obiectul criminologiei
TRANSCRIPT
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
1/61
OBIECTUL CRIMINOLOGIEI
Obiectul de studiu al criminologiei il constituie criminalitatea ca fenomen
social. Fapta penala comisa, faptuitorul, victima si reactia sociala impotriva
criminalitatii.
Notiunea de crima folosita in studiile de criminologie are o acceptiune mai
larga si se refera la infractiune in general si nu la notiunea de crima folosita in
limbajul penal ce are un sens mai restrans si face referire la infractiunea contra
vietii ori alte fapte mai grave.Criminalitatea ca fenomen social este constituita din ansamblul
infractiunilor care se produc intr-o anumita perioada de timp si intr-un loc bine
determinat.
Criminologia isi propune sa observe, sa localizeze si sa clasifice
delicventa in functie de problemele sociale care framanta societatea iar metodele
folosite sunt cele ale stiintelor sociale in general: statisticile fenomenului criminal
tinute la nivelul unor institutii, anchetele si interogatoriile, cercetarea dosarelor si
a arhivelor, monografiile si urmarirea studiilor, etc.
Criminalitatea legala reprezinta numarul faptelor ce privesc incalcarea
legii penale si unde hotararile de condamnare au ramas definitive.
Criminalitatea aparenta cuprinde toate acele fapte care par sa constituie
infractiuni si care au fost aduse la cunostiinta puterii publice, fiind inregistrate ca
atare. rincipalul decalaj care apare intre criminalitatea legala si criminalitatea
aparenta provine din aceea ca autorii unui important numar de infractiuni
constatate nu au putut fi identificati. !tatisticile politiei cuprind intre "#$ si %#$
infractiuni in care autorii nu au fost descoperiti.
Criminalitatea reala obiectul criminologiei are in vedere in principal
criminalitatea reala ale carei dimensiuni si realitati trebuie sa fie cuprinse cat mai
e&act.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
2/61
'iferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta poarta
denumirea de cifra neagra a criminalitatii si se refera la acea proportie
considerabila de infractiuni care din diferite motive ramane necunoscuta.
(NF)*C+(N* ca institutie fundamentala a dreptului penal reprezinta
fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea
penala. entru e&istenta infractiunii aceste trasaturi esentiale trebuie sa e&iste
cumulativ iar lipsa uneia dintre ele face ca fapta sa nu aiba caracter infractional.
(nfractiunea, inainte de a fi un fenomen juridic este un fenomen social, adica un
act antisocial care devine ilegal din momentul incriminarii sale in legea penala.
(n cercetarea criminologica infractiunea crima, delictul/ trebuie analizata
in conte&tul unui ansamblu crima, criminal, victima/, caruia se subsumeaza si
care are o multime de cone&iuni si interconditionari reciproce fara insa a-si pierde
particularitatile si functiile proprii.
Criminalitatea ca fenomen socio-uman are in componenta sa intreg
arsenalul de comportamente umane care sunt interzise de legea penala si
reflecta individualitatea bio-psiho-sociala a celor care au comis infractiuni.
(nfractiune este inseparabila de infractor, iar infractorul de pedeapsa. a
este fapta omului care vine in conflict cu societatea provocand reactia acesteia,
reactie care este concretizata in pedeapsa care se aplica. (nfractiunea nu poatee&ista in afara societatii0 este un fapt social care cuprinde un act antisocial si
care lezeaza interesele societatii.
C)(1(N*22 este persoana care a comis o infractiune cu vinovatie sau
la care a participat ca autor, complice sau instigator. Criminologia moderna fara a
nega e&istenta caracterelor biologice sau psihice ereditare acorda o importanta
deosebita dezvoltarii mentalitatii criminale, a procesului care conduce un individ
la delicventa.
3(C+(1* (NF)*C+(N(( plecand de la relatia de interdependenta dintre
infractiune si victima, apare ca necesara adoptarea unor masuri eficiente de
prevenire si pedepsire a infractorilor si acordarea unei atentii sporite victimei.
2uarea in calculul cercetarii criminologice a victimei infractiunii aduce date
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
3/61
suplimentare in stabilirea dimensiunilor pe care criminalitatea reala le poate
avea.
!CO2 C)(1(NO2O4(( are drept scop general stabilirea unei politici
eficiente de lupta impotriva criminalitatii care sa apere valorile fundamentale ale
scietatii, sa previna fenomenul infractional iar atunci cand s-a comis o infractiune
cei vinovati sa fie trasi la raspundere penala.
FNC+((2 C)(1(NO2O4(( functia descriptiva, aplicativa-prospectiva,
predictiva - profilactica.
Functia descriptiva opereaza cu urmatoarele concepte: mediu, teren,
personalitate, situatie, act. Crimonologia evalueaza sinteza celor doi factori si
anume: societatea - realitatea obiectiva, e&istenta reala si individul forta
transformatoare e&teriorizata in idei, actiuni. Functia descriptive se realizeaza
prin descrierea fenomenului criminalitatii, starea si dinamica acestuia, prin
identificarea procentelor de criminalitate si interpretare a acestora. Conceptele
operationale sunt acelea de: act, personalitate, mediu.
Functia aplicativ-prospectiva opereaza cu conceptele: cauza, conditie,
efect, factor. (n evolutia realitatii sociale se constata ca fenomenul criminalitatii se
dezvolta si descreste in mod invaraiabil si tipic, e&plicarea stiintifica a acestuia
constand in reducerea fenomenelor comple&e la elementele simple si anumecomponente pentru a se masura calitativ si cantitativ. Comple&itatea
fenomenelor psiho-sociale, variatia formelor de manifestare in timp, e&plicarea
fenomenelor concrete reprezinta obiectul propriui de cercetare iar metodele de
investigatie stiintifica si legile speciale implica criminologia in domeniul stiintelor
de fapte reale.
Functia predictive-profilactica are in atentie conceptele de prezent, viitor,
probabilitate, similitudine, e&trapolare, hazard, risc, prognoza. *ceasta functie
urmareste anticiparea unor schimbari ale fenomenului criminal pe o anumita
perioada si evaluarea probabilitatii producerii evenimentului.
Functia profilactica utilizeaza conceptele de reactie sociala, control social,
tratament, resocializare, prevenire primara, secundara si tertiara. Cunoasterea
elementelor cauzale si a efectelor fenomenului criminogen, orientat spre o
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
4/61
anumita finalitate, determina functia profilactica a criminologiei. *stfel se
procedeaza la reformarea individului ca subiect al actiunii si cunoasterii
elementului rational identic, la elaborarea politicii penale cat si a strategiei de
lupta globala impotriva criminalitatii.
Criminologia trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: asupra cui sau
asupra caror procese, fenomene si fapte social economice se rasfrang
consecintele criminalitatii5 'oar asupra infractorului sau si al victimei lui, asupra
amandurora si in plus, asupra familiilor lor5
1+O' ' C)C+*) C)(1(NO2O4(C* - *lberto 6rimo spunea
despre metodele de cercetare folosite in criminologie ca ar reprezenta 7ordinea
ce se pune in invatarea unei stiinte urmand conditiile si particularitatile acelei
stiinte si cand gandirea devine un instrument de cercetare8. Criminologia e&plica
natura, structura, functiile si evolutia fenomenelor in fractionale precum si
modalitatile de aparare socio-umane, interdependenta si cauzalitatea lor istorica.
Ca metode particulare, specifice cercetarii criminologice, avem:
observatia, e&perimentul, metoda clinica, metoda tipologica, metoda
comparativa, metoda de predictie.
Observatia poate fi empirica atunci cand se produce in urma unui
contact spontan intre cercetator si mediul cu realitatea lui inconjuratoare. Nu
ofera o imagine completa ci face doar o introducere in mediul care urmeaza a fi
studiat. oate fi stiintifica caz in care presupune o abordare voita si metodica,
orientata catre un scop bine determinat, adica patrunde in domeniul
comportamentului delicvent si incearca sa-i identifice atat actiunile prin care
acesta se manifesta cat si reactia celorlalti membri ai societatii. Observatia este
recomandata pentru studierea unor colectivitati sau grupuri mai restranse de
indivizi care pot fi usor de urmarit.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
5/61
Experimentul reprezinta o observatie provocata si se desfasoara in
conditiile alese de cercetator, avand drept scop identificarea legaturilor de
interconditionare intre diferitele fenomene si sa descopere inlantuirea lor cauzala.
Metoda clinica presupune o cercetare a cazului individual, avand drept
scop formularea unui diagnostic si prescrierea unui tratament criminalului.
*ceasta metoda se bazeaza in principal pe anamneza, adica pe istoria fiecarui
caz. ornind de la caz, criminologul poate recostitui perioada activitatii
infractionale, posibilitatea de reintegrare sociala si poate stabili conditiile in care
persoana infractorului suporta sau nu consecintele unei trauma cu efecte
antisociale. !e pot stabili factorii definitorii care au determinat si influentat
procesul antisocial, conditiile concrete de viata la data savarsirii actului
infractional in scopul determinarii procedeelor specifice reeducarii, resocializarea
individului si adoptarea de masuri antiinfractionale adecvate si opportune.
Metoda tipoloica porneste de la notiunea de 7tip8 care reprezinta o
combinatie de trasaturi caracteristice pentru fenomenul studiat. *ceasta metoda
il descrie pe criminal in contrast cu tipul non-criminal, ii descrie particularitatile
criminalului si incearca sa contureze o tipologie criminologica a actului criminal.
Metoda de predictie se refera la tipul previzional si la probabilitatile
delicventei si evolutiei sale. 1odalitatea adoptata in scopul preveniriifenomenului criminogen urmareste elaborarea unor previziuni in legatura cu
fenomenul infractional si evaluarea evolutiei acestui fenomen prin stabilirea
sectoarelor in care dellicventa este probabila, identificarea specificului si a
comportamentului in viitor al persoanelor care au antecedente penale.
Metoda statistica studiaza fenomenele de masa ale societatii si ale
statului, clasificandu-le prin retinerea elementelor fundamentale si indepartarea
celor accidentale, mentinand numai ceea ce este reprezentativ si tipic.
