncii in timpul depozitarii, manipularii si distribuirii lor. Eliberarea din depozit a
substantelor toxice se va face numai persoanelor autorizate, pe baza actelor legale,
intocmite si semnate de agentul economic.
Art. 589. - Depozitele de substante toxice vor fi amplasate in cladiri prevazute cu instalatie
de ventilatie, instalatie electrica antiex, podea din ciment sau caramida si cu grilaje sau usi
de fier.
Deasupra, dedesubtul sau la acelasi nivel al depozitelor nu vor fi incaperi cu alta destinatie si
nici locuinte.
Art. 590. - In interiorul depozitelor se vor asigura conditii corespunzatoare de temperatura si
ventilatie. Substantele toxice lichide se pastreaza in magazii cu temperatura intre 0-25oC. In
interiorul depozitelor nu se admite incalzirea cu flacara deschisa si nici patrunderea sau
aprinderea de foc deschis.
Art. 591. - In depozitele si magaziile de substante toxice trebuie sa se gaseasca, in
permanenta, un lighean, apa de spalat, sapun, prosop, precum si dulapul farmaceutic de
prim-ajutor.
Spatiile depozitelor si magaziilor cu substante toxice vor fi pastrate in perfecta stare de
curatenie, iar gunoaiele vor fi duse in gropi special amenajate, in asa fel incat sa fie ferite de
accesul oamenilor, la cel putin 50 m de sursele de apa.
Art. 592. - In depozite si magazii este interzis accesul copiilor, femeilor gravide sau a celor
care alapteaza precum si al persoanelor cu afectiuni pulmonare, hepatice sau cu sensibilitate
la substantele toxice. In aceste depozite este interzis accesul oricarei persoane in afara
interesului de serviciu si care nu poseda ordin de serviciu sau legitimatie care sa permita
accesul.
Art. 593. - Substantele toxice se pastreaza in magazii, in ambalaje originale, separate pe
grupe de toxicitate si culorile respective (rosu, verde, albastru si negru), marcate cu etichete
vizibile purtand denumirea substantei, grupa de toxicitate, data intrarii in magazie si
inscriptia OTRAVITOR, INFLAMABIL, dupa caz si semnul: cap de mort cu doua oase
incrucisate.
Substantele din sacii sau ambalajele sparte se aduna pe sortimente si se introduc in altele in
buna stare, pe care se scriu, in mod obligatoriu - vizibil si citet -denumirea produsului si
grupa de toxicitate.
Art. 594. - Substantele explozibile, inflamabile, toxice, vor fi tinute in incaperi separate unele
de altele si vor avea usa de acces direct afara, la exterior.
Substantele inflamabile vor fi pastrate in magazii speciale din zid sau beton, lipsite de
instalatii electrice sau sobe, ori alte surse de foc, care ar putea produce incendii,
respectandu-se normele P.S.I.
Substantele puternic toxice vor fi pastrate in incaperi separate, permanent sub cheie,
tinandu-se o evidenta speciala asupra distribuirii"si folosirii lor.
Art. 595. - Pe peretii exteriori ai magaziilor sau la intrare se aplica indicatorul de interzicere,
oprire si de avertizare conform standardului in vigoare.
Art. 596. - Se interzice cu desavarsire pastrarea substantelor toxice in locuinte, depozite de
materiale, magazii de furaje sau produse alimentare, in silozuri de cereale, in laptarii,
cantine, abatoare, birouri sau in vagoane repartizate pentru dormit si in orice alt loc decat
cel anume destinat si special amenajat. In magazia in care se depoziteaza pestic.dele, este
interzis a se depozita alimente, furaje, obiecte casnice, imbracaminte sau alte materiale.
Art. 597. - Substantele toxice se distribuie numai in ambalajele originale. Distribuirea
produselor toxice se face numai in ambalaje bine inchise, fara sparturi sau fisuri,
interzicandu-se distribuirea lor in stare varsata.
