ortodontie (4)
TRANSCRIPT
-
5/28/2018 ortodontie (4)
1/41
Universitatea Politehnica din Timisoara
Facultatea de mecanica
Specializare : Implanturi, Proteze si Evaluare Biomecanica
Dispozitive pentru ortognatodonie
Aparat ortodontic mobilizabil
realizat
din crosete de sarma
Coordonator:
l. dr. ing. Lucian Rusu
Masteranzi:
Mogoie Bianca
Silaghi Andrei
2014
-
5/28/2018 ortodontie (4)
2/41
PARTEA GENERALA
-
5/28/2018 ortodontie (4)
3/41
DEFINIIE
Aparatul ortodontic = dispozitiv terapeutic care se aplic pe dini! alveole "i #aze
$a%ilare! con&ecionate din'
acrilat
$etal
co$#inaii $etalo(acrilicecare &olosesc proprietile $aterialelor care le co$pun "i
particularitile dealctuire pentru a )$piedica apariia sau a corecta ano$aliile
dento"$a%ilare
IT!RIC
*ele $ai vechi $eniuni dateaz din pri$ul secol al erei noastre
c+nd*elsius reco$anda )n , -e Medicina presiunile digitale pentru alinierea
dinilor $alpoziionai.
Secolul al / lea aduce re&eriri privind e%tracia dinilor ectipici3ABR*S!
15167 "i ,)ngustarea prin pilire a dinilor )nghesuii 89AS!1555: -89S! 1;157.
-in aceast perioad dateaz "i indicaii de e%tracie
adinilor te$porari "i supranu$erari! precu$ "i contraindicaiile $etodei"le&uirilor selective
risc de deschidere a ca$erei pulpare "i de iniiere a*-7.
AR- $enioneaz construirea pri$ului aparat ortodonticsu# &or$a
unei "ine cu $ultiple per&oraii care per$ite ligaturi de traciunedentar: el introduce "i
-
5/28/2018 ortodontie (4)
4/41
deplasarea dentar #rusc prin lu%are cu cle"tele.9?@R descrie ocluzia nor$al "i
sta#ile"te principiul planului
)nclinat )n corectarea raporturilor inter$a%ilare: 38/ studiaz e&ectele)nlrii provizorii a
ocluziei "i introduce #r#ia "i capelina.
S&+r"itul de secol // aduce nu$eroase )ncercri de clasi&icare aano$aliilor
dento$a%ilare "i preocupri privind etiologia lor! iar 9@SL concepe pri$ele aparate $o#ile
&uncionale.
*ARAB@LL introduce con&ecionarea aparatelor #ortodontice pe $odele
"i&olose"te traciuni "i presiuni pentru corectarea $alpoziiilor dentare!studiaz anato$ia dent
ar "i descrie ano$aliile dento$a%ilare $orde%apertus r$+n+nd legat de nu$ele lui7.Apar
preocupri pentru diversi&icarea $ecanis$elor de declan"are a &orelor ortodontice.
?*@R 107 C utilizeaz pentru traciuni inelele de cauciuc
A9D@LL 1507 C utilizeaz "uru#uri care unesc &rag$entele de plac
3ARRAR 1;7 C sche$atizeaz utilizarea siste$atic a "uru#ului sta#ilindrata
deplasrilor 0!10 $$ zilnic7
*8339 1;17 C introduce arcul sau palatinal.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
5/41
"n esen#$ tratament%l ortodontic %rm$re&te:
($odi&icarea poziiei dinilor! proceselor dento(alveolare! #azelor $a%ilare
(in&luienarea cre"terii "i dezvoltrii aparatului dento$a%ilar )n vederea sta#ilirii
echili#rului $or&o&uncional"i co$port 2 etape de aciune'
.R@-R@SAR@A o#inut )n aciune ortodontic la care organis$ul rspunde prin
reacii tisulare individualizate locale
.*89?@9HA
Aciunea aparatelor ortodontice de #azeaz pe modi'icarea ec(ilibr%l%i de'or#e
dento'acialeprin introducerea de &ore sau grup de &ore$ecanice"iIsau diriEarea selectiv a &orelor naturale.
3orele ortodontice )"i au originea )n proprietile $aterialelor &olosite )n construcia
aparatelor "i )n particularitile constructive.
3orele ortodontice dezvoltate caracterizate prin'
care reprezint zona de aplicare a &orei "i necesit o zon de spriEin cel puin egal situat la
nivel dentar pe aceea"i arcad sau pe arcada antagonist " ieventual la nivelul cutiei craniene.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
6/41
($ono$a%ilare C cu zona de aciune "i spriEin pe acela"i $a%ilar
(aparate cu aciune reciproc care acioneaz )ntre dou zone dearcad "i le &olosesc "i ca
punct de aplicare "i ca spriEin
(inter$a%ilare C zona de spriEin se gse"te pe $a%ilarul opusspriEin $andi#ular "i act.