Criminalitatea este masurata prin factori principali de statistica. Orice eveniment
criminogen este luat in consideratie prin continutul sau infractional0 prin metoda
statistica se traduce un fapt intr-un enunt abstract care cuprinde relatii de
identitate, de egalitate sau de includere in sistemul criminogen.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
6/61
Metoda socioloica sociologia cauta regulile generale de evolutie a
constiintei sociale in cadrul grupului social. rin metoda sociologica se dezvaluie
conceptele sociologice privind cercetarea vietii sociale prin individualizare dar si
prin generalizare. 1etoda sociologica reprezinta o treapta preliminara folosita de
criminologie pentru a stabili diferite tipuri de evolutie criminogena, producerea si
evolutia criminalitatii, motivatii criminogene.
TE!NICI MO"ERNE "E IN#E$TIG%RE IN CRIMINOLOGIE
+ehnica 9 felul practic procedural in care se utilizeaza o anumita metoda
de cercetare.
Ca tehnici enumeram: ancheta sociala, chestionarul, interviul, tehnica
documentara, procedee statistico-matematice-cibernetice.
Ancheta sociala avand ca punct de plecare cercetarile demografice se
determina conditiile in care au trait autorii infractiunilor pana la momentul
comiterii faptelor antisociale, comportamentul acestora cat si rezonanta activitatii
infractionale in grupul social din care face parte. Cauzele care implica
criminalitatea , cause economice, sociale, politice, e&ista in orice perioada
sociala si apar ca factori constanti in ancheta sociala cu caracter particular saugeneral. Orice ancheta sociala cuprinde urmatoarele tipuri de probleme:
- trasaturile definitorii demografice ale unui grup de participanti la savarsirea
actului infractional, unde se precizeaza felul participatiei sale penale,
varsta, prezenta antecedentelor penale0
- mediul socio-profesional si anume: mediul familial, scolar, loc de munca0
- categoria de relatii sociale vatamate, modul, locul si mijloacele de
comitere a infractiunilor, retinerea de circumstante reale sau personale,
prezen ta si pozitia victimei fata de scopul, mobilul si urmarea socialmente
periculoasa, cadrul social, tendinte si preocupari0
- deprinderea tendintelor care au determinat nasterea si conturarea unor
opinii si atitudini pentru fiecare participant, impactul solutiei de
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
7/61
condamnare, constientizarea gravitatii actului infractional, pespectiva
reintegrarii in viata sociala0
entru realizarea anchetei sociale se parcurg urmatoarele etape: organizarea
anchetei, identificarea constantelor si a factorilor variabili care ajuta la
evidentierea esentialului si diferentierea acestuia de ocazional, intamplator si in
final etapa culegerii si inregistrarii informatiilor si an ume stabilirea conditiilor
obiective si subiective determinate si determinabile in cadrul fenomenului
criminogen.
Chestionarul este utilizat in cercetarea criminologica pentru efectuarea unor
evaluari de ansamblu ale fenomenului criminalitatii, in afara datelor statistice
oficiale. ste reprezentat de intrebari de logica si psihologie, de imagini grafice,
care determina pe cel anchetat sa e&plice un anumit comportament social.
ste utilizat si pentru realizarea unor studii privind reintegrarea post
condamnatorie, pentru predictia unui comportament delicvent, pentru a se
evidentia modul in care societatea reactioneaza fata de comiterea infractiunilor.
!tructura chestionarului urmeaza schita clasica si anume: intrebari
introductive, intrebari de trecere spre probleme puse in discutie, intrebari filtru,intrebari de bifurcare, intrebari de identificare, intrebari de control.
Interviul este o tehnica de investigare si aprofundare mult mai fle&ibila.
)ealizarea interviului trebuie facuta de cercetatori bine pregatiti professional, cu
tact, interes pentru cercetare si confidentialitate.
Cele mai cunoscute tipuri de interviuri sunt interviul formal si interviul
neformal. (n cadrul interviului formal persoana care este anchetata raspunde la
intrebari ale caror numar, ordine si formulre sunt stabilite in prealabil iar
raspunsurile sunt inregistrate. (nterviul formal lasa o anume libertate de
concepere si actiune celui care ancheteaza.
Tehnica documentara are in vedere lecturarea documentelor care pot fi
statisticile oficiale, dosare penale, dosare personale, etc.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
8/61
*ceste documente sunt analizate in cone&iune pentru identificarea masurilor
referitor la prevenirea unor fenomene criminogene, modalitatea optima pentru
adoptarea masurilor de constrangere.
"E&INITI% CRIMINOLOGIEI este o stiinta care analizeaza cauzele
infractiunilor si factorii care influenteaza comiterea acestora, elaborand politici in
materie de prevenire si justitie penala in cadrul planificarii sociale de ansamblu.
'e asemenea, se evalueaza costurile sociale ale fenomenului infractional si se
urmareste realizarea unei politici de ansamblu pentru obtinerea unei protectii
eficiente, corespunzatoare realitatilor si nevoilor sociale, aflate in continua
evolutie.
definitie data la al--lea Congres ON de la ;avana in anul ' 6CC*)(*
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
9/61
- oamenii initial au e&istat intr-o stare de fericire, indestulare si inocenta0
- iesirea din aceasta stare implica punerea in aplicare a motivului
responsabilitatii individuale: - conform doctrinei pacatului originar toti
oamenii traiesc in suferinta si mizerie, din cauza perechii originare care a
ales ignorand divinitatea0 - dupa teoria contractului social, indivizii
formeaza o societate. i sunt cei care decide ce sa obtina si ce sa ofere
ajungand in mod deliberat la o intelegere care ii face sa triasca impreuna
in societate, fiecare oferind ceva pentru a obtine altceva.
- oamenii au acceptat ca pe o realitate psihologica o facultate sau calitate a
individului care regleaza si controleaza comportamentul0 (n general,
fiecare individ este liber sa aleaga ce vrea sa faca, nee&istand restrictii0
'umnezeu si 'iavolul ar putea influenta optiunea intr-o actiune sau alta,
pe care individual este liber sa o intreprinda. 1ontesBuieu a considerat ca
societatea rezulta din A impulsuri sau dorinte: pacea, foamea, se&ul si
dorintele sociale0 )ousseau crede ca baza formarii societatii este dorinta
de a avea prieteni0 ;obbes a perceput frica drept motivul principal care i-a
determinat pe oameni sa formeze societatea si sa-i accepte si restrictiile.
- ra acceptata idea ca instrumental de control al comportamentului uman
este teama, indeosebi teama de durere0- pedeapsa, adica provocarea durerii, umilirea si dizgratia, ca metoda
principala de actiune in crearea climatului de teama, era necesara pentru
a influenta optiunea si, prin aceasta, comportamentul.
(n martie
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
10/61
- 7Numai legile pot stabili pedepse pentru crime0 autoritatea pentru acest
lucru rezida numai in legiuitor, care reprezinta intreaga societate unita
printr-un contract social8
- 7Fiecare om are propriul sau punct de vedere si la momente diferite
puncte diferite. 'e aceea, spiritual legii ar trebui sa fie produsul unei
judecati logice, bune sau rele0 ar putea depinde de violenta pasiunilor, de
slabiciunea acuzatului, de judecatile in legatura cu el si toti acesti factori,la
minut, ar putea sa altereze aparenta obiectului in mintea schimbatoare a
unui om8
Caesare Lombroso s-a nascut la % noiembrie
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
11/61
a aplecat interesul mai mult asupra factorilor de mediu decat asupra celor
biologici.
2ucrarea 7Omul delicvent8 a marcat momentul nasteriii criminologiei in
actuala sa acceptiune stiintifica.
(n ultima sa carte, 7 Crima, cauzele acesteia si remediile8 se iau in discutie
mai multi factori care stau la baza declansarii fenomenului criminal, cei mai
importanti fiind de mediu si mai putin de ordin biologic.
2ombroso sustine ca e&ista trei mari clase de criminali:
- criminali nascuti intelesi ca ramasitele atavistice ale unei forme de
evolutie inapoiata si de aceea ei constituiau doar
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
12/61
!ustinatorii acestor teorii sunt de parere ca e&ista un grad mare de
interdependenta intre tipul corpului uman si tipul mental sau temperamental.
*cest lucru il increase intr-o anumita masura si 2ombroso insa el s-a limitat in a
gasi relatii intre caracteristicile fizice si bolile mentale.
Cel mai cunoscut theoretician al acestei teorii este )N!+ H)+!C;1)
acesta a identificat A tipuri de corpuri:
- tipul astenic inalt si slab0
- tipul atletic tipul cu o musculature bine dezvoltata0
- tipul pGEnic scund si gras0
- tipul dGsplastic amestecat, metis.
(n lucrarea sa 7+ipurile constitutionale si crima8 se afirma ca e&ista o
preponderenta a tipului atletic, indeosebi la faptele comise cu violenta. 'espre
tipul astenic, acesta este predispus la savarsirea de furturi marunte iar despre
indivizii care apartin tipului pGEnic ca au tendinte spre depresiun ( nervoase. +ipul
dGsplastic are tendinte spre agresiune impotriva decentei si moralitatii si ca
acest tip de individ paote fi amestecat si in comiterea unor fapte violente.
(illiam $)eldon in cartea sa despre tinerii delicventi, aduce o imbunatatire
metodologica si anume tipurile de baza ale caracteristicilor fizice si
temperamentale sunt urmatoarele:
- N'O1O)F(C dezvoltare relative mare a viscerelor, tendinta d
eingrasare, rotunjimim domoale in diferite parti ale corpului, e&tremitati
scurte si subtiri, oase mici, piele neteda si catifelata. Ca si temperament
este 3(!C)O+ON(C rela&are generala a corpului, persoana
confortabila, iubeste lu&ul, un rafinat, dar in esenta un e&trovertit0
- 1>O1O)F(C predominare relative mare a muschiilor, oaselor si
organelor motorii ale corpului, trup mare, piept puternic, maini mari si
incheieturi puternice. Ca temperament este !O1*+O+ON(C persoana
acvtiva, dinamica, merge, vorbeste si gesticuleaza convingator, se
comporta agresiv0
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
13/61
- C+O1O)F(C dominanta relative a pielii si a lpilozitatii, a sistemului
nervos0 corp fragil si delicat, oase mici si delicate, umeri ingusti, fata mica,
nas bine conturat, par fin, corp cu masa relative mica si cu o mare
suprafata. Ca temperament avem C)6)O+ON(C un introvertit,
sufera de afectiuni functionale, alergii, sensibilitati ale pielii, oboseala
cronica, insomnie, sensibil la zgomot si la distractii, se fereste de
aglomeratii.
