Org-an al Eparh ie i g r . or. rom. a C a r a n s e b e ş u l u i

A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Aust ro-Ungar ia pe an 10 coroane

» i * it p e V» «in 5 „ , România şi s trăinătate pe an 14 franci > » „ » p e ' an 7 „

P r e ţ u l i n s e r ţ i l i n i l o r : Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin pană la 150 de cuvinte 6 c o r , pană la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondin ţe le se adresează redacţrunei „ F O A I A D I E C E S A N Â *

iară banii de prenumera ţ iune şi inserţiunile la A D M I X I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

S38H6

f Episcopul Iosif Goldiş |

Sciroa despre g rabnica m o a r t e a P . S. D. Episcop Iosif Goldiş a suprins toa tă lumea ro­mână . A reposa t la reşedin ţa s'a, unde s 'a reîn­tors prevezendu-ş i — aşa zicând — moar t ea .

Mult ce rca tă d iecesâ a Aradului es te iarăş în m a r e doliu. Aces t doliu a fost comunicat pa r t e prin t e l eg rame , pa r t e prin circulare şi prin următorul] anunţ funebru :

Prea Sfinţia Sa Domnul Iosif Goldiş, Episcop gr.-or. român al Aradului, Orăzii-mari, Ienopolei şi Hâlmagiului. precum şî al părţilor adnecsate din Bă-natulTimişan, membru al casei magnaţilor, membru corespondent al Academiei Române din Bucuresci etc. etc. a adormit în Domnul în reşedinţa Sa epis-copească Sâmbătă în 23 Martie (5 Aprilie) 1902 în verstă de 66 de ani şi în anul al 3-lea al păstoriei Sale arhiereesci

Remăşiţele pămentesci ale Preasânţitului Ador­mit în Domnul, aşe-ate în sala reşedinţei episcopesci, se vor strămuta cu p ocesiune bisericească la biserica catedrală a episcop.>• Duminecă în 24 Martie (6 Apri­lie) a. c , la 5 oare d pâ ameazi, unde se va face privighierea de noapte prescrisă prin ritualul bisericesc.

Luni în 25 Martie (7 Aprilie) la 10 oare dimi­neaţa se va începe rânduiala înmormântării, şi după aceasta se vor transporta remăşiţele pămentesci ale j reposatului Episcop la sânta mănăstire Hodoş-Bodrog, j unde se vor aşeza spre vecînică odihnă.

Consistoriul diecesan cu adânca durere aduce această tristă întâmplare, la conoscinţa publică.

Arad, în 23 Martie (5 Aprilie) 1902. Consistoriul gr. or. român al eparhiei Aradului.

După cons ta ta rea morţii fericitului Episcop s 'a p roceda t conform Statutului organic la în-v e n t a r i a r e a lucrurilor şi sigilarea uşilor.

Cu aceas t ă ocasiune s'a deschis şi cetit tes tamentul fericitului Episcop, ca re în t r eaga sa a v e r e , în v a l o a r e de circa 70 .000 c o r o a n e , a lăsat-o cu scop, ca din fundaţia, ce i v a pur ta numele, ori mai b ine : din 3/4 a venitului să se d e e stipendii, şi a n u m e stipendii de câ te 2 0 0 co roane pentru elevi în şcoalele medii, 300 co roane pentru teologi şi stipendii de câ te 4 0 0 co roane pentru studenţi un ive rs i t a r i ; 1/4 a v e ­nitului se v a capitaiisa. F r u m o a s a şi boga ta sa liibliot^că a lăsat-o bibliotecii teologilor din Semi­narul a r ădan . Bisericii din Socodor , locul seu de nasce re , a lăsat 4 0 0 co roane pentru a se oficia în ( le-care an pa ra s t a s întru odihna de vec i a prelatului şi părinţilor sei. To t prin te­s t amen t şi-a expr ima t dorinţa să fie înmormânta t la sân ta mănăs t i re Hodoş-Bodrog .

Remăş i ţe le pământesc ! ale defunctului a u fost a ş e z a t e în sala m a r e a reşedinţei episco­pesci ; ile aci au fost t r anspor ta te cu m a r e p o m p ă Duminecă la l.'a5 d. a. în biserica ca te ­drală , unde s 'a făcut servi tu l religios prescr is , iar s a ra la 7 o a r e p r ivegh ie rea reposatului Arhiereu .

Luni după st. liturgic, poatiftcată de P. 0 . S, D. Archimandri t Filaret Musta, asistat de P P . CC. L L . protosincolii Vasi/e Mangra şi Ignatie Pap şi de ceialalţi ieromonahi ai diecesei, s 'a oficiat ser­vitul funebral, la c a r e a funcţionat şî P . C. S. D. Ar­himandrit A. Hamsea, mai mulţi protopresbi ter i , presbiteri şi diaconi, în faţa unui imens public din toa te pătur i le societăţii , oficiale şi neoficiale. Remăşi ţe le pămentesc i ale fericitului Episcop s 'au t ranspor ta t apoi pe lângă conduce rea P . C. Arhi­mandri t A. Hamsea la Mănăst i rea Hodoş-Bodrog. 4

în ca tedra lă a rostit vo rb i rea funebrală P. C. S. Arhimandritul A. Hamsea, iar la mănăs t i re P . O. D. Protoprosbi ter C. Curbau.

Amintim, ca Von. Gonsistoriu din Ca ranse ­beş a fost r ep résen tâ t la î nmormăn ta re prin o deputa ţ iune cons ta ta toa re din P . C. Sa Domnul Arhimandr i t Filai et Mus/a, P . O. D. p ro topres -biter Mihaiu Popovkiu, secre ta rmi consistorial Dr. Traían Badcscu, asesorii consistoriali Dr. Petru Barbu, şi Traían Barzu, la cari s 'au a lă tura t j şi P . 0 . D. protopresbi ter loan Pepa şi deputatul I sinodal d-1 Virgíl Tonúciu. \

Din biografia defunctului Fipiscop s c o a t e m j la iveală u rmă toa re l e :

loan Goldiş — căci numele Iosif 1-a luat când s'a călugărit — s'a născut în 17 Febr. 1836 în Soco-dor, comună mare in comitatul Aradului, din părinţi ţerani. După ce şi-a terminat în Socodor şi Bichiş clasele primare s'a dus la Sarvaş, unde a înveţat cu succes escelent clasele gimnasiale, pe cari le-au ter­minat în Arad, unde a depus şi maturitatea. Aci a înveţat şi teologia, sedutele iuridice le-a tăcut în Do-briţin, iar filologia classica cu profesura în Budapesta. Fericitul întru pomenire George Popa, comite suprem, i-a numit în 1865 vice-notariu la comitat, iar sub co­rnitele suprem Szende Béla, congregaţia îl alege una­nim prim-notariu al comitatului Aradului.

