p r o g r a m - penalreform.ro · sub forma a două module: unul psihoterapeutic şi altul de...
TRANSCRIPT
DEZVOLTAREA ASISTENŢEI COMUNITARE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII MINTALE
PENTRU PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE
ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ ÎN PENITENCIARE
P R O G R A M specific de asistenţă psihosocială şi de
PREVENŢIE A RISCULUI SUICIDAR
dr. Cristina PRIPPSorina ŢOGOIE
BUCUREŞTI2009
2
Autorii şi coordonatorii lucrării:psiholog dr. Cristina PRIPP - Administraţia Naţională a Penitenciarelorpsiholog Sorina ŢOGOIE - Penitenciarul Arad
Colectivul de pilotare:
Penitenciarul AradOvidiu ARON - personal de supraveghere Adrian CANDREA - personal de supraveghere Cristian CRIŞAN - personal de supraveghere Anca GLIGOR - medicAnca Liliana HUREZAN - psiholog Ionel IOVESCU - educatorMonica SUSAN - asistent social Ramona ŞERBAN - şef secţieGheorghe ŞICLOVAN - personal de supraveghere
Penitenciarul Baia MareAngela KOZMA - psihologIoana LAZĂR - psiholog Mihaela PINTEA-TRAIAN - psiholog
Penitenciarul OradeaAlexandru CIRAP - agent educatorFloarea DUDAŞ - asistent socialDan LELE - preotAndreea Lini - psiholog Lacrima MĂRGINEANU - psiholog Ioan SIM - monitor sportiv
I S B N 978-973-0-06938-9
Tipărit de
B-dul N. Bălcescu nr. 15,Râmnicu Sărat
3
CUPRINS
I. JUSTIFICARE 7II. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 9III. SCOPUL PROGRAMULUI 12IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI 12V. GRUPUL ŢINTĂ 13VI. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR 13VII. RESURSELE IMPLICATE 14VIII. METODOLOGIA INTERVENŢIEI 15
A. Prevenţia primară 16B. Intervenţia în criză 30C. Postvenţia 38
IX. FUNCŢIONAREA ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE 39
X. EVALUAREA PROGRAMULUI 42XI. REGULILE DE UTILIZARE A
PROGRAMULUI 43
BIBLIOGRAFIE 47
ANEXE 49
MAPA PROGRAMULUI 49Anexe metodologice 51Anexe diagnostice 71
- Anexe orientative de decelare a riscului suicidar 73
- Instrumente psihodiagnostice specifice 79Fişele modulului de informare-prevenţie 104
4
5
CUVÂNT ÎNAINTE
În comparaţie cu alte fenomene larg răspândite la populaţia penitenciară, suicidul nu constituie un reper cantitativ, dar dramatismul actului şi al consecinţelor este foarte mare. De altfel, aceasta a fost şi motivaţia care ne-a determinat să depăşim abordarea iniţială de studiu conceptualizat la nivel teoretic şi să structurăm o procedură standardizată de lucru, sub forma Programului specific de asistenţă psihosocială şi prevenţie a riscului suicidar.
După elaborare, pilotarea programului ne-a oferit un plus de informaţii cu privire la eficienţa principiilor de lucru, precum şi la adecvarea metodologiei de lucru.
Tot în această etapă, echipa constituită în Penitenciarul Baia Mare a schematizat tematica instruirii personalului în vederea prevenirii riscului de suicid, precum şi tematica formării persoanelor private de libertate de sprijin.
Pornind de la experienţa eficientă a intervenţiilor multidisciplinare, după îndelungi discuţii şi … opinii, am finalizat structura modulară a programului, cu două paliere: cel psihoterapeutic şi cel de informare - prevenţie.
Evaluarea programului la finalul primului an de funcţionare va fi în măsură să măsoare eficienţa acestuia şi să ne indice valoarea aplicativă a demersurilor structurate.
Nu în ultimul rând, acum avem ocazia de a mulţumi tuturor celor care, sub orice formă (fie că a fost vorba de opinii ori de documente), au sprijinit construirea programului şi, în special, membrilor echipelor multidisciplinare care au contribuit nu numai la aplicarea practică dar şi la menţinerea unui schimb informaţional care ne-a fost de mare ajutor.
AUTORII LUCRĂRII
6
7
I. JUSTIFICARE
Într-o măsură mai mare decât orice alt fenomen al existenţei, datorită caracterului său dramatic şi aparent deliberat, suicidul necesită studierea cauzelor care l-au determinat sau l-au favorizat, încercând astfel, prin cunoaşterea motivelor, dacă nu să înlăturăm şi să prevenim în totalitate, cel puţin să limităm efectele.
La nivelul societăţii, specialiştii din mai multe domenii (medici, psihologi, asistenţi sociali, sociologi, psihiatri, preoţi) colaborează în aplicarea măsurilor profilactice ale fenomenului alături de familiile şi reţelele de suport social ale principalilor actori într-o astfel de dramă existenţială. În penitenciar, devine important orice context care ne poate permite o evaluare a fenomenului sinuciderii în condiţiile specifice de viaţă ale privării de libertate şi care, în acelaşi timp, ne oferă explicaţii cu valoare cel puţin practic-aplicativă cu privire la cauzele particulare ale fenomenului.
În structura populaţiei penitenciare, tentativele suicidare cât şi actele finalizate se regăsesc în număr scăzut, dar importante sunt: semnificaţia fenomenului şi impactul asupra celorlalte persoane private de libertate, a familiilor acestora şi a societăţii în general.
8
Spre deosebire de perioada anterioară, caracterizată de o diminuare a tentativelor suicidare (de la 22, în anul 2005, la 17, în 2006), în 2007, s-a înregistrat o evoluţie îngrijorătoare a acestor acte, respectiv, 73, după care a urmat o diminuare progresivă, la 43.
În ceea ce priveşte sinuciderile finalizate, acestea au urmat o curbă ascendentă îngrijorătoare, dublându-se de la 6, în 2005, la 13, în anul 2006, diminuându-se la 9, în 2007, crescând la 13, în anul 2008 şi scăzând semnificativ la 7 acte finalizate, până la 15 noiembrie 2009.
Factorii generaţi de privarea de libertate afectează în mai mică sau mai mare măsură dezvoltarea indivizilor, configurând în anumite momente un plus de risc pentru viaţa persoanelor private de libertate. Cu toate acestea, penitenciarul trebuie privit nu numai ca un spaţiu plin de riscuri, ci şi ca locul unde se mobilizează mecanisme umane specializate şi materiale pentru a anula sau cel puţin a atenua efectele negative ale privării de libertate.
Pornind de la experienţa acumulată în ultimii ani, prin utilizarea intervenţiilor multidisciplinare, am considerat benefică elaborarea unui program modern de organizare şi îndrumare a activităţilor specializate sub forma a două module: unul psihoterapeutic şi altul de informare-prevenţie, care să permită revizuirea şi evaluarea intervenţiilor. Avem în vedere punerea în aplicare, în mod absolut practic, a acestui program de prevenţie şi intervenţie specifică, astfel încât, să devină un instrument de acţiune util atât specialiştilor, cât şi întregului personal care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.
9
II. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
În definiţia adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, suicidul este văzut ca actul prin care „un individ caută să se autodistrugă fizic, cu intenţia, mai mult sau mai puţin autentică, de a-şi pierde viaţa, fiind conştient mai mult sau mai puţin de motivele sale”.
Pentru problematica suicidului în penitenciar sunt importante trei forme de manifestare a autoagresivităţii1:
- suicidul emotiv, ca mijloc de rezolvare a unei emoţii puternice (teamă, mânie, tristeţe);
- suicidul pasional, o conduită de disperare a individului care încearcă astfel să se elibereze de o durere morală insuportabilă;
- echivalenţele suicidare - autorăniri, simularea unei boli, refuzul îngrijirii medicale etc.
De asemenea, trebuie făcută o distincţie între „şantajul cu sinuciderea” şi „sinuciderea şantaj”: în primul caz, individul scontează că va obţine un beneficiu înainte de trecerea la act, iar în cel de-al doilea caz, după ce va muri2.
Definită3 ca o „acţiune prin care cineva imită sau îşi provoacă în mod conştient diferite modificări corporale ori psihice, cu scopul de a obţine anumite avantaje”, simularea este motivată de factori externi. În practică, întâlnim persoane private de libertate care simulează că intenţionează să se sinucidă, când, de fapt, nu au această intenţie. Prin astfel de acţiuni, încearcă să obţină de la administraţia penitenciarului, prin constrângere, anumite „beneficii” în situaţii care îi dezavantajează. Motivaţia unui atare comportament nu depăşeşte însă instinctul de conservare, de aceea este puţin probabil ca aceştia să se sinucidă.
De cele mai multe ori, în penitenciar, autoagresiunile au un caracter reactiv, formele lor de manifestare având o intensitate disproporţionată în raport cu motivaţia care, în condiţiile date, nu ar justifica actul: secţiuni venoase, plăgi abdominale sau toracice (ne)penetrante, plăgi ale membrelor, autoînsămânţări cu produse biologice, înghiţire de obiecte dure sau tăioase etc.
1 Gheorghe F., Psihologie penitenciară, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996, p. 76.2 Gheorghe F., op. cit., p. 77.3 Popescu-Neveanu P., „Dicţionar de psihologie”, Editura Albatros, Bucureşti, 1978, p. 665.
10
Adesea, autoagresiunea este folosită ca mijloc de şantaj, încercându-se obţinerea unor avantaje cu valoare subiectivă. În unele cazuri, însă, caracterul demonstrativ al actului autoagresiv este depăşit involuntar, rezultând o finalitate nedorită probabil nici de cel în cauză4, de altfel, situaţii care nu pot fi asimilate suicidului.
Delimitarea conceptuală a acestor forme de manifestare a autoagresivităţii este absolut necesară în identificarea suicidului care se distinge de echivalenţele suicidare prin acţiunea săvârşită de individ în mod conştient cu intenţia de suprimare a propriei vieţi.
În consecinţă, la stabilirea riscului de suicid, nu vom avea în vedere automutilările şi celelalte forme de şantaj ale echivalenţelor suicidare.
Cercetările de suicidologie efectuate în mediul penitenciar au evidenţiat faptul că numărul deceselor prin sinucidere este net inferior numărului persoanelor care sunt considerate capabile să se sinucidă. Aceste studii s-au dovedit utile şi la schiţarea profilului de risc sucidar al persoanelor private de libertate.
Sexul - procentul de suicid este mai mare în cazul bărbaţilor decât al femeilor.
Vârsta - incidenţa suicidului este scăzută printre tineri.
Starea civilă - procentul de suicid este crescut în cazul celibatarilor.
Categoria juridică - risc suicidar crescut prezintă cei aflaţi în faza de arest preventiv.
Durata pedepsei - persoanele care execută pedepse privative de libertate de lungă durată sau pe viaţă prezintă un risc suicidar mai mare decât cele cu pedepse mici.
Natura infracţiunii - în eşantioanele sinucigaşilor, majoritatea este acuzată de omoruri sau de alte delicte violente.
Metoda - cea mai folosită este spânzurarea.
Momentul ales - deşi despre moment se credea că este aleatoriu, un studiu britanic a constatat însă o creştere marcantă a numărului de sinucideri comise sâmbăta.
4 Nistea H., Simionovici O., Revista de ştiinţă penitenciară, nr. 2/1996.
11
Timpul scurs de la intrarea în penitenciar - cea mai mare parte a sinuciderilor a avut loc la puţin timp de la încarcerare, adesea în timpul primelor două săptămâni.
Amplasarea - persoanele care se sinucid se găsesc adesea în spital sau la izolator.
Factori asociaţi - momentele premergătoare prezentării în instanţa de judecată, perspectiva de a ispăşi o pedeapsă prea lungă ori apropierea liberării din penitenciar la persoanele private de libertate care au ispăşit o pedeapsă mare.
Tulburările mentale - după studiile britanice, o treime din persoanele care s-au sinucis a primit tratament medicamentos înainte de a executa pedeapsa şi prezenta simptome de anxietate, depresie, angoasă etc.
Tentativele anterioare de suicid - jumătate dintre persoanele private de libertate care s-au sinucis avuseseră tentative suicidare.
La definirea profilului trebuie să avem în vedere analiza factorilor care pot genera comportamente sau tentative suicidare.
Factori ambientali
- Contactul cu mediul carceral pentru persoanele aflate la prima condamnare, în special la cei cu toleranţă scăzută la frustrare.
- Rupturi sau neînţelegeri familiale cu efecte asupra componentei afective.
- Evenimente negative (moartea unor rude sau prieteni) pe care individul şi le reprezintă în mod catastrofal.
Factori personali
- Genetici: depresie, tulburări de personalitate, boli mentale, predispoziţia spre toxicomanie (alcool, drog etc.).
- Ereditari: boli mentale, depresii diagnosticate la părinţi sau rude apropiate, antecedente familiale în ceea ce priveşte sinuciderea.
Oricare dintre factorii menţionaţi poate interveni, sporind astfel riscul de suicid al individului.
12
III. SCOPUL PROGRAMULUIProgramul depăşeşte abordarea iniţială de studiu conceptualizat
la nivel teoretic şi structurează un ghid practic de evaluare a riscului suicidar, de prevenţie şi intervenţie în criză, astfel încât să constituie un instrument de acţiune util atât specialiştilor, cât şi întregului personal care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.
IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI Obiectivul general este cel de reducere a comportamentelor
de risc suicidar ale persoanelor private de libertate, prin diminuarea depresiei.