!heldon vorbeste despre delicventa biologica, delicventa mentala si
criminalitatea primara nu ca aspecte ale unui comportament ce apartine unui
criminal, ci ca factori de masurat, atunci cand avem in atentie un comportament
observat al unui individ caruia se presupune ca i-ar apartine.
Teoriile privind factorii biologici si comportamentul criminal.
+eoriile biologice timpurii apreciau ca structura determina functia, ceea c ear
insemna ca indivizii se comporta atfel unii fata de altii, fiindca fundamental ei sunt
diferiti din punct de vedere al structurii. 'in contra, teriile biologice moderne
prezinta argumente conform carora factorii biologici se dezvolta asemeni unui
individ care va avea un comportament criminal pe care nu il poate e&plica nici
individual respective, dar care ar putea fi urmarea interactiunii dintre biologia
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
14/61
acelei personae si mediul in care se dezvolta. *ceste teorii se pot e&plica mai
repede ca fiind teorii bio-sociale.
(nca din antichitate s-a incercat e&plicarea fenomenului uman plecand de
la idIe ereditatii, aratandu-se deseori ca tinerii se asemanau cu parintii lor in
multe privinte: maniere, aspect fizic, dispozitie, etc.
Teoriile privind studiul emeniilor trebuie sa facem precizarea ca in
genetica e&ista o clara distinctie intre gemenii identici si gemenii frati. 4emenii
identici provin dintr-un singur ovul fertilizat si in consecinta au o ereditare
identical. 4emenii frati sunt produsul a doua ovule simultan fertilizate de doi
spermatozoizi, avand aceeasi relatie ca infratirea normala. *stfel, gemenii
identici nu au acelasi comportament care ar putea fi atribuit gemenilor frati.
lecand din acest punt multi cercetatori au incercat sa determine rolul
ereditatii in criminalitate.
JO;*NN! 2*N4 publica in anul
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
15/61
(deea de baza era ca tulburarile emotionale crescande, datorate
dezechilibrului hormonal, creeaza ocazii propice pentru producerea crimei.
'esi apelarea la factorii biologici s-a facut din convingerea ca acestia
reprezinta cauzele producerii fenomenului criminal, se poate spune, cu
bunavointa, ca prezenta acestora poate spori predispozitia, dar nu determina in
mod absolut ca un individ poate avea un comportament criminal. *cesti factori
pot sa genereze comportamente criminale atunci cand actioneaza impreuna cu
factori psihologici si sociali.
(n conte&tul abordarii multifactoriale, teoriile biologice ale
comportamentului criminal pot fi judecate in masura in care diferentele biologice
intre criminal si non criminal sunt si demonstrabile.
Teorii raportate la inteligenta si influenta acesteia asupra
criminalitatii
*ceastea sunt teoriile care au pus cel mai des in centrul e&plicarii
comportamentului criminal inteligenta.
'iferentele individuale care ar putea sa apara in urma unor comparari au
facut ca observatiile psigologiilor si criminologiilor sa fie a&ate in principal pe
aceste comportamente, in anumite imprejurari si datorita unor anumite conditii.
1odul de a reactiona la un eveniment sau altul, capacitatea de memorare, de
completare sau d eintelegere a propozitiilor, de memorare a imaginilor, de a
recunoaste intelesul cuvintelor si de a face calcule aritmetice in gand, au fost
incercari care ar fi putut sa determine masurarea diferentelor dintre criminali si
omul obisnuit.
*2F)' 6(N+ a fost psihologul francez care a scos testarea inteligentei
in afara laboratorului si a aplicat-o in e&plicarea unor rezultate slabe la invatatura
pe care le prezentau scolile din aris. * incercat sa gaseasca o e&plicatie
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
16/61
stiintifica a inteligentei, mai ales plecand de la capacitatea native pe care o are
individual si mai putin ca un comportament invatat. 2a inceput a incercat sa
masoare inteligenta prin masurarea volumului cranian. !i-a dat seama ca
aceasta metoda nu ii aduce nici un beneficiu, rezultat, a abandonat-o si a
abordat problema din punct de vedere practice. 6inet a pus la un loc un mare
numar de sarcini usoare legate de viata de zi cu zi, care nu implicau
rationamente dificile. *poi, le-a asezat intr-o ordine crescatoare a dificultatii
acestora, astfel incat prima sarcina putea fi rezolvata si de un copil mai mic, in
timp ce ultima putea fi realizata numai de un adult. (n aceasta incercare a avut si
sprijinul dr. +heodore !imon, doctorul scolilor speciale din aris. )ezultatul
primei lor colaborari a aparut in anul
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
17/61
ste clar ca, daca se face o asociere intre criminalitate si rezultatele
oferite de (M, aceasta trece sau este in stransa corelare cu delicventa juvenila.
ste necesar de e&plicat de ce personae cu un (M scazut devin delincventi mai
des decat aceia cu un coeficient mai mare.
Ceea ce se poate afirma in momentul de fata este ca testele (M au
functionat, inca de la aparitia lor, ca un fel de prezicator sigur al delicventei.
Cu siguranta, criminalii adulti nu sunt retardati mintal cu severitate, ci ei
sunt personae cu capacitate mintale diminuate.
nii criminali adulti au fara indoiala, (M-uri scazute, dar a motive crima in
general datorita acestui fapt, este o aventura.
'aca luam in calcul criminalitatea gulerelor albe, crima organizata si crima
politica, fiecare in parte presupune o considerabila abilitate intelectuala. 'eci,
trebuie sa cautam alti factori pentru o e&plicare generala a criminalitatii.
Teoriile privind personalitatea criminalului
+eoriile psihiatrice si psihologice pleaca, de asemenea, in e&plicareacomportamentului criminal, de la factorii biologici si situationali.
sihiatria, ca stiinta, a venit si a imbunatatit metodele medicale in tratarea
problemelor de baza ale bolilor mintale. Gthagoras a indentificat creierul ca fiind
organul mintii si a precizat ca bolile mintale sunt disfunctiuni ale acestui organ.
!igmund Freud este acela care dezvolta conceptele stiintei psihologiei in
legatura cu persoanele bolnave.
!ubconstientul, ca un concept central al psihanalizei, si-a facut aparitia ca
subiect de interes inainte de Freud. Conceptul de subconstient a fost dezvoltat
de 3ON ;*)+1*N
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
18/61
sihanaliza este o stiinta recenta, asociata cu viata si munca lui Freud si a
unor elevi de-ai sai precum *2F)' *'2), C*)2 N4, L(2;1 !+H2.
Freud si-a insusit ideea de subconstient asa cum a fost folosita si de
psihiatri dinaintea lui, argumentand ca e&perientele traumatice din copilarie, care
si-au lasat amprentele asupra individului, pot sa argumenteze comportamentul,
chiar si atunci cand acesta nu a constientizat acele fapte. entru a trata aceste
probleme Freud a inventat psihanaliza. (n acest sens pacientul se rela&a complet
si vorbea despre orice ii venea in minte. (deea era aceea a liberei asocieri. *stfel,
individual era capabil sa reconstruiasca evenimentele petrecute cu mai mult timp
in urma sis a le aduca in constient.
+eoria sustinea, ca daca pacientul devenea constient de aceste
evenimente, ele isi pierdeau din puterea lor subconstienta, iar pacientul castiga
un grad mai mare de control al constientului si al libertatii.
Freud isi va revizui conceptiile sale despre subconstient. l redefineste
constientul ca ego/ si imparte sunconstientul in !(N ('/ si !)
!)4O/.
7!(N8 a fost folosit ca termenul care descrie marele rezervor de miscari
biologice si psihologice, adica acei stimuli si impulsuri care stau la baza tuturor
comportamentelor. *cesta include libido-ul, intreaga forta a energiei se&uale aindividului, ca o 7dorinta de viata8, difuza si tenace, regasita la toate animalele.
!inele este in permanenta inconstient si raspunde numai la ceea ce Freud
a numit 7principiul placerii8 daca te simti bine, fa-o.
!upereul, prin contrast este acea forta constienta si autocritica, care
evidentiaza cerintele ce te opresc sa faci ceea ce iti place, din motive ce tin de
e&perienta sociala individuala. !upereul poate contine elemente constiente sub
forma codurilor etice si morale, dar este incopnstient in operarea sa.
!upereul apare odata cu primele mari e&periente ale copilului, de
dragoste si atasament fata de parintii lui. Copilul le e&perimenteaza ca judecati
si, in final, din suma valorilor lor, ia nastere ego-ul ideal, ceea ce inseamna o
conceptie ideala a ceea ce copilul ar trebui sa fie.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
19/61
Ceea ce Freud numea 2 este personalitatea constienta care este
orientate catre lumea reala in care persoana traieste si incearca sa mediteze
intre cererile !(N2( si prohibitiile !)2(.
Te'a lui %bra)amsen de la niversitatea din Columbia. +eza pe care a
imbratisat-o este afirmatia ca e&plicatia conduitei umane trebuie cautata in
conflictele biose&uale, cu care omul se loveste de timpuriu, in copilarie. !e
sustine ca orice conduita delictuoasa, criminala, este o manifestare directa sau
indirecta a agresiunii, iar aceasta agresiune la randul sau poate fi e&presia
instinctelor se&uale sau a altor instincte. 'e capacitatea omului de a controla
aceasta agresiune, adica de gradul de dezvoltare a supereului, depinde conduita
delictuoasa sau nondelictuoasa a individului.
7(n general putem spune ca, cauzele conduitei delictuoase la copil, pot fi
depistate de parintii sai, in special in atitudinea afectiva a mamei sale fata de
manifestarile instinctive timpurii ale copilului.8
'upa *brahamsen conditiile familiale sunt cauza principala care
genereaza criminalitatea. e ultimul plan se situeaza factorii economici si sociali
care pot influenta familia si pune pe prim plan caracteristica ei afectiva.
*brahamsen trateaza criminalitatea ca pe un fenomen psihologic, generatde cause pur psihologice. 'e acest mod este legata si conceptia sa referitoare
la 7delicventul potential8.
entru ca un infractor potential sa devina intr-adevar infractor sunt
necesare inca K conditii: o situatie corespunzatoare in mediul inconjurator el o
numeste 7de moment8/ si slabirea rezistentei, a controlului din partea supereu-lui.