Scoaterea toxicelor lichide prin varsare directa se poate face numai in cazul ambalajelor mici
si prin sifonare cu amorsare mecanica, interzicandu-se cu desavarsire amorsarea cu gura.
Ambalajele care nu se mai inapoiaza uzinelor producatoare vor fi distruse si arse (cele
metalice vor fi denocivizate si perforate, pentru a nu mai putea fi folosite).
Art. 598. - Distribuirea substanelor toxice se face numai persoanelor autorizate si instruite
pentru nevoi proprii.
Art. 599. - Asigurarea permanenta a pazei depozitelor sau magaziilor cu substante toxice
este obligatorie.
Art. 600. - Substantele toxice se vor pastra, livra, circula, preda si consuma numai in baza
actelor de predare-primire sau consum, semnate de persoane care raspund de pastrarea si
distribuirea lor.
Magazionerul va sta in depozit numai in timpul primirii sau eliberarii produselor toxice; el are
obligatiei de a lua masuri de decontaminare (denocivizare) sau, dupa caz, de distrugere a
ambalajelor dupa eliberarea substantelor toxice.
Magazionerul si persoanele care-1 ajuta vor purta echipamentul individual de protectie pe
toata durata primirii sau eliberarii produselor iar in cazul fumigantilor vor purta si masca de
gaze cu cartusul filtrant corespunzator.
Distribuirea toxicelor catre populatie nu se poate face decat:
a) de unitati autorizate pentru comercializarea produselor toxice catre populatie;
b) In locuri autorizate si numai pentru produsele din grupele a III - a si a IV - a de toxicitate,
incadrare facuta de Ministerul Sanatatii .
Art. 601. - Transportul substantelor toxice la lucrari se va face numai cu mijloace auto,
special destinate, insotite de catre operatori autorizati.
Art. 602. - Transportul alimentelor, furajelor, apei de baut, materialelor sau a oamenilor
straini impreuna cu substantele toxice este interzis.
Art. 603. - Transportul substantelor toxice inflamabile se va face in ambalaje originale,
acoperite pe timp calduros cu prelate sau foi de cort umede.
Art. 604. - In timpul manipularii substantelor toxice in depozite sau magazii, se interzice cu
desavarsire utilizarea oricaror surse de foc.
13.3. Deratizarea
Art. 605. - In operatiunile de deratizare, substantele toxice se utilizeaza in momeli
alimentare, sub forma de prafuiri si prin gazare a galeriilor.
Art. 606. - Pregatirea momelilor raticide si a pulberilor toxice se face numai de operatorii
instruiti si autorizati pentru aceste operatiuni. Vasele folosite pentru prepararea momelilor
si a prafuirilor dupa terminarea prepararii acestora vor fi spalate cu apa.
Ambalajele din carton si material plastic vor fi arse sau deteriorate si ingropate la distante de
minimum 100 m de fantani sau alte surse de apa, la adancimea de 1 m.
Art. 607. - La efectuarea operatiunilor de deratizare in adaposturi de animale, magazii si alte
constructii agrozootehnice, alimentare, camine etc, se interzice accesul persoanelor straine
pe tot timpul actiunii de deratizare.
Art. 608. - Beneficiarul va asigura paza si securitatea momelilor raticide atata timp cat
acestea se afla amplasate in unitatea sa. Cadavrele de sobolani si soareci vor fi ridicate in
permanenta de personalul instruit, care le va arde sau ingropa la 0,80-1 m adancime, la o
departare de cel putin 20 m de spatiul deratizat. Momelile neconsumate in perioada stabilita
se ridica de personalul instruit, care le va ingropa la 0,80 m adancime.
Art. 609. - La obiectivele deratizate, se vor aplica avertizoare cu inscriptia: ATENTIE! TEREN
OTRAVIT, PERICOL DE MOARTE.