Obiectivele specifice urmăresc:- identificarea persoanelor cu tulburări depresive,- evaluarea specializată a simptomatologiei,- depistarea persoanelor private de libertate cu potenţial
crescut de suicid,- aplicarea sistematică a unor norme de prevenţie la grupurile
de risc,- utilizarea intervenţiei specializate în situaţiile de criză,- evitarea, pe cât este posibil, a deznodământului în cazurile
de suicid luate în evidenţă.Obiectivele operaţionale fac referire la activităţile
specializate:- combaterea ideilor iraţionale, modificarea percepţiilor şi a
reprezentărilor negative,- analizarea raţională a problemelor fiecărui beneficiar, a
locului şi a rolului său în împrejurările specifice de viaţă,- dezvoltarea unei imagini realiste despre sine, despre viaţă,
despre mediul în care persoana privată de libertate se află,- dezvoltarea de abilităţi pentru a putea lupta împotriva stărilor
depresive,- creşterea posibilităţilor de rezistenţă în faţa greutăţilor,- sprijinirea persoanei în descoperirea strategiilor de rezolvare
a propriilor probleme,- încurajarea şi sprijinirea persoanei pentru a găsi noi sensuri
ale existenţei sale, atât în perioada detenţiei cât şi după liberare,
- prevenirea decompensărilor.
13
V. GRUPUL ŢINTĂ a) Pentru modulul psihoterapeutic se va avea în vedere
persoana privată de libertate cu vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburărilor depresive, cu potenţial crescut de suicid, la care se regăsesc factorii individuali de risc şi care, fiind expusă cauzelor care provoacă declanşarea crizei, recurge la actul suicidar.
Modulul se adresează persoanelor:- cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea tulburărilor
depresive,- cu risc de suicid - identificate prin aplicarea instrumentelor
de evaluare, cu respectarea exigenţelor psihoterapeutice,- cu tentative de suicid în antecedente, - eligibile pentru includerea în program, în urma solicitării
acestora,- aflate în situaţii de criză.
b) În cadrul modulului educaţional de informare-prevenţie, activităţile de grup sunt obligatorii şi constituie premisa selecţiei persoanelor private de libertate cu abilităţi de relaţionare şi suport, în măsură a oferi sprijinul necesar în cazurile identificate ca fiind cu risc crescut de suicid.
VI. PLANIFICAREA ŞEDINŢELORa) Persoanele cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea
tulburărilor depresive, cu risc de suicid, cu tentative de suicid în antecedente sau eligibile pentru includerea în program în urma solicitării acestora vor fi incluse în componenta psihoterapeutică a programului, până la remiterea simptomatologiei şi echilibrarea emoţională - dar nu mai puţin de 3 luni de zile - în cadrul şedinţelor de consiliere individuală cu durata de 50’ şi frecvenţă bisăptămânală.
Componenta educaţională, la persoanele a căror sănătate permite, prin activităţile de grup recomandate, de tip formativ-educaţionale – hobby, culturale, sportive, de susţinere moral-religioasă, recreative etc. – însoţeşte intervenţia de tip psihoterapeutic, conform metodologiei standard, pornind de la minimum trei luni de zile ca durată şi frecvenţa săptămânală. Foarte importantă această componentă, cu atât mai mult cu cât oferă posibilitatea integrării persoanei vulnerabile în grupuri cu simptomatologie nondepresivă care desfăşoară activităţi
14
educaţionale şi constituie o modalitate detensionantă şi aparent non-formală de monitorizare a acesteia.
b) Pentru persoanele private de libertate aflate în situaţii de criză, programul psihoterapeutic începe imediat după identificarea cazului şi este recomandat ca psihologul să îl desfăşoare zilnic, în cadrul şedinţelor de consiliere individuală, iar după echilibrare, la nevoie.
c) Modulul de informare-prevenţie este utilizat pentru selecţia şi formarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere) în scopul identificării situaţiilor de risc suicidar (3 luni de zile, în cadrul şedinţelor cu durata de o oră şi frecvenţă săptămânală).
VII. RESURSELE IMPLICATE a. Resurse materialePuţin numeroase, aceste resurse fac referire la:- camera de deţinere în care persoana se va afla în compania
unei persoane de sprijin,- instrumentele necesare evaluării psihologice (menţionate în
Anexe),- logistica necesară intervenţiilor medicale de urgenţă,- produsele farmacologice specifice tratamentului psihiatric – în
cazul persoanelor alfate în evidenţa specializată a unui medic psihiatru.
b. Resurse umane
Echipa multidisciplinară este constituită din totalitatea profesioniştilor, după cum urmează:
- personal specializat în asistenţă psihosocială şi educaţie - psiholog, asistent social, educator, preot, monitor sportiv,
- personal medical specializat - medic psihiatru, medic generalist, asistent medical,
- personal care asigură siguranţa deţinerii - şef secţie, personal de supraveghere.
Participarea specialiştilor la funcţionarea echipei multidisciplinare se realizează diferit, în funcţie de necesităţile fiecărei etape a programului.
15
Coordonatorul programului şi al echipei multidisicplinare este psihologul, specialist care asigură constituirea echipei şi organizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul programului.
Este necesar ca echipei să i se adauge reprezentanţi ai altor instituţii publice (servicii locale de sănătate mentală) şi voluntari ai organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în problematica suicidului. De asemenea, foarte importantă este şi implicarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere).
În cazul în care unitatea nu dispune de specialiştii necesari, se va încerca, pe cât posibil, ca activităţile specifice să fie susţinute de către parteneri care deja desfăşoară activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială – reprezentanţi ai instituţiilor publice sau ai organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii şi fundaţii) cu atribuţii în asistenţă psihosocială.
VIII. METODOLOGIA INTERVENŢIEI Prevenţia riscului suicidar este o etapă complexă care comportă
multiple aspecte. Unul dintre factorii care acţionează frenator este acela că majoritatea persoanelor depresive cu idei suicidare nu realizează iraţionalitatea ideilor şi, din acest motiv, că nu ar avea nevoie de asistenţă specializată. De cele mai multe ori, persoanele depresive nu solicită voluntar asistenţă psihologică, acestea fiind aduse în atenţia personalului specializat de către supraveghetor sau specialiştii în intervenţie psihosocială ori de către colegi sau de către reprezentanţi de cameră etc.
În realitate, majoritatea persoanelor cu idei sau tentative suicidare nu vor să moară sau sunt ambivalente în acest sens şi transmit semnale de avertizare asupra intenţiilor lor. Dacă acest „strigăt de ajutor” al individului este auzit la timp, cresc sensibil şansele de a interveni eficient pentru prevenirea suicidului.
Conceput prin analogie cu modelul medical de profilaxie a stărilor patologice, Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar cuprinde trei etape distincte:
- prevenţia primară, - intervenţia în criză şi - postvenţia.
16
A. PREVENŢIA PRIMARĂModulul de prevenţie a suicidului în mediul penitenciar cuprinde
ansamblul de măsuri ce se cer a fi luate în scopul asigurării condiţiilor optime în vederea reducerii numărului de tentative suicidare, după cum urmează:
- optimizarea personalităţii,
- constituirea şi funcţionarea echipei multidisciplinare,
- instruirea în domeniul suicidologiei a personalului care relaţionează cu persoanele private de libertate,
- formarea persoanelor private de libertate de sprijin în scopul identificării unor astfel de situaţii,
- adoptarea unui model de identificare a cazurilor şi de evaluare a riscului suicidar.
1. Optimizarea personalităţii şi adoptarea unor măsuri generale în scopul prevenirii apariţiei comportamentelor suicidare, prin:
- dezvoltarea unui climat psihosocial favorabil în camerele de deţinere,
- generalizarea asistării şi sprijinirii persoanelor, în eforturile lor de adaptare la circumstanţele privării de libertate, cu utilizarea preponderentă a psihoterapiilor de suport destinate noilor-depuşi,
- implicarea persoanelor private de libertate la activităţile specifice programului de observare - carantinare,
- derularea activităţilor de consiliere şi sprijinire a persoanelor private de libertate la rezolvarea problemelor cu care se confruntă pe perioada executării pedepselor privative de libertate.
2. Echipa multidisciplinară, constituită la nivelul fiecărui penitenciar, este alcătuită din specialişti care desfăşoară etapele propriu-zise ale intervenţiei psihoterapeutice şi ale modulului educaţional.
Competenţele şi răspunderea profesională ce revin fiecărui specialist se completează, acoperind toate nevoile de asistenţă specializată.
Coordonatorul programului şi al echipei multidisicplinare este psihologul, specialist care asigură constituirea echipei şi organizarea tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul programului.
17
Psihologul identifică persoanele cu risc crescut de suicid şi intervine în mod specific la diagnosticarea şi urmărirea evoluţiei acestora, aşa cum este precizat în metodologia programului.
Psihologul se va implica direct în evaluarea cazurilor identificate, în colaborare cu psihiatrul / medicul generalist din penitenciar.
Psihologul va avea la dispoziţie următoarele anexe orientative de decelare a riscului suicidar:
- Indicatori demografici ai riscului suicidar - Anexa A,- Factorii istorico-situaţionali de risc suicidar – Anexa B,- Chestionarul pentru evaluarea riscului de sinucidere la
persoanele private de libertate - Anexa C,- Indicatori ai riscului suicidar la persoanele private de
libertate - Anexa D.La definitivarea tabloului simptomatologic, specialiştii au la
dispoziţie următoarele instrumente psihodiagnostice specifice:- Interviul structurat - Anexa I,- Scala de evaluare a riscului de suicid – Anexa II,- Chestionar pentru identificarea ideaţiei depresive
suicidare - Anexa III,- Simptome care indică riscul accentuat de sinucidere -
Anexa IV,- Scala Holmes&Rahe - Anexa V,- Explorare psihologică în vederea evaluării riscului de
suicid - Anexa VI,- Scala de intenţie suicidară BECK - Anexa VII şi Scala
de depresie Hamilton - Anexa VIII, în cazul în care este detectată o stare gravă de depresie,
- Chestionarele din Interviul Clinic structurat pentru tulburările clinice de pe axa I a DSM (SCID I), de exemplu: Scala de Evaluare Globală a Funcţionării etc.
Odată diagnosticat riscul de suicid, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială / şeful serviciului asistenţă psihosocială va fi informat pentru a lua măsurile corespunzătoare.
După această primă evaluare se va stabili numărul şedinţelor necesare pentru a oferi sprijinul adecvat, încă din prima săptămână (pe cât posibil, întâlnirile vor avea loc zilnic, în cazul situaţiilor de criză).
18
În cadrul fiecărei şedinţe de consiliere, se va completa Fişa individuală, care se regăseşte ca şi anexă metodologică în Mapa programului. Se vor menţiona aspectele din perspectiva intervenţiei psihologice precum şi cei mai relevanţi indicatori de evaluare ai comunicării non-verbale. Dintre aceşti indicatori vom avea în vedere următorii factori ce reflectă starea persoanei: privirea, vocea, distanţa fizică, gesturile, postura (poziţia corpului, mersul). Vom urmări şi:
- ţinuta – ex: neîngrijită, nepotrivită situaţiei / adecvată, îngrijită etc.,
- atitudinea şi comportamentul – ex.: defensiv (absent, evaziv, ezitant, lipsit de energie, temător); nestăpânit (agitat, se mişcă încontinuu, ticuri); trist, demoralizat; / cele pozitive, exprimate prin manifestări opuse (irascibil, iritabil) etc.,
- limbajul – ex: intensitatea vocii creşte sau scade deoarece îşi pierde controlul; nu este fluent (discursiv); incoerent; prezintă stereotipii (cuvinte, expresii repetate des / posibilităţi limitate de exprimare); ilogic (răspunde inadecvat); foloseşte greşit cuvintele (nu le cunoaşte sensul); / elemente pozitive opuse celor menţionate etc.
Vom avea grijă să nu omitem niciun aspect relevant al indicatorilor menţionaţi, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să menţionăm elemente care nu ne oferă nicio informaţie în plus faţă de ceea ce ne era cunoscut din şedinţele anterioare.
Toate anexele metodologice vor fi stocate în Mapa programului şi vor putea fi accesate de coordonatorul activităţilor de asistenţă psihosocială.
Documentaţia completată prin aplicarea instrumentelor psihologice (interviuri, scale, chestionare etc.) se va păstra în fondul documentar, în aceeaşi Mapă a programului, alături de concluziile evaluărilor psihologice ale participanţilor.
Transferul persoanei private de libertate va fi precedat de anunţarea telefonică a coordonatorului echipei cu privire la sosirea acesteia şi, bineînţeles, de transmiterea în condiţii de confidenţialitate a fondului documentar care reflectă evoluţia subiectului. În cazul în care, coordonatorul apreciază că anumite documente din Mapa programului sunt în măsură să ateste progresul persoanei, va transmite copii după acestea omologului din unitatea de transfer, respectând condiţiile confidenţialităţii.
19
Modelul terapeutic ce urmează a se acorda persoanei se decide în funcţie de particularităţile individuale ale acesteia. Atunci când se consideră necesar, beneficiarului i se vor aplica din nou chestionarele menţionate cu scopul de a urmări evoluţia acestuia.
În cazul în care sunt identificate mai mult de 5 persoane cu vulnerabilitate la riscul de suicid sau 3 aflate în situaţe de criză, atribuţiile coordonatorului cresc proporţional şi venim cu recomandarea ca activităţile specializate ale psihologului-coordonator de program să fie suplinite de un co-terapeut (psiholog).
Asistentul social are rolul de mediator între individ şi mediul său de suport social (familia sa, instituţiile sociale care îi pot oferi sprijin) sau alte persoane din exterior care îl susţin, încurajând sau împiedicând contactele şi oferindu-le acestora informaţiile şi sprijinul necesar.
Educatorul are rolul fundamental de a facilita integrarea persoanei vulnerabile în activităţile educative, de formare profesională, sportive, de ocupare a timpului, productive etc. atunci când starea emoţională a acesteia îi permite.
Personalul medical (medic, asistent medical) va fi informat de urgenţă despre simptomele depresive ale unui posibil nou caz, anunţat de persoane private de libertate sau personal. Persoanele private de libertate ce prezintă aceste manifestări morbide au prioritate la consultaţii, tratament şi includerea lor în program.