*brahamsen considera criminalitatea ca o varietate de boala psihica.
+ulburarea in copilarie a dezvoltarii affective normale, genereaza criminalitatea
sisau tulburarile psihice si manifestarile psihologice anormale. !e considera ca,
criminalitatea trebuie sa fie considerate ca un aspect al conduitei omului care
este echivalent cu nevroza, psihoza, tulburarile psihosomatice, etc. +oti
ctriminalii pun in evidenta patologia psihica a emotiilor, a caracterului sau a
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
20/61
intelectului lor si de acceea * ajunge la concluzia ca 8un delicvent normal este un
mit8.
Cercetari *olosind testele de personalitate au fost dezvoltate in
paralel cu testele de inteligenta. Criminalii au fost testati pentru a stabili daca
trasaturile lor de personalitate difera de cele ale nondelicventilor sau criminalilor.
(n anul
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
21/61
- trebuie sa avem in vedere situatiile in care individul comite crima, cu atat
mai mult cu cat el este intr-o mare masura instrumental de care se
foloseste partea inconstienta a lui insusi, intrucat constientul cauta sa
realizeze in orice moment, cel mai bun echilibru posibil.
Teoriile comportamentului criminal - ca un comportament normal invatat
3om discuta despre acele momente care il instruiesc pe individ cum sa isi
aleaga oportunitatea pentru a comite fapta ilegala.
+eoriile care sustin acest lucru argumenteaza ca invatarea modului in care
trebuie sa valorifici o oportunitate ilegala implica procese mai ample care ioncep
cu insusirea modului de a valorifica oportunitatile legale.
*ceste teorii descriu comportamentul criminal ca pe un comportamentinvatat mai dinainte, ca pe un comportament 7normal invatat8, care se realizeaza
in cadrul unor grupuri printr-un sistem de comunicare cu alte persoane.
+eoriile comportamentului normal invata sustin ca modul de instruire este
cel obisnuit. (nvatarea este subsumata unor obiceiuri si cunostinte care se
dezvolta ca rezultat al e&perientelor individului odata cu intrarea si acomodarea
la mediul inconjurator.
(nvatarea prin asociere este una dintre cele mai vechi teorii, *ristotel
sustinand ca toatre cunostintele pe care le are omul sunt accumulate ca urmare
a e&perientelor prin care a trecut si in nici un caz aceste cunostinte nu ar putea a
vea o origine native sau instinctive.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
22/61
*ristotel a formulat A legi ale asocierii unde a descries relatiile care iau
nastere in cadrul acestui process:
- legea similaritatii0
- legea succesiuniii in timp0
- legea constrastului0
- legea coe&istentei in spatiu.
&ista trei cai de baza prin care indivizii invata prin asociere pe care le
prezentam in continuare:
CONDITIONA!A C"A#ICA asa cum a fost descrisa initial de avlov
consta in aceea ca anumiti stimuli produc un anumit raspuns, fara ca anterior sa
se fi facut vreun antrenament cu organismul. 'e e& un caine va saliva cand ( se
arata o bucata de carne. avlov i-a dat carne cainelui timp de cateva zile,
insotind acest lucru de sunetul u ui clopotel, care in speta constituia un stimul
e&tern. 'upa cateva zile a constatat ca era sufficient doar sunetul clopoteluluipentru ca animalul sa saliveze intens. !-a demonstrate deci ca comportamentul
poate fi invatat prin asociere.
CONDITIONA!A O$!ANTA reprezinta situatia in care organismul este
active si invata sa obtina ceea ce doreste de la mediul inconjurator. (deea a fost
lansata de !C;(NN) si este acum teoria dominanta despre invatare in stiinta
psihologiei.
Consta in aceea ca pentru a impune anumite comportamente se foloseste
sistemul pedepselor si al recompenselor. 'e e&: un soarece poate fi invata sa
apese pe un buton prin recompensarea unui astfel de comportament cu o
bucatica de carne sau poate fi pedepsit cu un soc electric daca nu apasa butonul
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
23/61
correct. !oarecele invata sa opereze in mediul sau prin asocierea
recompenselor si a pedepselor cu propriile sale comportamente.
99999999999999999999
%OD!"A!A #A& IN'ATA%ANT&" #OCIA" este o alta cale de baza0
conform ei comportamentul poate fi impus nu doar prin recompense si pedepse,
ci si prin asteptari si aspiratii, care pot fi invatate prin ceea ce se intampla altor
oameni.
*lbert 6andura afirma in acest sens ca 7virtual, pot aparea toate fenomenele
de invatare ce rezulta din e&perientele directe, cat si prin observarea
comportamentului la alte persoane si a consecintelor acestuia.8
+O)(* *!OC()(( '(F)N+(*+ - parintele acestei teorii 'L(N
!+;)2*N',
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
24/61
- asocierile differentiate pot varia in frecventa, durata, prioritate si
intensitate0
- procesul invatarii comportamentului criminal, prin asociere cu sabloanele
criminale si anticriminale, implica toate mecanismele care sunt angrenate
in orice alt process de invatare0
- desi comportamentul criminal este o e&presie a nevoilor generale si a
valorilor totusi el nu este e&plicat de aceste nevoi si valori, deoarece
comportamentul noncriminal este o e&presie a acelorasi valori si nevoi. 'e
e&: hotii fura pentru a castiga bani, dar pentru acelasi scop muncitorii
coinstiti muncesc.
Elementele de ba'a ale teoriei,
I- se identifica in cadrul primului element CON+(N+2 a ceea ce este
invatat0
II- al doilea element este )OC!2 prin care are loc invatarea, invatare
care apare prin asocieri in cadrul grupurilor de personae mai apropiate
intim.
+O)(* CONF2(C+2( ' C2+)* conditiile sociale generale care au
stat la baza asocierii diferentiate reprezinta un proces care de la o perioada la
alta a cunoscut completari. (n societate conform acestei conventii grupuri
diferite au idei diferite despre modul cel mai potrivit de a te compromite.
entru descrie conflictul de cultura se foloseste termenul de dezorganizare
sociala, termen preluat din teoriile sociologice, ulterior inlocuit cu termenul de
oraani'are sociala di*erentiata-
+O)((2 C2+)*2 !( !6C2+)*2 +eoria lui !utherland emite
ipoteza ca ideiile sunt cauzele principale ale comportamentului criminal.
+eoriile culturale si subculturale preiau si dezvolta acesta ipoteza. Lalter
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
25/61
1iller a emis o teorie culturala pe care a incercat sa o incadreze in e&plicarea
delincventei de grupa. O clasa joasa are o cultura separata si identificabila
care se distinge de cultura clasei de mijloc. *ceasta cultura a clasei de jos
conform teroriei lui 1iller reprezinta un mijloc generator al delincventei de
grup. O alta varianta a curentului culturalist o reprezinta teoria lui *lbert
Cohen referitoare la subculturile delincvente. *stfel, infractionalitatea tinerilor
din clasele defavorizate constituie un protest impotriva normelor culturale
dominante in !*. 'eoarece conditiile sociale nu le permit sa obtina un
suces social legitim acesti tineri presimt o puternica stare de frustare0
delincventa este de fapt o functie a barierelor sociale si economice impuse
grupurilor sociale sarace.
+O)((2 CON+)O22( !( *+OCON+)O22( !OC(*2 cerecetarea
criminological se va centra in acest caz pe respectarea normelor sociale.
ornind de la ideea ca toti oamenii sunt infractori nu se mai pune intrebarea
care sunt cauzele criminalitatii dimpotriva intrebarea este care sunt motivele
pentru care oamenii respecta normele sociale. 1otivele identificate de
teoreticieni sunt variate teama de pedeapsa raspunsul clasic este un motiv
indepartat pentru care oamenii onesti nu comit infractiuni. +eoria apartenteisociale si teoria autostapanirii, rezistentei la frustare incearca sa identifice
motivele pentru care oamenii respecta normele sociale. *stfel, teoria
apartentei sociale dezvoltata de criminologul american +ravis ;irschi
considera ca toti oamenii pot fi incalca legea penala, dar cei mai multi se tem
ca un comportament ilicit ar putea conduce la o afectare ireparabila a relatiilor
cu grupul si institutiile de care apartin. 2egatura sociala care e&ist ail
impiedica pe individ sa savarseasca fapte antisociale, legatura social ce
include atasamentul, implicarea, credinta, respectul si acceptarea scopurilor
conventionale ale societatii globale.
+eoria rezistentei la frustare incearca o e&plicatie psihologica si sociologica a
delincventei, analizeaza structura interioara a individului care actioneaza ca
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
26/61
un sistem de protectie in calea frustarii. *ceasta teorie a fost elaborata de
)ecEless.
C)N+2 (N+)*C+(ON(!+:C)(1(NO2O4(* )*C+(( !OC(*2
!coala sociologica a interactionismului simbolic este cea care va inspira in
criminologie curentul interactionist. *cesta scoala fondata de 4eorge
;erman 1ead, Charles ;orton CooleG si L.(. +homas a pus bazele teoriilor
cunoscute sub numele de 7teoria etichetarii8, 7teoria sigmatizarii8, 7teoria
reactiei sociale8, si 7teoria interactionista8. Fondatorii acestei scoli sustin ca
oamenii actioneaza in raport cu propria lor realitate, ca sensul valorilor si
non-valorilor este invatat de catre oameni din modul in care ceilalti oameni
reactioneaza la aceste valori atat din punct de vedere pozitiv cat si negativ si
ca oamenii ree&amnineaza si interpreteaza comportamentul lor propriu in
raport de sensurile si simbolurile pe care le-au dobandit de alti oameni.
+eoriile curentului interactionist au un fundament bazat pe:
- notiunea de 7rol8 conform careia comportamentul individului in viata
sociala corespunde unui rol social0- conceptul de interactiune actul unui participant la reactia sociala
reprezinta o reactie la un stimul declansat de un alt individ, iar acest act va
reprezenta un nou stimul pentru urmatorul.
- conceptul de personalitate intercatiunea intre oameni este cea care va
determina formarea in timp a personalitatii individului.
