organizarea si functionarea pietei financiare din tokyo

8/17/2019 Organizarea Si Functionarea Pietei Financiare Din Tokyo

1/19

Organizarea i func ionarea pie eiș ț ț

financiare din Tokyo

Îndrumător: Asist. Univ. Dr. Anca Elena NucuStudent:Grupa: 1/2

Ia i 2!1"ș

#uprins:


2/19

#ap. I. Sistemul $inanciar %apone&.............................................................................................'

I.1. #aracteristici i trăsături (eneraleș .....................................................................................'

I.2. Structura sistemului $inanciar %apone&.............................................................................)#ap. II. *ia a $inanciară din +o,-oț ...........................................................................................

II.1. +o,-o inancial E0can(e..............................................................................................

II.2. 3E4............................................................................................................................5

II.'. 6ursa de valori din +o,-o...............................................................................................5

II.'.1. 3ela ia 7ursei din +o,-o cu alte 7urse interna ionaleț ț ............................................8

II.'.2. unc iile 6ursei de 9alori din +o,-oț .......................................................................

II.'.'. Structura 6ursei din +o,-o....................................................................................1!#ap. III. Structura or(ani&a ională a 6ursei din +o,-oț .............................................................11

#ap. 9. Indicii 7ursieri %apone&i................................................................................................1)

I9.1. Indicii +*I4 sectoriali...............................................................................................1

I9.2. Indicii +*I4 compo&i iț ..............................................................................................1"

I9. '. Indicatorul Ni,,ei.......................................................................................................15

#onclu&ii...................................................................................................................................15

Cap. I. Sistemul financiar japonez

2


3/19

I.1. Caracteristici i trăsături generaleș

*ie ele $inanciare interna ionale asi(ură mo7ili&area i redistri7uirea capitaluluiț ț ș

disponi7il la nivel mondial. *ia a $inanciară interna ională se individuali&ea&ă prin $aptul că:ț ț

dispune de structuri ce acoperă toate tipurile de titluri; operatorii asi(ură activitatea pe pie eleț

$inanciare; autoritatea se an(a%ea&ă să asi(ure transparen a liciditatea i 7una $unc ionare aț ș ț

pie ei.ț

Sistemul $inanciar de tip %apone&1 este 7a&at pe o anumită structură or(ani&atorică

denumită nse =ntre ele. Evaluarea titlurilor emise de =ntreprinderi =n acest conte0t este e0trem de

di$icilă pentru că tre7uie să se ină cont i de poten iale acte de spri%in din partea celorlalteț ș țentită i ale structurii or(ani&atorice. Ast$el ciar dacă o =ntreprindere se con$runtă cuț

di$icultă i ceea ce ar duce =n condi ii normale la o scădere a cursului 7ursier al ac iunilor ț ț ț

emise de aceasta ea va mi&a pe spri%inul acordat de celelalte entită i motiv pentru care =nț

anali&ă va tre7ui să se ină cont i de $or a economică a acestor entită i.ț ș ț ț

Sistemul $inanciar %apone& a constituit unul dintre modelele $undamentale dar este tot mai

pu in amintit =n lucrările de dată recentă =n conte0tul =n care el adoptă tot mai mult trăsăturileț

celorlalte sisteme $undamentale. Entită ile din cadrul sistemului ?,eiretsu< ac ionea&ăț țconcertat =n scopul atin(erii anumitor o7iective (enerale. +otodată se poate men iona $aptulț

că ace ti a(en i se spri%ină reciproc =n perioada de recesiune. Ast$el a(en ii per$orman i dinș ț ț ț

ansam7lul ,eiretsu =i sus in pe aceia mai pu in per$orman i =n momentele =n care condi iileț ț ț ț

economice nu sunt prielnice. Din această perspectivă se poate considera că sistemul $inanciar

%apone& clasic este $undamentat pe perceptele $iloso$ice speci$ice culturii %apone&e. În acest

conte0t se presupune că salaria ii vor răm>ne an(a%a i =n aceea i or(ani&a ie care devineț ț ș ț

practic


4/19

aponia răm>ne ara cu un sistem $inanciar 7a&at pe 7ănci =n ciuda $aptului că pia a deț ț

capital =n $unc ie de valoarea totală este a doua ca mărime din lume. Structura sistemuluiț

$inanciare %apone& se pre&intă ast$el: 6anca #enttrală institu ii $inanciar cooperatisteț

Institu ii $inanciare nedepo&itare Basi(urări de via ăC institu ii $inanciare de statBcase deț ț ț

economii institu ii $inanciar (uvernamentaleC.țSistemul $inanciar %apone& poate $i anali&at pe cele trei se(mente: sectorul 7ancar

asi(urări i institu ii $inanciar (uvernamentale. Sectorul 7ancar datorită aci&i iilor iș ț ț ș

$alimentelor din ultimii anii e $ormat din 5 7ănci ma%ore: +o,-o itsu7isi iu&o iu&o

#orporation U itsui Sumitomo 3esona i Saitama3esona. Aceste 7ănci de in %umătateș ț

din depo&itele i creditele private iar din acest motiv multe din anali&e se $ocali&ea&ă doar peș

aceste institu ii 7ancare. Al doilea sector important este se(mentul asi(urărilor care de ineț ț

su7 2!F din activitatea =ntre(ului sistem. Al treilea se(ment este cel al institu iilor $inanciarț(uvernamentale con$orm I sectorul pu7lic =n aponia %oacă un rol mult mai important =n

procesul de intermediere $inaciară dec>t =n orice alt stat E#D.

