nutritia in boala parkinson
TRANSCRIPT
Nutriţia pacientului cu boala Parkinson
Raluca Maria PopescuUMF “Gr. T. Popa” Iasi
Centrul Clinic de Diabet, Nutriție, Boli Metabolice Iași
NUTRITIA – locul înpatologia modernă
� NUTRIȚIA� BOLILE METABOLICE (BMP) = DZ,
dislipidemii, obezitatea, SM� epidemic
� L. Pauling: “Cu excepția accidentelor de circulație, restul patologiei este metabolică”
� BMP <-- BCP
NUTRITIA – importanța problemei
AN % Mortalitate
2001 46% 60%
2020 57% 75%
•Alimentația nesănătoasă•Sedentarism•Fumat
� OSV� Nutriție� Sedentarism� Fumat
Stil de viată nesănătos
Măsuri/Strategii
World Health Organization, Food and Agriculture Organization of the United Natins. Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases. Report of a joint WHO/FAO expert consultation. Geneva; 2003
Tell me what you eat and I will tell you what you are.
-Brillat-Savarin(From You are What You Eat)
STILUL DE VIAŢĂ – INDICI COMPORTAMENTALI
• Alimentaţia sanogenă şi un comportament alimentar normal
• Fără alcool sau consum minim
• Nefumător
• Activitate fizică regulată
• Greutate corporală normală sau rezonabilă
• 7-8 ore de somn zilnic
• Adaptare la stress
• Controale medicale periodice
• Utilizarea centurii de siguranţă etc
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
Necesar energetic Necesar hedonic Necesar simbolic
PRIZA ALIMENTAR Ă
Homeostazia energetică(internă)-echilibrul energetic-echilibrul ponderal
Homeostazia ambientală(externă)-relaţia cu alimentul-relaţia cu anturajul-relaţia cu societatea
Jacotot B, LeParco JC. Nutrition et alimentation. Paris: Masson, 2000
1. Adecvată
2. Echilibrată
3. Controlată caloric
4. Moderată
5. Variată
• Activitate fizică
• Hidratare
• Varietate
• Moderație
• Proporţionalitate
• Personalizare
• Îmbunătățire graduală
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
PÂINEA, CEREALELE, OREZUL, PASTELE
6-11 porţii/zi
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Principalii nutrienţi conţinuţi în cereale
� Polizaharide digerabile (amidon)� Polizaharide nedigerabile (fibre alimentare)� Minerale (în special fier şi fosfor)� Vitamine din complexul B (în special
tiamina şi acidul nicotinic)� Vitamina E� Proteine
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Cerealele
� Sfaturi practice� Consumaţi cereale integrale în locul celor rafinate
– preferaţi pâinea neagră în locul pâinii albe sau orezul negru în locul celui alb.
� Folosiţi făina integrală la preparate: prăjituri, alte gustări, în salate sau supe (crutoane).
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Legumele şi zarzavaturile
3-4 porţii/zi
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
� Vitamine � Minerale � Carbohidraţi + Apa� Fibre alimentare� Carotenoizi � Agenţi fitoprotectori� Proteine - fasole (faseolina), mazăre (legumelina) şi soia
(glicina)� Sărace în grăsimi şi lipsite de colesterol � Structură celulozică (nedigerabilă)
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Legumele şi zarzavaturile
Sfaturi practice�Consumaţi cât mai multe legume şi zarzavaturi de sezon.�Consumaţi legume şi zarzavaturi proaspete sub formă de salate (fără sosuri).�Folosiţi o varietate mare de legume şi zarzavaturi. Conţinutul lor în micronutrienţi este diferit.�Preparaţi cartofii, mazărea sau fasolele boabe fără adaos suplimentar de grăsimi (fără cartofi prăjiţi).�Puteţi folosi şi legumele congelatete; necesită un timp scurt de preparare şi au o savoare deosebită.
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Fructele
2-3 porţii/zi
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
� apă, glucide cu moleculă mică, celuloză, săruri minerale şi arome
� Proteinele - sărac reprezentate� Zaharuri simple (glucoză, fructoză,
zaharoză) + APA � Polizaharide - amidonul, celuloza
(sub formă de hemiceluloze), gume şi substanţe pectice
� Lipidele - sâmburi şi seminţe� Vitaminele - hidrosolubile� Minerale - potasiu; sodiu.
