ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR IN FRANTA

CUPRINS:

1. ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATORESTI........................

2. TRIBUNALUL DE CONFLICTE............................................................

3. JURISDICȚIILE PENALE.......................................................................

4. CURȚILE DE APEL.................................................................................

5. CURTEA DE CASAȚIE...........................................................................

6. MINISTERUL PUBLIC............................................................................

7. JURISDICȚII ADMINISTRATIVE..........................................................

8. CONCLUZIE...............................................................................

9. BIBLIOGRAFIE..........................................................................

2013 - 2014

Organizarea instantelor judecatoresti

Franta este tara  cu un vechi si stabil sistem judiciar , care  la acest moment cunoaste  doua sisteme  de jurisdictie: a) jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti infruntea carora se afla Curtea de Casatie b) jurisdictiile administrative  ce au in frunte Consiliul de Stat

Cele doua sisteme  au deplina autonomie, neexistand intre ele nici un raport de subordonare sau vreo forma de control reciproc. Acesta este si motivul pentru care conflictele de ompetenta  ale instantelor se rezolva de Tribunalul de conflicte - un tribunal  special organizat,  alcatuit din judecatori din ambele  jurisdictii .

TRIBUNALUL DE CONFLICTE

Cuprinde toate instanțele judecatorești care judeca litigiilee civile, comerciale, sociale și penale.

Sistemul judiciar francez este caracterizat de  existenta unor instante specializate de fond sau de prim grad urmate de  curtile de apel.

Jurisdictiile  civile, comerciale si sociale cuprind: Les tribunaux de grand instance - tribunale de mare instanta in

numar de 181 incluzand tarile de peste mari, in anul 1985 Les tribunaux de instance - tribunale de  instanta in numar de 471 

in 1985 Les tribunaux d commerce - tribunale comerciale Conseils de pru hommes - tribunalele muncii Les tribunaux paritaire de baux ruraux - tribunale agricole sau

pentru  bunuri rurale Les jurisdiction en matiere de securite sociale - jurisdictiile in

materie de  securitate sociala.Jurisdicția administrativa se realizeaza in fața curților de apel.În fruntea sistemului se afla Curtea de Casație.

1. Tribunalul de Instanța – este jurisdicția pentru micile creanțe. Judeca acțiunile personale și mobiliare cu o valoare de pana la 10.000 EURO. În Franța exista 473 Tribunale de Instanța. Nu are magistrați proprii, judecatorii sunt desemnați de Tribunalul de Mare instanța.

2013 - 2014

2. Tribunalul de Mare instanța – este o jurisdicție de drept comun, in sensul ca judeca toate cauzele civile cu excepția celor date in competența altor instanțe. Nu judeca litigii comerciale, de munca și litigii civile cu o valoare mai mica de 10.000 EURO.În fiecare departament funcționeaza 1 Tribunal de Mare instanța (181). Ele sunt alcatuite din cel putin 2 judecatorii, dintre care 1 e președinte, 1 judecator de instrucție și 1 procuror.

3.         Tribunalul de Comerț - judeca litigiile privitoare la actele de comerț și litigiile referitoare la comercianți și societațile comerciale (227).Judecatorii de la Tribunalele de Comerț - judecatori consulari sunt aleși dintre comercianții care au implinit varsta de 30 ani, au desfașurat activitate comerciala timp de 5 ani și nu au facut obiectul unei proceduri de reorganizare sau lichidare judiciara. Mandatul lor este de 2 ani și poate fi reinnoit de 4 ori.

4.         Tribunalul de Munca – judeca in materia litigiilor de munca.Primul Tribunal de Munca a fost inființat de Napoleon in 1806 la Lyon. În prezent sunt 270.

Orice cerere promovata la Tribunalul de munca este supusa mai intai unui birou de consiliere cu scopul de a se obține o soluție amiabila. Biroul de consiliere este alcatuit din 2 membrii:

A. un consilier din partea angajatoruluiB. un consilier din partea patronatelor.

Daca procesul de conciliere eșueaza, cererea va fi soluționata de Biroul de judecata ( 2 consilieri din partea salariaților și 2 din partea patronatelor).

Judecatorii din cadrul Tribunalului de Munca sunt aleși de organizația salariaților și de patronate din randul cetațenilor francezi care au implinit 21 ani pentru un mandat de 5 ani.

5.         Tribunalul Agricol (Tribunalul paritar pentru bunurile rurale) În circumscripția fiecarui tribunal de instanța fucționeaza un

Tribunal Agricol. El judeca litigiile dintre proprietarii de bunuri rentale și arentare.