Art. 610. - Terenurile si obiectivele supuse actiunii de deratizare vor fi vizibil marcate cu
placarde, pe care se va scrie: TEREN OTRAVIT - PASUNATUL INTERZIS, PERICOL DE MOARTE
(fig. 51).
Art. 611. - In timpul pregatirii momelilor si a pulberilor toxice, lucratorii vor purta manusi de
cauciuc, masti de protectie, iar dupa terminarea pregatirii si administrarii momelilor si
prafuirilor, se vor spala pe maini cu apa si sapun.
Art. 612. - Operatorii care lucreaza cu substante toxice raticide, vor fi dotati cu echipament
individual de protectie si trusa de prim-ajutor, care vor fi folosite conform instructiunilor, in
functie de substanta toxica.
13.4. Dezinsectia
Art. 613. - Adaposturile de animale, magaziile, cladirile tratate se marcheaza vizibil cu placi
avertizoare ce au urmatorul continut: PERICOL DE MOARTE, SUBSTANTE TOXICE. Asemenea
placi se vor aseza la toate obiectivele.
Art. 614. - Inainte de patrunderea in depozite cu gaze toxice se va face aerisirea acestora
prin deschiderea larga a usilor si ferestrelor si nu se va intra inauntru decat dupa ce se
constata ca a disparut mirosul specific de gaze; in cazul bromurii de metil, care nu are miros,
patrunderea in interiorul depozitului se va face numai cu masca de gaze cu cartusul
corespunzator.
Art. 615. - In spatiul in care se fac tratamente este interzisa intrarea copiilor si a oricaror
persoane straine de lucrarile de dezinsectie. Locurile pe unde circula pasarile sau animalele
domestice se vor stropi cu mare atentie. Operatiile de dezinsectie (stropit) se vor face pe
timp linistit; in caz de vant slab operatiile vor fi conduse astfel incat solutia sa fie indreptata
in directia vantului, omul avand vantul in spate; la un vant mai puternic de 3 m/sec, nu se
lucreaza cu solutii toxice.
Art. 616. - La lucrarile de dezinsectie se vor respecta regulile:
a) operatiile de dezinsectie prin gazare, degazare si detectarea gazului in spatiile inchise sau
din produsele gazate se vor executa numai de operatori special instruiti, autorizati si cu
experienta in efectuarea acestui gen de lucrari, care au examenul medical periodic efectuat
si avizul medical;
Art. 618. - Circulatia persoanelor si vehiculelor in jurul obiectivului supus gazarii va fi
interzisa pe o distanta de minimum 100 m in jurul sau. Inainte de inceperea lucrarilor de
dezinsectie prin gazare, toti salariatii vor fi avertizati si anuntati ca nu au voie sa patrunda in
obiectivul supus gazarii, pana la efectuarea degazarii acestuia.
Art. 619. - Lucrarile de gazare a spatiilor inchise se executa de sus in jos (de la etajele
superioare inspre parter), iar timpul maxim de expunere in mediul toxic al operatorilor
autorizati in efectuarea acestor lucrari va fi de maximum 30 min. de la deschiderea
recipientilor, la care se adauga timpul de etansare al usilor exterioare pe unde au iesit
operatorii.
Art. 620. - La lucrarile de gazare in spatii inchise vor participa minimum 2 operatori atat la
efectuarea gazarilor cat si la degazari.
Art. 621. - In timpul executarii operatiunilor de dezinsectie cu substante toxice
organoclorurate, pentru a preveni, intoxicatiile si bolile profesionale se va acorda cea mai
mare atentie masurilor de protectie si igiena a muncii, prin folosirea echipamentului
individual de protectie si cunoasterea substantelor cu care se lucreaza.
13.5. Spalarea si de/infectia
Art. 622. - Este interzis a se, depozita in corpul de legatura sau pe alee ustensilele necesare
curateniei sau alte obiecte. Acestea se vor aseza in ordine intr-un loc determinat al corpului
de legatura, amenajat in acest scop.