Psihiatrul stabileşte diagnosticul, tratamentul şi durata acestuia, după caz. Psihiatrul sau personalul medical decide cu privire la internarea persoanei depistate cu risc suicidar crescut, în situaţia în care necesită asistenţă şi control specializat. Colaborarea psihiatrului cu psihologul coordonator de caz este esenţială pentru evoluţia pacientului.
Supraveghetorul are misiunea fundamentală de a asigura monitorizarea specială a persoanei incluse în program, acordându-i o atenţie sporită în timpul orelor nocturne. Pe lângă aceasta, asigură schimbul de date cu ceilalţi membri ai echipei.
Şeful secţiei unde este cazată persoana vulnerabilă analizează toate datele referitoare la starea zilnică a acesteia, menţinând deschis canalul de informare cu personalul echipei.
Este necesar ca echipei să i se adauge reprezentanţi ai altor instituţii publice (de exemplu: servicii locale de sănătate mentală) şi voluntari ai organizaţiilor neguvernamentale, specializaţi în domeniul asistenţei psihosociale.
20
În cazul în care unitatea nu dispune de specialiştii necesari, se va încerca, pe cât posibil, ca activităţile specifice să fie susţinute de către parteneri care deja desfăşoară activităţi în unitatea penitenciară – reprezentanţi ai instituţiilor publice sau ai organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii şi fundaţii) cu atribuţii în domeniul sănătăţii mentale.
3. Personalul de penitenciar va fi instruit asupra simptomatologiei depresive, a comportamentului suicidar, a modalităţilor de relaţionare şi a tehnicilor de comunicare cu aceste persoane, precum şi despre măsurile speciale de supraveghere a acestora (consemnarea nominală în carnetul postului, instruirea reprezentanţilor de cameră). Aceste informaţii generale vor fi furnizate personalului de penitenciar în cadrul sesiunilor anuale de perfecţionare profesională continuă.
4. În afara echipei multidisciplinare, constituită administrativ, apreciem ca fiind foarte importantă implicarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere).
Alcătuirea unui grup de sprijin format din persoane private de libertate, oficializează şi eficientizează, de fapt, asistenţa pe care, oricum, aceştia şi-o acordă unii altora.
Modalitatea de realizare este cea de instruire adecvată a celor care au dovedit calităţile relaţionale şi de suport necesare, precum şi de motivare şi de abilitare a acestora în vederea asigurării unei asistenţe calificate persoanelor cu risc crescut de suicid.
Îi putem descrie ca fiind caracterizaţi printr-un înalt grad de maturitate şi cunoştinţe, dar mai ales, animaţi de dorinţa de a-i ajuta pe cei mai puţin dotaţi în a face faţă vieţii private de libertate.
Comisia multidisciplinară se implică şi în modulul de informare-prevenţie prin selecţionarea viitoarelor persoane de „sprijin”. Acestea vor fi selectate dintre persoanele private de libertate care au fost recompensate prin încredinţarea unei responsabilităţi în cadrul activităţilor şi a programelor de asistenţă psihosocială. De asemenea, va fisolicitată şi opinia lucrătorilor din secţia de deţinere din care provine persoana care doreşte să acorde sprijin.
Persoanele private de libertate vor beneficia de pregătire în cadrul Modulului de informare-prevenţie, structurat în două etape. Persoanele selecţionate pentru desfăşurarea atribuţiilor de sprijin şi însoţire vor beneficia de instruire pe parcursul primei etape.
21
În funcţie de punctajul obţinut la finalul acesteia, participanţii vor fi admişi / nu în etapa următoare, cea de formare specializată în ceea ce priveşte simptomatologia presuicidară.
Formată în urma unui program de selecţie şi pregătire adecvată, persoana de sprijin va fi în măsură să se implice în susţinerea colegului de cameră şi să informeze specialiştii implicaţi în program despre starea acestuia.
Se vor lua în considerare două situaţii:
a. în cazul persoanelor cu risc de heteroagresiune, incluse în program, se poate substitui măsura de desemnare a persoanei de sprijin cu cea de supraveghere specială şi strictă.
b. în cazul persoanelor fără risc de heteroagresiune, incluse în program, va fi desemnată, în urma unei selecţii, o persoană de sprijin pentru exercitarea acestei funcţii - în special, un coleg de cameră sau reprezentantul camerei.
5. Dezvoltarea unui model de identificare a cazurilor şi de evaluare a riscului suicidar
Din punctul de vedere al intenţiei sau motivaţiei, suicidul pare a fi o metodă sigură de ieşire dintr-o situaţie ostilă de viaţă. Constatarea că majoritatea oamenilor care au idei suicidare nu traduc în fapt intenţiile lor, ridică problema estimării intensităţii dorinţei de a muri, asociată comportamentului suicidar.
Viaţa în condiţiile privării de libertate ca urmare a executării unei pedepse penale constituie o situaţie limită pentru om, în măsură a genera „momente de exteriorizare a infirmităţilor sale sufleteşti”. În acest context, menţionăm două situaţii de alarmă pentru producerea actelor suicidare în funcţie de momentul executării pedepsei privative de libertate.
1. „Şocul depunerii”, considerat primul moment de alarmă, este puternic resimţit de cel care execută pentru prima dată o pedeapsă privativă de libertate. Tensiunile legate de comunicarea faptei, contactul cu organele de ordine, procesul, remuşcările, ruşinea, despărţirea de familie îl afectează profund.
2. La finalizarea procedurilor juridice de care poate beneficia, apare un alt moment de alarmă, delimitat în jurul celui de-al cincelea an de privare de libertate pentru pedepsele de lungă durată (de la 10 ani în sus).
22
Definită prin vulnerabilitate crescută, această perioadă se acutizează în apropierea zilelor aniversare (naştere, căsătorie etc.) ori a evenimentelor despre care persoana află că vor avea loc. Este momentul „bilanţului negativ”, în care, lipsit de orice posibilitate de a mai schimba ceva, persoana privată de libertate devine vulnerabilă şi poate fi identificată prin dezinteresul faţă de tot ce o înconjoară.
Recomandăm ca identificarea persoanelor cu risc de suicid să aibă loc:
- în primele zile, în perioada de observare, evaluare şi carantinare, şi
- în orice moment al perioadei de detenţie, dar în special, la încheierea procedurilor juridice de care beneficiază.
I) Perioada de observare - carantinareObservarea şi cunoaşterea constituie activitatea prin care
psihologul ia contact şi realizează, din perspectiva profesiunii sale, evaluarea iniţială a persoanelor nou depuse în penitenciar, cu excepţia celor venite prin transfer, cărora le-a fost completată documentaţia specifică şi trebuie să se regăsească în: Fişa psihologului, Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, Desfăşurarea intervenţiei specifice, file ale Dosarului de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială. Alături de celelalte beneficii, activitatea de cunoaştere are meritul de a decela potenţialul şi riscul suicidar al persoanei nou depuse.
În cazurile susceptibile a fi incluse în program, potenţialul de risc suicidar poate fi observat şi semnalat de către psiholog, chiar de persoana privată de libertate sau de către personal (educator, asistent social, agent supraveghetor, şef de secţie, personal medical) ori de persoane private de libertate, colegi de cameră.
Indiferent de contextul în care au fost depistate aceste cazuri se va ţine cont de toţi factorii de risc (inclusiv antecedentele suicidare) identificaţi prin utilizarea instrumentelor diagnostice (interviuri, scale de evaluare) şi a documentaţiei specifice (Fişa psihologică, de asistenţă socială şi educaţională din Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială).
Evaluarea iniţială a riscului suicidar va cuprinde atât informaţii demografice cât şi indicatori clinici.
Informaţiile demografice marchează doar în termeni generali dacă persoana se încadrează într-o grupă cu risc suicidar scăzut sau crescut (Anexele orientative A şi D).
23
Indicatorii clinici sunt selecţionaţi în cursul convorbirii, prin aplicarea unei matrice de întrebări care investighează:
a. factorii istorico-situaţionali de risc suicidar (Anexa orientativă B)
• funcţionarea zilnică - un individ cu activităţile zilnice bine organizate, capabil să menţină relaţii adecvate (inclusiv familiale) prezintă un risc suicidar scăzut în comparaţie cu o altă persoană care are resurse diminuate în ceea ce priveşte integrarea socială,
• stilul de viaţă - un stil de viaţă stabil presupune relaţii constante cu un grup de prieteni, scopuri şi sensuri personale bine conturate,
• abilităţile şi resursele de adaptare - dacă persoana poate să depăşească dificultăţile şi dramele situaţiei existenţiale (privarea de libertate),
• istoricul medical - persoanele sănătoase prezintă un risc suicidar scăzut,
• istoricul psihiatric - încărcat cu tulburări psihiatrice, în special tulburări afective, schizofrenie, alcoolism, tulburări de personalitate,
• istoricul suicidar în familie,
• tentativa de sinucidere anterioară - persoana care a prezentat cel puţin o dată un comportament suicidar, riscul de deces prin suicid se situează la 10-15% pentru toată durata vieţii5.
b. Indicatorii psihologici (Anexa orientativă C)
Aceşti indicatori sunt prezentaţi într-o ordine crescătoare a riscului suicidar sau a importanţei pentru un comportament autoagresiv iminent, astfel că prezenţa unui cumul de 2-3 factori de la începutul listei este mai puţin importantă decât prezenţa unei scrisori sau a unor aranjamente finale în vederea decesului.
• Pierderi recente - moartea soţului / soţiei, a copilului, divorţ, pierderea statutului profesional etc. determină o criză situaţională care schimbă sau diminuează resursele de apărare ale persoanei.
• Depresie-anxietate.• Izolare - absenţa suportului social în situaţia de criză.
5 Cosman Doina, „Sinuciderea. Studiu în perspectivă biopsihosocială”, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 1999, p. 170.
24
• Ostilitate - persoanele cu un istoric anterior de ură şi ostilitate faţă de alte persoane, de mediul familial, profesional sau social sunt considerate ca persoane cu risc suicidar sever, conform experienţei Centrului de Prevenţie din Los Angeles6.
• Disperare - persoanele care îşi exprimă lipsa de speranţă în legătură cu viitorul, au o percepţie pesimistă asupra viitorului şi o lipsă de încredere pentru posibilitatea ca evenimentele viitoare să aducă schimbări benefice pentru propria existenţă.
• Dezorientare – dezorganizare - risc suicidar crescut îl au persoanele cu dificultăţi de a menţine contactul cu realitatea şi prezintă tulburări psihotice.
• Abuzul de alcool sau de substanţe psihoactive - adicţia de alcool sau de alte droguri diminuează controlul emoţional şi comportamental, ceea ce creează posibilităţi sporite de propensiune spre un act autolitic.
• Modificări în evoluţia clinică - numeroşi autori au descris uimitoare îmbunătăţiri în starea clinică a depresivilor, cu puţine zile sau ore înainte de comiterea actului fatal, schimbare pozitivă ce poate fi explicată ulterior ca fiind datorată calmului sufletesc în momentul suicidului - decizia luată rezolvă ambivalenţa şi neliniştea care există în stările de criză sau în tulburările depresive şi anxioase. De asemenea, un risc suicidar crescut se întâlneşte în faza de debut şi la ieşirea dintr-un episod depresiv major.
• Planificarea comportamentului suicidar - include decizia în ceea ce priveşte alegerea metodei, posibilitatea de aplicare a acesteia, alegerea timpului şi a spaţiului pentru punerea în practică şi letalitatea generală a planului; cu cât planul este mai specific, riguros pregătit, iar metoda este la îndemâna subiectului, cu atât acea persoană are posibilitatea să realizeze suicidul.
• Aranjamentele finale, formularea dorinţelor ultime, a explicaţiilor, în scrisori, note, înscrisuri.
Dacă prin profilul demografic, prin simptomele clinice şi istoricul de viaţă se identifică riscul suicidar, atunci se va proceda la evaluarea directă a riscului suicidar, utilizând două metode: interviul direct şi scalele de evaluare.
6 Cosman Doina, op. cit., p. 172.
25
a. Interviul directDiscutarea posibilităţii existenţei unui comportament suicidar
nu înseamnă neapărat că subiectul va recurge la act. Dimpotrivă, de multe ori persoanele cu ideaţie suicidară se simt extrem de uşurate dacă au ocazia să îşi împărtăşească gândurile disperate unei persoane specializate. Psihologul trebuie să abordeze aceste probleme delicate într-o manieră empatică şi neincriminatorie.
Problema intenţionalităţii suicidului se pune cu tact, în mod progresiv, de la întrebări generale până la probleme specifice.
Interviul clinic aplicat de specialist investighează câmpul gândirii, obţinând informaţii despre ideaţia şi intenţionalitatea suicidară, precum şi despre planurile specifice de punere în practică, inclusiv timpul şi spaţiul preconizat. Pe de altă parte, unele întrebări din interviu relevă raţiunea pacientului de a rămâne în viaţă, precum şi atitudinea acestuia în momentul în care i se oferă sprijin şi ajutor. Ca instrument diagnostic de evaluare a riscului suicidar se va utiliza Interviul structurat (Anexa I), completat de Scala de evaluare Globală a Funcţionării - SCID I.
Interviul trebuie completat cu alte instrumente de evaluare, în special atunci când informaţiile obţinute sunt ambigue sau încadrează subiectul într-o grupă cu risc scăzut sau moderat, dar psihologul suspectează posibilitatea încadrării într-o grupă cu risc suicidar crescut.
b. Scalele de evaluare
În ultimii ani a apărut tendinţa tot mai pronunţată de a se pune accentul pe scalele de observaţie în defavoarea scalelor de autoevaluare în aprecierea severităţii stărilor depresive. Astfel, scalele de observaţie, cum este cazul Scalei de evaluare a riscului de suicid (instrument utilizat cu succes în sistemul penitenciar spaniol, adaptat rigorilor metodologiei locale - Anexa II) acoperă toate aspectele depresiei, în timp ce chestionarele sunt deficitare în a măsura lentoarea motorie la depresivii fără conştiinţa bolii (psihotici) sau la nevrotici (care ar putea exagera simptomele lor).