*deptii curentului interactionist sunt de parere ca devianta constituie o
categorie semantica prin intermediul careia anumiti indivizi sunt etichetati ca
atare, diferenta constand in faptul ca unii indivizi sunt etichetati ca infractori
si alti nu. ;. 6ecEer considera ca devianta este consecinta unei 7etichete8
aplicata individului si acesta afirma ca 7deviant este acela caruia ( s-a aplicat
cu succes aceasta eticheta0 comportamenul deviant este comportamentul
oamenilor care au fost astfel etichetati8. ticheta aplicata unui individ va
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
27/61
avea repercursiuni importante pentru viitorul faptuitotului, afectandu-(
acestuia raporturile de familie, munca, scoala si alte institutii cu care acesta
relationeaza. *cestia se vor izola, se vor grupa dand nastere la relatii
negative si se vor specializa in 7 cariere infractionale8.
C)(1(NO2O4(* 7)*C+(( !OC(*28
*deptii teoriilor reactiei sociale Lilliam Chambliss, )ichard MuinneG, *ustin
+urE sunt de parere ca, criminalitatea este creata direct si nemijlocit de catre
reactia sociala.
Criminologia 7reactiei sociale8 are in vedere lamurirea aspectelor legate de
analiza normei penale, procesul de concepere si adoptare a legii penale si
aplicarea acesteia, precum si consecintele acesteia asupra evolutiei sociale
a individului.
)alf 'ahrendorf este de parere ca fiecare sistem social are la baza aplicarea
corectiei de catre clasa care detine puterea asupra celorlalti indivizi. 4eorge
3old sustine ca, conflictul dintre diverse grupuri de interese pentru a obtine si
pastra puterea este cel care determina criminalitatea.
Lilliam Chambliss si )obert !eidman au o pozitie bazata foarte mult pe rolul
politicii in determinarea criminalitatii, astfel acestia sustin ca:- clasa sau grupul de conducere clasifica anumite activitati ca infractiuni in
functie de interesul lor, dreptul penal avand drept functie supunerea prin
violenta a clasei muncitoare de catre clasa care conduce0
- infractionalitatea determina scaderea somajului, dar in acelasi apar noi
locuri de munca pentru organele de control social, infractiunile deviaza
atentia celor care sunt e&ploatati, acesteia fiind concentrati asupra
problemelor pe care clasa din care provin le are0
- comportamentul individului reflecta pozitia pe care acesta o are in clasa
din care provine, infractionalitatea fiind diferita de la o societate la alta in
raport de strucura economica si politica a societatii.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
28/61
(N+4)*)* C2+)*2* !( C)(1(N*2(+*+*
'. !zabo este cel care a elaborate teoria integrarii culturale diferentiate
considerand ca fiecare societate combina trei elemente si anume:
- structura sociala, respectiv distributia populatiei dupa varsta, se&, profesie,
apartenta sociala, mobilitate0
- cultura, reprezentata de obiceiuri, valori, norme care orienteaza
comportamentul oamenilor0
- personalitatea de baza, rezultatul procesului de socializare in determinarea
profilului psihologic al individului0 *ceste trei elemente se combina in jurul
valorilor sociale.
*utorul acestei teorii considera ca fiecare tara are un grad de integrare sociala
diferita, tipul de integrare culturala determinand structura si dinamica
infractionalitatii. +arii integrate in totalitate ar avea o criminalittae redusa, tarile
partial integrate una ridicata, iar tarile neintegrate cultural o criminalitate
e&cesiva.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
29/61
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
30/61
instabila, familia este afectata, individul nu-si mai poate controla dorintele si in
acest conte&t este influentat sa comita infractiuni.
N(322 ' +)*( impactul nivelului de trai asupra individului trebuie
analizat atat din punct de vedere subiectiv cat si obiectiv. !aracia este cea care il
poate determina pe individ sa comita infractiuni, dar in aceeasi masura dorinta de
a avea un trai mai prosper conduce la savarsirea de infractiuni pentru realizarea
acestui scop. !caderea nivelului de trai este influentata de somaj, dar si de
angajarea in mod limitat, sezonier, precum si de inflatie care determina
diminuarea economiilor familiei.
C)(>2 CONO1(C - infractionalitatea este ridicata in perioada
crizelor economice intrucat omul nu mai are unde munci, nivelul salariului este
scazut, el se simte neprotejat social fiind afectat si in consecinta recurge la
comiterea de infractiuni.
F*C+O)( '1O4)*F(C(:
)*+* N*+*2(+*+(( din punct de vedere infractional studiile in materiearata ca indivizii cu varsta cuprinsa intre
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
31/61
indivizilor a determinat schimbari in raporturile umane si si-a pus amprenta
asupra dezoltarii personalitatii individului. 1obilitatea populatiei poate fi analizata
din doua puncte de vedere, mobilitatea populatiei umane din plan geografic
mobilitate orizontala/ si din plan social ori professional mobilitate verticala/.
1obilitatea geografica a condus la desfiintarea institutiilor sociale care e&istau,
dar in acelasi timp a creat noi institutii in toate ramurile de activitate. (n acest
conte&t familia este cea care a fost marcata, efectul reprezentandu-l cresterea
ratei divorturilor, despartiri, abandon de familie, soclarizare prelungita a copiilor,
casatorii premature, etc.
3iteza cu care in mediul urban au loc schimbari a determinat ca
personalitatea individului sa suporte dereglari, conducand de multe ori la situatii
de conflict. *stfel, au aparut indivizi care nu s-au putut adapta, care s-au
instrainat si au devenit izolati in cele din urma comitand infractiuni datorita
acestor starii de an&ietate.
1obilitatea sociala are rezultat negativ in momentul in care omul este
nevoit ca urmare a falimentelor, crizelor economice sa-si schimbe locul de
munca. +oate acestea au condus la cresterea criminalitatii.
F*C+O)( !OC(O-C2+)*2(:
F*1(2(* celula de baza a societatii este cea care formeaza copilul si in
interiorul careia acesta isi modeleaza si dezvolta personalitatea, invata sa
respecte sau nu anumite valori.
'. !zabo citeaza lucrarea 7'elincventa juvenila nerelevanta8 a sotilor
4luecE care constata ca, un numar important de copii delincventi si-au schimbat
resedinta in timpul copilariei, sunt prost intretinuti din punct de vedere material si
igenic, au parinti despartiti ori necasatoriti.
Familiile divortate sau despartite reprezinta un factor criminogen pentru
copii care comit infractiuni, de asemenea copii care provin din parinti infractori
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
32/61
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
33/61
'(!C)(1(N*)* reprezinta un factor criminogen important
e&ercitandu-se la toate nivelurile, clasa sociala, se&, apartenenta religioasa, grup
etnic, instruire, participare la activitati sociale, emigrare prin refuzul de a accepta
un grup social in raport de aspiratile sale.
!C(F(C2 N*+(ON*2 reprezinta sinteza nivelului de trai si de cultura
a unui popor. *nalizat individual acesta nu reprezinta un factor criminogen, insa
corelat cu alti factori in ansamblu comiterii unei infractiunii trebuie luat in
considerare.
+OP(CO1*N(* ca factor criminogen cuprinde alcoolismul si consumul
de droguri.
Consumul de droguri reprezinta un factor din ce in ce mai frecvent in
comiterea infractiunilor, numerosi tineri comit infractiuni pe fondul consumului de
droguri, de altfel chiar consumul de droguri constituie infractiune. *lcoolismul la
fel ca si consumul de droguri produce tulburari mentale determinand un individ
sa savarseasca infractiuni. (n situatia unui alcoolism acut in forma usoara se
comit infractiuni din neglijenta, neatentie, insa in forma grava individul estepredispus la comiterea infractiunilor prin violenta. (n situatia unui alcoolism cronic
individual devine violent, pierzandu-si sensul eticii si moralei si predispus la
savarsirea infractiunilor prin violenta.
)OF!(* ca factor criminogen poate influenta comiterea de infractiuni
legate de specializarea individului, un interes aparte reprezentand
infractionalitatea 7gulerelor albe8.
!utherland in lucrarea 7Criminalitatea gulerelor albe8, aparuta in anul
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
34/61
*nalizate din punct de vedere juridic aceste infractiuni nu difera foarte
mult de cele savarsite de alti infractori, insa modalitatea de comitere a infractiuni
este mai rafinata, acestia beneficiind datorita statutului social de o indulgenta la
nivel general, reputatia lor nefiind alterata, personalitatea acestora fiind cea care
determina savarsirea infractiunii.
(nfractionalitatea 7gulerelor albe8 se concretizeaza prin specularea
lacunelor legislative, interpretarea eronata a legii. !utherland a atras atentia ca
statisticile uzuale ale criminalitatii prezentau o imagine a populatiei criminale
compusa din indivizi care apartineau paturilor joase ale societatii si care nu
beneficiau de privilegii economice. *ceasta nu inseamna ca in ceea ce priveste
criminalitatea claselor sociale superioare nu includem oameni de afaceri
respectati, persoane politice. !utherland sustinea ca cel mai frecvent
criminalitatea gulerelor albe se produce prin prezentarea eronata a situatiei
financiare a intreprinderilor, prin manipularea bursei si mituirea persoanelor
publice in scopul de a asigura contracte avantajoase prin mita, deturnare de
fonduri financiare, etc.
(nfractorii cu 7gulere albe8 comit fapte care sunt definite de catre!utherland ca fiind o 7violare a legii penale de catre persoane cu statut socio-
economic de inalta clasa in cadrul activitatii lor ocupationale8. !utherland a
prezentat argumente prin care a demonstrate ca acesti criminali cu gulere albe
sunt relative imuni la condamnarea penala datorita puterii clasei din care provin
de a influenta justitia in ceea ce priveste implementarea si aplicarea legii.
F*C+O)( O2(+(C(:
)*>6O(2 in timpul razboiului civil se instaureaza haosul si anarhia,
sistemul legislativ este ignorat complet, dezordinea generala determinand
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
35/61
numerosi indivizi sa comita infractiuni, chiar persoane respectabile find
predispuse la comiterea infractiunilor.
)3O2+(* reprezinta o criza politica in interiorul careia un grup
doreste inlaturarea unui alt grup de la putere, cucerirea puterii politice si
schimbarea ordinii in societate. *tat in timpul crizei, cat si ulterior
infractionalitatea ia amploare, indivizii comitand numeroase infractiuni.