Art. 623. - Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare in timpul spalarii sau
dezinfectarii grajdurilor, se va interzice stropirea cu apa sau cu solutie a instalatiei si
aparatajelor electrice. Receptorii din interior se vor scoate de sub tensiune iar punerea
acestora in functiune se va face dupa terminarea operatiunii si numai de catre electricianul
de serviciu.
Art. 624. - Dupa executarea dezinfectiei, este interzis a se mai intra in compartimentul
respectiv fara avizul medicului veterinar. Pe usi se vor aplica avertizoare ATENTIE!
DEZINFECTAT, INTRAREA STRICT OPRITA.
Art. 625. - La scoaterea asternutului din hala de crestere a pasarilor se vor respecta
urmatoarele reguli:
a) utilajele suspendate vor fi asigurate contra caderii iar cele actionate electric vor fi scoase;
de sub tensiune;
b) personalul care evacueaza manual asternutul va avea grija sa nu agate sau sa taie cablurile
electrice;
c) tractoristul va fi special instruit pentru manevrele, evacuarii gunoiului din hala cu lama sau
cupa, insistandu-se asupra respectarii traseului stabilit;
d) persoana care manevreaza lopata mecanica va fi instruita si nu va actiona lopata decat in
situatia cand pe directia de lucru nu se gasesc alte persoane care sa fie surprinse de cablu
sau de ruperea acestuia;
e) la incarcarea gunoiului, in mijloacele de transport, cu graifere sau tractoare cu cupa sau
alte utilaje de incarcat este interzisa stationarea oricarei persoane in raza de actiune.
Art. 626. - Spalarea halelor nu este permisa decat dupa ce toata aparatura electrica si
consumatorii electrici din hale au fost protejate impotriva umezelii, scotandu-se de sub
tensiune (inclusiv instalatiile de iluminat). In aceste cazuri, pentru iluminatul halelor oarbe se
va folosi o instalatie cu tensiunea de 24 V.
Art. 627. - In situatia folosirii la spalat a pompelor actionate electric, acestea trebuie sa fie
legate la nulul de protectie si la pamant.
Cablurile vor avea lungimea corespunzatoare. Racordarea la alimentarea cu energie electrica
se va face din holul halei de la o priza cu alimentare separata cu energie electrica, hala fiind
scoasa de sub tensiune.
Art. 628. - Persoanele care executa operatia de varuire vor purta obligatoriu manusi si
ochelari de protectie.
Art. 629. - La operatiunea de flambare a halelor se vor respecta cu strictete urmatoarele:
a) se vor folosi numai instalatii certificate din punctul de vedere al securitatii muncii si
verificate in prealabil;
b) conductele de legatura vor fi in perfecta stare de functionare;
c) la racordari se vor folosi coliere; se interzice asigurarea racordarilor cu sarme sau alte
materiale;
d) Instalatia de flambare va fi prevazuta obligatoriu cu aparatura de masura si control (AMC);
e) in cazul folosirii instalatiilor de flambare cu recipienti de combustibil separati se va pastra
o distanta de 10 m de locul unde se flambeaza;
f) la flambare vor lucra cel putin 2 persoane echipate cu salopete ignifugate;
g) pentru prevenirea incendiilor se va dota hala respectiva cu materiale de stingere;
h) nu se vor flamba elementele combustibile ale halei;
i) In timpul flambarii se vor feri instalatiile electrice.
Art. 630. - Pe usile halelor, se vor pune obligatoriu tablite avertizoare cu inscriptia PERICOL
DE MOARTE, GAZE TOXICE.
Art. 631. - Conducatorii auto ai dezinfectoarelor vor urmari in permanenta buna functionare
a instalatiei si vor purta obligatoriu echipamentul individual de protectie.
Art. 632. - Substantele toxice nefolosite vor fi stranse si depozitate in locurile destinate
pastrarii lor.
