Anul X X V \ o . 4 1 . 5 BAKI IN TOATA ŢA£A 5 D u m i n e c ă , 13 O'-tmni r « 1 » ' S

тжьт umm 4B0\AME\TIL

I LEI 2 , 6 0 ANUAL I Abontméntel* ae fac

numai pe un an.

COLABORATORII ACESTUI NUMĂR Maslugean, M i c e a Rădi i lescu, C. Gosco, D. Iov, V. Eftimiu, V. Anest in

N. N. Be ld iccanu, S. Hortopan, V. Albert , I. C. As!an, B'Ai-g, e tc .

A ЛIJ Л CILT R1 Linia pe pagina 7 şi 8

— 3.A.2STX ao —

H a r t a S ta te lo r ba lcan ice aapă t r a t a t u l &ln Bucu reş t i .

2 . - No. 4 1 . UNIVERSUL LITERAR U u n V n c c a , 13 o e orrnric, ц

T_J B T — . R o m a n d e A l p h o n s e í í a r r —-

— U R M A R E —

XXXVI X X X V I I I

S t e p h e n M a g d a l c n e ï . P l e c M a g d a l e n o ! s o a r t a no favori­

z e a z ă în f i n e : a m u n loc, u n loc m i c • u n i t u l c m i e , d a r m i s ' a p r o m i s c ă î n t r ' u n a n voi a v e a u n l o c a v a n t a -

. g i o s cu u n o n o r a r i u d e 1-J00 f iorini . I n t r ' u n a n to v o ï c o n d u c e l a a l t a r !

A< el l o c îi v o i a v e a ; c a să-1 o l j ţ iu î m i t r ' b u i e ş t e zel şi m u n c ă , şi c u m p u t e ­rile m e l e s u n t s u p r a o m e n e ş t i , s p o r s ă r e u ş e s c .

S u n t z ă p ă c i t de f e r i c i r e : a z i d i m i -lu a ţ ă b ă t r â n u l profesor, c a r e ilo a-t u t a v r e m e î m î r epe ta , „ î î ' a m n imic ]:• n t r u cî-ta", mi-a s p u s c u ace iaş i tun cu c a r e î m î s p u n e a n e p l ă c u t a іИІгс: , ,Am p e n t r u d-ta ceva d a r t î i b u i e s ă p l e c i m â i n e " .

V e z î t u M a g d a l e n o , d u p ă cel d in­t â i p a s î n Univers i t a te , obţi i r â n d pe i 'âud g r a d e l e . E u n l u c r u s igur , şi c u c a r e n u m a i c r e d e a m în n o r o c ' D u - t e de r e v e z i locur i le u n d e ţi a m s p u s a d i o , locur i le u n d e t e - am l ă s a t m â h n i t ă , du-te , şi ele î ţ i vor \ o r b i <v f e r i c i re ; le voi r evedea şi eü, a m să m ă î n a p o i e z ; voi v e n i să l e r e v ă d c u t i n o , ş i n 'am s ă m a l plec; s p e r ă , v i i t o r u l n o s t r u o d e s l ăn ţu i t de n o r i i n e g r i , c a r e îl î n t u n e c a u .

M ă a p r o p i i d e t ine , ne d e s p a r t e t r e i s p r e z e c e .poşte; eu voi fi cu t re i po>te d e p a r t e d in s a t u l u n d e lucue.ş. t e f a m i l i a m e a , şi p r i e t e n a t a Su-zuua ; a c e l d r u m v a fi fericit, căci mă a p r o p i i de t ine , şi cu a m în mâ­n ă v i i t o r u l n o s t r u . A d i o , t r e b u ' e să­ni i p r e p a r g e a m a n t a n u l ; a ş voi s ă tiu p l e c a t , şi sosit la d e s t i n a ţ i e . ,

x x x v n

O d ă i ţ a m e a e de şoapte p i c i o a r e î n a l t ă şi a r c c inci î n l ă ţ ime , m o b i ­l a t ă c u u n p a t de ch ingă , o m ă s u ţ a , ti- uă s c a u n e , şi u n u l c u spa te .

P r i n f e r e a s t r a pe c j r e o d e s c h i d , ca s ă a m l u m i n ă şi să m ă pe t îm­b r ă c a , z ă r e s c de ő e p a r t e acoper i ­ş u r i g r o a z n i c e de ţ i g l ă , i a r ă ducă m ă a p l e c p u ţ i n î n t r ' o p a r t e , zăresc v â r f u r i l e a douî p lopi m a r i ; ca ro s u n t p c c a l e do a se î m p o d o b i cu f r u n z e .

L o c u i n ţ a m e a e s ă r ă c ă c i o a s ă , d a r î n e a m ă s i m t ferici t ; f i indcă mă s i m t l a m i n e , şi- f i indcă mobila as ta c â t e d i p r o a s t ă , e cum-paraitâ de m i n e , şi p l ă t i t ă d in b a n i î rn.»í.

X u se poa t e s p u n e î a ő e a j u n s , d u l c e a ţ a casei , a casei t a le p r o p r i i ; c e i te g ă s e ş t i l a a d ă p o s t de o r i ee r e n t a t e , m â n d r i a n u poa t e fi j i g ­n i t ă , c ă d e s i n g u r u l ioc, u n d e n u t i c b u i o s ă pozezi, xmäe ю& trefo-we s ă p a r i f r u m o s , u n d e » u <rt юеѵоіа s ă t e conformezi «fcfe'eittrihw; s ta -

. p u r u l u n d e eşfi stepat*, vsâtt p«41 r i d i c a b r a ţ u l f ă r ă рг«я»вЙ-«а#?, i a r ă a-ţ î t r ece p r i n găsao, de efec­t u l p e caro a c e a s t ă m i ş c a r e , t a r p r o d u c e a s u p r a celor la l ţ i .

T r e b u i e s ă m ă a b ţ i n de I a or i ce c h e l t u i a l ă , t r e b u i e sé fi-ö toarte e-c o n o m ; cu n u шші b o g i t , s i t u a ţ i a m e a n u - m î a d u c e de c i t Ш f io r i» ! pe H m ă ; d a r în op t lun i , î n ©>pt Івдаі Oh! l a g â n d u l aces ta , corpul n i e ü t i e u i u r ă dc bucur i e , i n i m a nai se tur­ti .şte d e fericire. I n op t l u a t ! D u m -î u z e u l m e u , voï fi b o g a t ! voï p icea de ac i la s c u m p a m e a M a g d a l e n a .

T o sa lu t , m i c a m e a l ocu in ţ ă , ca­m e r ă s ă r ă c ă c i o a s ă , te sa lu t ! T e a m i n a u g u r a t î n t r ' o f r u m o a s ă direcţ ie , c ă c î p r i m e l e c u v i n t e ce le ros tesc « c i , s u n t c u v i n t e de s p e r a n ţ ă , de f e r i c i r e .

F u n c ţ i u n i l e mele s u n t d in t r ' ace le , ca s ă fiu l a ore le c inc i d i m i n e a ţ a la i n s t i t u ţ i e . Nu şt iu, cum. s ă ş t iu cea­s u l e x a c t ; îmî p a r e c ă a m v ă z u t o 1 - i s e r i c u u u d e p a r t e de a c i ; t r e b u i e s ă a ibe u n c e a s o r n i c ; m ă d u c s ă m ă c u l c . O M a g d a l e n o , M a g d a l e n o , v i n o l n i r u m u s e ţ e a z ă - m î v i s u r i l e m e l e .

Luijcnc lut Stephen S u n t s u b l o c o t e n e n t , f r a t e ! P e n t r u p r i m a o a r ă un i v ă z u t c r i

foc . L a p r i m a d e t u n ă t u r ă , a m tre ­m u r a t ; d a r d u p ă zece m i n u t e , t r o m ­p e t e l e , m i r o s u l , şi n e c h e z a t u r i l e ca i ­l o r , n e î m p r e j u r a s e . S e c o m a n d a o î n c ă r c ă t u r ă . In f a ţ a m e a , n u m a i v e d e a m n i c i p e r i c o l u l , n i c i săbi i le n i c i p u ş t i l e ; n u a u a i n de c â t o v o i n ­ţ ă ; s ă m e r g î n a i n t e , c a l u l m e u z b u ­ra , ş i cu u m î n t â m p i n a t p r i m a lovi­t u r ă de sabie .

Oh! a t u n c e a frate , a v i am; p u t e r e a a zece o a m e n i , s ab i a m e a e r a ca o s p a d ă dc foc.

Noap tea s ' a eu n a t r e t r a g e r e a . N'.'.m fost r ăn i t . S u n t sub loco tenen t .

Adio, f ra te , t r ebu ie su încalec d in nou .

Dacă n u aş fi p r imi t s c r i s o a r e a t a ter i , n a s fi în ţe les n imic cu da ru l acel t pe ca r e l ' am pr imi t . Mul ţu-u-Jîştie \ deci b u n e î mele s u r i o a r e : p â n ă la revederea n o a s t r ă , am s ă fiu subiocotenent .

XXXIX

E r a Dumin ică . S tephen m â n c a r a de obiceiil, o b u c a t ă de c a r n e de va­că, şi o s t ic lă m i c ă cu bere .

Cine va bă t ea la uşe. E r a E d u a r d . So î m b r ă ţ i ş ă r i i . — Er l , a m avu t o d iscuţ ie cu un­

chiul meu , şi m i - a m făcut d r u m u l sp re Amer i ca : Am p a r c u r s t re i he­g b e , d a r cred că n ' a m s ă pot m e r g e î na in t e . A c e i s t ă c ea r t ă , n u ѵл d u r a m u l t ă v reme , în c u t â n d voi fi m a ­jor-

D a r p â n ă a a j u n g e acolo, t rebu ie s ă r e c u r g Ia p r i e t en ia t a : a m plecat c u t r e i z e c i de fiorini, n u m a i a m de­c â t z e c e l a m i n e , în câ t cred, că n u v o i m a i p u t e a f a c e d r u m u l spre A-mer i ca ; dtjci s u n t nevoi t să î m p ă r ­tăşesc cu t ine p â i n e a de toa te zilele, a m v e n i t să- ţ i ce r ţ ie a ju to r , î n t r ' u n c u v â n t sm veni t , să- ţ i cer ţ ie, în­t r e a g a g á a d u l r e .

— Bvaguü meii. S t ephen zise E d u ­a rd , î ţ i d a u cu t o a t ă i n i m a j u m ă ­ta te din cete ce a m eu, d a r i acă , eu n u câş t ig de câ t treî zeci de f iorini pe lună , şi nu o a ş a m a r e l uc ru , d a r d a c ă crezi t u că te vel mu l ţumi cu abso lu t s-trietul necesa r , cu î m p ă r t ă ­şesc cu d-rag p u ţ i n u l pe ca r e a m .

•— E u s u n t c a S p a r t a n i i d r a g u l naeaţ vom pe t rece fără gr i je , b â n d a<pă! « » r a t a , ş4 m u l ţ u m i n d u t - n e cu ori ce, cu a t â t m a l m u l t că lucru­r i le aces tea mi se vor s t r e c u r a m u l ­tă v r e m e în a t â t a l ipsă . A ş a d a r tu onss in i ţ î , voi fi oaspele tău; m ă voi mutfâ la t ine.

fcf scoase d i n b u z u n a r u l s ă u t re i c&wu-şî a p e i l u i de s u b t p ă l ă r i e cio­r a p i şi vre-o câ t eva ba t i s t e b r o d a t e ş i pa*'fui»a-te.

— Lipsesc în mena ju l n o s t r u , des­tu le l uc ru r i , m ă duc s ă fac c u m p ă ­r ă t o r i .

Ş i p lecă. S i n g u r Stefen se g â n d i c ă va t re ­

bu i s ă facă şi m a l m u l t ă economie : şi d u p ă m u l t ă socotea lă , văzu că n u v a p u t e a c o m p u n e m a s a s a , decâ t d in c a r t o f i şi l ap te , f i indcă c a r n e a e r a p r e a s c u m p ă , v a t r e b u i deci s ă g ă t e a s c ă s i ngu r , s ă m ă n â n c e p â i n e n e a g r ă , şi s ă supr ime. D u m i n i c a sti­cla lu i cu bere .

P r i n mi j locu l aces ta , c a l c u l â n d chel tuel i le , t r ă i n d m a i m u l t d a c â t b ine , E d u a r d n u v a s i m ţ i a t â t a j e n ă , p â n ă l i m a j o r a t a l s ă u .

C â n d E d u a r d , se î napo i a , a d u s e cu s i n e o o g l i n d ă , t r e i s t i c l e de v i n , o l u m â n a r e d e s t e a r i n ă ; căcî n u pu* t e a s i ifer i m i r o s u l de s e u .

— E d u a r d s p u s e S t e p h e n , v ă d c ă n u prea e ş t i in i ţ ia t în economiile ce

t rebu iesc făcute ; d u p ă chel tuel i le ce l e a ï făcut , n o î v a t r ebu i s ă m â n ­c ă m opt zile, ş i t re î s ă p t ă m â n i s ă pos t im.

N o u ă t r e b u i e să n e a j u n g ă u n f i o ­r i n pe zi , n u t r e b u i e î n s ă u i t a t , s ă p u n e m deopar te , câ te cinci f ior ini pe l i m ă , p e n t r u ch i r i a camere i .

— D r a c e ! s p u s e E d u a r d , d a r n u s u n t e m b o g a ţ i de loc; e î , d a r f i i n d ­c ă s t i c l a e desfăcută , t r e b u i e s ă b e m . D u p ă a c e e a , v o m a t â r n a c u e r u l p e n ­t r u h a i n e l e m e l e . S t e p h e n f ă c u apoî c u n o s c u t l u i E d u a r d p l a n u l p e n t r u v i a ţ a l o r de t o a t e z i l e l e .

— H a i d e , h a i d e , m i - e t o t u n a , s p u s e n o u l v e n i t , î n t â m p l a r e a v a avea g r i j ă d e n o î .

I a r ă r e s t u l z i l e i î l p e l r c c u r ă i s -t o r i s i n d u - ş î c o p i l ă r i a l o r t r e c u t ă .

Vesel ia lu i E d u a r d e r a c o m u n i c a ­t i vă , a ş a că pe l a or-ele î l n o a p t e a s e auz i r ă , hoho te l e lo r do r â s . Apoî se c u l c a r ă , d i s de d iminea ţă , S tep­h e n p l e c ă , l ă s â n d pe E d u a r d s ă p r e g ă t e a s c ă de m a s u .

Gr i ja m e n a g i u l u î fiind înc red in ­ţ a t ă lu i E d u a r d ; cl p r e g ă t e a toa t e , sn ducea l a f â n t â n ă , c ă r a a p ă , mă­t u r a oda i a , p r ă j e a car tof i i , cu Юаіз a s t e a modi f icăr i le ce le i n t r o d u c e a în b u c ă t ă r i e , îl făcu s ă s p a r g ă m a i m u l t e vase, c a r e t r e b u i a u în locui te , a ş a că cu chel tuele le acele n e p r e v ă ­zute , se ap rop i e şi finele lune î , c â n d n u m a i a v e a u cu ce c u m p ă r a de ala j n a n c ă r e i .

— S 'a r p ă r e a spuse S t ephen r â ­zând , că a l m a n i a să s p a r g i to tu l .