îndemnat de marele arhiereu Şaguna, la 1869 părăsesce însă cariera civilă şi se călugăresce la mă­năstirea H.-Bodrog, luând numele de Iosif. în acelaş an e numit profesor, de teologie, apoi secretariu episco-pesc lângă Procopiu Ivacîcovici şi asesor referent con­sistorial în senatul strîns bisericesc, locuri pe cari le j împlinesce cu demnitate până în 1873, când la do- | rinţa generală a Românilor arădani şi la insistenţa fericitului Arhiepiscop şi Mitropolit Miron Romanul a fost, din partea Ministrului Trefort, numit profesor | ordinar de limba română şi latină la liceul din Arad. !

Activitatea sa literară şi-o inaugurează în anul j 1859 scriind în almanahul intitulat „Muguri" şi re- j dactat de Mircea B. Stănescu.

Mai mult a scris în „Speranţa", apărută în Fe­bruarie 1869, foaie literară, la care colaborase V. Man- \ gra, Dr. II. Puşcariu, Mihaiu Bejan şi alţii. Foaia ! aceasta a fost recomandată cu multă căldură păturii j noastre culte chiar de Şaguna printr'un circular. ¡

La 1873 îl vedem pe I. Goldiş totodată redactor ; al foii „Lumina", care apărea în locul „Speranţii". La ; aceasta foaie s'au grupat loan Slavici, părintele Bă-iulescu (Braşov), Dr. Vasiciu, Dregiciu, Sturdza, Darnşa şi Mangra.

Lupta cea mai zdravănă o duce însă părintele Goldiş la 1880. când. ca profesor gimnasial în Arad, ; s'a apucat să combată, cu un splendid succes, pe în­văţaţii maghiari, îndeosebi pe Réthi (Schlotterbeck) j şi Hnnfalvi (Hundsdorfer), cari susţineau teoriile loi j Roesler.

Pe teren bisericesc, în calitatea-i de profesor şi apoi director al Seminarului, introduce studiul drep- ! tu lui canonic şi cântarea armonioasă pe note, şi os- '

teneală mare depune pentru studiul retoricei, ca să facă din teologi buni oratori.

în anul 1902 Sinodul diecesan îl alege vicar al Orâzii. La 2,14 Maiu 1899 este ales episcop.

Jn vtci pomtniria lui!

0 vorbă la chestia planului de învăţământ (Continuare)

Planurile aces t ea astfel întocmite ar aduce de bună s a m ă roade bune, căci pe de o pa r t e a r esclude con t rover se le şi neînţe leger i le ivite în t re o rgane le super ioare şi subal te rne mai ales cu ocas iunea inspecţiunii; iar p e do altă pa r t e ar a v e a o înriurinţâ b inefăcă toare şi a sup ra compuneri i manuale lor de şcoală.

As ta ar ar fi fiinţa planului. Să t rec a c u m a da fiinţa şcolii.

Scoală es te o instituţie, unde se adună fiii poporului, ca să fie înzestraţi cu e lemente le din sciinţe, a d e c ă cu o cultură intelectuală, estet ică, re l igioasă şi mora lă , ce se pre t inde dela o r ica re om fără deosebi re la s t a re şi ch iemare . A d e c ă aci pe l ângă înzes t ra rea intelectului a r e să- li-se cul t iveze cu deosebi re inima şi voinţa, ca să dev ină oameni deştepţi şi pricepuţi sp r e a se pu tea desvol ta liber, după-ce păşesc în v ia ţă . A c e a s t a e şi scopul şi misiunea şcoalei .

Mulţi sunt de acord cu scopul indicat aci. Sunt însă unii, cari s tă ruesc a face din şcoala e l emen ta ră pepinărie pentru şcoalele medii . A c e ­ştia însă t r ebue s'o scie oda tă pentru to tdeuna , că şcoala e lementa ră es te şi a r e să r e m â n ă şi în viitoriu şcoala pentru popor, — de unde i-s'a şi dat numele de şcoală popora lă , — şi nu e permis , ba nici nu se poa te , ca să dev ină numai o şcoală p regă t i toa re pentru şcoale le medii, pentru-că s'a demonst ra t până la ev idenţă , că r e soane le instrucţiunii şi culturii poporului nu conced, ca să se a c o m o d e z e şcoala e l emen ta r ă celei medii, ci v ice -versa . Fiind a s t ea cons ta ta te a tâ t de clar, datorinţă a v e m , ca şi în viitoriu să ţ inem cu resoluţie la scopul indicat, „că d o a r ă n ' a v e m să jertfim 9 5 % dintre elevi , — cum zice d-1 Nicolae Băiaş, — pentru cele 5 % , cari v o e s c să fie domni ; ci să grijim a da o a m e n i buni, harnici, sîrguincioşi, păs t ră tor i şi de o m e n i e " . Mai depa r t e să grijim, ca şcoala e l emen ta r ă română mereu să se tot desvoa l t e în mod co­respunzătorul cu scopul indicat şi să r e m â n ă în to tdeuna în a d e v ă r o şcoală pent ru popor .

Să nu ne închipuim, că şcoalele noas t r e au ajuna la culmea chiemării lor, încât n ' am mai a v e a multe de făcut, p r ecum ne face să c r edem rapoar t e l e bine ticluite şi frumos netezi te (cam după şablonul de rapor t din ca r t ea dlui V. Oniţ înt i tulată: „Multe şi de toa te") , ce le cetim şi

auzim zilnic. Acelea nu sunt a ' t ceva d o M numai sinamăgiri . în real i ta te mai la fiecare ocasiuno esper iem contrariul. D o v a d a la as ta ne s e r v e s c e mai bine raportul d-lui referent şcolariu Dr. D. P . Bareianu, făcut că t râ Venerabilul Oonsistoriu arhidiecesan (publicat în Nr. 12 al „ l "oii Peda ­gog i ce" din anul 1900) despre vis i tarea mai mai multor scoale din jurul Sibiiului. D-sa a r a t ă şcoale le r espec t ive în lumina lor a d e v e r a t ă , şi dacă am face toţi aşa , atunci de bună s amă s 'ar consta ta mai de g r a b ă şi mai esact toa te lipsole şi neajunsurile şcoalelor şi înveţători lor noştri, şi fie ca re ar sci, că ce mai a r e de făcut, ca să a jungă şi şcoalele şi înveţători i noştri la s t a r ea aceea , în c a r e se află şcoalele şi înveţători i altor neamuri mai înaintate . Căci s'o scie în t reg neamul nostru şi toţi aceia, cari au c e v a înlluinţă a supra şcoalelor şi a înveţători lor , că dacă lucrurile nu se vo r îndrepta spre mai bine, n'o să t r eacă mult tţmp şi cu toţii v o m p lânge pe ruinile multor scoale de-ale noas t re , cum a plâns Ieremia prorocul pe ruinele Ieru­salimului.