Pe parcursul investigaţiilor, pentru o completă evaluare a situaţiei persoanei cu risc de suicid, examinatorul poate utiliza Chestionarul pentru identificarea ideaţiei depresive suicidare (Anexa III) şi, de asemenea, are la dispoziţie o altă schemă care face referire la Simptome care indică riscul accentuat de sinucidere (Anexa IV) ai cărei itemi sunt corelabili cu indicatorii Chestionarului pentru evaluarea riscului de sinucidere la persoanele private de libertate (Anexa C).
26
Un alt instrument a cărui utilitate a fost verificată, este Scala Holmes - Rahe (Anexa V) ce ierarhizează valorile factorilor sociali de risc. Fişa de explorare psihologică în vederea evaluării riscului de suicid (Anexa VI) însumează sub forma unei evaluări, concluziile observaţiilor cu privire atât la simptomele psihologice cât şi la cele fizice.
Unul dintre cele mai bune instrumente de depistare a intenţiei, posibilităţii şi letalităţii comportamentului autoagresiv este Scala de intenţie suicidară construită de A. Beck şi colaboratorii acestuia (Anexa VII).
La această ultimă metodă precizată, se poate adăuga una dintre cele mai larg utilizate scale de evaluare, obiectivă pentru aprecierea severităţii stărilor depresive, aceasta fiind Scala de depresie Hamilton (Anexa VIII). De asemenea, pentru depresivii vârstnici sau cei care au asociată o morbiditate somatică, este recomandat să se utilizeze o asemenea scală de evaluare sau cu validitate de construcţie pentru vârstă şi sex.
Evaluarea nivelului de risc suicidar
Există posibilitatea clasificării riscului suicidar identificat în următoarele categorii:
• absenţa riscului / risc foarte scăzut,
• risc scăzut,
• risc moderat,
• risc crescut.
Dacă persoana se încadrează în primele două categorii (absenţa riscului / risc foarte scăzut şi risc scăzut), psihologul continuă să îl observe periodic, administrându-i şi chestionare de evaluare a depresiei.
Dacă subiectul este inclus în ultimele două categorii (risc moderat şi risc crescut), etapa imediat următoare este determinarea iminenţei producerii comportamentului autolitic.
Ca predictori pe termen scurt ai iminenţei producerii sinuciderii se pot utiliza nouă variabile (identificate de cercetătorul Motto7):
7 Cosman Doina, op. cit., p. 188.
27
• spitalizarea anterioară pentru o afecţiune psihiatrică,• asistarea la decesul unei persoane prin spânzurare,• impulsuri suicidare severe, moderate sau exprimate verbal,• stare civilă - divorţaţi,• pierdere materială recentă,• concepţia de a fi o povară pentru ceilalţi,• contratransferul negativ al terapeutului faţă de pacient,• plâns intempestiv sau imposibilitatea de a plânge,• idei delirante de persecuţie sau referinţă.Din experienţa cercetării autorului menţionat, Motto, se
confirmă că prezenţa a 4 sau mai mulţi factori din cei descrişi a dus la o identificare corectă a sinuciderii consecutive în 71 % din cazuri.
Persistă, încă, o serie de prejudecăţi referitoare la persoanele care comit acte suicidare, idei bazate mai mult pe cutume decât pe realităţile psihologice şi psihopatologice. Cunoaşterea şi eliminarea prejudecăţilor de către persoanele care se relaţionează direct cu cei care prezintă risc de suicid nu poate decât să favorizeze procesului de identificare şi prevenţie a comportamentului suicidar8.
1. Persoana care vrea să se sinucidă nu vorbeşte despre aceasta. Actul suicidar nu se produce imprevizibil. Numeroase studii au evidenţiat că, în medie, 8 din 10 sinucigaşi şi-au anunţat intenţia suicidară.
2. Ameliorarea simptomatologiei după trecerea „crizei” semnifică anularea riscului suicidar. Constatarea faptică a creşterii dramatice a proporţiei sinuciderilor după terminarea curei de psihotrope şi / sau a intervenţiei psihoterapeutice impune o atitudine de maximă circumspecţie chiar şi atunci când pericolul pare a fi trecut.
3. Sinuciderea este un act datorat tulburărilor psihice; persoanele care se sinucid au acelaşi nivel de stress în viaţă ca şi non-sinucigaşii. Studii recente au evidenţiat prezenţa stresorilor severi, ca fiind mai frecvenţi în viaţa persoanelor cu comportament suicidar. Îndeosebi pierderile parentale precoce generează trăsături de vulnerabilitate persistente pe toată durata vieţii.
4. Sinuciderea este o trăsătură moştenită. Cercetările genetice nu confirmă această ipoteză. Comportamentul suicidar este rezultatul unei mixări între procesele de identificare şi învăţare.
8 Cosman Doina, op. cit., p. 43.
28
5. Dacă cineva a supravieţuit tentativei suicidare, semnificaţia acesteia a fost consecinţa manipulării anturajului. Este o reacţie des întâlnită faţă de parasuicid, care are la bază ideea că persoana care doreşte cu adevărat să se sinucidă găseşte calea adecvată să o şi facă. În realitate, în spatele comportamentului suicidar se ascund o multitudine de motivaţii: autopedepsirea, strigătul după ajutor, manifestarea durerii sau ostilităţii.
6. Nu este bine să i se amintească despre problema sinuciderii celui ce a avut o tentativă. Datorită ambivalenţei persoanei cu intenţii suicidare, oscilând între ascunderea intenţiei şi dorinţa de a fi salvată, abordarea directă a acestui subiect în cursul psihoterapiei este benefică.
7. Persoana care a uzat de o metodă „blândă” în parasuicid nu are risc suicidar crescut. Este eronat a se confunda letalitatea cu intenţionalitatea suicidului, deoarece o leziune fizică minoră nu este identică cu lipsa dorinţei de a muri. Intenţia persoanei interferează cu o serie de variabile aleatorii.
8. Împărţirea strictă a celor ce au avut un parasuicid în două categorii: persoane cu intenţie serioasă de a muri şi persoane manipulatoare. Cel ce a avut una sau mai multe tentative prezintă dorinţe contradictorii referitoare la viitorul său.
9. Majoritatea celor ce se sinucid aparţin unui grup cu nivel socio-economic precar; grupa de vârstă cu cel mai înalt risc suicidar este reprezentată de tineri. Vârsta cu cel mai mare potenţial suicidogen continuă să fie vârsta a treia. În ceea ce priveşte clasele sociale, studiile de specialitate au evidenţiat rata mortalităţii mai mare la clasele cu standard socio-economic ridicat.
Măsuri de urgenţă
În cazul în care sunt identificate manifestări cu risc crescut de suicid, atât în primele momente ale depunerii, cât şi în orice alt moment al executării pedepsei, se pot adopta direct măsurile preventive considerate necesare, până la luarea unei decizii formale, cum ar fi retragerea obiectelor care pot atenta la integritatea sa. Specialistul care a depistat cazul va înştiinţa imediat coordonatorul echipei multidisciplinare care va lua măsurile oportune.
29
În cazul în care este necesară aplicarea unor măsuri coercitive, restricţii de regim sau alte măsuri care trebuie să urmeze o procedură stabilită în acest sens, se va interveni în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor.
La adoptarea şi aplicarea acestor măsuri în cadrul programului, se va respecta persoana privată de libertate şi particularităţile pe care situaţia acesteia le recomandă.
Propunerea de includere în Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar
Identificarea riscului de suicid la o persoană privată de libertate va duce, în toate cazurile, la formalizarea evaluării sale de către psiholog care, în urma identificării riscului de suicid şi, după discutarea cu membri echipei, va propune includerea acesteia în program, menţionându-se acest lucru în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.
Persoanei privată de libertate, care urmează să fie inclusă în program, i se vor furniza toate informaţiile necesare. Datele îi vor fi transmise chiar înainte de demararea programului. Informaţiile trebuie să fie concise, clare, simple, accesibile oricărui nivel educaţional şi, pe cât posibil, să precizeze următoarele aspecte:
• cui se adresează programul,• care este scopul acestuia,• care sunt exigenţele minimale pentru participarea la grup,• care sunt demersurile necesare înainte de începerea
programului: evaluarea iniţială, semnarea unui contract terapeutic prin care este informat asupra condiţiilor de participare, cât şi despre criteriile de excludere din program,
• informaţii logistice: frecvenţa şedinţelor, locul de desfăşurare, numărul minim şi maxim de participanţi etc.,
• utilitatea demonstrată a programului.
II) Perioada de detenţieCând orice angajat din sectorul operativ, prin observare directă
a comportamentului sau orice altă modalitate cunoscută, identifică o persoană privată de libertate cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea tulburărilor depresive şi a riscului de suicid (prezintă caracteristicile specifice riscului de suicid), va informa superiorul său ierarhic care, la rândul său, îl va înştiinţa pe directorul adjunct / şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială.
30
Acesta va transfera cazul psihologului în calitate de coordonator al echipei multidisciplinare şi / sau medicului, pentru ca în cel mai scurt timp posibil, persoana să fie evaluată.
B. INTERVENŢIA ÎN CRIZĂIntervenţia în criză cuprinde ansamblul de măsuri întreprinse
în scopul îndepărtării riscului suicidar. Pentru ca intervenţia să fie eficientă este necesară aplicarea mijloacelor terapeutice adecvate.
În vederea adecvării între intensitatea tulburării emoţionale şi riscul suicidar, pe de o parte, şi măsurile alese, pe de altă parte, se va lua în calcul gradul de risc al suicidului (moderat sau ridicat).
a) Măsuri minime aplicabile în cazul unui grad moderat de risc
- supravegherea de către personalul din secţia de deţinere, în funcţie de cerinţele stabilite de psiholog,
- supravegherea de către personalul serviciului medical,
- realizarea unui interviu de către asistentul social, în vederea analizării legăturilor cu membrii familiei, dar şi a evaluării oportunităţii de a încuraja sau nu contactele cu aceste persoane.
b) Măsuri minime aplicabile în cazul unui grad crescut de risc
- includerea în programul psihoterapeutic începe imediat după identificarea situaţiei şi este recomandat ca psihologul să îl desfăşoare zilnic, în cadrul şedinţelor de consiliere individuală, iar după echilibrare, la nevoie,
- vizitarea zilnică a medicului / sau a asistentului medical, în funcţie de posibilităţi,
- realizarea unui interviu cu asistentul social, în vederea analizării relaţiilor cu familia, dar şi a evaluării oportunităţii de a încuraja sau nu contactele cu exteriorul,
- desemnarea unei persoane private de libertate de sprijin (încredere) care să se afle în preajma acestuia, să-l însoţească, pe cât posibil, chiar în tot timpul - de preferat un coleg din grupul de cameră,
- supravegherea specială din partea personalului de siguranţă din secţia în care se află persoana vulnerabilă, în special în timpul turelor de seară şi noapte.
31
c) Alte măsuri
Fără a avea pretenţie de exhaustivitate, ci cu caracter orientativ, ţinând cont de analiza orientărilor stabilite în fiecare caz în parte, se specifică alte măsuri care pot fi aplicate:
- cazarea la infirmerie, ca prescriere facultativă,
- atenţie la acordarea vizitelor familiale.
d) Componenta psihoterapeutică a programului
Evaluarea şi stabilirea cauzelor ce au determinat starea actuală a persoanei private de libertate, constituie demersuri esenţiale, ce se realizează cu sprijinul membrilor echipei multidisciplinare. De asemenea, va fi informat directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială / şeful serviciului asistenţă psihosocială
În cazul situaţiilor de criză, psihologul are la dispoziţie aceleaşi anexe orientative de decelare a riscului suicidar şi probe psihodiagnostice specifice. De asemenea, se vor completa Anexele metodologice care se regăsesc în Mapa programului, Fişa individuală fiind un document esenţial care reflectă starea subiectului la fiecare şedinţă de consiliere.
În funcţie de diagnostic şi, o dată sintetizate toate datele despre persoana privată de libertate, în urma discuţiilor purtate cu membri echipei multidisciplinare, psihologul va face recomandări în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică din DEAP. Componenta psihoterapeutică a Programului specific de prevenţie şi intervenţie terapeutică va avea durata pe care specialistul o va considera necesară, până la remiterea simptomatologiei şi echilibrarea emoţională. Este recomandat ca psihologul să desfăşoare zilnic programul, în cadrul şedinţelor de consiliere individuală, iar după echilibrarea emoţională, la nevoie.
Reacţii depresive. Frecvent, persoana privată de libertate reacţionează în mod depresiv în faţa detenţiei, ceea ce dă naştere sentimentelor de inutilitate, disperare şi culpabilitate.
În aceste cazuri, intervenţia, în principal, se bazează pe susţinerea emoţională.
32
Pentru un model de intervenţie rapidă şi eficientă, propunem următoarele recomandări:
- să existe un spaţiu adecvat,
- să i se dedice persoanei timp suficient,
- să i se creeze condiţiile necesare exprimării emoţiilor,
- să i se faciliteze posibilitatea de a comunica,
- să i se ofere informaţii despre situaţia sa,
- să i se ofere ajutor în procesul de adaptare la situaţie şi în relaţiile sociale şi familiale,
- specialistul să menţină o atitudine empatică.
Intervenţia psihoterapeutică destinată persoanei private de libertate cu risc suicidar va fi individualizată şi diferenţiată în funcţie de caracteristicile acesteia:
- severitatea depresiei (la depresivii psihotici, este indicat ca psihoterapia să fie asociată cu medicaţia psihiatrică),
- potenţialul cognitiv (în cazul persoanelor depresive cu un potenţial cognitiv liminar sau cu întârziere mintală se va opta pentru terapii ocupaţionale, jocuri sportive, consiliere),
- dorinţa de cooperare a persoanei şi capacitatea acesteia de a intra în relaţie de colaborare cu terapeutul – apar dificultăţi în situaţia celor care se tem să-şi dezvăluie gândurile şi sentimentele, care insistă asupra faptului că se pot descurca singure sau care, dimpotrivă, consideră că terapeutul trebuie să facă totul singur (în astfel de cazuri psihoterapia nu este contraindicată, dar demersul terapeutic va fi de durată, impunând construirea relaţiei terapeutice),
- nivelul ansamblului de abilităţi şi deprinderi ale persoanei private de libertate de a face faţă stresului.