— P l a c i c a r e am spa r t -o azi dimi­n e a ţ ă , e r a s t r i ca t ă , deci pe v i i to r , s ă avem fiecare o d a i a n o a s t r ă ; (şi cu c re t a , de spă r ţ i c a m e r a în d o u ă p ă r ţ i egale) . Tu , veî locui în p a r t e a feres­t re i , în c a m e r a ta veî p u n e u r c i o r u l cu a p ă , m a ş i n a de gă t i t , ş i tot ce s a r p u t e a s p a r g e , î n s ă m a ş i n a o vom a r a n j a că t r e m i n e , ca s ă po t s ă îmi îndepl inesc func ţ iunea m e a de b u c ă t a r .

In acest t i m p S t e p h e n se a şeză l a scr is , ne t u â n d î n s e a m ă o c u p a ţ i a m u s a f i r u l u i s ău .

— Ce t i r a n e unch iu l m e u , i-ara. s r r i s , i -am a r ă t a t a d r e s a m e a de a c ; , j ena m e a , şi el nu mi-a r ă s p u n s ni­m i c a ; m a î a v e m cinci zile de I raL cu b a n i î d i n c a s ă , şi p e u r m ă ce na f . T p m f ă r ă parale? S p u n e tu Ste­phen сѳ n e facem?

— H a ï ? — Ţ i i m u l t s ă d o r m i cu capul

sus? — S u , p e n t r u c e i — íjt iü eu f i indcă c ă p ă t â i u l ă s t a

ne u m p l e haimete cu fulgi, z i lnic îm i t rebuiesc două o r e ca s ă le s cu ­t u r , gândeş t e - t e că to t u r m â n d ope­r a ţ i a a s t a , h a i n e l e n o a s t r e se vo r uza . şi vom fi nevoi ţ i s ă n e facem a l te le no i . De aceea a r t r ebu i să v in . dem c ă p ă t â i u l ă s t a ; ce zici tu?

— F ă ce voeşfci. * - • •" -•— S p u n e Steţ then? — H a i ? — P r i v e ş t e p a t a i a ce s t a de scân­

d u r i , socotesc, c ă d e v r e m e ce no i ne culcătm pe je*, a r t r e b u i să '1 v indem. A>poI şi c a l a p o a d e l e aces ­tea? Ce v a n i t a t e , să aï c a l a p o a d e , d a c * n u aï ghe te ! T u a i poate ghe­t e * A t u n c e a a r trebui b ă g a t e în foc, să f ierbi car tof i i cu eî.

E l p lecă , l ă s â n d pe S tephen preo­c u p a t cu ' s c r i s o a r e a ea ; a d u s e un ©m c u s ine , c ă r u i a îi v â n d u , patul şi c ă p ă t â i u l d e pene.

N e g u s t o r u l î n t r e b ă d a c ă nu o d e v â n z a r e , s a l t e a u a , şi î n v e l i t o a r e a de pa t .

—- S p u n e Stephen? - , • • i — H a l ? — N u g ă s e ş t i r idicol , ca tn l u n a

a s t a a lu î Apr i l , să m a l a ï nevoie , d e î nve l i t oa rea asta g r o a s ă de l â n ă ? Negus to ru le , i a ş i î nve l i t oa rea as ta .

Socotesc că p r e a e t a r e s ă d o r m i m pe s c â n d u r i , c u t o a t e că c â t e v a le­g ă t u r i de p a ; e a r u n c a t e jos , î ţ i d ă i m p r e s i a u n u î b u n a ş t e r n u t , s u n t d e p ă r e r e s ă n u v i n d e m s a l t e a u a .

— - N ' a v e ţ l c e v a f i e r ă r i e , c e v a s t i ­c l ă r i e s p a r t ă ? s p u s e n e g u s t o r u l .

—- I a s t a i p u ţ i n zise E d u a r d . iŞi

scoase l a c ă t u d e la m ă s u ţ ă ) . Eacă f ierăr ie . ( L u ă ş i s p ă r t u r i l e dc dimi­n e a ţ ă ) . I a c ă şi s t ic lăr ie , l a spune, S tephen î m i v ine o ideie.

— Iţ î a s c u l t ide ia t a . — S p u n e a i , că s u n t e m in toiul

p r i m ă v e r e l că v â n t u l a d i e ilorilo m i g d a l e l o r ; ce a ï s p u n e d a c ă am s p a r g e ferestrele, şi a m v i n d e , g e a ­muri le?

S t e p h e n , n u fu d e p ă r e r e , şi ide ia lu î E d u a r d n u s e e x e c u t ă . C â n d ne­g u s t o r u l plecă:

— E î b i n e , S t e p h e n , i acă -ne îm­b o g ă ţ i t ! p â n ă la f i n e l e l une î ; şi cu a v a n t a g i u l că. n u m a î a v e m mobile.

— E u n a v o n t a g i u ? s p u s e S tephen — D a ş i d a c ă v o e ş t î a m să - ţ î de­

m o n s t r e z . C â n d v o i t e r m i n a s c r i s o a r e a mea .

ХІ.Г — A s c u l t ă - m ă spuse , E d u a r d , trs-

cu l t ă -mă şi n u mă. î f t t rerupc, altfel pierd; şas'ut p a n d u r i l o r meic.

C â n d o a m e n i i t r ă i a u t re î su te die a n i , eî l ocu i au s u b cer, s u é arbor î , a ş a s p u n cel p u ţ i n c ă r ţ i l e cele vechi .

— Trebu ie să cred, c ă pe a t u n c e a p loa i a n u exis ta .

—• Tăce re , eu n u voi u r m a ome­n i r e a pas cu p a s , în d e g r a v a ţ i u n i -le, şi î n degen-eraţia sa .

De l a .pa t r i a rh i , t r ec l a i m p e r i u l r o m a n . Vi rg i l s p u o e vo rb ind de T u r n u s : „ E l r id ică , f ă r ă nic i o sfor­ţare o p i a t r ă , c a r e , în zilele n o a s t r e nicï doisprezece o a m e n i n u a r fi în s t a r e s ă o r id ice" . E jus t , c ă vechii

n o ş t r i b a r o n i germani i e r a u m a i p u ţ i n i r o b u ş t i ca R o m a n i i , şi c ă noi azi , n u a m p u t e a p u r t a nicï m ă c a r •armele, ace lor b a r o n î , şi b a g ă de s e a m ă , c ă d e g e n e r a ţ i a acea , nu a-p ă s a n u m a i p u t e r e a noas t ră , fizică, dai- şi e n e r g i a n o a s t r ă m o r a l ă ; căcî az i n u p u t e m c i ta u n e x e m p l u , m ă ­car , în ca r e u n u l s ' a r a r u n c a in vre-o p r ă p a s t i e ca să-ş î salveze pa t r i a s-a. Câ in i i cel m a r î şi v i g u r o s ! m u ş c ă ma î pu ţ i n ca ceî s lab i , p u t e ­r e a e în s ine î n să ş i , ea n u se t e m e ş i n u d u ş m ă n e ş t e . Acel ce fac r ă u t r e b u i e d u ş m ă n i ţ i , s l ăb i c iunea din c o n t r ă , t e face să vezî n u m i i duş ­m a n i în j u r u l tău şi de aceea e i e des igur , r e a ş i u r ic toasă-

— N u v ă d u n d e voeş t ! s ă a j u n g i s p u s e S t epben .

•— Ascu l tă -mă. E ev iden tă , aşa e-, a c e a s t ă degenera ţ i© fizică şi mora la ; patriarhii credeau î n D u m ­nezeu, R o m a n i i , de ja d egene ra ţ i , l u c r a u p e n t r u patrie; b a r o n i i feo-dal î , pentru cas te lu l ş i d a m a lor ; şi az i t u lucrezi pentru treî zeci de f ior ini , ş i e ă pentru j u m ă t a t e a ce­lor treizeci. Vezi b i n e dar d r a g u l m e u , că scopul v ie ţe j a fost ş i va r ă m â n e , să s t r â n g i ş i să t e res­t r â n g i .

— Nenoroc i t , s p u s e S tephen , e a-ce la ce trebue să- ţ î a scu l t e l u n g i l e talo c u v â n t ă r i !

iEdua rd c o n t i n u ă : — N o i ac» băgat de s e a m ă , că pa­

t r i a r h i i trăiau la a e r c u r a t ; s ă l u ă m amin te , eă p a t r i a r h i i t r ă i a u în pa­late, i e r ă noî doi, t r ă i m în t r 'o ca­m e r ă m i c ă şi î n g u s t ă . E l u c r u vă­dit că o m u l are nevoe de a e r , ca şi vegeta le le , şi c ă în l o c u i n ţ a n o a s t r ă , a e r u l a c e s t a î m b â c s i t de azot, ne o>-t r ă v e ş t e sânge le , şi n u n e l a s ă să p r i n d e m pu te re , n ic ï s ă n e des-v o l i ă m .

•— D u p ă aceea? zise S tephen . •— D u p ă aceea! cu c â t c a m e r a ar-

ceas t a v a fi m a ! î n c ă r c a t ă cu mo­bi l ă , cu a t â t v a fi m a l p u ţ i n îng­r o p ă t o a r e p e n t r u no i doî .

Do aceea a r t r e b u i s ă n e m a l des­c u r c ă m de ele, să avem m a l mul t a e r în casă, Ca să p u t e m a v e a m a î m u l t ă pu te re , şi s ă p u t e m i i maî pruţin r ă u t ă c i o ş i .

— Şi m a i p u ţ i n n e b u n i ? zise S t e p h e n .

— A r fi o m a r e nenoroc i re , spuse E d u a r d : ce a m face noî c u m i n t e a n o a s t r ă ?

A se citi u r m a r e a in „ U n i v e r s a l L i t e r a r " ce va a p a r e D u m i n i c a vii­t o a r e .

Duminecă, l.'i Octombrie 1913. l'.NI VERSUL LITERAR No. 4 1 . — 3 .

Principesa Iolanda a Italiei

de MIRCEA RADULESCCJ

Iarna cc sc apropie i-a, inspirat venia din cititorii noştri o iăcs pe care, o aducem lu cunoştinţa publi­cului, lăsându-î libertatea dc a se folosi sau nu dc ca-

„Ce uşor răceşte cineva iarna, spune corespondentul nostru, când este obligat a saluta pc slrudă sco-tdndu-şl pălăria. De ce nu faceţi <pro.pagund<î ca civilii să adopte, în timpul ternei, salutul militar?-'

Propaganda o facem noi, numai 'daca ideia ar găsi adepţi.

Şi, la urma urmei, sulului miiilaf c cal se poale de frumos şi mai ales -potrivii іѣ secolul acesta militarist prin care trecem.

şi apoi, сеЦі trecători, salutului pc cunoscaţii tor pe stradă, scoţein-du-şi pălăria, nu sunt obligaţi de a-şi c.riba plcşuvia!

Vedeţi dar, că nu numai din punctul tic vedere igienic, dar şi din alte consideraţiunî, salutul imiţilor c preferabil.

Afară, dc acesta, ce infinitate de t\rade în salutul cu pălăria. Câte o-duliî te mulţumeşti mişcând mimat bordul dinainte al pălăriei, alle. ori. ridici pălăria de călită centi metri, şi merge mai uşor. Dar suni cazuri, in care scoţi pălăria până jos şi trec multe clipe pdnă ce mana isbu-tcfle să descrie se mice real de jos in sas, spre. a acoperi capul. A-ecasta se întâmplă, mai ales, când întâlneşti vreo excelenţă.

Va să zică, propunerea corespon­dentului nostru e bană şi din. acest punct dc vedere, căci. oareşicum, y. n i.formizcază salutul'. Satului m.il.i-lărcsc. e unul şi acelaş. aşa iu cât, adoptând sistemul acesta, nimeni nu-ţi va putea imputa, fic din gând, că tal salutat cu câteva giade mal puţin.

* l'n alt. corespondent ne atrage a-

lenţia asupra. bancnotelor noastre île L'O de lei, spunân'tl că conţin, în­tre, figurile alegorice, un nud, şi că Banca Naţională nu trebuit: să pro­page imoralitatea pe. aceasta cale.

Mărturisesc că juină acum nu ob­servasem amănuntul acesta. Cores­pondentul m'a silit să cercetez o bancnotă cu tot dinadinsul. Avea dreptate. J'e hârtie era un nud, un nud atât de inofensiv şi tje puţin bătător la ochi, în rât m'am mirat eă ar puica să existe atâta pudici-tale pe lame.

Nu, iubite, corespondent, nu e nu­dul de pe bancnotă cura constitue o imoralitate. Pericolul cel mare c.oufsttt in însăşi v.uloiiica acelei bu­căţi de hârtie.

Banul! lată marea, cauză a tutu­ror imoralităţilor de pe. lume. Câţi sunt acei cari nu îngcuuehează în faţa acestui idol şi nu-şi calcă pe onoare, pc conştiinţă, pe ruinele al­tora spre a poseda aurul, aurul iu canlilale. cât d,; mare.

lată, iubite corespondent, partea imorală a banului şi uş puica să ţi citez exemple la infinit.

Nudul de ])c bancnotă caic. parc eă le-a scandalizai atât, nu joacă vjei un rol in pi opugarea imorali-tatei.

Dacă tonte aşezările socictăţei voastre ar avea Iu bază puţin altru­ism, daca, pe toată întinderea scă­rii sociale n'ar fi un adevărul jaf, şi daca, n'ar cădea mulţi în lupta aceasta grozavă, ce se dù) dc cei mari ciitilra celor mici şi neputincioşi, (ii sigur că n'ar exista nicî bandiţi, nici escroci, nici prostituate şi nici trădători, iar imoralitatea provoca­tă dc setea banului, ar înceta ea prin farmec.

Aşa stând lucrurile, nu numai la n o i ci şi în întreaga lume civilizată, ştergerea, dc pe bancnote a nevino­vatului nud, care poale simbolizează vigoarea şt puterea creatoare, nu va d absolut nici un rezultat.

Mesiiigeau. • 0 0

S'au în t â ln i t , ca î n t o t d e a u n a , la o r ă s p â n t i e de s t r a d ă .

'Ningea şi casele, pomii , z ăp l azu -r i le e r au acoper i te do b l a n a a lbă şi m o a l e a zăipczcî, ca re c ă d e a l in iş t i ­t ă de a s u p r a o r a ş u l u i î n v ă l u i t î n noap te .

— ş t i a m că. te voi î n t â l n i , începu ca, cu g la su l în слго m u r e a u legă­n ă r i de cân tece , şi n u m 'am m i r a t de loc v ă z â n d u - t o î n a i n t e a mea. Su­fletul t ă u e r a a t â t de a p r o a p e de mine, î n c â t mi se i p ă r e i că n u mer­geam s i n g u r ă . M'am ob i şnu i t a ş a da mul t cu i m a g i n e a ta , că de l a o vre ­me, c h i a r c â n d n u to văd , t e am l â n g ă mine-

- T E u , r e p l i c ă el, c â n d n u to v ă d o zi s imt că î n e b u n e s c . Te c a u t p re ­t u t i n d e n i , r ă t ă c e s c p e s t r ăz i la în­t â m p l a r e , t r ec p r in locur i le u n d e b ă n u e s c că t e voi î n t â ln i , s t a u cea­s u r i î n t r e g i la geamul t ă u s ă to zăresc n u m a i şi dacă n u t e î n t â l n e s c mă în to rc a c a s ă zdrob i t de obosea lă şi de c h i n u r i l e c a r e îm i sfâşie i n i m a şi iplâng î n ă b u ş i t cu obraj i i în per­ne. . . Văd că sunt. r idreul şî v reau s ă t e r m i n ă m o d a t ă cu comedia aceas ta .

