Oceanul PacificDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Oceanele de pe Pământ

Oceanul Antarctic Oceanul Atlantic Oceanul Arctic Oceanul Indian

Oceanul Pacific

Așezarea pe glob a Oceanului Pacific, cu indicarea celui mai adânc punct, Groapa Marianelor (-11.034 m)

Oceanul Pacific (de la numele latin Mare Pacificum = mare liniștită) este cel mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 33% din suprafața Pământului. Oceanul are o suprafață totală de 165,3 milioane de km² și se întinde pe aproximativ 15.500 km de la Strâmtoarea Bering în nord și până la Marea Ross în Antarctica. Limita vestică a oceanului este Strâmtoarea Malacca, iar la est oceanul e mărginit de continentul America. Pacificul conține în jur de 25.000 de insule, numite Insulele Pacifice, mai mult decât conțin toate celelalte oceane împreună. Groapa Marianelor, aflată în nord-vestul oceanului, este cel mai adânc punct de pe planetă, având o adâncime de 11.022 m.

Cuprins [ascunde] 

1 Originea numelui 2 Caracteristici 3 Vedere generală 4 Caracteristicile apei 5 Țările și teritoriile învecinate 6 Vezi și 7 Referințe 8 Literatură

9 Legături externe

Originea numelui[modificare | modificare sursă]Oceanul a fost numit "pacific" deoarece primii marinari europeni au găsit o apă deosebit de liniștită dincolo de Capul Horn, punctul cel mai sudic al Țării de Foc. În pofida numelui, în Pacific există nenumărate furtuni, taifunuri, uragane, cutremure subacvatice, tsunamiuri și alte fenomene naturale cu energii uriașe.

Numele oceanului a fost dat de navigatorul portughez Ferdinand Magellan. Este cel mai mare ocean al pamantului si se imparte in 2 emisfere, cea sudica si cea nordica.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]Suprafața oceanului Pacific este - socotind și mările secundare - 181,34 milioane km², sau, fără acestea, 166,24 milioane km², ceea ce constituie aproximativ 35 % din suprafața totală a Pământului sau mai bine de jumătate din suprafața totală a mărilor și oceanelor. Suprafața Pacificului este astfel mai mare decât suma suprafețelor tuturor continentelor. Volumul de apă este de 714,41 milioane km³ cu tot cu mările secundare, sau 696,19 milioana km³ fără apa din mările secundare. Adâncimea medie este de 3.940 m, dacă sunt luate în considerație mările secundare, sau 4.188 m fără acestea. Adâncimea maximă este de 11.034 m.[1] [2]

Temperaturile înregistrate în apele oceanului la ecuator sunt între 25–30 °C. De asemenea, și salinitatea apei variază: apa din zona ecuatorului este mai puțin sărată decât apa dinspre poli, datorită precipitațiilor ecuatoriale abundente din timpul anului. Apa Oceanului Pacific este în medie putin mai caldă decât apa Oceanului Indian. Relieful submarin al Pacificului este foarte variat. Câteva formațiuni subacvatice importante, de întinderi uriașe, sunt: dorsala Pacificului, Inelul de foc (vulcanism), bazine, ridicături ("munți" subacvatici), abisuri, șanțuri ș.a.

Vedere generală[modificare | modificare sursă]

Apusul peste Oceanul Pacific văzut din Stația Spațială Internațională.

Oceanul acoperă aproape o treime din suprafața pământului, având o suprafață de 179,7 milioane km², mai mare decât întreaga suprafață a continentelor. El se întinde pe direcția nord-sud pe aproximativ 15.500 km de la Marea Bering din Oceanul Arctic până la marginile înghețate ale Mării Ross din Antarctica la sud (deși regiunea Antarctică din sudul Pacificului este numită câteodată Oceanul Sudic), iar pe direcția vest-est se întinde pe aproape 19.800 km, din Indonezia până la coastele Columbiei și Peru (la nivelul paralelei de 5° N, această distanță reprezentând peste jumătate din lungimea acestei paralele și de peste 5 ori diametrul Lunii). Limita vestică a oceanului este plasată pe Strâmtoarea Malacca. Cel mai adânc punct de pe planetă este Groapa Marianelor, la 11.022 metri sub nivelul mării. Adâncimea medie este de 4.280 metri[3].

Pacificul cuprinde peste 25.000 de insule, mai mult decât suma tuturor insulelor din celelalte oceane, majoritatea aflându-se la sud de ecuator.