Sectorul 7ancar se caracteri&ea&ă printro rată de pro$it scă&ută =n ultimii 1! ani; u,ao

B2!!'C remarcă $aptul că industria 7ancară %apone&ă nu a =nre(istrat p>nă =n 1' pro$it net

opera ional. *ro$itul a apărut prin c> ti(ul de capital (enerat de de inerea de ac iuni pe termenț ș ț ț

lun(.

ipsa de per$orman ă este posi7il determinată de lipsa de per$orman ă a activită iiț ț ț

7ancare i dependen a prea mare a 7ăncilor de veniturile din activitatea de creditare.ș ț

*ro$ita7ilitatea scă&ută re$lectă =nsă alte pro7leme ale sistemului 7ancar:

supradimensionarea sistemului 7ancar Bnumăr de 7ănci per capital i ponderea activită iiș ț

7ăncilor =n *I6 au valori mai mult dec>t du7le dec>t =n SUAC =nnoirea lentă a produc ieiț

$inanciare mul i clien i insolva7ili caracteri&a i prin pro$ita7ilitate scă&ută $enomen e0plicatț ț ț

prin presiunile implicite sau e0plicite ale (uvernului de a nu $or a $alimentul =n ca&ul =n careț

acesta ar implica pierderi semni$icative de locuri de muncă.

În a doua %umătate a anilor H8! =n aponia sa =nre(istrat un 7oom puternic pe pia a deț

capital i pe pia a imo7iliară. a =nceputul anilor H! spar(erea acestui 7alon a (enerat e$ecteș ț

devastatoare. Indicele Ni,,ei a scă&ut de la nivelul ma0im de '815 =n decem7rie 18 la

1)'! =n 12. *re urile terenurilor =n &ona comercială metropolitană au scă&ut la o cincimeț

din nivelul de ma0im =nre(istrat. Sistemul 7ancar sa con$runtat cu o pondere mare a

creditelor neper$ormante =n condi iile =n care titlurile $inanciare utili&ate drept colateral auț

devenit aproape lipsite de valoare . mare parte a companiilor străine au $ost delistate de la

7ursa din +o,-o o7serv>nduse o mi(rare a acestora către alte pie e de capital. Ast$elț

competitivitatea interna ională a pie ei $inanciare i a institu iilor %apone&e sa =nrăută itț ț ș ț ț

)


5/19

dramatic. Această cri&ă a sistemului $inanciar a $ost consecin a principală a procesului deț

sta(nare economică prelun(ită.

#a reac ie (uvernul %apone& a pornit o re$ormă $undamentală pentru a reali&a unț

sistem $inanciar


6/19

străine etc. *articiparea activă a mem7rilor străini este o caracteristică remarca7ilă a pie eiț

+4.

+4 are două tipuri de mem7ri: mem7rii care tran&ac ionea&ă i care au capacitatea deț ș

a e0ecuta tran&ac ii i mem7ri care au capacitatea de a e$ectua opera iuni de compensareț ș ț

$inanciară pentru contractele $utures. Non mem7ri compensatori tre7uie să =ncredin e&ețdecontările opera iunilor lor mem7rilor. În ca&ul =n care nu sunt mem7ri investitori ordineleț

de compensare urmea&ă să $ie =ncredin ate mem7rilor +4 care sunt 7ro,eri licen ia i peț ț ț

instrumente $inaciare de tip $utures.

Gra$ic nr 1. ra(ani(rama +4

Sursa: .t$0.co.%p

II.2. F#$%

"

http://www.tfx.co.jp/http://www.tfx.co.jp/


7/19

orei(n E0can(e cunoscută ca 3E4 sau 4 este cea mai mare pia ă $inanciarăț

din lume. 9olumul ei de tran&ac ionare depă e te 1 trilion de dolari &ilnic i statisticț ș ș ș

depă e te de '! de ori volumul tuturor pie elor de capital din SUA. Spre deose7ire de 7urseleș ș ț

de valori 7ursa $ore0 nu are un sin(ur sediu ea $iind o 7ursă (lo7ală cu patru centre

$inanciare de re$erin ă: Ne Jor, +o,-o S-dne- i ondra. 9alutele de o7icei seț ștran&actione&ă =n pereci de e0emplu : euro/dolar SUA BEU3/USDC sau dolar SUA/-en

%apone& BUSD/*JC.