Tribunalul paritar este format dintr-un judecator de la tribunalul de instanța și 4 membrii (2 proprietari+2 arendași).

6.         Tribunalul de securitate sociala Soluționeaza toate litigiile dintre un organism de securitate sociala și

beneficiari. Sunt 113 tribunale, fiecare fiind format dintr-un judecator de

2013 - 2014

profesie și 2 asesori (asistenți) din partea instituțiilor sociale și 1 judecator din partea beneficiarilor.

JURISDICȚIILE PENALE

Se disting 2 jurisdicții - jurisdicția de instrucție - jurisdicția de judecata

1. JURISDICȚIA DE INSTRUCȚIE

Instrucția unei cauze penale are ca scop determinarea probelor, stabilirea vinovațiilor, luarea masurii de arest preventiv și sesizarea instanței competente.

Legislația penala franceza clasifica faptele penale astfel:-        contravenții-        delicte-        crime

Instrucția e obligatorie in crime și facultativa in cazul delictelor.Are in componența 1 magistrat al Tribunalului de Mare instanța care poate fi sesizat de procuror sau de persoana vatamata.

2. JURISDICȚIA DE JUDECATA

Ca urmare a clasificarii faptelor penale contavențiile se judeca de catre Tribunalul de Poliție, delictele de Tribunalul corecțional iar crimele de catre Curtea cu jurați.

a) Tribunalul de Poliție -de materie penala, echivalentul Tribunalului de instanța de materie civila. Este alcatuit dintr-un singur judecator și judeca contravențiile sancționate de lege cu o amenda de maxim 3000 EURO.

b) Tribunalul corecțional - echivalentul Tribunalului de Mare instanța. Judeca toate delictele care atrag o pedeapsa de pana la 10 ani dar și contravențiile aflate in raport de conexitate cu delictele. Este format din 3 judecatori.

c) Curtea cu jurați – este o instanta de drept comun  in materia faptelor calificate  drept crime, cu excepție celor care intra in competența unor

2013 - 2014

instanțe speciale (exceptand crimele savarșite de minori, militari și ministrii). Este format din 3 judecatori și 9 jurați.

Jurații sunt trași la sorți de pe o lista in care sunt trecuți cetațenii francezi care au implinit 23 ani și au exercițiul drepturilor civile. Nu pot fi jurați membrii guvernului, ai parlamentului, magistrații, funcționarii prefecturilor, polițiștii și militarii activi.

Exista si  jurisdictii  penale specializate precum Tribunalele pentru minori, Tribunalele militare . 

Inalta curte de Justitie  ca jurisdictie politica  este alcatuita  din parlamntari, avand competenta in judecarea crimelor  de inalta tradare  facute de presedintele Republicii, iar Curtea  de Justitie a Republicii  formata din  15 magistrati judeca  crimele si delictele  membrilor Guvernului in  exercitatea functiilor lor.        

Revenind la Tribunalele militare , legea franceza a dispus  in Codul de Procedura Penala ca in timp de pace  cauzele cu militari sunt instrmentate si judecate de jurisdictiile de drept comun, iar acestea din urma, compuse din magistrati specializati in materie militara,  au  competenta  speciala de a judeca  infractiunile comise  de militari   in exercitiul serviciului lor. 

Corespondente in sistemul roman  sunt tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale  a caror  competenta  este stabilita in art 27, 28 Cod Procedura Penala, putand  functiona ca prime instante, instante de apel sau de recurs .

CURȚILE DE APEL

Curtea de Apel reprezinta al doilea grad de jurisdicție și judeca apelurile indreptate impotriva deciziilor pronunțate de instanțele anterioare (33).Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator de credite  secundar, au atributii de coordonare si control ale administrarii instantei. Judecatorii se numesc consilieri și judeca in complet format din 3 judecatori. Din 2001 deciziile Curții cu jurați pot fi atacate cu apel in fața unei alte curți cu jurați. Este formata din 3 judecatori și 12 jurați.

Completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la judecarea apelului si trei judcatori la judecarea recursului  indiferent de tipul instantei unde se judeca.

Principiile  fundamentale ale organizarii  sale in Franta  sunt:

a. exluderea apelului pentru mici afaceri b. intotdeauna  al doilea grad de jurisdictie este Curtea de Apel. c. Ori in dreptul nostru aceasta  competenta materiala  de a judeca

apelul   nu apatine exclusiv Curtii, din contra regula este  judecarea In

2013 - 2014

In Franta curtile de apel sunt  formate din  judecatori de profesie, numiti consilieri.