În prezent, Oceanul Pacific se micșorează, încet dar permanent, ca urmare a mișcării plăcilor tectonice, cu aproximativ 2–3 cm pe an pe 3 laturi, ceea ce înseamnă aproximativ 0,5 km² pe an (în timp ce Oceanul Atlantic se mărește permanent).

Furtună în orașul Pacifica, California

De-a lungul coastei vestice neregulate a oceanului există multe mări, cele mai mari fiind Marea Celebes, Marea Coral, Marea Chinei de est, Marea Filipinelor, Marea Japoniei, Marea Chinei de Sud, Marea Sulu, Marea Tasmaniei și Marea Galbenă. Strâmtoarea

Malacca unește, la vest, Pacificul cu Oceanul Indian, iar Strâmtoarea Drake și Strâmtoarea Magellan fac legătura, la est, cu Oceanul Atlantic. Și Canalul Panama unește la est Pacificul cu Atlanticul. În sfârșit, la nord, Strâmtoarea Bering face legătura cu Oceanul Arctic.

Deoarece meridianul de 180° trece prin Pacific, Pacificul de vest (de lângă Asia) se află de fapt în emisfera estică a Pământului, iar Pacificul de est (de lângă America) se află în emisfera vestică.

Într-o mare parte a călătoriei lui Magellan - de la Strâmtoarea Magellan și până în Filipine - oceanul a fost chiar liniștit. Dar Pacificul nu este mereu pașnic. Multe cicloane tropicale (echivalentul uraganelor din Atlantic) lovesc insulele Pacificului. Locurile din preajma îmbinărilor plăcilor tectonice sunt pline de vulcani și sunt des afectate de cutremure. Tsunamiurile, valuri imense declanșate de cutremure subacvatice, au devastat multe insule și au distrus multe orașe.

Caracteristicile apei[modificare | modificare sursă]

Apus de soare în districtul Monterey County, California, SUA.

În Pacific temperatura apei variază de la punctul înghețului, în zonele polare, până la circa 30 °C la ecuator. Salinitatea variază în funcție de latitudine: apa este mai puțin sărată lângă ecuator decât cea din zona temperată, din cauza precipitațiilor abundente din zona ecuatorială / tropicală. Și spre poli salinitatea este mai mică, deoarece evaporarea este foarte scăzută.

În general apa Pacificului se mișcă în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică a Pământului și în sens opus în emisfera sudică. Curentul ecuatorial de Nord se mișcă spre vest de-a lungul paralelei de 15° N, apoi se întoarce spre nord lângă Filipine pentru a deveni curentul cald Japonez sau Curentul Kuroshio.

Cotind spre est la 45° N, curentul Kuroshio se bifurcă: o parte din apă se mișcă spre nord formând Curentul Aleutian, în timp ce restul se mișcă spre sud pentru a se reuni cu Curentul Ecuatorial de Nord. Curentul Aleutian se ramifică în apropierea Americii de Nord și formează baza circulației de formă triunghiulară din Marea Bering. Ramura sudică a lui devine liniștitul și încetul curent Californian.

Curentul Ecuatorial de Sud, curgând spre vest de-a lungul ecuatorului, cotește spre sud la estul Noii Guinee, apoi spre est în dreptul paralelei de 50° S și se unește cu principalul curent vestic al Pacificului de Sud, ce include curentul circumpolar antarctic ce înconjoară pământul. În timp ce se apropie de coasta chiliană, Curentul Ecuatorial de Sud se divide; o ramură curge împrejurul Capului Horn, iar cealaltă o ia spre nord pentru a forma curentul Perului sau Curentul Humboldt.[2]

Țările și teritoriile învecinate[modificare | modificare sursă]

Oceanul Pacific și statele sau dependențele din cuprinsul său (Ins. Cook și Niue sunt state semi-independente asociate cu Noua Zelandă)

