organ stiinta si cercetarea românească în pas cu cerințele
TRANSCRIPT
Proletari din toate țările, uniți-vă!ANUL XXXV
SERIA II,
Nr. 9 345
6 PAGINI
30 BANI
LUNI
11 IUNIE
1979ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
Stiinta si cercetarea românească*» 9 99
în pas cu cerințele producției, aleprogresului multilateral al patriei
Viața politică a țării a consemnat recent un eveniment de o deosebită semnificație — vizita de lucru a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. în institute de cercetări științifice din Capitală. Nouă și concludentă expresie a consecvenței dialogului purtat cu toți oamenii muncii din patria noastră, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu se înscrie în preocuparea stăruitoare pentru cunoașterea pe viu, directă, la fața locului a activității în toate domeniile, preocupare menită a impulsiona neîncetat perfecționarea muncii, pe măsura exigențelor îndeplinirii în condiții exemplare a hotărîrilor Congresului al XI- lea și Conferinței Naționale ale partidului, a obiectivelor actualului cincinal. Desfășurată la Institutul Central de Chimie, Institutul Central de Biologie, Institutul Central de Cercetări pentru Construcțiile de Mașini și Stația pilot de la Periș pentru producerea biogazului, vizita a permis evaluarea stadiului actual în care se află cercetarea științifică și tehnologică din institutele respective, a contribuției pe care și-o aduc, în cadrul general al științei românești — factor primordial al progresului multila- teral al patriei, la ^dezvoltarea
forțelor de producție, a bazei tehnico-materiale a societății.
Ca întotdeauna, ori de cite ori se află in mijlocul celor ce muncesc, tovarășul Nicolae Ceaușescu a formulat aprecieri și indicații deosebit de prețioase pentru îmbunătățirea activității oamenilor de știință și cercetătorilor care acționează in sfera chimiei, biologiei și construcțiilor de mașini, stimulind găsirea mai rapidă a soluțiilor optime pe/fru problemele cuprinse in planurile tematice ale institutelor, impuse de cerințele dezvoltării prezente și viitoare ale economiei naționale.
Pe parcursul vizitei, in fiecare unitate de cercetare s-a analizat. într-un înalt spirit de responsabilitate și competență, modul in care este folosită puternica bază materială de care dispune cercetarea științifică și tehnologică din țara noastră, cum este pusă in valoare capacitatea de creație a personalului muncitor. Toate acestea avîndu-se in vedere mobilizarea tuturor resurselor materiale și umane pentru introducerea cit mai rapidă și pe o scară tot mai largă in economia națională a progresului tehnic, pentru creșterea calității și eficienței activității economice — premise ale ridicării permanente a nivelului de trai și de civilizație al poporului nostru.
în amplul și amănunțitul dialog pe care secretarul general al partidului l-a avut cu cercetătorii din institutele vizitate, s-a evidențiat ca o condiție fundamentală a afirmării științei românești contemporane rolul hotărîtor al concepției integratoare și mobilizatoare a tovarășului Nicolae Ceaușescu care se află la temelia științei și tehnologiei actuale în România socialistă, concepție care s-a dovedit a fi în practică un factor stimulator de prim ordin al sporirii forței creatoare și eficienței cercetării științifice.
După cum se știe, cu ocazia vizitei au fost organizate o serie de expoziții în care s-au prezentat o parte din realizările prestigioase ale cercetătorilor, cele mai concludente în acest sens, prin valoarea lor fundamentală și aplicativă, fiind datorate colectivului de la Institutul Central de Chimie, institut care își desfășoară activitatea sub conducerea și îndrumarea de înaltă autoritate științifică a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu. Mărturie ale. acestdi laborioase și rodnice activități a lucrătorilor de la ICECHIM sint tehnologiile care stau la baza producției marilor combinate chimice și petrochimice din întreaga țară, rezultate apreciate și pe plan mondial.
Remarcind realizările de pină
acum ale colectivelor de cercetători de la institutele vizitate, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea imperioasă a intensificării preocupărilor pentru soluționarea unor probleme de maximă importanță de care depinde insuși progresul economiei noastre naționale. Este vorba despre valorificarea superioară a bazei de materii prime existente in țară, despre elaborarea instalațiilor necesare pentru folosirea a noi. surse de energie, întărirea preocupărilor în vederea ameliorării și creării de noi soiuri de plante, stimularea creșterii animalelor etc. în aceeași ordine de idei, căutarea și găsirea de metodologii și tehnici noi care să ducă la diminuarea cheltuielilor de fabricație, a consumurilor de materii prime și materiale, combustibil și energie, să ducă la sporirea substanțială a productivității muncii, a eficienței economice, a gradului de mecanizare și automatizare a lucrărilor.
Și de această dată, orientările și indicațiile exprimate de secretarul general al partidului au fost primite cu bucurie și entuziasm de cercetători, hotă- rîți să treacă imediat la aplicarea lor in practică, conștienți
TRAIAN GANJU
(Continuare în pag. a Il-a)
Uriașul strung Carusel realizat de colectivul întreprinderii metalurgice din Roman
Fotografie de VASILE RANGA
Performanțe ale industriei românești
ț II IUNIE 1948} - Naționalizarea principalelor mijloace de producție
PROPRIETARI-PRODUCĂTORI-BENEFICIARIAl ROADELOR MUNCII NOASTRE
Pe traiectul procesului de edificare a orînduirii socialiste in patria noastră, actul naționalizării principalelor mijloace de producție, la 11 iunie 1948. ră- mine un reper fundamental cu profunde semnificații istorice, înscrisă în suita marilor prefaceri revoluționare determinate de victoria insurecției naționale armate antifasciste și antiimpe- rialiste din august 1944, trecerea în mîinile întregului popor a principalelor mijloace de producție a ferit celor muncesc tutui de pini ai 1 țiilor țării, uritori ai priului <
Urmare rectă a ririi puterii politice de către clasa muncitoare. putereaeconomică do- bindită prin naționalizare și-a pus pecetea ho- tăritoare asupra tuturor transformărilor schimbat onomia devenind nostru cea mai ...... .tui adevăr incrustat definitiv in cronica actualității socialiste a patriei, o constituie rezultatele dobindite în anii care au trecut de la actul proclamării ei. La vremea respectivă naționalizarea a fost premisa necesară a procesului de industrializare socialistă a patriei, proces desfășurat pe linia aplicării creatoare de către partidul nostru a legităților generale la condițiile concrete, specifice ale României, potrivit cerințelor asigurării ridicării continue a patriei pe
noi culmi de progres și civilizație. Datorită acestui fapt primordial și prin eforturile eroice ale clasei muncitoare, ale întregului popor, România s-a transformat intr-o perioadă istorică foarte scurtă dintr-o țară agrară înapoiată intr-un stat industrial- agrar in plină ascensiune. Noile obiective construite au dus la creșterea numerică a clasei muncitoare, la ridicarea competentei profesionale a muncitorilor, care se afirmă ca principală forță
ducție, odată cu introducerea în procesul de producție industrială a celor .mai înaintate cuceriri tehnico-știirițifice, cu perfectionarea structurii industriei, cu repartizarea armonioasă, echilibrată a forțelor de producție în toate județele țării.
42 de Românii într-una singură. Acesta este în prezent nivelul producției industriale, comparativ cu producția anului 1938. Amplul proces de așezare pe baze moderne, industriale a agri
decit bunăstarea și fericirea noastră, a tuturor. Ca exemplu, unul dintre multele care pot fi evocate în acest sens, veniturile din. retribuție ale personalului muncitor au sporit de 16 ori față de 1950. urmind ca pină în 1980 să crească de circa 21 de ori.
Proprietari, producători, beneficiari ai roadelor muncii noastre. O relație de conștiință și efort care se
con- ce
sta- stă-
bogâ- , fă-
pro- destin.
• di- cuce-
Marile realizări dobindite in toate domeniile de activitate sînt rodul activității creatoare a clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, ele ilustrează elanul revoluționar al întregului nostru popor, care înfăptuiește neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin aspirațiilor vitale ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, intereselor supreme de bunăstare, fericire, libertate și independență ale patriei.
NICOLAE CEAUSESCU
care temelii
românești, progresului
Mărturia
au fizi-din
societății pivotul
multilateral.convingătoare a aces
proiectează mobilizator pra i noastre tente de structori luționari. tind pentru mai buna gospodărire a avuției naționale, pentru dezvoltarea bunului obștesc. pentru o nouă calitate a muncii fiecăruia dintre noi, a fiecărui colectiv. Știind că aceasta rămîne întotdeauna iz
vorul viabil al creșterii bunăstării generale din care se extrage bunăstarea individuală.
Firește, acum - marea cea mai acestei opțiuni toare pentru destinul poporului nostru care este industrializarea patriei o constituie cincinalul revoluției tehnico-științifice — etapă fundamentală în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism. Bilanțul înfăptuirii prevederilor Congresului al XI-lea și Conferinței Naționale ale partidului oferă tabloul unor succese mărețe care
(Continuare în pag. a 77-a)
asu- întregii
exis- • con-
revo- Lup-
dinamizatoare a progresului societății noastre.
Politica consecventă, științific fundamentată a partidului nostru de continuă dezvoltare a forțelor de producție, a bazei teh- nico-materiale a societății, a avuției țării și-a găsit o strălucită afirmare în ultimii 14 ani, începînd cu Congresul al IX-lea. de cind in fruntea partidului și statului nostru se află secretarul general al partidului, președintele republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. în această perioadă, cea mai rodnică din intreaga noastră istorie, programul partidului cu privire la dezvoltarea econom ico-socială a țării a imprimat un ritm mai rapid creșterii forțelor de pro-
culturii a dus la creșterea de peste 3 ori a roadelor pămintu- lui patriei față de perioada -antebelică.
Nu există astăzi pe harta țării oraș sau sat unde politica partidului de industrializare socialistă să nu fi produs mutații profunde în standardul de civilizație, in calitatea muncii și vieții oamenilor. S-au ridicat și se ridică numeroase obiective industriale, s-au ridicat si se ridică locuințe, școli, lăcașe de cultură. Toate elementele care definesc progresul neîntrerupt și multilateral. îmbunătățirea continuă a condiției materiale și spirituale de viață a poporului, pledind pentru faptul că politica partidului nostru nu are alt tel
IN PAGINA o 3-a
între două vîrfuri
de campanie — deocamdată
< în fluxul de montaj : Goluri care „descoperă“ restanțele unor furnizori de utilaje < Ancheta noastră la Trustul de construcții industriale și agrozootehnice București : Ițele încurcate ale unui curs de calificare. Cine le descurcă, in interesul citorva zeci de tineri și al șantierelor care așteaptă „ca pîinea caldă“ cadre
calificate ?
lie saptamfna in Consiliul inc agwoctriai Mthaiieș11. județul Buzău h f* JJJllL ww ij ital ”*■* -■-l5 ...-Jfc,"
și aici exprl- concludentă a istorice hotărî-
• • • © • •CAPITALELE PIINII
Mercurul recoltelorla Poiana Mare
predominante sîntdeficiențele de organizare
GOLURILE DINTRE CULTURI SE COMPLETEAZĂ ACUM...
CU PROCESE VERBALE
Inginerul șef al consiliului, Mihai Șerban, ne relatează un amănunt semnificativ : „Am trecut astăzi prin tarlaua „Be- turi". Porumbul e asfixiat de buruieni. Trebuie aplicată urgent prașila".
Ce s-a înțeles la Mihăilești, unitatea căreia îi aparține tarlaua, vom vedea mai tîrziu. Poposim în „Balta Glaviș" a cooperativei din Limpeziș. Prășeau mecanic a doua oară porumbul mecanizatorii Dumitru Ciobotaru. Alexandru Toader și Ion Ilie. Alături de ei, președintele unității, Ion Dragomir și inginerul șef Ion Samoilă. „Principalul obiectiv îl constituie atit efectuarea unor lucrări calitative bune, dar mai ales respectarea densității plantelor, ne spune președintele. Ploile căzute în ultimul timp ne avantajează și înlesnesc deopotrivă realizarea lucrărilor". Dar se pare că și aici, la Limpeziș entuziasmul a scăzut. Din cele 395 ha cu porumb, n-au fost prășite manual decît... 50. Or, vremea secerișului se apropie și eforturile vor fi concentrate in această direcție. Iată de ce și la Limpeziși se impune de urgență mobilizarea tuturor forțelor satului pe ogoare.
Deocamdată, la nivelul consiliului unic, se întocmesc procese verbale, iar la nivelul cooperativei se caută soluții prin care conducerea să iasă „basma curată". Tarlaua cu fasole e plină de... goluri. Asemănător arată și sfecla de zahăr. Iată, de ce, în loc să se acționeze efectiv la combaterea buruienilor, se încearcă găsirea unor cauze retrospective. Cine a semănat, ce specialist a supravegheat, care șef de fermă a recepționat lucrarea etc. ? „Pină atunci (trebuie făcute și astea), toată lumea la treabă", conchide Gh. Radu, președintele consiliului unic. Și, îi dăm dreptate. Redăm cîteva secvențe din planificarea muncii pentru ziua următoare :
Mihăilești : prășit manual porumb cu participarea a 13 echipe, plivirea soiei cu uteciștii de Ia . școala Mărgineanu, plantat tutun și plantat ultimele suprafețe cu legume. Limpeziș : prășit manual porumb, plantat tutun. Aceste acțiuni însă trebuiau încheiate de acum citeva zile bune. Timpul a permis e- fectuarea lor, forță de muncă a fost suficientă. Nu s-a făcut simțit însă spiritul de organi-
D. L DINCA
(Continuare in pag. a IZI-a)
Pe platforma industrialăa Zalăului
OANA ELISAVETA
STRAT AN DAN
ti
BRIGADIERII IN CAREULMUNCII PENTRU ȚARA
Ce sint capitalele piinii ? Sint, în primul rînd, marile performere ale griului, acele așezări care, în această epocă, cea mai fertilă din istoria patriei, au impus o agricultură în competiție cu ea însăși, agricultura celor mai mari recolte din toate vremurile acestei lungi lupte a griului.