În raport cu aceste caracteristici individuale se stabilesc obiectivele specifice urmărite pentru fiecare caz în parte. Astfel, intervenţia de tip psihoterapeutic vizează:
- combaterea ideilor iraţionale, modificarea percepţiilor şi a reprezentărilor de tip depresiv, pentru ca persoana să aibă o imagine mai realistă despre sine, despre viaţă, despre mediul în care se află şi în ce scop,
33
- dezvoltarea de abilităţi pentru a putea lupta împotriva stărilor depresive,
- analizarea raţională a problemelor sale, a locului şi a rolului său în împrejurările specifice de viaţă,
- creşterea posibilităţilor de rezistenţă în faţa greutăţilor,
- asistarea şi sprijinirea persoanei în descoperirea strategiilor de rezolvare a problemelor acestuia,
- încurajarea şi sprijinirea persoanei pentru a găsi noi sensuri ale existenţei sale, atât pe perioada detenţiei cât şi după liberare.
În funcţie de obiectivele specifice şi de competenţele psihoterapeutice ale psihologului sunt selectate strategiile psihoterapeutice adecvate pe care le recomandăm în lucrul cu persoanele vulnerabile la depresie şi risc de suicid:
- psihoterapii cognitiv-comportamentale – psihoterapie raţional-emotivă şi comportamentală, psihoterapie cognitivă, psihoterapie comportamentală,
- psihoterapii scurte – terapia non-directivă, terapia scurtă focalizată pe soluţie, orientarea pe competenţe şi resurse.Eforturile specializate ale echipei multidisciplinare vizează
următoarele componente: • asistenţa şi consilierea psihologică (realizată de psiholog),
• optimizarea şi dezvoltarea personală, autocunoaşterea (realizată de psiholog),
• terapiile ocupaţionale - ergoterapia (prestarea unor munci uşoare, realizarea unor activităţi manuale simple), ludoterapia, artterapia (realizată de psiholog),
• asistenţa şi consilierea socială (realizată de asistentul social),
• dezvoltarea mediului de suport (realizată de asistentul social),
• intervenţia educaţională - activităţi de tip formativ-educaţionale - hobby, culturale, sportive, de susţinere moral-religioasă (în funcţie de specific, realizată de educator / preot / monitor sportiv),
• asistenţa medicală - tratament medicamentos de suport, consult periodic (realizată de personalul medical specializat),
34
• educaţia pentru sănătate - promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos (realizată de personalul medical specializat şi de personalul de educaţie).
Foarte importantă în managementul crizei suicidare este modalitatea de derulare a intervenţiilor.
• Activismul terapeutic
În timpul crizei suicidare a persoanei private de libertate, psihologul trebuie să-şi mărească doza de efort comparativ cu terapia din perioadele din afara crizei. Psihoterapia de susţinere este directivă, centrându-se pe rezolvarea problemelor stringente ale subiectului. Posibilitatea accesului persoanei la psihoterapie trebuie să fie maximă. Este cunoscut faptul că persoana aflată în criză suicidară are o toleranţă foarte scăzută la frustrare. Efortul zadarnic de a obţine ajutor, pe moment, poate fi interpretat ca o rejecţie din partea celorlalţi sau ca o situaţie fără ieşire.
În fazele iniţiale ale procedurii sunt necesare multe întâlniri pe săptămână (pe cât posibil zilnice). Persoanele private de libertate depresive care manifestă anxietate puternică, retragere şi pasivitate marcată necesită asistenţă terapeutică zilnică pe parcursul primelor săptămâni de tratament. Opţiunea pentru această frecvenţă a întâlnirilor la începutul terapiei este motivată de necesitatea de a contracara riscul pasivităţii crescânde şi de a distrage, pe cât posibil, persoana depresivă de la ruminaţiile de autoacuzare. Mai târziu, pe parcursul tratamentului (la finalul primei luni), frecvenţa şedinţelor se reduce, iar ultimele pot fi distanţate la mai mult de o săptămână.
• Amânarea impulsurilor
Comunicarea ideilor suicidare implică dorinţa de a fi salvat. Bazându-se pe acest principiu, terapeutul poate stabili ca o regulă generală de psihoterapie, amânarea impulsului imediat de sinucidere, reamintind persoanei că nu va avea nimic de pierdut dacă îşi amână această opţiune pentru mai târziu, chiar şi pentru o durată determinată, adică pe durata terapiei de rezolvare a problemelor imediate. În acest sens, cei mai mulţi psihoterapeuţi stabilesc cu pacienţii aşa-numitele „contracte antisuicid”, întocmite în scris, pe termen scurt şi reînnoite la timp.
O altă temă de discuţie este cea care abordează autocontrolul. În lipsa acestuia se impune imobilizarea ca o decizie responsabilă a terapeutului.
35
• Renaşterea speranţei
Persoanele cu idei suicidare manifestă rezistenţă faţă de amânarea impulsurilor suicidare, deoarece nu găsesc nicio cale de a-şi îmbunătăţi situaţia prezentă.
O cale eficientă de a combate disperarea este psihoterapia de susţinere prin care subiecţii sunt convinşi că problemele lor au şanse de rezolvare. Subiecţii care au mai multe probleme de rezolvat pot fi ajutaţi să le identifice şi să le clasifice în ordinea gravităţii. Psihoterapia de tip „problem-solving” face parte din grupul de orientare cognitivă care poate fi continuată şi după depăşirea momentului de criză suicidară.
Complicaţii apărute pe parcursul intervenţiei psihoterapeutice
Răspunsurile autolezante apar datorită capacităţilor reduse de coping - lipsa resurselor de înfruntare a problemelor, vulnerabilitate, frustrare etc. În aceste situaţii se vor utiliza procedee de restructurare cognitivă care au o durată mai mare în timp.
Intervenţia are ca scop modificarea tiparelor obişnuite de comportament violent utilizând învăţarea unor modalităţi adaptative prin prezentarea unor răspunsuri reactive adecvate.
Se pot utiliza încurajări pozitive şi negative. Foarte important este să nu existe încurajări pozitive pentru autoagresiune. În acest sens, nu trebuie să obţină avantaje, nici privilegii ca urmare a manifestărilor autolitice.
Robert Liberman şi Stephan Wong (1984) descriu următoarele caracteristici ale intervenţiei în gestionarea comportamentelor autoagresive de către subiecţi:
- selecţionarea comportamentelor „ţintă” asupra cărora trebuie să se intervină,
- instruirea prin folosirea mijloacelor adecvate de comunicare interpersonală şi socială, de control emoţional, de stimulare a gândirii autocritice, de identificare a gândurilor iraţionale şi substituirea acestora cu altele prin respingere raţională,
- implicarea în activităţi de formare educaţională, profesională, sportivă, care să ajute la descărcarea emoţională şi la eliminarea agresivităţii,
- încurajarea comportamentelor adecvate şi adaptate din punct de vedere social.
36
Bolile mentale sunt responsabile de caracterul imprevizibil al comportamentelor persoanelor cu patologie psihică şi al complexităţii manifestărilor, sens în care intervenţia psihologică trebuie să fie susţinută în principal de cea a medicului psihiatru, urmată de a celorlalţi specialişti ai echipei multidisciplinare.
Timpul de intervenţie în aceste cazuri nu se poate delimita, este posibil să fie nevoie de urmărire pe toată perioada executării pedepsei.
e) Componenta educaţională a programului
Imediat ce starea persoanei cu risc de suicid va permite, se va încuraja participarea acesteia la componenta educaţională propusă în cadrul programului, stabilindu-se contacte cu specialiştii care le derulează: educatori, preot, monitor sportiv etc.
Includerea persoanei vulnerabile la programe de tip formativ-educaţionale - hobby, recreative, ergoterapii, cultural, sportive etc. - recomandate de către specialişti în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică din Dosarul de Educaţie şi de Asistenţă Psihosocială - este considerată o măsură fundamentală pentru normalizarea şi stabilizarea acesteia.
Este foarte important ca persoana cu risc de suicid să fie inclusă în grupuri constituite din persoane cu simptomatologie nondepresivă care desfăşoară activităţi de tipul celor enumerate. Aceasta constituie o modalitate detensionantă şi aparent non-formală de monitorizare a persoanei cu risc de suicid. Foarte importantă este monitorizarea prezenţei acesteia în cadrul grupului (Anexa care face referire la Prezenţa persoanelor private de libertate la componenta educaţională).
f) Concomitent, măsurile terapeutice trebuie să vizeze şi mediul în care se află persoana cu risc suicidar, şi anume:
•optimizarea relaţiilor în colectivul din care face parte persoana cu risc crescut de suicid (eventual transferul într-o altă cameră), •întărirea reţelei de suport social, a relaţiilor persoanei private de libertate cu alţi colegi în măsură a-i asigura un sprijin continuu sau în situaţii de criză, în perspectivă afectivă, instrumentală şi materială – prezenţa unui confident, posibilitatea comunicării cu celălalt, manifestarea încrederii în alt coleg, apariţia sentimentului că celălalt îl poate sprijini, faptul de a avea cu cine
37
să se sfătuiască, de a se simţi apreciat, sunt factori care induc o stare de confort psihic şi afectiv, cresc stima de sine, dezvoltă sentimentul de securitate personală şi capacitatea de a suporta experienţele stresante, •încurajarea şi sprijinirea legăturii persoanei private de libertate cu membri familiei sale, implicarea acestora în relaţia terapeutică, trezirea interesului rudelor sale pentru problemele cu care se confruntă subiectul,•menţinerea constantă a fluxului informaţional cu toţi membri echipei multidisciplinare, dar în special cu medicul unităţii, pentru a-l avertiza de pericolul folosirii de către subiect a unor supradoze pe baza prescripţiilor medicale,•localizarea zonei în care ar urma să se producă actul suicidar urmată de mobilizarea celorlalte persoane private de libertate şi a personalului penitenciar,•medierea conflictelor apărute între persoanele private de libertate, respectiv, între persoanele private de libertate şi personalul unităţii, realizarea comunicării şi a dialogului între părţile aflate în conflict,•implicarea reţelei de suport comunitar, respectiv, voluntarii, organizaţiile neguvernamentale (şi cele de caritate, religioase etc.), specialiştii instituţiilor publice partenere.
În general, se poate aprecia că intervenţia în criză este considerată reuşită atunci când se obţin următoarele beneficii:
- facilitarea comunicării, - definirea corectă a problemei, - exprimarea adecvată a sentimentelor, - creşterea stimei de sine, - rezolvarea efectivă a problemei.
g) Modulul de informare-prevenţie, prin cele două componente este utilizat pentru formarea personalului cât şi pentru selecţia şi formarea persoanelor private de libertate de sprijin (încredere).
Coordonatorul programului va organiza acest modul, iar membri echipei, în funcţie de specificul temelor, se vor implica în desfăşurarea acestora.
Toate materialele corespondente acestui modul se regăsesc în capitolul Anexe, sub numele de Fişe.
Înainte de a participa la program, membri echipei (al căror domeniu de specializare nu este apropiat tematicii suicidului) sunt
38
instruiţi de coordonator. Temele sunt prezentate schematic în Modulul de informare-prevenţie – Componenta: instruirea personalului în vederea prevenirii riscului de suicid din Fişa 1.
Persoanele private de libertate vor fi pregătite în cadrul Modulului de informare-prevenţie - Componenta: selecţia şi formarea persoanelor private de libertate, ETAPA I (Fişa 2).
Participarea la cursul de formare, a persoanele private de libertate selecţionate, este condiţionată de asumarea, chiar înainte de începerea programului, a Contractului terapeutic (Anexa 3), precum şi a Criteriilor de excludere din program (Anexa 4), în deplină informare prealabilă asupra condiţiilor pe care trebuie să le respecte.
În completarea datelor de înregistrare se utilizează ca document conclusiv Fişa protocol de şedinţă (Fişa 3).
La finalul primei etape, participanţii la program vor fi informaţi în legătură cu punctajul obţinut, de „promovare” în etapa a II-a a programului sau de „eliminare” şi vor semna Grila de evaluare (Fişa 4). De menţionat, că punctajul standard (de acumulare şi de eliminare) din grilă va fi făcut cunoscut participanţilor încă din momentul obţinerii consimţământului scris al acestora de a participa la Modulul de informare-prevenţie.
Pentru fiecare cursant se deschide o Fişă de observaţie (Fişa 5), prin intermediul căreia este cotată participarea acestuia la fiecare şedinţă.
Pentru cei care au promovat, urmează etapa a doua a Modulului de informare-prevenţie – Componenta: formarea persoanelor private de libertate - ETAPA a II-a (Fişa 6).
De adăugat că toate fişele completate în cadrul acestui modul de informare-prevenţie vor fi stocate în Mapa programului.
Procedura de organizare a modulului de informare-prevenţie şi cea de cuantificare a punctajelor vor fi utilizate în fază experimentală pentru ca, la sfârşitul primului an de funcţionare, rezultatele primite de la specialiştii din unităţi, precum şi concluziile evaluării, să determine structurarea formei finale a unui program distinct.
C. POSTVENŢIAAceastă etapă a strategiei de prevenire a comportamentelor
suicidare vizează menţinerea pentru o perioadă cât mai îndelungată a echilibrului psihic al persoanei private de libertate şi prevenirea apariţiei altor episoade depresive.