— De ce vorbeşt i a ş a ? zise e i i i i vâ lu indu- l cu iprivirea-1 dulce şi a t â t do p ă t r u n z ă t o a r e î n c â t îl po­d i d i t ă lacrămile . . . De ce vorbeş t i a-şa? T o t d e a u n a c â n d n e î n t â l n i m t r e b u e s ă m ă super i . . . Ui te vezi, ma i b ine a r fi să n u n e m a i în tâ ln im. . .

— Da, ş t iu că S t ï convine să n u n e m a i î n t â ln im .» . Ştiu... Nu mai iu­b i t n ic iodată . . . Ai v r u t n u m a i să- t l b a ţ i j oc de. n a i v i t a t e a mea , să te joci cu i n i m a mea c u m te-aî j u c a cu o minge.. . I n suf le tu l femelei so 'ascunde t o t d e a u n a feroci ta tea an i ­malică a felinelor... O l v ă cunosc a ş a dc bine . . . Şi aceas t ă expe r i en ţă m ' a costat mu l t , m 'a cos t a t i n i m a s fâ ş i a t ă de ghiare le v o a s t r e . . .

— T u t e ï f lângï , c â n d noT femeile a m avea d rep tu l s ă n e p l â n g e m . Noi ca re s u n t e m b r u s c a t e , înjosi te , ba t ­jocor i t e de imper iu l b r u t a l al b ă r ­b a t u l u i , l ' e voi n u vă conduce decâ t pa t ima o a r b ă şi nu cereţi decâ t u n «singur l uc ru : t r u p u l u n e i femei.

fără s ă vă g â n d i ţ i că femeia are şî suflet . 'Cunosc b ine in ten ţ i i le voas­t r e c r i m i n a l e . I n toa te romane l e p e care le-am cit i t p â n ă acum că tot­d e a u n a femeia e sacr i f ica tă în dra­goste şi m ' a m h o t ă r â t s ă r ă m â n cas t ă .

— Ca M a d a m e de Mortsauf d in ,,l,o lys d a n s l a vallée". . .

— Da, ca M a d a m e de Mor tsauf . Nimic nu e m a i f rumos do c â t o iubi re p l a t o n i c ă . I u b i r e a cea la l tă m ă dc sgus t ă .

— Draga, mea, ceia re s p u i tu , e îngroz i to r . P ă r e r i l e ta le s u n t cu de­s ă v â r ş i r e e r o n a t e şi pe rve r t i t a do citirea căr ţ i lo r , pa caro n u le-ai în­ţeles...

Şi apo i i u b i r e a n u se Î n v a ţ ă d i n căr ţ i . Sen t imen tu l a c e s t a a t â t de li­be r n u sufe ră legi făcu te de 'alţii.

E o for ţă m a i p r e s u s de pu te r i l e n o a s t r e care no î n d e a m n ă u n u l că­t r e a l tu l , e for ţa u r i a ş ă a vie toi, c ă r e i a t r ebue s ă n e s u p u n e m fără n i c i o împot r iv i re .

I u b i r e a d e s p r e c a r e vorbeş t i t u , s u n t c a z u r i speciale , văzu t e p r i n p r izma suf le te lor de 'ar t iş t i a c ă r o r s imţ i re e ar t i f ic ia l iza tă , o r i de filo­zofi ca re l u c r e a z ă în cabinet . . .

•Ascultă-raă... F i i cuminte . . . Lăsa ­te f u r a t ă de va lu l aces ta dulce , dă- ţ î in ima t o a t ă celui ce te iubeş t e . Ui te ce frumos n inge . . . P a r c ă s ' a r s c u t u r a de s u s g r ă d i n i l e înf lor i te a-lc Semiramidcî . . .

Cuvinte le l u i îi c â n t a u în suflet ca o muz ică n e ş t i u t ă şi b i n i ş o r f ă r ă ca ea să s imtă , el îşi fur i şă b r a ţ u l s u b b r a ţ u l eî şi g a r a Iui c e i şop t ea a p r o p i a t ă m a i mul t , îî a t i n s e vâ r fu l roz şi înghe ţ a t al ureche! . E a închi ­se ceh i i şi s imţ i buzele lu i a p r i n s e p c obrazu l rece c ă u t â n d u - î gura . . .

I a r de sus , fulgii a lb i c ă d e a u li­niş t i t , l i c ă r i nd ca mii d e f lu tu r i de a r g i n t în l u m i n i fe l inarelor , se p r i n d e a u în p ă r u l eî r i s ip i t cu s t r ă ­luc i r i de d i a m a n t e , se l ă s a u înce t i -nel po pomi, ipe ză.plazuri şi pe caso Îuvă lu indu- I î n t r ' o a tmosfe ră de* feerie.

0 4 '

B O U A de C. ( o s e o

Una-l seriimi, vesela, frumoasă, Cu buze—fragi şi negri cehi de mure, Cu păr de aur, sveltd, mlădioasă. E însăşi întruparea artei pure-Una-i senină, veselă, frumoasă.

Cealaltă este suflet blând şi mare,— Un Dumnezeu real, adevărat. Are amor nespus, fără hotare, In ochi-î mari e cugetul curat... Cealaltă este suflet blând şi mare.

Am vrui s'admir la una frumuseţea, Din ochii ci am vrut să sorb nectar; Cealaltă să-mi mângâe tinereţea Cercai,—eram un solitar Am vrut s'admir la una frumuseţea.

M'au părăsit îndată amândouă... Căci n'am putut de fel să le împac : Una vedea '« iubirea-mi pe flori rouă Cealaltă eă suni suflet prea sărac... M'aix 2'ărăsil îndată amândouă.

F r u n z e l e de П. IOV

I n l ivadă , pe r a m u r i l e l u n g i , În­t i n s e ca n i ş t e b r a ţ e , f runzele p a r î l u t u r î verzi p r inş i , cu ar ipe le des­făcu te , în ace co n u se v ă d . I n a-p u s , c â n d se r i s ipeş te p u d r a de a u r , f a ţ a l o r î m p r u m u t ă luc i r i de sma­r a l d şi c i n i ş t e buzo s t r â n s e în aş­t e p t a r e a pă t imaşe i s ă r u t ă r i , f runzele îşi po to lesc t r e m u r a r e a , a p l e c â n d a-r ipe le obosi te ca să p r i m e a s c ă pâ-rae le de a u r top i t î n u r i a ş a c ă l d a r e a l b a s t r ă . S u b c reng i , pe s â n u l tâ­n ă r al ierbei , se"mprăşt ie b ă n u ţ i n o u l , de a r a m ă . F i r i l e s u b ţ i r i se ra-z e m ă u n a de a l ta , moleş i te de căl­d u r ă .

S ă in t r i n o a p t e a în l ivadă! . . C â n d a e r u l e sen in ca u n ocliiu de pe ca r e s 'a r id ica t , d u p ă s o m n , p leoapa, ş i c â n d nu- i bună . . . I n nopţ i l e a rg in ­t a t e , frunzele îmbrobodi te în v o a l u r i de p ă i a n j e n , s t a u î nc r emen i t e de p u t e r e a f a rmecu lu i n e b ă n u i t şi si­li te p a r c ă să tacă . .

L u n a le t r i m i t e s ă r u t ă r i rec! , pro­filează r a m u r i l o r umbra , peteceşte h a i n a ve rde a p ă m â n t u l u i , d ă ful­g e r ă r i die 'aur n i s i pu lu i a leelor şi sc l ip i r i de p l u m b p ie t r i şu lu i .

A m a n ţ i i , în nop ţ i l e eu l u n ă , tu r ­b u r ă p a c e a livezilor. P e bănc i , în to­r e n t u l de a rg in t , s ă pr ivesc în ochi , s e îmbră ţ i ş ează , să s t r â n g , şi-şi l ipesc gur i l e . P r ibegesc pe d r u m u r i î n g u s ­te, s a m ă n ă în u r m ă ecour i de paş i , u m b r e de f a n t o m ă a p a r în l u m i n ă şi se pierd în doliul copacilor. . .

Un nopţ i l e cu lun i . să te 'nchiz i î n c a s ă ; să pr iveş t i , î m b ă t a t de v r a j ă , c u m l u m i n a i n u n d ă o d a i a , c u m lu­n a î ş i desple teş te p ă r u l a l b ş i ţ i 1 t r imi te î n dar pe fe reas t r ă .

I n nopţ i l e î n t u n e c a t e s ă i n t r i în l ivadă! . . . D e a s u p r a ce ru l de a g a t ă b ă t u t cu n a s t u r i de a u r . Bolta p a r e u n po l i cand ru a p r i n s . Sfeşnice îş i t r e m u r ă p leoape le de aur. . . P a r c ă fac d i n ochi u n u i a m a n t închipui t ' / F i r e d i n p ă r u l Cosinzenei se urzesc pe sta t ivele pomi lor . Abia, ca o r u m e ­n i re , pu lbe rea î n a l t u l u i colorează f runzişur i le .

F r u n z e l e , î n nop ţ i l e de m o r m â n t , n ' a u o d i h n ă ; r ă c o a r e a le i r i t ă s im­ţu r i l e , l in iş tea la î n d e a m n ă la c â n ­tec, b o a r e a le m ă r e ş t e cheful de vor­bă!.. . Şopot i r i de d r a g o s t e undo ş i unde . . .

T r e m u r ă r i uşoaro , ne rvoase . . . I > n e o r i foşnete p r e l u n g i , c a de roch i i . R a m u r i l e a scu l t nec l in t i te . Şi n u m a i frunzelo în f i r ipează ad ie r i de cân­tec, a d u c ecou r i nedes luş i t e , p o r n e s c f r â n t u r i de doină p l ângă toa r e . . .

Ca s t r u n e l e î n s u r d i n ă ş o p t i r e * lor m â n g â e auzu l , ca î n g â n a r e a u -n u i p â r â i a ş î n d e p ă r t a t c l ă t i n a r e a lo r fa rmecă ţ i n u t u l .

F r u n z e l e n o a p t e a s p u n poveşt i de d r a g o s t e m ă r t u r i s i r i de pa ­t i m ă , bazme cu Fe ţ i F r u m o ş i şi Cosinzene. Copaci i le a scu l t măr­tu r i s i r i l e dc fecioară. N o a p t e a lc- îm«

.No. 41. UNIVERSUL LITERAR D u m i t r e i , Î:', U l o m u i e t ! » i 3

•Ir a că in u m b r ă şi le s ă r u t ă . Glasul 'o r se îna l ţ ă pc ar ip i ele doliu. Se­raf imi po r t ecouri le p â n ă la cer.

Stelele pr imesc î n g â n a r e a rece, so Smbăt de c r i s ta l , de a r g i n t , de m ă r ­găr i t a r . . .

De s ta i pe b a n c ă în l i v i d ă , în nop­ţile fă ră de l u n ă , c â n d şopotesc f m i z e l e , p i cu r i do g h i a ţ ă îţi î n ţ e a p ă f; ţa , în f io rându- te ca a t i nge rea bu­zelor u n u l mort .

S u n t s ă r u t ă r i ce n u le doreş t i , ei înt a l i n t ă r i nea ş t ep t a t e , s u n t v ră ­j i r i t u r b u r ă t o a r e .

Frunzele' . . . . F r u n z e l e să le a s cu l ţ i ín nopţ i l e f ă r ă de lumină! . . . F r u n ­ze] e să le ascu l ţ i şi s ă n u le crezi scut i rea . . . S u n t vorbe dc femee ros ­tite- ca să farmece, s ă ' n e b u n e a s c ă ş i EĂ mintă?.. .

9

Ironie şi minciună «N'am să pol să-nu nit cuvântai», Tu mi-al spus — şi Vai uitat, — Jurământul Vai călcat, Vorbete-au sburat ca vântul.

Nopţile târzii cu lună, Sùrufàri/e 'nfocale. Toate, toate au fost deşarte : Ironie şi minciună!

Sebastian Hortopanu

— «

A R T I Ş T I I NOŞTRI

D-şoaia Marioara Ventura

De câ teva zile se află p r i n t r e no i d - şoa ra M a r i o a r a Ventura., t a l en ta ta a r t i s t ă , care a avu t un succes 'a tâ t de m a r e pe scenele par iz iene.

D-sa a a p ă r u t Mie rcu r i s e a r ă p e scena Ateneu lu i , la festivalul d a t tn folosul Asociaţ ie i presei .

D i s t in sa a r t i s t ă a r ec i t a t „Noctur­n a p a r i s a n ă " de Ver la ine , „Tricolo­r u l " de V. Ef t imiu şt a l te ve r su r i , c u l e g â n d f u r t u n o a s e a p l a u s e .

L a acelaş festival ş i -au mai d a t

c o n c u r s u l d-na S t u r d z a Bulancira , d-ra F lor ica 'Clir istoforcanu, d-niî Tony B u l a n d r i . Livescu şi basu l Fo-iescu.

00

ANECDOTE CELEBRE Constant în opinii- — Lou i s VEU-

i l lot, celebrul polemist , îş i p u s e s e c a n d i d a t u r a de depu ta t . P e n t r u a-ceas t a se p o r n i în c ă u t a r e a alegă­to r i lo r ca re să-I dea vo tur i l e lor . Se a d r e s ă , m a l î n t â i u , u n u l om influ­ent , c ă r u i a , ICU p u ţ i n mai î n a i n t e , II făcuse u n servic iu î n s e m n a t .

— Mi-este cu n e p u t i n ţ ă să- ţ î d a u votu l meu , î l dec la ră acest».

— P e n t r u c e ? •— Convinger i le mele politice mă

o p r e s c . . . — Aceste conv inger i în toa te ace­

s t e a n u te-au opr i t s ă r e c u r g i l a mi ­ne , c â n d ş t i a i c ă pot să- ţ î v in în a-j u to r .

— Crede-mă , d r a g ă amice — îl r ă s p u n d e a l egă to ru l so l ic i ta t —că-ţî s u n t foar te r ecunoscă to r . Dar , t re ­b u e s ă în ţe leg i , că o p i n i u n i i e melc s u n t cunoscute. . . Cere-mi ce vre i , d a r n u s ă m ă cont raz ic . Cere-rol s ânge l e meu , şi ţi-1 voi da cu bucurie . . .

— Mul ţumesc , rep l ică Veui l lot zâmbind , însă jertfa aoeae ta a r fi de p r i sos , icăel n u ş t iu s ă fac c a l t a ­boşi .

Convorbiri astronomice N A Ş T E R E A S I S T E M U L U I SOLAR

Basmele celor vecin p e n t r u a ex­plica na ş t e r ea l umi lo r pot fi i n t e r i -s .mtr , din p u n c t u l de vedere al is­tor ie i ş t i in ţe i . I n ele poţ i să vezi nă-z u p i n ţ a omenească de a expl ica <•-n igmole cosmo'a.gice. Ceea ~c e mal cur ios , e că şi azi , s u n t u n i i c a r i vor s ă împace expl icarea , n a ş t e r e a sis­t e m u l u i solar d u p ă date le ş t i inţ i f ica cu pr imele capi tole din Biblic. Zile­le a r însen ina per ioade le geologice.

