p a r t e n e r i a t c u n a t u r a - economie.gov.roeconomie.gov.ro/images/resurse-minerale/2...

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A ®

RAPORT INTERMEDIAR 1

Servicii de asistenţă tehnică acordate Ministerului Economiei pentru evaluarea strategică de mediu (procedura SEA) a Strategiei Miniere

a României 2017 – 2035 / Planuri de măsuri pentru implementare

MINISTERUL ECONOMIEI

MINISTERUL ECONOMIEI Raport Intermediar 1Servicii de asistenţă tehnică procedura SEA Strategia Minieră 2017 - 2035

RAPORT INTERMEDIAR 1 Servicii de asistenţă tehnică acordate Ministerului Economiei pentru evaluarea strategică de mediu (procedura SEA) a Strategiei Miniere a

României 2017 – 2035 / Planuri de măsuri pentru implementare

Colectiv de elaborare (CE):

Dr. Ecolog Marius NISTORESCU (MN)Ing. Alexandra DOBA (AD)Ecolog Silvia BORLEA (SB)

Descrierea documentului şi revizii

Rev Nr. Detalii Data Autor VerificatText Calcule

Aprobat

00 Draft intern 10 Decembrie 2017 CE AD AD -01 Raport Iniţial 14 Decembrie 2017 CE AD AD MN

Referinţă document: 2 Raport intermediar SEA Strategia miniera.doc

Lista de difuzare

Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate

01Ministerul Economiei 1 Printat/ElectronicEPC Consultanţă de mediu SRL 2 Electronic

La dispoziţia clientului

Verificat: Aprobat:

Ing. Alexandra DOBA (AD)Director Tehnic

Dr. Ecol. Marius NISTORESCU (MN)Director General

2

MINISTERUL ECONOMIEI Raport IniţialServicii de asistenţă tehnică procedura SEA Strategia Minieră 2017 - 2035

CUPRINS

1 INFORMAŢII GENERALE ................................................................................................................... 4

1.1 Context .................................................................................................................................................. 4

1.2 Informaţii generale despre elaborarea Primei Versiuni a Strategiei Miniere / Planului de Măsuri pentru implementare .................................................................................................................... 5

1.3 Obiectivele generale ale strategiei miniere a României 2017 - 2035 ........................................... 6

2 SERVICIILE DE ASISTEN Ă TEHNICĂȚ ......................................................................................... 7

2.1 Scopul şi rezultatele generale ale achiziţiei de servicii .................................................................... 7

2.2 Prevederi legislative ............................................................................................................................. 8

2.3 Aspecte generale ale realizării serviciilor .......................................................................................... 8

2.3.1 Metodologia de realizare a activităţilor ..................................................................................... 8

2.3.2 Livrabile i subactivită iș ț .............................................................................................................. 9

3 ACTIVITĂŢI DERULATE PÂNĂ ÎN PREZENT, AFERENTE RAPORTULUI INTERMEDIAR 1 ...................................................................................................................................... 11

3.1.1 Colectarea informaţiilor disponibile relevante ...................................................................... 11

3.1.2 Verificarea corectitudinii informaţiilor disponibile relevante ............................................. 12

3.1.3 Prelucrarea informaţiilor disponibile relevante ..................................................................... 13

3.1.4 Colectarea datelor la zi de pe teren ......................................................................................... 16

3.1.5 Realizarea unei baze de date cu starea actuală a mediului şi a sănătăţii populaţiei din zonele miniere ...................................................................................................................................... 16

3.1.6 Stabilirea alternativei 0 (prognoza stării mediului şi a sănătăţii populaţiei în lipsa implementării strategiei) ..................................................................................................................... 18

3.1.7 Stabilirea alternativei 1 (cu implementarea strategiei - prima versiune in lucru) ............. 21

3.1.8 Stabilirea alternativei 2 (cu implementarea strategiei miniere optimizate cu observaţii/ recomandări) ......................................................................................................................................... 24


1 INFORMAŢII GENERALE1.1CONTEXT

România a trecut în ultimii 25 de ani printr-un proces amplu de restructurare industrială, incluzând scăderea producţiei interne şi închiderea operaţională a majorităţii minelor, ceea ce a condus la pierderea locurilor de munca, a generat efecte economico-sociale şi de mediu care au afectat grav calitatea vieţii locuitorilor din comunităţile miniere.

Guvernul României a beneficiat in perioada 1999 – 2013 de experienţa internaţională şi de finanţarea Băncii Mondiale pentru sprijinirea reformei în sectorul minier. Printre rezultatele proiectelor implementate se numără: Legea Minelor nr. 85/2003, Hotărârea de Guvern nr. 1208/2003 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii minelor, Hotărârea de Guvern nr. 615/2004 pentru aprobarea Strategiei Miniere 2004 - 2010, manuale şi ghiduri de operare, implementarea standardelor internaţionale FIDIC pentru închiderea minelor şi ecologizare si cele mai bune practici, procesul de planificare strategică participativă.

În contextul aderării României la Uniunea Europeană, începând cu anul 2007, au fost promovate reforme instituţionale şi sectoriale şi racordarea din ce în ce mai strâns la politicile, obiectivele, principiile şi reglementările comunitare de dezvoltare durabilă.

Uniunea Europeană a realizat Iniţiativa pentru Materii Prime (Raw Materials Initiative - RMI 2008), Parteneriatul European pentru Materii Prime (European Innovation Partnership on Raw Materials - EIP 2010) şi Planul Strategic de implementare, având ca principal obiectiv identificarea şi asigurarea nevoilor de resurse minerale pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi a societăţii.

Pe plan mondial, la sfârşitul anului 2015, cu un efort de participare unic în istorie, naţiunile lumii au reuşit să conlucreze la un acord global - Agenda 2030, care să aducă omenirea pe calea dezvoltării durabile.