E0istă două motive pentru care se cumpără i se vinde valută. Apro0imativ F dinș

volumul &ilnic de tran&ac ionare de pe 3E4 revine companiilor i institu iilor de stat careț ș ț

cumpără sau v>nd produse sau servicii altor state sau care tre7uie să i convertească =n valutăș

na ională pro$iturile o7 inute =n alte state. #elelalte F din volumul de tran&ac ionare @ suntț ț ț

tran&ac ii cu scop speculativ.țDe cel mai lar( interes pentru specula ii se 7ucură valutele cele mai licide adicăț

valutele K de 7a&ă K. Actualmente se poate remarca $aptul că 8F din totalul de tran&ac ii =lț

repre&intă dolarul SUA -enul %apone& euro lira 7ritanică $rancul elve ian dolarul Australianț

i #anadian.ș

Activitatea pie ei 3E4 =ncepe =n $iecare &i =n Sidne- apoi se mi că pe mapamondț ș

odată cu &iua i =nceputul activită ii marilor centre $inanciare @ la =nceput =n +o,-o apoiș ț

ondra i N.J. Spre deose7ire de alte pie e $inanciare traderii de pe piata 3E4 auș ț

posi7ilitatea să tran&actione&e pe $luctua iile valutelor care sunt provocate de evenimenteț

economice sociale sau politice =n orice timp al &ilei sau nop ii.ț

3E4 este considerată o pia ă e0tra7ursieră sau pia ă Kinter7ancarăK pentru căț ț

tran&ac iile =ntre păr i se $ac tele$onic sau prin intermediul internetului. +ran&ac ionarea peț ț ț

3E4 este descentrali&ată i nu este supusă condi iilor 7ursei cum se =ntamplă pe pie eleș ț ț

re(lementate B 7ursa de valori sau $utures C.

II.&. 'ursa de (alori din Tokyo

Este o entitate privată o corpora ie $ără scop lucrativ cu sediul =n +o,-o $iind cea deț

a doua cea mai mare 7ursă de valori din lume =n $unc ie de capitali&area de pia ă aț ț

companiilor listate după Ne Jor, Stoc, E0can(e. a data de '1 decem7rie 2!!5 la 6ursa

de 9alori din +o,-o au $ost listate un număr de 2)1) companii cu o capitali&are de pia ăț

cumulată de )' mii de miliarde de dolari.

În anii 185! un sistem de valori mo7iliare a $ost introdus =n aponia i ast$el auș

=nceput ne(ocierea o7li(a iunilor de stat. Acest lucru a dus la necesitatea e0isten ei uneiț ț

institu ii pu7lice care să asi(ure tran&ac ionarea. *rin rdonan a privind 6ursele de valoriț ț ț

5


8/19

adoptată =n mai 1858 a $ost constituită +o,-o Stoc, E0can(e #o. td. iar tran&ac ionarea aț

=nceput pe 1 iunie. Datorită =nrăută irii condi iilor de ră&7oi i a raidurilor aeriene pesteț ț ș

principala insulă a aponiei pia a titlurilor de valoare a tre7uit să i i suspende sesiunile deț ș

tran&ac ionare de pe toate pie ele din au(ust 1). De i era destul de di$icilă redescidereaț ț ș

7ursei printrun memorandum al marelui comandant al puterilor aliate =n septem7rie 1)totu i tran&ac ionarea a $ost reluată de către (rupurile neo$iciale de tran&ac ii =n decem7rieș ț ț

acela i an. a 1 aprilie 1) trei 7urse de valori au $ost sta7ilite =n +o,-o sa,a i Na(o-a.ș ș

În luna iulie a aceluia i an =ncă 7urse au $ost sta7ilite la L-oto Ba $u&ionat cu sa,aș

Securities E0can(e =n martie 2!!1C Lo7e Bdi&olvată =n 1"5C Mirosima Ba $u&ionat cu

+o,-o Stoc, E0can(e =n 2!!!C u,uo,a i Ni,ata Ba $u&ionat cu +SE =n 2!!!C. În plus =nș

1! a $ost =n$iin ată 7ursa de valori Sapporo. apan E0can(e Group Inc. B*4C a $ost creatăț

prin com7inarea de a$aceri dintre +o,-o Stoc, E0can(e Group i sa,a Securities E0can(eșla 1 ianuarie 2!1'.