Art. 633. - Inainte de punerea in functiune a utilajelor si a instalatiilor electrice, este
obligatorie verificarea sistemelor de actionare a legaturilor electrice, a legaturilor de
protectie la nul si la pamant, a imposibilitatii atingerii pieselor aflate normal sub tensiune,
urmarindu-se ca toata aparatura electrica sa fie uscata.
Art. 634. - In halele in care se introduce asternut se va da o atentie deosebita manipularii si
imprastierii in hala, astfel ca acesta sa nu vina in contact cu surse de caldura care pot
produce incendiu.
Art. 635. - Halele de pasari vor fi dotate cu materiale de stingere (stingatoare, hidranti
exteriori si interiori, furtun etc).
Art. 636. - Salariatii care efectueaza lucrari de dezinfectie cu produse dezinfectante trebuie
sa respecte urmatoarele reguli:
a) sa aplice intocmai regulile cu care a fost instruit si sa poarte in mod obligatoriu,
echipamentul individual de protectie conform normativului in vigoare;
b) sa cunoasca tehnica folosirii utilajelor si agregatelor, toxicitatea substantelor
dezinfectante, modul lor de actiune asupra organismului uman, tehnica prepararii si
administrarii substantelor dezinfectante, modul lor de transport, depozitarea si manipularea
acestora.
Art. 637. - Pregatirea solutiilor dezinfectante se va face in locuri special alese, departe de
sursele de apa, sub supravegherea conducatorului locului de munca si marcate cu tablite pe
care se va scrie: LOC PENTRU PREGATIREA SOLUTIILOR DEZINFECTANTE.
Art. 638. - Se va acorda atentie deosebita prepararii solutiilor dezinfectante, spre a evita
contactul acestora cu pielea, solutiile dezinfectante putand provoca intoxicatii sau arsuri.
Art. 639. - Cantarele, vasele gradate sau cotate, galetile, butoaiele etc, folosite la prepararea
solutiilor dezinfectante nu pot fi utilizate in nici un caz pentru scopuri casnice, adaparea
animalelor, transportul furajelor etc.
Art. 640. - Operatiunile de dezinfectie se vor executa numai in timpul zilei.
Art. 641. - Inainte operatiei de dezinfectie, animalele, furajele, galetile si alte materiale vor fi
scoase din adaposturi si vor fi introduse numai dupa perfecta indepartare a urmelor de
substanta dezinfectanta. Dupa aplicarea dezinfectantului, adaposturile vor fi inchise si
sigilate si vor fi tinute astfel o perioada determinata, in functie de natura substantei
dezinfectante cu care s-a lucrat.
Dupa aceasta perioada, adaposturile se desigileaza, se aerisesc printr-o ventilatie puternica,
iar adapatoarele, ieslele, jgheaburile, stalpii si alte obiecte, care la primul contact ar putea fi
linse de animale, se vor spala bine cu apa pentru neutralizarea actiunii dezinfectantului.
Padocurile si terenurile din incinta gospodariei vor fi marcate cu interdictia: DEZINFECTAT!
INTRAREA STRICT OPRITA!
Art. 642. - In laptarii se va efectua evacuarea bidoanelor, sitelor pentru strecurat laptele si a
tuturor celorlalte obiecte; separatoarele si instalatiile pentru racirea laptelui se vor acoperi
cu huse din polietilena, panza sau hartie, pentru ca acestea sa nu vina in contact cu
substantele toxice.
Art. 643. - Dupa dezinfectie, instalatiile si aparatele care nu au putut fi scoase din incinta
laptariei vor fi oine spalate cu apa curata potabila; personalul executant va dezbraca
echipamentul individual de protectie, se va spala bine cu apa si sapun si in mod obligatoriu
va spala si neutraliza intreg echipamentul individual de protectie folosit.