pe $a%ilar7
Aparate intra-e.traoraleC zon de spriEin pe calota cranian "izon de aciune )n
cavitatea #ucal
Aparate e.traoraleC cu zon de spriEin "i aciune )n
a&aracavitii #ucale corect+nd prin traciune sau presiune poziiile$a%ilarului "iIsau
$andi#ulei $"ti &aciale7
/)D%p$ nat%ra 'or#elor ortodontice declan&ate &i 'olosite a,em:
Aparate mecanice acti,eC &orele $ecanice declan"ate i$ediatse aplic la nivelul
aparatului dento$a%ilar )n &uncie "i )n repaus dee%e$plu plcile palatine "i linguale7
Aparatele '%nc#ionaleC trans&or$ "i diriEeaz &orele
produsede contracia $u"chilor $o#ilizatori ai $andi#ulei! linguali "ioro&aciali )n sensulnecesar coreciei ano$aliei de #az
Aparate pasi,eC nu declan"eaz &ore $ecanice sau
&uncionale"i $enin o anu$it situaie $enintoare de spaiu! aparate decontenie7
0)D%p$ model%l de asi1%rare a spri+in%l%i a,em:
Aparate 'i.eC solidarizate dentar prin colaE sau ci$entare! purtate per$anent
Aparate mobilizabileC care se ancoreaz prin cro"ete saugutiere pe arcade $ecanic
active "i $i%te7
Aparate mobileC care stau li#er )n cavitatea #ucal "i sunt integral &uncionale.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
7/41
A,anta+ele &i deza,anta+ele aparatelor ortodontice realizate c% placa palatinala
Principalele a,anta+e ale pl$cilor s%nt %rm$toarele:
( se pot utiliza indi&erent de stadiul dentiiei
( este posi#il purtarea lor toat ziua
( pericol sczut de carie
( pericolul supra)ncrcrii dinilor este redus
( nu provoac resor#ia radicular
( trata$entul nu este dureros
( este posi#il ocluzia nor$al
( activri scurte "i intervale de control &oarte lungi
( con&ecionarea )n la#orator este u"oar "i ie&tin
( aparatul este sta#il
( reparaiile se i$pun rar
Deza,anta+ele pl$cilor s%nt %rm$toarele:
( necesit o cooperare #un din partea pacientului
( sunt posi#ile doar $i"cri de #asculare a dinilor
( nu se produc deplasri corporale ale dinilor
( nu este posi#il conducerea "i poziionarea $andi#ulei cu placa standard
( dis&unciile $usculaturii #uco(&aciale nu sunt in&luena#ile
( vor#irea este u"or pertur#at
( perioada de trata$ent este relativ lung
-
5/28/2018 ortodontie (4)
8/41
2I!MECANICA F!REL!R !RT!D!NTICE 3I DEPLA4RILE
DENTARE)
N!I5NEA DE APARAT !RT!D!NTIC
?rata$entul ano$aliilor dento($a%ilare presupune corectarea poziiei dinilor "i
arelaiilor de ocluzie at+t c+t este necesar "i $ai ales posi#il. -ecizia de trata$ent "i
planulterapeutic tre#uie s in cont de v+rsta pacientului! starea general a organis$ului!
starea desntate a cavitii #ucale! &or$a clinic a ano$aliei dento($a%ilare! etiologia
acesteia! gradul de cola#orare cu pacientul "i de posi#ilitile de trata$ent.
*) Tip%ri de 'or#e ortodontice
@chili#rul de &ore din Eurul arcadelor dentare este &oarte co$ple% "i se poate )$pri)n
&ore care in de dezvoltare "i &ore de vecintate! ele &iind deter$inate de structurile "i
de&unciile aparatului dento($a%ilar.
3orele ce in de dezvoltare in&lueneaz poziia dinilor "i sta#ilirea relaiilor de
ocluzie. @le sunt deter$inate de dezvoltarea $a%ilarelor! articulaiei te$poro($andi#ulare!
de &orele de erupie! de poziia $aselor $usculare.
3orele de vecintate sunt produse de raporturile cu $usculatura li$#ii! cu $u"chii
#uccinatori! de &ora $u"chilor ridictori! de &orele ocluzale! de o#iceiurile vicioase! de
oaciune iatrogenic sto$atologic sau ortodonticStanciu7.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
9/41
'or#ele arti'icialemecanice7 sunt produse de proprietile $aterialelor din
caresunt realizate aparatele ortodontice' oeluri ino%ida#ile pentru arcuri!
$aterial elastice inele de cauciuc7! "uru#uri ortodontice.
-e&or$area co$ponentei elasticearcul7 deter$in o tendin la revenire spre &or$a
iniial! declan"+nd o &or careaplicat asupra dintelui )i poate $odi&ica poziia. ntensitatea
aciunii &orei estereglat periodic de ctre $edic prin activarea arcurilor sau de ctre pacient
prinderotarea "uru#urilor sau schi$#area inelelor elastice.
'or#ele nat%rale'%nc#ionale7 sunt generate de contraciile $usculaturii
oro&aciale ce rezult din $odi&icarea echili#rului grupelor $usculare
antagoniste.
ntensitatea acestor &ore este reglat re&le% de proprioceptorii parodontali! articulari!
pericolul supradozrii &orei &iind redus *oc+rl7
-in punct de vedere al &orei ortodontice utilizate! se pun )n discuie G aspecte'
rit$ul de aplicare
intensitatea &orei
rezistena esutului asupra crora se aplic.
-in punct de vedere al ritm%l%ide ac#i%ne! este &oarte i$portant cuplul Jdurat
deaciune(durat de repaos.
@%ist G tipuri de &ore'
'or#e intermitentecaracterizate de alternana perioadelor de aciune "i de
repaos! &iindgenerate de aparate $o#ile! activatoare! dispozitive e%traorale!
aparatul acion+nd doar o parte din zi.
-ispozitivele e%traorale se poart )n ti$pul nopii gener+nd &ore ortodontice
puternice! dar perioada de inactivitate de peste zi per$ite esutului s se odihneasc "i
circulaiei )ntrerupte s se reia.
'or#e discontin%e caracterizate de alternana perioadelor de aciune cu
perioadele derepaos ce per$it organizarea esuturilor.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
10/41
3ora i$portant pe parcursul activrii! di$inurapid din $o$entul deplasrii
ortodontice a dintelui.
'or#e contin%e cu intensitatea apro%i$ativ constant pe tot parcursul deplasrii
dintelui!nu solicit reactivri &recvente
Sunt &ore leEere ce nu provoac co$presia e%agerat a liga$entului parodontal
"i hialinizarea tisular. 3olosite cu discern$+nt &r a provoca presiuni localizate! per$it cea
$ai &avora#il deplasare ortodontic.
-up Dra#er! &orele inter$itente ar &i $ai #iologice! deoarece perioadele de repaus
o&er osului posi#iliti de restructurare! iar &lu%ul sanguin nu ar &i Eenat dec+t peperioadescurte de ti$p.
AvantaEele &orelor continue provin din &aptul c! odat declan"ate! procesele
restructurrii osoase sunt "i )ntreinute.