6ursa de valori din +o,-o se a$lă =n actuala $ormă de or(ani&are din aprilie 1) c>nd

sau re(lementat tran&ac iile cu ac iuni i alte titluri.ț ț ș

pera iunile pe pia a $inanciară %apone&ă se derulea&ă pe 7a&a re(lementărilor ț ț

cuprinse =n: e(ea 7urselor i a titlurilor de valoare e(ea societă ilor $ianciare străine e(eaș ț

investi iilor $inanciare e(ea privind depo&itul i trans$erul electronic de ac iuni i e(eaț ș ț ș

privind consultan a $inanciară.ț

II.&.1. $ela ia )ursei din Tokyo cu alte )urse interna ionaleț ț

6ursa de la +o,-o cunoscută i cu denumirea locală de La7utoco demonstrea&ă căș

aponia ca o mare putere $inanciară determină una din pricipalele pie e de valori mo7iliareț

din lume. *ractic La7utoco se situea&ă pe po&i ia a doua Bdupă NJSEC pe plan mondial.ț

Nu toate 7ursele sunt permisive pentru listarea titlurilor străine. Un e0emplu =l

constituie 7ursa niponă pia a respectivă $iind considerată una dintre cele mai nduse pe locul )ț

din capitali&area pie elor primelor 1! 7urse din lume.ț

De i =n lume e0istă un număr mare de 7urse pia a mondială e =ntemeiată pe triun(iulș ț

SUA aponia area 6ritanie. Dacă marile pie e 7ursiere de in o pondere dominantă pe planț ț

mondial $iecare dintre acestea este repre&entată de un centru $inanciar interna ional consacrat:ț

NeJor, +o,-o ondra; po&i ia acestor centre =n plan na ional i interna ional esteț ț ș ț

8


9/19

determinată de numărul titlurilor cotate la 7ursele repre&entative: NJSE +SE ISE de

poten ialul i volumul de activitate al celor


10/19

tran&ac ionarea =n con$ormitate cu re(ulile scim7ului i pentru determinarea corespun&ătoareț ș

a pre urilor;ț

'. a$i area valorilor mo7iliare: valorile care sunt tran&ac ionate pe +SE să corespundă criteriilor ș ț

sta7ilite i apro7ate de +SE;ș

). monitori&area titlurilor listate: +SE monitori&ea&ă monitori&ea&ă =n mod continuu titlurilecompaniilor listate pentru a men ine standardele de listare la cote =nalte. +SE poate săț

suspende tran&ac ionarea sau listarea o valoare mo7ilară dacă nu sunt =ndeplinite criteriile.ț

*entru a asi(ura protec ia investitorilor transparen a i ecita7ilitatea tran&ac iilor +SEț ț ș ț

necesită de&văluirea de in$orma ii e0acte rapide i corecte. Normele re$eritoare la divul(areaț ș

de in$orma ii corporative sunt pre&entate =n e(ea 7urselor i a titlurilor de valoare.ț ș

. suprave(erea participan ilor la tran&ac ionare: participan ii sunt cei care des$ă oară tran&ac iiț ț ț ș ț

pe pia a pe pia a +SE. *entru a (aranta si(uran a tran&ac iilor i pentru a =ndeplini la nivelulț ț ț ț șcel mai inalt interesele pu7licului ei tre7uie să men ină un nivel ridicat al calită ii i alț ț ș

=ncrederii. *entru a reali&a acest lucru un sistem de e0aminare este introdus la 7ursă prin care

sunt e$ectuate investi(a ii pentru a evalua starea poten ialilor participan i @ a$acerile iț ț ț ș

activele la momentul cererii autori&a iei de tran&ac ionare.ț ț

II.&.&. Structura 'ursei din Tokyo

Suprave(erea pie ei 7ursiere a $ost =ncredin ată #omisiei apanese Securitiesț ț

Asociation BSAC; această comisie a $ost creată ca urmare a numărului scandalurilor $inanciare

care au adus o proastă $aimă 7ursei nipone. SA se alinia&ă la standardele interna ionale.ț

#onducerile caselor de titluri sunt convocate uneori de (uvern care le poate cere să intervină

pe pia ă pentru a sta7ili cursul unor ac iuni sau pentru a $urnai&a e0plica ii cu privire laț ț ț

anumite po&i ii adoptate pe pia ă.ț ț

Internediarii 7ursei sunt: Nomura Daia Ni,,o i Jamaici. Acestea reali&ea&ăș

=mprumuturi mai mari de !F din tran&ac iile cu ac iuni i o7li(a iuni. 6anca aponiei esteț ț ș ț

e0clusă de la tran&ac ii de 7ursă de la plasamente sau curta%e cu titluri private.ț

Structura 7ursei are anumite particularită i:ț

1. ne(ocierea titlurilor se $ace =n două sec iuni: prima cuprinde 1! de titluri repre&ent>ndț

valorile cele mai active i care sunt cotate la Stoc, +radin( loor celelale ne(ociinduse prinș

cotare electronică i a doua sec iune unde sunt cotate circa 2!! de valori;ș ț

2. ne(ocierea o7li(a iunilor are două mari caracteristici: pe de o parte este vor7a de o pia ăț ț

$oarte lar(ă dominată de 7ănci institu ii $inanciare iar pe de altă parte =mprumuturile de statț

determină !F din pia a secundară.ț

1!