II. După-ce am a re t a t fiinţa şcoalei şi a planu­

lui, v ine să vo rbesc c e v a şi d e s p r e v ia ţa internă a şcoalei, ce resultă din p u n e r e a în apl icare a planului de înve ţăment .

Viaţa internă a şcolii p oqmpune înveţătoriul şi elevii. Ei au într 'un timp anumit să p re lucre din obiectele de* înve ţăment mater ia prescr isă în plan cu scopul, ca să înzes t reze pe elevi cu eunoscinţelo de lipsă pentru v ia ţa de toa te zi­lele înfluinţârid prin ele to toda tă şi a sup ra inimii, ca astfel să dev ină membri folositori ai socie­tăţii omenesci . Va să z i că : toată v ia ţa internă şcolară constă din 4 factor i ; din înveţă tor iu , e lev, timp şi mater ie . P e rând voiu vorbi despre flecare.

Mai întâiu vo rbesc desp re înveţă tor iu . El, de după firea lucrului, e primul şi cel mai însemnat factor al şcolii. De a c e e a toţi pedagoii începând cu Comenius au z i s : „Şcoala e înveţă tor iu l !" „Şcoala e fotografia lui". A ş a şi es te .

Socie ta tea omenească în ziua de astăzi , dacă consta tă vre-un reu ori defect la t inerime, atunci fără n e t scrupul învinue numai decâ t şcoala . învinuirile aces tea , basa te ori nebasa te , coneludend din sentinţa de sus, se resfrîng în pr ima linie a supra înveţătoriului . însă analisân-du-le mai obiectiv v o m a junge la conv ingerea , că dacă şi es te c ineva de învinuit, atunci nu cred, că nu c ă d e m cu toţii în acord , şi să nu cons ta tăm, că vina la toa te o poa r t ă în primul loc sistemul greşit , ce se u r m ă r e s c e în scoale, şi apoi poa te că în mod şi mai g r a v , referinţele sau mai bine zis împrejurăr i le v i t rege , în cari să află şcoala şî înveţătoriul .

A m zis mai nainte, că învinuirea ridicată

ar li să-1 p r ivească pe înveţător iu . Aici caută să me esplic, că n 'aş voi să fac nimeruia vr-o s u p e r a r e . De a c e e a voiu face digresiuni dela obiect. în aces t e digresiuni voiu înşira unele cause destul de actuale , cari altcum indirecte se potri­vesc minunat şi în cadrul temei mele .

Argumente l e u r m ă t o a r e ne vo r da esplicaţia de lipsă, ca să fim lămuriţi.

Dacă consultăm istoria desvoltări i şcoalelor v o m afla, că abia în veacu l al XVII sub r e g e l e Friderie cel Mare, apoi mai târziu sub Măria T e r e z i a şi Iosif al [Mea, iar mai în u rmă în Germania s 'a recunoscut însemnă ta tea statului înve ţă to resc şi s 'a început a i-se croi o soa r t e mai suportabi lă . Nu voesc să fac repriviri isto­rice nici să desfaşur tote peripeţiile, prin cari au t recut şcoala şi înve ţămentu l , ci ca să taiu ascuţişul învinuirilor îmi iau voie a face numai o mică para le lă între şcoala v e c h e şi cea noaue şi înveţători i lor, pentru-că adeseor i auzim alir-mându-se , că şcoala v e c h e a fost mai bună decâ t cea noauă în c e e a ce p v i v e s c e resultatul din sciinţe, dar mai ve r tos moral i ta tea .

(Va urma)

Isus Cristos — Cu cuvintele, s. Scripturi, textul de la Neamţul —

• * • • • • - (Cont inuare)

148. Iubirea între învăţăcei ,

..Aceasta este porunca mea, ca să ve iubiţi unui pe altul precum eu v'am iubit pe voi. Mai mare iubire de cât aceasta nimenea nu are ca cine-va sufletul său să-şi pună pentru prietinii săi. Voi prietenii mei sun­teţi, de veţi face câte eu poruncesc voaue. De acum nu ve mai zic voaue slugi, că sluga nu scie ce face Domnul seu ; ci v'am zis prieteni, că toate câte am auzit de la Tată! meu am arătat voaue. Nu voi m'aţi ales pe mine, ci eu v'am ales pe voi, şi v'am pus ca voi să mergeţi şi roadă să aduceţi şi roadă voas­tră să rămână, ca Ori-ce veţi cere de la Tatăl întru numele meu, să dau voauă. Acestea poruncesc voauă, ca să vă iubiţi unul pe altul."

149. Ura şi pr igonir i l e din partea lumii ,

„De vă uresce pe voi lumea, sciţi că pe mine mai înainte de cât pe voi m'a urit. De aţi ti din lume, lumea ar iubi pe al său; iar că din lume nu sunteţi, ci eu v'am ales pe voi din lume. pentru aceasta urăsce pe voi lumea. Aduceţi-vă aminte de cuventul care am grăit vouă: Nu este invăţâcelul mai mare decât înve­ţătoriul său, nici slugă mai pe sus de domnul său. Ajunge învăţăcelului "să fie ca învăţătoriul său şi sluga ca Domnul său. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Veelzevul, cu cât mai vîrtos pe casnicii lui. De m'au gonit pe mine, şî pe voi vă vor goni ; de au păzit cuventul meu, şi al vostru vor păzi. Ci acestea toate vor tace voauă pentru numele meu, căci nu sciu pe cel ce m'a trimis pe mine. De n'aş fi venit şi aş fi grăit lor. păcat n'ar avea : iar acum răspuns n'au pen­tru păcatul lor. Cel ce mă urăsce pe mine şi pe Tatăl meu urăsce. De n'as fi tăcut, lucruri întru ei cari

nime altul n a făcut, păcat n'ar avea ; iar acum au şi văzut şi in'au urît şi pe mine şi pe Tatăl meu. Ci ca. să se plinească cuvântul cel scris în legea lor: Că m'au urît în zădar. Iar când va veni Mângăi-toriul pe care eu voiu trimite voauă de Ia Tatăl, Duhul adevărului care de la Tatăl purcede, acela va mărtu­risi de mine; încă şi voi mărturisiţi, că din început cu mine sunteţi.