39
Măsurile de intervenţie preconizate pentru atingerea acestor obiective sunt:
- menţinerea legăturii psihologului cu persoana cu risc de suicid pe întreaga durată a executării pedepsei privative de libertate,
- consilierea persoanei private de libertate în rezolvarea problemelor întâmpinate,
- încurajarea beneficiarului de a se implica activ în programele educaţionale corespunzătoare cerinţelor şi nevoilor sale cultural-educative,
- implicarea acestuia în activităţi productive,- menţinerea legăturii cu familia şi comunitatea,- întărirea reţelei de suport social.
IX. FUNCŢIONAREA ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE
Coordonatorul programului şi, implicit, al echipei multi-disciplinare este psihologul. Dar, la eficienţa realizării programului vor contribui, în egală măsură, toţi membri echipei.
Derularea etapelor Programului specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar va respecta utilizarea principiilor de bază ale componentelor unui proces de consiliere individuală, după cum urmează:
- evaluarea nevoilor / problemelor persoanei private de libertate vulnerabilă,
- conceptualizarea psihologică şi medicală a problemelor beneficiarului,
- relaţia de consiliere,- intervenţia psihologică individuală,- intervenţia socială individuală,- intervenţia medicală individuală,- intervenţia educaţională în grup,- evaluarea procesului de consiliere psihologică şi a rezultatelor
acestuia.
Datele despre evoluţia persoanelor private de libertate cu risc de suicid, incluse în programul specific, vor fi menţionate în Fişa VII - Desfăşurarea intervenţiei specifice din Dosarul de Educaţie
40
şi Asistenţă Psihosocială, de către coordonatorul echipei sau co-terapeutul implicat în activitate. Documentele de evaluare (iniţială, de parcurs şi finală) se vor ataşa la Mapa programului.
Directorul adjunct / şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială va strânge rapoartele specialiştilor care au realizat programul, în vederea evaluării oportunităţii de a prelungi sau nu aplicarea acestuia şi a posibilităţii de a menţine sau de a modifica măsurile, în funcţie de evoluţia persoanei private de libertate.
Propunerea de prelungire a termenului de participare la program, împreună cu măsurile aplicabile pe durata prelungirii, va fi înaintată conducerii penitenciarului şi, în caz de aprobare, se va concretiza. Propunerea se face în termen de maximum zece zile de la finalizarea celei anterioare.
În Mapa programului vor fi colectate toate documentele completate pe parcursul derulării activităţilor, prin aplicarea:
- anexelor metodologice,
- anexelor diagnostice (anexe orientative de decelare a riscului suicidar şi a instrumentelor psihodiagnostice specifice),
- fişelor modulului de informare-prevenţie.
Mapa programului se păstrează într-un loc stabilit de directorul adjunct / şeful serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială, atâta timp cât persoana participă la program. Odată cu ieşirea din program a persoanei private de libertate, mapa se va păstra în locul stabilit de regulamentele în vigoare.
Atât în Mapa programului, cât şi în Fişa VII - Desfăşurarea intervenţiei specifice, din Dosarul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială, se va menţiona motivul întreruperii participării acestuia la program - la solicitarea subiectului, datorită neprezentării ori excluderii. În cazul transferului persoanei, în perioada în care aceasta participă la program (deşi nu se recomandă, este posibilă această variantă), se vor consemna în Fişa VII - Desfăşurarea intervenţiei specifice datele relevante ale ultimei şedinţe (tematica) la care a participat şi câteva observaţii semnificative ca o evaluare globală a aşteptărilor şi a rezultatelor (în rubrica Observaţii).
Intervenţia echipei multidisciplinare se concretizează prin participarea fiecărui specialist care aplică metode specifice şi, în acelaşi timp îşi asumă sarcinile şi responsabilităţile în domeniul său de activitate. În acet sens, devin absolut necesare stabilirea şi menţinerea fluxului informaţional între membri echipei (ai serviciilor de specialitate implicate).
41
Durata intervenţiei nu este mai mică de trei luni de zile, dar dependentă de nivelul riscului de suicid, de patologia psihiatrică asociată şi de capacitatea intelectuală a persoanei private de libertate.
- În cazul persoanelor fără probleme psihice, cu manifestări depresive la stimulii ambientali adverşi, intervenţia va dura atâta timp cât este necesar ca aceştia să fie pregătiţi să facă faţă şi să se adapteze situaţional, precum şi să găsească soluţiile optime - în general, durata intervenţiei variază la un minim de trei luni.
- Pentru persoanele cu diagnostic medico-psihiatric, psihiatrul este cel care va determina perioada de intervenţie. În unele cazuri, durata intervenţiei poate fi prelungită şi chiar să nu aibă o dată limită de încetare, datorită comportamentului imprevizibil al beneficiarilor.
Având în vedere că programul este multidisciplinar şi solicită intervenţia multor specialişti (din serviciile de asistenţă psihosocială şi educaţie, medical, siguranţă) este necesară o bună coordonare realizată de psiholog şi o implicare eficientă a întregului grup. În cadrul echipei multidisciplinare se discută evoluţia persoanei, rapoartele de urmărire şi evaluare completate de fiecare specialist implicat, toate consemnările existente, dar şi aspectele mai puţin formale.
În scopul monitorizării evoluţiei persoanelor cu risc de suicid, membri echipei multidisciplinare se vor întruni o dată pe lună, iar în cazul situaţiilor de criză săptămânal. Excepţii în acest sens vor constitui următoarele situaţii care pot necesita modificarea numărului de întâlniri, în special suplimentarea:
- apariţia unor elemente de risc care afectează evoluţia persoanei,
- imposibilitatea desfăşurării activităţilor în locurile stabilite,
- identificarea propunerilor de excludere din grup şi / sau de recompensare a membrilor.
Periodicitatea acestor întâlniri nu elimină discuţiile ce se impun între specialişti şi chiar „îndesirea” atunci când situaţia o impune.
Fiecare întâlnire necesită completarea Fişei de lucru a echipei multidisciplinare, document metodologic specific, care se va anexa la Mapa programului.
Odată ce persoana privată de libertate a fost inclusă în Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a
42
riscului de suicid, se consemnează acest aspect în Fişa V - Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, din DEAP, precum şi în toate celelalte documente care impun, cu scopul de a facilita transmiterea informaţiilor legate de evoluţia persoanei, în special, pentru eventualele cazuri de transfer în alte unităţi.
X. EVALUAREA PROGRAMULUIPentru o evaluare corectă, se va urmări, în detaliu, fiecare
obiectiv în parte. Este necesară întâlnirea anuală a specialiştilor implicaţi, pentru a analiza rezultatele programului. Totodată, se va stabili baza de optimizare a resurselor şi îmbunătăţirile necesare, în funcţie de rezultatele obţinute.
Se consideră eşecuri:- neidentificarea persoanelor cu risc de suicid şi care ajung
să înfăptuiască actul sinucigaş - este posibilă doar dacă nici unul dintre specialişti nu a sesizat o modificare substanţială a stării de spirit şi a circumstanţelor personale,
- cazurile în care persoanele private de libertate, incluse în program, încearcă autolezarea sau chiar o repetă,
- blocarea canalului de informare stabilit de specialiştii care intervin în program - va produce daune serioase persoanei şi procesului său de reabilitare.
Obiectivul programului este atins atunci când se reduce numărul actelor suicidare – indiferent că este vorba despre tentative repetate sau nu, ori sinucideri finalizate – situaţie în care persoana este scoasă din program.
Evaluarea cantitativă va utiliza ca repere următoarele procente:
- 1% cazuri detectate şi asistate,- 2% finalizări de programe fără evoluţii negative,- 3% finalizări de programe, persoane care nu recidivează într-
un comportament de autolezare timp de un an.
Indicatori de evoluţie negativă:
- numărul persoanelor private de libertate care nu au fost identificate şi incluse în program,
- numărul celor care, fiind incluşi în program, repetă actele suicidare.
43
Indicatori de evoluţie pozitivă:
- numărul persoanelor private de libertate care au finalizat programul fără evoluţii negative,
- numărul persoanelor (cifră în creştere, menţinere, scădere) care nu recidivează prin comportament de autolezare timp de un an.
Pentru evaluarea calitativă se iau în considerare mai mulţi factori:
- coordonarea între specialiştii implicaţi, - fluenţa canalelor de informare, - calitatea intervenţiilor, - timpul acordat intervenţiei.
XI. REGULILE DE UTILIZARE A MAPEI PROGRAMULUI
Mapa programului va conţine:
• justificarea iniţierii programului, material care, bine fundamentat, constituie motivaţia procedurii de demarare a programului; va sintetiza, într-o pagină, maximum două, toate datele care argumentează existenţa problematicii de suicid în unitatea penitenciară, ca o consecinţă firească a identificării persoanelor cu vulnerabilitate crescută pentru dezvoltarea tulburărilor depresive, cu risc de suicid, cu tentative de suicid în antecedente, eligibile pentru includerea în program în urma solicitării acestora ori a celor aflate în situaţii de criză,
• anexe metodologice
- Coperta mapei programului – Anexa 1,
- Anunţul programului – Anexa 2,
- Contractul terapeutic – Anexa 3,
- Criteriile de excludere din modulul de informare-prevenţie – Anexa 4,
- Atribuţiile echipei multidisciplinare – Anexa 5,
44
- Orarul programului – Anexa 6,
- Tabelul nominal – Anexa 7,
- Fişa de lucru a echipei multidisciplinare – Anexa 8,
- Fişa individuală pentru consiliere – Anexa 9,
- Prezenţa persoanelor private de libertate la componenta educaţională a programului – Anexa 10,
- Prezenţa persoanelor private de libertate la modulul de informare-prevenţie – Anexa 11.
• anexe diagnostice care solicită completare / aplicare:
- anexe orientative de decelare a riscului suicidar - Anexele A, B, C, D,
- instrumente psihodiagnostice specifice - Anexele I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII.
• fişele modulului de informare-prevenţie:
- Fişa 1 – Componenta: instruirea personalului în vederea prevenirii riscului de suicid,
- Fişa 2 - Componenta: selecţia şi formarea persoanelor private de libertate - ETAPA I,
- Fişa 3 - Fişa protocol de şedinţă,
- Fişa 4 - Grila de evaluare,
- Fişa 5 - Fişa de observaţie,
- Fişa 6 - Componenta: formarea persoanelor private de libertate - ETAPA a II-a.
Metodologia întocmirii şi completării Mapei programului
Procedura de demarare a programului necesită completarea mapei cu următoarele materiale documentare şi înaintarea spre aprobare directorului unităţii:
- Coperta mapei programului – Anexa 1,
- Justificarea programului
- Instruirea personalului – Fişa 1,
- Selecţia şi formarea persoanelor private de libertate – Fişa 2,
45
- Formarea persoanelor private de libertate – Fişa 6.
După aprobarea derulării programului, se vor completa sau utiliza următoarele documente necesare constituirii echipei multidisciplinare, selecţionării persoanelor vulnerabile sau grupurilor de sprijin:
- Anexele orientative de decelare a riscului suicidar - Anexele A, B, C, D,
- Instrumentele psihodiagnostice specifice - Anexele de la I la VIII,
- Anunţul programului – Anexa 2,
- Contractul terapeutic – Anexa 3,
- Criteriile de excludere din modulul de informare-prevenţie
– Anexa 4,
- Atribuţiile echipei multidisciplinare – Anexa 5,
- Orarul programului – Anexa 6,
- Tabelul nominal – Anexa 7,
- Grila de evaluare – Fişa 4.
* Documentele se vor completa în etapa de selecţie.
Desfăşurarea propiru-zisă a programului impune utilizarea, completarea şi monitorizarea următoarelor documente:
- Contractul terapeutic – Anexa 3,
- Criteriile de excludere din modulul de informare-prevenţie
– Anexa 4,
- Atribuţiile echipei multidisciplinare – Anexa 5,
- Orarul programului – Anexa 6,
- Tabelul nominal – Anexa 7,
- Fişa de lucru a echipei multidisciplinare – Anexa 8,
- Fişa individuală pentru consiliere – Anexa 9,
- Prezenţa persoanelor private de libertate la componenta
46
educaţională a programului – Anexa 10,
- Prezenţa persoanelor private de libertate la modulul de informare-prevenţie – Anexa 11,
- Fişa protocol de şedinţă – Fişa 3,
- Grila de evaluare – Fişa 4,
- Fişa de observaţie – Fişa 5.
* Unele documente, şi anume: Contractul terapeutic, Criteriile de excludere din program, Grila de evaluare, Atribuţiile echipei multidisciplinare produc efecte pe parcursul desfăşurării programului, chiar dacă nu necesită deloc sau doar completarea iniţială.
* Celelalte documente impun completări periodice:
- Orarul programului (atât pentru modulul terapeutic, cât şi pentru modulul informare-prevenţie) se realizează lunar sau ori de câte ori apar modificări în planificarea activităţilor,
- Tabelul nominal se reface de câte ori se schimbă componenţa grupului în sensul adăugării de participanţi, iar în cazul diminuării (prin transfer, excludere, abandon) modificarea se realizează doar în tabelul iniţial, consemnându-se motivul,
- Fişa de lucru a echipei multidisciplinare se completează la fiecare întrunire a grupului,
- Fişa individuală pentru consiliere se completează pentru fiecare persoană care beneficiază de consiliere psihologică şi/sau socială.
- Prezenţa persoanelor private de libertate (la componenta educaţională şi la modulul de informare-prevenţie) se completează similar - rubricile referitoare la prezenţa şi absenţa participanţilor vor fi completate în cadrul fiecărei întâlniri, iar la finalul programului, cele două rubrici, numărul orelor de prezenţă şi numărul orelor prevăzute,
- Fişa de observaţie (aferentă modulului informare-prevenţie) se completează la finalul programului şi implică însumarea punctelor obţinute în prima etapă a cursului de formare, evaluare care constituie o modalitate de selecţie cuantificată a participanţilor pentru a doua fază a programului.