-up intensitatea'or#ei! e%ist'
'or#e mici! leEere ce nu dep"esc G0(40 gIdinte $onoradicular.
Liga$entul parodontal este presat! nu strivit! iar vasele sanguine sunt )nc vizi#ile.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
11/41
diversitatea reaciilor individuale. La o presiune egal! &iecare individreacioneaz di&erit )n
&uncie de caracteristicilesale indi,id%ale'
rigiditatea su#stanei &unda$entale intercelulare
gradul de $ineralizare "i $aturizare a osului
rezistena $ecanic a esuturilor
/) No#i%ni de biomecanic$ ortodontic$
@&iciena unui aparat ortodontic se apreciaz dup posi#ilitile pe care le o&er pentrua aEunge la rezultatul dorit )ntr (un ti$p $ini$ de trata$ent! &r a&ectarea
integritii #iologice a su#stratului asupra cruia acioneaz.
Aceste lucruri o#lig practicianul la ocunoa"tere apro&undat a #io$ecanicii! pentru a
stp+ni siste$ele utilizate cu $a%i$ dee&icien "i $ini$ de nocivitate.
Mecanica este partea &izicii ce descrie e&ectul &orelor asupra corpurilor. *onsider+nd
dinii drept corpuri asupra crora se aplic &ore "i in+nd cont de &aptul c aciunea are loc
)ntr (un $ediu #iologic )n care dinii au propriul siste$ de i$plantare! este necesar
prezentarea unor noiuni de #az privind c+teva m$rimi 'izice'
Centr%l de rezisten#$
Foziia centrului de rezisten depinde de esutul de susinere dento (alveolar! deci de
$or&ologia rdcinii! de liga$entul parodontal! decalitatea osului alveolar lungi$ea
crestei alveolare7 "i )n nici un caz nu depinde de tipul "i $ri$ea&orelor aplicate pe dinte.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
12/41
Apro%i$+nd &or$a unui incisiv cu o para#ol"i presupun+nd $ediul )nconEurtor
o$ogen! central de rezisten se calculeaz $ate$atic ca &iind la apro%i$ativ GGK din
lungi$ea rdcinii )n pori unile dinspre colet.
*ercetri hologra&ice Jin vivo au de$onstrat c centrul de rezisten
este situat ceva $ai apical! la apro%i$ativ 40K de la creasta $arginal. La $olari!
centrul de rezisten este )n apropierea &urcai ei radiculare! de o#icei cu 1(2$$ $ai apical.
Fentru ortodonie! centrul de rezisten reprezint punctul )n care dac s (ar aplica o
&or! aceasta ar deter$ina o translaie pur. -ac se aplic un cuplu de &ore )n Eurul
central ui de rezisten s(ar produce o $i"care de rotaie pur Bo#oc7.
Centr%l de rota#ie
-ac se aplic o &or nu )n centrul de rezisten! ci undeva la nivel coronar! aceasta
va deter$ina o )nclinare a dintelui co$pus de &apt dintr Co $i"care de translaie "i
una de rotaie.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
13/41
aplicat la nivelul $arginii incizale! la distana de 20$$ de centrul de rotaie! care )$pinge
dintelespre vesti#ular.
Aceast &or declan"eaz un $o$ent egal cu pri$ul G;!%20=;0gI$$7!dar de sens
opus. -i&erena de &or r$as 0C G;!=12!g7 va deplasa &oarte puin dintele spre palatinalFro&&itt7.
Fentru o &or net de 0g care s produc o deplasare i$portant a dintelui! este
necesar o &or de 200g pe supra&aa "i o &or de 10g pe supra&aa oral care sunt
declan"ate nu$ai cu aEutorul aparatelor &i%e prin acionarea )n #racet a 2 puncte opuse
alearcului dreptunghiular *oc+rl7.
For#aortodontic$
@ste de&init )n &izic drept aciunea unui corpasupra altui corp. @ste o $ri$e
vectorial! av+nd direc#ie de ac#i%ne! p%nct de aplicare! sens"i intensitate.
ntensitatea &orei este apreciat dupe&ectul #iologic asupra esuturilor dento(
parodontale "i $ai ales asupra presiunii sanguine capilare.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
14/41
-ac pe un corp acioneaz )n acela"i punct $ai $ulte &ore! el se co$port ca "icu$
pe el ar aciona o singur &or de intensitate! direcie "i sens egale cu ale &oreirezultante
vectoriale o#inute din co$punerea vectorial a acelor &ore.
-ac se aplic dou &ore de aceea"i direcie "i de acela"i sens! acionarea lorsesu$eaz.
n e%e$plu concludent ar &i su$area &orei de $ezializare &iziologic cu cea
de$ezializare ortodontic.
-ac direcia e aceea"i! dar sensul contrar! la intensitate egal! aciunea celor
dou&ore se anuleaz.
-ac intensitatea di&er! rezultanta va &i egal cu di&erena )ntre cele dou&ore! iar
deplasarea se &ace )n sensul &orei $ai $ari.
-ac direciile a dou &ore sunt paralele! iar sensul contrar "i aciunea lor
estetangenial! apare $i"carea de rotaie.
3ora ortodontic poate &i e%ercitat asupra unor dini izolai! grupe dentare!
arcade!articulaia te$poro$andi#ular.
ndi&erent de natura &orei ortodontice natural! arti&icial7! pentru a o#ine un e&ect
terapeutic este necesar o zon$ de aplicarea 'or#eidinii! arcada!$a%ilarul7 "i o zon$ de
spri+indenu$it ancoraE *oc+rl7
AncoraEul reprezint sursa rezistenei la reacia &orei "i deci! la deplasrile
dentarenedorite.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
15/41
-ac rezistena este inegal! zona $ai puin rezistent su&er o deplasare $ai
i$portant! devenind zona de aplicare a &orei.
AncoraEul depinde de nu$rul dinilor inclu"i )n ancoraE "i de $ri$ea
supra&eeiradiculare! $olarii o&erind o zon de ancoraE $ult $ai #un dec+t incisivii.