11/19

*ia a interdealeri reali&ea&ă tran&ac ii cu titluri prin mi%loace electronice de calculț ț

B+#C i dispune de un sistem autonom de cotare denumit ASDAO.ș

Cap. III. Structura organiza ională a 'ursei din Tokyoț

În cadrul 6ursei din +o,-o activită ile sunt or(ani&ate =n departamente cum sunt:ț

Departamentul (eneral de administrare Departamentul de a$aceri interna ionaleț

Departamentul de cotare Departamentul personal Departamentul tre&orerie Departamentul

pie e derivate Departamentul de administrare i compensare Departamentul de administrareț ș

a sistemului electronic Departamentul sisteme in$ormatice Departamentul $irmemem7re

Departamentul de surave(ere a pie ei.ț

În vederea asi(urării protec iei investitorilor a reali&ării unor tran&ac ii corecte iț ț ș

transparente 6ursa din +o,-o solicită societă ilor comerciale să di$u&e&e rapid corect i cuț ș

acurate e in$orma ii privind situa ia economico $inanciară.ț ț ț

irmele care solicită să $ie admise la cotare pe pia a $inanciară tre7uie să $ieț

=nre(istrate să de ină o e0perien ă =n a$aceri de cel pu in ani să posede un număr de ac iuniț ț ț ț

activele nete la s$>r itul anului să =nre(istre&e un anumit nivel i să reali&e&e pro$it =n ultimiiș ș

' ani de o anumită dimensiune.Intermediarii de pe pia a %apone&ă mem7ri ai 7ursei din +o,-o a(rea i de inisterulț ț

inan elor se =mpart =n 2 cate(orii: SAI+3S B)C au misiunea de a asi(ura cotarea iț ș

ne(ocierea =n contul mem7rilor care nu au dreptul de a primi ordine direct de la investitor;

3EGUA3 E6E3S B11)C asi(ură ne(ocierea =n contul ter ilor precum i opera iile deț ș ț

plasare a titlurilor.

r(anul suprem cu rol de conducere a 7ursei este $ormat din mem7rii plini ai

institu iei.ț+dunarea generală se =ntrune te periodic Bo dată sau de două ori pe anC sau ori deș

c>te ori este nevoie =n edin e e0traordinare. Ari7u ii: ela7orarea i modi$icarea statutuluiș ț ț ș

7ursei apro7area re(ulamentului de $unc ionare desemnarea or(anelor de conducereț

numirea/ apro7area/ avi&area cadrelor de conducere supreve(erea i controlul activită iiș ț

7ursei.'

Consiliul de +dministra ieț este $ormat din ' comisii: un comitet de nominali&are un comitet

de audit i un comitet de compensare pentru $iecare $iind sta7ili i directori responsa7ili pentruș ț

activită ile de a$aceri atri7uite.ț

' Stoica 9. Pie e de capital i produse bursiere,ț ș Editura Universitară 6ucure ti 2!!".ș

11


12/19

#onsiliul de Administra ie responsa7il pentru suprave(ere are 1" sau mai pu iniț ț

mem7ri B1" mem7ri din inunie 2!!8C. 11 din ace tia sunt numi i din a$ara companiei =nș ț

scopul de a cre te transparen a i responsa7ilitatea de conducere de suprave(ere a (raduluiș ț ș

de adecvare al a$acerilor. Dintre cei 11 mem7ri e0terni cinci sunt de la companiile listate la

+SE doi sunt e0per i le(ali doi sunt conta7ili certi$ica i unul este un %urnalist indepedent iț ț șunul este un $ost o$i er al 7ăncii centrale. iecare mem7ru din consiliu are o vastă e0perie ăț ț

$ăc>nd din aceasta un sistem care permite Grupului +SE să includă o varietate de perspective

di$erite e0terne =n mana(ementul companiei. #a re(ulă (enerală #onsiliul de Directori se

=nt>lnePte o dată pe lună pentru a determina politicile de 7a&ă discută pro7leme importante Pi

suprave(ea&ă e0ecutarea opera iunilor prin o$i eri e0ecutivi.ț ț

În plus $a ă de luarea deci&iilor privind politica $undamentală =n ceea ce privescț

pro7lemele importante care a$ectea&ă mana(ementul #onsiliul Directorilor suprave(ea&ădirectorii i activită ile =n con$ormitate cu deci&iile luate.ș ț

Comitetul nominal este compus din trei directori dintre care doi sunt e0terni. Această

comisie decide pe 7a&a propunerilor care urmea&ă să $ie pre&entate Adunării Generale a

Ac ionarilor =n ceea ce prive te selec ia i demiterea directorilor.ț ș ț ș

Comitetul de audit este $ormat din patru directori dintre care trei sunt e0terni. Dintre

directorii e0terni unul este un $ost o$i et al 7ăncii centrale unul este un avocat iar altul esteț

conta7il autori&at. #omitetul de audit ine reuniuni periodice precum i adunări e0traordinareț ș

atunci c>nd este necesar. *e 7a&a planului de audit i de distri7uire a ta0elor sta7ilite laș

reuniunea #omitetului de Audit e$icien a auditului este e$ectuată prin monitori&area iț ș

veri$icarea sta7ilită ii i condi iilor de $unc ionare a sistemului de control intern =n timp ce seț ș ț ț

men ine o cola7orare str>nsă cu auditorii conta7ili $iciul de Audit Intern auditorii din $ilialeț

i al ii.ș ț

Comitetul de Compensare este compus din trei directori dintre care doi sunt e0terni.