„Acestea am grăit, ca să nu vă smintiţi. Scoate-ve-vor pe voi din sinagoage. Ci va veni vremea că tot cel ce va ucide pe voi să i-se pară că aduce slujbă lui Dumnezeu. Şi acestea vor face voaue că mau cunoscut pe Tatăl, nici pe mine. Ci acestea toate am grăit voauă, ca dacă va vom vremea să vă aduceţi aminte de ele că eu am spus voaue şi aceste voau6 din început n'am spus, căci cu voi eram".

150. Lucrarea Mângaitoriuhil

„Iar acum merg la cel ce m'a trimis pe mine, şi nimenea din voi nu mă intrabă : Unde mergi? Ci că acestea am grăit voaue, întristarea a umplut mima voastră. Ci eu adevărul zic voaue. că de folos este voaufi ca să me duc. Că de nu mă voiu duce, Mângăito-riul nu vă veni la voi ; iar de mă voiu duce, îl voiu trimite pe el la voi. Şi venind acela va vădi lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată. De păcat, căci nu cred întru mine ; iar de departe, căci la Tatăl meu merg şi nu mă veţi mai vedea pe mine; iar de jude­cată, căci stăpânitoriul Înmoi acesteia s'a judecat. încă multe am a zice voauă, ci nu puteţi a le purta acum ; iar când va venî acela, Duhul adevărului, va poveţuî pe voi în tot adevărul; că, nu va grăi de la sine, ci câte le va auzi va grăi şi cele viitoare va vesti voaue. Acela pe mine mâ va mări, că dintr'al meu va lua şi va vestî voauă. Toate câte are Tatăl ale mele sunt ; pentru aceasta eu zic că dintr'al meu va lua şi va vesti voaue."

151. Cercarea credinţi i învăţăce i lor

„Puţin şi nu mâ veţi vedea ; şi iarăş puţin şi mă veţi vedea. Că eu merg la Tatăl meu." Deci au zis unii din Înv6ţâceii lui între sine : „Ce este aceasta ce zice noaue : Puţin şi nu mă veţi vedea, şi iarăş puţin ş i 'mă veţi vedea; şi cum că eu merg la Tatăl meu?" Deci ziceau ei: „Ce este aceasta ce zice : Puţin? Nu seim ce grâesce." Deci a cunoscut Isus'că vreau să-l întrebe pe el, şi a zis lor: „De aceasta ve întrebaţi între voi căci am zis: Puţin şi nu mă veţi vedea, şi iarăş puţin şi m6 veţi vedea? Amin, amin grăesc voauă că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura ; şi v6 veţi întrista, ci întristarea voastră întru bucurie se ya face. Muiererea când nasce întristare are, căci a sosit oara ei ; iar dacă nasce copilul, nu-şi mai aduce aminte de scârbă pentru bucuria că s'a născut om în lume. Deci şi voi întristare aveţi acum ; şi iarăş v6 voi vedea pe voi, şi se va bucura inima voastră, şi bucuria voastră nimenea nu o va lua de la voi. Şi întru acea zi pe mine nu mă veţi întreba, nimic.

„Amin amin grăiesc voaue, că ori-ce veţi , cere de la Tatăl întru numele meu. va da voauă. Până acum n'aţi cerut nimic întru numele meu ; cereţi şi veţi lua, ca bucuria voastră să fie deplină. Acestea în pilde am grăit voaue ; ci va veni oara, când nu voiu mai grăi în_pilde voaue, ci pe faţă despre Tatăl voiu vesti voauă. întru aceea, zi în numele meu veţi cere ; şi nu zic voauă, că eu voiu ruga pe Tatăl pentru voi ; că însuş Tatăl v8 iubesce pe voi, căci voi pe mine m'aţi iubit şi aţi crezut că eu de la Dumnezeu am eşft. Eşit-am de la Tatăl şi am venit în lumne ; iarăş las lumea şi merg Ia Tatăl".

Zis-au lui învăţăceii: „fată acum grăesci, şi nici o pildă nu zici Acum seim că scii toate şi nu trebu-

j esce ca să te întrebe cine-va ; pentru acensta credem, i că de la Dumnezeu ai eşit". | R6spuns-a lor Isus: „Acum credeţi? Iată vine i vremea, şi acum a sosit, ca să vă risipiţi fiecare la

ale sale şi pe mine singur să mă lăsaţi ; dar nu sunt singur, că Tatăl meu cu mine este. Acestea am grăit voauă ca întru mine pace să aveţi. în lume năcaz veţi avea ; ci îndrăzniţi, eu am biruit lumea."