Art. 644. - Evidenta produselor toxice dezinfectante se va tine in registre speciale conform
reglementarilor legale, parafate si sigilate, iar scoaterea substantelor toxice din evidenta se
va face pe baza de acte legale intocmite, dupa consumul lor de catre cei in drept.
14. PREVEDERI DE PROIECTARE
14.1. Masuri generale
Art. 645. - Toate proiectele de masini, agregate si instalatii vor fi insotite de instructiuni de
securitatea muncii.
De asemenea, proiectele vor fi insotite de lista cu propunerile de echipament individual de
protectie cu care urmeaza a fi dotat personalul precum si extrasul masurilor de securitate a
muncii prevazute in proiect.
Art. 646. - Pentru protejarea muncitorilor impotriva riscurilor de sanatate si securitate,
inclusiv prevenirea unor asemenea riscuri care apar sau pot aparea la expunerea
profesionala la agenti biologici, se vor prevedea:
a) Inlocuirea unui agent biologic daunator daca o permite natura activitatii de valorificare a
deseurilor proteice;
b) masuri de prevenire a expunerii muncitorilor;
c) proiectarea proceselor de munca si a masurilor de control trebuie facuta in asa fel incat sa
se diminueze raspandirea agentilor biologici la locul de munca;
d) dotari pentru manipularea si transportul in siguranta al agentilor biologici in cadrul locului
de munca;
e) dotari cu mijloace corespunzatoare si adecvate de spalare si de toaleta;
f) dotari pentru decontaminarea si curatarea imbracamintei si echipamentului individual de
protectie.
Art. 647. - Toate sectiile de fabricatie vor fi conectate la un sistem general de ventilatie si
deodorizare.
Art. 648. - Proiectarea si realizarea unui mijloc de transport pentru preluarea materiilor
prime necesare fabricatiei de fainuri proteice din carne, sange si oase, de tip etans care sa
previna raspandirea agentilor biologici.
Art. 649. - Adaposturile pentru animale trebuie sa fie constituite pe fundatii solide, avand
prevazute sisteme de canalizare si ventilatie corespunzatoare cu cerintele specifice de
folosinta.
Art. 650. - Sistemul de canalizare va fi inclinat pentru a permite scurgerea lichidelor in
bazinele de colectare. Acestea vor fi acoperite cu capace rezistente si incuiate cu lacat.Este
obligatorie curatarea periodica a foselor (bazinelor) de colectare.
Art. 666. - Adaposturile vor fi prevazute cu mijloace de stins incendiu, iar in zonele de
frecvente descarcari electrice cu paratraznete conform prevederilor normelor de prevenire
si stingere a incendiilor.
Art. 667. - In fiecare grajd va exista un plan de evacuare a animalelor in caz de incendiu, care
va cuprinde:
- schema grajdului cu trasee de evacuare;
- persoanele insarcinate cu evacuarea;
- sarcinile lucratorilor din grajd.
14.2. Iluminatul adaposturilor
Art. 668. - Adaposturile vor fi iluminate electric, iar acolo unde se folosesc fortuit felinare de
vant, acestea vor fi suspendate la o inaltime suficient de mare pentru a nu fi stinse de
animale; la 70 cm de tavan si 1,5-2 m de furaje.
14.3. Atelierul de potcovarie
Art. 669. - Atelierul de potcovarie se va amplasa in cladiri fara etaj, rezistente la foc si
trepidatii.
Art. 670. - Latura lunga a cladirii va fi orientata perpendicular pe directia vantului dominant
din anotimpul cald, in scopul asigurarii unui tiraj normal.
Art. 671. - Pentru inlaturarea degajarilor nocive, atelierele vor fi prevazute cu instalatii de
ventilatie.
Art. 672. - Pentru asigurarea unei umiditati relative a aerului, se va stropi periodic
pardoseala cu apa.
Art. 673. - Suportul de lemn pentru nicovala trebuie sa fie strans cu cercuri de otel. Nicovala
va fi fixata in locasele prevazute in saboti, cu ajutorul penelor de otel.