P r i m a ipoteză ş t i inţ i f ică a făcut 'o însă Ken t , ca re u u este n u m a i au­t o r u l Criticei raţiuneî pure şi prac-tid, ci şi acela *r, une i i s tor i i a ce­r u l u i , ce re e i n t e r e s a n t ă din mul t e p u n c t e de vedere.

Cel c a r î cunosc l imba g e r m a n ă o vor găs i în f a i m o a s a bibl iotecă a lu i Rek lám, t r a d u c e r e a s e p a r a t ă î n l im­ba franceză neexis tând 1 , d u p ă cât ş t iu. S i n g u r Nolff, a s t r o n o m fran-ş t iu . S i n g u r Nolf, a s t ronom fran-le-a pub l i ca t î n t r ' o scr iere în care vorbeşte desp re ipotezile cosmogo­nice.

E u p ă Kan t , Ча început , tot ceea ce formează azi sistemul so lar : sna re , p l ane te , sa te l i ţ i , comete, meteor i , etc. se a f la î n t r ' o s t a r e de haos . Ici şi colea c â ţ i v a s â m b u r i mal însem­n a t ' , d in t r e ca r i u n u l şi ma l m a r e , aceş t i s â m b u r i formaţ i şi el eu vre-

FRAGMENTE DIN „STRĂMOŞII" (Publ icăm câteva f ragmente din t ragedia , . S t r ă m o ş i i " a

colaboratorului nos t ru Victor Eftimiu. Această t ragedie , iuaiă din viaţa dacilor rătăci ţ i în m u n ţ i i noş t r i , se puîreee acum 1600 de an i , când hoardele barbare s t răbăteau în Iun» şi lat pământur i l e Românie i de astăzi. P r imi ! vocvozî n u D d e s -călicascră incă. Su le de ani înainte de în temeierea celui dintâiu pr incipat , se p l ămădea neamul nos t ru în munl i l Olteniei , din amestecul dacilor autohtoni şi al coloniştilor r o m a n i , t r imiş i dc împăra t in locurile noas t re .

F r a g m e n t u l pc care il publ icăm astăzi e luat din pr imul act al piesei, când fecioara dacă. Silva, povesteşte ţărani lor u imi ţ i luptele dintre daci şi r o m a n i , căderea Sarmisegetuzel ţ i moar te i lui Deccbal ;

S i l v a Oştirile romane plecaseră din ţară Spre Sarmitegetuza. lacizii se plecară In fala măreţiei puhoiului pornit Spre munţi, să potopească norodul răzvrătit... Veneau legionarii ca stolul de lăcuste Prin văile ascunse, pe drumurile 'rtguăe Trufaşi să poarte fala romanului popor. Trufaşi că insit.fi Cesar mergea în fruntea lor) Veneau să pedepsească pe Deccbal semeţul Ce nu vroia să poarte ruşinea si dispreţul De-a /І supus la biruri ca orice căpitan De hoarde se senchină poporului roman. Acum. oştirea intră pe-o vale neumblată. E linişte, adâncă. Dar iată că deodată Din vârfuri cade-o ploaie de pietre, cc zibobese Un şir întreg de oa<le. Romanii se opresc, Se 'nlorc pe alte drumuri, ajung în altă vale Şi Sarmisegeluza de-odată cse 'n cale In faţa ci. Romanii du rează alt oraş Şi 'ncep de-acolo lupta cu falnicul vrăşmaş, întâi, un freamăt tainic. Apoi. o nechezate. Porneşte catapttltiil. ün scul luceşte 'n zare. Ascunşi sub scuturi grele soldaţii, trec pe auvl Ca broaştele ţestoase pe ziduri lunecând. Ţâşnesc săgeţi din arcuri şi şueră 7? aer Văzduhul iot se umple de vttet. şi de Şi bubuie berbecii isbindu-se de porţi Jar caii trec deavalma pe trupul celor morţi. Pe sus, săgeţi şi flăcări şi urlete cumplite Pc jos sunt coifuri, scuturi si capele sd robi te Şi caii întinşi pe spete cu oamenii latin loc... E moarte pretutindeni... e moarte... fum şi foc... Se clatină cetatea de atâla frământare Berbecii bat in ziduri mai tare... tot mai taré­in fiare îndârjite romttni se prefac Şi sparg întâia poartă a lagărului dac. O. zei vă fie mită! Zamolxis, indurare! Vrăşmaşi nu sunt oameni, sunt trăsnite, sunt jioj-t Şi sar, aleargă, muşcă, de sânge însetaţi Pe cei ce cad în pâlcuri de arcuri săgetaţi. Sporesc mereu romanii şi dacă scad întruna Soldaţu cei din urmă s adună ca furtuna, In suliţe romane s aruncă hotărau Şi mor striviţi de pietre, de lăncii doborâţi... O linişte de mocute se 'ntinde in. tot locul... Se curmă orice luptă, se mislue şi focul

Prin porţile deschise in raci şi plănsnrt. Romani, intră n cete şi trec inriiujàturt. Ce/a/ea. e. tiuită! Din umbra tor. fritnta.fi Spre templul lui Zo'mol.ris în tutun 'şi poartă pas i, Şi n cinstea lui inc/tina, o cupă de venin,— De cât să /ie sclavii soldatului străin [ar Deccbal î.ft strânge sprâncenele 'ncntnlale. Priveşte inc odată spre scumpa luî cei ale. Scrutează nesfârşitul iubitei sale ţăi'i Ce ardea inflăcătală din zor) şi păi/aii zori, îşi trage spada, plină de-a focului lumină. (întoarce si în/inge mânerul jos, in lină, Şi apoi, ca buza strânsă şi pieptul desve/it S'aruncă făiii milă în (ierul ascuţit.!. . O clică doar... o clipă .. şi inima ce-odată Stinse-atâl de tare în pieptul, său să bată, Străpunsă fu la mijloc dc /ierul, mişclesc Ce lia râvnit să 'noa'e 'n sânge tnpărălesc... O clipă doar... şi capul în care altă, dată Urzise atâtea gânduri o minte frământată.— Măreţul cap de zimbru al regelui învins. In vesele fanfare din umeri fu desprins. Vau dus apoi pe-o lavă... Semeţ privi împăratul Pe cel. ce înfruntase pe damul — nein fruit latul! — Dar când au fost să plece soldaţii toll din cort,— Traian căzu pe gânduri în fala celui mort ! Aşa ştiu să moară de moarte vitejească Acela ce '71 fruntaşe mândria 'mpărălească Precum înfruntă stânca al murei mandra val, Aşa ştiu să moară semeţul Decebal!...

S a b i n (pe gândur i ) Frumps !

C o n d r e a ( îndurera ţ i .— Dar a^tca toate au fost. odinioară Soldaţi... oraşe... lupte şi regi ce. se omoară... Dar astăzi, care-i soarta sărmanilor urmaşi, Să stea o viaţă 'nlreagă cu teamă de vrăşmaşi, Să stea ascunşi în peşteri ca ursul 'n vizuină...

D r a g o d a n Răbdaţi căci alte vremuri, prieteni o să vină 1 Priviţi, colo, în zare întinsele câmpii... Ca mâine-or creşte holde în loc de bălării. Şi turmele, ca mâine, vor paşte liniştite. Şi drumuri s'or deschide, oraşe nesfârşite... Vor fi şi aici odată palate şi grădini Iar seara când s'arată cereştile lumini. Lumini se vor aprinde pe dealuri depărtate. La casele stinghere, pe drumuri şi prin sale, Şi fumul — semnul, păcii, al Unis teï slrăier — In semn de тчііитіге uria-va nspre cer! Şi n'om mai duce grija păgânilor năprasnici Căci graniţelor noastre le-om pune mândri pasaiét Soldaţi ce-or sta "n pragul străbunului hotar,— Pithoailor slrăbuoe-om pune stăvilar... Noi stăm aci, de veacuri ca muntele, ca valea Ce nu se tem când apa prin ele-şi face calea, Noi stăm aci ca bolta ce. sade peste noi Şi nu se înspăimântă de-'al norilor puhoi... Se sparg atâtea nouri pc vreme de furtună Dar apa cade. 7t vale, se duce. . cate bunăl Aşa s'o duce valul potopului păgân. Aşa, căci apa trece, dar pietrele rămân!

V i c t o r E f l l i n t a

DUMINECI, 1 3 OCTOMBRIE Г Л З . Í ' N I V E H S L ' L ' L I T E R A R л о .

mon. Pă r t i ce l e l e rele mie i e r a u a t r a -fe dc ce!<" m a r i . car î astfel se mă­reau clin ce in ce iu u m u l t , în pa­g u b a mater ie i î n c o n j u r ă t o a r e .

Oda tă soare le format, ei, p r i n massa, luî p r e d o m i n a n t ă , p r in pu te ­rea iegel g n v i t ă ţ e î , a p u s r â n d u i a l ă , diferiţi s â m b u r i ma i mici î n v â r t i n -du-se in j u r u l s ă u .

Mul ţ i zic, „ ipoteza K a n t - L a p l a c e " , ca şi c u m a r fi u n a şi ace iaş i ipote­ză. C â ţ i v a a n i m a l t â r z i u după ce K a n t pub l icase ipoteza sa, fă ră să-şî ctea numele , Laplace , i a r ă să 0 fi cunoscu t , a p l ă s m u i t o a l t a .

La începu t . î n t r e a g a m a t e r i e ce i e r m e a z ă azî s i s t emul so lar , e ra un îicii- imens de gaze foar te fiii'-', n o r ee avea o î n t i n d e r e inu'it m a i ш а і ѳ de cât d i a m e t r u l orbi te i , p l ane t e i Nep tun (aproape 10.000 m i l i o a n e ki­lometr i i . P a r t e i c e n t r a l ă e r a ma l c o n d e n s a t ă şi nebu loasa , înce t - inc i t , a î ncepu t s ă se î n v â r t e a s c ă în jo i ui eî. Mişca rea m e r g e a aerele-r ù n d u - s e Ş'i de unde la începu t , іизг bu lousa avea forma r o t u n d ă , p r i n î n v â r t i r e s'a t u r t i t la poli şi s*a u m ­flat la ecuator .

Iu ţea la însă p r o g r e s a şi astfel , î n d rep tu l e c u a t o r u l u i , acolo u n d e e r a moi Mătura, m a t e r i a cea uşoră , d in cauza repez ic iune! , se despindea - j -şor. a j u n g â n d să formeze un inel o-noriii, u n nou corp , i n d e p e n d e n t oa-recum. d a r s u p u s leget g r a v i t a ţi une i , Un a s e m e n e a inel de zeci mi l ioane ki lometr i în d i a m e t r u n u p j t e a să işî păs t reze fo rma . Inelu'l s 'a dis-1 >::at. s'a r u p t în n e n u m ă r a t e bu­că ţ i , ca r i îi*să a v e a u acelaşi d r u m , in v i r tu t ea iuţeiei căpă t a . t e Cu t impul , toa te aceste s f ă r ă m â t u r î alo ine lu lu i , unele m a î ruorl , a l te le m a l mici. s a u î n t â l n i t , s 'au reuni t , , a u io ra ia t un s i n g u r corp, c a r e a l u a t şi el fo rma l o t u n d u , părţi ' le m a l condensa te f o r m â n d cen t ru l . Acest p r i m corp ar fi p r i m a p l a n e t ă . Ast­fel, p lanete le s'au f e r m â t îrraiiitc de a s,!* îi n ă s c u t soaicie-

D a r nebu loasa p r i n c i p a l ă c o n t i n u a î n v â r t i r e a ei, ecua to ru l i a r i s 'a u m f l a t şi s'a d e s p r i n s a l t inel , care s'a r u p t si el, s f ă r âmă tu r i ' i e Iul d â n d n a ş t e r e a l te i p lanete . Aşa s 'ju format de la ex ter ior sp re cen t ru : Nep tun , l ' iv .nus , S a t u r n , Jup i t e r , Mar te , P ă m â n t u l , V e n u s şi Mercur , ia r nebuloasa ca re a r ă m a s şi ca re nu a m a i p u t u t să dea n a ş t e r e a l t e ! •planete, a fo rma t Soarele .

S.vteliţiI, ad ică lun i l e p lane te lo r , s a u format din p l ane te . î n tocmai cum planetele s 'au f o r m a t d in nebu­loasă . Cum vedeţi , o r ic ine poa te să p r i ceapă acest m a r e fapt cosmogo­nic, e cât se poa te de s implu . A ş i se expl ică dc ce toa te p lanete le au a-cciaşl d i r ec ţ iune îji j u r u l soare lu i , eceea î n sens invers ace lor u n u i ce i -sorniíí. c â n d r r r i \eş l î no rdu l , sate­li ţ i i a v â n d şi el aceiaşi ' direcţ ie în j u r u l p lane te lor .

P e v r emea Iul L a o î i c e însă nu se ţti.Mi m u l t e l u c r u r i . In zilele noas t r e «*!•'.•• s'au găs i t sa te l i ţ i a l p l ane t e lo r J u p i t e r şi S a t u r n , ca r î se î n v â r t e s c î n t r u direcţ ie c o n t r a r i e . L a p l a c e şt ia î n să şi el că satel i ţ i i l u i U r a n u s n u au ob i şnu i t a direcţ ie .

D a r s a u ma î găs i t m u l t e obiecţ i -un i şi azi s u n t prea p u ţ i n i a s t r o ­nomi , c a r i să se m a l în temieze pe ipotez.i lu i Lap lace . Po inca r é e r a u-nu l d in t r e cei d in u r m ă , care o ma î a p ă r a , d a c ă n u a ş a c u m se p r e z e n ţ i l a î ncepu t , cel p u ţ i n s c h i m b a t ă de a s t ronomi i ca F a y e şi a l ţ i i .

Ipoteza lui L a p l a c e to t îşî ma l gă­seşte loc în că r ţ i l e de şcoală , n u ca is torie ş t i inţ i f ică , ci c a a d e v ă r as­t ronomic . S u n t însă m u l t e a l t e ipo­teze car î d a c ă n u s u n t cele comple t adevă ra t e , s u n t cei pu ţ i n m a l aproa­pe de adevăr . Descoper i r i le a s t r o n o ­mice m o d e r n e s u n t din ce în ce m a l n u m e r o a s e , mij loacele p e n t r u s tud i ­erea ce ru lu i sporesc şi d a c ă n u g ă ­sim o ipoteză, c a r e s ă ne sa t i s facă p» deplin, e t o c m a i fă tul că azî c u n o a ş ­t em p r e a mul t e a m ă n u n t e .

Fapte le descoper i te n u s u n t încă b ine coordona te , ele fo rmează ma-

T e m p e r a t u r a S a ţ U ă m â i i e i

T A L P A T A R E I Ş I P A R T I D E L E

N e a o ş a . : ia mai lăsaţi-l boerilor că o să moară de bucurie. Desen de BAR O

te r ia lu l necesa r u n u l m a r e edificiu, c a r e nu a fost î n c ă clădi t . Sch i ţe s u n t e î n s ă destule , d a r t r e b u i e s ă gă s im mij locul să c lădim pa la tu l cu to t m a t e r i a l u l a d u n a t .

