observatii asig calit martie 2015

7/23/2019 Observatii Asig Calit Martie 2015

http://slidepdf.com/reader/full/observatii-asig-calit-martie-2015 1/8

Cluj – Napoca, Str. Paul Chinezu nr. 2/1 CIF 29323956Tel./Fax: 0264 596161 RO76 BTRL 01301205C48532XXE-mail: [email protected] Banca Transilvania, Sucursala Cluj

Nr. 183/31 Martie 2015

CătreAUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU CALIFICĂRI (ANC)

Domnului Președinte Nicolae Postavaru,

Stimate Domnule Președinte,

Observații la propunerea de HG

privind aprobarea Metodologiei de implementare a principiilor pentru asigurarea calității îndomeniul educației și formării profesionale a adulților.

Urmare draftului de Metodologiei de implementare a principiilor pentru asigurarea calității în

domeniul educației și formării profesionale a adulților postat în dezbatere publică pe site-ul

oficial al ANC, trimitem observațiile Asociației Patronale a Furnizorilor de F ormare

Profesională din România.

1. Metodologia se declară în titlul a fi de implementare a principiilor pentru asigurareacalității în domeniul educației și formării profesionale a adulților. Constatăm că este o

metodologie de evaluare a furnizorilor de formare profesională, cu impunerea unor

condiții specifice învățământului de stat deși beneficiarul final este adultul, nuelevul/studentul.

2. Nu se poate demonstra că Metodologia ține în vreun fel cont de recomandările CadruluiEuropean de Referință pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională(CERAC), care cuprinde indicatori aplicabili managamentului calității atât la nivelul

sistemului de EFP cât și la nivelul furnizorilor de FP. Astfel, nu se poate demonstra căeste respectat art.5 alin.4 din OUG 75/2005 (cu modificările și completările ulterioare).

3. Art.2 alin.2 din Metodologie este identic cu Art.3 alin.3 al OG 75:2005 (cu modificările șicompletările ulterioare). Nu este clar ce ar putea să însemne ”Capacitatea instituțională” încazul unui furnizor de formare profesională a adulților, companie privată, de exempluformată din maximum 10 persoane.

4. Întregul conținut al Metodologiei contrazice art.2 alin.4, nefiind nici o clipă vorba de”Cooperare între sistemul de educație și formare profesională a adulților și toate părțileinteresate la nivel național”, ci de o impunere unilaterală a unei metodologii. De altfel,nicăieri nu sunt definite aceste părți interesate la nivel național.

5.

OG 129/2000 republicată legiferează în capitolul III Autorizarea furnizorilor de formare profesională respectiv cine anume face autorizarea furnizorilor de formare profesională șidefinește criteriile avute în vedere la autorizare. Prezenta metodologie, ascunde în spatele



2 / 8

termenului de evaluare a calității programelor de formare profesională o modificare defond a OG 129/2000, introducând în loc de autorizare termenul de acreditare a uneicategorii de programe de formare profesionale. Atragem atenția că acreditarea unuiprogram de FPC nu este prevăzută in OG 129/2000, singura formă recunoscută

fiind autorizarea. 6. Prezenta hotărâre impune acreditarea de către ARACIS a programelor de calificare

postuniversitara de specializare într-o profesie/ocupație prin sistemul de învățământ formal universitar și sistemul de educație și formare profesionala a adulților și care conducla dobândirea de competențe necesare practicării unei profesii prin Învățământ superior denivel 6, 7, 8 conform CNC. Totodată, pentru a fi acreditat de către ARACIS, programul deformare profesională ar trebui să aibă o durată minimă de 180 de ore!. Această impunereeste abuzivă, cu atât mai mult cu cât suntem nevoiți să recunoaștem

marasmul/situația critică în care se află în prezent formarea profesională a adulților în România. Considerăm că în actuala formă a acestei hotărâri, se dorește transferulactivității de formare profesională către universități. Ne asumăm această afirmație în

baza următoarelor motive:a. Formarea profesională a adulților care au finalizat învățământul superior se

adresează unor participanți care au și obligații de serviciu. Obligativitatea parcurgerii unui program cu o durată de 180 de ore pentru a obține competențe deManager de proiect, Expert achiziții publice etc. este un obstacol pe care nu -l pottrece cu vederea, motiv pentru care se va constata o scădere a participării acestorala cursuri. Rezultatul final va fi contrar obiectivului general de creștere al graduluide participare al adultilor la formarea profesionala. De ce este necesară impunereaacestei condiții de durată minimă obligatorie?