Moment%l 'or#ei
-ac &ora nu acioneaz )n centrulde rezisten al dintelui! ea nu va produce o
translaie pur! ci o rotaie a dinteluidatorit $o$entului &orei ce apare prin aplicarea &orei la
distan de centrul derezisten.
-istana perpendicular pe direcia &orei! $surat din centrul derezisten senu$e"te #raul &orei.Mo$entul &orei este o $ri$e &izic!de&init ca produsul dintre
$ri$ea &orei "i #raul ei! iar $o$entul unui cuplu de &ore este produsul dintre $ri$ea
&orelor "i distana dintre ele *oc+rl7
M 8 F . d! unde M este $o$entul &orei! Feste &ora ! iar d#raul &orei
Sensul $o$entului se deter$in prin prelungirea &orei )n Eurul centrului de rezisten'
dac $o$entul va provoca o rotaie )n sens orar! se$nul $o$entului &orei este convenionalpozitiv! iar dac rotaia este )n sens invers acelor de ceasornic! se$nul $o$entului va &i
negativ.
*u c+t direcia &orei este $ai aproape de centrul de rezisten! $i"carea va &i
predo$inant prin translaie! )n ti$p ce o distan $ai $are va genera o rotaie$ai i$portant
"i o translaie $ai $ic.
Raport%l moment -'or#$
Raportul )ntre &or "i $o$entul creat nu poate &i controlat dec+t cu aparate &i%e "i de
el depinde tipul de deplasare a dintelui. n raport MI3 $are produce o deplasare radicular
$ai a$pl dec+t deplasarea coronar. n raport MI3 $ai $ic deter$in o )nclinare a dintelui
prin deplasare coronar! dar $ai $ic dec+t )n situaiile )n care nu se aplic ocontra&or.
Dresiunile necesit un raport MI3 de I1 p+n la 10I1! )n &uncie de lungi$ea rdcinii.
Fentru a deplasa uni&or$ at+t coroana c+t "i rdcina unui dinte cu o &or de 100g! va &i
necesar un $o$ent de 00(1000gI$$.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
16/41
Fentru deplasrile $ezio(distale! $o$entul depinde de di$ensiunea #racet(ului ce
deter$in #raul &orei. *u c+t #racet(ul este $ai lat! celelalte ele$ente &iind egale! cu at+tse
genereaz $ai u"or un $o$ent pentru deplasarea rdcinilor dinilor ce li$iteaz o #re".
@%e$plu' distalizarea caninului )n spaiul poste%tracional al pre$olarului necesito
&or de 100g "i un $o$ent de 1000gI$$. -ac #racet(ul de pe canin ar avea li$ea de
1$$ ar &i necesar o &or de 1000g la &iecare din cele 4 coluri ale #racet(ului! iar dac
#racet(ul are 4 $$ li$e! este necesar doar &ora de 20g la &iecare col Fro&&itt7.
Fric#i%nea
-eplasarea dinilor se poate &ace prin siste$e &ricionale "i ne&ricionale.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
17/41
"i de translaie care se re&er doar la deplasrile iniiale! li$itate! ce se produc )n
spaiul parodontal.
-eplasrile $ai a$ple! pe ter$en lung! sunt rezultatul unei succesiuni de ast&el de
deplasri $ai $ici! )n &uncie de tipul re$odelrii osului alveolar.
2asc%lareaeste cea $ai &recvent deplasare ortodontic ce rezult )n ur$a aplicrii
unei &ore puncti&or$ la nivelul coroanei dentare "i const )n #ascularea dintelui )n
Eurulcentrului de rotaie.
Mi"carea de #asculare deter$in oconcentrare a presiunii pe zone li$itate de liga$ent
parodontal.
*entrul de rotaiehipo$oclion7 deter$in deplasareardcinii )n direcie opus &ore
de #asculare. 8 $i"care de #asculare areaproape )ntotdeauna drept rezultat &or$area unei
zone de hialin su# creasta alveolar!c+nd dintele are o rdcin scurt sau inco$plet
dezvoltat. -ac rdcina este co$plet dezvoltat! zona de hialinizare va &i localizat la $ic
distan de creastaalveolar Dra#er7.
Transla#iaeste o deplasare corporeal )n care at+t coroana! c+t "i ape%ul sedeplaseaz
)n aceea"i direcie "i pe aceea"i distan. Fentru a produce aceea"i presiune )n liga$entulparodontal "i acela"i rspuns #iologic! este necesar o &or de dou ori $ai $are pentru o
deplasare corporeal dec+t &ora pentru #asculare.
-eplasarea corporeal sau translaia necesit un cuplu de &ore paralele care
sedistri#uie pe )ntreaga supra&a osoas alveolar. Acest tip de $i"care ortodontic
este&avora#il at+ta ti$p c+t intensitatea &orei nu dep"e"te o anu$it li$it Reitan7.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
18/41
Derotareaeste o $i"care de pivot )n Eurul a%ului $are radicular necesit+nd un cuplude
&ore. ?eoretic! &orele ce produc aceast $i"care ar putea &i $ult $ai$ari dec+t cele ce
produc alte tipuri de $i"cri dentare! deoarece ele ar putea &i distri#uite )n tot spaiul
parodontal.
Fractic s(a de$onstrat c este i$posi#il aplicarea unei &ore de derotare &r
ca dintele s nu #asculeze )n alveola sa! iar zonele de presiune &or$ate sunt identice cu cele
din cursul $i"crile de #asculare.
-e aceea! &orele ortodontice potrivite pentru derotrile dentare! sunt si$ilare celor
pentru #asculare.
E.tr%ziasau deplasarea dintelui )n sens vertical! spre planul de ocluzie! induce )n
$od ideal doar zone de tensiune la nivelul liga$entului parodontal ! nu "i zone de presiune.
La &el ca )n derotare! aceast posi#ilitate este $ai $ult teoretic! deoarece dac
dintele #asculeaz )n cursul e%truziei! deter$in "i o arie de co$presiune )n spaiul parodontal
*hiar dac aceast posi#ilitate ar putea &i evitat! &ore $ari )n zonele de tensiune nu
suntdorite! nu$ai dac scopul ar &i e%tracia dintelui "i nu deplasarea alveolei odat cu dintele.