Art. 674. - Toate sculele de mana de orice fel, pentru orice intrebuintare, vor fi in perfecta
stare, fiind executate din materiale corespunzatoare; se interzice folosirea sculelor defecte
sau improvizate.
Art. 675. - Fiecare scula trebuie sa fie bine fixata in maner. Pilele, surubelnitele si celelalte
scule similare, trebuie sa aiba inele metalice pentru strangerea manerului. Cozile si manerele
trebuie sa fie netede, cu dimensiuni care sa asigure prinderea (apucarea) lor sigura si
comoda. Cozile si manerele din lemn vor fi confectionate din esenta tare cu fibre axiale
drepte, fara noduri, crapaturi sau aschii desprinse. Pentru fixarea cozilor si manerelor de
scule se vor folosi pene metalice. Sculele pentru lovire trebuie sa aiba manere cu sectiune
ovala si montate cu partea groasa spre capatul liber. Este interzisa folosirea ciocanelor,
daltilor, dornurilor, penelor sau a altor scule de lovire sau care surit lovite, cu capete crapate,
inflorate, stirbite sau deformate. La uneltele de mana, partea care sta lovita cu ciocanul nu
trebuie calita.
Art. 676. - In timpul lucrului cu dalta sau cu alte scule pentru taierea metalelor, muncitorii
sunt obligati sa poarte ochelari cu vizori incasabili.
Art. 677. - La baterea cu barosul, tinerea daltilor sau a penelor se va face cu clesti cu
lungimea de cel putin 700 mm.
Art. 678. - La potcovit, sculele vor fi asezate pe o masuta (suport) portativa, special
amenajata.
Art. 679. - Racirea sculelor se va face in recipiente cu apa, amplasate la locul de munca.
Art. 680. - Uneltele de mana vor fi pastrate dupa caz, in dulapuri, rastele sau suporti, cu
partea de prindere orientatii spre exterior.
Art. 681. - Sculele vor fi verificate zilnic sau periodic, luandu-se masuri de inlocuirea celor
necorespunzatoare.
ANEXA 1
LISTA CU NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII CONEXE
1. Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea energiei termice
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul, distributia si utilizarea energiei
termice
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile din cultura mare, viticultura,
pomicultura, legumicultura, plante tehnice si utilizarea substantelor toxice in activitatile din
agricultura
5. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la
populatie si din procesele tehnologice
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul si
utilizarea oxigenului si azotului
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru industria carnii si produselor din carne
9. Norme specifice de securitate a muncii pentm producerea conservelor de legume si fructe
si producerea sucurilor
10. Norme specifice de securitate a muncii pentru instalatii frigorifice
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de valorificare a deseurilor