Ca o consecinţă a acestor schimbări şi a presiunilor de modernizare a economiei, Guvernul a analizat rolul mineritului în economia românească, pornind chiar de la cunoaşterea şi valorificarea potenţialului resurselor minerale şi ţinând cont de dimensiunea socio - economică, instituţională şi de protecţie a mediului şi contribuţia pe care acesta o poate avea pe termen lung la procesul de dezvoltare.

4


1.2INFORMAŢII GENERALE DESPRE ELABORAREA PRIMEI VERSIUNI A STRATEGIEI MINIERE /

PLANULUI DE MĂSURI PENTRU IMPLEMENTARE

La începutul anului 2016, Ministerul Economiei a constituit grupuri interne de lucru pentru inventarierea documentelor cu relevanţă în domeniu, care au analizat variantele de strategie minieră propuse în 2010 şi în 2012, diverse strategii şi rapoarte ale ţărilor europene cu activităţi miniere similare şi au avut loc întâlniri cu experţii Băncii Mondiale, care au făcut observaţii şi propuneri pentru măsuri de reformă instituţională şi de regenerare socio-economică pe termen lung.

Elaborarea Strategiei Miniere 2017 – 2035 a fost aprobată prin Ordinul nr. 656/22.06.2016. Pentru elaborarea acesteia s-a constituit un Grup de Lucru format din specialişti de la mai multe ministere, instituţii de învăţământ şi cercetare, patronate, sindicate din domeniu, sub conducerea secretarului de stat coordonator şi a directorului direcţiei de specialitate.

Procesul de fundamentare a strategiei a inclus o etapă amplă de documentare şi diagnostic a situaţiei existente (analiză SWOT), rezultatele contribuind la formularea viziunii Strategiei:

„România 2035 - ţară cu minerit durabil, transparent şi curat – factor de progres economic, pentru bunăstarea cetăţenilor”.

În etapa consultărilor comunitare au avut loc întâlniri la nivel local şi s-au cules informaţii prin anchetele pe teren realizate pe bază de chestionar în 38 localităţi din zonele miniere. La întâlnirile de pre-consultare au fost transmise peste 340 de invitaţii către reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, Primăriilor, autorităţilor publice centrale şi locale, specialiştilor din domeniul minier - universitar - sindical, membrilor ONG-urilor şi ai grupurilor locale de iniţiativă, etc.

În perioada mai – septembrie 2016 au avut loc 5 întâlniri ale Grupului de Lucru central, peste 20 de întâlniri formale şi informale ale Grupurilor tematice şi 2 întâlniri de consultare locală la Alba Iulia şi Baia Mare, cu peste 350 de invitaţi. Numărul de participanţi la şedinţele de lucru la nivel central a fost de peste 100 iar la consultările locale au participat circa 200 de persoane.

Recomandările Grupurilor de lucru au fost analizate şi incluse în documentul Strategiei şi astfel printr-un proces consultativ-participativ au fost definite obiectivele generale.

5


1.3OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI MINIERE A ROMÂNIEI

2017 - 2035

Obiectivele generale ale Strategiei Miniere a României 2017 – 2035, enunţate în prima variantă a acesteia, sunt:

1. Repoziţionarea domeniului minier în perspectiva asigurării resurselor minerale necesare dezvoltării durabile a ţării;

2. Armonizarea interesului național de creştere a activităţilor sectorului minier cu cerinţele de dezvoltare sustenabilă;

3. Utilizarea durabilă a resurselor minerale ale ţării în armonie cu mediul, protejarea obiectivelor naturale şi culturale în contextul european;

4. Participarea responsabilă a comunităţilor din zone cu potenţial minier la decizii şi acţiuni derulate pe parcursul întregului ciclu de viaţă al proiectelor miniere, în condiţii de transparenţă.

În luna octombrie 2016 a fost definitivată prima versiune a Strategiei Miniere 2017 – 2035 şi conform prevederilor H.G. nr 1076/2004 Ministerul Economiei a informat publicul prin afişarea strategiei miniere pe siteul propriu şi prin transmiterea acesteia către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea stabilirii procedurii de realizare a evaluării de mediu.

6


2 SERVICIILE DE ASISTENȚĂ TEHNICĂ

În desfăşurarea serviciilor de asistenţă tehnică în domeniul mediului, Expertul propus, împreună cu echipa suport va sprijini Ministerul Economiei în evaluarea strategică de mediu a Strategiei Miniere a României şi a Planului de Măsuri pentru Implementare, pe toată perioada necesară obţinerii Avizului de Mediu de la Ministerul Mediului, înfiinţării Comitetului de Monitorizare şi fundamentării Hotărârii de Guvern pentru aprobarea strategiei.

2.1SCOPUL ŞI REZULTATELE GENERALE ALE ACHIZIŢIEI DE SERVICII

Scopul principal al achiziţiei de servicii este de a asigura expertiza de specialitate, prin angajarea unui Expert care să sprijine Ministerul Economiei în realizarea procedurii de evaluare de mediu pentru Strategia Minieră a României 2017 – 2035 şi pentru Planul de măsuri, conform prevederilor H.G. 1076/2006 şi a legislaţiei naţionale/europene în vigoare, aplicabilă în domeniu.

Scopul evaluării strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea aspectelor cu privire la mediu în Strategia Minieră a României pentru perioada 2017 – 2035. Parcurgerea procedurii SEA este o garanţie a promovării dezvoltării durabile în cadrul acestei Strategii. Rolul procedurii SEA este acela de a maximiza beneficiile privind starea mediului printr-un consum optim de resurse.