b. Formarea profesională a adulților care au finalizat învățământul superior seadresează unor participanți care sunt adulți. Toți au trecut printr -un sistem de

învățământ care are multe carențe, nu mai doresc să se întâlnească doar cu cadredidactice. Legiuitorul omite in metodologie o realitate: adultul, clientul

formării profesionale continue, nu este un elev/student. Adultul dorește cainformația primită să îi fie oferită de specialiști din domeniu, oameni cuexperiență practică în rezolvarea de probleme concrete și nu de teoreticieni cucare majoritatea au avut contact în învățământul preuniversitar/universitar.Astfel de adulti, potentiali cursanti nu sunt disponibili 180 de ore, ei sunt oameniactivi în organizații care se constituie în contribuabili la bugetul de stat. De altfel,este foarte puțin probabil că se vor găsi persoane dispuse să își dedice un număratât de mare de ore pentru participarea la un program de formare profesională.Negarea acestor realități va conduce la includerea în metodologie a unorelemente ce vor conduce la un dezastru în domeniul formării profesionale.

c. Conform metodologiei, ARACIS va avea printre alte criterii la evaluarea

furnizorilor de formare profesională parteneriatele dintre furnizorii de formare profesionala a adulților autorizați și instituții de învățământ superior acreditate indomeniul programului (art.21). Acest criteriu este evident pentru orientarea

modului în care pe viitor se vor face acreditările de către ARACIS.

In condițiile în care numărul de studenți înmatriculați de universitățile publice sau privatescade de la an la an, este evidentă dorința acestor organizații de a acapara o parte din piața de

formare profesională susținută până acum de furnizori de formare profesională privați sau publici. Nu trebuie pierdut din vedere că furnizorii de formare profesională au reușit să atragă o mare partedin fondurile europene puse la dispoziție de POSDRU, asigurând transfer de competențe utile



3 / 8

pentru încadrarea pe piața muncii inclusiv către persoane aflate în zone izolate geografic. In

actuala formă, metodologia aflată în dezbatere va deveni o frână în absorbția fonduriloreuropene pe POCU 2014-2020.

7.

Metodologia reglementează managementul calității pentru un domeniu de activitateadresat unui sistem liber și adaptabil, bazat pe cererea și oferta de servicii.Motivație:

Conform Constituției României singurul tip de învățământ gratuit este cel destat (articolul 32, alin.3.: Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. ).

Învățământul privat este o formă acceptată de învățământ (articolul 32, și

alin. 5 Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.).

Furnizorii de formare profesională a adulților sunt entități de drept public sau privat care își desfășoară activitatea în condițiile legislației în vigoare.Formarea profesională a adulților, conform OG 129/2000 republicată, este

ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe (alin. 3 art. 7).

In acest context, f urnizorii de formare profesională privați sunt contribuabili la bugetul de statsi depun o activitatea guvernată de modelul economic cerere și ofertă, funcțional în economiilecompetitive, piața fiind cea care le reglează prețul serviciilor.

Introducerea metodologiei supusă dezbaterii pentru verificarea asigurarea calității îndomeniul educației și formării profesionale a adulților, impune prin conținut elemente de controldoar din partea statului, fără a fi precizate referențiale clare, adoptate la nivel UE, fărădefiniții de termeni și stabilire de punctaje clare în adoptarea deciziilor poate conduce laînchiderea activității multor organizații care oferă servicii de formare profesională de calitate.Subliniem din nou că un furnizor de servicii este apreciat în primul rând de piața de consum.