Flowers and fruits, 1869Claude Monet
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
FructeleSfaturi practice�Cumpăraţi cât mai multe fructe de sezon; au un preţ relativ scăzut şi o savoare deosebită.�Cumpăraţi fructe proaspete, uscate, îngheţate sau conservate astfel încât sa nu va lipsească niciodată.�Atunci când alegeţi fructe conservate, selectaţi-le pe cele conservate în apă sau suc de fructe, nu în sirop.�Folosiţi o varietate cât mai mare de fructe; conţinutul lor în nutrienţi este diferit.�Consumaţi fructe proaspete la gustări sau la desert si preferaţi-le pe acestea în locul celor supuse preparării termice (compot).�Consumaţi fructul întreg şi nu doar sucul fructului; va suplimenta dieta cu o cantitate importantă de fibre alimentare.
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Laptele şi produsele lactate
1-2 porţii/zi
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
� Proteine, în principal cazeina şi lactalbumina (aminoacizi esenţiali)
� Carbohidraţi, sub forma lactozei
� Grăsimi, într-o formă emulsifiată
� Calciu şi fosfor, în forme rapid absorbabile
� Vitamina A
� Vitamine din complexul B, în special riboflavina
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Laptele şi produsele lactateSfaturi practice�Folosiţi laptele ca şi băutură la masă; consumaţi lapte degresat sau semidegresat.�Dacă obişnuiţi să consumaţi lapte integral încercaţi să-l înlocuiţi treptat cu preparate cu conţinut mai redus în grăsimi. �Preferaţi la gustări iaurturile semidegresate.�Alegeţi brânzeturile având un conţinut scăzut în grăsimi.�Dacă nu consumaţi lapte sau produse din lapte datorită intoleranţei la lactoză cea mai utilă metodă de a beneficia de avantajele acestui aliment este consumul preparatelor delactozate; de asemenea, trebuie sa aveţi în vedere necesitatea suplimentării cu calciu a dietei.
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Carnea, peştele şi ouăle
1-2 porţii/zi
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
� Proteine – valoare biologic înaltă (Aa esențiali)
� Fierul
� Vitamine din grupul B (acidul nicotinic)
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
� Proteine cu valoare biologică înaltă, conţin toţi aminoacizii esențiali
� Fosfolipide
� Minerale (fosfor, calciu şi fier)
� oul nu conţine vitamina C �
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Carnea, peştele şi ouăleSfaturi practice�Consumaţi carne slabă (piept de pui, muşchi file, şuncă, etc.).�Preferaţi fierberea, coacerea sau înăbuşirea în locul frigerii.�Îndepărtaţi grăsimea vizibilă (slănina, pielea de pe pui) şi toată grăsimea ce apare la suprafaţă în timpul gătirii.�Preparaţi hrana fără sosuri suplimentare.�Consumaţi peşte cât mai des (cel puţin de 2 – 3 ori pe săptamână) �Fierbeţi ouăle în loc să le prăjiţi.�Gătiţi ouăle bătute sau omleta în vase de teflon fără adaos suplimentar de grăsimi.
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Grăsimile şi dulciurile concentrate
ocazional
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
� alimente obţinute prin procese de rafinare industrială - glucide cu moleculă mică (glucoză, zaharoză)
� savoare deosebită
� sursă calorică importantă
� produsele zaharoase propriu-zise (bomboane, caramele, drajeuri, jeleuri etc.), ciocolata şi produsele din ciocolată, produsele de cofetărie (prăjituri, torturi, îngheţate).
� aport caloric ridicat oferit într-un volum mic.
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
Fructe / Legume (amidon) Carne slabă
Grăsimi solide Vegetale
ECHILIBRUL ALIMENTAR
- Piramida alimentara, portii- Meniu echilibrat
1 _ Mic dejun
2_ Prinz
3 _Cina
DENSITATE ENERGETICĂ
- procentajul de kcal pentru 100 g de aliment- determinant esenţial al saţietăţii- este invers proporţională cu volumul alimentelor- cu cât un aliment este mai sărac în lipide densitatea saenergetică este mai mică
DENSITATE NUTRIŢIONALĂ- conţinutul în nutrimente nonenergetice (sau deproteine) pentru 100 kcal de aliment- pentru fiecare porţie de 100 kcal este preferabil cadensitatea nutriţională să fie înaltă
- un aliment având o densitate nutriţională optimăpentru un nutrient dat, va conţine o mare cantitate dinacel nutriment şi un slab aport de lipide.
