Mnnrqn Couaru s-a niscut in 1977 la Mangalia. A triit, ins6, o lungd perioadd

la Brdila, un& a fost jurnalist in presa scrisa ;i televiziune. A fost redactor-9ef

al cotidianului Obiectiv'- V,acea Briilei, a,l revistelor Obiectiv Cultural ;iNautilr.r gi,scenaristul benllor desenate Ha rap Alb continud i Tinerele fdrd

bdtrineye. A renunlat la presi in 2AM 1i, vreme de mai bine de trei ani, a

tr6it scri'ind prozi gi scenarii de benzi desenate. Este laureatul mai multor

premii nalionale dedicate literaturii F&SF ;i al unui premiu al Convenliei

Europene de Science-Fiction. A scris volu'mele Nopyi albe, zile negre (2005),

Testamentul de ciocolatd (2007), Teoria flegmei. Apel la mitocdnie (2008),

Haiganu. Fluviul $oaptelor (2015);i Haiganu. Furia Oarbd (2O1719i scenariul

romanului yaficTFB (2016), iar povestirile sale au fost incluse in numeroase

antologii. in 2018, s-a alSturat echipei Editurii l\emira, unde coordoneazi

imprintul Armada, dedicat literaturii SF, fantasy ;i thriller. in prezent,

locuiqte in Bucurqsti 5i este rnembru PEN Club RomAnia.

flsrisn Coman

9i olte povestiri fontastice

NFM|RA

5

7

t223

82

104

t37

39

59

61,

Coperta: Cristianllustratia copertei:

FLORESCU, Ana NICOLAUSebastian LUCA

421

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

COMAN, MARIANOmulelul din perete 5i alte povestiri fantastice / Marian Coman; -

Bucure;ti : Nemira Publishing House, 2019rsBN 978-606-43-0475-9

Marian ComanOMULETUL DIN PERETE

;i alte povestiri fantastice

@ Nemira,2019

Redactor: Eli BADICATeh noredactor: Magda BITAY

Lector: DuSa UDREA-BOBOREL

Tiparul executat de ARTPRINT 5.R.1.

tel: 0723. 1 3.05.02, e-mail: office@artprint.ro

Orice reproducere, totale sau pa4iala,a acestei lucriri, inchirierea acestei c64ifiri acordul scris al editorului sunt strict interzise

;i se pedepsesc conform Legii dreptului de autor.

rsBN 978-606-43-047 5-9

CARTEE iNTAI

Uqa de la baie

Rdmhi tnfapa usii. dacdztrei sd pi se descbida;

aezi-pi de drarn dacd wei sdfi tndrumat.

Nimic nu e weodatd tncbis,

tn afara propriilor tdi ocbi.

Fnruo Arran

Era o zi ploioasi, una dintre toamnele aceleatdrziiin care

cerul se scurge alene in giroaie sAsAitoare pe lAngd trotuare ori

ln canalizdri. $i, nu gtiu de c€, tocmai atunci i-a apucat pe ai mei

si se mute. Eram doar un pu$tan bleg gi plin de coguri care, la

cei doisprezece-treisprezece ani ai sii, nu prea ingelegea ce se

intAmpla cu vielile celor din jurul lui. Vedeam camioanele pline

cu mobild demarAnd prin baltoacele din fala casei din centru

cltre un apartamenl dintr-un bloc de la marginea ora;ului, qi

lucrul dsta mi inspiimAnta intr-un fel anume. Era f.rica aceea

Marian Coman

pe c re o intAlneam de fiecare dati cAnd tata md ducea laf.rizer

gi care se amplifica pe misurd ce distanla dintre foarfece gi capul

meu se micgora. Fricaaceeatmbinatl cu emolie pe care o gisegti

in fala ugii oricdrui cabinet stomatologic qi care creqte odati,cu

zgomotul isteric al f.rezeimAnuite de ZLnaMIselulS.

Strada pe care aveam si locuiesc en mai degrabe un grup de

insule de asfalt intr-o imensd balte din care lipseau poate doar

rechinii ca sd-i pot spune ocean. Picdturile se spdrgeau in infinite

balonaqe efemere, iar norii imi pireau aga de jos, incAt - credeam

en -, dacd, m-ag fi ridicat pe vArfuri, i-ag fi putut atinge.