152. I s u s se roagă pentru s ine şi pentru ai săi

Aceasta a grăit Isus, şi şi-a rădicat ochii săi la ceriu şi a zis : „Părinte, a venit ceasul ; preamăresce pe Fiul tău, ca şi Fiul să te preamărească pe tine, precum ai dat lui putele peste tot trupul, ca tot ce ai dat Iui să le dea lor viaţă vecinicâ. Aceasta este viaţa cea veci-nicâ, ca să te cunoască pe tine unul adevăratul Dum­nezeu şi pe care ai trimis, pe Isus Cristos. Eu te-am preamărit pe pământ, lucrul am săvîrşit care ai dat mie ca să-l fac. Şi acum mă preamăresce tu, Părinte, la tine însuţi cu mărirea care am avut-o la tine mai nainte până a nu fi lumea. Arătat-am numele tău oame­nilor pe cari ai dat mie din lume. Ai tăi erau şi mie i-ai dat pe ei, şi cuvîntul tău au păzit. Acum au cunoscut că toate câte ai dat mie de la tine sun t ; pentu că cuvintele cari ai dat mie le-am dat lor, şi ei au primit, şi au cunoscut ou adevărat câ de la tine am eşit, şi au crezut că tu m'a: trimis. Eu pentru aceasta mă rog, nu pentru lume mă rog, ci pentru aceştia cari ai dat mie, că ai tei sunt. Şi ale mele toate ale tale sunt şi ale tale ale mele ; şi m'am prea­mărit întru dînşii. Şi nu mai sunt în lume, şi aceştia în lume sunt, şi eu la tine vin. Părinte sânte, păzesce-i pe dînşii întru numele tău pe cari ai dat mie, ca să fie una precum şî noi. ,Când eram cu ei în lume, eu îi păziam pe ei întru numele tău pe cari i-ai dat mie, i-am păzit, şi nimenea dintru dînşii n'au perit fără numai fiul perderei, ca să se plinească scriptura. Iar acum la tine vin, şi aceasta grăesc în lume. ca să aibă bucuria mea deplin întru ei. Eu am dat lor cuvântul tău, şi lumea i-a urît pe ei, căci nu sunt ei din lume precum eu nu sunt din lume. Nu mâ; rog ca să-i iei. pe ei din lume, ci ca să-i păzesci pe ei de cel viclean. Din lume nu siiut ei, precum eu nu sunt din lume. Sânţesce-i pe ei întru adevărul t6u ; cuvântul tău adevăr este. Precum pe mine m'ai trimis în lume, şi eu i-am trimis pe ei în lume ; şi pentru dînşii eu mă sânţesc pe mine însumi, ca şî ei să fie sânţiţi întru adevăr. Şi nu numai pentru aceştia mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede prin cuvântul lor întru mine, ca toţi una să fie, precum tu Părinte întru mine şi eu întru tine, ca şi aceştia întru noi una să fie, ca să creadă lumea că tu m'ai trimis. Şi eu mări­rea care mi-ai dat mie o am dat lor, ca să fie una precum noi una suntem. Eu întru ei şi tu întru mine ca să fie şi ei desăvîrşiţi întru una. ca să cunoască lumea că Tu m'ai trimis şi i-ai iubit pe ei precum pe mine m'ai iubit. Părinte, pe cari i-ai dat mie, voesc ca unde sunt eu şi ei să fie împreună cu mine, ca să vadă mărirea mea, care ai dat mie pentru că m'ai iubit pe mine mai înainte de întemeierea lumei. Părinte drepte, şi lumea pe tine nu te-a cunoscut, iar eu te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut câ tu m'ai trimis pe mine. Şi am arătat lor numele t6u, şi-I voiu arăta; ca iubirea cu care m'ai iubit pe mine întru dînşii să fie şi eu întru ei".

(Va urma)

V a r i e t ă ţ i A d u n a r e a desp . Lugoj al „Astrei". în pré­

senta unui public numeros s'a ţinut Dumineca adunarea generală constituantă a despărţămSutului Lugoj al Asociaţiunei pentru literatura româna şi cultura poporului român în sala Casinei române de acolo. După deschiderea adunării d-1 Dr. V. Branisce ţine o conferenţa despre V. V. Delamarina. în intro­ducere arată conferenţiarul raportul între limba li­terară şi dialecte, desvoltând în deosebi importanţa dialectelor şi a literaturei dialecticale pentru pri­mirea ' şi cristalisarea limbei literare unitare. Pré­senta pe V. V. Delamarina ca représentant genuin al dialectului bănăţean şi în deosebi lugojan în literatura noastră. După-ce face biografia prea tim­puriu decedatului poet, trece la apreciarea activităţii lui literare. Analisează forma şi fondul poesiilor, co­mentează tondenţa şi spiritul acestora şi drept înche­iere dă cetire mai multor poesii. După aceste constată presidiul membrii presenţi şi anunţă, că s'au mai în­scris 7 membrii noi ordinari. Punctul următoriu a fost raportul comitetului despre ultimii trei ani de gestiune, care se primesce Iară discusiune, • esprimându-se la procesul verbal mulţămită directorului şi comitetului pentru activitatea desvoltată şi jertfele aduse. Espirând mandatul vechiului comitet se procedează la alegerea noului comitet. Comitetul se îndemnisează să editeze pe spesele sale scrierile de valoare ale scriitorilor bănăţeni şi să le populariseze în ediţii ieftine. în fine se decide, ca afară de adunarea generală să se mai ţ ină în decursul anului adunări esfraordinare în co-uiunele despărţământului, cu cari ocasiuni să se facă conferinţe potrivite pentru popor.

Crisa cato l ic i smului . (0 carte interesantă). Profesorul &hrard delà facultatea teologică din Viena, prelat papal, a publicat în lanuariu a. c. o carte, in­ti tulată: „Catolicismul în veacul XX, în lumina des-voltării bisericei în timpul modern". Cartea a produs mare sensaţie în cercurile savanţilor de diferite con­fesiuni, încât prima ediţie de 10.000 exemplare s'a e-puisat în timp de o lună de zile şi s'a pus deja sub tipariu a doaua ediţie. Autorul îşi pune întrebarea : Ca­tolicismul oare nu se găsesce astăzi într'o crisă simi­lară cu a ceea a păgânismului pe timpul lui Constan­tin cel Mare, când păgânismul a început să fie mereu strimtorat din centrele de cultură şi gonit la sate, un­de apoi pe încetul se perde ! Houston Stewarl Cham­berlain, un mare scriitor englez (nu minisrtrul colonii­lor) în opera sa despre „Basele veacuiui XIX" spune, că la sfirşitul veacului XX abia a treia parte din creş­tini vor aparţinea bisericei papale. Ehrhard, faţă cu această proposiţie, recunoasce în expunerile sale, că „dacă toţi aceia dintre catolici, cari astăzi nu con-simţesc cu biserica papaldă, ar fi şterşi dintre membrii acelei biserici, numărul milioanelor de catolici ar scă­dea într'o măsură foarte simţitoare." Cu toate aceste autorul crede, că va înflori catolicismul în veacul XX ;