REGULI PENTRU ALCĂTUIREA UNEI DIETE
Farfuria “s ănătoasă”
REGULI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂREGULI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂREGULI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂREGULI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ
� Plăcerea de a mâncaPlăcerea de a mâncaPlăcerea de a mâncaPlăcerea de a mânca� Alimente variateAlimente variateAlimente variateAlimente variate� Greutate normalăGreutate normalăGreutate normalăGreutate normală� CerealeCerealeCerealeCereale� Fructe şi legumeFructe şi legumeFructe şi legumeFructe şi legume� Cantitate mică de grăsimiCantitate mică de grăsimiCantitate mică de grăsimiCantitate mică de grăsimi� Ocazional produse zaharoase rafinateOcazional produse zaharoase rafinateOcazional produse zaharoase rafinateOcazional produse zaharoase rafinate� Alcool cu moderaţie sau delocAlcool cu moderaţie sau delocAlcool cu moderaţie sau delocAlcool cu moderaţie sau deloc� Echilibrul între aportul alimentar şi activitatea Echilibrul între aportul alimentar şi activitatea Echilibrul între aportul alimentar şi activitatea Echilibrul între aportul alimentar şi activitatea
fizicăfizicăfizicăfizică
Ghid pentru Alimentația Sănătoasă, Ed. Performantica, 2006, recunoscut oficial și publicat ca Ghid Național de către Ministerul Sănătății din România
MALNUTRITIE
Efectele unei nutritii deficitare
ScadereaimunitatiiScadereaimunitatii
DepresieDepresie
Scaderein
greutate(neprogr)
Scaderein
greutate(neprogr)
Malnutritieprotein-calorica
Malnutritieprotein-calorica
Atrofiimusculare
Atrofiimusculare
Caderiaccidentale
Caderiaccidentale
Fracturape os
patologic
Fracturape os
patologic
Deshidra
tare
Deshidra
tare
Factori ce pot afecta statusul nutritional la pacientul cu BP� Disfagia (incidenta creste odata cu
progresia bolii)� Scaderea ponderala� Afectarea miscarilor limbii� Dificultatea initierii/intarzierea reflexului
de inghitire� Frica de a inghiti
� Aport alimentar insuficient� Afectarea sfincterului esofagial inferior
Holden, K. E. (2001). Unintentional weight loss and its management in patients with Parkinson's disease. Nutrition in Clinical Care, 4(3), Retrieved from http://search.ebscohost.com/login.aspx?direct=true&db=aph&AN=6132127&site=ehost-live&scope=site doi: 10.1046/j.1523-5408.2001.00131.x
Factori ce pot afecta statusul nutritional la pacientul cu BP� Oboseala
� obtinerea, prepararea sau chiar luarea
� Disfunctie olfativa� Reducerea /afectarea abilitatii de a detecta diferite
mirosuri
� Depresie: 40-50%� Dementa: 27%� Afectare cognitiva: 19%
� Abilitatea, dorinta, placerea de a manca� Relatie DP intre functia cognitiva si scaderea ponderala
Holden, K. E. (2001). Unintentional weight loss and its management in patients with Parkinson's disease. Nutrition in Clinical Care, 4(3), Retrieved from http://search.ebscohost.com/login.aspx?direct=true&db=aph&AN=6132127&site=ehost-live&scope=site doi: 10.1046/j.1523-5408.2001.00131.x
Gastropareza
� O conditie ce afecteaza abilitatea stomacului sa isi evacueze continutul fara a exista un obstacol
� Disconfort/ frica de boala de reflux gastroesofagian
� Durere (distensia gastrica)� Intarzierea absorbtiei medicatiei� Satietatea precoce
� Limitarea aportului caloric, macro si micronutrienti
Holden, K. E. (2001). Unintentional weight loss and its management in patients with Parkinson's disease. Nutrition in Clinical Care, 4(3), Retrieved from http://search.ebscohost.com/login.aspx?direct=true&db=aph&AN=6132127&site=ehost-live&scope=site doi: 10.1046/j.1523-5408.2001.00131.x
Rolul nutritionistului:
� Conditii coexistente ce pot afecta aportul sau statusul nutritional:� Diabetul� Alergiile alimentare� Gastropareza� Constipatia� Deshidratarea� Afectarea cognitiva� Depresia� Anxietatea� Halucinatiile
Holden, K. E. (2001). Unintentional weight loss and its management in patients with Parkinson's disease. Nutrition in Clinical Care, 4(3), Retrieved from http://search.ebscohost.com/login.aspx?direct=true&db=aph&AN=6132127&site=ehost-live&scope=site doi: 10.1046/j.1523-5408.2001.00131.x
Interactiunea cu medicatia
� Levodopa – AA care concura cu absorbtia AA alimentari (intestin subtire, bariera HE)
� Interactiunea Pr - levodopa – impact negativ asupra statusului nutritional (absorbtia levodopa este blocata, efectul terapeutic este pierdut
� Intarzierea evacuarii gastrice� Diskinezie - afecteaza aportul caloric
Holden, K. E. (2001). Unintentional weight loss and its management in patients with Parkinson's disease. Nutrition in Clinical Care, 4(3), Retrieved from http://search.ebscohost.com/login.aspx?direct=true&db=aph&AN=6132127&site=ehost-live&scope=site doi: 10.1046/j.1523-5408.2001.00131.x
Implicarea S
NA in
red
ucerea ap
ortu
lui
alimen
tarDisfagie- modificari de masticatie/ inghitire
-sufocare/aspirarea boluluialimentar
- Consistentaalimentelor !