P e n t r u a se pu tea r ă s p u n d e în v i i tor la î n t r ebă r i l e : cum s'a n ă s ­c u t s i s t emul solar , c u m s'au n ă s c u t sor i î ce formează u n i v e r s u l vizibil, m u n c e s c azi n e n u m ă r a ţ i a s t ronomi , fiziciaiil , chiimiştî, matemiaticienl^ etc. Şi vor r euş i .

Victor Anest in .

C O X * B T T X

Trupa lirica Bârcânescu D. Al. B â r c â n e s c u e un om ene rg ic

şi cu o m a r e p u t e r e de voinţa şi do­v a d ă e că a izbut i t să în jghebeze o n o u ă compan ie l i r ică , c o m p l e c t â n d astfe! o p e r a d-lul Gr igor iu .

Gra ţ i e d-luî B ă r c ă n e s c u azi avem d o u ă t ea t re de operete a p r o a p e de forţe egale.

I n t r u p a d-lul B ă r c ă n e s c u t a l en t e t i ne re au g ă s i t u n tenupdu nou sp re ta se mani fes ta şi astfel a r ta l i r ică, la noi , s'a î m b o g ă ţ i t cu elemente n o u î ca r i n ' a r fi p u t u t să se n a s c ă f ă r ă aceas t ă n o u ă în jgheba re .

D-niî Gh impe ţ eanu , T ă n a s e , Nicu-lescj i -Basu, dKnele E c a t e r i n a Vasi­l iu, G r a u r , d - şoara Ţ u ţ u i a n u , etc., sunt. e lemente excelente din ce în ce maî aprec ia te de iub i tor i i de t ea t ru ,

P remie ra din u r m ă „ B ă i a t sau fa tă ?" a fost un nou succes al t ru­pe i d-luî B ă r c ă n e s c u . I n aceas tă o-p e r e t ă a a t r a s o deosebită a t en ţ i e d -şoara Ţ u ţ u i a n u , care , deşi debu­t a n t ă a a v u t u n joc de scenă sur­p r i n z ă t o r de reuşi t .

PULBERE DE IDEI Asupra soţului, femtea

Are puteri divine Tocmai atunci, când e mai slabă: Cdnd cearcă, să leşine

Zeflemistul bun imita P'un pălărier prudent Are pălării pe сарці Ori şi căruia clien.

Sefronie Ivanovict

Ne p l i m b a m mal m u l ţ i p r i e t en i , de vorbă , pe-o alee m ă r g i n a ş e delà sosea, şi deoda tă , u n u l din noi , s t r i g ă :

, ,Corbii". I n capul alelï, r ä s ä r i s e r ä t re i popi

catolici- C â n d t r e c u r ă pe l ângă noi p l e c a r ă ochi i în jos ca n i ş t e m i r o -

nos i ţ l , i a r p r i e t enu l c a r e s t r i g a s e , |Corb i i " zîmbi şi z ise:

„Corbii ăş t ia , mi-au a d u s a m i n t e de-o î n t â m p l a r e de demul t . E r a m , î n t r ' o v a r ă , î n t r ' u n s a t d in m u n ţ i i T rans i l van i e i , — un sa t m i n u n a t , cu p ă d u r i de b r a d de j u r - î m p r e j u r , în c a r i toa tă z iua r ă s u n a l a r m a p â r a -i lor şi cân tecu l t ă l ă n g i l o r vac i lo r d« Şv i ţ i ra .

I n a f a r ă de b iser ica r o m â n e a s c ă , m a î e r a în sat. şi o b iser ică cato-ilică, p e n t r u cele două- t r e î familii de u n g u r i . Şi, de câ te or i t r e c e a m pe ' l ângă ea, auzeam s u n e t u l o rg ' î , de parc'-ar fi c â n t a t s i n g u r ă în bi­serica pus t i e .

P reo tu l e r a u n om t â n ă r ; să to t fi avu t trel-zeci de an i . II î n t â l n e a m adeseao r l , î m b r ă c a t î n t r ' o r ed ingo ­t ă l u n g ă , — a p r o a p e p â n ă ' n că lcâe , şi î n t o t d e a u n a mi se p ă r e a că pe faţa lu î r a s ă e î n t i p ă r i t u n d i sp re ţ n e m ă r g i n i t p e n t r u noi , R o m â n i i . E-r a m ma î m u l t e famil i i din Bucu­reş t i , în c ă t u n u l ace la p i e r d u t In m u n ţ i , şi în s i n g u r ă t a t e a ca re m ă î m p r e s u r a , m ă Împrie tenisem repede cu câţî-va s t u d e n ţ i ; şi toa tă z iua, r ă s u n a u m u n ţ i i de cântece le , r â se te ­le şi r ăcne te l e noas t r e . I n t r s noî e-rau şi câ teva fete, s u r o r i do-ale băe ţ i l o r ; ş i , p l i m b ă r i l e aceas ta , a junsesem, repede , să le facem la b r a ţ , perechl -perechi , ca n iş te în­d răgos t i ţ i . De-acea, p o r n e a m în­t o t d e a u n a l in iş t i ţ i , ca n iş te oa­m e n i în toate min ţ i le ; d a r r epede ne pomeneam vorb ind cu toţ i i deoda tă v â n t u r i n d din m â i n i , r ă c n i n d fieca­re a l t cân tec , ca şi cum aerul acela de m u n t e , în ca r e p lu t ea p r e t u t i n ­deni mi reasma de b r a d , a r fi a v u t d a r u l să n e îmbete . E u , m i - a d u c a-m i n t e , că mă su i am pe o s t â n c ă şi t ă c e a m pe p r i m a d o n a , î n ă l ţ â n d u - m ă în vâr fu l degetelor.

U n a i t u l cădea î n t r ' u n g e n u n c h i u î na in t ea une i fete, şi începea a r ăc ­ni c'o m â n ă pe i n i m ă , că se împuş -

d e N. N B l . l . D I C F W l ;

Că. Al trei lea, n u depar te , sbiera^ d in r ă s p u t e r i :

„La donna è. mobile". Al p a t r u l e a c u g l a s de b ä s : „Gaudiamus igUor" Al cincilea, se învineţea, r ă c n i n d : \uormi, iubito, dormi. în pare, N'am venit să-ţi tulbur somnál. Nici să plâng... La ce-aşi mai plânge. Pe-adormiţil intru Domnul?".

I n t r ' a m u r g u l , însă . c â n d din văz­duh , cobora p a r c ă o t a i n ă peste pă­dur i l e n e g r e şi când m u n ţ i i se zu­g r ă v e a u t r a n d a f i r i i în za re . r-t unc i , pe nes imţ i t e , ne c u m i n ţ e a m . L a r m a , con tenea , cuvin te le vene m to t m a î r a r i , şi ne t rezeam s t r â n g â n d braţul aceleia ca re merge i t ă c u t ă a l ă t u r e a .

Şi, la ceasul acela, n u er-i zi în c a r e să nu- l î n t â l n i m pe „Corb" . Şi, decâ te or î n e î n t â l n e a , m e r g â n d ast­fel, perechi -perechi , ochiî popit ne fu lgerau p l in i de u r ă .

Şi s ă vedeţ i ce i-am făcut Corbu­lu i : L a hanuţl la c a r e s t ă t eam câţ i ­va d in a l noş t r i ! , e ra s lu jn ică o fa tă de vre-o op t - spre zece—nouă-spre-ze-ce a n i , căre ia î i j u c a u ochi î în c a p ca Ia N e c u r a t u l ; şi, de câ te or i îl vedea pe care-va d in no i , îl fulgera pe s u b genele l u n g i , cu v â r f u r i l e sumese. D e - a s u p r a ochi lor aces tora n e a s t â m p ă r a ţ i , i u ţ i , se î m b i n a u n iş ­te sprâncene groase , n e g r e ca p a n a co rbu lu i ; i a r , s u b n a s u l drept , g u r a c ă r n o a s ă î l în f lorea c a o ga roa fă . Şi era sub ţ i r i că şi m l ă d i o a s ă ca şo-p â r l a . Dimineaţa şi s ea r a , ea. ducea cai i la g â r l ă , să-î adape . î ş i înc leş ta o m â n ă în c o a m a u n u l Roib, şi e r a c ă l a r e — şi, ca u n v â r t e j , eşea pe p o a r t ă cu cellalt cal de c ă p ă s t r u , — r â z â n d cu capu l r ă s t u r n a t pe spa t e şi î n c h i z â n d din ochi , ca î n f i o r a t ă de v â n t u l goane i .

O c h e m a B a r i n c a . î n t r ' u n r â n d c â n d ne î n t o r c e a m delà p ă d u r e d â n ­sa venea în g o a n a m vre a Roibi lor , î n t r ' u n n o u r l u m i n o s de pu lbere .

D u p ă ce-şî düse cai i în g ra jd , o chemaî în cerdac :

— I a c ă t ă - m ă ' s , domni şo ru l e , — şi r ă s ă r i ca din p ă m â n t , în faţa m e i , f u l g e r â n d u - m ă cu ochii de d r a c po s u b genele negre .

— Mare h o a ţ ă m a î e t î tu , Ra-r inco,

— Da bine , ce ţ.i-am fura t eu,

G. — No. 4 1. UNIVEll.SCL LITERAR Duminică, Iii Octombrie ѴЛЗ.

d o m n i ş o r u l c , de m ă fac! h o a ţ ă ? Şi ochi i î i s c ă p ă r a u ca la N e c u r a t u l .

I a a scu l t ă , b ine te-.ir m a i p r i n ­de pe t ine , R a r i n c o , o s a lbă ; a r ples­ni i'etele de necaz la h o r ă .

— Fetele plesnesc ele ş 'aşa , f ă r ă să a m sa lbă , — d 'apoi cum!"

Şi, r ă s t u r n â n d u - ş i c apu l pe spate , îş i t r e m u r ă g u ş u l i ţ a î n t r ' u n r â s l im­pede, care p a r c ă l u m i n a p r e a j m a . A-poî, u i tânclu-mi-se d r e p t î n ochi , a-d ă u g ă t r ă g ă n a t , ş i r i a t ă :

„LI , da ' nu - î v o r b a : o s a l b ă to t n ' a r s t r i ca ea" .

— V r a s ă z i c ă , v r a i s ă te cape ţ i c'o sa lbă , h a ?

— Calu le ; v r a î ovăz? făcu d â n s a . — Ascul tă , Ra r inco , ггшЦІ a i scos

tu d i n m i n ţ i cu ochii ceia de d r a c ; d a c ă mi-1 scoţi şi, pe popa cel ca­tolic şi mi-1 a d u c i , î n t r ' o n o a p t e î n p ă d u r e , l a bănc i , să ştir că te cape ţ i c'o sa lbă , dela soa re să te poţ i u i t a ; da ' la d â n s a ba. . . Ui te l a m i n e , n u g lumesc de loc: mi-1 a d u c i pe p o p a cel u n g u r e s c la bănc i , cape ţ i sa lba , - - s 'a i sprăvi t . . . "

I n dlipa aceas ta s 'auzi g l a s u l h m -giţiî , s t r i gând -o şi R a r i n c a r ă s p u n ­se, p r i n t r ' o f r â n t u r ă de cân tec p a r ­că: „ I a c a vi- i - i -u ' —• şi se făcu ne­văzu tă .

In fundu l c u f ă r u l u i m e u se r ă t ă ­cise n u ştiu cum, o sa lbă de a l a m ă , dela o iie veche a m a m e i . I n t r a i î n casă , r i d i c a i c apacu l l ă z i i , co t robă i ! ş i gă s i r epede sa lba ş'o puse i în b u z u n a r . Л d o u a zi, eşiî î n cerdac , ş i , c â n d t r ecu R a r i n c a , în g o a n a cai lcr , p in fa ţa p r i d v o r u l u i , z u r u i l s a l b a în l u m i n a d imine ţ i i ; i a r ea îşi t r e m u r ă râsuţl, în r o p o t u l r ă s u n ă ­to r al copitelor . T recu , iasă, cana vre-o s ă p t ă m â n ă la mij loc şi î n t r ' o zi, p c c â n d s tam în ce rdac şi ce team, r ă s ă r i , R a r i n c a , jos , l â n g ă p ă l i m a r . Ochii î i l i c ă r eau ca a r g i n t u l viu, î n l u m i n ă , şi t o a t ă faţa r u m e n ă ca u n m ă r Domnesc , ÎÏ r â d e a :

„Ce veste Rar inco? — B u n ă , c u m s ă fie? Să fii d-ta

s ă n ă t o s : i-a m e a salba. . ." Şi, c o b o r â n d g lasu l , a d ă u g i t a i ­

nic : . .Discară , d u p ă ap r in su l l u m â n ă ­

ri lor , vino p o p a l a b ă n c i " . î ş i r ă s t u r n ă apoi capu l pe sa t e ,

ca do obieciu, ş i î n ă b u ş i n d u - ş i r â ­sul cu pa lma , se făcu n e v ă z u t ă .

Bănc i l e e r a u s u s . pc o culme, în­tr'o po i ană ; de u n d e z iua , c â n d e r a v reme l impede, se vedea to t Ardea­lul. Ne ' ascunsesem, cu toţ i i , în de­s i şur i le d c ^ s m e u r i ş şi aş teptam ne­cl int i ţ i , cu ochii la p â n d ă .

E r a o l u n ă ca z iua , şi p â r a e l e li­că reau , a r d e a u , p r i n t r e cetini le ne­gre, ca n i ş te şuviţă de arguât . Şi, deoda tă , se a u z i r ă p a ş i p e po tecă . O p i a t r ă se desp r inse şi căzu î n t r ' o p r ă p a s t i e , r ă s u n â n d , î n t â i u , l a r ă s ­t i m p u r i dese ; apo i , d i n ce în cc m i i rare , p â n ă c â n d , r ă s u n ă , p e n t r u cea d in u r m ă o a r ă , depa r t e , în a d â n c u r i .

N u t recu m u l t d u p ă as ta , ş i a u ­z i răm a p r o a p e , u n g â ş â i t ; ş i 'n lu­m i n a poianl î r ă s ă r i Corbi i şi , răz i -m â n d u - s e de t r u n c h i u l u n u i b rad , r ă m a s e nec l in t i t cu fa ţa î n b ă t a i a lune i . Iar , d u p ă câ te -va cl ipe, f ă r ă n ic î u n sgoKLot,, se a r ă t ă , î n marg i ­n e a poencî , t r u p u l de z v â r l u g ă al R a r i n c e i şi ochii îi l i c ă r i r ă , î n u m ­b r a cet ini lor , ca dou l ochi de să i -b ă t ă c i u n e .

Corbu l t r e s ă r i şi deschise b ra ţ ei o în l u m i n ă ca d o u ă a r i p i , şi d in t r ' û idatá cele d o u ă u m b r e ifaejjra u n s i n g u r t r u p . A t u n c i , de p r e t u t i n ­den i i s b u c n i r ă r â se te le noas t r e ne­b u n e ; i a r d e a s u p r a lor i s b u c u i ca o ş u v i ţ ă de a p ă l impede r â s u l sub ţ i r e a l R a r i n c e i .

