oftalmologie i 07.12
TRANSCRIPT
-
8/3/2019 Oftalmologie I 07.12
1/4
07.12.2011
LECTIA 1/ NURSING OFTALMOLOGIE
EXPLORARI FUNCTIONALE A ANALIZATORULUI VIZUAL
Determinarea acuitatii vizuale
-aparatul care se foloseste se numeste optotip;
-o persoana cu vederea normala vede ultimul rand la o distanta de 5 m, si atunci
acuitatea vizuala este 1;
-examenul se face la un ochi, apoi la celalalt si apoi la 2.
Examenul campului vizual
-urmareste determinarea spatiului de vizibilitate al ochiului in pozitie fixa;
-se determina mai intai campul mono-ocular si apoi campul biocular;
-determinarea campului vizual se face prin perimetrie sau acum s-a inlocuit cu
dioptronul , care se determina prin grade: 90 cu cat campul vizual se ingusteaza,
cu atat campul se reduce;
-campul vizual vertical este 60.
Examenul perceptiei colorate
-metoda cea mai simpla este testul cu bucati de lana colorata, un etalon si pacientul
cauta in cutia cu bucati de lana colorata bucata care corespunde conform etalonului;
-tabele pseudoizocromatice - pete de culoare peste care se suprapun cifre de alta culoare
decat cea a fondului;
-lipsa totala de percepere a culorilor se numeste acromatopsie iar perceptia partiala a
culorilor sau o diminuare a perceptiei se numeste dicromatopsie.
Tonometriadetermina tensiunea oculara, adica a presiunii din interiorul ochiului
in special la pacientii cu DZ sau glaucom, se aseaza direct pe cornee dupa anestezierea
corneei.Tonometria oculara permite sa se puna in evidenta cresterile anormale ale
tensiunii oculare (glaucom) susceptibile sa duca la scaderea vazului in absenta
tratamentului. Dupa instilarea pe cornee a unei picaturi de colir anestezic colorat cu
fluoresceina, subiectul este asezat in fata biomicroscopului. El trebuie sa-si tina ochii
deschisi fara sa clipeasca din pleoape in momentul luarii tensiunii. Tonometria nu este
practicata in caz de conjunctivita sau de keratita, pentru a evita riscurile de infectie.
1
-
8/3/2019 Oftalmologie I 07.12
2/4
07.12.2011
Oftalmoscopie
Examen care permite vizualizarea papilei optice, a retinei si a vaselor sale.
Examenul fundului de ochi, practicat sistematic cu prilejul oricarui examen
oftalmologic complet, este indicat pentru a stabili diagnosticul afectiunilor retinei
si pe cele ale coroidei (membrana lipita de retina). El da posibilitatea, de asemenea,sa se observe vascularizatia retiniana, care poate fi modificata de numeroase boli.
Examenul este efectuat cu doua tipuri de aparate: un oftalmoscop, cu sau fara
interpunerea unei lentile puternic convergente, sau un biomicroscop (lampa cu fanta),
aceasta din urma necesitand interpunerea intre aparat si ochi a unei lentile de contact
sau a unei lentile de examinare (lentita cu trei oglinzi). Oftalmoscopul serveste la
examinarea polului posterior al ochiului (centrul retinei, papila si macula), in timp ce
lentila cu trei oglinzi este utilizata pentru examinarea periferiei retiniene in caz de risc
de dezlipire a retinei. O dilatatie pupilara prealabila poate fi provocata cu ajutorul unorcolire midriatice( se instileaza in sacul conjunctival, cate 2 picaturi in fiecare ochi)
cu scopul de a permite o viziune mai larga. Odata dilatatia realizata, examenul nu
dureaza mai mult de 3 minute pentru un ochi. Dilatatia pupilei, care nu este practicata
in cazul glaucomului cu unghi inchis, antreneaza o vedere vaga care ramane deranjanta
timp de mai multe ore dupa examen.Astfel in cazul picaturilor de Atropina 1%
acomodarea la lumina se face in 3-6 zile, Homatropina 1% acomodarea la lumina
se face in 12-24 ore si in cazul picaturilorMidrium acomodarea la lumina se face
in 2-3 ore (cele mai indicate).
Oftalmodinamometrie
-determina masurarea tensiunii arterei centrale retiniene;
-tensiunea arterei centrale retiniene este normala daca:
Max: 60-80 mmHg;
Min: 30-40 mmHg.