3orele de e%truzie ar tre#ui s ai# apro%i$ativ aceea"i intensitate cu &orele pentru
#asculare.
Intr%zias(a considerat $ult ti$p a &i i$posi#il de realizat. 9ecesit un control atent al
intensitii &orelor ast&el )nc+t se vor aplica nu$ai &ore de intensitate $ic deoarece zonelede
co$presiune vor &i concentrate pe o arie $ic! la nivelul ape%ului.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
19/41
La tineri este &avora#il pentru intruzie o &or continu! u"oar.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
20/41
(c+$pul ortodontic retentiv prin ano$aliile de poziie dentar "ileziunile carioase
(e%periena sto$atologic redus sau ine%istent a copilului.
Instr%mentar &i materiale
Sunt necesare linguri porta$prente7 standard universale! $aterial de a$prent "i o
tvi renal.
Portamprentele %ni,ersale
C se aleg )n &uncie de peri$etrul arcadei dup o preala#il pro# )n cavitatea oral.
Forta$prentele cu guri o&er cele $ai #une retenii cci zonele retentive sunt )ntinse "
i repartizate pe toatsupra&aa lingurii: porta$prentele $etalice pot &i retentivizate prin
aplicareade #enzi adezive p+nzate pe $arginile lingurii sau aplicarea neregulat deStents )n
Eghea#ul port a$prentei.
Se alege porta$prenta care'
(se adapteaz corect anteroposterior ast&el )nc+t s cuprindzonele retro$olare! tu#erozitile
"i arcul dentar &rontal: se per$it aEustri $inore care const )n supli$entarea Eghea#ului cu
Stents.
(se adapteaz corect transversal ast&el )nc+t Eghea#ul sdep"easc cu 4( $$ li$ea crestei
dentoalveolare asigur+nd ogrosi$e opti$ "i uni&or$ a $aterialului re&ulat )n a$prentare
"io presiune $oderat: )n a#sena #asculrii pe #olta palatin sunt posi#ile aEustri cu
cra$ponul ale $arginilor.
()n sens vertical porta$prenta tre#uie s se deplaseze cu 4 $$de #olta palatin "i s
dep"easc prin )n&undare cu 2 $$ linia dere&le%ie a $ucoasei pasiv $o#ile.
Material%l de amprent$
*el $ai &recvent se utilizeaz hidrocoloizii ireversi#ili alginatele7
Algilatele se prezint su# &or$ de pudr alctuit din'
(sruri de potasiu ale acidului alginic
(sul&at de calciu
-
5/28/2018 ortodontie (4)
21/41
(adaos $ineral inert
(&os&at trisodic
(derivai de acid o%alic "i &os&oric care inhi# geli&icarea
(&luorur de sodiu care previne alterarea supra&eei $odelului degips.
Se prepar )n a$estec cu ap "i conduce prin precipitare la &or$area alginatului de
calciu care &or$eaz un gel ce conine )n ochiurile de reea$aterial de u$plutur )n G(; $in.
La s&+r"itul prizei gelul se contract.
Spatularea se realizeaz )n #ol de cauciuc cu o spatul $etalic! respect+ndindicaia
productorului.Froduse co$erciale' Opeen! @lastic! *ro$atic! Algode%! Pelgar! Pele%!?issute% etc.
!biecti,ele amprent$rii'
(arcadele dentare
(arcadele alveolare
(&or$aiunile $oi peri&erice plici! #ride7
(vesti#ulul #ucal
( #olta palatin
/ REALIAREA M!DEL5L5I DE L5CR5
ntrodus )n a doua Eu$tate a secolului trecut de Angle! $odelul reprezint o partei$portant a investigaiei ortodontice care per$ite studiultridi$ensional al disgnaiei )n
vederea'
(sta#ilirii diagnosticului de ano$alie
(ela#orrii planului de trata$ent
(evalurii "i cuanti&icrii gravitii ano$aliei
(ur$ririi evoluiei trata$entului
-
5/28/2018 ortodontie (4)
22/41
(docu$ent $edico(legal.
?urnarea $odelelor se &ace c+t $ai repede posi#il dup a$prentare pentru evitarea
$odi&icrilor volu$etrice ale alginatului.
@le$entele anato$ice vor &i reproduse din ghips tare tip Mordano! iar #aza "i soclul
$odelului pot &i turnate din ghips o#i"nuit.
A$prenta se u$ple treptat
cu past de ghips pe $sua vi#ratoare pentru a se evita &or$area de #ule de aer.
*+nd ghipsul )ncepe s &ac priz a$prenta se rstoarn pe o $ovili deghips care va
constitui soclul.
Tip%ri de modele
1.Modelul de lucru
(e%ecutat tehnic i$peca#il )n pri$a a$prent
(orice eroare atrage "i $ultiplic erorile )n construcia apratuluiortodontic "i i$pune
cptu"iri! "le&uiri! reorientri
2.Modelul de studiu reproduce &idel cavitatea oral "i per$ite studiul
tridi$ensional al disgnaiei "i evaluarea co$parativ a rezultatelor trata$entului ortodontic
G.Modelul de reconstructie plastic ( $odelul la care un sector de arcad poate &i
deta"at: &olosit pentru aprecierea deplasrilor ce tre#uie e&ectuatede dini "i a relaiilor
inter$a%ilare poste%tracional.
4.Modelul set(up ( $odelul de reconstrucie plastic )n care toi dinii sunt separai desoclul aparatului! &olosit pentru con&ecionarea positioneruluide contenie.
9ecesit duplicarea $odelului.
0) REALIAREA PL4C5TEI !RT!D!NTICE
Au intrat )n terapia ano$aliilor dento$a%ilare )n a (a Eu$tate a secolului trecut )n@uropa! dezvoltarea terapiei prin plci #az+ndu(se pe contri#uialuiA.M. S*>QARP "i D.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
23/41
8R>AS care au studiat $etodic terapia!ortodontic prin plci "i care au propusIveri&icat
nu$eroase variante de aparate.