Şi p o p a se p r ă b u ş i , pc potecă , l a vale, goni t , ca de u n bic iu de fec, de hohote le n o a s t r e " .

Caruso în Berlin

C e l e b r u l I n n o r , e a r e a c à u l a l d e i i n î V z î l a o j » : r a d i n I t c r f i i i , p l t u i b â u d u - s e e u m e d i c u l s ă u .

PULBERE DE IDEI Amantă — U n foc î n t r e ţ i n u t . Aspiraţie — O ţ i n t ă improv iza t ă . încăpăţânare — B a r i c a d a r a ţ i u n e ! ,

Sofronie Ivanov ic î .

Săptămâna TEATRALĂ T E A T R U L N A Ţ I O N A L : Vlaieu-Voăă

dramă. î n 5 ac te î n v e r s u r i de Al. Dav i l a .

A c t u a l a s t a g i u n e a T e a t r u l u i Na­ţ iona l , m a î t i m p u r i e ca .oricând, ne -a dat d o u ă t r a d u c e r i şi o 'piesă o r ig ina l ă a d-luî Mihai l M o r a , des­p r e c a r i p r e s a î n t r e a g ă a vorb i t nu ­mai bine.

Cea d i n t â i s u r p r i z ă t o tu ş i pentru, to ţ i i ub i to r i i l i t e r a t u r o ! n o a s t r e dra­mat ice 'a fost: „Vla icu-Vodă" a d - l j l A lexand ru Davi la .

Aceas tă r e l u a r e n u a ro decâ t u n s i n g u r c u s u r : că a zăbovi t p r e a m u l t s f r u n t â n d ipână şi r ă b d a r e a p rove rb i a l ă a r o m â n u l u i .

I n r e p e r t o r i u l p r i m e i n o a s t r e sce­ne s 'a r fi cuven i t să se t r e a c ă pen­t r u t o t d e a u n a şi a c e a s t ă d r a m ă is­to r i că a'Iăturî de ce!e mal de sea­mă crea ţ i i d r a m a t i c e o r ig ina le .

R e l u a t ă d u p ă 1:2 a n i , „Vla icu-V o d ă " a fost î n t â m p i n a t ă cu ace iaş c ă l d u r ă şi de piresă şi de mare le pu­blic. F a i m a lu i „V la i cu -Vodă" a c rescu t şi mai m u l t p r i n p u t e r e a „ legenöei" — c u m îi s p u n e a d. M»l-d o v a n u — c a r e ia t r e c u t din g u r ă în g u r ă m a i d e p a r t e , d a r n ' a r ă m a s decâ t t o t . . . l egendă . Nu i se p u t e a i e r t a u n u i „om cb l u m e " a t â t a t a ­l en t nebănu i t .

Şi n n m e l e l u i Vla icu , a t â t de d r a g n o u ă t u t u r o r a îcost fcilit cu b u c u r i e şi pc afişele T e a t r u l u i Na­ţ ional , c a r e a n u n ţ a u cea d i n t â i , d a r şi cea mai n i m e r i t ă r e l u a r e .

J n felul a ce s t a d. Davila, r e l u â n d o p e r a d-lui D a v ü a a dovedi t odată, m a i m u l t b u n u l g u s t din care-ş i face u n t i t lu de gltof'te.

. Istoria se r epe t ă ! Şî î m i a d u c a-mtinte că s'a şi s p u s eu 'paulejul t r i s t , ca re a î n g ă d u i t să se s p u n ă mul t e despre CarageaJe , c ă o d a t ă î n t r e ­bat , d a c ă ca d i r ec to r de t e a t r u îşî va r e lua comedi i le lu i a t â t de m u l t g u s t a t e , m a e s t r u l a r fi r ă s p u n s sa r ­cas t i c : ,,l)acă nu mi le-ol juca eu, cine să mi le joace?"

* R e l u a r e a l u i Vla icu-Vodă s'a bu­

c u r a t şi de o m o n t a r e şi de-o in­t e r p r e t a r e d i n t r e cele m a i d e s ă v â r ­şite. P u n e r e a î n scenă t r ă d a -pe l â n ­g ă m u l t ă î n g r i j i r e şi m u l t h u n gus t , i a r cos tumele epocel , c red in ­cioase a d e v ă r u l u i i s tor ic , au însu ­fleţit şi m a i m u l t v remur i l e a t â t de demul t 'apuse, pe ejare „Vlaicu-Vo­d ă " !e r e c h e a m ă încă la v i a ţ ă .

I n a f a r ă de cu loarea locală , c a r e r ev ine impl ic i t une i d r a m e is tor ice, mai p r e s u s de î n s ă ş i f rumuse ţ ea 'ac ţ iune! d ramat ice , ceia ce face d in

, ,Vlaicu V o d ă " o l u c r a r e p u r u r e a s u r p r i n z ă t o r de n o u ă este a tmos fe r a ca r e î n v ă l u e petite tot o p e r a în t rea­gă , este d r a g o s t e a ace ia nes fâ r ş i t ă de c red in ţ ă , do „ d a t i n ă " s t r ămo­şească, pe care cel de a t u n c i şi no i cei de a s t ăz i şi v i i tor imea, de s igur , o v a socoti mereu ca m o ş t e n i r e a lor cea m a i de pre ţ .

I m p r e s i a aceas t a a l ă sa t -o t u t u ­r o r r e l u a r e a lu i „Vla icu-Vodă" .

D. Aristide Demetriad şi a î n s u ş i t ro lu l t i t u l a r al piesei ca pe una din­t r e cele m a i de s e a m ă c rea ţ i i , ale sale. D sa Va j u r . i t cu tot a v â n t u l sufletesc, ca u u VIacu aevea , mlă -di'indu ş! ţ i n u t a şi v o r b a c a s ă n e reliefeze p a s i u n e a ori f ă ţ ă r n i c i a e-roirtuî s ău .

O n e î n t r e c u t ă p a r t e n e r ă i-a fost d e s i g u r d-îia Demetriad, c a r e a p u s î n D o a m n a Cla ra t o a t ă (pornirea n ă v a l n i c ă şi n e s t ă p â n i t ă a u n e i fer mei ambi ţ ioase .

D. Toni Bolondra î n Mircea Ba-s a r a b a ev iden ţ i a t cu o m ă e s t r i t ă a r t ă to t zbuc iumul u n u l suflet caro l u p l ă î n t r e d r agos t e şi se tea do glorie .

D-nil Mano lescu , Leonescu , I. Pe­t r e scu şi Bul f insk i a u însuf le ţ i t an­samblul în t r eg , s p r i j i n i n d pe u m e r i i p u t e r n i c i n i t a l e n t u l u i lor, c a r a c t e ­ru l u n i t a r a l aces te i opera mas ive , c iopl i tă p a r ' c ă d i n t r ' u u s i n g u r bloc de p i a t r ă .

Şi în tot t i m p u l celor c inc i ac t e ne-a desfă ta t pe d e a s u p r a m u z i c a u-ş o a r â a u n u i vers l impede şi cur> gător-

I. C. Aslan

EX-LIBRIS Leii de piatră]. Mircea Băd-ulcsciu

E cea d i n t â i u sc r ie re l i t e r a r ă d e sea­m ă a acestei t o a m n e . A u t o r u l volu­mului! de poezii ci poeme cu t i t ln! de m a l s u s a debu ta t cu o a r e c a r e zgo-ot în l i t e r a t u r a n o a s t r ă , o d a t ă cu r e p r e z e n t a r e a l a T e a t r u l Na ţ iona l a t r a d u c e r e ! u n e i p iese de R o s t a n d . Versur i l e r i s ip te în revis te s u n t re­p e d e u i t a t e şl n u m a i a d u n a t e î n t r ' u n volum p u t e a să n e dea o ideie j u s t ă de t a l e n t u l d-lui R â d u l e s c u .

P u t e m s p u n e de l a începu t că a-ces t v o l u m de v e r s u r i se v a b u c u r a de u n m a r e succes şi a c e a s t a d in d o u ă p u n c t e de vedere . Mai î n t â i u d-sa oste un excelent m â n u i t o r do v e r s u r i sonore , muzica le , p u n e de u n p a r f u m violent cu caro n u e r a ob i şnu i t ă l i t e r a t u r a n o a s t r ă . Al doi­lea, nota c a r a c t e r i s t i c ă a m a l t u tu ­r o r poezii lor ce le-a pub l i ca t , es te scnsualbs iaul , .care d o m i n ă veacu l

.acesta. E deci n o t a t i m p u r i l o r noa­s t r e .

No ta s e n t i m e n t a l ă d i n deceni i le t r ecu te , care. a î n c â n t a t c â t e v a ge­n e r a ţ i i şi c a r e a avu t -o şi E m i n e s c u — d a r c a r e n u o avea n u m a î pe c,a— n u m a l e l a m o d ă . P l â n g e r i l e şi vîU-rärel iüe poeţ i lor s e n t i m e n t a l i aii a v u t epoca lo r în t r ecu t . P r e z e n t u l e al s e n s u a l i s m u l u i im p i n s ch;iar p a n i : ia. b r u t a l i t a t e D. Mi rcea Dem. R â d u l e ­s c u va g ă s i deci ap lauze le t u t u r o r c o n t i m p o r a n i l o r s ă i . Do la începu t p â n ă l a s fâ rş i t c o beţie a s i m ţ u r i ­lor, c a r e v a i n f l u e n ţ a p u t e r n i c , asu-ipxa t u t u r o r t ine r i lo r , car i va provo­ca v i să r i l e t u r b u r ă t o a r e l o r fecioara şi n u ş t iu , clacă şi b ă t r â n i i n u v o r t r e s ă r i , î n v i o r a ţ i s u b f a rmecu l ver­s u r i l o r de a d e v ă r a t a r t i s t d in „Lei i ele p i a t r ă " . i V o r admiira, cu to ţ i ! fjumu.ysţea u n e i femei t i n e r e fci cochete.

.... dc ţa penaje, şi până la pantoful din picior, îl vo r î n f r i g u r a t r u p u l celei „dc raze şi de soa re" .

D. Mi rcea Dcui. Răclulescu î m p a c ă pe cei cari muncesc zi şi noap te , ,x> ce! c a r i îşi sleiesc pu te r i l e lor p e n t r u a p r o c u r a f rumoase lo r l uxu l pc caro d-sa îl a d m i r ă , îi î m p a c ă zic. cu u n i m n al c iocanelor , al munce i . î ş î dă î n s ă t ° t ce a r e ma i b u n p e n t r u pros­l ă v i r e a iuh i re l v io lente şi a l uxu lu i .

B a i u r i , .par fumurî , e v a n t a i e , roc i i ! albe, m a d r i g a l e , . s t ră fu lgerăr i do oglinzi , b ra te r o t u n d e şi calde, s r â n -g-erl de m â n ă spasmotiec. . . aceas ta a v ă z u t d-sa p â n ă acum în v ia ţă . Şi e p ă c a t că dor a t â t a 'a văzu t , de oa rece v ia ţa e mul t m a i i n t e r e s a n t ă . Are o scuză , ace ia c ä e t â n ă r . Musse t a dvbu ta t tot astfel în l i t e r a t u r ă . Dacă î n să subiectele alese nu s u n t d e m n e die t a l en tu l s ă u , spol t rebu ie să re­cunoaş tem îu d s a un a d e v ă r a t ma­es t ru al Technicc l 'poclicc şi talen­tu l aces ta n u i-1 v a p u t e a n e g a nicî ce! m a i h u n i p r i e t en i .

D a c ă e ceva ca re mer i tă să r ă m â n ă apoï e mica p o e m ă i n t i t u l a t ă „Poves ­tea f i ru lu i de—arg in t" , ia r n u „Lei i rie p i a ţ ă " , c ă r u i a ' au toru l p a r e că i -ar d a o m a i m a r e p re fe r in ţă .

Reiese d i n a c e a poveste , că deli­cateţea p o a t ă fi o ca l i t a te foarte p re ţ ioasă a d lui Mircea R ă d u l c s c u şi c ă d u r ă v rea , poa l e s ă v a z ă m a l depa r t e de câ t ar vedea, un D o n J u a n modern , c ă r u i a Hercu le i-a d a t ţ u t e r e a .

Sensu aii s mul exage ra t poa te fi n o t a .primului volum de v e r s u r i al d-sale, d a r n u ѵд d u r a , cel p u ţ i n , s u b aceas t ă fo rmă, în a l t e vo lume. D. Rădu lc scu a r e un t a l en t ce 1 r i d i că d e - a s u p r a t u t u r o r poeţ i lor t i n e r i ; e r a m obişnu,i[i cu n c c u l t u r a poeţ i lor o admi toam c a o ca l i t a t e n e c e s a r ă l o r ş i d-sa ne-a d a t dovada , că u n ipoet r o m â n , poa te s ă a ibă t a l en t şi s ă fie şi cult .

iPoate uneor i se s imte p r e a mul t a-d b r a r e a poeziei franceze, ca re la d r s a in f luenţează , şi a s u p r a cu vuite­lor . Aşa vet! găs i cu m i r a r e : , ,Eű s imt" , „Eu văz", e tc . , r e p e t a n d u - s e acel „eu" de zeci dc or i . E un prea m i c c u s u r î n s ă . I n r ezuma t , d. Ră -duîescu v r e a s ă c â n t e m o d e r n i s m u l d a r nu c â n t ă dc c â t coperişuri l© o-(raştiluf, as faötu l , g a l a n t a r e l e u n d e s e op resc fe-meUo f rumoase , etc. Via­ţ a modera ta n u se m ă r g i n e ş t e l a a-caste l u c r u r i n e î n s e m n a t e şi t a l e n t u l d-sale e p r e a m a r e , p e n t r u a imor­t a l i za m ă r u n ţ i ş u r i l e vieţei modern« .

M u l t e d i n t r e poezi i vo r fi fost sc r i se p e n i r u rev is te şi c ine şt ie, u -n e o r l nevoi le m a t e r i a l e vo r fi a v u t m a l mi i l t ă .precădere. D-sa a r e ne-voe să fie î n c u r a j a t , p e n t r u ia n e d a câ t ma l c u r â n d sc r i e r i ca r i să-I s c o a t ă şi m a i b ine l a i v e a l ă ta len­tu l . S ă c a r t e i m n u l v ie ţe i m o d e r n e , d a r s u b toa t e î n f ă ţ i ş ă r i l e e i şi va avea a p l a u z e l e t u t u r o r .

Pro Marcello de Cicerone, t r a d u ­cere î n Umba r o m â n ă de Bene Pop,

O t r a d u c o r e foar te b i n e f ăcu tă , î n t r ' o l imbă a d e v ă r a t r o m â n e a s c ă ş l de şi t r a d u c ă t o r u l a c ă u t a t să n u se depăr t eze prea m u l t de o r ig ina ' , a r euş i t să. n u facă din t r a d u c e r e a s a o j u x t ă ob i şnu i t ă . O recomandări i

Duminecă,, 13 Octombrie 19Î3 . UNIVERSUL LITERAR No. i l . — 7.