şi îndeplinirea misisunei sale depinde dela modul cum . se va sci adapta vieţii şi culturei modene. Multe sunt ; piroanele, laţurile şi escrescenţele de pe trupul bise-j ricei papale, cari trei mese scuturate. Iesuitismul nu i este indispensabil. Asemenea şi puterea lumească a i papei n'a fost decât un resultat ai desvoltării istorice, j nici cum însă nu face parte din esenţa religiunii ca-; tolice. Ehrhard constată, că In ţările catolice oamenii j culţi se înstrăinează din ce în ce de catolicism şi că ] înşişi catolicii fervenţi sunt nemulţumiţi de actualele j condiţii, în cari se găsesce biserica lor. Cercurile bise-j ricesci sunt extrem de consevatoare. nu vor să vadă j nici să lecuească relele, aşa că în însuş sinul catoli-| cismului se resimte slăbia. Discută atitudinea culturei j moderne faţă cu credinţa. în pricipiu, sciinţâ modernă r e vâjmaşa religiunei, predicând să dea dînsa o soluţie | precisă rostului existenţei : moralitatea bazată pe sanc-\ ţi unea divină nu vrea se o recunoască. Pe când de I fapt soluţiile sciinţifice sunt trecătoare, se schimbă , şi se modifică întruna în cursul timpului, şi din om ! în om. Cuceririle sciinţei în acest domeniu sunt măr-j gări ta re false, veacul XX le va înlătura, punend capăt

conflictului dintre sciinţă şi religiune. Conflictul acesta , s'a născut ca o desfăşurare istorică, şi şi-a ajuns culmea în zilele noastre. Tot timpul va aduce vinde-

I carea, căci omul modern e deja obosit de positivism şi caută o viaţă individuală sufletească. Pentru aju­tarea acesteia însă se cere o luptă puternică a preo-ţimei, care trebue să primească o înaltă pregătire

: intelectuală, pentru a ajunge la biruinţă. Haina me-divală — în afară de dogme — trebue schimbată prin cultura modernă. Adaptarea la condiţiunile mo­derne ale vieţii şi în special introducere elementului laic, se impune. Iar în al treilea rend, importanţa culturală a bisericei să se validiteze pe terenul mo­ral, social, sciinţiiic, cu toată puterea, căci : miliţia este vita hominis super terra. în liniamente mari a-ceasta este direcţia, în care e srisă cartea prelatului papal Ehrhard. Dacă seriositatea lucrării a atras cu drept cuvânt atenţiunea ei vedem şi o reacţiune con­tra pornirei: „Los von Rom". Este o lege fireasca, să-şi aibe ori-ce acţiune, reacţiunea, ori-ce atac să provoace apărare ; — dar' în acelaşi timp, e de mare folos să te adăpi din cultura modernă, din viaţa ei. Şi pentru acest motiv, am relevat aici cartea profeso­rului vienez Ehrhard. „Candela"

Bibliografie „Enciclopedia Română," publicată din însăctinarea

şi sub auspiciile „Asociaţiunii pentru literatura româ­nă şi cultura poporului român", de Dr. C. Diaconovich, prim-secretarul Asociaţiunii, Voi III, Facs. XXVI (Or-leanu—Petri).

Acesta vastă publicaţiune se apropie cu paşi tot mai mari cătră sfirsit, încât în scurt timp vom putea vedea terminat primul dicţionar enciclopedic român.

Fascicolul din urmă, publicat după un interval scurt de abia câte-va septâmâni, cuprinde circa 2000 articole, şi anume restul din lit. O şi o mare parte a literei P.

Din cuprinsul bogat al acestui fascicol remarcăm următoarele articole, şi anume: biografii românesci Orleanu, Oros, Otetelişanu, Pallade, Pann, Pantazzi, J Panţu, Panu, Papf'alvi, Papmiu, Papiu, Papp, Para, | Părăianu, Paraschivescu, Partenie episcopul, Pasca. Pas" , cal. Pascali, Pascan. Pasen, Păun, Pavel, Pelimon. > Petraşcu. Petrescu, Petri, ect. Fascicolul este cu deo- ¡ sebire bogat în articole de interes bisericesc, între j cari amintim în primul loc „Ortodoxa, biserica" (de I Dr. IL Puscariu, G. Auner şi alţii). Iu materie de isto - | rie şi geografie, remarcăm un număr mai maro de j articole de Dd. Dr. D. Onciul (Pannonia, Pecenegii, etc.) : şi S. Floru (Ovreii), col. ianescu, etc. Din ramul lite- j raturei amintim mai multe articole de Dd. Mih. Stră- j jan, Tiktin (limba şi literatura Ovreilor), iar sciinţele j naturale sünt represéntate prin o lungă serie de arti- i cole din botanică (de Panţu, Radian, Procopianu), ' zoologie (de Moisil, Pop. Voiteşti, etc.), mineralogie (de j L. Mrazek, Murgoci) şi geologie (de Popovici-Halzeg) j In ramul sciinţelor iuridice găsim numeroase articole j de Dd. Scriban şi Voinescu, iar în al celor economice j de D. Idieru şi alţii. Cu deosebită liberaJitate a dat, ¡ redacţiunea şi de astădatâ un loc mai mare articole- j lor de igienă, atât de importante pentru poporul nos- i tru şi lucrate cu mare îngrijire de Dr. I. Félix (Pânea, Părăsit, Pasteur, Pastrama, Pelagra, Pesce sărat etc..) şi tot asfel şi art. din medicina veterinară scirse de D. j Fortuna (Pesta bovina şi porcină.) j

Editarea accelerată a fascicolelor arată că atât j redatiunea, cât si zeloşii si desinteresatii ei colabora- |

I tori, îşi dau toate silinţele ca să aducă această mare j lucrare la un bun şi apropiat sfîrşit. Rămâne numai | ca şi publicul cetitor să le dea întreg concursul séu j pentru terminarea acestei folositoare publicaţiuni.

Abonamentele se fac la W. Krafft în Sibiiu şi se primesc numai pentru publicaţiunea întreagă. Preţul de prenumărare pentru un tom. broşurat cor. 20.—, legat cor. 23.20 (în România : lei 25.—, resp. 28.50).

Doauésprezece Cântece de şcoală pentru 2 şi 3 voci egale de Timoteiu Popovici, profesor de música < la seminariul „Andreian". Caetul l. — Preţul 50 fii. Se află de vindut la Librăria diecesană din Caransebeş.