Ce sînt capitalele piinii ? Sînt toate satele patriei care, chiar dacă n-au vocația griului, o au pe aceea a livezilor și viilor, a laptelui și linii sau a mierii și lemnului. Sînt satele patriei — din cimpie, din deal, din munte —, sate înfloritoare, pe cercurile virstei cărora cei 35 de ani de la Eliberare au trasat contururi de lumină. O incursiune, deci, in această lume mereu fascinantă care a cunoscut din plin marile măsuri ale civilizației socialiste, tinerețea vitală a unei epoci.
Uih nou șantier n sretului — cupă C ea Marea Neagră, chimică Midia
tor mulți, .și-a dat măsura adevărată, intr-o competiție integră și pasionantă pentru mai mult. Pămintul insuși pare din griu, o pîine mereu nouă, cernută solar printre palme bătătorite. Pămintul, aici la Poiana Mare și nu numai aici, este un pergament care poale fi lecturat, care ascunde in el hieroglifa secretelor, taina rodirii, taină care nu mai e taină, ci ecuație rezolvată, capăt de rind intr-o epopee a recoltei. Recoltă, iată un cuvînt în jurul căruia gravitează cosmic anotimpurile, satul, oamenii.
De unde ați începe, tovarășe primar Ion Răducanu, un dialog despre recoltă ?
Omul de lingă mine are părul cărunt, mai mult chiar decit cărunt pentru că bate spre alb, și dovedește o cumpătare de țăran in răspuns, te așteaptă adică, vrea să vadă bine ce ai de'zis și, mai ales, ce vrei de la el. Discuția noastră despre recoltă începe deci greu, apoi primarul își dă drumul, are ce spune și tot ceea ce spune, spune cu mîn- drie. „O discuție despre recoltă, zice el, nu ■ poate face abstracție de niște performanțe, de niște realizări deosebite în anii din urmă, pentru a ști, adică, de unde pornim". „Notați, rice el : 12 027 kg porumb boabe la
brigadieri — muncitori calificați și necalificați, elevi de la liceele din oraș care își vor efectua aici o parte din practica lor in producție, cadre tehnice și de conducere — aliniați in careul prilejuit de deschiderea festivă a șantierului, tovarășa Letiția Ionaș. prim secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R.. făcea un amplu bilanț al marilor prefaceri înnoitoare din acest județ, ca urmare a politicii partidului și sta-
ROMULUS LALFotografii de VASILE RANGA
(Continuare in pag. a Ul-aj
obiectiv construcția devii de termoficare. asigure cu energie ii și toate întreprind Constituit, ca și celelalte ti ere la îndemnul secret general al partidului, pe Programului de particip; tineretului la unele obi de investițit sub directa ducere a C C al U.T.C, S fierului național al tineret; de la Zalău i s-a imprimat primele zile un puternic ter de autentică școală s di și educației comuni care activitatea de producție pregătire profesională a tinerilor se desfășoară intr-o deolinâ unitate, cu o intensă muncă politico-educativâ de formare la tinerii brigadieri a concepției înaintate. revoluționare desnre lume si viață, a trăsâ- Virilor morale proprii omului de tio nou.
La Zalău. intre orașele și zonele țării cu cel mai mare volum de investiții — circa 12 mi-
te la-
sau
. Ori de unde ai veni la Poiana Mare, parcurgind razele drumurilor care se dizolvă în cimpie, va trebui să traversezi o mare de griu, să lași de o . parte și de alta tabla de șah a porumburilor răsărite, să strecori printre compacte nuri de sfeclă de zahărorz. să inspiri mirosul crud al grădinilor de legume. Comună cu 17 000 de locuitori, mai mare ca multe orașe. Poiana Mare este o capitală a piinii, un sediu al imenselor grine, al culturilor de toate felurile, răsărind generos din păminturile bogate, negre ca spinările de bivol și grase ca untul. în anii noștri, această valoare mabilă. această cimpie perată din desele riduri ale ră- zoarelor, dăruită palmelor ce-
inesti-recu-
n• Docioda — marea competiție sportivă națională : Sportul — o activitate care place foarte mult tinerilor • Gimnastele românce pe primele locuri in ierarhia europeană • Cronica noutăților • Eșalonul de poimiine sau rugbist la 10 ani • Fotbal : comentariu, clasament, dia
grama etapei, etapa viitoare(In pagina a 5-a) | LUCIAN AVRAMESCU
(Continuare in pag. a IlI-a)
Cronica olimpiadelor școlareSe face tot mai simțit inte
resul sporit al organizațiilor U.T.C. pentru inițierea unor acțiuni care să contribuie efectiv la lărgirea orizontului de cunoaștere. la educarea materia- list-dialectică a tinerilor. La Berești, județul Galați, de pildă, •ceste preocupări au început de la o evaluare exigenta a posibilităților care pot fi angajate ritmic în activitatea de educare materialist-științifică a tineretului ; s-a accentuat in mod deosebit pe atragerea unui număr mare de intelectuali și pe mai judicioasa folosire a bazei materiale existente pe plan local. A sporit îndeosebi preocuparea pentru corelarea a- cestei activități cu cerințele muncii concrete. Un exemplu de astfel de cerințe este faptul că în cadrul cooperativei meșteșugărești „Victoria** din localitate, numărul unor absențe de la lucru aveau drept cauză reținerea unor tinere de a se prezenta la locul de muncă în zilele marcate de sărbători religioase. Faptul nu a fost scăpat din vedere chiar dacă respectivele țesătoare, e drept foarte puține, a doua zi după ce au lipsit și in continuare, au depus eforturi sporite să recupereze pentru producție timpul pierdut.
Constatăm că de obicei probleme de acest fel sînt create de tinere nou cooptate în activitatea cooperativei și câ ce am putea numi ..foaia observație-4 demonstrează gru pe alb că aproape 1 deauna să-și pună amprenta ei sănătoasă în modul de a gindi al celor în cauză. îmbucurător socotim a fi faptul că preocuparea biroului organizației U.T.C. de aici a început cu un lucru firesc, dar deosebit de necesar în asemenea cazuri : respectivele tinere au trecut sâ lucreze cot Ia cot cu muncitoare cunoscute pentru puterea de influențare pozitivă, ce a constituit un prim pas înainte, gajind puterea exemplului propriu în modelarea unor vingeri ateiste.
Dar iată acum și ce gindește despre tema supusă atenției aici Tudosia Ifrimache. secretara biroului organizației U.T.C.: „La un moment dat. planurile noastre de muncă privind educația mxterialist-științifică vizau de obicei acțiuni destul de sumare, foarte ușor de conceput și chiar de realizat, cum
sînt „Originea vieții pe pă- mint“, „Originea și evoluția omului" și alte citeva din aceeași familie tematică. Sigur că le-am realizat, le-am și raportat, totuși multă vreme ne-a frâmintat ideea găsirii unor acțiuni care să răspundă mai bine scopului pe care ni l-am propus. Uneori nu ne-am descurcat singuri și am cerut sprijinul comitetului orășenesc. O inițiativă bună s-a dovedit astfel colaborarea cu profesorii tineri din localitate. Planurile noastre de muncă au ciștigat noi valențe, iar activitatea practică a trezit un mai mare interes din partea tinerilor. Aș aminti dezbaterea cu tema „Timpul și măsurarea lui. Ce știm despre calendar4 ; acțiunile legate de faptul că zona noastră este deosebit de bogată în descoperiri arheologice importante : aș aminti, de asemenea, că tinărul profesor de lozofie Nihai Țalașman nu răsește sala de intilnire u teci șt ii pină nu lămurește ultima întrebare referitoare concepția religioasă față față cu concepția științifică despre om și societate $.a.*‘.
fi- pă- cu Și la în
O nouă piesă de teatru : „Plinea șiColectivul de teatru al Casei tineretului din Timișoara repetă sarea" — de Ștefan Berciu.
FERESTRE DESCHISEFoto : VASILE RANGA
ceea l de
ne- intot-
colectivitatea a reușitSPRE CUNOAȘTERE
an-
con-
In drumul tlnărului spre lărgirea orizontului de cunoștințe, spre înțelegerea fenomenelor lumii și vieții și interpretarea lor de pe pozițiile materialismului dialectic și istoric, un rol deosebit de important revine cărții. Semnificativ in acest sens este faptul că o investigație făcută de biroul organizației U.T.C și anume consultarea fișelor de cititori la bibliotecă, spre a constata cine citește, ce se citește și cit se citește, a dus la constatarea că nu mic era numărul tinerelor care nici n-au călcat pe la bibliotecă de ani de zile. Acest fapt a pus organizarea in comun biblioteca orășenească a acțiuni de popularizare a cărții și de atragere a acestor tinere spre lectura organizată. Ar mai fi de notat aici câ biblioteca nu a insistat in suficientă măsură, avind în vedere posibilitățile și
im- cu
unor
bogatul fond de carte de care dispune, pentru ca drumul cărții din raftul bibliotecii spre inima și mintea cititoarelor la care ne-am referit, să fie simplu și eficient, că sala de lectură rar reprezintă locul unor dezbateri, al unor acțiuni bine conturate care să aibă ca obiectiv mai buna popularizare a cărții aocial-politice in rindul tineretului.
Dar nici organizația U.T.C. in discuție n-a făcut totul. Numeroase teme au vizat familiarizarea cu unele izbînzi ale gin- dirii. tehnicii și științei românești. Nu s-ar fi avut decit de ciștigat dacă în răstimpul ultimilor trei ani s-ar mai fi organizat o vizită la Combinatul siderurgic, la șantierul naval și mai ales la întreprinderea textilă Galați, cu țesătoarele, spre a avea in față — in modul cel mai convingător cu putință
or-să
— nivelul pe care l-au atins tehnica și inteligența românească. De asemenea, bine ar fi fost dacă s-ar fi organizat excursii la Muzeul județean de științe naturale, la Muzeul de istorie, la Muzeul de artă contemporană românească Galați.
Nu putem avea decit cuvinte bune despre insistența cu care biroul organizației U.T.C. ganizează acțiuni prin carele pună pe tinere față in față cu cadre sanitare, cu medici. Nu înțelegem insă de ce invitații respectivi practică la infinit în toate întîlnirile cu nerele aceeași modalitate lucru care ține mereu și mereu de „Școala mamei11, respectiv de tehnica înfășatului și regimul alimentar al viitoarelor mame. De ce nu fac nimic ca să împrospăteze tematica și conținutul acestor întilniri, să folosească cu mai mult curaj
tide
materialul audio-vizual pentru ca și acest gen de acțiuni să vină in completarea celor care-și propun lărgirea orizontului de cunoaștere in măsură să înlăture confuziile și cepțiile neștiințifice lume și viață.
La aceste acțiuni i fi putut racorda cu punerea în scenă a i de teatru al căror combată concepțiile „Vestitorii*4, de Val Munteanu, care a dat posibilitatea țăsătoa- relor să aplaude un spectacol cu această piesă, realizat de un alt colectiv de muncă, rămineo „floare** cu care nu se face „primăvară*1.
Rar există trecere în revistă a principalelor realizări economice la nivelul orașului Be- rești, in care țesătoarele de covoare românești să nu ocupe unul din primele locuri. Totul se face manual, angajind in cel mai înalt grad migala și pasiunea. Se cuvine ca acest colectiv de muncă tînăr și capabil de performanțe în sfera producției să aibă parte și de acțiuni educative corespunzătoare calitativ cerințelor și exigențelor cu care se confruntă.
con- despre
s-ar mai succes și unor piese subiect să
! mistice,
ION TRIF PLEȘA
Biblioteci ••• mobileTn sectorul 8 al Capitalei,
nu departe de Piața Chibr'U, •m vizitat zilele trecute. împreună cu un mare număr de elevi, noul bibliobuz conceput la întreprinderea „Autobuzul**. Al ' patrulea ca număr, dar primul dintr-onouă serie, acest modernmijloc de difuzare a cărții aparține Bibliotecii municipale .,Mihail Sadoveanu-.
Silențiosul bibliobuz are un spațiu de expunere pentru 5 000 de volume și posibilități de depozitare pentru alte 3 000 de cărți in părțile laterale.
Amintim celor interesați că bibliobuzul va staționa lunea (orele 9—16) in fața complexului comercial din Piața Chibrit, marțea (orele 12—19) pe Bdul 1 Mai. str.
Av. Popișteanu, miercurea
(orele 9—16) capătul tramvaiului 24 și autobuzului 3! R. joia (orele 12—19) in fața Autogării Grivița. vinerea (orele 12—19) in fața Depoului de locomotive de pe Calea Griviței. Se pot împrumuta cărți social-politice, de știință și tehnică, beletristice. de artă, sport lucrări din programa școlară, discuri.
Cele trei bibliobuze ale Bibliotecii ..Mihail Sadovea- nu" au împrumutat pinâ acum 36 000 cărți la peste 4 200 cititori bucureșteni. A- nul acesta vor mai fi puse la dispoziția iubitorilor de lectură alte trei bibliobuze din noua serie care vor deservi 35 de puncte din diverse sectoare ale Capitalei. (Radu Levărdă).
Proprietari - producători - beneficiariai roadelor muncii noastre
(Urmare din pag. I)
au urat ii României
lit to;
1 că obiectivul stabi- actualul cincinal ca ;ele țării să asigure o
producție industrială de cel puțin 10 miliarde lei fiecare se află in momentul de fată într-un stadiu avansat de finalizare. peste 30 de județe reali- zindu-1 deja. In ansamblul activității industriale, s-a amplificat ponderea virf. marele număr industriale recent conferind industriei un caracter de ta te.
Vast șantier al creației libere
industriilor de de unități
construite românești
înaltă tehnici-
In clădirea Institutului de invățămînt tehnic superior din Pitești funcționează expoziția cu caracter permanent cuprinzind lucrări practice ale viiturilor ingineri.
a oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, patria noastră cunoaște astăzi momente hotăritoare pentru dezvoltarea ei prezentă fi de viitor. Trecerea la aplicarea generalizata, in acest an. a noului mecanism deschis muncii un larg front pentru o calitate muncii, pentru i gii activitâti economice pe trepte mai înalte de eficientă.