(tuturor, ce lor ca r i fac po l i t i c ă ş i târ î p r o n u n ţ ă d i s c u r s u r i celebra fu­ră să fi p l a g i a t v reo d a t ă pe, v re -,un o r a t o r l a t i n , ceea сг e de s tu l d e regre tabi l ; t i ne r i l o r avoca ţ i c a r i ş i - au perdut l a t ineasca , c u procese le ne ­n u m ă r a t e . O r e c o m a n d m a î cu stăn ru in ţă î n s ă o a m e n i l o r cul ţ i , ca r i <\-vciift o roa re d e l i m b a l a t inească , p e care n u o c u n o ş t e a u de câ t d i n r e ­gulile s in taxe i . Vor vedea cu m i r a r e cum în aj-ta orator.icï n u s ' a făcu t nici un progres , de l a Cicersate ş i pâ ­n ă î n zilele n o a s t r e . ,

Albert

. Q .

Răzbunare indiană Barca, l u n e c ă u ş o r p e ape le Nilu­

lui. Ul t imele r aze alo soa re lu i c a r e apunea, r o ş u ca sânge le , d ă d e a u n luciu s t r a n i u ape l c a r e c u r g e a l ină , d u c â n d a lene b a r c a în ca re m ă a-l lam î m p r e u n ă cu b ă t r â n u l i n d i a n .

î n t r ' u n t i m p i n d i a n u l l ă s ă vâs le le în voe Şi p r i v m d u - m ă , î m i zise:

— I a t ă , s u n t 45 de a n i do c â n d m ă laflu p r i n locur i le aces tea ş i n i c i o-da t ă n u a v ă z u t soare le 1 a t â t dc ro ­şu ca a c u m .

D u p ă u n m o m e n t î m i zise iu ră - ş î : — Mi-ara a d u s aminte- de o i s to r ie

pe caro d a c ă v ro i , î ţ i voi poves t i -o ca să- ţ i faci o idee de sp re v i a ţ a in­d iană .

— Te ascu l t cu p lăce re , pof t im în­cepe.

Şi b ă t r â n u l î ş i î n c e p u i s t o r i a t r i ­bulu i s ău .

Tofra e r a r e g i n a t r i b u l u i . F r u ­m o a s ă c a >o zi de Mai , ca e r a i u b i t a dc tot n o r o d u l . Ireîa cef m a l b ă t r â n p â n ă l a cel т ш t â n ă r to ţ i e r a u su­puş i el.

Î n t r ' o s e a r ă f r u m o a s ă de p r i m ă v a ­ră, pe o l u n ă s t r ă l u c i t o a r e , o u m b r ă g i g a n t i c ă se s t r e c u r ă îuce t s p r e co­l iba f rumoase i Tofra . î n c e t de to t dădu l a opar ta . b l a n a d e t i g r u ce a-coperea in t ra rea , ş i p ă t r u n s e înăîir t-t ru . Tofra s te tca c u l c a t ă şi ochi i e l m a r i n e g r i e r a u a ţ i n t i ţ i sp r e i n t r a ­re. V r a s ă s t r ige , d a r u n s o m n al ne ­c u n o s c u t u l u i o- făcu să t a c ă . Recu ­noscu pe Ziba l , t â n ă r u l a ce l a po ca­re c a nu - l p u t e a s«fe r i ş i c a r e ete a -tâ tea or i i se a r ă t a în v i s u r i l e s a l e nev inova te , ca u n m o n s t r u î n s p ă i ­m â n t ă t o r .

— O! p l eacă Ziba l , n u v reau . . . Î I 1 » pot s ă te iubesc .

— Tofra. . . . -— T o a t e r u g ă m i n ţ e l e t a l e swnt zra-

darn ico . N u te iubesc , n u , n u po t să te iubesc .

— D a r сй te iubesc şi o să fii a п к а ! Voi p l ă t i t r i b u l u i a t â t , c â t t r e ­bue ca s ă te a m .

— P l ă t e ş t e d a c ă a l , în.să să şti i că m â i n e d i m i n e a ţ ă :altul î ţ i v a l u a înain te .

Zibal se c u t r e m u r ă , d a r n u zise n imic .

— A c u m p leacă . N ' a i cu ce m ă •plăti, şi deci n a vo i fi a ta .

— N u ve i fi ia m e a d a r n i c i a a l ­tuia, a s t a o j u r p e zeîl, z i se Zi­bal d â n d cu p u t e r e b l a n a ce acope ­rea i n t r a r e a , la o p a r t c şi cu u n u r ­let s ă l b a t i c se p w t a în rtoaprte.

E r a o d i m i n e a ţ ă f r u m o a s ă . Soa­rele . s t ră lucea vo ios p e c*r t r i m i ţ â n d o pa r t e d in raze le s a l e şi t r i b u l u i co sta a şeza t pc o v à ï eea acope r i t ă de liane ş i î n c o n j u r a t ă do o p ă d u r e mare şi deasă .

Tofra s t e tea r e z e m a t ă de b r a ţ u l t â n ă r u l u i ei logodnic ş i f e r i c i r ea e l ora m a r e . S u n a , l ogodn icu l el, p u t e -se plăt i p e n t r u c-a m a l î n a i n t e a l u i Zibal ca re d i s p ă r u s e deoda tă . Ceî do i t ineri îş i făceau p l a n u r i de vi i tor , şi tot t r i b u l сгд în s ă r b ă t o a r e .

* A d o u a zi T o f r a a ş t e p t a p e S u n «

rare t r ebu ia s ă v i n ă s ă se înfă ţ i şeze mare lu i Preo t . D a r S u n a n u veni . Л doua zi ace iaş i a ş t e p t a r e z a d a r n i ­ci . A tre ia zi, o ce r şe toa re îi adus.e vestea, că d a c ă v rea să v a d ă pe Su­na să v ină pe „Colţul D r a c u l u i " .

Tof ra veselă că aflase ceva despre S u n a , îş i a r u n c ă pc cap o m a r a m ă a l b ă şi p o r n i încet pe coasta, m u n t e ­lu i , ce duce l a „Col ţu l D r a c u l u i " . D u p ă u n m e r s de cinci c e a s u r i a j u n ­se l a vârf. N u v ă z u î n s ă p e S u n a . A t u n c i se- ! aşeză p e u n colţ de s t â n ­că şi r ă m a s e î n a ş t e p t a r e .

U n g l a s g r a s ş i a s p r a o scoaso d in v i sur i l e sa l e .

— Aştepţ i pe S u n a ? Б а ! H a ! S u n a , Hm. , S u n a d o a r m e s o m n u l d e veci

Tof ra t r e s ă r i şi se în toa r se b r u s c . S e aflai î n f a ţ a luî Zibal» e m u l p a c a r e a n - i p u t e a su fe r i .

— Da , S u n a a m u n î t ş î ей a c u m pot p l ă t i p e n t r u t ine .

— A m u r i t ? S u n a pe> c a r e Y am iu­bit atât. , a m u r i t ?

— Da , d a , a m u r i t dc m â n a m e a , d a a m u r i t .

A c u m oş t i a m e i , n u m a i a m e a . Zibal o apucă de mij loc şi o sămată

cu p a s i u n e . D e o d a t ă scoase u n ţ i p ă t s fâş ie tor şi-I d ă d u drusuu d in braţe. T o f r a îl m u ş c a s e de b*aţ , ş i s â n g e ­le c u r g e a ş i roae .

— Scorpie b les t emată . . . o vei. . . p lă t i . . . o vel . . . Ca u u a e b u n s,; nă­p u s t i Z iba l a s u p r a sarBaameí Tof ra şî eu p u t e r e o ridică" fn sus , apof u n v â n t şi o a r u n c ă în p r ă p a s t i a ce s ta căscată. î n a i n t e a lor n e a g r a ş i în­grozitoare. .

U n ţ ipă t , n u m a i u n ţ i pă t , a,po! t ă ­cere. Zàbal г а ш а а е c a d o p i a t r ă c â n d a u z i acele ЩеЫ de moar te - a îe T o fixă.

A p o i de o d a t ă i z b u e a i t n r â s . 'As po î î ncepu j o c u r i s ă l b a t i c e şi iar r â ­sul îl cup r in se . Z iba l r â d e a , î â d e a піеге-й ş i mo. m a î î n c e t a . Inebarrrse .

B ă t r â n u l t ăcu . M ă p r i v i wn nád­amén t apo i l u ă vâs le le ş t conduse to-cet barca s p r e mal.

Ataanawtt ia A i u e l «

Viaţa î r f c l i c l ş i l i te rară U n n o u r o m a n de a p r e c i a t u l nos ­

t r u sc r i i to r d. N. R ă d u l e s e u - N i g e r v a eşi, î n e u r â n d , de s u b tspaar:: &r-fonii neamului. I n acest n o u r o m a n , na ţ iona l i s t , d. N i g e r v a î n f ă ţ i ş a r o ­lu l de lapostól şi d u h o v n i c a l p reo­t u l u i r e m u n c u m şi j e r t f a s u b l i m ă a in imeî c a r e s imt» c u r a t r o m â ­neş t e .

€ om ; 4 afr roata noas t ră . / domnişoa ­r a I r i n a I l iescu, abso lven ta Conser­v a t o r u l u ï d in B u c u r e ş t i , c a r e a ob­ţ i n u t succese s t r ă l u c i t e p e scenele ope re lo r din. I t a l i a şi S p a n i a , a fast a n g a j a t ă p e n t r u s t a g i u n e a opere i d in B a r c e l o n a .

Ziare le locale se î n t r e c în elogii p e n t r u t e m p e r a m e n t u l d r a m a t i c ş i g la su l f rumos a l t i n e r e l r o m â n c e , c a r e a cu lea entuziaste- ova ţ i i î n Aida, Hughenoţii, Africana, Trctva-tore, Ernani, Tase», RaMe in Mas­chera, etc.

-Sunt îmimcuiEatoara succesele u-neî r o m â n c e , care p e r p e t u i a z ă î n S p a n i a g lo r i a Nuovir te i şi a T h e o -dor in i i .

O raz.ă èe speremfă es te t i t lu l u -n u î v a l s a l t â n ă r u l u i compozi tor Iosif Anaaăşescn,. d ip lomá i a l 'Con-servatorMduă d i n Yiena.

Cuvintele» s u n t d in peezja. „ E ă te-am visat, iubita" pub l i ca t ă î n a-c e a s t ă r e v i s t ă de coîabosratorul nos ­t r u d. L e o n t i a I l iesoa .

Valsu l e t i p ă r i t î n L i p s e a şt v a fc d a t .publicul u-î z i l e le aceste*..

S a c h o Gu i t ry , ce l eb ru l a c t o r ş i au to r d r a m a t i c p a r i z i a n , v i da o se­r i e de- r e p r e z e n t a ţ i u n i î n B u c u r e ş t i , l a Lir ic , în c u r s u l aces te i l u n i .

R e p e r t o r i u l de 6 piese este for­m a t d iu р и о р и й е s a l o comedii .

I n zi!eli» d e 22 şi 28 c u r e n t , vor fi l a A teneu d o u ă c o n c e r t e m a r i d a t e de v io lon is tu l v i r t u o s Sig. F e i c r -m a a n , î n .etate d e 12 ani, ş i de vio­lonce l i s tu l Eiimi, F e u e r m a n n în c t ä t e de 10 an i .

U n m i c r o m a n j aponez , d a t o r i t s c r i i t o r u l u i Ono to YYatana, a a r ă -r u t în t r a d u c e r e r o m â n e 2 s c ă de d. I. C o n s t a n t i n e s c u - D e l a i u b r i a : „Pri­vighetoarea Jap<mez&'\ Suf le tu l ciu­d a t şi e n i g m a t i c a l j aponeze lo r se d e s f ă ş u r ă î n t o a t ă r e a l i t a t e i l u i bi­za ră în aces t f r u m o s roman»

*

„Schifc-filme", n o u l vo lum a l d-lul V. M e s t u g e a n ' apa re zilele a c e s t e a de s u b t i p a r î n t r ' o e l e g a n t ă edi ţ ie care T s .a t rage p e ci t i tor i tot a t â t d e a a i l t e» şi i n t e r a s a n t u - î сшргів&

Сщсспш l u i H e n r y K i s t m a e c k e r s (L 'Embuseade ) otoţine m a r i succese la t e a t r u l t o m p i a n i e l d r a m i » k * „ M « -гіоагл \'oicitilerS>cuu.

* Scr i i t o ru l N. D u n ă r e a n u v a d a la,

l u m i n ă «m i n t e r e s a n t vo lum ; i s u p r a kioiaânilc* idi» Basarabia}, Voiumul, v a p u r t a t i t l u l de „Pe Nistru in SWS".

Ş e z ă t o a r e a a r t i s t i c ă - d a n s a n t ă ч Casei de cet ire ,,Spiru C. Ilar et" d in Capáta ia v a Si îia s a l a Liedertafel» l a Ш Neemlwiie a. e-

In 1 c u r s u l l u n e ! t r e c u t e , colccţiu-. mea. i ib l io teceJ Academiei . R o m â n e a. s p o r i t eu îSU volume- şi b r o ş u r i , 19í n u m e r e ă o r ev i s t e r o m â n e ş t i , 188 reviiste s t r ă i n e , 5 a t l a se şi b ă r ţ i , 29' s t a m p e ş i p o r t r e t e , 4 vo lume ma­n u s c r i s e , 34 fotograf i i , 502 fol vo­lan te , 82 n o t e muzica le , 321 obiec te de m u z e u şi m o n e d e .

I n s t a g i u n e a c u r e n t ă se- vo r j u c » d o u ă piese n o u ţ ia T e a t r u l Naţ io­n a l : Se face siuă de d. Zahar ia , B â r ­s a n şi învinşii de d. Al. C o n s t a a -•dacbe.

D. T. T. Buirada pub l i că î n „Ar­a i r a " d i n l a ş i , im i n t e r e s a n t i s tor ic a s u p r a t e a t r u l u i î n Moldova , a d u ­când da te n e c u n o s c u t până a c u m .

D. Max imi l i an Schotf, foar te cu­n o s c u t p r i n admirab'i lele-î t r a d u c e r i în l i m b a g e r m a n ă d i n sc r i i to r i i ro ­m â n i , va d a l a l u m i a ă a r e v i s t ă ro­m â n e a s c ă î n l i m b a g e r m a n ă in t i t u ­l a t ă : Rumänien Zeitschrift für Po­litik, Literatur uni Volkswirtschaft.

J d c e a n i se- p a r e m i n u n a t ă şi-I t i­r a n i t o a t ă isbôndàt-

Celebrul filosof B e r g s o n ea-ndh dează la locul academic de n e m u r i ­to r deveni t vacan t p r i n m o a r t e a l u t Emi l e Ollivier.

* B ă t r â n a A n a Melic d i n B u c u r e ş t i

a î ă s a t p r i n t e s t a m e n t moşia ТІ-s ă u (Buzău) U n i v e r s i t a t e ! din. Bu ­c u r e ş t i p e n t r u c a d i u ven i tu l ei s ă se t r i m i t ă c â t e i m stucteBt t n s t r ă i ­n ă t a t e p e n t r u c o m p l e c t a r e a s tu ­di i lor .

Defunc ta , oa re făcea p a r t e d i n c o m u n i t a t e a a r m e n e a s c ă , a m a l lă-, s a t 2000 lei şcoale l a r m e n e ş t i .