/ER$ON%LIT%TE% IN&R%CTORULUI+ $ITU%TI% /REIN&R%CTION%L%
MEC%NI$MUL TRECERII L% %CT
C.)adulescu 1otru sustinea ca stiinta obiectiva a personalitatii pune
originea personalitatii in structura psiho-sferei adica in structura vietii omenirii
intregi, iar nu in individual omenesc izolat. (ndividul omenesc izolat desavarseste
personalitatea0 structura personalitatii insasi incepe cu omenirea.
*titudinea dinamica ce caracterizeaza comportamentul uman este legatade modul de manifestare a personalitatii fiecarui individ. (nsusirile native sunt
diferite de la individ la individ si raspund unor necesitati a caror sursa este mediul
social.
!ocietatea prin mijloacele procesului educativ-instructiv determina un
anumit ideal de personalitate, cu functii primordiale care va urmari anumite
aptitudini, insusiri, interese, motivatii, opinii, necesare atat pentru e&istenta
individului cat si pentru viata sociala.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
36/61
ersonalitatea infractorului reprezinta o categorie psihologica comple&a
care cuprinde notiunea psihosociala de personalitate si notiunea juridico-penala
a infractorului.
ersonalitatea infractorului este o notiune mult mai cuprinzatoare decat
cea juridico-penala si include ansamblul trasaturilor, insusirilor si calitatilor
persoanei care a comis o infractiune, e&primand in acelasi timp relatia dintre
individualitatea launtrica si esenta sociala a infractorului. Cunoasterea acestor
trasaturi in ansamblul lor poate clarifica cauzele manifestarii antisociale a
individului, gradul de pericol social pe care il prezinta pentru societate si
modalitatea de reinsertia sociala a individului.
ersonalitatea este un concept operational de ordin descriptiv
constituindu-se in rezultatul unui proces de adaptare a fiintei umane la lume, cu
scop de conservare si dezvoltare.
+eoriile psihiatrice si psihologice pleaca in e&plicarea comportamentului
criminal de la factorii biologici si situationali, incercand sa se argumenteze faptul
ca comportamentul criminal isi are originea in principal in personalitateacriminalului, in biologia sau in situatia lui sociala.
vident structura psihologica a individului nu poate fi inteleasa fara
infrastructura biologica. *daptarea la lume si societate a omului cu scop de
conservare si dezvoltare depinde intr-o masura considerabila de factorul biologic
a individului care vine in completarea factorului psihologic. )ezulta in mod clar
legatura dintre biotip si componentele personalitatii, aptitudinile, temperamentul
si caracterul.
*ptitudinilesunt sisteme operationale stabilizate, superior dezvoltate si de
mare eficienta0 aptitudinile de baza sunt mostenite iar cele superioare sunt
dobandite in procesul invatarii si perfectionarii individuale.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
37/61
+emperamentul e&prima gradele de activare a energiei biopsihice0
componenta comportamentala poate fi consideerat ca element e&plicativ in
etiologia crimei. 1odul de manifestare concreta a temperamentului depinde de
masura in care el este reglat si stapanit de caracter.
Caracterulreprezinta un ansamblu de insusiri care se manifesta in timp ,
constant si durabil in faptele de conduita ale individului.
ersonalitatea umana nu este doar consecinta ereditatii, interactiunile
dintre individ si mediu se rasfrang aupra componentelor personalitatii.
(ndividul isi modeleaza personalitatea in timpul procesului de invatare si
interiorizare a comple&ului socio-cultural pe care il promoveaza societatea.
!ocializarea va defini si forma un tip de personalitate unic si original, durabil si
predictibil, un ansamblu de atitudini, actiuni si opinii care sunt compatibile cu
modelul cultural si social al societatii respective. ersonalitatea umana este
produsul timpului in care individul traieste, timp ce se reflecta la nivelul
constiintei, actionand constructiv sau distructiv asupra sa.
'in punct de vedere criminologic cea mai importanta componenta a
personalitatii umane este caracterul care odata descifrat si valorificat poate avea
un rol special in prevenirea si combaterea fenomenului infractional dar si in
tratamentul si resocializarea infractorilor.
e toata durata procesului de maturizare biologica si sociala individul isi
formeaza propria personalitate, socializarea avand un impact pozitiv sau negativ
ca urmare a e&istentei unui ansamblu de factori sociali care determina sau
favorizeaza orientarea antisociala a personalitatii.
'ezorganizarea sociala, conditiile economice precare, conflictele culturale
sunt elemente cu un impact major asupra criminalitatii ca si fenomen social.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
38/61
ersonalitatea comportamentului antisocial se formeaza in aceleasi sfere
ale vietii sociale: familie, scoala, etc. ca si personalitatea non-delicventa. Ceea
ce face diferenta dintre cele doua tipuri de personalitate este continutul
informatiei primare si valoarea acordata acesteia.
*tunci cand informatia primita este perturbanta individul este impiedicat in
a asimila sistemul de valori si norme promovat de societate, valorile reale sunt
estompate si falsificate, antivalorile primand in aceasta situatie.
*tunci cand subiectul este tanar informatia perturbatoare va modifica
structura personalitatii, in special la nivelul caracterului, fapt ce se va reflecta in
acte minore de conduita care cu timpul degenereaza in acte infractionale.
Orientarea antisociala a personalitatii nu se formeaza dintr-o data0 este un
proces de durata pe parcursul caruia individual inmagazineaza informatii,
asimiland cu precadere informatii perturbatoare care provin din mediul social,
ceea ce il impiedica pe individ sa asimileze sistemul de norme si valori
promovate de societate.
uterea de modelare a personalitatii individului de catre o informatie
perturbanta este in relatie directa cu trasaturile de caracter ale subiectului. n
individ cu trasaturi negative de character este mai sensibil la informatiileperturbante, in timp determinand orinetarea antisociala a acestuia .
*supra formarii personalitatii individului stiinta criminologiei se indreapta in
special asupra familiei, scolii si locului de munca.
(ndividul ia cunostiinta inca de la nastere cu lumea inconjuratoare, va
dezvolta progresiv raporturile sale familiare apoi scolare si profesionale.
)olul familiei in structura sociala permite indeplinirea a doua functii
sociale:
- socializarea primara a copiilor pentru a deveni membrii ai societatii0
- stabilizarea personalitatii adultilor0
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
39/61
!ocializarea primara cuprinde aspecte legate asimilarea valorilor si
normelor sociale prin intermediul contactelor sociale primare si e&perienta de
viata a copilului, iar stabilizarea personalitatii adultului presupune trecerea de la
socializarea primara la socializarea continua in cadrul relational determinat de
pozitia sociala.
Climatul conjugal, calitatea relatiilor dintre soti pe de o parte si dintre copil
si cuplu parintesc au o importanta deosebita in formarea personalitatii copilului.
1odelul comportamental al parintilor influenteaza fara indoiala personalitatea
copilului.
n rol important in cadrul relatiei parinte-copil il constituie educatia sau
stilul educativ. *tunci cand acest stil este intelingent, rational, echilibrat, care se
bazeaza pe o cunoastere a vietii copilului de catre parinte sip e transmiterea unei
imagini e&acte asupra realitatii ce-l inconjoara reprezinta o premise fundamentala
pentru formarea unei personalitati armonioase.
Cercetarile au demonstrate ca majoritatea minorilor delincventi provin din
medii familiale in care educatia este caracterizata prin indiferenta sau autoritate.
*celeasi consecinte vor aparea si in cazul unui stil educativ permisive&cesiv de tolerant.
ste unanim acceptat faptul ca individul pentru a se forma trebuie sa
plece din familie si sa se adapteze lumii e&terioare. (n acest sens faza esentiala
va fi trecerea prin mediul scolar, situatie in care copilul se gaseste pentru prima
oara in fata unei autoritati si a unui grup de indivizi e&teriori familiei.
2egatura dintre criminalitate si nivelul de instruire si educatie este e&trem
de importanta, persoanele cu un volum redus de cunostinte cu lipsuri
educationale evidente care nu au o reprezentare e&acta asupra valorilor si
normelor sociale nu vor fi capabile sa discearna binele de rau, liciul de ilicit. O
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
40/61
pregatire scolara precara, un nivel redus al cunostiintelor, un anturaj
necorespunzator reprezinta cai sigure spre delincventa.
Cadrul profesional este acela in care procesul de socializarea a individului
se finalizeaza.
secul ca si reusita profesionala intra in predispozitia psihica si
psihologica avand un rol fundamental in netezirea personalitatii umane.
n esec il poate dezechilibra pe individ, in timp ce o reusita il poate
propulsa in randul indivizilor preocupati in consolidarea unei educatii sociale
solide.
nirco Ferri a fost unul dintre primii tereticieni care a evidentiat faptul ca
mediul poate influenta intr-o foarte mare masura criminalitatea. Criminologia
incearca sa indentifice formele si procedeele prin care mediul actioneaza asupra
formarii personalitatii individului.
'in mediile care pot influenta criminalitatea enumeram mediul familial si
scolar, mediul de lucru, de locuit, de viata curenta, bandele de adolescenti, etc.
!avarsirea unei fapte antisociale presupune atat e&istenta unui anumit tipde personalitate cat si a unei situatii concrete de viata intrucat actul infractional
este raspunsul pe care individual orientat antisocial il da unei situatii determinate.
$ITU%TI% /REIN&R%CTION%L%
!ituatia preinfractionala este constituita dintr-un ansamblu de
circumstante e&terioare personalitatii delincventului, circumstante care preced
actul infractional. &ista doua elemente cheie ale situatiei preinfractionale si
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
41/61
anume evenimentul care determina aparitia ideii infractionale in mintea
delincventului si circumstantele in care actul antisocial este pregatit si e&ecutat.
+rebuie sa mentionam ca intre elementele situatiei preinfractionale victima
ocupa un rol important in comiterea infractiunii.
MEC%NI$MUL TRECERII L% %CT
+recerea la savarsirea actului antisocial este situatia care diferentiaza
infractorii de non infractori. *ceasta trecere reprezinta de fapt impactul dintre
personalitatea individului si situatia concreta de viata in care este adus. !ituatia
de viata creeaza premise mai mult sau mai putin favorabile savarsirii infractiunii.