Pentru tineri roadele Industrializării sînt conturate de spațiul de afirmare și formare prin muncă și pentru muncă in condițiile tehnicii celei mai avansate, a aplicării cuceririlor științei contemporane. Prezența masivă în rindurile clasei noastre muncitoare le asigură tinerilor exemplul mobilizator de pasiune și abnegație, disciplină și ordine, responsabilitate revoluționară și combativitate, virtuți proprii făuritorilor de bunuri materiale : fiecare uzină. fiecare șantier constituie pentru tineri o adevărată școală de educație comunistă. Școală în al cărei program receptivitatea la nou, perfecționarea neîncetată a pregătirii, angajarea entuziastă in efortul productiv sint „materii44 prioritare.
Astăzi, eforturile clasei noastre muncitoare, ale întregului popor sint dominate de cerințele formulate de secretarul general al partidului cu privire la trecerea la o nouă calitate a muncii și a conștiinței, la mai puternica afirmare a autoconduce- rii muncitorești, stăruitoare, zilnică, buna gospodărire a avuției tării.
economico-financiar a pentru toți oamenii
de luptă superioară a
ridicarea intre-
Preocuparea pentru mai
(Urmare din pag. I)
față de creșterea calității produselor muncii, pentru perfecționarea competenței profesionale a fiecăruia sînt. in modul cel mai direct, expresia participării fiecăruia la democrația muncitorească a societății noastre, democrație in care celui ce muncește ii revine cuvintul hotărî- tor. Iată, de ce. activitatea permanentă desfășurată de organizațiile U.T.C. pentru mobilizarea tinerilor în frontul muncii creatoare, de cultivare în rindurile lor a însușirilor proprii omului nou, constituie direcții de acțiune care îi angajează pe toți tinerii patriei, animați aducă o contribuție tot mare la progresul patriei, la a- sigurarea unui viitor tot mai prosper pentru poporul căruia îi aparțin, viitor cu care se identifică.
Ca întotdeauna, tot ceea ce am realizat, tot ceea ce realizăm își găsește factorul determinant în unitatea de monolit a eforturilor întregii națiuni de a înfăptui politica partidului nostru, politică consacrată in întregime intereselor supreme ale poporului și patriei, satisfacerii cerințelor progresului, afirmării și consolidării independenței și suveranității României socialiste. Astăzi, timpul pe care îl trăim impune fiecăruia, conștiinței noastre de comuniști, de revoluționari, să ne unim și mai strins eforturile în marele front ai creației și muncii dedicate ridicării patriei pe noi culmi de civilizație și progres, creșterii bunăstării și prosperității noastre, a tuturor.
să-și mai
TRAIAN GANJU
Fotografie de V. RANGA
MANIFESTĂRI DEDICATEANULUI INTERNAȚIONAL AL COPILULUI
• ÎN CADRUL SUITEI DE MANIFESTĂRI dedicate Anului internațional al eopilului, duminică, a avut loc, la Conservatorul „Ci- prian Porumbescu** din București, un concert-dezbatere pe tema „Sentimentul patriei în muzica românească de azi și din trecut", organizat de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Ministerul Educației și Invățămîn- tului și Consiliul Național al Organizației Pionierilor.
Programul a fost susținut de formații și Interpreți ai școlilor bucureștene, care au obținut Premiul I la cea de-a doua ediție a Festivalului național „Cintarea României".
In continuare, corul „Madrigal" al Conservatorului „Ciprian Porumbescu" a o- ferit un concert.
• LA EXPOZIȚIA NAȚIONALA DE PICTURA ȘI GRAFICA „Nicolae Tonit- za*‘, deschisă ia Muzeul de artă al Republicii Socialiste România in cadrul Anului internațional al copilului, a avut Inc, duminică dimineața, festivitatea de închidere a Lectoratului „Enciclopedie de artă plastică pentru preșcolari și elevi44 — ediția a Xl-a. Organizat de Muzeul- gazdă, împreună cu Inspectoratul școlar lui București municipal al
• pionierilor și triei, Lectoratul constituie o modalitate de educație artistică a tineretului, facilitînd înțelegerea fenomenelor de artă, cunoașterea operelor și personalităților reprezentative, aducind o contribuție importantă la dezvoltarea gus-
al municipiu- și Consiliul
Organizației șoimilor pa
tului pentru frumos, ia lărgirea orizontului artistic.
în anul școlar Lectoratul a fost de elevi din 14 licee și școli generale și de preșcolari de la 19 grădinițe din Capitală. In cadrul Lectoratului aufost prezentate lecții —structurate în două cicluri — despre istoria artei românești și artei universale, zentate de specialiști ai zeului. Expunerile din de conferințe, însoțite proiecții de diapozitive, fost urmate, pentru Ilustrarea temei, de vizita în muzeu. Ca formă complementară a Lectoratului, din luna martie a început să funcționeze, la de artă, plastică școlari.
cultura! și1978—1979, frecventat
pre- mu- sala
deau
Muzeul colecțiilor Studioul de creație
pentru preșcolari și
Există, în ceea ce privește pregătirea pentru olimpiada internațională de chimie, un număr de intenții comune pentru organizatori și concurenți — care, dacă ar fi traduse în fapt, cu consecvență, ar constitui, credem, garanția unui mare succes. De pildă :
„Dorim să-i pregătim foarte Intens pe elevi pentru că vor avea o concurență serioasă" — este de părere prof. Virginia Marian, director adjunct al Di- reției învățămînt liceal, membru In Comisia centrală de zare a olimpiadelor din Ministerului Educației vățămîntului”.
„Noi ne-am dovedit bili la faza națională, acum e necesară o pregătire superioară, fiindcă vom da piept cu concurenți pe care-i știm din anii trecuți deosebit de puternici** — este convins și Liviu Bîrzan de la Liceul de științele naturii nr. 1, București.
„Din observațiile noastre la etapele anterioare, am tras concluzia că un acent deosebit . rea practică44 — subliniază prof. Virginia Marian.
I „Proba care ne mari emoții la este cea practică, stăruim mai mult ne spune și eleva mie, de la Liceul București.
Cu Intențiile comune am putea continua. Interlocutorii sînt unanim de acord că : „nu trebuie pierdută nici o zi” că „e necesar să se ocupe de concurenți oameni de știință de prestigiu" ș^.m.d. Insă din clipa cînd ne Interesăm — concret — ce s-a făcut și ce se face în prezent pentru materializarea acestor bune intenții, grupul intere-» sat se împarte în două „tabere". Din partea organizatorilor, tovarășa Virginia Marian iși păstrează optimismul. După părerea sa „și pină acum copiii au lucrat foarte mult, de dimineața pină noaptea. Le-am dat toa-
organi- cadrul
și în-imbata-
insă
te problemele «posibile și imposibile* după toate existente ; stat etc. lor, „Gh,defini toată activitatea perioade (care a cu trimestrul III de curînd) în „m-am odihnit44. Liviu Bîrzan, cu periență în asemenea pregătiri, conchide : „în orice caz, eforturile noastre pină acum cu mulări
La minister,Virginia Marian treqe ușor, fără
culegerile în laborator au tot timpul**... etc.
partea concurenți- Budiș (Liceul
din București)
maiDinAdriana-Lazăr" din București) se mai rezervată: „aș putea
primei început odată și a ținut pină
trei cuvinte Colegul său,
mai veche -=x-
efor- nu s-au soldat prea multe acu-
tovarășa prof.
în tabăra chimîștîlor este nevoie deun catalizator
trebuie pus pc pregăti-
dă cele mai internaționale Am vrea să asupra ei” — Gabrfela Ifti- industrial 5,
a insista asupra amănuntelor, peste această primă etapă și preferă să vorbească mai mult despre cea de-a doua, cind „toată pregătirea se va desfășura impecabil". Precizează că s-a bătut la mașină și s-a multiplicat un program riguros... pe care insă nu-1 ara și nici nu-și amintește detalii. In sfirșit, găsim un exemplar. Așa cum e scris aici noua etapă de pregătire a debutat din plin pe 30 mai. Spicuim citeva din interesantele teme ale primelor două zile : „Determinări ale durității apei și metode de de- durizare" (îndrumător, șef de lucrări dr. Ion Mihalcea), după amiază „Electroliza — legi și aplicații" (îndrumător șef de lucrări dr. Aurora Gref). Joi. 31 iunia — după o lecție aplicativă la laboratorul de tehnologie chimică al I.P.B., urma un seminar cu rezolvări de probleme (îndrumător dr. Aurora Gref). Să ne întoarcem la liceu
să vedem cum apreciază concu- renții acest program.
Cu mare surpriză constatăm că au sosit doar 4 (patru) elevi din 14 (și aceasta in a doua zi a etapei, fiindcă in prima zi n-a venit nici unul). Aceeași surpriză a avut-o și dr. Aurora Gref care în prima zi s-a deplasat degeaba și in cea de-a doua, cînd a găsit micul grup de entuziaști, a trebuit să se mulțumească să-și desfășoare lecția in cabinetul directorului, deoarece laboratorul era ocupat. Nu putem acuza de lipsă de ospitalitate conducerea liceului gazdă, pentru că, după cum ne mărturisește directoarea adj. ing. Felicia Geană, „nouă nu ni transmis conținutul lecțiilor,
— în mare orele la i trebuie să gurăm portul la " sau sitaie".
Vă propunem să întrerupem aici șirul exemplelor (care ar mai putea continua) asupra defecțiunilor î- vite in bunul mers al pregătirii lotului de
chimie, cu speranța că organizatorii au luat deja măsuri pentru ca lucrurile să se desfășoare așa cum trebuie. Să nu uităm că aici, la București, au fost reuniți elevi cu deosebite calități, probate și pină acum in competiții de ținută. Au avut în școlile lor profesori foarte buni și noul plan întocmit de comisia de organizare — dacă sș va respecta — le va da posibilitatea să-și completeze pregătirea la un nivel superior, sub îndrumarea unor personalități cunoscute ale școlii românești de chimie .Ar fi fost desigur mai bine și mai normal ca pregătirea să fi început în acest mod chiar din prima etapă (așa cum s-a făcut la matematică). Insă nu este tirziu nici acum. Valoarea fiecărui concurent in parte ne face să credem că rezultatele obținute la precedenta ediție a olimpiadei internaționale de chimie pot fi sensibil depășite.
MONICA ZV1RJINSCHI EMILIA VASILIU
s-a ci
care asi-
trans- elevilor
Politehnică la Univer-
Cînd clipa de rătăcireîntîmpină măsurile preventive...
l-a
Acum, cînd lucrurile au reintrat pe făgașul normal. totul pare simplu, cele petrecute încep să fie date uitării. Le reamintim totuși, pentru a reține citeva învățăminte...
Tentația nesăbuită care„amețit" la un moment dat pe tinărul Gheorghe Raicu, din comuna Găneasa, județul Ilfov, putea să însemne începutul unui drum deosebit de periculos. Așa începe fiecare infractor, cu o faptă aparent minoră. Neobservată la timp, ea se repetă, cel in cauză prinde curaj...
Spre șansa lui, tinărul din Găneasa, de 22 ani, șofer la I.T.A. Autobaza nr. 3. atunci cînd s-a lăsat atras într-un anturaj nociv, cînd „mirajul" petrecerilor începuse să-1 captiveze, pierzînd zile și nopți alături de inși fără ocupație, aflați deja în atenția miliției, primul care s-a alarmat a fost tatăl său, muncitor la o fermă agricolă. Faptul că băiatul începuse să vină noaptea tirziu, sub influența băuturilor alcoolice, obosit, iar a doua zi nu se mai grăbea să meargă la muncă, i-a dat de gîndit. A încercat să afle adevărul, l-a sfătuit pe băiat să se reîntoarcă la întreprindere, i-a explicat el. pe cît s-a priceput, unde poate duce viața parazitară, dar și-a dat seama că vorbele nu prea i-au fost luate în seamă. Atunci a mers și i-a cerut sprijinul lui Ion Burghelea, șeful postului de miliție.
— Vă rog să vedeți dumneavoastră ce se intîmplă cu el. Aveți mai multe posibilități să verificați. Faceți tot ce este necesar numai iă-1 împiedicați de la fapte rele...
Șeful postului de miliție i-a
înțeles îngrijorarea și i-a apreciat hotărîrea de a solicita tor. A promis că va face ce-i stă în putință și s-a de cuvint.
Curînd, Ion Burghelea sâ afle că, într-adevăr, Gheor- ghe Raicu părăsise de circa două săptămini locul de muncă, irosindu-și timpul pe la diverse localuri, în compania unor indivizi cu comportament dubios. Ocupindu-se mai îndeaproape de cunoașterea activității tină-
aju- tot
ținut
avea
Să discutăm
despre tinerețe
educație,
răspunderi
Stiinta si cercetarea româneascăcerințele producției
rului respectiv, după ce nu mai prezentase la locul muncă, șeful de post avea descopere o faptă penală comisă deja de cel în cauză, împreună cu un alt tînăr, Vasile Micu din Cozieni, care și el părăsise întreprinderea. Pentru a-și procura banii necesari petrecerilor care îi preocupau in ultimul timp, aceștia au sustras diverse materiale de pe un șantier al I.A.S. Afumați, materiale pe care le-au vindut la doi cetățeni din Găneasa.
Fiind vorba de prima lor faptă penală, cu un prejudiciu nu prea mare, descoperită operativ, iar bunurile recuperate integral, și avindu-se în vedere atitudinea corectă pe care au manifestat-o în timpul cercetărilor, re- gretînd sincer cele intimplate, organele de miliție, ca și cele de procuratură și justiție au putut
se de să
aprecia că. într-adevăr. a fost doar o clipă de rătăcire.
Dealtfel, dintr-o discuție purtată cu citeva zile in urmă la sediul postului de miliție Găneasa rezultă cu prisosință preocuparea manifestată atit in comună, cit și la locul de muncă al celor doi tineri, pentru a fi ajutați să nu mai cadă in a- semenea greșeli.