proteice
ANEXA 2
LISTA STANDARDELOR CONEXE
1. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe
2. STAS 11200/19-79 Simboluri grafice. Simbol graficpentru pamant de protectie
3. STAS 9876-87 Transportoare. Prescriptii speciale de securitate
4. STAS 9879-74 Transportoare mobile cu banda. Prescriptii speciale de securitate
5. STAS 6788/2-91
6. STAS 297/1-88
7. STAS 297/2-92 Transportoare cu banda de cauciuc - uz general.
8. STAS 8773-87 Tractoare si masini agricole. Spatiu liber pentru transmisii cardanice
9. STAS 10637-88 Tractoare, masini agricole si remorci agricole. Sistemul hidraulic. Parametri
principali
10. STAS 12226/2-86 Tractoare agricole. Dispozitive de cuplare a masinilor. Parametri
principali
11. STAS 12216-88 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile
12. STAS 8437-79 Tractoare pe roti. Cabine si cadre de protectie
13. STAS 8479-88 Motostivuitoare cu furca frontala. Parametri principali
14. STAS 6683-80 Electrocare si electrotractoare. Tipizare
15. STAS 8919/1-80 Electrostivuitoare cu contragreutate si furca frontala. Tipizare
16. STAS 4170-90 Stup orizontal
17. STAS 81280-90 Stup multietajat
18. STAS 10707-76 Afumator apicol
19. STAS 11248-79 Faina de came (M-SR3/96; 9/88)
20. STAS 448/1-84 Amoniac tehnic lichefiat
21. STAS 1494-79 Azot gazos si lichid
ANEXA 3
GHID DE TERMINOLOGIE
1. Accident de munca
Vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala care au loc in
timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura
juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Boala profesionala
Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzate de
factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul muncii.
3. Dispozitiv de protectie
Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singular sau in asociere cu un protector.
4. Echipament individual de lucru
Totalitatea mijloacelor individuale de protectie pe care persoanele juridice le acorda unui
salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de
munca.
5. Echipament individual de protectie
Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi
protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
6. Echipamente tehnice
Masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace
asemanatoare necesare in procesul muncii.
7. Instructaj de securitate a muncii
Modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii, care se desfasoara la nivelul
unitatilor si care are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea
deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau
urmeaza a o realiza.
8. Instructiuni specifice de securitate a muncii
Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror
prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati;
elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate)
este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera
totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera
necesar, pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu
unele prevederi specifice unitatii.
9. Mediul de munca
Ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care, unul sau mai multi
executanti isi realizeaza sarcina de munca.
10. Noxa (sinonim: factor nociv)
Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in
considerare.
11. Persoana juridica
Agentii economici si organizatiile cooperatiste, inclusiv cele cu capital strain, autoritatile si
institutiile publice, asociatiile si organizatiile nonprofit, ce desfasoara activitati pe teritoriul
Romaniei, precum si agentii economici romani care efectueaza lucrari cu personal roman pe
teritoriul altor tari, in baza unor acorduri internationale sau conventii internationale.
12. Persoana fizica in contextul prezentei norme specifice prin persoana fizica se intelege
lucratoml angajat al persoanei juridice cu functia de executant.
13. Prevenire
Ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru
evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
14. Risc
Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o
situatie periculoasa.
15. Risc profesional
Risc in procesul de munca.
16. Securitate a muncii
Situatie, stare caracterizata prin nivel de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil, in
sistemele de munca.
17. Situatie periculoasa
Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.
18. Produse de uz fitosanitar
Substante chimice sau combinatie de substante chimice cunoscuta sub denumirile generice
de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide si altele
asemenea, care se utilizeaza in agricultura si in silvicultura pentru tratamente fitosanitare ce
vizeaza prevenirea si combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in culturile agricole, in
plantatiile pomicole si viticole, in paduri, pasuni si fanete, precum si pentru tratarea
materialului semincer, pentru dezinfectia, dezinsectia si deratizarea spatiilor de depozitare a
produselor agricole.
19. Concentratie de intrebuintare
Masa de substanta activa sau de preparat continuta intr-o unitate de volum de solutie de
imprastiere.
20. Doza
Cantitatea de substanta activa sau de preparat aplicata pe unitatea de material tratat
(lungime, suprafata, volum, masa).
21. DL 50
Doza unica de substanta activa (s.a.), exprimata in mg/kg corp, care se administreaza oral la
sobolani albi - masculi si femele - supusi in prealabil la un post timp de 24 ore, provoaca
moartea la 50% din lotul sxperimental, in cursul perioadei de observatie de 14 zile (la 3 ore
de la administrarea produsului, animalele sunt hranite normal).
22. Substanta activa
Componenta si componentele biologice active care intra in compozitia unui produs de uz
fitosanitar.
23. Tratament
Operatia constand in aplicarea sau punerea in lucru a unuia sau mai multor agenti fizici,
chimici sau biologici in vederea protejarii sau ameliorarii productiei agricole.