 Samoa Americană

Australia Brunei Cambodgia Canada Chile  Republica

Populară Chineză

Columbia  Insulele

Cook Costa Rica  Timorul de

Est El Salvador Ecuador

 Guam Guatemala Honduras  Indonezia Japonia Kiribati Coreea de

Nord Coreea de

Sud  Malaezia  Insulele

Marshall Mexic  Statele

Federate ale Microneziei

 Nauru  Noua

Nicaragua  Niue  Insulele

Mariane de Nord

Palau Panama  Papua

Noua Guinee Peru Filipine  Insulele

Pitcairn Rusia Samoa Singapore  Insulele

Solomon

 Tokelau Tonga Tuvalu  Statele

Unite ale Americii

 Vanuatu Vietnam

 Wallis și Futuna

 Fiji

 Polinezia Franceză

Caledonie

Noua Zeelandă

 Taiwan

 Thailanda

Vezi și[modificare | modificare sursă] Listă de superlative geografice Listă de strâmtori Oceanul Planetar Marea Insulă de Gunoaie din Pacific Pacificul de Sud

Referințe[modificare | modificare sursă]1. ̂ Eintrag Pazifischer Ozean. In: Brockhaus - Die Enzyklopädie: in 24 Bänden. 20.

Auflage, F.A. Brockhaus, Leipzig, Mannheim 1996–99.2. ̂ Online [1], verificat la 30 iulie 20093. ̂ "Pacific Ocean". Britannica Concise. 2006. Chicago: Encyclopædia Britannica,

Inc.

Literatură[modificare | modificare sursă] Barkley, Richard A. (1968). Oceanographic Atlas of the Pacific Ocean. Honolulu:

University of Hawaii Press Cameron, Ian (1987). Lost Paradise: The Exploration of the Pacific. Topsfield,

Mass.: Salem House. ISBN 0-88162-275-3 Couper, A. D. (ed.) (1989). Development and Social Change in the Pacific

Islands. London: Routledge. ISBN 0-415-00917-0 Gilbert, John (1971). Charting the Vast Pacific. London: Aldus. ISBN 0-490-

00226-9 Lower, J. Arthur (1978). Ocean of Destiny: A Concise History of the North

Pacific, 1500-1978. Vancouver: University of British Columbia Press. ISBN 0-7748-0101-8

Leier, Manfred (2001). Weltatlas der Ozeane - mit den Tiefenkarten der Weltmeere. München: Frederking und Thaler. ISBN 3-89405-441-7 S.154-187

Napier, W.; Gilbert, J., and Holland, J. (1973). Pacific Voyages. Garden City, N.Y.: Doubleday. ISBN 0-385-04335-X

Oliver, Douglas L. (1989). The Pacific Islands (ed. 3rd). Honolulu: University of Hawaii Press. ISBN 0-8248-1233-6

Ridgell, Reilly (1988). Pacific Nations and Territories: The Islands of Micronesia, Melanesia, and Polynesia (ed. 2nd). Honolulu: Bess Press. ISBN 0-935848-50-9

Soule, Gardner (1970). The Greatest Depths: Probing the Seas to 20.000 feet (6.096 m) and Below. Philadelphia: Macrae Smith. ISBN 0-8255-8350-0

Spate, O. H. K. (1988). Paradise Found and Lost. Minneapolis: University of Minnesota Press. ISBN 0-8166-1715-5

Terrell, John (1986). Prehistory in the Pacific Islands: A Study of Variation in Language, Customs, and Human Biology. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-30604-3

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Caută „Oceanul Pacific” în Wikționar, dicționarul liber.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Oceanul Pacific

atlasullumii.org EPIC Pacific Ocean Data Collection Viewable NOAA In-situ Ocean Data Viewer NOAA PMEL Argo profiling floats Realtime Pacific Ocean data NOAA TAO El Niño NOAA Ocean Surface Current Analyses Lumini și umbre în Pacific (FOTO) , 29 august 2010, Catalin Beldea, Descoperă -

Travel

[ascunde] v • d • mRegiunile Pământului

Africa

Africa Centrală · Africa Răsăriteană · Africa Nordică · Africa Sudică · Africa OccidentalăMarile Lacuri Africane · Guineea · Cornul Africii · Magreb · Zona mediteraneană · Orientul Mijlociu · Sahel · Africa Subsahariană · Sudan

Americile

America de Nord Caraibe · America CentralăMarele Bazin · Marile Lacuri · Marile Câmpii · America Latină · Pacificul de Nord-Vest ·

Coroana Pacificului

America de Sud

Statele Andine · Guiana · America Latină · Patagonia · Coroana Pacificului · Conul Sudic