Subofițerii de miliție avut liniște pină nu s-au convins că Gh. Raicu și V. și-au reînceput activitatea, primul tot ca șofer la Autobaza Cățelu, cel de al doilea, la vechiul loc de muncă — „Neferal". Dar nu numai atit. „Cazul*4 lor a fost pus în discuția cetățenilor din comună, ca și în cadrul colectivelor de la întreprinderile respective, pentru a înțelege mai bine cît de periculos este drumul necinstei, al vigții parazitare.
Subofițerii continuă să comportarea atit la locul și in timpul ile purtate cu Viorel Volintiru, șeful serviciului personal, Ștefan Ionescu, șef secție turnătorie la „Neferal“, cît și cu șeful de coloană. Ștefan Paraschiv, de la Autobaza Cățelu, rezultă că
- tinerii respectivi se află pe un drum bun.
înconjurați de oameni care le poartă de grijă și Je dau sfaturi înțelepte, tinerii tentați sâ vină in conflict cu normele de conviețuire socială au fost astfel preveniți de a săvirși abateri și mai grave.
Modul în care factorii educaționali, începînd cu familia, au reacționat față de ,.cazul" celor doi tineri, subliniază necesitatea intervenției prompte in astfel de situații, confirmă cu prisosință eficiența măsurilor de prevenire a faptelor antisociale.
n-auMi cu
postului de miliție se interezeze de celor doi tineri, ■
de muncă, precum k liber. Din discuți- *
MIHAI GROZAVU
peele vor duce la ridicarea treaptă superioară a activi-
sporind astfel contri-că o tații, buția pe care și-o aduc Ia dezvoltarea patriei noastre, la mărețelor obiective Congresul al XI-lea și Conferința Națională ale partidului.
Desigur, prezența unui număr Important de tineri în rindurile colectivelor de cercetători din țara noastră, inclusiv în institutele vizitate, solicită din partea acestora asumarea intr-o măsură sporită a responsabilităților ce decurg din orientările și indicațiile secretarului general al partidului, creșterea contribuției lor de inventivitate și spirit creator la îmbogățirea patrimoniului de valori științifice și tehnice de care progresul societății noastre are a'tîta nevoie. In acest context, după cum s-a relevat cu pregnanța în timpul vizitei, se cere conlucrarea mai strînsă între cercetare. învăță- mînt și producție, proces care angajează cu deosebire tînăra generație, determinînd formarea ei pentru muncă, la nivelul cuceririlor revoluției tehnico-știin- țifice, ale cunoașterii contemporane. De asemenea, un loc important deține, în ceea ce privește aportul tinerei generații la afirmarea științei în viața societății românești, mișcarea de masă „Știință — tehnică — producție", organizațiilor U.T.C. re-
economico-socială a înfăptuirea trasate de
venindu-le îndatorirea antrenării unui număr mereu mai mare de tineri în această tradițională mișcare, menită să pună loare, prin inițiativele în cadrul ei, puterea de și spiritul novator vîrstei tinere.
După cum se știe, în ziua In care a avut loc vizita de lucru a secretarului general al partidului au început lucrările Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. Convocată pentru dezbaterea ansamblului de măsuri adoptat de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea organizării ș! funcționării C.N.S.T., plenara a discutat și adoptat direcțiile corespunzătoare de acțiune pentru înfăptuirea programului stabilit de partid, asi- gurîndu-se creșterea substanțială a rolului Consiliului Național pentru Știință șl Tehnologie în realizarea politicii partidului și statului în domeniul științei și tehnologiei. Cu acest prilej, ți- nîndu-se seama de rolul deosebit deC.N.S.T. în•trălucitele conducerea tivitâțil de nerie tehnologică, ca președinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie și președinte al Biroului Consiliului a fost desemnată tovarășa aca-
în va- lansate creație proprii
Important conferit actuala etapă, de merite cucerite în și coordonarea ac-
cercetare și ingl-
demician doctor inginer Elena Ceaușescu.
Participanții la lucrările plenarei au primit, cu adincă satisfacție hotărîrea conducerii de partid și de stat de a o numi pe tovarășa Elena Ceaușescu în fruntea Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, personalitate marcantă a vieții noastre politice și științifice, om de știință de reputație mondială care și-a adus și își aduce o contribuție valoroasă și novatoare la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, bucurindu-se de stima și admirația Întregului nostru popor, a tuturor oamenilor de știință din România socialistă.
Așa cum se arată In telegrama pe care participanții la plenară au adresat-o C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc în domeniul științei și tehnologiei sînt hotărîți să facă totul In a valorifica condițiile minunate ce le-au fost create pentru desfășurarea activității lor, punîn- du-și cu pasiune și abnegație gîndirea șt capacitatea creatoare în slujba înfăptuirii Programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare. a României făptuind orientările secretarulle-a exprimat în timpul recentei sale vizite prin unele institute de cercetare din Capitală.
spre comunism, în- în mod exemplar și Indicațiile pe care general al partidului
Complexul turistic pentru tineret din Bușteni. Foto : V. TANASOF
S2• sfii
„SCiNTEIA
—TREI POEME E)E LUCIAN AVRAMESCLCînd floarea păcii
TEATRU
• • • • ••••••••vă așteapta !
contactul firii la pămirer ne-ncearcă junghiul >U la ma<
tăișul vorbelor de hai
CARTEA 0 sinteză
de referință''
• ••••••••••• PUBLICITATE PENTRU TINERET •
spre patru zări credința
Sfaturi simple să colorăm cu zimbet viața sădind pe buze un cireș chiar dacă-n poligonul țintei mai dăm citeodată greș
Un apel la veghea conștiințelor
PLASTICĂMetamorfozele
MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI
CENTRALA INDUSTRIALA DE MAȘINI Șl UTILAJE PENTRU INDUSTRIA UȘOARA
GRUPUL ȘCOLAR „TEHNOMETAL" BUCUREȘTI
CLUBUL ȘCOLAR DE BASCHET BUCUREȘTI
DACIADA marea competiție sportivă națională J
Gimnastele românce pe primeleNe-am propus să urmărim ce
fel de activități sportive se desfășoară într-o zi obișnuită, într-un oraș oarecare. într-o zi din cursul săptăminii. Deci nu simbătă și nici duminica. Ne-am ales orașul Urziceni, din județul Ilfov, o așezare care se racordează într-un ritm rapid la industrializarea și urbanizarea modernă. Surprizele au fost plăcute. „Sportul este o activitate care place foarte mult tinerilor —ne-a spus Ion Vasile, secretarul adjunct al Comitetului orășenesc Urziceni al U.T.C. După „Cupa 1 Mai", competiție la care am antrenat elevii Liceului de matematică și fizică. Liceului industrial de construcții și Liceului agroindustrial, tineri muncitori de la întreprinderea de ferite, cooperativa „Unirea meșteșugarilor", întreprinderea de produse ceramice și I.C.F.T., care s-au întrecut la disciplinele preferate, zilele trecute am avut o a doua acțiune, de data aceasta destinată exclusiv pasionaților „sportului alb". Am invitat, la întreceri și jucători de tenis
din comunele învecinate cu orașul nostru". Și cu aceasta am ajuns la un sport care. în această perioadă, ne interesează intr-un mod mai deosebit — tenisul de cîmp. Pină la sfir- șitul acestei luni trebuie să se desfășoare întrecerile din cadrul etapei de masă a „Cupei Scinteii tineretului Ia tenis". Interlocutorul ne-a mărturisit că s-au luat o serie de măsuri
cul tineretului, care va sta la .dispoziția concurenților.
INTENSE PREGĂTIRI PENTRU „CUPA SCINTEII TINERETULUI
LA TENIS"La terenul de tenis al între
prinderii de cultivare și fermentare a tutunului — Urziceni (I.C.F.T.), teren excelent, premiat cu mai mulți ani in urmă
Sportul-o activitate careplace foarte mult tinerilorpentru declanșarea întrecerilor și că zilnic cei care doresc să se înscrie pe listele de concurs se antrenează de zor. Mai mult, prin acțiuni de muncă patriotică ale tinerilor și cu concursul factorilor locali și al unităților economice, s-a realizat, alături de alte terenuri sportive — volei, handbal. baschet — și o nouă suprafață pentru tenis, in incinta bazei sportive din Par-
6 metri la lungime pentru elevul Ion Dorobanțu din Armășești
LiceuiuxSe antrenează Emil Dan și Ion Mitre, ambii în ciasa a IX-a a de matematică și fizică Urziceni
CUPA U.T.C." - FAZACENTRU
In cadrul acțiunii-concurs a ziarului nostru „Pentru cea mai frumoasă bază sportivă de tenis și cu activitatea cea mai bogată", erau adunați peste 20 de tenismeni. Toți de la Liceul de matematică și fizică. Unul dintre cei mai buni, Marius Stan, clasa a Xl-a A — secretarul U.T.C. — ne-a spus că pină acum pe tabelul turneului pe școală din cadrul „Cupei Scinteii tineretului" sînt înscriși 17 concurenți. Lista este deschisă și se speră că se va ajunge la un tablou de 32 de participanți. Tenisul este un sport foarte îndrăgit. în ce le privește pe fete, ele sînt mai puține, dar și pentru ele se vor organiza Întreceri. Anul acesta vor fi aruncate în luptă ambiții mari. Anul trecut și acum doi ani titlul de campion pe oraș și pe județ la categoria elevi obținut Dumitran Ionel, III, Liceul industrial de strucții. un adevărat polisportiv. Dumitran practică, alături de tenis, și atletismul cu mult succes, știe să arunce la coș, să ridice o minge la fileu, sau să șuteze necruțător Ia poarta de fotbal. „Anul trecut, deși am obținut locul întii la „Cupa Scinteii tineretului" pe județul Ilfov — ne spune Dumitran — nu m-am putut prezenta la turneul final de la Costinești, pentru câ am avut examen de treaptă. Anul acesta, insă, nu voi rata ocazia". —' *intre participanții nu va intilni un puternic. Oricum, și colegii lui de că și fizică" — loan Florin, To- mescu Marian, Canacheu Dumitru. Georgescu Dan, Man Octavian. Toșca Ioan, etc. — sint hotâriți să-și apere cu dir- zenie șansele in cea mai mare competiție de masă pentru tenis — „Cupa Scinteii tineretu-
l-a anul con-
Firește, dacă ediției actuale adversar, mai Marius Stan
la „matemati-
PE
ti- de-
Pe stadionul din Parcul neretului, la fel, animație osebită. Pe o căldură puternică se desfășurau întrecerile din cadrul „Cupei U.T.C." la atletism, faza pe centru. Erau pre- zenți, aici pe stadion, gata să
lupte din răsputeri cu distanțele și secundele, peste 120 de atleți care se calificaseră, in această etapă, a competiției, de la liceele agroindustriale din Urzi- ceni, Armâsești, Fierbinți, Liceul industrial de construcții, Liceul de matematică și fizică din Urziceni. Profesorul de e- ducație fizică. Const. Alexan- drescu, ne prezenta probele la care se desfășoară întreceri : mai întii probe individuale — 100 m plat, băieți și fete, 80C m. fete, 1 500 m. băieți. apoi lungime. înălțime și aruncarea greutății, băieți și fete. Concurează cite un reprezentant dc fiecare liceu. Evident, campionul. Deci, întreceri contind pentru „Pentatlonul atletic școlar" și „Concursul de ștafete" al elevilor cu cite patru băieți și patru fete, care aleargă, in primul schimb 800 m. al doilea — 100. al treilea — 200 și ultimul schimb — 100 m' la băieți, iar la fete — 400. 300, 200, 100 m. împotriva căldurii excesive întrecerile au fost dîrze, ambițiile mari, iar rezultatele, în consecință, destul de bune. Iată cîțiva dintre cei care s-au clasat pe primul loc și care și-au cucerit dreptul de a reprezenta școala la etapa superioară : Dorobanțu Ion (Liceul agroindustrial Armâsești) : lungime: Zamfire8cu Paulina de la Liceul de mat. și fizică Urziceni ia 800 m, iar colegul ei. Nițu Sandu, la 1 500 m, proba de viteză 100 m plat a revenit reprezentantului Liceului din Ar- mășești, iar la 400 m cea mai bună a fost Oprea Maria de la Liceul de matematică și fizică din Urziceni. Foarte disputate au fost ștafetele, unde ati avut
'ciștig de cauză elevii din Urziceni.
Așadar, citeva secvențe sportive dintr-o zi obișnuită la Urziceni, care sînt tot atitea dovezi că sportul este iubit, cu pasiune, de tineri și că factorii de organizare iși fac, pe cit cu putință, datoria.
Campionul ultimelor două ediții — elevul Ionel Dumitran din
Urziceni
întrecerile de ștafetă au fost pasionante
locuri în ierarhia europeanăî îîîîî îîL.
al celor din Eu-
într-un clasament mai bune gimnaste ropa după prima jumătate a sezonului internațional, locul întii este ocupat de Comăneci (România) cu 214 puncte, urmată de Eberle (România) 165 puncte. Stela Zaharova (U.R.S.S.) 104 puncte, Natalia Șapoșni- kova (U.R.S.S.) 90 puncte, E- lena Muhina (U.R.S.S.) Steffi Krăker (R.D.G.).
★Concursul feminin de gim
nastică pentru „Cupa orașu-
Nadia
Emilia
și
UN FILM DESPRE NATALIA MÂRĂȘESCU
De citeva zile, se află țara noastră o echipă de filmare din Olanda, care și-a propus să realizeze o peliculă dedicată atletei romance Natalia Mărășescu. una dintre marile vedete ale semi- fondului internațional. După primele cadre, filmate la București, pe Stadionul Republicii. echipa de filmare s-a deplasat la Craiova, orașul unde locuiește și se antrenează Natalia. Acolo, urmează să se realizeze cea mai mare parte a filmului.
în
ILEANA SILAIARE NEDUMERIRI...