Conform practicii internaționale, fiecare stat are stabilit prin lege un organism de acreditare aorganismelor de certificare a calității. In România acest organism este Asociaţia de Acreditare dinRomânia - RENAR, recunoscută oficial ca organism naţional de acreditare unic, in temeiul OG 23/2009 şi in baza prevederilor Regulamentului (CE) nr.765/2008. Supravegherea legalităţiiactivităților RENAR se face în conformitate cu reglementările aplicabile in vigoare. RENARacreditează și supraveghează organismele de certificare a sistemelor de management din România.Atenționăm că organismele de certificare a sistemelor de management al calității din România pot fiacreditate și de organisme de acreditare internațională, experiența și criteriile partenerilor externi

fiind exemple de bună practică pentru România.Totodată atenționăm că la nivel internațional există standarde de calitate care se constituie in

referențiale pentru furnizorii de servicii și pentru formarea profesională: SR EN ISO 9001:2008 șiSR ISO 29990:2010. Aceste standarde sunt preluate si de Asociația de Standardizare din România

– ASRO.

Obiectivul standardului ISO 29990 este de a oferi un model generic de practică profesionalăde calitate şi performanţă, precum şi o referinţă comună pentru furnizorii de servicii de educaţie câtşi pentru clienţii lor în proiectarea, dezvoltarea şi transmiterea de cunoştinţe non-formale, training şidezvoltare profesională. Standardul încurajează concentrarea activităţii pe elev şi pe rezultatele

procesului de învăţare, subliniind întreaga gama de opţiuni disponibile pentru furnizarea de serviciieducative. ISO 29990:2010 este primul standard elaborat de comitetul tehnic ISO / TC 232, Serviciide educaţie non-formală şi formare profesională.



4 / 8

Propunem ca metodologia de asigurare a calității să permită certificarea furnizorului deformare profesională din sistemul privat, privind sistemul de management al calității, de cătreorice organism de certificare acreditat conform legislației în vigoare, în nici un caz doar de

ARACIS, în baza standardelor în vigoare SR EN ISO 9001:2008 și SR ISO 29990:2010.

Obiecțiuni detaliate la metodologie:

8. Metodologia nu oferă un set de definiții care să expliciteze termenii folosiți, lăsând loc lainterpretare atât organismelor de certificare și evaluare cât și a furnizorilor de formare

profesională. In legislația corect întocmită este o practică normală ca termenii folosiți săfie clari, fără interpretări.

De exemplu:

a) Termenul ”Acreditare” nu este definit, de altfel nici termenul ”Autorizare”. OG129:2000 republicată face referire la ”acreditare” într -un singur loc (art.21 alin.2) – șianume la acreditarea academică a programelor postuniversitare derulate de cătreuniversități.

b) Termenul ”calificare postuniversitara de specializare” este confuz. În OG 129 art.8alin.3 se face diferențiere între programe de inițiere, perfecționare sau specializare și

programe de calificare, respectiv de recalificare.c) Se folosește termenul de sondaj de opinie (art. 5, alin. 2). Pentru a fi clară

introducerea unui astfel de instrument, legiuitorul trebuie să stabilească care poate fi

conținutul unui astfel de sondaj de opinie, care este eșantionul reprezentativ, ce calculestatistice sunt solicitate. Toate aceste elemente trebuie explicitate atât timp cât seimpune o obligativitate din aplicarea acestui instrument. Totodată, trebuie subliniat cădatele unui sondaj de opinie se pot prelucra de specialiști, adică necesită resursespecial alocate. Furnizorul de formare profesională privat este un IMM care îșieficientizează costurile și astfel de servicii constituie o cheltuială pe care legiuitorultrebuie să o expliciteze, în caz contrar un contribuabil onest de azi poate intra îninsolvență.

d) Se impune ca la nivelul fiecărui furnizor de formare profesională să fie instituită oComisie pentru evaluarea și asigurarea calității conform art. 11 alin. 1 din OG nr.75/2005 privind asigurarea calității educației.Reproducem integral art.11 din OG nr. 75/2005:Ar t. 11. - (1) La nivelul fiecărei organizaţii furnizoare de educaţie din România seînfiinţează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii. (2) Organizaţia furnizoare de educaţie elaborează şi adoptă strategia şi

regulamentul de funcţionare ale comisiei. (2 1 ) Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizaţiei

sau de un coordonator desemnat de acesta.