Concurse Pe basa ordinaţiuhei Venerabilului Consistoriu

diecesan ddto 14 Februarie a. c. de sub Nr. 379 B. ex 1902 se escrie concurs pentru ocuparea postului de capelan pe lângă preotul Traian Stoica în parohia de clasa a doaua din Şoceni , cu termin de recurgere de 30 de zile, dela prima publicare în „Foaia Diecesană"

Emolumentele : Jumătate din toate venitele parohiale. Concurenţii sunt avisaţi a-şi subşterne recursele,

adjustate conform prescriselor şi adresate comitetului parohial, la Prea Onoratul Oficiu protopresbiteral în Bogşa-Montană (Nemet-Bogsân) şi sunt poftiţi a-se presenta în vre-o Duminecă sau sărbătoare în sânta biserică, dar nu în ziua alegerii.

Soceni, din şedinţa comitetului parohial ţinută în 10 Martie 1902 st. v. 3—3 [16]

In conţelegere cu mine Macsim Popoviciu, protopresb.

Pe basa încuvinţării Venerabilului Consistoriu diecesan ddto 14 Februarie Nr. 5685 B. ox. 1901 se escrie concurs pentru postul de capelan pe lângă ne­putinciosul preot losif Brinzeiu din Ciuchic iu , la parohia de clasa II cu termin de alegere de 30 de zile dela prima publicare.

Emolumentele:

a) A treia parte din sesiunea parohială. b) 1/3 din toate venitele stolare. Doritorii de a ocupa acest post sunt îndatoraţi

a-şi subşterne recursele adjustate conform prescriselor statutului organic adresate comitetului parohial, prin Prea On. Domn protopresbiter Fiiip Adam în Iam, apoi sunt poftiţi, ca cu consimţământul protopresbi-terului să se presenteze în vre-o sărbătoare în s. bise­rică dar nu în ziua de alegere.

In fine alegendul capelan este obligat a ţinea religiunea cu pruncii de şcoală 2 oare pe septămânâ cel puţin.

Ciuchiciu, din şedinţa comitetului parohial ţinută la 10/23 Martie 1902.

2—3 [17] Comitetul parohial.

In conţelegere cu mine Filip Adam, protopresbiter.

Pentru întregirea posturilor preotesei vacante în pa­rohiile mai jos însemnate din protopresbiteratul gr. or. român al Făgetu lu i , se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare.

Emolumentele sunt :

1. Mutnicul -mic , cu filia Dragşincsci. un post de preot cu dotaţiunea constatatoare din una sesiune parohială de 32 jugere arôtoare şi fenaţ. birul parohial dela 110 familii câte una măsură cucuruz şi stola îndatinată,

2. Pogănesc i , un post de preot cu dotaţiunea constatatoare din una sesiune parohială de 32 jugere, grădină parohială de 1200Z1 stânjeni şi stola îndati­nată dela 90 familii.

Concurenţii sunt avisaţi, ca concursele lor instru-ate conform statutului organic bisericesc şi al regula-

meritului pentru parohii adresate comitetului parohial sa le subştearnă Prea On. Oficiu protopresbiteral în Făget.

Făget, în 18 Martie 1902. 2—3 [18]

în conţelegere cu comitetele parohiale Sebastian Olariu, m. p. protopresbiter.

Pentru întregirea posturilor inveţâtoresci vacante în comunele mai jos amintite din protopresbiteratul gr. or. rom. al Făgetului, se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela prima publicare.

1. Juresc i cu filia Botesc i , un post de învâţă-toriu cu salariu de 283 cor. în bani ; 15 HI. cucuruz şi 8 HI. grâu în natură; pentru conferinţele înveţăto-resci 24 cor., pentru scripturistică 6 cor., pentru lemne de foc pentru învăţâtoriu şi pentru şcoală 80 cor., pentru curatorul şcoalei 12 cor. şi locuinţă liberă în edificiul şcoalei cu grădina de 8 0 0 ^ stânjeni.

2. Pogănesc i , un post de învăţâtoriu cu salariu de 400 cor. în bani, 9 HI. cucuruz şi 9 HI. grâu în natură, pentru conferinţele învăţătoresci 12 cor., pen­tru scripturistică 6 cor., pentru lemne de foc 12 metri din care are a să încălzi şi sala de învăţământ, pen­tru curatorul şcoalei 12 cor. dela înmormântări unde va poftit 40 fii. iar cu liturgic 1 cor. şi locuinţă liberă în edificiul şcoalei cu grădină de 800Q stânjeni.

Concurenţii au a-şi aşterne petiţiunile instruate conform normelor din vigoare în terminul deschis !a Prea On. Oficiu protopresbiteral gr. or. român al tractului Făget.

învăţătoriul ales este îndatorat a purta cantoratul în s. biserică şi a purta scripturistică în comitetul şi sinodul parohial şi a compune socotelele cultului şi ale sântei biserici.

Pentru serviţii învâţătoresci prestate înainte de ocuparea postului din concurs, comuna nu acoardă alesului nici un altfel de emolument decât cele înşirate în concurs.

Alesul învăţătorul în comuna Juresci cu filia Botesci va avea să ţină prelegerile alternativ, dimineaţa la şcoala din Botesci. iar după ameaz la şcoala din Juresci.

Comitetul parohial doresce ca recurenţii să se presinte în vre-o Duminecă sau sărbătoare în s. bise­rică, dar nici de cum în ziua de alegere.

Făget în 18 Martie 1902. 2—3 [19]

în conţelegere cu comitetele parohiale.

Sebast ian Olariu protopresbi ter .

Pentru întregirea definitivă a vacantului post de paroh de clasa a IlI-a din Bunea-română (lângă

, Făget), şi pentru ocuparea postului vacant de învăţă-| tor confesional gr. or. rom. tot de acolo, tractul Be-: linţului, se escrie concurs cu termin fixat pentru ale-| gerea, care se va ţinea în ziua Sf. Florii a. c.

La postul de paroh emolumentele : 1. Sesiunea de 30 jugere ; 2. Grădină intravilană de un juger ; 3.

I Stola obicinuită ; 4. întregirea dela stat pentru con-! curenţi cu cvalificaţie sub 8 clase gimnasiale 603 cor. . 06 fileri la an. | La postul de învăţâtoriu emolumentele pe lângă ' locuinţă liberă constatatoare dintr'o chilie şi bucată-; rie şi supraedificatele necesare : i 1. în bani 420 coroane ; 2. Grădina intravilană | lângă şcoală de 600D şi grădină estravilană de 8 0 0 ^ ; > 3. Pentru lemne, din cari are să se încălzească şi ; şcoala 64 cor ; 4. în naturalii 40 de măsuri cucuruz : şi 20 măsuri grâu ; 5. Pentru scripturistică 10 cor.; ; pentru conferinţă 10 cor. ; şi 6. Dela înmormântări

cu liturgic 80 fii. şi fără lilurgie 40 fii. — Toate la olaltă garantează un venit ceva peste dotaţia legală.