Rezultatele aşteptate ca urmare a desfăşurării serviciilor de mediu pentru Strategia Minieră a României 2017 – 2035 sunt următoarele:

• Raport de mediu / Plan de monitorizare a efectelor, şi rezumat;

• Strategia Minieră a României 2017-2035 / Plan de măsuri – în variantă finală;

• Baza de date de dezvoltare durabilă a zonelor miniere cu situaţia la zi;

• Protocoale de colaborare cu autorităţile centrale / locale şi organizaţiile implicate în domeniul resurse minerale;

• Aviz de Mediu pentru Strategia Minieră;

• Comitet de Coordonare şi Monitorizare a Strategiei Miniere;

• Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Miniere;

• Corespondenţa, minute, liste de semnături, înregistrări audio/video, poze, prezentări PowerPoint, grafice, diagrame, liste de contacte, etc.

7


2.2PREVEDERI LEGISLATIVE

Evaluarea strategică de mediu va fi realizată pe baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, care transpune prevederile Directivei menţionate în legislaţia naţională. Se vor avea de asemenea în vedere cerinţele Manualului de aplicare a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, aprobat prin Ordinul 117/2006 precum şi a întregii legislaţii cu referire la evaluarea efectelor asupra mediului.

Principalele prevederi legislative şi documente care vor sta la baza realizării livrabilelor referitoare la evaluarea de mediu au fost prezentate în Raportul Iniţial, depus anterior la Ministerul Economiei.

2.3ASPECTE GENERALE ALE REALIZĂRII SERVICIILOR

2.3.1Metodologia de realizare a activităţilorAbordarea propusă pentru implementarea contractului se bazează pe prevederile legislative referitoare la parcurgerea procedurii de evaluare strategică de mediu (SEA), experţii propuşi oferind asistenţă tehnică pe parcursul întregii proceduri, în perioada necesară obţinerii Avizului de mediu, înfiinţării Comitetului de Monitorizare şi fundamentării Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei, conform cerinţelor Caietului de Sarcini

Pentru asigurarea realizării serviciilor de asistenţă tehnică în evaluarea strategică de mediu, principalii paşi ai abordării metodologice sunt:

1. Documentarea bibliografică – reprezintă o etapă de bază, ce va fi realizată pentru fundamentarea înţelegerii referitoare la activităţile de minerit desfăşurate pe teritoriul României;

2. Identificarea informaţiilor lipsă – reprezintă prima etapă de analiză a datelor şi are ca scop identificarea unor lacune în baza de date sau în informaţiile cunoscute până în momentul analizei;

3. Planificarea colectării datelor şi informaţiilor lipsă prin organizarea de întâlniri, interviuri şi activităţi în teren – activitatea are ca scop completarea lacunelor identificate în etapa 3 prin obţinerea informaţiilor şi datelor lipsă;

4. Crearea bazei de date cu informaţii necesare derulării evaluării de mediu. Baza de date va fi construită pe datele şi informaţiile puse la dispoziţie de Ministerul Economiei cu privire la operatorii economici din domeniul minier şi va fi completată cu informaţii privind starea actuală a mediului şi sănătăţii populaţiei în zonele miniere;

5. Elaborarea analizelor privind starea actuală a mediului şi dinamica preconizată a principalelor aspecte de mediu funcţie de alternativele studiate;

8


6. Elaborarea versiunii draft a Raportului de mediu prin includerea tuturor analizelor elaborate şi validate în cadrul şedinţelor grupului de lucru;

7. Dezbaterea rezultatelor analizelor şi a diferitelor variante de lucru ale Raportului de mediu în cadrul Grupurilor de lucru – este o etapă extrem de importantă în cadrul procedurii SEA ce permite integrarea opiniilor şi concluziilor factorilor interesaţi. În mod convenţional, integrăm aici şi şedinţele de consultare locală ce au ca scop dezbaterea Strategiei, a Planului de măsuri şi a rezultatelor evaluării de mediu precum şi de colectare a opiniilor şi sugestiilor din partea factorilor interesaţi;

8. Desfăşurarea dezbaterilor publice (la nivel naţional şi internaţional, dacă va fi cazul) – este o etapă importantă ce are ca scop asigurarea unei informări corecte a publicului interesat referitor la concluziile şi propunerile formulate în Raportul de mediu precum şi colectarea opiniilor şi propunerilor venite din partea factorilor interesaţi;

9. Elaborarea versiunii finale a Raportului de mediu care va integra toate comentariile şi propunerile primite din partea factorilor interesaţi. Finalizarea raportului de mediu va permite şi elaborarea formelor finale ale unor documente precum: Planul de monitorizare, Baza de date de dezvoltare durabilă a zonelor miniere cu situaţia la zi, Rezumatul non-tehnic, Declaraţia SEA etc.;

10. Asistenţă tehnică acordată Beneficiarului în etapele procedurale necesar a fi parcurse de la predarea Raportului de mediu până la obţinerea Avizului de mediu pentru Strategia Minieră.

2.3.2Livrabile și subactivitățiTabelul de mai jos prezintă activităţile necesar a fi îndeplinite şi detalierea acestora pe subactivităţi, împreună cu Rapoartele corespunzătoare ce vor fi predate în cadrul fiecărei activităţi.

Tabelul 1 Livrabilele şi subactivităţile asociate pentru elaborarea acestoraAct. Livrabil Subactivităţi

Act. 1 Raport iniţial

Documentare referitoare la activităţile miniere existente pe teritoriul RomânieiStabilirea domeniului de evaluare şi a nivelului de detaliuDeterminarea obiectivelor de mediu in raport cu obiectivele generale ale strategiei miniereStabilirea zonelor cu minerit istoric în care există în prezent un grad de afectare a mediului - situri contaminateStabilirea zonelor cu potenţial de dezvoltare a unor activităţi legate de resursele mineraleStabilirea zonelor potenţial afectate de implementarea viitoare a strategiei miniereAnaliza posibilităţii existenţei unor efecte transfrontiereStabilirea unor surse pentru datele şi informaţiile necesare în elaborarea Raportului de mediu