(n momentul in care sunt intrunite aceste conditii individul este pus in
ipostaza de a opta intre mai multe variante de comportament. (n ipoteza in care
situatia concreta de viata este favorabila savarsirii actului ilicit procesul de
deliberare depinde numai de gradul de intensitate al orientarii antisociale a
personalitatii.
vident nu trebuie sa neglijam si aspectul infractiunilor savarsite din culpa
spontan ori cu praeterintentie0 evident acestea fac parte din e&ceptii dar
constituie tot o e&presie a unor personalitati orientate antisocial si caracterizate
printr-un anumit grad de impulsivitate, agresivitate, neglijenta fata de valorile
sociale care sunt ocrotite de legea penala.
Curt 6artol a facut urmatorul comentariu despre sociologii si psihologii
care incercau sa identifice cauzele caracterului criminal: 7!ociologii au cautat
deseori solutii la situatii strict sociale, presupunand ca factorii sociali e&ercita o
influenta covarsitoare asupra individului. 'e multe ori criminologii sociologi au
tratat individual ca pe un el sau ea care avea capul gol si erau zvarliti intr-o parte
sau alta de persoane sau evenimente. e de alta parte psihologii au cautat in
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
42/61
general variabile evasive ale personalitatii, pentru a ignora variabilele
situationaleCe este mai important in activitatea de cercetare criminological
persoana sau sitautia5 )aspunsul nu ne preocupa in mod crucial. 'e ce5 entru
ca depinde de persoana si de situatie. (n anumite cazuri, personalitatea este
detrimental major care face ca o persoana sa se implice sau nu intr-o activitate
criminala, in timp ce in alte cazuri situatia ar putea e&ercita o influenta mai
puternica. *r trebui sa ne mutam focalizarea de la e&aminarea unei persoane
independenta de situatie sau marginita de aceasta si sa analizam in loc
interactiunile specifice dintre situatie, cunostintele persoanei si modelele de
comportament8
E#OLUTI% MO"ELELOR "E RE%CTIE $OCI%L% IM/OTRI#%
CRIMIN%LIT%TII
roblema criminalitatii si a justitiei penale constituie o preocupare
constanta a celor mai inalte foruri mondiale iar ON a constituit in cadrul
Consiliului !ocial si conomic o sectie pentru justitia penala si combaterea
criminalitatii.
olitica penala aplicata este diferita d ela stat la stat avand in vedere
specificul national, politic, economic, cultural, evolutia istorica, conte&tual
regional cat si starea dinamica a fenomenului infractional.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
43/61
Orice fapt vatamator pentru societate produce o anumita reactie in
interiorul societatii impotriva acelui act. *ceasta reactie a cunoscut forme diferite
de-a lungul timpului.
!utherland si CresseG, criminologii care s-au ocupat si de aceste aspecte
clasifica diferitele forme de reactie sociala impotriva criminalitatii in functie de
pozitia pe care o ocupa intr-o ierarhie ce porneste de la reactia pur represiva.
*utorii mentionati precizeaza faptul ca aceasta clasificare nu tine cont de o serie
de aspecte legate de intrepadrunderea diferitelor forme de reactie sociala si de
coabitarea lor in timp si spatiu.
1O'22 ))!(3
)eactia sociala in momentul comiterii actului infractional a fost o lunga
perioada de timp in totalitate represiva.
Cele mai vechi te&te juridice confirma evolutia societatii umane in anumite
zone geografice, constituind o forma superioara a unor cutume stravechi.
lacutele de ceramica de la snunna ce apartin civilizatiei sumeriene sunt vechide apro&imativ ? milenii. Normele juridice inscriptionate pe aceste placute scot in
evidenta e&istenta atat a razbunarii private nelimitate cat si a unor forme
incipiente ale razbunarii private limitate.
+inanad cont de cele mai vechi cutume ale justitiei private, ofensa adusa
unui individ se rasfrange in mod automat asupra clanului din care face parte.
(ntregul grup are responsabilitatea de a riposte. )eactia individului este
nelimitata nefiind proportionala cu gravitatea faptei.
*vand in vedere efectul social concret al unei astfel de reactii, s-a impus
limitarea razbunarii. +alionul si mai tarziu compozitia, s-au constituit intr-un
progress juridic real.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
44/61
*stfel razbunarea private limitata se va restrange de la nivelul grupului la
nivelul faptuitorului. )azbunarea este echivalenta cu raul provocat si
individualizata.
Justitia penala a primit un caracter sacerdotal si teocratic. !ub imperiul
razbunarii divine, conducatorul militar si religios, ulterior judecatorul, avea
posibilitatea de a impune aplicarea legii. (n acesrt sens Codul regelui ;ammurabi
este un bun e&emplu, cod ce a fost preluat de legislatia penala orientala.
e continentul uropean sistemul justitiei penale a fost marcat de evolutia
civilizatiei antice in 4recia si in peninsula romana.
2egea penala greaca limiteaza puterea sacerdotala si face o distinctie
clara intre delictele publice si cele private, iar justitia penala este conceputa ca o
functie a suveranitatii statului.
)epresiunea etatizata , ce constituie ultima forma a reactiei represive, are
la baza intr-o prima perioada idea de e&piatiune orice a facut un rau trebuie la
randul sau sa sufere un rau.
lterior Cesare 6eccaria a adus in prim planul atentiei idea de utilitate
sociala a pedepsei. (n lucrarea sa 7'ei delitti e delle pene8 a sintetizat gandirea
filozofica a secolului sau0 autorul ataca arbitrariul si coruptia sistemului judiciar si
penitenciar din epoca sa, pledand pentru tratament militar egal si pentru
respectarea demnitatii fiintei umane.
!coala clasica de drept penal se bazeaza pe 7teoria liberului arbitru8
plecand de la urmatoarele principii:
- toti oamenii sunt egali in fata legii0
- omul este o fiinta rationala iar conduita sa este o operatie controlata de
ratiune0
- traind sub imperiul liberului sau arbitru, omul trebuie sa suporte
consecintele faptelor sale.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
45/61
!coala clasica de drept penal nu acorda o importanta sporita personalitatii
infractorului, situatiei sale sociale si familliale. (nfractorul este vazut ca o fiinta
abstracta iar FrancEisco Carara, reprezentant al scolii clasice afiram ca 7crima nu
este o actiune, ci o infractiune, ea nu este o entitate de fapt, ci o entitate
juridical.8
edeapsa trebuie sa fie proportional cu gravitatea faptei, trebuie sa fie
severa, certa, rapida si uniforma in scopul intimidarii individuale si collective.
2egea penala franceza din
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
46/61
- trebuie a se inlatura imaginea clasica a omului rezonabil, stapan pe
actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau0
- justitia trebuie sa individualizeze pedeapsa in functie de personalitatea
infractorului si de conditiile concrete care au determinat producerea
faptei antisociale.
1odelul propus de doctrina pozitivista constituie prima incercare de a
preveni criminalitatea prin metode bazate pe cauzele stiintifice ale criminalitatii
sin u e&clusiv pe metode punitive.
'OC+)(N* **)*)(( !OC(*2
*cest nou curent considera ca finalitata dreptului penal este apararea
sociala care se realizeaza atat prin prevenire cat si prin represiune.
6aza teoretica a cestei doctrine este e&plicata de 1arc *ncel in lucrarea
7Noua *parare !ociala8, unde se critica insuficienta si ineficacitatea sistemului
classic ce ignora realitatea infractionala.(deile fundamentale ale acestei doctrine sunt:
- apararea sociala inseamn aprotectia societatii impotriva criminalitatii0
- protectia se realizeaza prin masuri penale si e&trapenale, aplicarea de
metode curative si educative0
- se *corda prioritate preventiei crimei si tratamentului delicventului0
- resocializarea se impune0
- trebuie sa e&iste o cunoastere stiintifica a fenomenului infractional si a
personallitatii infractorului.
C)(1(NO2O4(* )3N+(3*
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
47/61
revenirea criminalitatii este considerata obiectivul principal al politicii
penale.
reventia criminalitatii inseamna in primul rand preintampinarea savarsirii
pentru prima data a acelor actiuni sau incatiuni umane pe care societatea le
considera vatamatoare pentru valorile morale si materiale pe care legea penala
le protejeaza, pentru evolutia sa normala.
!tricto sensu preventia vizeaza acele actiuni sau inactiuni care prezinta un
grad de pericol social sufficient de mare care sa determine o reactie prin mijloace
de drept penal impotriva faptuitorului.
(n sens larg, preventia se adreseaza tuturor comportamentelor deviante
care pot conduce la savarsirea de fapte anti-sociale care sunt sanctionate de
legea penala.
*stfel, obiectul preventiei este constituit dintr-un ansamblu de factori care
determina sau favorizeaza savarsirea actului ilicit.
+inand cont de gravitatea si rolul factorilor cauzali se poate alcatui
strategia combaterii cauzelor fenomenului infractional. reventia trebuie sa
priveasca fenomenul in intregul sau, nu ca un sumum de infractiuni savarsite peun anumit teritoriu si intr-un anumit timp ci ca pe un sistem de elemente care
relationeaza, orientandu-se catre realizarea unor efecte specifice in conditii
specifice.
*stfel, preventia criminalitatii este un obiectiv social permanent ce
presupune aplicarea unui ansamblu de masuri cu caracter social, cultural,
economic, politic, administrativ si juridic destinate sa preintampine savarsirea
faptelor antisociale, prin identificarea, neutralizarea si inlaturarea cauzelor
fenomenului infractional. 4h. Nistoreanu, Costica aun, 7Criminologie8/
'e asemenea, preventia nu reprezinta numai preintampinarea savarsirii
pentru prima data a unei infractiuni, ci vizeza componenta impiedicarii repetarii
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
48/61
faptei penale de catre acelasi autor. (n acest sens preventia se refera la masuri
de resocializare si reintegrare sociala post penala a persoanelor care au comis
fapte penale si au fost condamnate.
1O'2 ' )3N() * C)+(1(N*2(+*+((
1O'22 C2*!(C:
2uand in considerare faptul ca pentru o lunga perioada de timp reactia
sociala antiinfractionala a avut o consistenta represiva in totalitate, prima
modalitate de a preintampina savarsirea actelor si faptelor reprobabile a constat
in efectul de inhibare psihica al normei penale si al potentialei pedepse.
roblema prevenirii criminalitatii in acel timp a fost e&plicat de laton, carea propus inlocuirea ideii retributive cu idea de utilitate sociala a pedepsei,
deoarece scopul sanctionarii trebuie sa fie preventia generala prin forta
e&emplului si preventia speciala prin efectul intimidant al pedepsei.