Eurasia

Asia

Asia Centrală · Asia Răsăriteană · Asia Nordică · Asia Sudică · Asia de Sud-Est · Asia de VestAnatolia · Peninsula Arabică · Caucazul · Orientul Îndepărtat · Indiile Răsăritene · India · Levantul · Orientul Mijlociu · Orientul Apropiat · Coroana Pacificului · Siberia

Europa

Europa de Est · Europa de Nord · Europa de Sud · Europa de Vest · Europa Centrală ·Balcanii · Regiunea Baltică · Benelux · Insulele Britanice · Caucazul · Zona mediteraneană · Țările Nordice · Scandinavia

Oceania Australasia · Melanezia · Micronezia · Polinezia · Coroana Pacificului

Oceane Arctic · Atlantic · Indian · Pacific · Antarctic · Planetar

Polii Regiunea arctică · Antarctica (Antarctida)<img src="//ro.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;" />Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oceanul_Pacific&oldid=8915346

Categorie: Oceanul Pacific

Meniu de navigareUnelte personale

Creare cont Autentificare

Spații de nume

Articol Discuție

Variante

Vizualizări

Lectură Modificare Modificare sursă Istoric

Mai mult

Căutare

Navigare

Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu

Participare

Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor

Portalul comunității Donații

Tipărire/exportare

Creare carte Descarcă PDF Versiune de tipărit

Trusa de unelte

Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Navigare în istoric Informații despre pagină Element Wikidata Citează acest articol

În alte limbi

Аҧсшәа Acèh Afrikaans Alemannisch አማርኛ Aragonés Ænglisc العربية ܐܪܡܝܐ مصرى অসমীয়া Asturianu Azərbaycanca Башҡортса Boarisch Žemaitėška Bikol Central Беларуская Беларуская (тарашкевіца) Български Bislama বাংলা བོ ད་ཡིག Brezhoneg Bosanski

Буряад Català Mìng-dĕ̤|ng-ngṳ̄ Нохчийн Cebuano کوردی Qırımtatarca Čeština Чӑвашла Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki Dolnoserbski Ελληνικά English Esperanto Español Eesti Euskara Estremeñu فارسی Suomi Võro Føroyskt Français Arpetan Nordfriisk Frysk Gaeilge 贛語 Gàidhlig Galego Avañe'ẽ Gaelg 客家語 /Hak-kâ-ngî Hawai`i עברית हि�न्दी Fiji Hindi Hrvatski Hornjoserbsce Kreyòl ayisyen Magyar Հայերեն Interlingua Bahasa Indonesia

Interlingue Igbo Ilokano Ido Íslenska Italiano 日本語 Lojban Basa Jawa ქართული Qaraqalpaqsha Адыгэбзэ Қазақша ភាសាខ្រ ಕನ್ನಡ 한국어 Перем Коми Къарачай-малкъар Ripoarisch Kurdî Kernowek Latina Ladino Лезги Limburgs Ligure Lumbaart Lingála ລາວ Lietuvių Latviešu Basa Banyumasan Malagasy Олык марий Māori Македонски മലയാളം Монгол मराठी Bahasa Melayu Malti Mirandés မြ�န�်ာဘာသာ مازِرونی Nāhuatl Napulitano Plattdüütsch

नेपाली नेपाल भाषा Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokmål Sesotho sa Leboa Occitan Oromoo Ирон ਪੰਜਾਬੀ Pangasinan Kapampangan Papiamentu Picard Norfuk / Pitkern Polski Piemontèis پنجابی پښتو Português Runa Simi Rumantsch Tarandíne Русский Русиньскый संस्कृतम् Саха тыла Sardu Sicilianu Scots Sámegiella Srpskohrvatski / српскохрватски සිංහල Simple English Slovenčina Slovenščina Gagana Samoa ChiShona Soomaaliga Shqip Српски / srpski Seeltersk Svenska Kiswahili Ślůnski தமிழ் తెలుగు Тоҷикӣ

ไทย Türkmençe Tagalog Tok Pisin Türkçe Татарча/tatarça Reo tahiti Українська اردو Oʻzbekcha Vèneto Vepsän kel’ Tiếng Việt West-Vlams Walon Winaray Wolof 吴语 მარგალური יִידיש Yorùbá 中文 文言 Bân-lâm-gú 粵語 Тыва дыл

Modifică legăturile Ultima modificare efectuată la 21:12, 12 noiembrie 2014. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire

în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

Politica de confidențialitate Despre Wikipedia Termeni Dezvoltatori Versiune mobilă