Apartamentul cAt o bucigici dintr-o cutie de chibrituri mi-a

rAnjit cu u9a lui maro in care vizorul zdcea ca o carie pe un dinte

nespilat gi mi-a rispuns cu ecoul peredlor goi gi pe alocuri ata-

cali de igrasie. Ajunsesem acasd! $i, cAnd m-am gAndit la asta,

am inceput si privesc cele doud camere, holul, bucdtiria ln care

de-abia incipea chiuveta, baia cufundatd in intuneric qi balconul,

gi toate-mi pireau o mami vitregd.

CAnd a venit noapt ea) amadormit greu, inconjurat de cutiile

nedesfrcute, bruiat de fluieratul tatnlui meu, de huruitul lucru-

rilor tArAte de ai mei prin cameri gi de vocile lor obosite gi uneori

nervoase, stresat de nefamilia ritateadecorului gi de felul in care

lumina lunii aluneca pe fereastre direct pe perna me4 ofticat de

toatd tramb alarea a$a cereia eu nu-i giseam rostul qi care pentru

mintea mea de copil era doar o alunecare tnspdimAntdtoare iniad. $i cred ci deja in noaptea aceea am atzit pentru intAia oarizgomotele din baie. $i muzica. infundata qi monotonS.

tntr-o sdptimAnd, toate i;i gdsiserd locul gi parci dispiruse

aerul acela de casl str5in5. Mi obignuisem cu spaliul redus, cu

8

OMULETUL DIN PERETE

rnucegaiul de pe pereli, cu gevile cu cornete ale copiilor din

vecini, cu pArAitul Daciei galbene parcate chiar sub geamul meu.

Nu reuqisem totqi sI mi obignuiesc cu intunericul din baie 9i

r:u sunetele dogite ce rdzbdteau de acolo, noapte de noapte, cu

rnuzica aceea stranie gi cu reflexiile albestrii pe care incepusem

str le zdresc de la o vreme qi pe care inijial le pusesem pe seama

televizorului din camera piringilor, gi toate astea imi creau sen-

?,:Jtia cd.nu eram singurii locatari din casd, ci lmpd4eam amdri-

tul ila de apartament cu altcineva.

Schimbaseri ai mei gase becuri gi chemaserd o duzind" de elec-

tricieni, dar buda noastrd se incdpilAna sd rdmind cufundati inbezni, iar lumAnirile pe care le foloseam pentru a deslugi mdcar

capacul veceului mai mult mi speriau qi md aruncau in intuneric.

Pdringii mi-au dat o lanternl pe care ag fi putut, poate, sd o

lirlosesc pe post de reflector, dar, cAnd a pAlpAit de doud ori gi

s-ir stins ca un soare neputincios cAnd ii vine vremea apusului,

rrrn impietrit acolo, infagatronului din faiangn. M-au gisit dupd

jtrmitate de or5, paralizat. O statuie cu o lanternd inutili inrnAni gi maxilarul zbdtAndu-se lntr-un ritm nebun, macabru.

I)upi o vreme, mi-au spus ci s--au consumat bateriile, dar sunt

sigur ci nici micar ei nu credeau asta. Eu, oricum, imi mai

irminteam ceva. Ceva striin, departe qi trist ca un geamit. UnplAnset de copil gi un glas de betrAn ce-mi spuseseri ci ar vrea

sI se intoarci. CI pot si-i ajut. $i despre o api mi-au vorbit. Mi-a

fost teami si pomenesc cuiva despre asta.

irr rru""rrj" de iarni, am plecat la bunici gi eram acolo cindam aflat despre evenimentul care mi-a intors intreaga viali pe

dos. A murit tata! Maicd-mea il gisise inecat in cadd,; avea

Marian Coman

mAinile legate la spate cu lanpl de care apuci atunci cAnd vrei

sd tragi apa 9i ochii deschiqi. Bulbucali 9i albi. CAnd l-au inmor-

mAntat, a trebuit sd-i lipeasci pleoapele, Pentru ca altfel nu voiau

sa se inchidd.