(3) Conducătorul organizaţiei este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate.

.........



5 / 8

(8) Pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, alta decât o instituţie deînvăţământ, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde următoarelecategorii:

a) 1-3 reprezentanţi ai furnizorului;

b) 1-3 reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi; c) 1-3 reprezentanţi ai angajatorilor. (9) Membrii comisiei nu pot îndeplini funcţii de conducere în instituţia de

învăţământ sau în organizaţia respectivă, cu excepţia persoanei care asigurăconducerea o perativă a acesteia.

Deoarece metodologia nu definește structura Comisiei, se poate bănui că se dorește oComisie cu structura impusă de OG. 75/2005, care funcționează pentru instituțiile destat, instituții mari cu personal plătit din bugetul de stat. Considerăm că o astfel decerință va conduce la excluderea din piață a majorității furnizorilor de formare

profesională privați, contribuabili la bugetul de stat al României.

În plus, pentru un furnizor de formare profesională care organizează cursuri desch ise,din diferite domenii (ex. Laboratoare, diferite sisteme de management, cursuri tehnicespecifice) ar trebui lămurit care ar putea fi reprezentanții angajatorilor și care ar fireprezentanții beneficiarilor, atâta vreme cât aceștia sunt fiecare cu program deformare. De asemenea, în ce condiții ar fi dispuși membrii sus-menționați să efectuezeactivități de coordonare a evaluării și asigurării calității, ținând cont că vorbim decompanii private, care își drămuiesc atât timpul cât și resursele financiare?

e) Ce se înțelege prin agenție națională sau internațională de evaluare a calității? Cineacreditează aceste agenții? (art. 6). Cine recunoaște aceste agenții? De ce nu esteadmis și un organism de certificare?

9. Metodologia constrânge furnizorii de formare profesională să aplice tuturor participanților

la formarea prof esională chestionare de evaluare a programelor de educație și formare profesională a adulților (art.5 alin.1). Însăși formularea acestui aliniat denotănecunoașterea termenilor de către legiuitor.În conformitate cu definiția din standardul SR EN ISO 9000:2006, Asigurarea calității este”Partea managementului calității concentrată pe furnizarea încrederii că cerințelereferitoare la calitate vor fi îndeplinite”. Chestionarele de evaluare a programelor deeducație și formare profesională a adulților nu sunt decât o mică parte a asigurării calității.Se contrazic astfel principiile emise la nivel internațional, încă din anii 1950, conformcărora asigurarea calității se construiește în procesele organizației, nu se evaluează lafinalizarea livrării produsului (mult prea târziu pentru a mai putea face ceva în direcțiaîmbunătățirii și eliminării pierderilor ).

ANC a pierdut din vedere că participanții la cursurile de formare profesională sunt adulți, care pot completa astfel de chestionare doar benevol. De asemenea, nu este clar de ce este admisdoar un singur instrument de măsurare a satisfacției clienț ilor și nu sunt acceptate șiinstrumente similare (interviuri face-to-face, interviuri telefonice, recenzii pe site etc.)

10. La art.6 se face referire la evaluarea calității cu accent pe rezultatele învățării (reluat la

rt.10 lit.c) – ignorând unul dintre principiile fundamentale ale asigurării șimanagementului calității, și anume orientarea către client. De asemenea, se contrazice

astfel art.8 alin.1 pct.b și alin.2 pct.a al Metodologiei.11. În întreg conținutul Metodologiei, se vorbește atât de asigurarea calității cât și demanagementul calității, fără a se face diferențierea între cei doi termeni.