Firește, subtitlul nostru se referă la filmul Nataliei Mărășescu, pala adversară a celeilalte
nu dedicat princi-VASILE CABULEA
Ei se pregătesc pentru „Cupa Scinteii tineretului la tenis*
FOTBAL XXXII. O etapă cu opt victorii ale gazdelor și... o mare surpriză. • Derbiul de la Pitești a redus numărul candidatelor la titlu. • Performera zilei - Gloria Buzău. • U.T.A. - o candidată nescontată la retrogradare. Lupta pentru supraviețuire continuă. • Duelul F.C. Argeș - Dinamo menține trează
atenția pină la ultimul fluier.
viitoare(duminică 17 iunie)
Bi-
v
CLARIFICĂRI PARȚIALEPunctul de mare atracție al etapei de
ieri a fost, neîndoielnic, derbiul de la Pitești, care avea să precizeze candidații la titlu pentru ultimele două secvențe de campionat, meci in care nu interesa decit victoria, un rezultat de egalitate avanta- jînd pe Dinamo. Au ciștigat gazdele și pe merit pentru că tot piteștenii au fost aceia care au condus mai mult ofensiva pe cîmpul de joc. avind și acțiuni mai periculoase la poarta stelistilor și ocazii mai clare de a înscrie. Partida s-a caracterizat prin combativitate, consum mare de energie, prin ambiție și încredere in victorie, însă fotbal de clasă nu s-a văzut, manevrele tactice și subtilitățile tehnice fiind, in primul caz, confuze, iar in al doilea de neobservat, excepție fârind. in parte Dobrin pe care l-am regăsit cu citeva momente de inspirație. S-a jucat mult, s-a combinat mult de-a latul terenului, fără luciditate. Steaua dovedin- du-se, în această intilnire, incapabilă să organizeze atacuri clare, eficiente, care să ducă la realizarea scopului propus. In- fringerea de la Pitești o scoate, cel puțin teoretic, din cursa pentru titlu, rămi- nînd, astfel, doar doi pretendenți la laurii anului '79, F.C. Argeș, care a trecut peste unul din obstacole, și Dinamo, care și-a rotunjit golaverajul pentru orice eventualitate. Ce se va întîmpla mai departe, cu privire la partea superioară a clasamentului, greu de spus. Lăsăm citito-
rilor libertatea să judece singuri arâtin- du-le că actualul lider mai are de jueaL meciul următor, cu Olimpia, tot pe teren propriu, iar ultima intilnire — pe terenul principalului său adversar Ia titlu — Dinamo. In acest meci, credem că se va decide, pină Dinamo se Iași.
Etapa de furtunoasă, pele aflate lui. pentru____ ___ ____ ___nâ in prima divizie a țârii. Din punct de vedere s-au consumat trei „der- biuri ale codașelor" : la Hunedoara. Rm. Vilcea și Arad, unde la fel, toată lumea viza numai victoria. Dacă in primele două locuri au avut ciștig de cauză gazdele, la Arad s-a consumat o adevărată dramă : Gloria Buzău, de mai multă vreme o prezumptivă retrogradată, iată că schimbă complet configurația clasamentului in subsolul acestuia : victoria sa de ieri — un „colac de salvare" ce reaprinde speranțele in tabăra inimoșilor suporteri bu- zoieni, aducind tristețea în sufletele arâ- danilor. Va găsi noul lor antrenor Coco Dumitrescu, readus de fapt în aceste momente critice, „arma secretă" ? Echipa lui Puiu Ioncscu are, intr-adevăr, șanse reale să nu se reîntoarcă pe drumul de altădată, dacă ne gindim joacă acasă, cu Jiul,
la urmi, cucerirea deplasează dau
titlului, viitoare la
ln schimb, pentru echl- clasamentu-
ieri s-a dovedit, dramatică chiar, la polul opus al formațiile care luptă să rămi-
“ “ acest
râ in etapa viitoare iar in ultima intil-
nește. in deplasare. • eehipâ care la acea oră — de fapt și acum — este o virtuală retrogradată — F.C. Bihor. Marele dezno- dimint se va amina, in mod sigur, insă pentru ultima etapă dacă U.T.A. va obține victoria, sau chiar numai un punct la Rm. Vilcea. in meciul de duminica viitoare. Un alt derbi al supraviețuirii. In aceeași „horă a disperării" intră și Corvinul care are de susținut partide grele, cu S.C. Bacău, in deplasare, si cu Poli Timișoara, acasă, in ultima confruntare. Nu dorm pe roze, ba vor fi zile de grele încercări și pentru celelalte două formații cu 29 de puncte — Poli și Jiul.
Dar oricit de pasionant ar fi acest final de campionat, oricit interes ar suscita spectaculosul duel F.C. Argeș — Dinamo, nu trebuie să uităm că fotbalul noMru. in planul reprezentării la nivel național, a avut cel mai slab sezon, ratind. una după alta, toate calificările in etapele superioare ale unor competiții de elită și anvergură. ca rezultat al comportării necorespunzătoare a selecționatelor noastre. Reamintim acest lucru ca nu cumva, luin- du-se cu vorba, despre acest final interesant și agitat de sezon fotbalistic să se uite esențialul, adică să fie trecută cu vederea o analiză temeinică a soccerului nostru ce se impune
Sportul studențesc — F.C. hor ; F.C. Argeș — Olimpia Satu Mare ; Politehnica Iași — Dinamo ; Gloria Buzău — Jiul Petroșani ; Politehnica Timișoara — A.S.A. Tg. Mureș ; Steaua — F.C. Baia Mare ; C.S. Tirgoviște — Universitatea Craiova ; Chimia Rm. Vilcea — U.T. Arad : S.C. Bacău — F.C. Corvinul Hunedoara.
Diagrama etapei DIVIZIAF.C. Argeș — Steaua 1—0
(0—0). Unicul gol al partidei a fost marcat de Mihai Zamfir in min. 54. La juniori, 2—2.
Mihalcea, min. 41 și Dănilă, min.70. La juniori, 0—0.
F.C. Baia Mare — Sportul studențesc 2—1 (0—0). Pentru gazde au înscris Dragomirescu, min. 63 și Koller, min. 72 ; pentru oaspeți a redus din handicap A. Rădulescu, min. 81. La juniori, 2—1.
Chimia Rm. Vilcea — Poli. Timișoara 1—0 (1—0). Singurul gol, al meciului a fost Coca în min. 27.2—0.
marcat de La juniori.
Buzău 0—1U.T.A. — Gloria(0—0). Autorul golului oaspeților— Ghizdeanu (min. 58). La juniori, 2—0.
C.S. Tirgoviște — Jiu! Petroșani 2—0 (1—0). Autorii golurilor : Sava, min. 36 și Alexandru, min. 86. La juniori, 3—2.
Olimpia Satu Mare — Univ. Craiova 2—0 (0—0). Punctele au fost înscrise de Smarandache, min. 64 din 11 m, și V. Mureșan In min. 79. La juniori, 0—0.
Corvinul Hunedoara — F.C. Bihor 3—1 (2—1). Au înscris : Dumitriu IV, min. 39. din lovitură de la 11 m ; Nicșa. min. 43 și Agud, min. 70 pentru gazde ; pentru oaspeți a deschis scorul Gherghely, min. 35.
Seria ICeahlăul Piatra Neamț —
Portul Constanța 3—0 : Muscelul Cîmpulung — Victoria Tecuci 4—1 ; I.C.I.M. Brașov — Delta Tulcea 2—2 : C.S.M. Suceava — F.C.M. Galați 1—0 ; Constructorul Iași — Viitorul Vaslui 1—2 ; Minerul Gura Humorului — Tractorul \ Brașov 2—0 : F.C. Constanța — F.C. Brăila 2—1 ; Progresul Brăila — Steagul roșu Brașov 4—0 ; Ni- tramonia Făgăraș — Oltul Sf. Gheorghe 3—2.
In clasament conduce F.C.M. Galați, cu 47 puncte urmată de Steagul roșu — 44, C.S.M. Suceava — 41, iar 4—5 se află F.C.Viitorul puncte.
Vaslui
ne locurile Constanțacu cite
și34
II-aSeria aGiurgiu — Rapid * ' Electroputere
Rulmentul Alexan-
Politehnica Iași — A.S.A. Tg. Mure* 2—0 (1—0). Au marcat 1
Dinamo — S.C. Bacău 4—0 (2—0). Autorii golurilor : Dudu Georgescu, min. 7, Dragnea, min. 25, Augustin, min. 59 și din nou Dragnea (min. 80).
F.C.M.București 1—1 : Craiova ~ dria 1—0 ; Metalul Plopeni — Autobuzul București 2—0 ; Petrolul Ploiești — Dinamo Slatina 3—1 ; Ș.N. Oltenița — Poiana Cîmpina 3—4 ; Metalul București — Chimia Tr. Măgurele 2—0 ; Viitorul Scornicești—
lui Geneva", care a reunit sportive din 10 țări, a prilejuit afirmarea gimnastelor românce, ciștigătoare a 4 medalii de aur prin Teodora Ungureanu, Irina Murvai Anca Grigoraș, clasate locurile I la paralele, sol respectiv, birnă, precum echipe.
Și pe ȘbȘi
★în concursul special pe
parate al competiției feminine de gimnastică de la Antibes (Franța), Anca Chiș
a-
(România) a obținut medalia de aur la sol cu 19.50 puncte, urmată de Leslie Russo (S.U.A ) 19.20 puncte, Suzy Kalians (S.U.A.) 19,15 puncte, Rodica Dunca (România) 18.85 puncte,. Katalin Ujszi- geti (Ungaria) 18.80 puncte. Anca Chiș s-a clasat pe locul doi la birnă și la paralele, aparate la care a cîști- gat Zhu Zheng din R.P. Chineză. La sărituri, locul întii a revenit concurentei Rensch (R.D.G.).
î•A
valoroase alergătoare românce, Ileana Silai. ci la o serje de... neatenții cu care tratează federația de specialitate condițiile de pregătire ale sportivei de la Metalul București. Printre altele, antrenorul Ilenei Silai. profesorul Silviu Dumitrescu, ne spunea că — în mod ciudat —. eleva sa face parte din lotul de atletism al tării, mai beneficiază de ment corespunzător și că numai datorită eforturilor făcute de clubul Metalul a fost posibilă continuarea pregătirii la nivelul parametrilor stabiliți. Să reamintim cititorilor noștri că. avind 38 de ani. Silai a realizat cu prilejul recentelor internaționale cele mai bune mondiale ale anului in probele de 1 500 și 800 m.
cu totul nu mai olimpic că nu echipa-
Campionate ale României
performanțe
ANTRENORUL GEORGE CONDOVICI -
LA STEAUA
Apreciatul antrenor de gimnastică George Condovici. cel care s-a ocupat intr-o vreme și de pregătirea Na- diei Comâneci. va activa la Steaua, unde urmează să ia in primire echipa masculină. Timp de mai mulți ani, George Condovici a funcționat ca antrenor la clubul Dinamo București fiind in prezent și coordonatorul lotului de juniori al tării.
MASURI DE ÎNTINERIRE IN HANDBAL
• LA CEA DE-A 105-A EDIȚIE a competiției de canotaj academic „Regata Pra- ga", echipajul feminin de schif doi fără cirmaci s-a situat pe primul loc.
• DUPĂ CUM TRANSMITE agenția France Pres- se, selecționatele de fotbal ale Argentinei și Olandei vor susține două meciuri demonstrative, în luna august, în Japonia. Partidele, reeditări ale finalei campionatului mondial de anul trecut, vor disputa la 8 august, Osaka, și la 13 august, Tokio.• COMPETIȚIA CICLISTA
INTERNAȚIONALA „Cursa Victoriei", organizată de clubul sportiv „Steaua", s-a încheiat duminică, odată cu desfășurarea celei de-a 6-a etape : Predeal — Sinaia — Pietroșița — Pucioasa — Tirgoviște — București (160 km). învingătorul a fost decis la sprintul final. Primul a trecut linia de sosire Vasili Koropkov (Ț.S.K.A ) urmat de C. Bonciu (Steaua) și
se la la
N. Savu (Dinamo), toți cronometrați cu același timp : 3 h 47’ (medie orară 45,300 km). După 1'03“, a sosit grosul plutonului in care se a- flau liderii cursei.
In clasamentul general, primul loc a fost ocupat de St. Federenko (Ț.S.K.A.) urmat ta 38“ de Tudor Vasile (Dinamo) și la 2’30" de I. Cojo- caru (Steaua). Dinamovistul M. Romașcanu a ocupat primul loc in clasamentul „cățărătorilor".• PARTICIPIND LA TUR
NEUL DE BOX DE LA HELSINKI, organizat cu prilejul aniversării a 60 de ani de la înființarea organizației sportive muncitorești finlandeze „Tul", pu- giliștii români s-au comportat excelent, obținind trei medalii de aur și locul intii pe echipe. în finala categoriei cocoș. Dumitru Voi- nescu l-a întrecut prin K.O. tehnic pe Niemikorpi Peka (Tul). La categoria „semi- ușoară", Paul Căpriceanu a terminat victorios la cu o decizie de 5—0, lui Tibor Dezamits riaf), iar în limitele riei „grea". Dumitru l-a învins, în finală, la puncte, pe Risto Grenroos (Tul). La turneu au luat parte boxeri din 7 țări• IN TURNEUL FEMI
NIN DE ȘAH de la Novi Sad, după 7 runde conduce Nana Aleksandria (U.R.S.S.) cu 5,5 puncte. Maestra româncă Dana Nuțu, care in runda a 7-a a ciștigat la iugoslava Velici, se află pe locul 3, cu 5 puncte.
Buletinul informativ al Federației de specialitate ne a- nunță câ s-au luat măsuri pentru o substanțială promovare a tineretului in echipele divizionare de handbal. Astfel, începind cu sezonul com- petitional 1979—1980. echipele din eșaloanele A și B vor putea beneficia permanent de aportul juniorilor preluați cu „dublă legitimare" (5 la număr), ca urmare a faptului că etapele campionatului de juniori nu se vor mai suprapune cu etapele de divizie, fiind programate la mijlocul sâptămînii. De asemenea, merită să fie subliniată inițiativa federației de a denumi eșalonul secund „Campionat, republican de tineret, categoria B". urmare firească a faptului că regulamentul prevede obligativitatea prezenței pe foaia de arbitraj a 8 sportivi de maximum 24 de ani, dintre care 7 trebuie să joace efectiv. Nerespec- tarea acestei prevederi regulamentare va duce la pierderea jocului cu 0—6.