Mai apoi am inceput sdl aud noaPtea, fluiera in baie, acoPe-

rea cu guieratul siu zgomotele de acolo cu care abia reuqisem sd

ml obignuiesc gi - da! - nu mi lisa si dorm. Maici-mea innebu-

,rire. tr."rcase la un moment dat sr dea foc la casd gi pentru asta

s-a ales cu o internare de trei siptimAni. Ajunsesem foarte

aproape de cazarea la un orfelinat, dar nigte vecini de treabi

mi-au salvat copiliria. Agadar, mi luaserd dgtiain grril' 9i asta

tnsemna cI treceau de doui-trei ori pe zipelamine gimi ficeau

de mAncare ori mi intrebau daci mi-e bine.

Bine? Adevirul este cd nu-mi era rdu. tmi er" {oarte riu. Cu

sunetele din baie, at muzica gi luminile, cu vocea tatilui meu

fluierAnd;i urlAnd, cu duhoarea care incepuse de la o vreme si

iasi de acolo, din ce in ce mai pronuntate qi mai acri. Aveam

paisprezece ani gi cearclnele unui bogorog narcoman. $i mai

aveam mult curaj. Aveam curaj si md duc gi sl-mi fac nevoile la

baie 9i chiar sI tr^gapa. Aveam curaj sI le povestesc pqtilor de

la gcoah despre buda mea intunecate gi mai apoi chiar veneau

pe la mine gi-mi dadeau bani sd o viziteze, uneori rdmineat

noaptea gi-l ascultau pe taici-meu fluierAnd, iar dimineala plecau

galbeni ca lumAnirile pe care le aprindeam in serile alea ca si le

spo resc emoliile. T rdgeau togi ap a, Pentm cd zgomotul rczerv o -

rului umplAndu-se era, poate, cel mai infiorltor.tn felul acesta, imi bdteam joc de cogmarurile qi durerile mele

9i treceam peste lucruri mai ugor. irr..p.rr"rn sd le iau cafecind

10

OMULETUL DIN PERETE

parte din viaqd ;i, intr-o noapte, chiar am incercat si vorbesc cu

tiltdl meu mort. Nu mi-a rdspuns, ba chiar continua sd fluiere

rrrelodia care-mi zgdriacreierii de luni de zlle, a9a ci am inceput

sI re$orn lucrurile din baie, sI sparg oglinda, si dau drumul apei

in cadd, in chiuveti, ln veceu, ndzuind sd-i creez qi eu cogmaru-

rile de care eram in stare. Am aruncat petarde in bude, am dat

,',rsetofonul la maximum gi am dus o boxi chiar in uqa baii, de

rrrrde a udat numai muzica pe care gtiam ci tatil meu nu o su-

l)orta, am demarat micul meu iad, nadajduind sI-i atrag cumva

,r t cnlia qi, dacl aq fi gtiut cd, era atit de ugor, ag fi facut asta de

t'ind ne-am mutat.

Dupi jumitate de ori, in baie s-a aprins lumina, am vdztrt

lx'ntru intAia oard perefii cogcovili, pinzele de plianjen agdlarte

irr coljuri, mizeriade pe jos. Veceul casei mele. $i, de atunci, nu

s-,r mai auzit niciun zgomot, nu s-a maivdzut nicio irizagie al-

bitstruie, lin$tea ce se a$ternuse era aceea dintr-o casi normali.I )ar imi pdrea rdn c5 spdrsesem oglinda gi ci erau cioburi pe jos.

Ceva mai tdrziu, un coleg de clasi mi-a spus ci la el in baie

rrrr mai fincgioneazi lumina gi ci, de acolo, noaptea cineva flu-it'ril ingrozitor. Agadar, am gAndit eu, se deschisese uga in alte

lrarte. Asta nu mi deranja, dar mi intreb gi acum dacl nu cumva

('ste un pdcat faptul ci mi-am ficut de atitea ori nevoile in im-plriqia morlilor. $i am mai tras 9i apa.