Acest comitet sta7ile te compensarea pentru $iecare dintre directori i or(anele e0ecutive.ș ș

#ficiul de +udit Intern sistemul de control intern este sta7ilit pentru $iecare divi&ie

pentru a preveni =ncălcări ale le(ilor i ale re(lementărilor articolele din cadrul Grupului +SEș

normele interne i altele. În plus pentru a consolida sistemele sa sta7ilit un $iciu de Auditș

Intern su7 controlul direct al pre edintelui Q #E.ș

Comitetul Consultati( al Pre edinteluiș . Grupul +SE a sta7ilit un comitet

consultativ o discu ie de (rup care implică pre edintele ca i $orum pentru scim7ul uneiț ș ș

(ame lar(i de opinii cu privire la Grupul ES+ i la pia a valorilor mo7iliare =n (eneral.ș ț

Această comisie este $ormată din repre&entan i ai companiilor listate de persoane academiceț

12


13/19

i al ii. Acesta deli7erea&ă pro7leme =n le(ătură cu tran&ac iile i listarea. În timpul J 2!!5ș ț ț ș

care sa =nceiat la '1 martie 2!!8 #omitetul sa =nt>lnit de două ori.

Alte or(anisme:

Comisia pentru )urse i titluri de (aloareș urmăre te =nre(istrarea 7ro,erilor i aș ș

dealerilor care se ocupă de tran&ac ionarea titlurilor de valoare.ț'iroul pentru titluri financiare repre&intă o autoritate din cadrul inisterului

inan elor care are atri7u ii de re(lementare a administrării i suprave(erii opera iunilor cuț ț ș ț

titluri $inanciare pe pia a %apone&ă.ț

Consiliul 'urselor de (alori din ministerul inan elor $ormat din pro$esori directoriț

de 7ănci i societă i $inanciare are misiunea să anali&e&e evolu ia tran&ac iilor cu titluri i săș ț ț ț ș

ela7ore&e recomandări de =m7untă ire a $unc iilor 7ursei. em7rii 7ursei pot $i societă iț ț ț

$inanciare autori&ate de inisterul inan elor. Societă ile $inanciare cu ponderea cea mai mareț ț pe pia ă sunt repre&entate de Nomura Securities Daia Securities i Jamaci Securities.ț ș

Gra$ic nr. 2. Structura or(anelor de conducere a (rupului +SE

1'


14/19

Sursa: .tse.or.%p

Cap. *. Indicii )ursieri japonezi

*rimele 1! de ac iuni se tran&ac ionea&ă =n sala 7ursei iar celelalte ac iuni seț ț ț

tran&ac ionea&ă prin sistem computeri&at de *re&entare i E0ecutare a rdinelor #3ESț ș

B#omputer Assisted rder 3outin( and E0ecution S-stemC.

*e prima sec iune a pie ei din +o,-o se tran&ac ionea&ă titlurile celor mai activeț ț ț

societă i pe a doua sec iune se ne(ocia&ă titlurile pentru societă ile la care nu se impunț ț ț

restric ii =n privin a condi iilor de listare i =n a treia sec iune titlurile de valoare străine.ț ț ț ș ț

#otarea valorilor ansam7lul ordinelor e0ecutate prin ordinator $olosind sistemul

#3ES cu e0cep ia valorilor ce cotea&ă la S+ B#omputer Assisted rder 3outin( andț

E0ecution S-stemC.

#ele mai importante valori B6lue #ipsC apone&e sunt: itsu7isi itoni

Sumitomo +o-ota Nissan Monda u%i Nippon i$e i NN+.ș )

) #io7anu Ge. Burse de valori i tranzac ionarea la bursă,ș ț Editura Economică 6ucure tiș15 pa( ''.

1)


15/19

Indicii 7ursieri: Ni,,ei calculat pe 7a&a a 221 de valori de re$erin ă pentru pia a %apone&ăț ț

i +opi0 care măsoară per$orman a de ansam7lu a titlurilor cotate =n rin( la prima sec iune iș ț ț ș

a altor circa 11!! de titluri. Acesta din urmă a devenit treptat cel mai important indice 7ursier

al aponiei.

etoda de calcul a indicilor +SE:Indice R 9aloarea curentă de pia ă/ 9aloarea de pia ă de 7a&ă punct de 7a&ăț ț

9aloarea de pia ă de 7a&ă i punctele de 7a&ă depind de indice.ț ș

Numărul de ac iuni luate =n calculul indicelui R numărul ac iunilor listate din cadrulț ț

acelui indice T

T este capitali&area $ree$loatului.