Electroretinografie
Examen al ochiului destinat inregistrarii activitatii electrice a retinei dupa o stimulare
luminoasa. Principalele indicatii ale unei electroretinografii le constituie bolile ereditare
ale retinei (degenerescenta tapetoretiniana), atingerile retiniene toxice sau traumatice,
consecutive administrarii de antipaludice de sinteza sau prezentei unui corp strain
metalic in ochi, si, mai general, au ca scop verificarea bunei functionari a retinei.
2
-
8/3/2019 Oftalmologie I 07.12
3/4
07.12.2011
Electroretinografia permite sa se distinga, cu ajutorul luminilor de intensitati si de culori
diferite, activitatea conurilor, sensibile la intensitatile mari si la culoarea rosie (sistemul
fotopic), de cea a bastonaselor, sensibile la intensitatile slabe si la albastru (sistemul
scotopic). Se obtine un traseu, electroretinograma (ERG), informatiile electrice sunt
colectate prin intermediul a 2 electrozi plasati pe cornee si, la marginea orbitei, sub
piele lentile de contact din material plastic impiedica pleoapele sa se inchida in timpul
examenului (unul este activ, fixat pe retina si al 2 indiferent fixat in apropierea
ochiului, fie pe frunte fie pe tampla) . La copil, poate fi necesara o anestezie
generala.Pacientii care poarta lentile de contact nu trebuie sa si le puna cu 24 ore inainte
si la 24 ore dupa examen.Dupa acesta, pacientul ramane adesea orbit timp de cateva ore.
Electrozii plasati pe cornee pot antrena o usoara iritare a ochiului, tratabila cu un colir.
Prin acest examen se poate pune diagnosticul in cazul: cataracta, glaucom, dezlipire de
retina.
Ingrijirea pacientilor cu afectiuni oftalmologice
Pentru acesti pacienti se cere o atentie deosebita:
-au dureri in cazul glaucomului acut si in unele boli ale corneei;
-febra si stare generala alterata;
-nu au probleme de mobilizare, se pot alimenta singuri si isi fac toaleta
Elemente ce trebuie urmarite la acesti pacienti:
-supravegherea evolutiei bolii;
-efectuarea si supravegherea tratamentului;
-supravegherea aparitiei eventualelor complicatii;
-efectuarea unui protocol educativ, educatie sanitara;
Supravegherea pacientilor care au suferit interventii chirurgicale si care si-au pierdut
partial sau total vederea, nu trebuie sa li se mute, sau sa se modifice mobilierul din
salon, nu trebuie sa existe praguri la saloane, iar usile saloanelor trebuie sa fie
intotdeauna inchise.
AM trebuie sa execute:
-toaleta pacientilor;sa ii ajute sa se alimenteze;
-sa administreze tratamentele necesare (administrarea instilatiilor sau aplicareaunguentelor, sau sa faca pansamentele oculare);
3
-
8/3/2019 Oftalmologie I 07.12
4/4
07.12.2011
Nu se vor aplica niciodata pansamentele oculare peste secretii, mai intai se spala zona,
se face toaleta oculara si abia dupa aceea se va aplica pansamentul ocular.
Pregatirea preoperatorie
-pregatirea fizica si psihica a pacientului;
-pacientii operati sunt plasati in saloane mici fara zgomote, cu ferestre prevazute cu
storuri pentru semiobscuritate;
-pozitia pacientului trebuie sa fie semisezanda, cu capul mai ridicat, rezemat chiar si in
timpul somnului;
-pacientii operati nu trebuie sa faca nici un fel de efort fizic in primele 5-6 zile de la
interventia chirurgicala, pentru a trece pericolul hemoragiei, se vor evita miscarile
ample, iar lenjeria va fi schimbata numai daca este necesar;
-pacientul nu trebuie mobilizat, in primele zile, va primi lichide, apoi treptat se va trece
la alimente pastoase;
-actul defecatiei necesita efort si de aceea pacientul i se va face clisme evacuatorii la
pat, chiar daca nu sunt constipati;
-in apropierea pacientului nu trebuie sa fie obiecte inutile, trebuie sa aibe la indemana
semnalizatorul pentru a anunta AM;
-cei cu pansamente oculare, trebuie supravegheati si pe timpul noptii, vor avea
insotitori, mai ales pacientii copii.
4