C o m p a n i a t e a t r a l ă r o m â n e a s c ă , c a r e ob ţ ine succese s t r ă l u c i t e î n Ar­deal , va v iz i t a famil ia I u l Aure l Vlaácu l a B i n t m ţ i .

Mare l e Goethe a p r e v ă z u t t ă i e r e a i s t m u l u i de P a n a m a .

I n Convorbrile s a l e E c k e r m a n n poves teş te că a u t o r u l l u i Faust a desvol ta ţ a c e a s t ă c h e s t i u n e î n legă­t u r ă cu l u c r ă r i l e l u i H u m b o l d t a-s u p r a 'Cubei şi Cotumbiel .

Goethe ma l c redea şi în posibil i­t a t e a u n e i l e g ă t u r i î n t r e D u n ă r e şi Rin . :• '-!§•[

Poe ţ i i s u n t profeţ i . N u m a i de s 'a r rcii l iaa ş i a d o u s profe ţ ie . a l u t ! . . ,

*

M a r e a .revistă n a r i z i a n ă i.Les Annales" n e aduce vestea ' că d - r i E l e n a V ă c ă r e s c u a t e r m i n a t de cu­r â n d un .act î n v e r s u r i Endvmion c a r e va fi j u c a t la P a r i s .

Я

S a c u l c u g l u m e

O d o a m n ă pusese ochii p ' u n stu­dent , pc care voia să-l facă ginere . P e n t r u acea s t a , II recomanda astfel p e fie-sa:

— S'o vezi d a n ţ â n d , s'o auz i cân­t â n d ! D a r cu bic ic le ta c u m s b o a r ă şi ce b ine conduce au tomobi lu l ! D a r l a p a t i n a t , c ă l ă r i e şi p i c t u r ă , e f ă i ă r i va l i ! l - am d a t o creş tere c s n i p h t ă ş i o s ă fiţi fericiţ i amândoi! :

— Cu eond i ţ i unea , r ă s p u n s e s tu­d e n t u l u imit , c a eu s ă compensez ce-: l ipseş te e d u c a t e i ş i t a l e n t a t e i d - r \ Dc aceea , d ă - m t v r e m e , te rog, ca. î n t r c r u p â n d t t - n r î s tud i i l e făcute pâ­n ă a c u m a , s ă m ' a p u s s ă î n v ă ţ să eos, să î n v ă ţ c u m s ă cresc copii i , să î n v ă ţ cum să fac b u c a t e . . . s ' a t u n u © s ă n e c o m p l e c t ă m u n u l pe a l t u l î n t r ' o fer icire b ine în t en ie i a t ă .

* U n s o l d a t a f r i can r ă n i t o c ă u t a t şî

TîrKîceat î 'ntr 'o a m b u l a n ţ ă i t a l i a n ă . O so ră de caritate î n s ă a lbă рг cu : el e r a dc n e g r u , i-<a fura t i n i m a . A fost b u n ă e u el ş i , d u p ă plecarc- i , î n e i n s de dor , îi trime-te o sc r i soa r e ea să-î е я р г і т е r e c u n o ş t i n ţ a şi s im­ţ i r e a lu i .

S e r i s o a r e a e « T i s ă c u călcta 'ă. d a r c u g r e u t a t e ş i e m â n j i t ă de pete dc-ce rnea lă .

D r ă g u ţ a s o r a de ca r i t a t e , p r i m i n -'du-î epi.3i.ola d'.abia o poa te citi. Л-r u n c ă o p r iv i r e g e n e r a l ă a s u p r a n u ­m e r o a s e l o r pete de c e r n e a l ă şi ex­c l a m ă :

— Bie tu l n e g r u , câ t t r ebue s ă fi plâfes-1!

O b ă t r â n ă b o l n a v ă , e n e r v a t ă cS med icu l îl dec la ra se că n u poa te să-î spûe cc a r e n u m a i d u p ă p r i m a \ i -zi tă , zise celor din- c a s ă :

— Să-mi a d u c e ţ i u n v e t e r i n a r ! Y ă z â n d u - I e ă r ă m â n u i m i ţ i de vor­

b a el; a d a o s e : — Da, da, u n ve t e r i na r , p e n t r u că

aee la c a r e v indecă a n i m a l e l e f ă r ă să le în t rebe , o s ă m ă p r i c e a p ă n u m a i decâ t pe m i n e c a r e ş t iu să-I spur ce s i m t ş i ce m ă doa re .

* S e j u c a l a teatru- d r a m a lu i Sha­

kespeare , R i e a r d I I I . • într 'o s cenă , regele p r o n u n ţ a ex­

c l a m a ţ i a c u n o s c u t ă d e l u m e a lite­r a r ă : „ U n r e g a t р е М г Ч т ea l !"

U n spec t a to r d t a p a r t e r îl r ă s -p u n d * ba t jocor i to r :

— D a c«t u n m ă g a r n u te mul ţu ­meş t i 'l

Actoru l c a r e j u c a pc- r ege , 18ră să se terfeure d* î n t r e r u p e r e , î n a i n t e a z ă la r a m p ă şi-î zice:

— DorjMiţtlt?, t e rog , pefteşte n u m a i d e c â t pe scenă !

a» •

T r i m i t e ţ i f c ï 0J5Q ia. m u r e i sa>u p r i n m a a d a t p o ş t a l , s p r e a v ă e ^ i ^ e t t i a , « . U t t u u a l u l d e G r a " < " o I o g î e " F r o s p c c t g r a t u i t .

Шт\ „Ftf irt" Bit-cureşti, str. Balis le !î3

Ultima m i ş t e 4 y îft д ш е т і и ) î e c l n i -

jSfP^V C e a s te prima, ЁмІ*п\ ; *e Ьагипаг, m e r g â n d

jfM : 8 zile după o singură І Я і Ѵ * Ш h v u ä * t i t r i L 4 - E m . 7 5 «•IlÉ̂ -̂ Îai Aces t e ea so r n i c p o s e d ă niffi^Şjiijjf ua m e c a n i s m Л п к р г е х с е -•LjfcsSffir l e a t c u labioe-, m e r g â n d « H D 8 z i le precis şi s i gu r , f ă ră \3Ê&£& a fi n e c e s a r să m a i lie î a -^ЩР' tors. î m b r ă c ă m i n t e a d i a

e.>l megra o x i d a t es:e e-x c c u l a l u cu (,nst ş i elegr«at. In caz de n e -cenvenrenţă s e poa te s c h i m b a , e v . se î n a ­p o i a z ă b a n i i , d e aceea a u e r i s c .

T r i m i t e f ranco prin. r a m b u r s s a u p r i a a n t i c i p a r e a va loa rc i , -/ Buc. І.І-Л 11.7.1 i2 Buc. 1 E I 2 1 . 7 5

Acelaş i ceaso rn i c cu î m b r ă c ă m i n t e g r a ­v a t ă cu gus t . iu a r a i u l . J.I'.I 1 ..ăU.

Hol7tr & Wohl, КгаУлі, Nr. 21 (ШІ)

«. —No. i t . UNIVERSUL Ш " £ Л А К Duminică, 1 3 Octombrie 191 S.

N O U A S E R I E A c e s e v o r o f e r i d e

M a r i l o r P r e m i i l abonaţilor eai la trag-erea Ăla lnna іТовхэаЪхіе 1Э1Э :

L e i wm* L ПОП Ч " * 1 ^ * B A N I I N N U M E R A R v l « \ / V / \ J B A N I I N N U M E R A R

U n elegant DORMITOR de BRONZ irnizat pentru premiile noastre, de eel mal recomandab

şi u n a SOBA „GODW J U M Ă T A T E GARNITURA M O B I L A ° — B ™ •• O C A N A P E A , D O M

de mare valoare, al 10-lea dormitor furnizat pentru premiile noastre, de eel mal recomandabil depozit de mobile de fier şi bronz „ I n d u s t r i a M e t a l i c i i M A R C U * ' ! С Г Ѵ О Й Л Ъ П І ^ Т І У " , ^ Л Т Р £ Г А ? îî* x e « * o ™ « bulevardul Elisabeta No. 8, Bucureşti S I І І П Э i S U K J - l . . O U J J I J X „ I n d u s t r i a M e t a l i c ă M A R C U * .

POTOLIURI Şl PATRU SCAUNE.

0 Oglindă veneţiană. • Una т а й elegantă de rnanon cn cristal = Una inimoasă Lampă pentrn atârnat. - Una sobă calorifer sistem german

Toate acestea cumpărate dela marele magazin de mobila» M A R C O D A T T E L K R E M E R , strada Carol No. 62 , Bucureşti.

" С Г п X D o m c i i t o r cLe l e m n . f i n . construit tn marea fabrică de Mobile de l emn MARIIV V . G A N E A , şoseaua Mihai-Bravul No. 37 şi .strada Şerbănică No. 1 0 . —

Sucursala : Calea Victoriei N o . 107 .

i . i . i л n a i ! n - A 1 л * elegant şi pitoresc costum ţărănesc ̂ Я%^*5£*а \\\\ll\r Hál I \l\Wi\ І Й to*»шь costum î ă r ă n e s c S ? v e d e ^ W ^ t t a M " ' d u l c e î n 8 4

к т І І І І І І І І У l l l l l l l l l f l l l l l l l / tfn ГЛСТИІИ ТаГаіМСГ " u p i modelul celoi purtate de Câmpulungence, nein-u i i u u i V - U l t i u l Vf MA\MJM_ V / HU VW>mm { a m u s a i trecut, auperb, aşa cum numaî în vis aî vedea, alb.

D O U E G H E M E F I N E d r ă g u ţ e , d e l e - a r I n v i d i a ORICE o r ă ş a n c ă c u g u s t М М М М У O C A M A Ş U Ţ A l u c r a t ă c u O r a r ă d e l i c a t e ţ ă l a g a l b e n ş i n e g r u = =

de bijuterii Th. Radivon, B d u l Elisabeta 8 bis, Bucu-U N G R A M O F O N foarte elegant, cutia de stejar, cu plachete ea meta* şi fin nichelat, cu 6 plăci duble, adică 12 cântece.

U N F L A U T D E A B A N O S , cu 12 clape, Într'o cutie fini căptuşită cu catifea.

U N A V I O A R A F I N Ă cu arcuş şi accesorii de rezervă. Toate aceste cumpărate de la Marele Magazin de muzică Jean

Feder , Bucureşti, calea Victoriei 54 , Furnisorul Curţeî Regale. U N A M A D O L 1 N A italiană, de palisandru, ornamentată, OM

tostiera prelungită, specială pentru concert; U N A C H I T A R A cu mecanică. U N A H A R M O N I C A cu două rânduri, cu 19 clape şi 4 ba­

suri, burduful dublu, cu colţuri de metal. Cumpărate de la Magazinul de muzică « l a Harpe», Bucureşti,

strada Coiţel No. B. U N A B I C I C L E T A E L E G A N T A « S P O R T » cu roata l iberi

f i Irână automată prin contrapedalare. U N A P U Ş C A de vânătoare cu doua ţevi , ţevile de oţel,

«Bayard», din renumita fabrică de arme «Pieper-Bayard». Această a m a are 4 zavoare de siguranţă, ţeava stângă choke-bore şi poate întrebuinţa atât pulberea neagra, cât şi pulberea fără fum.

U N A C A R A B I N A seml-automatică de mare precisiune «Pie­per» cu tirul garantat precis.

U N R E V O L V E R S I S T E M A T I C . Cumpărate de la marele magazin de arme şi biciclete 8 . O,

Zlimann, furnisorul Curţeî Regale, calea Victoriei 4 4 , Bucureşti. U N P O L 1 C A N D R U fin Venegran cu 5 braţe, pentru gaz

aerian, cumpărat dela renumita Casă Teirch & Comp. Succe­sori Carol Weinl ich , str. Cobâlcescu (fost berzei) No. 9 Bucureşti,

U N C O S T U M D E H A I N E (saco)du'pâ măsură şi alegerea stofei, care se va confecţiona de cunoscuta croitorie Jaques Grün­berg, str. Academiei No. 25 .

U N A F R U C T I E R A in forma de scoică susţinută de un În­geraş stând pe piedestal; totul de metal argintai.

U N A F R U C T I E R A cu sp ce de grâu de metal oxidat » V A S E D E C R I S T A L culoarea închisă cu pictura de

aur, in suport de metal argintat, cumpărate dela cunoscutul Ma-

3 Maşini de cusut de mână.-Un vagon de 10.000 kgr. lemne.-25 Casete „Flora" s * 1 T ™

gazin reştl.

U N A P E N D U L A M O D E R N A de perete, din lemn de nuc eu întorsul la 15 zile, sun?3d la oră şi jumătăţi . - U N C E A S O R N I C D E M A S A pentru salon, trumos bronzat, garnisit cu pietre simili şi aşezat pe o sanie Înhămată cu un cerb. : U N C E A S O R N I C D E B I U R O U frumos bronzat, având ca­lendar mecanic.

(fj 6 L I N G U R I Ţ E , A U R I T E şi frumos emailate, cu vederi din Bucureşti, aranjate In cutie tapisată.

Toate aceste cumpărate dela c u n o s c u t u l M a g a z i n d e B i -

Îo u t c r l e ş i c e a s o r n i c ă r i e . C e a s o r n i c ă r i a C o l t e l s t r . ; o l J e î 3 1 .

» C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu câte 3 'capace N o . 87 pentru bărbaţi.

Э C E A S O R N I C E D E A U R 14 carate cu câte 3 capace No. 88 pentru bărbaţi.

1 C E A S O R N I C D E A U R 14 carate ou 3 capace No. 92 pentru bărbaţi

5 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurită cu câte 1 capac marca arpad, pentru bărbaţi.

6 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu bordura aurita cu câte 1 capac.

1 C E A S O R N I C D E A U R , având şi broşa atârnat pe un lănţişor pentru damă.

3 C E A S O R N I C E D E A R G I N T cu brăţări pentru dame. 1 C E A S O R N I C D E A U R cu 3 capace emailat cu steluţe,

pentru dame. 1 C E A S O R N I C D E A U R emailat Miosetis, pentru dame. 1 C E A S O R N I C D E A U R cu 1 capac, pentru dame. I S P L E N D I D O U E M A I L A T , suvenir din Carlsbad. cu

fotografie Sprudel, servă pentru pudrieră Într'o elegantă casetă taiistttâ cu mătase.

3 G A R N I T U R I „ N E C E S E R " pentru toaletă de dame, fie­care garnitură având un elegant sacheu. .

6 C E A S O R N I C E D E A R G I N T ocsidate, ptntru bărbaţi.

un, pu -a flora.

Afară de acestea, toţi abonaţii mai primesc gratuit un volum din cărţile ce apar in €5itura Ziarului ..Universul" tipărite anume

pentru abonaţi.

Preturii» de abonament sunt aceleaşi: Pe un an lei 18; pe 6 luni lei 9.15; pe 3 luni lel 4.65. Pentru concurarea ia premiile de maî sus , abonaţii pe un an primesc 30 bonuri, cel pe 6 iun! 15 şi cei pe 3 luni 5 bonuri. Abonaţii

pe un an participă la două tragerij deci după prima tragere vor primi încă 30 bonuri pentru tragerea următoare.—Administraţia „Univer­s a l u l " n o Întrebuinţează încasatori. Plata abonamentelor se face direct la cassa administraţiei ziarului, prin mandat poştal sau in persoană.