Prim presdintele Curtii  are atributii aministrative si jurisdictionale.  Sectiile specializate  sunt conduse la randul lor de un presedinte de sectie.

CURTEA DE CASAȚIE

Cea mai inalta  instanta din cadrul  sistemului judiciar francez este Curtea de Casatie,  care are 6 sectii: 5 civile si una penala. Cele civile sun la randul lor specializate in:- 3 civile- una cimercial-financiara - una  sociala.

Judecatorii de la Curtea de Casație nu intra niciodata in analiza fondului. Completul de judecata este format din trei sau cinci consilieri. 

Prim presedintele Curtii prezideaza  dezbaterile, are puteri administrative importante si este  presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Fiecare sectie are un presedinte ce conduce  dezbaterile sectiei si repatizeaza cauzele, iar consilierii Curtii sunt judecatori de profesie. Ea este o instanta de control  judiciar , pronuntandu-se asupra legalitatii hotararilor pronuntate de Curtile de apel si exceptional a celor date de tribunale ca ultima instanta, fiind de fapt o jurisdictie de casatie

Judecatorul instantei supreme  face un examen critic cu privire la chstiunile de drept si nu a celor de fapt. Instanta poate da  avize asupra  interpretarii corecte a unor dispozitii legale ce creeaza probleme.Decizia data insa nu este obligatorie pentru instanta ce a solicitat avizul.Daca legea a fost bine aplicata, curtea va respinge recursul la Casație, altfel va casa hotararea și o va trimite pentru o noua judecata la o jurisdicțiede aceeași natura și același grad.

MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public francez  vegheaza la respectarea ordinii publice , apararea interesului social si alicarea  corecta a legii.

El este organizat  pe linga toate jurisdictiile, existand cate un parchet pe linga fiecare tribunal, condus de un procuror al Republicii. Pe langa fiecare Curte de Apel  exista un Parchet General , si unul pe langa Curtea de Casatie.

2013 - 2014

Parchetul General de pe langa curtea de apel  este condus de  un procuror General, avand in subordine ca magistrati avocati generali si substituti generali. La Parchetul Curtii de Casatie exista doar  avocati generali. Procurorii  sunt organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie la fel ca in sistemul roman.

Toți membrii unui Parchet sunt subordonați Ministerului Justiției și nu sunt inamovibili.

JURISDICȚII ADMINISTRATIVE

Sunt formate din Tribunale administartive (35) și judeca toate litigiile administrative dintre cetațeni și puterile publice.

Al doilea grad este reprezentat de Curtea administrativa de apel (7) .Împotriva deciziilor acestei curți se poate face recurs in casație la Consiliul de stat (corespondent al Curții de Casație din jurisdicția de drept comun).

1) Tribunalul de conflicte – judeca conflictele dintre jurisdicția judiciara și cea administrativa. Președintele Tribunalului de conflicte este ministrul Justiției. Este format din 8 judecatori titulari:

3 consilieri de la Curtea de Casație 3 consilieri de la Consiliul de Stat 2 consultanți

Decizia pronunțata desemneaza jurisdicția competenta de a soluționa litigiul la care s-a facut sesizarea.

2) Consiliul constituțional – funcționeaza in baza constituției din 1958 și are 9 membrii (fiecare cu cate un mandat de 9 ani) :

3 din partea Președenției 3 din partea Adunarii Naționale 3 din partea Senatului

În Franța, controlul constituționalitații legilor este anterior promulgarii legii. Dupa acest moment, in cursul unui proces partea nu poate invoca in mod direct, pe cale de excepție neconstituționalitatea unei legi sau dispoziții legale.

CONCLUZIE :

2013 - 2014

Cele doua sisteme de drept, respectiv cel francez si cel roman  din multe puncte de vedere sunt deosebite, dar  au insa si  institutii  asemanatoare sau chiar identice, lucru justificat  si de  influentele puternice ale Frantei asupra sistemului nostru juridic si judiciar de-a lungul istoriei. 

Bibliografie:

2013 - 2014

1. http://www.avocatura.lexignat.ro2. http://www.rasfoiesc.com 3. Ioan, Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti

2002.4. Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat

Ed Ch Beck Bucuresti 2001.5. Gabriel Boroi Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck,

Bucuresti 2009

2013 - 2014