Pl$cile ortodonticetrans$it &ore la nivelul oaselor $a%ilare acoper $are parte
din #azele $a%ilare7 "i asupra dinilor.
Frezent+nd o supra&a rigid $are! plcile per$it inserarea a nu$eroase "i variate
ele$ente de aciuneceea ce le per$ite s e%ecute si$ultan( lrgirea arcadei( deplasri dentare(
$odi&icarea raporturilor de ocluzie
3iind purtate inter$itent o&er perioade de repaus care per$it reorganizarea siste$ului
vascular dento(alveolar. Fot &i scoase de #olnav "i sunt activate de prini sau de $edic la
intervale $ari de ti$p.
Flcile pot &i' palatinesau chiar #i$a%ilar linguale
-
5/28/2018 ortodontie (4)
24/41
2.&or$a! di$ensiunile! poziia "i )nclinarea dinilor
G.&or$a "i ad+nci$ea #olii palatine
3aa $ucozal a plcilor ortodontice vine )n contact direct! )ntins "i uni&or$ cu
$ucoasa c+$pului $a%ilar! &aa opus e%tern este lucioas! c+t $ai neted "i planat pentru a
nu crea di&iculti )n $i"crile li$#ii.
Realizat din acrilat auto(! ter$o(poli$eriza#il7 #aza plcii secon&ecioneaz pe
$odel izolat' a. direct din acrilat autopoli$eriza#il! #.indirect )n cear.
ELEMENTELE DE ANC!RARE A PL4CIL!R
Frin ele$entele lor de aciune plcile ortodontice declan"eaz &ore principale careacion+nd la nivelul ele$entelor co$ponente ale aparatului dento$a%ilar dau na"tere la &ore
secundare: &orele secundare se datoreaz topogra&iei particulare a coroanei dentare "i a%ului
de i$plantare "i tind sdesprind placa ortidontic de pe c+$p.
Alegerea nu$rului! tipului "i poziiei ele$entelor de ancorare se &ace &uncie de $ai
$ulte criterii'
1.valori&icarea &actorilor retentivi naturali
2.aprecierea &orelor care tind s desprind placa' cu c+t nu$rulele$entelor de
aciune este $ai $are cu at+t $ai puternic tre#uie s &ieancoraEul: se reco$and proporia de
2 ele$ente de $eninereI 1 ele$entde aciune
G.poziionarea ele$entelor de ancorare c+t $ai aproape de locul de producere a &orelo
r secundare ce tind s desprind placa' pentru oe&icien $a%i$ ele sunt situate )n
spatele liniei pre$olarilor
4.cu c+t supra&aa de ancorare este $ai $are cu at+t e&iciena este $aicrescut' se
accept principiul poligonal: )n trapez cu 2 puncte anterioare"i 2 puncte posterioare: sau in
,.
.retenia tre#uie s &ie #ilateral "i uni&or$
Alegerea tipului de ele$ente de ancoraE se &ace lu+nd )n considerarecondiiile
anato$ice retentive pe care le o&er arcada dentar "i scopurileterapeutice ur$rite. Ast&el'
-
5/28/2018 ortodontie (4)
25/41
(capacitatea retentiv a celor 2 he$iarcade poate &i di&erit
(dinii te$porari au o capacitate retentiv $ai redus dec+t succesionalii lor ceea ce
reco$and &olosirea pentru ancorare agutierelor "i cro"etelor cu #ra scurt )n condiii de
sta#ilitate redustre#uie redus nu$rul de ele$ente de aciune
(ele$entele de ancorare tre#uie plasate c+t $ai aproape de zona unde se vor declan"a
&ore secundare verticale.
(la arcada in&erioar )nclinarea linguala a dinilor o$ologideter$in )n&undri "i
leziuni de decu#it.
ELEMENTELE DE ANC!RARE 5NT:
1.*R8@?@L@
2.D?@R@L@
CR!3ETELE&olosesc retentivitile o&erite de triunghiul interdentar utilizate pe
arcadele integre'
(cro"etul SchTartz
(cro"etul Stahl
(cro"etul pro%i$ovesti#ular
(cro"etul )n ,delta
(cro"etul *sontos
(cro"etul *os$a
Poriuni
1.A9SA C )n contact cu zona de retentivitate dentar
2.B*LU C poriune elastic care o&er ansei posi#ilitatea de adepasi zona retentiv
G.P89A -@ R@?@9H@ C 2(G cuduri care se &i%eaz )n #azaaparatului.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
26/41
ELEMENTELE DE ACI5NE "N PL4CI !RT!D!NTICE
Elemente principale c% ac#i%ne mecanic$
1."uru#ul orthodontic
2.arcul vesti#ular
G.arcul *o&&in
Resort%ri a%.iliare
C ele$ente elastice din s+r$ care("i e%ercitelectivaciunea pe 1!2 dini prin presiuni e%ercitate direct cu di&erite variante
constructive'
1. #ucl du#l ,
2. #ucl )n ,SG.diapazon
4.ciuperc "i )n ,
Elemente care con'er$ pl$cilor ortodontice propriet$#i '%nc#ionalesunt'
1.planurile )nclinate
2.scutul lingura
G.platoul retroincizal
4.$asa interocluzal
.$enintoarele de spaiu
;) REALIAREA ARC5L5I
-
5/28/2018 ortodontie (4)
27/41
1. alinierea grupului &rontal superior dup crearea spaiuluinecesar chirurgical I
ortodontic7
2.retrudarea grupului &rontal prin #asculare poziie incizal7
sau prin translaie presiune cervical7 cu "le&uirea retroincisiv a #azei plcii
G.derotarea dinilor &rontali )n cuplu de &or cu arcuri secundare
4. deplasri dentare vertical'
(ingresiune C poziionare cervical
(egresiune C c+t $ai incizal cu ridicare pe ele$ente retentive de 3
.distalizarea caninilor superiori dup crearea spaiului cuaEutorul #uclelor ! ?! M!
deget de $nu"
5.conducere $andi#ular cu traseu particular al arcului careacioneaz ca un plan
)nclinat pentru retrudarea &orelor superioare "i propulsia $andi#ular )n trata$entul cls. 11.