Degete

Mi-am migcat degetele incet, privindu-le ca pe nigte obiecte

stranii. Zece rime imbuibate, grosolane, cu unghiile boante,

tiiate abrupt, in carne. imi amintes c cd odatdnegul de pe ardtd-

torul drept imi stArnea dureri agasante ori mAncirimi greu de

inleturat. Privit dintr-un anumit unghi, negul acela, pe care Ia

un moment dat l-am botezatAlfonzo, pare ochiul tncelogat de

c taractd. al unui animal nemaiintAlnit. Alfonzo nu clipegte.

Alfonzo md privegte fix, prin filtrul gelbui al cataractei sale-

- Bibilouuuri! Bibilouri pe haine vechi!

Eram un copil. Da. Un copil ca mulli al1ii pe care pirinqii iilesau liberi sd colinde cartierul, cu cheia atirnatd,de gAt. Un giret

odati alb gi o cheie galbenS, pdtratd,cu clteva litere qtanlate pe

ambele pi4i.Parcd.simt gi acum metalul rece lovindu-mi pieptul

in timp ce fugeam.

t2

OMULETUL DIN PERETE

- Bibilouuuri! Bibilouri pe haine vechi!

Fugeam. CAnd veneau liganii, fugeam. Ne ascundeam

prin gridinile din spatele blocurilor, fixAnd fustele pirande-

lor prin lunetele gevilor noastre cu cornete. Frica desfiinqa echi-

pele gi netrezaamcot la cot cu armatele inamice, privind printre

crengile gardului viu mica gatre gi desagile lor murdare, incdrcate

cu porgelanuri, pantaloni gi cimigi rupte. Jineam strAns inrnAini tuburile din plastic, amrgindu-ne ci ne-ar fi fost de folos

in cazul in care mustrciosul din fruntea grupului de negustori

gi-ar fi pus in cap si ne faci vreun riu. Era un soi de ,Piua" ne-

rostiti, o pauzd a fricii, a cdrei sonerie de final se lesa mereu

a$teptati. Nu gtiu de unde aveam fricaaceea. Bubuiala din piept.

$i nici nu-mi amintesc cine ne-a spus ci pe Mili a lu' nenea

()ogu de la scara patru l-au rdpit liganii. Zicea cdl-at ademenit

tu dulciuri gi jucdrii gi dus a fost. CAnd s-au intors de la serviciu,

plrinlii lui au incremenit. Jipetele maici-sii s-au auzit la trei

lrlocuri mai incolo, iar bunicl-sa a murit in cAteva zile de inimirca. Dupi o vreme, ai lui s-au mutat. Bdielii spuneau cl l-au

vitzut pe domnul Gogu umblAnd despuiat prin orag, ziua in;trriaza-mare. Ci intrase dracu' in el, cum ziceamamaia lu' Fane.

Fane avea noui ani. Noi ii spuneam ;i Guineea, din cauza

rlingilor mari, din fa15, asemdnltori cu cei ai porcugorilor pe care

tun coleg de gcoale de-ai lui Cristi ii linea intr-un borcan cu talag.

( )ricum, Fane Guine ea era cel mai mare dintre noi. Doar cd la

pcoali era tot intr-a doua, ca mine. Ne-au spus biiegii mai mari

cI ar fi rimas repetent in clasa intAi, pentru ci a tnfipt un cren-

vr.rrgt in scaunul inviqitoarei. Sdnitos nu era Fane Ista. Vacanple

pi le petrecea mai mult pelagard, insd, cAnd era in orag, el alegea

13

Marian Coman

echipele, el didea cu banul, el spunea ce sd jucdm. Fird Fane

Guineea, jocul nostru se limita la interminabile partide de fotbal

in curtea gcolii. El, insi, venea cu tot soiul de idei, care mai de

care mai incitante, mai aberante ori mai hazlii.Aq zice cd,elfdcea

moda in cartier. Daci baieiii de la blocul nostru se apucau, de

gura lui Fane, si joace cartonage, in mai pulin de o siptimAnd,

plozii din intregul orag asezau cutii de chibrituri pe mijlocul

goselelor gi se strdduiau si le doboare. tn pl.rs, Fane ne sPunea

povetti. Tot soiul de istorioare despre carc ziceaci le triise pe la

qard, cdle vdzuse ori ci le auzise de la bunici, rude sau prieteni.