9


Act. Livrabil Subactivităţi

Act. 2 Raport intermediar 1

Colectarea informaţiilor disponibile relevante (date, statistici, analize, rapoarte, evaluări, modele matematice, etc.);Verificarea corectitudinii informaţiilor disponibile relevante (date, statistici, analize, rapoarte, evaluări, modele matematice, etc.);Prelucrarea informaţiilor disponibile relevante (date, statistici, analize, rapoarte, evaluări, modele matematice, etc.);Colectarea datelor la zi de pe terenRealizarea unei baze de date cu starea actuala a mediului şi a sănătăţii populaţiei din zonele miniereStabilirea alternativei 0 (prognoza stării mediului şi a sănătăţii populaţiei în lipsa implementării strategiei)Stabilirea alternativei +1 (cu implementarea strategiei - prima versiune in lucru)Stabilirea alternativei +2 (cu implementarea strategiei miniere optimizate cu observaţii/ recomandări)


Analizarea problemelor semnificative de mediu, conform legislaţiei în vigoare şi ţinând cont de alte documente programatice relevanteAnaliza evoluţiei mediului cu alternativa 0Analiza evoluţiei mediului cu alternativa +1Analiza evoluţiei mediului cu alternativa +2


Întocmirea draftului Raport de MediuÎntocmirea draftului Planului de monitorizareStabilirea indicatorilor de progres şi de rezultateElaborarea unui draft al bazei de dateTraducerea documentelor întocmite în limba engleză, dacă va fi cazul


Sprijinirea desfăşurării procesului de consultare publică şi de organizare a dezbaterilor publiceParticiparea în cadrul consultărilor publice Participarea în cadrul dezbaterii publice localeParticiparea în cadrul dezbaterii publice centraleParticiparea în cadrul activităţilor de consultare cu ţările cu posibil efect transfrontier


Pregătirea variantei finale a Raportului de mediuRealizarea rezumatului în limba engleză a Raportului de mediuRealizarea informării publiculuiAnaliza calităţii Raportului de mediuDepunerea dosarului pentru avizare

Act. 7 Raport intermediar 6 Sprijinirea Ministerului Economiei în obţinerea Avizului de Mediu

Act. 8 - Sprijinirea Ministerului Economiei în elaborarea bazei de date şi a Ordinului de Ministru în Comitetul de coordonare şi monitorizare

Act. 9 - Sprijinirea Ministerului Economiei în fundamentarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei Miniere

Act. 10 Raport final Elaborarea Raportului final referitor la serviciile realizate în cadrul contractului

10


3 ACTIVITĂŢI DERULATE PÂNĂ ÎN PREZENT, AFERENTE RAPORTULUI INTERMEDIAR 1

3.1.1Colectarea informaţiilor disponibile relevanteInformaţiile obţinute până în prezent provin din următoarele surse:

• Ministerul Economiei;

• Rapoartele disponibile public ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;

• Rapoartele public disponibile ale Conversmin S.A.

Informaţiile furnizate de către Ministerul Economiei au un caracter procedural şi de evaluare, fiind reprezentate în principal de documentele rezultate în urma grupurilor de lucru, dezbaterilor publice şi a comentariilor transmise de factorii interesaţi.

Datele privind tipurile de activităţi miniere, localizarea acestora şi tipurile de licenţe şi permise existente au fost obţinute din documente publice publicate pe site-ul web al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Datele referitoare la programele de conservare, închidere, reconstrucţie ecologică şi activităţi post-închidere a minelor au fost colectate din Rapoartele elaborate de autorităţile responsabile de aceste activităţi (Conversmin S.A.).

În urma şedinţei de început (16.11.2017) şi a şedinţei pentru prezentarea metodologiei de lucru (8.12.2017), în cadrul cărora a fost analizată lista datelor şi informaţiilor necesare precum şi opţiunile de analiză/procesare şi interpretare a informaţiilor privind mediul din domeniul minier, s-a convenit asupra unui set minim de informaţii spaţiale necesare pentru localizarea corectă a activităţilor miniere şi a zonelor cu potenţiale efecte negative generate de acestea.

11

MINISTERUL ECONOMIEI Raport IniţialServicii de asistenţă tehnică procedura SEA Strategia Minieră 2017 - 2035

3.1.2Verificarea corectitudinii informaţiilor disponibile relevante

Informaţiile colectate au fost preluate exclusiv din surse public disponibile aparţinând autorităţilor în domeniul minier sau au fost furnizate de către acestea (Ministerul Economiei, ANRE, Conversmin), cu scopul evitării preluării unor informaţii incorecte sau incomplete de la alţi factori interesaţi din domeniu.

Totuşi, unde aceleași date au fost disponibile din mai multe surse (de exemplu de la mai multe autorităţi din domeniu), acestea au fost comparate pentru a putea permite o verificare a corectitudinii acestora, atât din punct de vedere al informaţiilor brute prezentate, cât şi din punct de vedere al actualităţii raportărilor al modului de elaborare a documentelor de prezentare a datelor.

O verificare în plus a datelor şi informaţiilor colectate se va realiza în cadrul consultărilor cu reprezentanţii Ministerului Economiei şi în cadrul grupurilor de lucru cu scop de consultare, desfăşurate în teritoriu. Prin furnizarea unui input asupra informaţiilor şi analizelor statistice şi prin compararea experienţei anterioare a membrilor autorităţilor din domeniu şi a factorilor interesaţi implicaţi direct în domeniul minier, va fi asigurată o verificare în plus a veridicităţii informaţiilor colectate din diverse surse.

Procesul de verificare a informaţiilor colectate este un proces continuu pe întreg parcursul elaborării Raportului de mediu şi parcurgerii procedurii de evaluare strategică de mediu, ce se aplică oricăror date şi informaţii găsite sau preluate din mediul public sau furnizate de autorităţi sau de diverşi factori interesaţi.