;.rolul&uncional de proteEare a &orelor superioare de or#iculari hipertonisituaie
)n care arcul se a&l la distan de dini.
Te(nic$ de l%cr%
(s+r$ de Tipl 0!; $$
(cle"te cra$pon
(lungi$ea s+r$ei = peri$etrul arcadei
Se con&or$eaz cur#a principal cu $+na realiz+nd )ndoituri u"oare! apoi secon&or$eaz cele 2 #ucle de activare'
d.drept%n1(i%lare
C cu dia$etrul orizontal egal cu li$ea 3 a caninului superior! unghiul de rotunEire!
)nli$e care dep"e"te &estonul gingival al caninului "i se situeaz la distan de dinte
si $ucoas.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
28/41
e) =n1%ste rot%n+ite
C cu dialetrul egal cu 2IG distale ale caninuluisuperior pe trei$ea $ezial pentr% derotare
&. >=n de1et de m$n%&$?
C e%ercit presiune pe canin
g. >=n M?
h. >=n T?
C contact $rit pe 3 a caninului pentru palatinizare.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
29/41
Ac#i%ni:
1.vesti#ularizarea 1(2 dini
2.derotare dentar )n cuplu de &or cu arcul vesti#ular
Realizare
(s+r$ Tipl elastic$ 7 mm cm
(cle"te cra$pon sau cle"te cu &lci late interior! su#iri )n e%terior
(dia$etrul = dia$etrul -(M al dintelui deplasat
Te(nica de realizare
(se )nse$neaz $iElocul s+r$ei "i se con&or$eaz pri$a #ucl )ntre&lcile late ale
cle"telui )ndoind(o )n 10 grade #ilateral )n Eurul &lcilor su#iri ast&el )nc+t s+r$ele s se
)ncruci"eze.
Apoi se trece larealizarea celei de(a doua #ucl )ndoind s+r$ele )n sens opus cu10
gradevdi$ensiunea egal sau $ai $ic7: )n &inal ondulaiileretentive se &i%eaz cu cear pe
$odel.
Arc%l sec%ndar =n >s? B protr%zi, desc(is
Descriere
( parte activ )n &or$a literei ,s spriEinit pe dinte
( parte retentiv opus )n #aza plcii
(activarea se &ace la nivelul #uclei 2! 1 sau a a$#elor
Ac#i%ni
1.vesti#ularizarea 1!2 d &rontalie&icien $ai $ic7
2.derotare )n cuplu de &or cu acrul
Realizare
(s+r$a Tipl elastic$ 7 mm0!(0!5 $$7 G(4 c$
-
5/28/2018 ortodontie (4)
30/41
( cle"te cra$pon sau cle"te cu &lci late interior "i su#iri e%terior
( dia$etrul = dia$etrul M(- coronar al dintelui.
Te(nica de realizare
( con&ecionarea )ncepe de la o e%tre$itate a li$ii M(- a dintelui pe care se aplic
ur$at de o )ndoitur de 10 grade! pro#a pe $odel! adoua )ndoitur )n unghi de
10 grade"i retenie
( pentru a evita de&or$rile se indic &i%area perpendicularei pe 38 a dintelui "i
proteEarea cu un platou de acrilat
e contin%a realizarea crosetelor c(6arz!care este un croset pluri dentar!se aplicape 2(G dinti din zonalaterala sicon&era o #una sta#ilitate a aparatelor ortodontice.
-up realizarea cro"etelor "i arcurilor principale "i secundare se poziionez pe
$odelul de lucru "i se lipesc cu aEutorul cerii de lipit.
) Realizarea bazei aparat%l%i$o#il din rasina acrilica
n vederea o#tinerii unor aparate ortodontice de calitate! tre#uie ca tehnicianul sa
respecte o succesiune de &aze ce sa per$ita punerea in valoare a acrilatelor.
Baza tre#uie sa prezinte un design corespunzator! care sa &ie atractiv pentru pacient si
sa(i deter$ine o placere estetica de a(l purta.
n acest scop! acrilatele pot &i realizate intr(o ga$a practic in&inita de culori si
co$#inatii! culoare pe care si(o alege pacientul.
n $asa acrilica se pot incorpora atat ele$ente stralucitoare! cat si diverse urine! care
sa dea aparatului individualitate.
n pri$ ti$p il reprezinta pregatirea $odelului. Modelul tre#uie sa &ie u$ed!
saturat cu apa tinut in solutie de sul&at de calciu7 ti$p de G0 de $inute si izolat cu un izolator
speci&ic $aselor acrilice. Aceasta operatie poate &i inlocuita cu &ier#erea $odelului in solutie
saturata de sapun #azic ti$p de un $inut.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
31/41
?re#uie avut in vedere ca un $odel ce prezinta inca o anu$ita cantitate de aer in
interiorul lui! poate produce in ti$pul poli$erizarii acrilatului #ule i$portante in #aza placii.
Su# acest aspect! cea de(a Ca tehnica de izolare propusa este cu $ult $ai sigura.
Realizarea propriu(zisa a #azei aparatului se poate e%ecuta prin doua tehnici dupa&i%area pe $odel a tuturor ele$entelor de ancorare si actiune7.
*) Te(nica p%lberii si a lic(id%l%i' se presara pul#ere pe supra&ata $odelului!
pornind de la una din e%tre$itatile #azei aparatului si adaugand lichid pana la saturarea
acesteia.
8peratiunea se repeta pana la o#tinerea unei grosi$i a #azei dorite. ?oata operatiunea
se e%ecuta ur$arind ca $aterialul depus pe $odel sa prezinte un usor e%ces de lichid inper$anenta. n caz contrar! vor apare in $asa acrilatului sau pe supra&ata lui! zone cretoase!
ce vor da un aspect neplacut.