I*.1. Indicii T#PI% sectoriali+SE calculea&ă i pu7lică +*I4 B+o,-o Stoc, *rice Inde0C i su7indicii inclusiv ceiș ș

din seria +*I4 Ne. iecare dintre indici sunt calcula i =n $unc ie de capitali&area ac iunilor ț ț ț

li7er tran&ac iona7ile a a numitul $ree $loat. Indicatorul +opi0 re$lectă evolu ia unui număr ț ș ț

=nsemnat de titluri cotate pe pia a %apone&ă =n cadrul contractelor. #aracteristicile indicilor ț

sunt următoarele:

1. +*I4 este un indice ponderat cu capitali&area $ree$loatului calculat pe 7a&a tuturor

ac iunilor interne comune listate la prima sec iune a +SE. +*I4 arată mărimea capitali&ăriiț ț

de pia ă curente presupun>nd o valoare de 7a&ă de 1!! de puncte B) ianuarie 1"8C;ț

2. Seria de indici +*I4 Ne B+*I4 #ore'! +*I4 ar(e5! +*I4 1!! +*I4 id)!!

+*I4 !! +*I4 1!!! +*I4 SmallC sunt selecta i pe 7a&a capitali&ării $ree$loatului iț ș

a licidită ii companiilor listate. +*I4 Ne Inde0 Series arată mărimea capitali&ării de pia ăț ț

actuale lu>nduse =n calcul o valoare de 7a&ă de 1!!! de puncte B1 aprilie 18C;

'. Indicii sectoriali +*I4 se compun din indici crea i prin =mpăr irea componentelor +*I4 =nț ț

'' de cate(orii =n $unc ie de sectoarele industriale de$inite de #omitetul pentru Identi$icareaț

#odului 9alorilor o7iliare BSI##C. Arată capitali&area de pia ă presupun>nd o valoare deț

7a&ă de 1!! de puncte B) ianuarie 1"8C;

). Seria +*I4 15 este compusă din indici crea i prin =mpăr irea indicilor +*I4 =n 15ț ț

cate(orii pe 7a&a celor '' de sectoare de$inite de SI##: alimentar resurse ener(etice

materiale i construc ii materii prime i cimice $armaceutice ecipament pentru automo7ileș ț ș

i transporturi o el i metale ne$eroase (a&e naturale ener(ie electrică transport i lo(isticăș ț ș ș

comer cu ridicata cu amănuntul 7ănci imo7iliare etc. 9aloarea de 7a&ă este de 1!! deț

puncte B'! decem7rie 2!!2C;

1


16/19

A doua sec iune a +SE con ine indici pondera i cu capitali&area $ree $loatului peț ț ț

7a&a tuturor ac iunilor interne comune listate la cate(oria a doua. +*I4 arată mărimeaț

capitali&ării curente de pia ă presupun>nd o valoare de 7a&ă de 1!! de puncte B) ianuarieț

1"8C.

6ursa +SE a calculat i a pu7licat indicele +SE oters Inde0 =ncep>nd cu septem7rieș2!!' re$lect>nd o cre tere a cererii de a introduce o scim7are a acestor indici =nș

con$ormitate cu cre terea =n companiile listate pe pia ă. Acest indice este unul ponderat cuș ț

capitali&area $ree$loatului pe 7a&a ac iunilor interne listate la mame i se calculea&ă av>ndț ș

=n vedere accea i metodolo(ie ca i la +*I4. 9aloarea acestuia este a$i ată =n timp real peș ș ș

siteul +SE. Se ia =n calcul o valoare de 7a&ă de 1!!! de puncte B12 septaem7rie 2!!'C.

+SE a calculat i a pu7licat indicele +SE 3EI+ de la 1 aprilie 2!!' re$lect>nd at>tș

=ntărirea in$rastructurii investi iilor pentru pia a 3EI+ sta7ilit =n septem7rie 2!!1 c>t iț ț șcererile din parte utili&atorilor de a introduce un punct de reper pentru pia ă.ț

E0+*I4 calculat i pu7licat din '1 octom7rie 2!! care are =n plus $a ă deș ț

ponderarea =n $unc ie de capitali&area $ree $loatului $aptul că este considerat un indicator ț

economic =n trecut.

I*.2. Indicii T#PI% compozi iț

Seriile de indici compo&i i din cadrul +SE sunt concepu i pentru a acoperi o lar(ă deț ț

ac iuni interne străine care sunt listate e0clusiv pe +SE i certi$icate de su7scriere autotoneț ș

care sunt =n plus $a ă de seria de indici +*I4 =n care sunt cuprinse doar ac iunile comuneț ț

interne.