12


3.1.3Prelucrarea informaţiilor disponibile relevantePrelucrarea informaţiilor disponibile relevante se bazează pe analiza datelor şi informaţiilor colectate anterior în programe (ex: Microsoft Excel) care permit realizarea unor statistici şi elaborarea unor concluzii pe baza acestora. Pentru prelucrarea geospaţială a datelor vor fi utilizate de asemenea programe GIS, care permit analiza dispunerii geografice a activităţilor miniere de la nivelul României.

Datele provenite de la ANRM, referitoare la activităţile miniere şi la tipurile de licenţe pe care acestea le au fost introduse şi prelucrate în Microsoft Excel pentru a permite filtrarea şi analiza acestora.

Un exemplu al procesului de prelucrare a datelor este prezentat în figura de mai jos, unde imaginea de sus reprezintă modul în care sunt prezentate datele pe site-ul ANRM (sursa: http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2017/11/ET_JUD_Gorj.htm), iar imaginea de jos reprezintă datele introduse în Microsoft Excel şi filtrate pentru a reprezenta județul Gorj.

13


Figura 3-1 Exemplu de procesare a datelor preluate de la ANRM în Microsoft Excel

Tabelul de mai jos prezintă un rezultat al procesării datelor, care arată numărul de licenţe de exploatare şi numărul de permise de exploatare active pentru fiecare judeţ. Tabelul a fost creat prin procesarea datelor prezentate în figura de mai sus.

Tabel 3-1 Numărul de licenţe de exploatare şi permise de exploatare din fiecare judeţ (sursa: http://www.namr.ro/resurse-minerale/licentepermise-active/)

Judeţ Licenţe de exploatare Permise de exploatare active TotalAlba 14 43 57Arad 18 21 39Argeş 9 26 35Bacău 4 17 21Bihor 60 39 99Bistrita-Nasaud 11 11 22Botoșani 1 12 13Brăila 2 2Brașov 7 19 26Buzău 11 27 38Calarasi 3 3Caras-Severin 22 12 34Cluj 25 42 67Constanta 16 25 41Covasna 22 6 28Dâmbovița 9 24 33Dolj 1 14 15Galați 2 6 8Giurgiu 5 20 25Gorj 21 28 49Harghita 20 23 43Hunedoara 32 25 57Ialomița 3 2 5Iași 5 21 26Ilfov 3 3Maramureș 12 58 70

14


Judeţ Licenţe de exploatare Permise de exploatare active TotalMehedinți 6 17 23Mureș 9 26 35Neamț 4 24 28Olt 1 22 23Prahova 8 56 64Sălaj 13 21 34Satu-Mare 20 17 37Sibiu 6 21 27Suceava 19 58 77Teleorman 4 4Timiș 8 24 32Tulcea 12 12 24Vâlcea 17 31 48Vaslui 1 1Vrancea 4 23 27

Un exemplu al procesării datelor în aplicaţiile geospaţiale (ArcGIS 10.4) a fost prezentat în cadrul Raportului iniţial şi este redat de asemenea mai jos. Este reprezentat de harta ariilor protejate, suprapusă cu zonele identificate ca zone de exploatări miniere. Realizarea acestei hărţi implică atât procesarea datelor referitoare la exploatările miniere, cât şi date referitoare la mediu, în acest caz fiind vorba de perimetrele ariilor naturale protejate.

Figură 1 Exemplu al modului de procesare a datelor în GIS - Localizarea exploatărilor miniere de suprafaţă în relaţie cu ariile naturale protejate

15


3.1.4Colectarea datelor la zi de pe terenProcesul de colectare a datelor din teren implică mai multe deplasări în teren, cu scopul participării la şedinţe şi discuţii consultative cu factorii interesaţi din teritoriu.

Pentru realizarea acestei activităţi a fost stabilită o campanie de colectare a datelor din teren, planificată în perioada finalului anului 2017 – începutului anului 2018.

Realizarea investigaţiilor în teren urmăreşte colectarea datelor din zonele în care mineritul reprezintă una dintre cele mai importante activităţi economice. Astfel, pentru investigaţiile în teren sunt propuse următoarele zone, în care există un număr mare de licenţe şi permise de exploatare active – Bihor (99 de licenţe şi permise), Suceava (77 de licenţe şi permise), Maramureş (70 de licenţe şi permise), Cluj (67 de licenţe şi permise), Prahova (64 de licenţe şi permise), Hunedoara (57 de licenţe şi permise), Alba (57 de licenţe şi permise), Gorj (49 de licenţe şi permise) şi Harghita.

Aceste zone pot fi suplimentate sau modificate în urma discuţiilor şi consultărilor cu reprezentanţii Ministerului Economiei sau în urma obţinerii unor date şi informaţii mai detaliate referitoare la localizarea spaţială a activităţilor de minerit din România.

3.1.5Realizarea unei baze de date cu starea actuală a mediului şi a sănătăţii populaţiei din zonele miniere

Evoluţia influenţei activităţii de minerit asupra factorilor de mediu a cunoscut modificări, multe perimetre miniere au fost închise, ecologizate şi supuse unui amplu proces de monitorizare, cadrul legislativ a fost completat şi îmbunătăţit, au fost alocate fonduri însemnate dedicate acestui sector, astfel calitatea multor factori de mediu a fost considerabil îmbunătăţită.

După cum a fost arătat în Raportul Iniţial, conform unei prezentări intitulate „Contaminated sites in Romania, The current state” (2016), elaborată de Ministerul Mediului, siturile miniere cu impact semnificativ asupra sănătăţii umane şi mediului sunt situate în judeţele Alba, Maramureş, Hunedoara, Harghita şi Suceava (http://www.commonforum.eu/Documents/Meetings/2016/Oslo/2A_CF_Prezentare.pdf, accesat la 25 Nov 2017).