6 / 8

12. Standardul de calitate apare enumerat ca o componentă a sistemului de asigurare a calitățiide la furnizorul de formare profesională (art. 7, alin c. și art. 8 alin. 2). Considerăm călegiuitorul introduce o confuzie în textul metodologiei, deoarece furnizorul de formare

profesională nu își face singur un standard de calitate el trebuie să aplice cerințele

unui standard de calitate pe care îl are drept referențial.13. La Art. 8 textul este confuz. Activitățile desfășurate de un furnizor de formare profesională nu pot să îndeplinească niște principii, ele pot cel mult să respecte nișteprincipii. De asemenea, în enumerarea așa numitelor principii, apar două enunțuri careneagă modelul economic cerere și ofertă respectat de furnizorii de formare profesională,după cum urmează:

a. Activitățile desfășurate de un furnizor de formare profesională trebuie să aibărelevanță pe piața muncii. (art. 8, alin. 1, punct i). Aceeași idee este reluată la art.

10, lit. c )Despre care piață a muncii vorbim în această metodologie? Despre piațamuncii națională sau cea a UE, al cărei membru este Romania? Mai mult, atragematenția că politicile privind piața muncii sunt implementate de organizații de stat,

plătite din bugetul de stat. Furnizorii de formare profesională privați sunt guvernațide mecanismul cerere-ofertă, deoarece există meserii care nu au cerere în Româniadar au cerere pe alte piețe; atât timp cât banii de instruire nu au ca sursă bugetul destat ci contribuabilul, cererea unor cursuri este cea care guvernează ofertafurnizorului privat.

b. Nu considerăm că este relevant pentru managementul calității la un furnizor deformare profesională parteneriatul cu organizații și instituții de educație și de

formare profesională, având în vedere că furnizorii de formare profesională

lucrează deja în regim de colaborare, pentru modulele teoretice, cuspecialiști/cadre didactice din instituții de învățământ superior. Legiuitorul omite

in metodologie o realitate: adultul, clientul formării profesionale continue, nu

este un elev/student. Adultul dorește ca informația primită să îi fie oferită despecialiști din domeniu, oameni cu experiență practică în rezolvarea de

probleme concrete și nu de teoreticieni cu care majoritatea au avut contact în

învățământul preuniversitar/universitar. Negarea acestei realități conduce laincluderea în metodologie a unor elemente ce vor conduce la un dezastru în

domeniul formării profesionale.

14. La art.8 alin.2 pct.b se face referire la ”standarde de referință clare și măsurabile pentruasigurarea calității interne”. Nu este definit termenul ”standarde de referință”. În plus,

pentru a putea vorbi de standarde de referință, autoritățile competente din România artrebui mai întâi să aplice recomandările CERAC la nivel de sistem național, astfel:

a. să utilizeze și să dezvolte Cadrul european de referință pentru asigurarea calitățiicriteriile de calitate, descriptorii indicativi și indicatorii de referință menționați înacest cadru;

b. să planifice o abordare destinată îmbunătățirii sistemelor de asigurare a calității la

nivel național, c. să înființeze un punct național de referință pentru asigurarea calității în Educația și

Formarea Profesională.

15. Art.11 alin.3 face referire la autorizarea, respectiv acreditarea furnizorilor de formare profesională a adulților care derulează programe de formare postuniversitare organizate în



7 / 8

condițiile Legii educației Naționale art.171 și art.173. Art.173 al Legii educației naționalemenționează:

a. ”(1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare

profesională continuă şi programe postuniversitare de perfecţionare toate acele

instituţii de învăţământ superior care au acreditate cel puţin programe de studiiuniversitare de licenţă şi masterat în domeniul ştiinţific respectiv.” – deci NU

furnizori de formare profesională a adulților. Astfel, alin.3 este total eronat șiar trebui eliminat din metodologie.

16. Art. 15 alin.2: Dacă furnizorul deține un sistem de management al calității conform ISO9001 sau ISO 29990 CERTIFICAT de un organism de terță parte, care este acreditat însistemul național, ținând cont că certificarea presupune audituri periodice desupraveghere, aceste evaluări nu sunt luate în considerație?