47
BIBLIOGRAFIE
*** Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România şi American Psychiatric Association, (2003), Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale, Ediţia a IV-a revizuită, DSM – IV – TR, Bucureşti, Editura Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România.*** Interviu clinic structurat pentru tulburările clinice de pe axa I a DSM, editura RTS Cluj Napoca, 2007.*** Marele dicţionar al psihologiei, editura Trei, Bucureşti, 2006 Biggar, Kathz – „Caring for the Suicidal in Custody. The Samaritans Role” în „Buletine Europe”, Ed. Association Europeenne Pour le Travail Social dans la Justice, nr. 23/2000, pag.15-17.Coleman, J.C., Buther, J.N., Carson, R.C. - „Suicide” în „Abnormal Psychology and Modern Life”, 6th Edition, Scott, Foresman and Company, pag. 575-598.Cosman, Doina – „Sinuciderea. Studiu în perspectivă biopsihosocială”, Ed. RISOPRINT, Cluj Napoca, 1999.Deri, Susan, – „Introducere în testul Szondi”, Ed. Paidea, Bucureşti, 2000.Gheorghe, F. - „Psihologie penitenciară”, Ed. OSCAR PRINT, Bucureşti, 1996.Holdevici, Irina - „Gândirea pozitivă – ghid practic de psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală”, Ed. Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1999.Ionescu, G. – „Psihiatrie clinică standardizată şi codificată”, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.Ionescu, G. – „Psihiatria extra muros: Tulburările personalităţii”, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1997.Ionescu, G. – „Psihologie şi suicidologie”în „Psihologie clinică”, coord. G. Ionescu, Ed. Academiei, Bucureşti, 1985, pag. 224-250.Kilp, Maria-Anna – „Fatal desperation” în „Buletine Europe”, Ed. Association Europeenne Pour le Travail Social dans la Justice, nr. 23 / 2000, pag. 22.Lăzărescu, M. - „Psihopatologie clinică”, Ed. HELICON, Timişoara, 1994.Minulescu, Mihaela - „Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică”, Ed. Garell Publishing House, Bucureşti, 1996.Nistea, H., Simionavici, O. - „Autoagresiunea în penitenciar între interpretare şi realitate”, în Revista de Ştiinţă Penitenciară, DGP, Bucureşti, 1996, nr. 2 (25).Sonbeyrand, P. - „Du Scandal du Suicide en Prison” în „Buletine Europe”, Ed. Association Europeenne Pour le Travail Social dans la Justice, nr.23 / 2000, pag. 23-26.Vraşti, R., Eisemann, M. - „Depresii – noi perspective”, Ed. ALL, Bucureşti, 1996.
48
49
ANEXE
MAPA PROGRAMULUI
50
51
Anexe metodologice
52
53
Anexa 1
PENITENCIARUL _____________________________
Aprobat,
Director unitate
Avizat, Director adjunct / Şef ServiciuEducaţie şi Asistenţă Psihosocială
M A P APROGRAMULUI SPECIFIC DE ASISTENŢĂ PSIHOSOCIALĂ
ŞI DE PREVENŢIE A RISCULUI SUICIDAR
Coordonatorul programului
________________________________________
Avizat, Şef Serviciu Asistenţă Psihosocială
54
Anexa 2
Avizat,Director adjunct / Şef Serviciu
Educaţie şi Asistenţă Psihosocială
ANUNŢ
În Penitenciarul / secţia (numele unităţii / numărul secţiei, după caz)
_______________________________________________ începe Programul specific de asistenţă psihosocială şi de prevenţie a riscului suicidar - modulul de informare-prevenţie pentru selecţia şi formarea persoanelor de sprijin ________________. Şedinţele vor avea loc în (locul desfăşurării) ___________________, în perioada _______________.
Persoanele private de libertate care doresc să se înscrie la acest program se vor adresa educatorului/psihologului secţiei.
Întocmit,Coordonatorul programului
____________________________________
Data afişării anunţului ____________
55
Anexa 3CONTRACTUL TERAPEUTIC9∗
de participare laProgramul specific de intervenţie psihoterapeutică şi de prevenţie a
riscului de suicid
Nume: _______________________ Prenume: __________________Data naşterii __________ Părinţii ______________ / _____________
Prin prezentul document, declar că am fost informat despre
caracteristicile, obiectivele, regulile şi criteriile de participare / excludere din program şi sunt de acord cu respectarea acestora.
Concret, accept voluntar următoarele reguli:1. să particip la activităţile programului, la toate şi fiecare din domeniile
de intervenţie şi să realizez temele stabilite de specialişti,Activităţi:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2. să nu provoc niciun fel de incident care ar putea afecta buna derulare a activităţilor,
3. să fiu de acord ca, în perioada includerii în program, specialiştii care intervin în procesul meu terapeutic să aibă acces la datele personale cuprinse în Fişa medicală, Dosarul individual, Dosarul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, cele privind regimul penitenciar şi orice alte informaţii de interes pentru desfăşurarea activităţilor specifice,
4. să respect regulile de desfăşurare a programului, iar în cazul în care le încalc voi fi exclus temporar / definitiv din program şi sancţionat conform reglementărilor în vigoare.
După ce am primit aceste informaţii, am avut posibilitatea de a lămuri orice neclaritate despre drepturile şi obligaţiile legate de program şi de aceea accept voluntar regulile.
Data şi locul: __________________
Semnătura beneficiarului Semnătura coordonatorului de program____________ __________________
9∗ Modelul poate fi particularizat în funcţie de necesităţile identificate.Se va semna la sfârşitul primei întâlniri din program, de către fiecare participant.
56
Anexa 4
CRITERIILE DE EXCLUDEREdin
Modulul de informare-prevenţie al
Programului RISC SUICIDAR
1. Vor fi eliminate obligatoriu din program persoanele private de libertate care, în perioada derulării acestuia, au săvârşit următoarele abateri foarte grave:
• atac cadre, tentativă de evadare, agresarea sexuală a altei persoane private de libertate, agresarea fizică a altei persoane private de libertate cu consecinţe grave.
2. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care săvârşesc o singură dată, una dintre următoarele abateri:
• lovituri violente cu obiecte dure, înjunghieri, tăieturi (asupra altor persoane private de libertate).
3. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care săvârşesc de două ori, abateri de tipul:
• loviri (cu palma, pumnul, piciorul), acţiuni cu rol de provocare care duc la violenţă (piedică, scuipat, înjurături, îmbrâncire).
4. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care ameninţă sau îi intimidează pe membrii echipei multidisciplinare.
5. Vor fi excluse din program persoanele private de libertate care nu manifestă interes faţă de temele cursului sau încalcă regulile de grup şi se măsoară prin:
- acumularea a trei absenţe nemotivate de la întâlniri, - neefectuarea temelor de trei ori la rând, - neimplicarea în activităţile desfăşurate individual sau în
grup, - ironizarea colegilor / participanţilor la activităţi, - descurajarea schimbărilor pe care membri grupului
încearcă să le facă.Aceste reguli vor fi discutate cu fiecare participant (atât
individual cât şi în grup) şi vor fi incluse în contractul terapeutic pe care acesta îl va semna. Regulile nu vor mai fi negociate după intrarea în grup, ci vor fi periodic reamintite, iar la fiecare încălcare a acestora vor fi luate măsurile corespunzătoare.
Membri echipei multidisciplinare
57
Anexa 5
La prima întâlnire a echipei multidisciplinare sunt prezentate atribuţiile şi responsabilităţile membrilor.
Acestea pot suferi modificări şi pot fi particularizate ţinând cont de condiţiile de personal din fiecare penitenciar
Atribuţiile echipei multidisciplinaredin
Programul RISC SUICIDAR
- identifică / diagnostichează, monitorizează şi evaluează persoanele vulnerabile la suicid care vor fi incluse în program,
- stabileşte activităţile educaţionale şi terapeutice în care vor fi incluse persoanele vulnerabile,
- planifică periodicitatea întâlnirilor şi respectă orarul stabilit,- asigură cadrul general pentru derularea optimă a activităţilor
programului (identifică şi stabileşte spaţii, resurse umane şi materiale),
- stabileşte numărul persoanelor care vor fi formate în grupul de sprijin,
- stabileşte numărul grupurilor de sprijin (dacă există resurse umane şi logistice pentru ca programul să se poată desfăşura simultan în mai multe secţii, cu mai multe grupe),
- completează documentele necesare constituirii mapei programului (fişe de lucru, documente diagnostice, anexe metodologice etc.), fişele Dosarului de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială (care impun acest lucru), precum şi cele specifice celorlalte servicii de specialitate,
- menţine imparţialitatea în raport cu persoanele private de libertate şi aplicarea unitară a criteriilor de excludere, în cazul în care acest lucru se impune,
- analizează propunerile de intrare / excludere formulate de oricare dintre membri grupului şi decide includerea de noi participanţi sau excluderea celor care nu respectă obligaţiile stabilite prin Contractul terapeutic,
- sprijină persoanele private de libertate beneficiare ale intervenţiei şi le oferă susţinerea necesară atunci când este cazul,
- asigură buna desfăşurare a activităţilor şi încurajează participanţii la un comportament corespunzător,
- identifică soluţii la diferitele schimbări / probleme care apar,- respectă principiile confidenţialităţii.
58
Responsabilităţile coordonatorului de program (psihologul):- gestionează desfăşurarea activităţilor programului,- monitorizează aspectele legate de calitatea serviciilor oferite
prin programul Risc suicidar,- evaluează rezultatele obţinute în Componenta terapeutică,
Componenta educaţională, în Modulul de informare-prevenţie,
- organizează întâlnirile echipei multidisciplinare, atunci când acest lucru se impune şi completează Procesul verbal al şedinţei,
- asigură managementul administrativ al materialelor şi al consumabilelor necesare,
- planifică şi întocmeşte Orarul activităţilor programului,- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin
oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare(ceilalţi psihologi implicaţi în psiholog)
- realizează evaluări (iniţială, de parcurs, finală) şi participă la selecţia persoanelor private de libertate în vederea includerii în program,
- stabileşte obligaţiile din Contractul terapeutic şi le aduce la cunoştinţa fiecărui participant, spre a fi semnate,
- organizează activităţile modulului terapeutic, - planifică şi asigură consilierea individuală a participanţilor la
program, - planifică şi susţine parte din activităţile Modulului de informare-
prevenţie, - completează documentele din mapa program care îi revin
(Fişele modulului de informare-prevenţie, Tabelul nominal al participanţilor, Fişa individuală, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie),
- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.
Responsabilităţile asistentului social:- planifică şi asigură consilierea socială individuală a persoanelor
vulnerabile care necesită acest tip de intervenţie,- completează documentele din mapa program care îi revin
(Fişa individuală, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),
- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului
59
programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.
Responsabilităţile educatorului:- planifică şi susţine activităţile educaţionale în care sunt incluse
şi persoanele vulnerabile selecţionate în cadrul programului Risc suicidar,
- completează documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul educaţional, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),
- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.
Responsabilităţile preotului:- planifică şi susţine activităţile moral-spirituale cu persoanele
vulnerabile incluse în program,- completează documentele din mapa program care îi revin
(Prezenţa participanţilor la modulul educaţional, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),
- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.
Responsabilităţile monitorului sportiv:- planifică şi susţine activităţile sportive cu participanţii din
program care sunt apţi pentru a fi incluşi în acest tip de activităţi,
- completează documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul educaţional, Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.
Responsabilităţile personalului medical (medic psihiatru, medic generalist, asistent medical):
- identifică, monitorizează, evaluează persoanele cu afecţiuni psihice - cu precizarea că psihiatrul stabileşte diagnosticul, tratamentul şi durata acestuia,
60
- completează documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),
- colaborează cu toţi membri echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.
Responsabilităţile personalului din cadrul serviciului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar
- completează toate documentele din mapa program care îi revin (Prezenţa participanţilor la modulul de informare-prevenţie – de câte ori susţine teme în cadrul acestei componente),
- colaborează cu toţi membrii echipei multidisciplinare prin oferirea de informaţii relevante, din perspectiva scopului programului, referitoare la persoanele private de libertate beneficiare.
Am fost informaţi,Semnături:
Coordonator program ___________________________
Am fost informaţi,Semnături:
Coordonator program ___________________________Asistent social ___________________________Educator ___________________________Preot ___________________________Monitor sportiv ___________________________Medic psihiatru ___________________________ Medic generalist ___________________________ Asistent medical ___________________________ Personal administrativ şi de supraveghere___________________________ ___________________________ ___________________________
61
Ane
xa 6
Aviz
at10
,D
irect
or a
djun
ct /
Şef S
ervi
ciu
Educ
aţie
şi A
sist
enţă
psi
hoso
cial
ă
O R
A R
U L
Pro
gram
ului
risc
de
suic
id d
esfă
şura
t cu
grup
ul d
e lu
cru
____
__ în
per
ioad
a __
____
____
la _
____
____
indi
vidu
al _
___
în p
erio
ada
____
____
____
____
____
la _
____
____
____
____
____
___
ASI
STEN
ŢĂ P
SIH
OSO
CIA
LĂ d
e gr
upPa
rtic
ipan
ţiZi
uaO
raSp
aţiu
l de
desf
ăşur
are
Susţ
ine
Gru
p 3
Luni
9.00
-10.
00C
lub
secţ
ia …
.P
siho
log
Vine
riM
arţi
Joi
CO
NSI
LIER
E PS
IHO
LOG
ICĂ
Indi
vidu
al
Mar
ţi10
.00-
11.0
0C
abin
et p
siho
logi
cP
siho
log
CO
NSI
LIER
E SO
CIA
LĂ
Indi
vidu
alM
arţi
11.0
0-12
.00
Cab
inet
psi
holo
gic
Asi
sten
t soc
ial
AC
TIVI
TĂŢI
ED
UC
AŢI
ON
ALE
Gru
p 1
conf
ecţio
nare
orig
ami
Mie
rcur
i 13
.00
- 14.