Pentru realizarea bazei de date şi pentru analiza stării mediului şi a sănătăţii populaţiei este nevoie de o localizare mai clară a activităţilor miniere desfăşurate la nivelul României. Astfel, în vederea realizării bazei de date într-un mod cât mai clar şi care să reflecte problemele reale de mediu, propunem următoarea abordare.

Este necesar ca baza de date referitoare la starea mediului să implice în primul rând identificarea spaţială (GIS) a activităţilor miniere de pe teritoriul României.

Pentru realizarea bazei de date şi a unei analize a efectelor activităţii miniere asupra mediului vor fi necesare date privind activităţile desfăşurate dar mai ales date privind localizarea spaţială, pentru a putea realiza o suprapunere cu ariile naturale protejate, coridoare ecologice, corpuri de apă şi zone umede precum şi alte zone naturale importante.

Categoriile de perimetre miniere pentru care sunt necesare datele şi informaţiile:

16

http://www.commonforum.eu/Documents/Meetings/2016/Oslo/2A_CF_Prezentare.pdf


1. Perimetre de prospecţiune, explorare;

2. Perimetre aflate în exploatare;

3. Perimetre aflate în închidere, cu zăcământul epuizat;

4. Perimetre aflate în închidere unde există zăcământ (se pot redeschide ulterior).

Informaţiile trebuie să acopere toate activităţile miniere (toate substanţele minerale utile precum şi apele minerale şi geotermale).

Datele şi informaţiile minime necesare, solicitate anterior reprezentanţilor Ministerului Economiei sunt:

1. Localizarea spaţială (poligoane în coordonate Stereo 70, preferabil dwg sau shp) a perimetrului autorizat (deopotrivă pentru activităţi miniere de suprafaţă şi subterane);

2. Localizarea spaţială (poligoane în coordonate Stereo 70, preferabil dwg sau shp) a extinderilor prevăzute pentru perimetrul actual (deopotrivă pentru activităţi miniere de suprafaţă şi subterane);

3. Localizarea spaţială a depozitelor de minereuri utile (poligoane în coordonate Stereo 70, preferabil dwg sau shp), dacă acestea nu se regăsesc în interiorul perimetrului autorizat;

4. Localizarea spaţială a depozitelor de steril (poligoane în coordonate Stereo 70, preferabil dwg sau shp);

5. Localizarea spaţială a iazurilor (poligoane în coordonate Stereo 70, preferabil dwg sau shp);

6. Locaţiile de evacuare a apelor de mină sau altor evacuări în cursuri de apă (puncte în coordonate Stereo 70, preferabil dwg sau shp).

Pe baza analizei geospaţiale GIS a locaţiilor activităţilor miniere şi a suprapunerii sau apropierii acestora de zone sensibile din punct de vedere al mediului (incluzând de asemenea şi aşezări umane) va fi realizată analiza detaliată a aspectelor de mediu relevante pentru acea activitate şi cu probabilitatea cea mai mare de a fi afectate. Printre aspectele de mediu ce vor putea fi analizate în detaliu sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbări climatice, biodiversitate, sănătate umană, conservarea/utilizarea eficientă a resurselor naturale, peisaj, valori materiale, patrimoniu cultural.

Pentru alcătuirea bazei de date a stării actuale a mediului vor fi utilizate informaţii actualizate şi detaliate pentru perimetrul investigat, preluate de la autorităţile naţionale sau europene în domeniu.

Pentru analiza calităţii aerului vor fi preluate date de la staţiile de măsurare a calităţii aerului situate la cea mai mică distanţă de perimetrul minier analizat, în funcţie de localizarea spaţială a acestora. Datele privind calitatea apelor subterane şi a apelor de suprafaţă, inclusiv referitoare la starea ecologică şi starea chimică a corpurilor de apă vor fi preluate din raportările autorităţilor în domeniu (în principal Administraţia Naţională „Apele Române”). Pentru caracterizarea stării mediului vor fi de asemenea utilizate rapoartele privind starea mediului elaborate anual de Agenţiile locale de mediu sau de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

17


3.1.6Stabilirea alternativei 0 (prognoza stării mediului şi a sănătăţii populaţiei în lipsa implementării strategiei)

Alternativa 0 implică menţinerea situaţiei actuale a activităţilor de minerit de pe teritoriul României şi în consecinţă menţinerea efectelor actuale generate de acestea asupra mediului prin neaplicarea Strategiei Miniere elaborate şi a prevederilor acesteia.

Această alternativă, ce implică neaplicarea Strategiei Miniere a României 2017 – 2035 nu scuteşte autorităţile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele şi bunele practici de protecţia mediului.

Artfel, din punct de vedere al efectelor neimplementării Strategiei, prevederile legislative rămânând aplicabile proiectelor din domeniul minier, implementarea alternativei 0 ar putea avea ca şi consecinţă principală neatingerea în termenul prevăzut a obiectivelor de mediu asumate de România la nivel naţional şi european.

Aceste obiective se referă la îmbunătăţirea stării mediului la nivel european, de exemplu atingerea stării/potenţialului ecologic bun/e, a stării/potenţialului chimic/e bun/ă şi nedeteriorarea corpurilor de apă, conform prevederilor Directivei Cadru Apă până în 2021.

Conform Strategiei Miniere a României 2017 – 2035, din punct de vedere al efectelor generate de activităţile miniere asupra mediului, cele mai importante sunt:

• modificări ale reliefului, manifestate prin degradarea peisajului şi strămutări ale gospodăriilor şi obiectivelor industriale din zonele de exploatare;

• ocuparea unor mari suprafeþe de teren pentru activitatea de exploatare, haldare, depozitare a substanþelor minerale utile, instalaþiilor industriale, cãi de acces etc., suprafeþe ce devin astfel total inutilizabile în alte scopuri, pentru o perioadã lungã de timp;

• degradarea terenului, prin deplasãri pe verticalã ºi orizontalã ale suprafeþei ºi alunecarea haldelor ºi iazurilor de decantare, cu provocarea unor grave accidente;

• impurificarea apelor curgătoare de la suprafaţă şi a apelor freatice;

• dezechilibrul hidrodinamic al apelor subterane;

• influenţe negative asupra atmosferei, florei şi faunei din zonă;

• poluarea chimică a solului;

• zgomote, vibraţii şi radiaţii răspândite în mediu.