FC Argeș 32 18 5 9 44—26 41Dinamo 32 16 8 8 47—23 40Steaua 32 17 4 11 53—30 38FC Baia Mare 32 16 4 12 36—34 NCS Tirgoviște 32 15 5 12 38—32 35Univ. Craiova 32 13 8 11 35-24 34Sportul stud. 32 13 7 12 39—39 33SC Bacău 32 13 6 13 35—35 32Poiiteh. Iași 32 11 8 13 34—37 30ASA Tg. Mureș 32 12 6 14 45—55 30Olimpia S.M. 32 13 4 15 37—48 30Poli Timiș. 32 12 5 15 31—33 29Jiul 32 12 5 15 37—49 29Gloria Buzău 32 12 S 15 31—44 29Chimia Rm.
Vilcea 32 12 5 15 34-48 29Corvinul 32 12 4 16 42—48 28U.T.A. 32 10 7 15 37—41 27FC Bihor 32 9 8 15 34-45 23
fiind sub o briză ușoară, în lu-
IIORIA ALEXANDRESCU
puncte, in fața (Unga- catego-
Micu
sport de masă. Alături de „cei mai mici", jucători la 10—12 ani (care joacă in VIII), mai există in București alte zece e- chipe cu jucători de 13-15 ani (în XII) și douăsprezece echipe cu jucători de 16—17 ani (in XV) ; in total,, peste o mie de copil descoperă și-și însușesc tezaurul de bărbăție și frumusețe la vîrsta cînd foștii mari internaționali băteau mingea de cîrpă sau jucau turca pe maidane. Să mai amintim că. a- nul acesta, in Campionatul republican de juniori participă 48 echipe și se desfășoară, in paralel un campionat al elevilor din rețeaua de învățămint a Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, cu 28 echipe, că
Ieșit dintr-un cvasi anonimat prin citeva victorii asupra Cocoșului galic, rugbyul românesc a continuat să stea multă vreme in urma altor sporturi, deoarece naționala noastră a fost și incă mai este virful unei piramide cu baza foarte Jucători de excepție nu lipsit niciodată, dar ei reau dintr-un buchet modest ca număr, după cițiva ani de evoluție intr-o echipă de seniori, etapa junioratului fiind, in cele mai multe cazuri, doar o simplă obișnuință in purtarea balonului. Tehnica individuală și dezinvoltura in joc. elemente ce se dobindesc intr-o lungă perioadă de ucenicie, erau numai parțial asimilate, uneori bine suplinite prin pregătirea fizică, gindirea tactică și dăruirea totală in meciurile cheie, cu francezii și englezii. Iată de ce noi niciodată n-am putut alinia două- trei echipe de valoare egală, a- șa cum fac. cu regularitate, tradiționalii noștri adversari ; cam același XV ne reprezintă ani in șir. Acest fenomen e pe cale de dispariție, spre lauda pasiunii și interesului multor foști jucători și antrenori puse întru atragerea și impătimirea tineretului in acest nobil sport. Și rugbyul încetează astfel să mai fie al unui clan de entuziaști, desființind bariere care cu puțin timp în urmă păreau veșnice ; pentru câ Ia noi păreau „povești" relatările despre miile și zecile de mii de copii din Franța și Marea Britanie care joacă rugby în chip organizat, incă de la virsta de 9—10 ani...
într-o duminică a sfîrșitului de mai. m-am convins că puștii de pe malurile Dîmboviței nu-s cu riimic mai prejos decit cei crescuți în metropolele de pe Sena și Tamisa. Stadionul Tineretului, fieful de la Șosea al rugbyului românesc, Intrat în conștiința primelor generații de bataiori supli și inteligenți, care învățau că „rugbyul nu e dur. dacă știi să-ți respecți adversarul" (profesorul — nor Al. Paloșanu) și că nu moare la rugby" rul — antrenor Radu era împodobit cu drapelele tricolore și ale DACIADEI, fîl-
micâ. ne-au râsă-
mina soarelui văratic. Pe trunchiul unui copac era prins un carton mare ; citim : „Campionatul municipal de rugby pentru copii — Cupele lunilor oc- tombrie-noiembrie 1978, aprilie- mai și iunie 1979‘*. Pe aleea ce desparte cele patru terenuri, au fost aduse o masă și citeva scaune. Pe masă, bărbații de la care am învățat că rugbyul este o repriză de viață au așezat, în stivă, pachete cu daruri, precum se face la Pomul de Iarnă. Ora 8. Gravi, oameni trecuți de prima tinerețe, mulți încărunțiți, pregăteau foi de arbitraje, revedeau clasamente, programau jocurile ce aveau să dureze o jumătate din zi (din două în
l victoriile asupra oricăror echipe ! de pe glob nu vor mai putea fi i socotite intimplătoare, iaf jucă
torii mari o excepție ! Placa- i jele erau placaje, cursele cura- - joase se soldau cu plonjoane in i terenul de țintă, lupta in mar- ! gine și grămadă se desfășura• sub imperiul aceleiași legi fun
damentale a rugbyului-senior :i nu lovi pe cel căzut la pămint.!
Fiecare echipă a jucat cite 4 sau 5 meciuri (două reprize a cite 10 minute) : cam prea mult și obositor considerau și orga-
• nizatorii, dar de la toamnă se va putea trece la o altă formulă, cu mingii și regulament a- decvate virstei — experiența începutului oferind criterii. învățăminte și bază pentru recunoașterea de facto a rugbyului- pitic. Cea mai importantă dintre observații este că la ora actuală sînt mai mulți elevi decit pot fi pregătiți de către numărul restrins de profesori-antre- nori ; vara ce vine trebuie folosită și pentru organizarea u- nei tabere, in care foști jucători și cadre didactice să se specializeze în pedagogie și sâ cunoască tainele acestui scop. Mai sint incă multe de făcut, dar important este că acum a- vem rugbyști la 10 ani, eșalon care asigură pe temeiuri foarte solide viitorul rugbyului românesc.
Ieri s-a consumat etaoa finală a mini-festivalului rugbystic de pe stadionul Tineretului. în clasamentul final .locurile fruntașe au fost astfel stabilite: 1. C S.S. Locomotiva — 31 n: 2. C.S.S. Steaua 1 — 30 p: 3. C.S.S. Triumf — 23 p. Să amintim însă si celelalte participante : R.C. Sportul Studențesc, Școala generală nr. 175, R.C. Grivița Roșie, C.C.S.E. nr. 2 si Olimpia (unele cu cîte 2—3 echipe). Duminica viitoare va avea loc pe terenul din Parcul copilului, înaintea meciului divizionar Grivița Roșie — Dinamo, premierea tuturor formațiilor de mici rugbyști. Să le urăm la mulți ani. multe victorii și satisfacții pe terenurile cu „hașuri", pentru că de la toamnă copiii vor avea un campionat al lor.
C. VASILE •de mai multă vreme.
Progresul Gaz Metan Me-
__ T _ _ , Șoimii Sibiu — D.C.M. Dr. Tr. Severin 2—0.
In clasament, pe primul loc se află Viitorul Scornicești. cu 41 puncte, pe locul 2 — Metalul București — 39 puncte, urmate de Metalul Plopeni cu 38 puncte, Rulmentul Alexandria — 36. Rapid și Petrolul cu cite 35 puncte.
Seria a III-aMinerul Cavnic — înfrățirea
Oradea 1—0 ; F.C.M. Reșița — Dacia Orăștie 1—1 ; Gloria Buzău — Ind. Sîrmii Cp. Turzii1— 0 ; Aurul Brad — Metalurgistul Cugir 1—0 ; Chimica Tir- năveni — C.I.L. Sighet 4—0 ; Victoria Călan — Minerul Moldova Nouă 3—0 ; C.F.R. Timișoara — Universitatea Cluj- Napoca 1—2 ; Mureșul Deva — U.M. Timișoara 3—0 : ”Cluj-Napoca — Minerul2— 6.
Continuă să conducă sament „U" Cluj-Napoca, 44 puncte, urmată de Bistrița — 38 puncte, pe locurile 3—4 situindu-se F.C.M. Reșița și C.F.R. Cluj-Napoca cu cite 34 puncte, Minerul Anina cu 33 puncte.
Chimia București - di aș 2—0 ;
C.F.R. Anina
în cla- cu
Gloria
antre- „nimeni (ingine-
Demian),
două săptămîni). Pe micile tribune, grupați în jurul antrenorilor, peste 250 de prichindei guralivi se dezbrăcau, scoțînd din sacoșe autentic-sportive sau simple pungi de plastic tricouri, jambiere. chiloți și bocanci cu crampoane sau teniși, adică echipamentul recusut și ajustat de mămici pentru trupurile lor fragede, neîmplinite. Da, se punea la cale marea dispută a celor mai mici jucători de rugby din Capitală, închinată Zilei copilului și Anului internațional al copilului, prin competiție de acest gen din istoria de șapte decenii a rugbyului românesc ! Zece echipe, care pină în acea dimineață disputaseră cîte 20 de meciuri „oficiale", aveau să demonstreze că peste puțini ani se va vorbi despre un al doilea pionierat al acestui sport, că se va putea vedea fața nevăzută și nebănuită a ceea ce înseamnă rugby —
au început să prindă gustul balonului oval puștime din Constanța, Brașov, Birlad, Iași, Cluj-Napoca și alte orașe, precum și-n comuna Firțănești (Galați).
Ceea ce pentru mulți părea o utopie, cind NADIA începea, la 7 ani, lungul drum olimpic, a- cum nu mai reprezintă miracol pentru gimnastfcă, inot, patinaj, lupte greco-romane, tenis „Viața sportivă" începută primele clase a infirmat riile scepticilor, i-a asigurat împătimați că au avut dreptate, acționînd nu numai pentru „azi" sau „miine" ci în contul lui „poimîine".
Acest „poimîine" evolua în fața părinților, a conducerii Federației Române de Rugby și a Comisiei municipale, aceasta din urmă punind în mișcare un întreg mecanism, pasionat și competent menit să ne asigure că, peste aproape un deceniu,
etc. din
teo- pe
VALENTIN HOSSU-LONGIN
HOTARE( «știri,note, comentarii •știri, note, comentări ia )
Necesitatea edificării unei lumia păcii, justiției și cooperării
Evidențiată în declarația finală adoptată la sesiunea ministerială a Biroului de coordonare al țărilor
nealiniate de la ColomboCOLOMBO 10 — Trimisul special al Agerpres, Paul Diaconu,
transmite : La Colombo s-au încheiat, duminică, lucrările sesiunii ministeriale a Biroului de coordonare al țărilor nealiniate, consacrate definitivării pregătirilor în vederea Conferinței la nivel înalt, programată să aibă loc în septembrie a.c., la Havana.
Au participat 481 de delegați — între care 44 de miniștri —- reprezentînd 96 de țări, mișcări de eliberare și organizații internaționale. Din România, care are statut de invitat permanent la mișcarea de nealiniere, a participat o delegație condusă de Cornel Pacoste, adjunct al ministrului afacerilor externe.
In declarația finală a sesiunii se subliniază că principala caracteristică a evoluției vieții internaționale o constituie întărirea luptei împotriva imperialismului, expansionismului, colonialismului, neocolonialismu- lui, apartheidului, rasismului, exploatării și a tuturor formelor și manifestărilor ocupației străine, dominației și hegemoniei. astfel îneît să se asigure dezvoltarea cu adevărat independentă a statelor și să se creeze condițiile necesare pentru o nouă ordine internațională în care pacea, justiția, egalitatea și cooperarea să prevaleze. Unitatea și solidaritatea țărilor nealiniate, respectarea obiectivelor și principiilor mișcării de nealiniere, atît în raporturile reciproce, cît și în relațiile cu celelalte state în curs de dezvoltare sînt considerate de importanță fundamentală pentru apărarea independenței și forței acestei mișcări, a rezultatelor obținute pînă acum, pentru întărirea rolului său In soluționarea problemelor cu care este confruntată omenirea. Se reafirmă cu tărie dreptul inalienabil al fiecărui stat de a-și hotărî propriul sistem politic, economic și social, de a-și rezolva problemele interne fără nici un amestec din afară, sub nici un pretext, apreciindu-se că este o- portună adoptarea, sens, a unei declarații vire la neamestecul in le interne ale statelor, mîndu-se ___ ______nealiniate că pactele militare constituie o sursă de tensiune în viața internațională și subminează grav independenta și suveranitatea statelor, în declarație se exprimă speranța că tendințele pozitive spre desființarea alianțelor militare vor fi accelerate, salutîndu-se in context încetarea existentei unor pacte militare ca S.E.A.T.O. și C.E.N.T.O. Documentul cheamă la extinderea procesului de reducere a încordării în toate regiunile globului și în ansamblul relațiilor internaționale, subli- niindu-se că pacea și securitatea
convingerea
că este în acest
cu pri- treburi- Reafir- țărilor
lumii pot fi asigurate numai prin sistemul de securitate prevăzut de Carta O.N.U., prin democratizarea relațiilor internaționale și participarea egală a tuturor statelor la soluționarea marilor probleme internaționale, printr-o dezarmare reală și cuprinzătoare, în primul rînd prin dezarmarea nucleară. Se condamnă cu vigoare cursa înarmărilor și imensa risipă de resurse pe care aceasta o implică, declarația pronunțîndu-se pentru înfăptuirea urgentă a programului de acțiune adoptat de sesiunea specială a Adunării Generale a O.N.U. consacrată dezarmării, pentru întreprinderea unor măsuri eficiente de dezarmare.