Gastropareza- Absorbtiamedicatiei
- Scadereaapetitului
- RGE
- Mese redusecantitativ, repetate, bogatein nutrienti !
Proteinele – D-P-S; Levodopa – 30 min inainte !
Constipatie- Risc crescut Ca colo-rectal
- Imposibilitateaevacuarii boluluifecal
- Eficacitateamedicatieiantiparkinsoniene
- Activitate fizica!
- Hidratare !
Laxative naturale(prune, kiwi) !
Boala Parkinson
SNA
Sanatateamentala siemotionala
Sanatateamentala siemotionala
Afectare cognitiva –abilitatea de a
cumpara/preparamancarea/a lua
medicatia la timp
Afectare cognitiva –abilitatea de a
cumpara/preparamancarea/a lua
medicatia la timp
Simptomatologienecontrolata
Lipsa apetitului
Scadere in greutate
Simptomatologienecontrolata
Lipsa apetitului
Scadere in greutate
DepresieDepresie
Apetit scazutApetit scazut
MalnutritieMalnutritie
DepresieDepresie
FatigabilitateFatigabilitate
Abilitatea de a procura/prepara/con
suma mancarea
Abilitatea de a procura/prepara/con
suma mancarea
Hipoglicemie
Deficientenutritionale
Anemie
Hipoglicemie
Deficientenutritionale
Anemie
FatigabilitateFatigabilitate
Afectarea fizica si
senzitiva
- Scadereasenzatieiolfactive
- Scadereasenzatieigustative
- Pierderea“placerii de a manca”
- Scadere in greutate, deficientenutritionalemalnutritie
- Alimentepreferate, colorate, gustarifrecvente
- Afectaremotorie
- Tremor, diskinezie, bradikinezie, rigiditate, scadereadexteritatii
-Manualitateaustensilelor, meseneterminate
- Tulburaride mers side echilibru
- Scadereanivelului de exercitiu fizic
- Atrofiimusculare
- Osteopenie
- Fracturi
Formula de calcul
IMC = greutate (Kg)înălţime (în m) x înălţime (în m)
�Exemplu�Un bărbat cu înălţimea de 1,70 m cu greutatea de 71 kg trebuie să împartă greutatea sa (anume 71) la înălţimea sa la pătrat (1,7 x 1,7 = 2,89)
Deci: 71/2,89 = 24,6�Sub 18,5 Subponderal�Între 18,5 şi 24,9 Greutate normală�Între 25 şi 29,9 Supraponderal�Peste 30 Obezitate!!!! creştere sau scădere în greutate fără o cauză cunoscută(2 kg într-o săptămână)
Indicele de masa corporală
Sfaturi dietetice pentru pacientii cu boala Parkinson
� Mananca o varietate mare de alimente� Mentine o greutate normala� Mentine un echilibru intre alimentatie si exercitiu fizic� Mananca alimente bogate in fibre� Aport limitat de alimente cu continut proteic bogat (cina)
� Evita:� Vitamina B6 (piridoxina): banane, vita, ficat, fulgi de ovaz,
alune (MODERATIE)� Interfera cu actiunea levodopa
� Alimente picante� Pot determina miscari involuntare la pacientii cu BP
� Alcool, cofeina, zahar� Pot creea un mediu acid � stimuleaza SN
Piramida alimentara a pacientilor cu boala Parkinson
VA MULTUMESC