17. Art.15 alin.3 trebuie definiți termenii: ”nivel optimal”, ”capacitate instituțională”,”eficacitate educațională”. Pentru evaluarea riguroasă a acestor indicatori (?) trebuiedefinite criterii clare, care să nu lase loc unor interpretări subiective ale evaluatorului. În

acest aliniat se vorbește de managementul calității, nu de asigurarea calității.18. Art.15 alin.4 – activitățile menționate se pot face DOAR dacă se implementează CERAC

la nivel național, la care se vor alinia furnizorii de formare profesională, respectiv centrelede evaluare, prin implementarea indicatorilor și descriptorilor menționați în anexeleacestui document.

19. Art.16 alin.1 – apare un nou actor: Camera de Comerț. Nu e clar rolul pe care îl vor jucaaceste organisme pe piața formării profesionale a adulților . Într-o metodologie nu ar trebuisă se găsească mențiunea ”după caz”.

20. Art.16 alin.6 – dacă acr editarea o face ARACIS, care vor fi ”specialiștii avizați” ce vorface parte din comisia de acreditare, ținând cont de faptul că la alin.2-5 se vorbește DOARde autorizarea PROGRAMELOR DE FORMARE, nu de autorizarea FURNIZORILOR.

21.

Art.17 – se întoarce la autorizarea programelor de formare. Trebuie înțeles faptul căexistă diferențe între autorizarea programului de formare și autorizarea furnizorului,din perspectiva Asigurării și/sau Managementului calității.

22. Art.17 alin.2 – în conformitate cu art. 342 alin.4 al Legii Educației Naționale (cumodificările și completările ulterioare), ANC NU ARE atribuții în monitorizarea

programelor de formare profesională. 23. Art.17 alin.4 – trebuie revizuit fundamental – prin clarificarea termenului ”calificare

postuniversitară de specializare” și prin asigurarea că nu se încalcă art.173 al LegiiEducației Naționale.

24. Art.17 alin.5 – în nici un document de reglementare din cele menționate nu este definită”respecializarea”.

25.

Art.17 alin.6 – recunoașterea unei calificări respectiv specializări NU SE POATE acordaunor persoane care au urmat cursuri de perfecționare. Dacă vorbim despre competențedobândite pe alte căi decât cele formale, atunci acest aliniat trebuie reformulat astfelîncât să reflecte corect situația.

26. Art.17 alin.7 nu este în linie cu noua metodologie de elaborare a standardelorocupaționale, în care se pune accent pe PROGRAMA DE FORMARE, și nu peCOMPETENȚE. De altfel, ar trebui analizat cum se aplică acest aliniat în situația în careexistă standarde ocupaționale în format vechi (dintre care unele fac trimitere la documentecare nu mai sunt în vigoare de 20 de ani!!!!!) și standarde ocupaționale dezvoltate dupănoua metodologie, construite pe cu totul alte principii.

27.

Art.18 alin.1 și 2 pentru cursuri de calificare nivel 5 se cer 1440 ore și pentru cursuri decalificare nivel 6 se cer 180 ore??



8 / 8

28. Art.18 alin.4 – în template-ul de SO nou (conform site ANC) nu se regăsesc elementelemenționate.

29. Art.20 prezintă metodologia de elaborare a SO – ce legătură are cu Metodologia deimplementare a principiilor de asigurare a calității?

30.

Art.21 – în afară de faptul că încalcă art.173 al Legii educației Naționale, menționează căfurnizorii POT încheia parteneriate cu instituțiile de învățământ superior. Deci, în situațiaîn care acceptăm să încălcăm prevederile legii menționate, furnizorul POATE să NUÎNCHEIE astfel de parteneriate.

31. Art.22 alin.2 – de coroborat cu art.173 al Legii Educației Naționale.

Având în vedere importanța implementării calității în serviciile de formare profesionale suntemconvinși că veți ține cont de observațiile Asociației Patronale a Furnizorilor de F ormare

Profesională din România.

Cu respect,

Președinte APFFPR

Ing. dipl. Racolța Steluța

observatii asig calit martie 2015

Documents