În partea economică a Comunicatului final se subliniază că actuala criză în sistemul economic internațional nu este un fenomen de natură ciclică, ci un simptom al crizei structurilor e- conomice existente, ceea ce face și mai imperativ pentru țările nealiniate să-și intensifice eforturile pentru instaurarea grabnică a noii ordini economice internaționale.
Documentul exprimă sprijinul deplin și solidaritatea țărilor nealiniate cu lupta și cauza justă a popoarelor din Zimbabwe, Namibia și Africa de Sud, cu statele africane din prima linie, și prezintă pe larg poziția țărilor nealiniate într-o serie de probleme internaționale cum sînt situația din Orientul Mijlociu, situația din Cipru, transformarea Mării Mediterane și a Oceanului Indian în zone ale păcii și cooperării. Reuniunea ministerială a aprobat proiectul de agendă a Conferinței la nivel inalt de la Havana și alte proiecte de documente care urmează să fie prezentate șefilor de stat și de guvern din țările nealiniate. De asemenea. Biroul de coordonare al țărilor nealiniate a examinat și recomandat Conferinței la nivel înalt cererile de primire în mișcarea de nealiniere prezentate de Bolivia, Grenada, Iran, Pakistan și Surinam.
ITALIA — Aspect din timpul unei demonstrații organizate la Roma împotriva șomajului care afectează un mare număr de tineri italieni
0 declarație a secretarului general
al U.N.C.T.A.DSecretarul general al Confe
rinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Gamani Corea, a declarat că țările în curs de dezvoltare vor trebui să continue să militeze pentru instaurarea unei noi ordini economice internaționale cu vigoare și perseverență reînnoite, în perioada care urmează.
Aflat într-o scurtă vizită la Colombo după recenta sesiune UNCTAD de la Manila, Gamani Corea a subliniat că este pe deplin de înțeles că țările în curs de dezvoltare nu vor fi satisfăcute cu rezultatele reuniunii din capitala filipineză. El a spus că aceste țări vor trebui să fructifice ceea ce au realizat și să promoveze celelalte obiective neatinse încă.
ORIENTULMIJLOCIU
• Convorbiri egipteano-ame-ricane
• Protest in legătură cu înființarea unei noi așezări israeliene
în Cisiordania
WASHINGTON. — Vicepreședintele Egiptului, Husni Mubarak, a sosit într-o vizită oficială în Statele Unite.
Potrivit purtătorului de cuvînt al Departamentului de Stat, Tom Reston, Mubarak este purtătorul unui mesaj special al președintelui Anwar El Sadat adresat președintelui Jimmy Carter.
Luni, vicepreședintele Mubarak va conferi cu președintele Jimmy Carter, cu secretarul de stat, Cyrus Vance, precum și cu reprezentantul special al președintelui Statelor Unite la negocierile tripartite egipteano- israeliano-americane, Robert Strauss. Husni Mubarak ya avea, de asemenea, convorbiri cu vicepreședintele Walter Mon- dale.
APRECIERI PENTRU EXPONATELE ROMÂNEȘTI
La Tirgul internațional de la Poznan
Duminică s-au deschis porțile Tîrgului internațional de la Poznan aflat la cea de-a 51-a ediție. Tirgul se bucură de participarea reprezentanților industriei și economiei din peste 40 de țări care expun produsele lor cele mai reprezentative. /
Pavilionul României, aflat pe o suprafață de peste o mie de metri patrați, prezintă vizitatorilor mașini-unel- te, utilaj de construcții, produse electronice și electrotehnice, produse chimice, produse ale industriei ușoare și alimentare.
Chiar în ziua deschiderii, pavilionul țării noastre a fost vizitat de Mieczyslaw Ja- gielski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Ștefan Olszowski, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.U.P., de membri ai Comitetului Central al P.M.U.P., de miniștri. Oaspeții, întîmpinați de Ion Cosma, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Polonă, au avut cuvinte de înaltă a- preciere pentru calitatea produselor expuse.
„Zilele românești66 Ia Mannheim
Plantațiile de curmali ce se întind de jur- imprejurul orașului Basrah, situat tntr-un ținut pitoresc pe malul fluviului Shatt al ’Arab, conferă un farmec cu totul aparte regiunii din sudul Irakului. Acești arbori deosebit de semeți, al căror rod constituie una din multiplele bogății ale țării, cresc peste tot : în parcurile orașului, de o parte și de alta a străzilor, a șoselelor. Nu întâmplător ii întâlnești pină in apropierea zonelor industriale, contribuind din plin la eliminarea poluării atmosferei. După 26 de kilometri pe care i-am parcurs intr-un adevărat decor de basm, creat de marea dc curmali ce ne înconjura. am ajuns la Combinatul de îngrășăminte chimice, una din cele mai modeme unități industriale de acest gen din Orientul Mijlociu. Această uzină a cunoscut, conform declarației directorului administrativ Ahmad Taib Al Taib, o dezvoltare in două etape — prima încheiată în 1971, iar a doua In 1977. Crearea combinatului această regiune strins legată dexistența din abundență pe aceste meleaguri a gazului natural. El asigură în întregime materia primă necesară uzinei, fiind transformat in retortele „magice" ale științei și tehnicii modeme în amoniac, u- ree, sulfat de amoniu, acid sulfuric. Sulful folosit aici provine, de asemenea, din Irak, dar din nordul țării. Edificatoare pentru dezvoltarea pe care a
cunoscut-o combinatul in ultimii ani este
-comparația dintre instalațiile existente in 1971, care produceau, de pildă, 160 tone de uree pe zi, și cele date cu doi ani în urmă m folosință, care zează 1300 uree pe zi.
Aparatura cată cu care
reali- tone de
compll- este do-
in este
e-
exportă în Afganistan, Pakistan, Sri Lanka, Singapore, Kuweit.este firesc avînd vedere că marea joritate a celor 1500
Indonezia, Iordania,
Malayezia, Acest fapt
in ma-
Cetatea chimieidin marea de curmali
BONN — în cadrul ciclului de manifestări consacrate celei de-a 35-a aniversări a eliberării României de sub dominația fascistă, în orașul Mannheim din R.F.G. au fost inaugurate „Zilele românești", cuprinzînd o paletă largă de programe cul- tural-artistice, expoziții, conferințe și simpozioane pe teme științifice, economice și turistice. La festivitatea de deschidere au participat primarul o- rașului, Manfred David, reprezentanți ai municipalității, oameni de știință și cultură, un numeros public, precum și ambasadorul român în R.F.G., Ion Morega.
In alocuțiunea rostită cu acest prilej, primarul orașului a evidențiat prestigiul și consecvența politicii externe pro-
movate de președintele României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, precum și contribuția pe care o aduc „Zilele românești" de la Mannheim la dezvoltarea și aprofundarea relațiilor de colaborare dintre cele două țări.
Manifestările includ o expoziție reprezentativă de carte și discuri, în cadrul căreia un loc central 11 ocupă opere ale președintelui Nicolae Ceaușescu a- părute In țară și în străinătate.
La programul manifestărilor muzicale și folclorice își dau concursul cvintetul „Musica nova", ansamblul „Transilvania" din Cluj-Napoca, precum și formații locale în repertoriul cărora au fost incluse lucrări de compozitori români.
Însemnări de călătorie din Irak
lată uzina este, conform relatărilor Inginerilor F.I. Karam și Mowafak Suleiman, ce s-au dovedit gazde deosebit de primitoare, mînuită de tineri. Tot lor le revin punderile pentru realizarea producției, — acoperă necesitățile interne. Iar o parte se
răs-ce
de angajați al combinatului sînt tineri. Dealtfel, îi vedeam tre- cînd grăbiți în timp ce parcurgeam aleile din dreptul instalațiilor ce se contorsionau in complicate figuri geometrice. Procesul industrializare desfășoară cu tate in Irak a
de ce se rapldi-
atras
mare număr de tineri atît la Basrah, cit și în celelalte importante centre economice ale țării. Ei sint dornici să îmbrățișeze noile meserii ce necesită un grad din ce in ce mai mare de pregătire. La combinatul vizitat numeroși tineri urmează cursuri de calificare. Lor li se a- sigură o serie de facilități : învățămint și asistență medicală gratuite, transport gratuit la locul de muncă și apoi la domiciliu. De asemenea. Ii se pun Ia dispoziție manualele după care să învețe pentru ridicarea calificării profesionale și li se repartizează locuințe in cartierul înălțat în a- propierea întreprinderii. Numai cu o pregătire temeinică, avînd în vedere gradul înalt de mecanizare al întreprinderii ei vor putea să-și îndeplinească sarcinile de producție din ce în ce mai mari. Dotări din cele mai noi, mașini și utilaje, pot fi întâlnite inclusiv la sectorul de împachetare și încărcare. Privirea îți esțe atrasă, în mod deosebit, de două din benzile transportoare care asigură încărcarea vapoarelor ce urcă pe fluviul Shaft al ’Arab pînă în dreptul combinatului, pentru ca a- pol să transporte produsele uzinei pe meridiane din ce tn ce mai diverse ale globului.
TUDORPRELIPCEANU
Preocupări energetice în lume
Evoluția situației din NicaraguaMANAGUA. — Deși un co
municat militar al armatei nica- raguane care-1 sprijină pe dictatorul Anastasio Somoza afirmă că unitățile Frontului Sandinist de Eliberare Națională (F.S.L.N.) au fost respinse din regiunea de sud, fiind obligate să se retragă din orașele Leon, Masaya și Matagalpa, agențiile de presă precizează, reluind declarații ale unor martori oculari, că luptele continuă cu deosebită înverșunare într-o serie de localități. *
Reporterii care au ajuns în
R.P. MONGOLA - Imagina din Ulon Botor, cel mai important centru economic ți cultural al țarii
Masaya declară că lupte grele de stradă continuă să se desfășoare în acest oraș, aflat la 24 km sud de capitală.
La Managua, populația sprijină activ pe membrii formațiunilor sandiniste, ajutînd la ridicarea baricadelor. La Leon, oraș aflat la circa 90 km nord-est de Managua, avioane militare au bombardat pozițiile deținute de sandiniști, fără ca Garda Națională să poată ocupa din nou o- rașul. Comunicațiile între Mata- galpa și Chichigalpa au fost întrerupte. formațiunile patriotice sandiniste mențin în continuare controlul asupra mai multor orașe și localități rurale.
SAN JOSE. — Guvernul oos- tarican a protestat împotriva violării de către trupele somo- ziste a teritoriului său național. Purtătorul de cuvînt al președintelui Republicii Costa Rica, ministrul Jose Rafael Cordero, a precizat că două elicoptere ni- caraguane au pătruns, în mai multe rînduri, în spațiul aerian costarican și au aterizat chiar în sectorul Conventillos. El a arătat că guvernul costarican va denunța în fața O.S.A. această nouă violare a teritoriului său național.
WASHINGTON. — Guvernul S.U.A. consideră situația din Nicaragua suficient de gravă pentru a avea în vedere repatrierea unui număr de cetățeni americani rezident! în această țară — a declarat purtătorul de cuvlnt al Departamentului de Stat.
Alegerile legislative
din Egipt
TEL AVIV. — După cum Informează agenția France Presse, crearea, cu cîteva zile în urmă, la Elon Moreh, în apropiere de orașul Nablus, din Cisiordania — teritoriu ocupat de Israel în urma războiului din 1967 — a unei noi așezări israeliene a generat organizarea unei adunări de protest, la care au luat parte circa 3 000 de israelieni.
Rezultatele parțiale ale primului tur de scrutin al alegerilor legislative desfășurate joi în Egipt, în vederea reînnoirii componenței Adunării Poporului, indică o largă majoritate în favoarea Partidului Național Democrat, al președintelui Anwar El Sadat — transmite agenția M.E.N., citind un comunicat al Ministerului de Interne egiptean.
După numărarea voturilor în 165 din totalul de 174 circumscripții, din cei 196 deputați aleși, 172 reprezintă Partidul Național Democrat, 18 deputați au fost aleși din partea Partidului Muncitoresc Socialist, 5 sînt candidați independenți.
întâlnirea cosmică din noaptea de 8 spre 9 iunie, care s-a încheiat cu navei pilot ^Soiuz-34' stația orbitală
cuplarea cosmice fără
cu Sa-
liut-6“, a constituit un moment deosebit, scrie agenția T.A.S.S.. citind declarațiile conducătorului de zbor, Aleksei Eliseev. Eliseev a arăzaî că in cursul apropierii navei „Soiuz-33“ de stația orbitală a intervenit o perturbare care a făcut să se renunțe la cuplare, iar cosmonautii Nikolai Rukavișnikov (UJtSS.) și Gheor- ghi Ivanov (R.P. Bul-
garia) să se întoarcă pe Pâmint. Specialiștii au trebuit să dea un răspuns rapid la întrebarea ce s-a întâmplat cu motoarele care asigură apropierea de obiectiv și corectarea traiectoriei. Statisticile privind testele la sol la care a fost supus acest sistem nu consemnau nici o defecțiune, motoarele respective funcționind cu succes și pe orbită de zeci de ori. Au fost analizate sute de diferite combinații, apelîndu-se și la specialiști în domeniul teoriei probabilității și, la finele a-
cestei activități, au fost perfecționate motoarele ce echipează „Soiuz-34“.
De ce s-a hotărît trimiterea pe orbită a unei nave fără e- chipaj ? Pentru constructori, a arătat A- leksei Eliseev, a- ceasta a constituit o testare a motoarelor ce au fost perfecționate pe baza observațiilor. „într-o asemenea situație, noi nu am putut risca viața oamenilor, a relevat el. Avem a- ceastă convingere și acum, zareaspus Eliseev.
după cuplării-
reali- ", a
• PREȘEDINTELE IUGOSLAVIEI, Iosip Broz Tito, l-a primit pe Halfdan Mahler, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (O.M.S.K aflat în vizită în Iugoslavia. Cu acest prilej, s-a subliniat că lupta pentru ameliorarea condițiilor de asistență a sănătății pe plan mondial face parte din cadrul eforturilor mai largi ale omenirii de rezolvare a problemelor dezvoltării și de îmbunătățire a condițiilor de viață în statele cele mai sărace. în acest context s-a subliniat importanța înfăptuirii noii ordini economice internaționale.