Dela reflectanţi se cere să aibă cvalificaţia re-cerută având totodată a se presenta pană în Dumi­neca Sf. Florii odată în sf. biserică din Bunea-Română.

Concursele instruate cu documentele de lipsă au ; să le adreseze Comitetului parohial din Bunea-română ; (p. u. Facset). 2—2 [20]

Yin curai roşu pentru trebuinţi bisericesci

se poa t e c o m a n d a dela

los. Barbu, Lugoş Litrul (cu tot cu sticlă) {

{ calitatea 1: 2 cor.

1 cal'tateall: 1 cor.

Casa ş i gradina ^ de sub Nr;i 23 şi 24 din Caransebeş

în estindere pe 2 strade

în strada Timişoarei şi a Spitalului militariu,

se vinde din mână liberă.

Reflectanţii pot căpăta înformaţiuni dela proprietariu şi în Librăria diecesană.

•

i

Valab i l de la 1 O c t o m v r e 1901.

B u d a p e s t a , gara de Vest (ny. p. ud, — Orşova — V e r c i o r o v a

Or. Os Kx.

[

I>. I—III

1'. I—III

A. I—II

P. I—III

M. II—III

S t a ţ i u n i l e Or. Os.

Rx. I

p . 1 - iii

P. 1- III

A. I—II

P. I—III

1130 433

8 1 5 149

830 531

230 802

650 520

pleacă sosesce

Budapesta Timişoara-Iosefin

sosesce pleacă

1250 803

715 930

125 7 5 0

740 153

439 545

205 357

610 823

810 9%

713 854

pleacă sosesce

Timişoara-Iosefin Lugoş

sosesce pleacă

757 646

7 4 T -

6~ 712 507

738 620

115 1131

Joia

şi

D

umin

eca 843

7 5 0

150 602

150 602

157 1242

330

639

sosesce sosesce pleacă pleacă pleacă

Buziaş M.-llia Marginea M.-llia Buziaş

pleacă pleacă pleacă

sosesce sosesce

j> « .5 0 >~ c a " s

150

843 1242

330 1242

720

157

G£ 828 853

402 5 2 3

711 800 828

8̂ 1 929 102«

12Ş0 12Ş6

910 1032 1221

110 138

411 543 639

pleacă pleacă pleacă pleacă sosesce

Lugoş Caransebeş Domaşnia-Cornia Băile-Herculane Orşova

sosesce pleacă pleacă pleacă pleacă

6 4 4 602

345 315

611 5 ~ 333 233 156

502 400

614 5Ş1 4Î4 32? 258

1123 1024

844 733 655

859 907

in ]20

230 239

pleacă sosesce

Or şova Verciorova

sosesce pleacă

255 2*5

1259 1250

926 9Î8

B u d a p e s t a , gara de Vest (ny. p. u.\ — Timişoara — Baziaş

M. I—III

1'. I—III

I'. I—III

p . 1—ni

P. I—III

P. I—III S t a ţ i u n i l e P.

I— III p .

1—în P.

I—III P.

I—III P.

i-iri P.

I - III

6501010 ~520"~

815 149

830 230 531 802

830 230 531 8£2

dsoioio •520 ~

pleacă sosesce

Budapes ta Timişoara-Iosefin

sosesce pleacă

715 9 3 0

125 710 750 925

125 710 750 925

740 153

740 ]53

830 843

210 222

822 834

846 •85»

608 621

pleacă sosesce

Timişoara-Iosefin - Chişoda

sosesce pleacă

805 753

742 729

703 651

63n 623

1257 1245

130 118

1030 1125 552

1021 456

sosesce pleacă

Buziaş Buziaş

pleacă sosesce 1019

552 1030

456 1125 415

223 251

835 90T

622 653

pleacă sosesce

Chişoda Jebel

sosesce pleacă

752 724

650 620

p £ 1249

318 453

1015 1216

944

520 6 5 6

737 930

548

sosesce sosesce pleacă pleacă

Ciacova Boca Boca Ciacova

pleacă. pleacă

sosesce sosesce

656 520

548

930 737

UI

1216 1015

453 318

055 308

~ 9 0 2 ~ QÎ5

658

711 pleacă sosesce

Jebel Voitec

sosesce pleacă

719 7O6

619 606 '5

1245 1232

359 554 915

1103

1010 1150

424 012

815

ion 340 508

sosesce sosesce pleacă pleacă

Gataia N.-Bogşa N.-Bogşa Gataia

pleacă pleacă

sosesce sosesce

612 424

1150 1010

508 3 ~

io~ 815

Q

1103 915 554 359

310 ' 420

919 1025

717 827

pleacă sosesce

Voitec Verşeţ

sosesce pleacă

704 554

601 452 1120

1 0 2 3 9 5 2

502 G~

oOI 152

4 0 3

349 547

1235 1 205

;;50 4 ~ 605

sosesce sosesce sosesce sosesce pleacă pleacă . pleacă pleacă

Gataia Buziaş T.-Ciibin Panciova Panciova T.-Cubiu Buziaş Gataia

pleacă pleacă pleacă pleacă

sosesce sosesce sosesce sosesce

403 152 201 217 952

1023 1235

605 4I8 3H0 40T

547 349

434 504

1 0 3 3 1100

837 907

pleacă sosesce

\ erşeţ [asenova

sosesce pleacă

537 505

447 415

1115 1043

1046

1 1 ~

12Ş5 3O8

sosesce sosesce p leacă p le ică

Oraviţa Anina Anina Oraviţa

pleacă pleacă

sosesce sosesce

1105 2'25

510 1046

1

510 550

1105 1144

913 954

pleacă sosesce

lasenova Baziaş

sosesce pleacă

40O 404

405 323

1037 955 1

O b s e r v ă r i : Oarele, ce stau de a stânga staţiunilor, să se citească de sus în jos; iar cele ce stau de a dreapta de jos în sus. Timpul dela 6 oare dimineaţa până la 5 oare şi 59 minute sara este însemnat cu sublinierea minutelor. Or. Os. Ex.=Trenul Orient-Ostende-Expres, A.=Tren accelerat, P.—Tren de persoane M.=Tien mestecat.