El ne-a povestit, dupi o vacanldde vari, c5, in satul in care ttdrau

bunicii lui din parteatatilui, un cuscru de-ai unchiului sdu creq-

tea struti. Cicdaveaun cArd tntreg de struqi cu care iegea la cAmp,

cum ies ciobanii cu oile. Niciodati n-am crezut gogorila asta,

insl Fane povestea cu foarte multa convingere cum pisdrile ace-

lea fabuloase igi bagi capul in plmAnt, cum minAncd frunzele

copacilor ori cum, daci nu egti atent, iEi frAng c rneacu ciocurile

lor mari gi galbene. CAnd povestea, Fane se scilAmbeia intruna,

mimAnd, gesticulind ori gipAnd, dupd cum feceat lighioanele

despre care vorbea. Toli dracii de copii ne adunam in jurul lui,

ascultAndu-i istorisirile, hlizindu-ne de minundliile pe care ni le

inqira, fremitAnd de nerlbdare sd auzim alte gi alte pnqanii de-ale

lui Fane Guineea gi de-ale strulilor din satul bunicilor lui.

tlneori, la gcoa16, invilitoarea acoPerea ferestrele cu draperii

grele, de catifeaalbastre, 9i intreaga clasi se cufunda in tntuneric.

Unii copii incepeau sn plAngn, allii chicoteau, insd eu a$tePtam

ticut, in ultimul rAnd de binci, ca tovariga invilltoare si bage tn

prizd. aparatul de proiecgie.Era un moment, citeva secunde sau

t4

OMULETUL DIN PERETE

poate mai mult, in care ochii mei nu vedeau decit petratul alb,

luminos din faga clasei, agdgatprintr-o dArd galbeni de lentila ma-

qinii aceleia bizirtoare.t ni "d.ro"-

buricele degetelor gi, cAt timp

invlqitoarea era intoarsi cu spatele, imi aruncam mlna dteaptd"

in faqa aparatului de proieclie. Unul dintre strutii lui Fane

Guineea apdreape ecranul alb. Umbra mAinii mele, ca un cap de

pasire cu ciocul inchizAndu-se qi deschizAndu-se, mare 9i lacom.

Erau clipe in care aveamimpresia ci lumea intreagi se invArte

in jurul lui Alfonzo. Buba aceea imi pulsa dureros in mAne 9i

timpul devenea cretos qi uscat Pentnr mine. Pdrea un burete pe

care elevul de serviciu a uitat sil ude gi, cAnd proful incerca sd

gteargi formulele ingirate pe table, sacoul, pirul 9i cdmaga i se

umpleau de praful alb, inecicios. Aga devenea timpul Pentrurnine. Alb, uscat gi inecicios. Doar Alfonzo md,fixa, prin norul

cle praf, asemeni unui zeu ne$tiut. Poate cd treceau minute in-

tregi aga ori poate ore sau zile.Doar Alfonzo qtia.

CAnd a murit Fane, oragul s-a intors cu fundul in sus. Multa

vreme, ai mei nu mi-au dat voie sd mai ies din casd. De altfel,

pulini copii mai erau prin faia blocului, doar cei de familie

proasti, pe care pnrinlii ii hsau in plata Domnului. tn zilele

ilcelea, peste treizeci de mlmici gi tatici s-au adunat in sufrageria

irlor mei sd puni lara la cale. Vorbeau despre Fane, despre 9coah,

tlespre cum a sfArgit bietul copil cu pieptul strlpuns de o barl

dc fier f.orjat. Aproape doud luni nu am mai iegit singur nici si

tluc gunoiul ori si iau pAine, lucruri care pind atunci cdzuserd

in sarcina *.". tn fiecare zi, unul dintre ceitreizeci de pirinii

r5

Marian Coman

ne duceau pe toli la ;coali dupd cum le venea rAndul. $i tot aqa

un altul ne aqtepta cAnd scdpam de la ore. Colegii m-au intrebat

lntr-una dintre pavze ce s-a intAmplat la mine acasi, ce au vorbit

babacii, cum a murit Fane. Eu le-am spus ci pe Fane Guineea

l-au mAncat strufii. Au scipat din ogradi gi au venit dupd el sdJ

pedepseasci pentru tot ce le fdcuse pe la gard,. L-au apucat cu

pliscurile lor galbene qi i-au rupt beregata. Bnielii aproape cd

rAdeau amintindu-gi de scnlAmbdielile lui Fane. Doar Patric se

uita la mine cu ochii mari, speriagi, cu fruntea transpirati qi

puful blond ce-i qinea loc de per, ridicat pe verticalr.