Indici individuali&a i calculea&ă personali&at indicii ca urmare a recentelor iț ș

diverselor cereri =nso ite de diversi$icarea mana(ementului activelor. Ace tia includ cerin eț ș ț

speci$ice i este calculat pentru diver i utili&atori.ș ș

1. SQ*/+*I4 1! este un indice ponderat cu capitali&area de pia ă i include cele mai licideț ș

1! de titluri selectate selectate din $iecare sector ma%or de pe pia a din +o,-o. Acestaț

repre&intă 5!F din valoarea de pia ă a capitalului de pe pia a %apone&ă. Elementeleț ț

constitutive ale SQ*/+*I4 1! sunt anali&ate de către un comitet $ormat din repre&entan i aiț

+SE i ai StandardQ*oors.ș

2. SQ*/ +*I4 1! Saria include ac iunile %aone&e tran&ac ionate selectate din totalul SQ*/ț ț

+*I4 1! i are =n vedere toate companiile care se supun le(ii canonice islamice. Indiciiș

sunt anali&a i de către o companie de ratin( B3atin(s Intelli(ence *artnersC speciali&ată peț

pia a de capital islamică. #ercetătorii acestei companii sunt =n interdependen ă cu un consiliuț ț

de suprave(ere Saria. Acest consiliu este $ormat dintrun (rup de cercetători islamici i areș

1"


17/19

rolul de a interpreta pro7lemele de a$aceri precum i practicile $inanciare i să recomandeș ș

ac iuni =n ceea ce prive te mana(ementul acestui indice.ț ș

I*. &. Indicatorul ,ikkei se calculea&ă pe 7a&a titlurilor a 22 societă i cotate la 7ursaț

din +o,-o su7 $orma unei medii ponderate a pre urilor titlurilor iar componentele sale suntțveri$icate o dată pe an. În pre&ent Ni,,ei este cel mai $olosit indice similar cu Do ones

Industrial Avera(e. A =nceput să $ie calculat din 5 septem7rie 1! retroactiv din 1" mai

1). A $ost introdus la Sin(apore E0can(e sa,a Securities E0can(e i #ica(oș

ercantile E0can(e i este recunoscut interna ional ca indice pentru $utures.ș ț

Concluzii

*ie ele $inanciare interna ionale asi(ură mo7ili&area i redistri7uirea capitaluluiț ț ș

disponi7il la nivel mondial. *ia a $inanciară interna ională se individuali&ea&ă prin $aptul că:ț ț

dispune de structuri ce acoperă toate tipurile de titluri; operatorii asi(ură activitatea pe pie eleț

15


18/19

$inanciare; autoritatea se an(a%ea&ă să asi(ure transparen a liciditatea i 7una $unc ionare aț ș ț

pie ei.ț

6ursele din lume se a$lă su7 presiunea tendin elor de consolidare pe $ondul cerin elor ț ț

clien ilor care sunt interesa i de servicii (lo7ale i de tari$e mai scă&ute. 6urseleț ț ș

interna ionale au pre$erat =n ultima perioadă alian ele i $u&iunile pentru a =mpăr i celtuielileț ț ș țle(ate de investi iile =n sistemele de nouă (enera ie precum i pentru a ine pasul cu mediulț ț ș ț

concuren ial i răsp>ndirii pe plan (lo7al a in$orma iilor i a tran&ac iilor. 6ursa din +o,-oț ș ț ș ț

este de =n cautarea unor parteneriate pentru a răm>ne prima pia ă $inanciară din Asia locț

r=vnit de 7ursele din #ina mai ales de cea din Mon( Lon(. +SE a =nceracat să =nceie o

alina ă cu 6ursa de valori din NJ primele două pie e de capital din lume ar putea crea ast$elț ț

o re ea 7ursieră vastă =ntinsă pe trei continente pentru că NJSE pre(ate te o $u&iune cu 7ursaț ș

paneuropeană Eurone0t care re(rupea&ă pie ele de capital din *aris Amsterdam 6ru0elles iț șisa7ona.

În anul 2!!8 6ursa din+o,-o a =nceiat cel mai prost an din istoria sa =n cursul căruia

a pierdut )2F din valoare din cau&a cri&ei $inanciare. Este statistic cea mai mare scădere de

la crearea 7ursei din +o,-o din 1). *iata $inanciară din +o,-o ar putea avea de su$erit i =nș

2!! an =n care lumea trece prin cea mai dura cri&ă $inanciară de după anii '!.

6i7lio(ra$ie:

1. #io7anu Ge. Burse de valori i tranzac ionarea la bursăș ț Editura Economică6ucure ti 15;ș

18


19/19

2. Dra(otă 9. Pie e i sisteme financiareț ș Editura ASE 6ucure ti 2!!8;ș

'. Stoica 9. Pie e de capital i produse bursiereț ș Editura Universitară 6ucure ti 2!!";ș

). 9oinea Ge. Mecanisme i tehnici valutare i financiareș ș Editura Sedcom i7ris Ia iș

2!!).

Te7o(ra$ie:

1. ttp://.tse.or.%p/

2. .t$0.co.%p

'. .i,ipedia.or(
http://www.tse.or.jp/http://www.tse.or.jp/

organizarea si functionarea pietei financiare din tokyo

Documents