7*cela care vrea sa pedepseasca nu pedepseste din pricina faptei rele
care este un lucru trecut, caci nu s-ar putea face ca ceea ce s-a savarsit sa nu se
fi savarsit, ci pedepseste in vederea viitorului, pentru ca vinovatul sa nu mai cada
in greseala si pentru ca pedeapsa lui sa-i infraneze pe ceilalati.8 laton/
'eoarece modelul classic se bazeaza pe efectul intimidant al pedepsei
preventia speciala se realizeaza prin impunerea unei pedepse mult mai aspre in
cazul recidivistilor, in scopul neutralizarii acestora pe o perioada lunga de timp.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
49/61
lterior, in perioada moderna, modelul classic a evoluat intr-o dubal
directie si anume catre modelul social si catre modelul situational sau tehnologic.
(n acest sens preventia nu se mai infaptuieste numai prin masuri de drept
penal. !e pune accent pe educarea si instruirea cetatenilor, prezentarea
efectelor negative a fenomenului infractional, informarea in masa asupra
legislatiei in vigoare, etc.
1O'22 !OC(*2
*vand in vedere cresterea ratei criminalitatii pe plan mondial a determinat
aparitia de noi strategii politice penale si juridice, orientarea catre aplicarea si
utilizarea unor masuri cu character social anticipativ, implicarea comunitatii in
mod essential in efortul de prevenire a criminalitatii.
1odelul social promovat abordeaza direct si frontal factorii criminogeni si
incearca limitarea impactului acestora prin masuri de asistenta comunitara
acordata persoanelor aflate in situatii de stress economic, social sau psihologic.
reventia primara din cadrul acestui model social este definit ca fiind o
preventie de baza care incearca sa anihileze aituatiile criminogene si radacinilecriminalitatii.
reventia trebuie sa se adreseze mai intai infractorilor potentiali, atat la
nivel individual cat si al microgrupurilor.
2a nivelul mediului familial se actioneaza prin nintermediuil masurilor
comunitare si anume furnizarea de ajutor celor care il solicita si sunt intr-o nevoie
reala economica, psihica, educarea si orientarea parintilor tineri, educarea
prescolarilor proveniti din familii dezorganizate.
!coala are rolul sau bine definit in formarea indivizilor. a trebuie sa
furnizeze in mod constant informatii privind rolul si importanta valorilor sociale, a
respectului fata de lege si morala, consecintele si implicatiile crimei, modalitatea
in care functioneaza sistemul penal, evitarea comportamentului anti-social.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
50/61
*ngajarea in munca a tinerilor este esentiala in ceea ce priveste
dezvoltarea acestora prin educatie sociala si asumarea responsabilitatiilor.
2ipsa sau pierderea locului de munca determina modificari serioase si
afectarea personalitatii tinerilor, genereaza stari depressive,manifestari deviante
si in final recurgerea la actul infractional.
*stfel, programele de preventie trebuie sa cuprinda si aceasta latura in
sensul identificarii si crearii locurilor de munca, programe de organizare a
timpului liber pentru cei care nu au un loc de munca, facilitate de tratament
pentru cei cu probleme de sanatate, dependenta de droguri, alcool, etc.
revenirea secundara a acestui model se refera la adoptarea unei politici
penale adecvate realitatilor sociale, politice, economice, culturale si punerea ei in
practica.
reventia secundara este o activitate care intra in totalitate in competenta
organelor legislative si e&ecutive.
1O'22 !(+*+(ON*2*cest tip de model are in vedere potentialele victime si punerea la
indemana acestora diferite si variate modalitati in vederea reducerii riscului
victimizarii.
&ista doua categorii principale de masuri de prevenire situationala si
anume:
- masuri de securitate care fac dificila savarsirea infractiunilor0
- masuri care influenteaza costurile si beneficiile celor care savarsesc
infractiuni.
CRIMINOLOGI% "E TR%T%MENT- RE$OCI%LI.%RE% IN&R%CTORULUI
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
51/61
!-a sustinut ca stiinta criminologiei furnizeaza solutii de tratament a
cauzelor si a conditiilor care favorizeaza fenomenul criminalitatii.
Criminologia de tratament a aparut in !*, in primele decenii ale secolului
PP si a fost fondata pe convingerea ca stiintele umane erau apte sa rezolve
problemele criminalitatii daca le rezolvau in acelasi timp, pe acelea ale
criminalilor.
rin actiunile intreprinse se urmarea reformarea omului prin mijloace
morale care sa fie reeducate si ajutat de un comple& de masuri sociale si
medicale.
chipa care era instruita in acest sens trebuia sa modeleze subiectul
astfel incat la finalul tratamentului individul in cauza sa aiba un nou tip de
comportament apt sa se integreze social.
*u fost formate comisii din jurisiti, medici, pedagogi, profesori si asistenti
social ice urmau sa desfasoare asemenea activitati la periferia marilor orase, in
speranta ca procentul criminalitatii si in special recidiva vor fi prevenite, urmarind
si eliminarea pericolului criminalizarii non-delincventilor.
+erminologia folosita era aceea de 7clinic8, 7tratament8, 7a vindeca8,terminologie medical ace apartinea unui demers stiintific.
*rgumentele invocate de catre criminologii americani se situeaza la limita
dintre un current umanitarist sau moral si un current scientist. Curentul de
gandire behaviorist *merican considera ca omul va fi conditionat de stimuli si isi
va putea transmite genetic cunostiintele, facndu-se aplicatia 7asa cum zici, asa
sa te comporti8.
)ata criminalitatii nu este pe o linie descendenta, ci dimpotriva. *stfel, in
mod natural s-a semnalat esecul acestei ideologii.
Comparandu-se grupurile de delincventi care au fost 7tratati8 si grupurile
care nu au beneficiat de un astfel de tratament, in mabele cazuri nivelul recidivei
a fost acelasi.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
52/61
1artinson )obert afirma ca 7in afara de un mic numar de e&ceptii izolate,
eforturile realizate pentru reintegrarea delincvetnilor care au fost studiati pana in
aceasta zi, nu au avut un effect considerabil pentru recidiva.8
eter 2ejins de la (nstitutul de Justitie Criminala din 1arGland, in raportul
pe care l-a prezentat spunea ca 7criminologia sau geneza crimei e&prima
deziluzia fata de rezultatele obtinute prin tratament sau prin masurile de
reeducare, ca baza de control a crimei.8
Criminologia de tratament isi propune cunoasterea cauzelor care
genereaza criminalitatea pentru a se putea adopta masuri eficiente impotriva ei.
(n acelasi timp criminologia de tratament si-a propus realizarea unei
profila&ii criminale prin aplicarea unui tratament pluridisciplinar.
)einsertia sociala a individului care a comis un act infractional este pe
puncul de a comite o crima reprezinta o alta latura a criminologiei de tratament.
+eoreticienii criminologiei de tratament si-au propus studierea cauzelor
care determina criminalitatea si in functie de aceste cause aplicarea si luarea de
masuri eficiente.
(n privinta activitatii de reeducare a persoanelor considerate 7in pericol8 siprevenirea recidivei, in doctrina criminologiei de tratament se sustine ca
educarea si in special reeducarea individului trebuie sa inceapa devreme dar, pe
de alta parte e&ista o indulgenta nelimitata pentru delincventii minori. *ceasta
este o contradictie a sistemului care este subliniata de practica prin aspectul sau
de profila&ie criminala.
(n ceea ce priveste reintegrarea criminalilor, unii autori sustin ca pentru a
lupta impotriva criminalitatii trebuie sa fie combatute in primul rand cauzele
evidente si anume esecul scolar, lipsa formarii profesionale, somajul.
(nchisoarea trebuie sa fie locul unde delincventul va primi o educatie
scolara si profesionala.
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
53/61
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
54/61
de stanga fata de violenta au fost elaborate lucrari cu o oarecare rigoare
stiintifica si in afara unor dispute ideologice.
olitologii au inceput sa studieze pericolele ce ameninta democratia sis
tatul de drept, atringerile aduse 'repturilor omului, o noua intelegere si abordare
a nevoii de securitate si modificarile de mediu international, repunerea in discutie
a relatiilor diplomatice si ale situatiei interne.
(n ceea ce priveste definirea terorismului, subliniem abordarea a doi
cercetatori olandezi de la niversitatea din 2eiden, *le& !chmid si *lbert
Jongman. *cestia au cules
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
55/61
dificultatile luptei antiteroriste asa cum au fost relevate celor ce au
responsabilitati in domeniu sau serviciilor specializate.
O a doua categorie de lucrari specializate se refera la rapoartele
administrative, ale fostilor lucratori in domeniu si ele privesc in mod direct
serviciile specializate.
O alta categorie de lucrari se ocupa de tratarea problemei masurilor
represive luate impotriva organizatiilor clandestine sau a simpatizantilor lor
atunci cand sunt arestati. !unt prezentate opinii cu privire la represiune si la
drepturile omului, avand ca punct de plecare procesele penale in care autorii au
fost implicati, pedepsele aplicate acestora si conditiile de detentie.
*cest tip de lucrari prezinta importanta pentru cercetarea stiintifica intrucat
ele ofera o pozitie cu privire la necesitatea constituirii unui spatiu judiciar
uropean care vine sa descurajeze actiunile teroriste, constituirea celor mai
eficiente mijloace de lupta impotriva terorismului si de descurajare a acestuia.
n alt tip de lucrari se ocupa de problematica relatiilor internationale,
modalitatea negocierilor cu organizatiile clandestine, oportunitatea acestora, sau
dimpotriva adoptarea unei atitudini de fermitate in acest sens.
(n ceea ce priveste criminologia romaneasca, prof. *urel 'incu a studiat
problema terorismului si a nevoii de combatere a acestuia. l introduce studiul
terorismului si antiterorismului in invatamantul universitar facand astfel posibila o
cercetare care pana in anul
-
8/12/2019 Obiectul Criminologiei
56/61
rof. 'incu a clasificat actele de violenta in patru categorii astfel:
- actele de violenta instrumentala care se refera la acele actiuni
violente comise cu ocazia unor infractiuni indreptate impotriva
patrimoniului0
- actele de violenta comise impotriva unor persoane ca urmare a unor
relatii personale anterioare, intampl