- Te-am vdztrt, mi-a goptit qi s-a furfuat in clasi ca un miria-

pod rimas cu doar doud picioare.

Patric era colegul meu de bancd gi, intAmplator sau nu, tmi

era vecin de bloc, de scard qi de palier. fi gtiam de cAnd mi gtiam

pe mine gi eram unul pentru altul ca nigte fra1i. Pentru cd eram

nisculi la doar dou6, zile diferenql, ai nogtri ne organizau aniver-

sdrile impreund. Cu sucuri, prijituri, doui torturi cu lumAniri,

ciocolatl qi o grdmadd" de ,,La mulgi ani!". Veneau la noi tolicopiii din fala blocului 9i ne umpleam bu4ile cu sirop de vigine

gi gerbet de trandafiri. Dar lucrurile astea se intAmplau in vremu-

rile bune, pentru ci in anul ln care a murit Fane nimic nu a mai

mers a$a. Zita mea a trecut aproape neobservatd. Desigur, tata

mi-a adus o bicicleti, tnsi n-a fost nicio petrecere, niciun ,Lamul1i ani", nici urmd de tort. LaPatric - am atzit prin pereqi -,citeva rude betrAne il puneau si sufle in lumAnlrile de pe tort.

Cele doud luni de izolare au trecut greu, dar, tn timpul esta,

am invigat si comunicdm prin qevile de la calorifer. Toii beieiii

de pe scard. Coduri secrete, zimislite din singurdtate, plictiseale,

r6

OMULETUL DIN PERETE

, rrrioz,itate 9i imaginagie. Fabricasem un alfabet din lovituri de

lirrgurd in elemengii din fontd, pe care giar dori s5-l cunoasci

,rrit'c agenlie secrete. Acum este qi pentru mine un mister cum

,lt, r'cugeam si ne transmitem o grdmaddde lucruri printr-o teh-

rrit il rtlt de rudimentarl. Informaliile circulau prin tubulaturile

rlt' metal in toati scara;i, dacl ne-am fi streduit ceva mai mult,

yiirrtleam ci am putea reugi si-i coopHm in ,,clubul nostru" 9i pe

I'iiclii de la celelalte sc5ri. Cert este faptul cI, in felul dsta, am

lrurut planui si ne strAngem in holul blocului, la miezul noplii,

,rtrrnci clnd piringii dorm qi ne putem furiga pe ugi, furAndu-le

, lrcilc. Lui Patric i-am spus si iasi la ora unsprezece noaptea, sI

v,rlbim ceva doar noi doi. Doar ci Patric avea o sord mai mici, rr tltri ani, care aauzit disculia noastrr, prJrtatdprin perelii de

l,r lr,rie, qi ne-a pirit alor lui. Tot bairamul nostru de la miezul

n()l)tii s-a dus pe apasAmbetei. S-a ftcut vAlvi mare in tot blocul

1i toli am fost pedepsiqi.

( )ind egti copil 9i o buba uritd i1i impodobe;te mAna,

lrrrrrca-gi pare pe sfArgite. Ciumapii, leprogii, bubogii au fost in-

rr rttlcauna printre primii care av primit cartonatul rogu in me-

. iril vielii. Mullimea reac\ioneazi firesc, eliminAnd elementele

l,,,lnirve. Le pune la coll. Le scuipd ca pe o misea stricatd.

'ldama mia, ce bubi nasoah are dsta pe deget! Ce-ai ficut,

lr,il S-au pigat broagtele pe mAna ta? ScArbosule! Si nu mi atingi!"

() ceati de gugugtiuci, de albatrogi gi piligoi ce miguni cron-

r ,rrritori intr-un labirint ferl iegire. A9a imi pdrea gaqca de copii

1'r'ivitl din balconul apartamentului in care locuiam. Mi uitam

L7