Din punct de vedere a stării actuale a mediului, un raport elaborat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în 2016 prezintă exploatările miniere subterane ca fiind responsabile pentru 12,06% din totalul de CH4 emis în atmosferă.

De asemenea, în acest raport sunt prezentate suprafeţele de sol afectate de poluare ca urmare a activităţilor miniere. Un tabel sintetic ce prezintă informaţiile referitoare la activităţile miniere este prezentat mai jos.

18


Tabel 3-2 Suprafeţele de sol afectate de activităţi miniere sau produse generate de activităţile miniere

Componentă Suprafaţa (ha) şi gradul de afectareSlab Moderat Puternic Foarte Excesiv Total

Lucrări de excavare la zi (exploatări miniere la zi, balastiere, cariere, etc)

2 16 255 519 23640 24432

Deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril, depozite de deşeuri, etc.

247 63 236 320 57736639

Deşeuri şi reziduuri anorganice din industrie (inclusiv industrie extractivă)

10 217 207 50 360 844

Materii radioactive 500 600 566Judeţele cele mai afectate de activităţile de excavare la zi, conform raportului ANPM sunt Gorj (12.093 ha), Cluj (3.915 ha) şi Mehedinţi (2.315 ha). Balastierele ocupă o suprafaţă de1.500 ha la nivel naţional.

Prezenţa deponiilor, haldelor de steril sau a iazurilor de decantare afectează 6.639 ha în 35 de judeţe. Dintre acestea, 5.773 ha sunt afectate excesiv de poluare. Cele mai mari suprafeţe sunt înregistrate în regiunile Vest (23,2%), Nord-Est (20,5%), Nord-Vest (19,7%), Centru (12,3%) şi Sud-Vest Oltenia (12,2%).

Conform Raportului ANPM poluarea cu deşeuri şi reziduuri anorganice, provenite inclusiv din industria minieră, o suprafaţă de 844 ha este afectată la nivel national. Principalele regiuni afectate sunt regiunea Sud-Vest Oltenia (30%), regiunea Sud-Est (27,4%), Nord-Vest (13,6%) şi regiunea Vest (12,9%).

Poluarea cu materii radioactive este prezentă în 5 judeţe: arad, Bacău, Braşov, Harghita şi Suceava, cele mai mari suprafeţe afectate fiind regăsite în judeţul Braşov.

Din punct de vedere al siturilor potenţial contaminate, Raportul ANPM prezintă la nivelul anului 2016 un număr de 156 de situri potenţial contaminate din industria minieră şi metalurgică. Graficul de mai jos, preluat din Raportul sintetic menţionat anterior ilustrează distribuţia pe secotare economice a siturilor contaminate la nivel naţional. Valoarea prezentată pentru anul 2016 este mai mare decât cea prezentată pentru anul 2008 (151 de situri potenţial contaminate).

19


Figura 3-2 Distribuţia pe sectoare economice a siturilor potenţial contaminate la nivel naţional în 2016 (sursa: http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/Raport+stare+mediu+2016.pdf/ e1eaf785-07d5-40d7-9103-e131169a2387)

De asemenea, Raportul ANPM prezintă un număr de aproximativ 50 de situri contaminate în cazul industriei miniere. O reprezentare grafică este prezentată în figura de mai jos.

Figura 3-3 Distribuţia pe sectoare economice a siturilor contaminate la nivel naţional în 2016 (sursa: http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/Raport+stare+mediu+2016.pdf/e1eaf 785-07d5-40d7-9103-e131169a2387)

Din punct de vedere al îmbunătăţirii gradului de remediere a problemelor de mediu prin închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier, Raportul ANPM arată o scădere în anii 2015 (4039 mii euro) şi 2016 (656 mii euro), comparativ cu 2014 (13951 mii euro) a utilizării fondului de mediu pentru realizarea acestor activităţi.

Aplicarea alternativei 0 implică menţinerea unui curs similar cursului actual de realizare a activităţilor de închidere şi reconstrucţie ecologică a zonelor miniere neproductive şi a siturilor potenţial contaminate sau contaminate provenite din activităţile miniere. Acest lucru nu

20


garantează îndeplinirea obiectivelor de mediu asumate de către România, în termenele prevăzute de politicile şi legislaţia la nivel european.

3.1.7Stabilirea alternativei 1 (cu implementarea strategiei -

prima versiune in lucru)Prima versiune a Strategiei Miniere a României 2017 – 2035 a fost elaborată în 2016. În primele luni ale anului 2016, Ministerul Economiei a constituit grupuri interne de lucru pentru inventarierea documentelor cu relevanţă în domeniu, care au analizat variantele de strategie minieră propuse în 2010 şi în 2012, diverse strategii şi rapoarte ale ţărilor europene cu activităţi miniere similare şi au avut loc întâlniri cu experţii Băncii Mondiale, care au făcut observaţii şi propuneri pentru măsuri de reformă instituţională şi de regenerare socio-economică pe termen lung.

Până în septembrie 2016 au fost realizate consultări comunitare şi s-au cules informaţii în 38 de localităţi din zonele miniere. În perioada mai – septembrie 2016 au avut loc 5 întâlniri ale Grupului de Lucru central, peste 20 de întâlniri formale şi informale ale Grupurilor tematice şi 2 întâlniri de consultare locală la Alba Iulia şi Baia Mare.