Saturarea cu lichid se continua intr(un rit$ relativ lent! pana cand aspectul translucid
al placii devine usor opac.
n acest $o$ent $odelul este introdus intr(un vas de presiune! la o te$peratura 50V *
si 5 #ar. ti$p de 20 de $inute.
/)Te(nica pastei.
Se o#tine intr(un godeu o cantitate de G(4 c$Gde pasta acrilica! prin a$estecarea in
proportie de 2!IG a pul#erii cu lichidul. A$estecul tre#uie sa &ie saturat in lichid! ast&el incat
dupa 2(G $inute! cand incepe sa se traga in &ire! consistenta lui sa per$ita intinderea cu
aEutorul spatulei de ceara sau de ci$ent! pe supra&ata $odelului.
Se ur$aresc cu atentie zonele J$ai ascunse de su# retentiile crosetelor sau alezonelor laterale ale suru#urilor! ast&el incat! la aceste nivele! sa nu apara goluri de aer.
Fentru a evita aceste situatii! in zonele $entionate se poate aplica $aterialul prin
tehnica pul#erii si a lichidului.
Materialul! intins pe supra&ata $odelului! se $odeleaza cu un e%ces de lichid! la
grosi$ea si intinderea ur$arita! ur$and ca in ulti$ul $o$ent #aza aparatului sa &ie lustruita
cu o cantitate de $ono$er.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
32/41
Aparatul se introduce in vasul de presiune! ca in tehnica precedenta.
*ea de(a (a tehnica are avantaEul o#tinerii unor structuri $ai co$pacte ale #azelor
aparatelor! de o calitate superioara.
?ransluciditatea aparatelor poate aEunge chiar la transparenta.
*ea de(a (a tehnica se utilizeaza curent in realizarea aparatelor &unctionale de tip
$ono#loc.
*on&ectionarea #azei din acrilat autopoli$eriza#il prezinta inconveniente $aEore
datorita calitatii $aterialului acrilic o#tinut! si su# acest aspect utilizarea $aterialului
autopoli$eriza#il este predispusa la reparatii.
Realizarea #azei din acrilat ter$opoli$eriza#il presupune realizarea unei $achete de
ceara a viitorului aparat! a$#alarea! crearea tiparului! indesarea si poli$erizarea acrilatului!
deza$#alarea si prelucrarea.
8ri! toate aceste etape sunt &oarte la#orioase si necesita ti$p &oarte $ult si din aceasta
cauza tehnica a &ost rezervata unor situatii speciale.
*on&ectionarea #azei aparatelor ortodontice din acrilat #aropoli$eriza#il sau&otopoli$eriza#il prezinta ase$anari &oarte $ari si vor &i descrise i$preuna. Aparatele
rezultate au o precizie si un design de neintrecut.
Fe $odelul de lucru pregatit! cu celelalte ele$ente inglo#ate! se aplica prin tehnica
!!pra&ului si a lichidului acrilatul #aropoli$eriza#il! incet! picatura si pra& pana ce rezulta un
a$estec saturat7 pana la o#tinerea grosi$ii dorite la nivelul intregii #aze.
Foli$erizarea su# presiune se e%ecuta intr(o incinta speciala la 0(50 * si 5 at$os&ereti$p de 20CG0 $inute. 3otopoli$erizarea in cazul rasinilor &otopoli$eriza#ile7 are loc intr(o
incinta speciala. 3inisarea! lustruirea se e%ecuta &oarte usor! $aterialele! si unele si altele!
per$itand o#tinerea unor constructii deose#it de &ru$oase si atragatoare pentru copii! in
interiorul lor putandu(se aplica o ga$a &oarte $are de i$agini! ele$ente sclipitoare! culori
etc. ?ehnicile a$intite sunt utilizate practic in toate la#oratoarele de tehnica ortodontica.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
33/41
PARTEA PECIALA
-
5/28/2018 ortodontie (4)
34/41
Realizarea aparat%l%i ortodontic mobilizabil c% crosete din sarma)
*) Amprenta
Etalepe de amprentare
-
5/28/2018 ortodontie (4)
35/41
/) Model%l din 1ips
Amprenta finala
Turnarea gipsului namprenta
Modelul din gips rezultat dupa turnarea gipsului in amprenta
-
5/28/2018 ortodontie (4)
36/41
0) Realizarea crosetelor din sarma
Intrumentar necesar pentru realizarea crosetelor
-
5/28/2018 ortodontie (4)
37/41
Etapele de realizare a crosetelor din sarma cu clestele crampon.
;) Izolarea model%l%i
@) Pozitionarea crosetelor din sarma pe model
Izolarea modelului se face cu o pensula si cu izolator gips-acrilat
-
5/28/2018 ortodontie (4)
38/41
) Deretenti,izarea model%l%i
) T%rnarea acrilat%l%i pe model
Pozitionare crosetelor se face cu ceara de lipit, care se topeste su flacara
cu icurator
-
5/28/2018 ortodontie (4)
39/41
) Termobaropolimerizarea acrilat%l%i
Modelarea acrilatului pe model se face cu spatula asfel incat sa cuprinda fiecare
croset
Deretetivizarea modelului se face cu ceara roz, care se topeste su flacara
cu s atula
Termoaropolimerizarea acrilatului se face intr-un cuptor special su presiune de
! ar si caldura de !" de grade timp de #" de minute
-
5/28/2018 ortodontie (4)
40/41
) Prel%crarea acrilat%l%i
Proteza 'inita
Prelucrare acrilatului se face cu freze de diferite granulatii actionate de un
micromotor, iar lustruirea se face cu diferite perii si pufurierii actionate de un
motor ia$.
-
5/28/2018 ortodontie (4)
41/41
Concl%zii
n concluzie trata$entele ortodontice aduc #ene&icii clare sanatatiiaparatului dento($a%ilar! i$#unatatesc &iziono$ia printr(un za$#et placuto#tinut prin pozitionarea corecta a dintilor iar de aceste avantaEe pot #ene&iciaatat pacientii copii! adolescenti cat si adultii.
2iblio1ra'ie