STOCKHOLM — în cadrul măsurilor vizînd economisirea de energie, după recenta reducere a limitei vitezei de circulație a automobilelor pe șoselele țării, guvernul suedez a aprobat majorarea de către companiile petroliere a prețului de vînzare a benzinei. A fost hotărîtă, de asemenea, abolirea controlului asupra prețurilor la unele categorii de combustibil lichid „greu" (păcură etc).
Totodată, în contextul îngrijorării care se manifestă la Stockholm în legătură cu penuria de produse petroliere, ministrul comerțului, Hadar Cars, i-a convocat pe reprezentanții principalelor companii petroliere care operează în Suedia — British Petroleum, „Texaco", „Shell" și ESSO, pentru a le cere, în numele guvernului, să asigure livrări constante de carburanți pieței suedeze. Agenția U.P.I. informează, însă, că a- ceștia nu au dat asigurări că vor fi in măsură să onoreze cererea guvernului în condiții preferențiale.
realizarea proiectului unei turbine cu gaz care să înlocuiască motorul cu explozie la automobile. Potrivit experților, turbina cu gaz este un înlocuitor potențial al motorului actual, a- vînd darul de a realiza o economie importantă de energie, prin aceea că are o putere de tracțiune superioară cu 30 la sută celei a motorului cu explozie. Ea va putea utiliza toate tipurile de carburant, fiind capabilă să funcționeze la temperaturi foarte ridicate grație folosirii unor materiale noi pe bază de ceramică. De asemenea, nivelul emisiunilor poluante va fi mai redus. Departamentul e- nergiel consideră posibilă producerea unui automobil dotat cu o turbină cu gaz pînă în anul 1984.
Este Ruhru!
bolnav?
BRUXELLES — Guvernul belgian a hotărît să cumpere petrol direct de la, țările exportatoare pentru a constitui o rezervă de produse petroliere. Constituirea acestei rezerve ar permite Belgiei să nu mal cumpere produse petroliere furnizate la prețuri majorate artificial de către companiile transnaționale.
TOKIO — Compania „Nippon Oil“ a decis majorarea in medie a produselor sale petroliere cu 13,9 la sută, începînd de la data de 16 iunie. Majorarea este a patra efectuată de firma japoneză în ultimele trei luni.
WASHINGTON — mentul american al urmează să desemneze viitor apropiat grupul trial căruia II va
Departa- energiel într-un indus-
încredința
LONDRA. — Marea Brltanîe va trebui să adopte, în viitoarele lunL importante măsuri în ce privește accelerarea producției sale de electricitate de proveniență nucleară, se apreciază Ia Londra. Ministrul energiei, David Howel, a recomandat locuitorilor țării să reducă cu cel puțin 5 la sută consumul de produse petroliere. Primul ministru, Margaret Thatcher, a lăsat să se înțeleagă că Marea Britanie va hotărî într-un viitor apropiat să accelereze realizarea programului său de centrale nucleare.
Companiile petroliere care a- provizionează plata britanică au anunțat, în ultimele zile, reduce- cerea livrărilor cu 5 pînă la 15 sută în raport cu livrările din anul precedent. în prezent. Marea Britanie dispune de 19 centrale nucleare cu o capacitate totală de 5 500 MW, care asigură 15 la sută din producția de electricitate a tării si care va creste la 20 la sută în 1980.
Se preconizează ca, pînă la sfîrșitul secolului, 50 la sută din producția de electricitate să fie furnizată în Marea Britanie de centrale nucleare.
• ȘASE BOMBE, expediate sub formă de scrisori, au explodat la centrul de triere a poștei din orașul britanic Birmingham, rănind șase persoane. Politia n-a identificat pe expeditorii teroriști.
COMUNICAT MEXICANO-COLUMBIAN
actelor de agresiune împotriva persoanelor fizice a sporit cu 6 la sută în Marea Britanie, în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada octombrie— decembrie 1978. La acest capitol, criminalitatea a crescut constant pe plan național în ultimii patru ani. Numărul cazurilor serioase de încălcare a legii a fost, fn primele trei luni ale a- nulul, dd 583 000.
V*
I \
*
* II $I
1
„Centura verde"Delegați din 15 țări africane,
zentanți ai Programului O.N.U. dezvoltare (P.N.U.D.) și ai altor
repre- pentru
,.............. , — ___ organizații internaționale, au elaborat, în cursul unei reuniuni care a avut loc la Dakar, un proiect ce prevede crearea unei „centuri verzi** in jurul statelor africane pentru a preîntâmpina înaintarea continuă a deșertului Sahara.
După cum a declarat Galal Magdi, directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru regiunea sudano-sahe- liană (U.N.S.O.), proiectul recomandă plantarea de arbori in fiecare din aceste țări, pentru a crea, de la Atlantic la Marca Roșie, o veritabilă perdea forestieră, capabilă să oprească avansul deșertului pustiitor.
Furt la Muzeul figurilor de cearăDoi hoți, îmbrăcați tn costume de paz
nici, au pătruns tn Muzeul figurilor de ceară din Londra cu puțin timp înainte de deschiderea acestuia, pe ușa de serviciu, profitând de neatenția portarilor, care i-au luat drept niște confrați nou angajați în citeva minute, hoții au reușit să deschidă casa de bani, să scoată de
)
acolo 250 000 de dolari ți să dispară tot atât de ușor cum au intrat in muzeu.
Administrația a anunțat că, in cazul cînd poliția va reuși să depisteze hoții si să-i aresteze, nu este exclus ca mulajele lor să fie expuse în secțiunea muzeului rezervată criminalilor celebri.
teau fi văzute inscripții cu „Interzis pentru ctini și negri**. De atunci, dinii fi-au croit drum.
El Dorado, sub apă
Supertax pentru... câțeicuMeniu „ă la carte", televiziune In —
lori, cameră separată cu baie, cameristă
Ploile torențiale din ultimele zile au provocat creșterea bruscă a nivelului unor cursuri de apă din statul american Kansas. Riul Walnut s-a revărsat, inun- dind mai multe cartiere ale orașului El Dorado, care a fost complet izolat. In această situație, a fost dispusă evacuarea citorva sute de locuitori ai orașului, dintre care unii, refugiați pe acoperișurile locuințelor lor, au fost salvați cu ajutorul elicopterelor.
Pagubele materiale sint evaluate, numai in această zonă, la cîteva milioane de dolari.
• KIM IR SEN, președintele R.P.D. Coreene, a primit, la Phenian, delegația guvernamentală malayezianâ, condusă de Mahathir bin Mohamad, vicepremier și ministru al comerțului și industriei, aflat in vizită în R.P.D. Coreeană. A avut loc, cu acest prilej, o convorbire — relatează agenția A.C.T.C. In a- ceeași zi, a fost semnat un a- cord comercial, între guvernele R.P.D. Coreene și Malayeziei.
LUCRĂRILE CONFERINȚEI P.G DIN NORVEGIA
în comunicatul comun semnat la încheierea vizitei președintelui Columbiei, ” Cesar Turbay ,Mexic, părțile au convenit să intensifice . bilaterală, semnînd trei a- corduri în acest sens — în domeniile tehnico-științific, al turismului, al educației, învățămîntului și culturii — și să depună eforturi conjugate pentru impulsionarea programelor de cooperare la scara întregului continent. „Mexicul și Columbia — se spune, de asemenea, în document — își vor uni eforturile pentru stabilirea unui sistem de rezerve de materii prime la nivel mondial, care să reglementeze cererea și oferta de aceste produse".
Julio Ayala, în
cooperarea
ARESTAREA MEMBRILOR UNOR COMANDOURI TERORISTE IN SPANIA
Potrivit unuî comunicat al poliției spaniole, Ia San Sebastian au fost arestate patru persoane suspectate de a face parte din ramura militară a organizației separatiste basce — E.T.A. Cei patru, afirmă comunicatul, sînt acuzați de a fi întreprins mai multe acțiuni teroriste.
Pe de altă parte, poliția a anunțat arestarea, la Barcelona, a membrilor unui comando terorist și confiscarea a patru kilograme de dinamită, a multor arme de foc, între o mitralieră, precum și a cantități de muniție.
mai care unei
și îngrijitor. Pentru 150 de franci francezi pe zi, vă puteți lăsa dinele sau pisica la hotelul de lux cu patru stele din Garden Grove, California „Animal Inn", rezervat exclusiv acestor animale.
Feline și canini de tot felul, dar din cea mai bună rasă, sînt îngrijiți cu multă atenție în absența temporară a stăpinilor lor înțelegători, care împing sublimul pînă la ultimele rafinamente : le înregistrează vocea, care va fi apoi difuzată stereo pentru cei dragi...
Acum 20 de ani. In Statele Unite pu-
AvertismentPachetele cu țigări care vor fi vândute
în Emiratele Arabe Unite începind de la 1 ianuarie 1980 vor purta inscripția ..Fumatul este dăunător sănătății**, in limbile arabă și engleză, informează ziarul cotidian „Khallej Times**.
Se precizează că agenții de profil din emirate vor lua mai multe măsuri pentru descurajarea fumatului, incluzind interzicerea reclamei pentru țigări in locurile publice.
La Oslo au început lucrările conferinței Partidului Comunist din Norvegia consacrată examinării problemelor legate de pregătirea partidului în vederea a- legerilor din toamnă pentru organele locale. Președintele P.C. din Norvegia, M. G. Knutsen, a prezentat referit la și sociale gia, aluptei partidului pentru apărarea intereselor oamenilor muncii, a abordat aspecte ale vieții internaționale.
un raport tn care s-a problemele economice care confruntă Norve- reliefat însemnătatea
• PRIMUL MINISTRU al Olandei, Andreas Van Agt, va conferi, la 15 iunie, la Paris, cu șeful guvernului francez, Raymond Barre, și va fi primit de președintele Valery Giscard d’Estaing.
Un purtător de cuvînt al guvernului de Ia Haga a precizat că această vizită se înscrie în cadrul contactelor primii miniștri țâri.
• ÎN CURSUL primelor tru luni ale acestui an, importurile de țiței ale Franței au crescut cu 8 la sută comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, relevă statisticile oficiale date publicității la Paris.
pa-
periodice dintre ai celor două
UNOR STAT1S-• POTRIVIT TTCI guvernamentale, numărul
• ÎN ANGOLA a fost constituită Asociația națională pentru protecția mediului ambiant. în declarația dată publicității cu acest prilej se arată că scopul asociației constă în protecția florei și faunei țării, ca și în înfăptuirea tn acest domeniu a unei politici conforme cu măsuri pe plan internațional în domeniul protecției mediului.
Bazinul industrial a! Ruh- rului este de multă vreme simbolul dezvoltării industriei vest-germane, pecetea succeselor întregii economii in perioadele de avint. Dar, de la o vreme —- așa cum a demonstrat și greva îndelungată ce a zguduit industria siderurgică vest-germană a- nul trecut — acest uriaș conglomerat de întreprinderi pare să «e sufoce de propriul său gigantism, de șomaj și mono-industrie și să se ce tub fumul oțelăriilor___Cel puțin aceasta a fost premisa și mobilul pentru care s-a organizat In landul nania de Nord — Westfalia o reuniune a unui grup de 150 experți — economiști, demografi, sociologi, oameni politici — consacrată problemelor din Ruhr, în urma căreia nu s-a obținut decit o confirmare că simptomeie sînt intr-adevăr preocupante.
Pentru a arăta că nu e vorba de o constatare sentimentală, specialiștii s-au servit de o serie de cifre, cre- ionfnd tabloul unei regiuni pe care cronicarul ziarului francez „Le Figaro", și nu numai el, o califică drept „bolnavă". Astfel, intr-un interval de circa un deceniu în Ruhr au fost suprimate peste 450 000 locuri de muncă, iar aportul gigantului industrial la realizarea produsului brut al R.F.G. a scăzut in ultimii opt ani cu 1 la sută. Rata șomajului — oscilant* fn jurul cifrei de 4,2 la sută pe plan național — atinge aid niveluri de peste 6,4 la sută. O altă constatare neplăcută pentru industriașii șl oamenii politici din landul amintit este că majoritatea șomerilor au un scăzut de calificare, descurajează de la orice Inițiativă de tare a unor industrii bazate pe tehnologiile înalte. Colac peste pupăză, Ruhrul — spun același specialiști — nu dispune de zone ce ar putea fi destinate dezvoltării altor o- blective, fapt explicabil, in- truclt alei se află cea mal mare concentrare industrială din Europa occidentală. In sffrșit. Investigațiile efectuate de sociologi au permis constatarea că numeroși locuitori al Ruhrulul și-au părăsit meleagurile natale șl, pentru că duceau lipsă de a- men&jări turistice, erau sufocați de poluare și de stresul provocat de ambianță, tn ultimul timp, peste 330 000 de persoane au plecat tn alte părți să-și caute un loc de muncă, Iar în prezent bazinul Ruhrulul este părăsit anual de circa 40 000 de oameni. Dealtfel, numai 1976 și pină prinderi an să-și Închidă du! tinerelor tîndu-se o evidentă reticență cînd e vorba să-și aleagă un loc de muncă in regiune.
In fața acestei situații s-a propus guvernului federal să contribuie cu o sumă de cîteva miliarde de mărci pentru tnfilnțarea unor noi unități care să absoarbă forța de muncă neintrebuințată. Există in-ă opinia că o soluție optimă impune o revizuire a întregii politici economice a Ruhrului.
Pentru ea starea „bolnavului4* să se îmbunătățească...
îne- sale.
Re-
grad ceea ce început implan-
din acum 14 între-
fost nevoite porțile. In rîn- cadre manifes-
ȘTEFAN NICOLAE
REDACT IA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Plata „Sclntell*. Tel: 17 SO 10, 17 60 20. Abonamentele te fac la oficiile poștale și ditu/nril din Întreprinderi șl instituții — Tiparul! Combinatul Poligrafic „Casa SctnteU* Cititorii din străinătate te pot abona adreslndu*se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, ttr. 13 Decembrie nr. 3, 40362