În octombrie 2016 a fost definitivată prima versiune a Strategiei Miniere 2017 – 2035, ce a fost transmisă autorităţii de mediu şi este afişată pe siteul Ministerului Economiei. Această variantă a fost supusă evaluării de mediu, în data de 8 februarie 2016 având loc prima întâlnire a grupului de lucru pentru evaluarea de mediu, iar în 16-20 februarie 2016 fiind publicat anunţul de informare a publicului.

Astfel, alternativa 1 implică aplicarea primei versiuni a Strategiei Miniere 2017 – 2035, versiune disponibilă pe site-ul Ministerului Economiei. Din punct de vedere al mediului, prima versiune a Strategiei şi în consecință alternativa 1 propune în principal:

• optimizarea privind extracţia şi procesarea resurselor;

• eficientizarea activităţii miniere prin dezvoltarea de noi tehnologii şi noi procese tehnologice de tratare a materialelor polimetalice;

• utilizarea unor metode inovative pentru a da valoare deşeurilor, prin dezvoltarea unui sistem durabil de reciclare a deşeurilor;

• utilizarea unor noi metode pentru utilizarea completă a resurselor de la tratarea materialelor secundare şi a deşeurilor din metalurgia neferoasă;

• dezvoltarea unor noi programe pentru controlul proceselor prin intermediul sistemelor inteligente.

Prima versiune a Strategiei propune de asemenea realizarea unor activităţi de închidere şi ecologizare a minelor neviabile, ca urmare a existenţei actelor normative (11 hotărâri de guvern) ce reglementează închiderea şi ecologizarea unui număr de 556 obiective miniere aflate în administrarea operatorilor minieri cu capital integral de stat.

21


Conform unui Program anual al Conversmin S.A., în anul 2016 era propusă închiderea şi ecologizarea a 82 mine, cariere sau iazuri. Adiţional, pentru 22 de locaţii au fost necesare lucrări de remediere şi intervenţii (în principal pentru închidere şi ecologizare) şi pentru 8 mine au fost prevăzute activităţi de monitorizare post-închidere.

Tabelul de mai jos prezintă situaţia pe judeţe, la momentul 2016, a programului anual de conservare, închidere, reconstrucţie ecologică şi activităţi post închidere a minelor, conform Conversmin S.A.

22


Tabel 3-3 Numărul de mine, cariere sau iazuri propuse pentru închidere sau reconstrucţie ecologică la nivelul anului 2016 (sursa: http://www.conversmin.ro/documente/Program%20anual%20de%20conservare,%20inchidere,%20reconstructie%20ecologica%20a%20activitati%20postinchidere%20a%20minelor%202016.pdf)

Operator economic/Tip lucrare

JudeţAG AR BC BH BN CJ CS DB GJ HD HR MH MM NT PH SJ SM SV TL VL Total

Asociaţia Mineral West Dobreşti 3 3

C.N. URANIU Bucureşti 3 2 1 6C.N.C.A.F. MINVEST Deva 1 1 8 2 1 1 17

C.N.H. Petroşani 2 2C.N.M.P.N. REMIN Baia Mare 1 15 1 17

Lucrări anuale de remedieri, intervenţii, etc. 1 2 2 1 2 3 2 5 2 1 22

S.C. MINBUCOVINA S.A. Vatra Dornei 9 9

S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Nouă 1 1

S.C. RADIOACTIV MINERAL MĂGURELE 2 1 3 1 1 1 10

S.N.C. Ploieşti 3 1 2 1 1 3 11S.N.L.O. Tg. Jiu 1 1 2 4S.N.S. SALROM Bucureşti 1 2Staţii epurare ape de mină - exploatare 1 1 4 1 1 8

23


Adiţional prevederilor legislative şi a programelor deja aflate în implementare, din punct de vedere al mediului, obiectivul 3 include principalele măsuri propuse de Strategie.

În cadrul Măsurii 1 prevăzută în document, Strategia propune ca prevederi noi nrealizarea unei analiza perimetrelor miniere din punct de vedere al localizării şi efectelor acestora în raport cu arrile naturale protejate, precum şi îmbunătăţirea manualului de închidere a minelor prin revizuirea şi actualizarea acestuia.

Măsura 2 propune îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a comunităţilor miniere din zonele cu activităţi miniere prin realizarea unor programe de regenerare socio-economică.

Măsura 3 propune îmbunaţăţirea mecanismelor financiare pentru refacerea şi reabilitarea mediului în situaţiile post exploatare, prin întărirea colaborării dintre ANRM şi investitori, bănci sau firme de asigurare.

Măsura 6 prevede implementarea infrastructurii de monitorizare în Sistemul Naţional Integrat de Monitorizare a Impacturilor de Mediu, generalizarea sistemului de monitorizare a impacturilor de mediu şi racordarea acestuia la Sistemul European de Reacţie pentru Situaţiile de Urgenţă. Implementarea acestui sistem de monitorizare are ca obiectiv asigurarea unui instrument eficient pentru prevenirea, planificarea şi răspunsul în cazul unor situaţii de urgenţă.

Măsura 7 propune creşterea gradului de participare a reprezentanţilor altor industrii prin îmbunătăţirea dialogului şi a procesului de consultare în procesul de licenţiere a activităţilor miniere. Această măsură are scopul de a asigura o implicare multisectorilaă în domeniul dezvoltării activităţilor de exploatare a resurselor minerale.

Măsura nr.8 prevede crearea unui plan de acţiune pentru dezvoltarea mineritului asociat cu alte industrii, pentru a armoniza zonele miniere cu mediile naturale şi culturale.

3.1.8Stabilirea alternativei 2 (cu implementarea strategiei miniere optimizate cu observaţii/ recomandări)

Alternativa 2 de implementare a Strategiei implică aplicarea unei variante actualizate a acesteia, o variantă optimizată şi care integrează observaţiile şi recomandările obţinute ca urmare a desfăşurării Grupurilor de lucru, dezbaterilor publice şi consultărilor publice, inclusiv a celor aferente procedurii de evaluare strategică de mediu.

24