00C
lub
Sec
ţia …
Edu
cato
rG
rup
2 Vi
neri
Edu
cato
r A
CTI
VITĂ
ŢI M
OR
AL-
REL
IGIO
ASE
Indi
vidu
al
Vine
ri 10
.00-
11.0
0C
lub
Sec
ţia …
Pre
ot
AC
TIVI
TĂŢI
SPO
RTI
VE
Gru
p 1
Mar
ţi15
.00
- 16.
00C
urte
de
plim
bare
Mon
itor s
porti
vJo
i
Gru
p 2
Luni
Mon
itor s
porti
vVi
neri
ALT
E A
CTI
VITĂ
ŢI R
EALI
ZATE
DE
CO
LAB
OR
ATO
RI I
NTE
RN
I / E
XTER
NI
Gru
p 4
Mie
rcur
i14
.00
- 15.
00S
ala
…Vi
neri
Înto
cmit:
Coo
rdon
ator
pro
gram
___
____
____
____
____
__10
Avi
zul d
irect
orul
ui a
djun
ct e
ste
nece
sar p
entru
a in
clud
e ac
tivită
ţile
prog
ram
ului
în O
raru
l act
ivită
ţilor
şi n
u va
mai
fi n
eces
ară
apro
bare
a co
nduc
erii
unită
ţii.
Ora
rul s
e va
înto
cmi l
unar
(şi c
hiar
săp
tăm
ânal
cân
d co
ndiţi
ile im
pun)
în fu
ncţie
de
posi
bilit
ăţile
de
plan
ifica
re /a
ntic
ipar
e al
e co
ordo
nato
rulu
i de
prog
ram
.
62
Ane
xa 7
Apr
ob,
Dire
ctor
uni
tate
TAB
ELU
L N
OM
INA
L11
cu p
artic
ipan
ţii la
Pro
gram
ul R
ISC
SU
ICID
AR
– M
odul
de
info
rmar
e-pr
even
ţie /
Com
pone
nta
educ
aţio
nală
, în
per
ioad
a __
____
____
____
____
____
____
____
____
Gru
pul d
e lu
cru
____
____
____
Nr.
crt
Num
e şi
pre
num
eD
ata
naşt
erii
Con
dam
nare
şi f
aptă
Cam
era
- reg
imul
- se
cţia
Obs
erva
ţii
Înto
cmit,
Coo
rdon
ator
pro
gram
Avi
zat,
A
viza
t,
Verifi
cat,
Dire
ctor
adj
unct
D
irect
or a
djun
ct
Şef
Ser
vici
uSi
gura
nţa
Deţ
iner
ii şi
Reg
im P
enite
ncia
r
Educ
aţie
şi A
sist
enţă
Psi
hoso
cial
ă
A
sist
enţă
Psi
hoso
cial
ă
11 T
abel
ul v
a av
ea v
alab
ilita
te p
ână
la fi
nalu
l pro
gram
ului
, cu
exce
pţia
situ
aţie
i în
care
în g
rup
vor fi
incl
use
noi p
erso
ane,
cee
a ce
impl
ică
refa
cere
a ac
estu
ia, î
n se
nsul
adă
ugăr
ii no
ilor p
artic
ipan
ţi. D
imin
uare
a gr
upul
ui (e
xclu
dere
/tran
sfer
/aba
ndon
)nec
esită
mod
ifică
ri în
tabe
lul i
niţia
l.
63
Anexa 8
FIŞA DE LUCRU A ECHIPEI MULTIDISCIPLINARE
Data_____________________
Componenţa echipei multidisciplinare:
● psiholog, coordonatorul programului - Nume ________ Prenume __________
● asistent social Nume __________ Prenume ____________
● educator Nume __________ Prenume ____________
● preot Nume __________ Prenume ____________
● monitor sportiv Nume __________ Prenume ____________
● medic specialist psihiatru Nume __________ Prenume ____________
● medic specialist generalist Nume __________ Prenume ____________
● asistent medical Nume __________ Prenume ____________
● personal administrativ şi de supraveghere - Nume _________________ Prenume ______________ - Nume _________________ Prenume ______________ - Nume _________________ Prenume ______________
Perioada de desfăşurare a activităţilor programului ___________
64
Locul de desfăşurare a activităţilor Activităţi de grup ________________________________________ _______________________________________________________Activităţi individuale______________________________________________________________________________________________
Numărul participanţilor identificaţi:_____
Probleme discutate12
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Soluţii identificate: ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
12 cu privire la includerea / excluderea membrilor din grup, schimbarea locului de desfăşurare a activităţilor, modificări în structura echipei, evaluarea rezultatelor, alte probleme apărute pe parcur-sul derulării programului care necesită analiza şi decizia echipei etc.
65
Echipa multidisciplinară:
● psiholog, coordonatorul programuluisemnătura___________________________________
● asistent social semnătura___________________________________
● educator semnătura___________________________________
● preot semnătura___________________________________
● monitor sportiv semnătura___________________________________
● medic specialist psihiatru semnătura___________________________________
● medic specialist generalist semnătura_____________________________________
● asistent medical semnătura_____________________________________
● personal administrativ şi de supraveghere semnătura_____________________________________semnătura_____________________________________semnătura_____________________________________
În scopul monitorizării evoluţiei persoanelor cu risc de suicid, membri echipei multidisciplinare se vor întruni o dată pe lună. Excepţii în acest sens vor constitui următoarele situaţii care pot interveni şi implică diminuarea numărului de întâlniri (imposibilitatea desfăşurării activităţilor în locurile stabilite) sau, în cele mai multe cazuri, suplimentarea numărului de întâlniri:
- apariţia unor elemente de risc în măsură a afecta evoluţia persoanei private de libertate,
- identificarea propunerilor de excludere din grup şi / sau de recompensare a membrilor.
66
Anexa 9
FIŞA INDIVIDUALĂ13
CONSILIERE INDIVIDUALĂProgramul RISC SUICIDAR
Nume _________________________ Prenume _______________Data intrării în program ____________Data consilierii: __________________Motivaţia întâlnirii:________________________________________
A. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei sociale:
B. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice:
indicatori de suport la evaluarea comunicării non-verbale:
- privirea -
- vocea -
- distanţa fizică -
- gesturile -
- postura (poziţia corpului, mersul) -
- ţinuta -
- atitudinea şi comportamentul -
- limbajul -
- etc.
Nume Prenume Semnătura asistent social__________________________________Semnătura psiholog (coordonatorul de program) __________________________________
13 Se completează pentru persoanele incluse în program care beneficiază de consiliere psihologică sau socială.
67
Data consilierii: ____________________Motivaţia întâlnirii:________________________________________
A. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei sociale:
B. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice:
indicatori de suport la evaluarea comunicării non-verbale:
- privirea -
- vocea -
- distanţa fizică -
- gesturile -
- postura (poziţia corpului, mersul) -
- ţinuta -
- atitudinea şi comportamentul -
- limbajul -
- etc.
Nume Prenume Semnătura asistent social__________________________________
Semnătura psiholog (coordonatorul de program) ________________________________
68
Data consilierii: ____________________Motivaţia întâlnirii:________________________________________
Nume Prenume Semnătura asistent social__________________________________
Semnătura psiholog (coordonatorul de program)__________________________________
A. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei sociale:
B. Aspecte relevante din perspectiva intervenţiei psihologice:
cu / fără indicatori de suport la evaluarea comunicării non-verbale:
69
Ane
xa 1
0
Prez
enţa
par
ticip
anţil
or la
C
ompo
nent
a ed
ucaţ
iona
lă d
in P
rogr
amul
RIS
C S
UIC
IDA
R
Nr.
crt
Num
ele
şi
pren
umel
e
Perio
ada
desf
ăşur
ării
activ
ităţil
or e
duca
ţiona
le d
e gr
up(_
____
____
____
___-
___
____
____
___)
Nr. ore prezenţă
Nr. ore prevăzute
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …
Înto
cmit:
Edu
cato
r___
____
____
____
___
NO
TĂ:
Rub
rica
Per
ioad
a de
sfăş
urăr
ii ac
tivită
ţilor
pro
gram
ului
va
conţ
ine
un n
umăr
de
spaţ
ii ec
hiva
lent
num
ărul
ui d
e în
tâln
iri c
uprin
se în
pro
gram
. La
fieca
re în
tâln
ire
educ
ator
ul v
a m
enţio
na d
ata
şi v
a bi
fa, î
n dr
eptu
l fiec
ărui
par
ticip
ant,
prez
enţa
(P) s
au a
bsen
ţa (A
) la
activ
itate
. Abs
enţa
mot
ivat
ă se
va
nota
AM
. În
cazu
l în
care
un
parti
cipa
nt n
u m
ai fa
ce p
arte
din
gru
pul d
e lu
cru,
se
va n
ota
mot
ivul
pe
rând
ul c
ores
punz
ător
num
elui
său
.La
sfâ
rşitu
l pro
gram
ului
se
vor c
ompl
eta
colo
anel
e: N
r. or
e pr
ezen
ţă –
num
ărân
d da
tele
la c
are
fieca
re p
erso
ană
a fo
st p
reze
ntă
la p
rogr
am -
şi N
r. or
e pr
evăz
ute
– nu
măr
ul ş
edin
ţelo
r pre
văzu
te în
pro
gram
.
70
Ane
xa 1
1
Prez
enţa
par
ticip
anţil
or la
M
odul
ul d
e in
form
are-
prev
enţie
din
Pro
gram
ul R
ISC
SU
ICID
AR
Nr.
crt
Num
ele
şi
pren
umel
e
Perio
ada
desf
ăşur
ării
activ
ităţil
or d
e gr
up(_
____
____
____
___-
___
____
____
___)
Nr. ore prezenţă
Nr. ore prevăzute
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
data
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …
Înto
cmit:
Lec
tor_
____
____
____
____
_N
OTĂ
:R
ubric
a P
erio
ada
desf
ăşur
ării
activ
ităţil
or p
rogr
amul
ui v
a co
nţin
e un
num
ăr d
e sp
aţii
echi
vale
nt n
umăr
ului
de
şedi
nţe
cupr
inse
în p
rogr
am. L
a fie
care
întâ
lnire
, le
ctor
ul v
a m
enţio
na d
ata
şi v
a bi
fa, î
n dr
eptu
l fiec
ărui
par
ticip
ant,
prez
enţa
(P) s
au a
bsen
ţa (A
) la
activ
itate
. Abs
enţa
mot
ivat
ă se
va
nota
AM
. În
cazu
l în
care
un
parti
cipa
nt n
u m
ai fa
ce p
arte
din
gru
pul d
e lu
cru,
se
va n
ota
mot
ivul
pe
rând
ul c
ores
punz
ător
num
elui
său
.La
sfâ
rşitu
l pro
gram
ului
se
vor c
ompl
eta
colo
anel
e: N
r. or
e pr
ezen
ţă –
num
ărân
d da
tele
la c
are
fieca
re p
erso
ană
a fo
st p
reze
ntă
la p
rogr
am -
şi N
r. or
e pr
evăz
ute
– nu
măr
ul ş
edin
ţelo
r pre
văzu
te în
pro
gram
.
71
Anexe diagnostice
72
73
- Anexe orientative de decelare a riscului suicidar
74
75
Anexa A
INDICATORI DEMOGRAFICI AI RISCULUI SUICIDAR
Indicatori Nivel de riscScăzut Crescut
SexBărbaţi +Femei +
Vârsta
Bărbaţi 0-45 +>45 +
Femei 0-34 +>66 +
35-45 +
Stare civilăCăsătoriţi +
Celibatari, divorţaţi, văduvi +
Mediul de viaţă
Deschis (cu familie şi prieteni) +
Izolat +
Mediul de provenienţă
Rural +
Urban +
Încadrarea înainte de depunerea în
penitenciar
Angajat +
Şomer +
Posibilităţi concrete de
angajare după liberare
Mari +
Scăzute +
76
Anexa B
FACTORII ISTORICO-SITUAŢIONALI DE RISC SUICIDAR
Factori Scăzut Moderat Crescut
Funcţionarea zilnică
În general bună în toate
activităţileDestul de bună Inconstanţa
randamentului
Stilul de viaţă Stabil CâtevaSchimbări Instabil
Stilul de„coping”
Resurse adecvate Resurse medii Modalităţi
inadecvate
Suportsocial
Multiple relaţii cu persoanele
din jurPuţine relaţii
Relaţie singulară sau
izolare
Istoricmedical Sănătos Probleme
Moderate Boala cronică
Istoricpsihiatric Absent Tratament
AnteriorNecooperantla tratament
Istoricfamilial
de sinucidereAbsent Comportament
parasuicidarComportament
suicidar
Parasuicidanterior Absent Una / mai multe
tentativeParasuicid cu
letalitate
77
Anexa C
CHESTIONARUL pentru
EVALUAREA RISCULUI DE SINUCIDERE LA PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE
Indicatorii sunt corelabili cu itemii prevăzuţi în Anexa 4
• Depresie cu sentimente de vinovăţie, autoacuzare, autodepreciere, idei nihiliste şi o accentuată inhibiţie psihomotorie.
• Insomnie severă.
• Preocupări ipohondriace severe, asociate cu convingerea delirantă a existenţei unor afecţiuni somatice (neoplasm, boală venerică, boală cardiacă).
• Tentativă de sinucidere anterioară.
• Sexul masculin şi vârsta peste 35 ani.
• Alcoolismul sau toxicomania.
• Prezenţa unei infirmităţi, a unei afecţiuni dureroase sau grave (la o persoană robustă care anterior fusese activă, energică).
• Izolarea socială şi atitudinea lipsită de înţelegere a rudelor şi/sau a prietenilor (reală sau exagerată către individ).
• Preocupările suicidare.
• Antecedentele suicidare în familie.
• Lipsa unui serviciu şi existenţa dificultăţilor financiare (în sensul unui declin, al decăderii bruşte) după liberare.
• Faza finală a depresiei, când starea depresivă persistă, dar individul şi-a redobândit iniţiativa şi capacitatea de decizie.
78
Anexa D
INDICATORI AI RISCULUI SUICIDAR LA PERSOANELE PRIVATE DE LIBERTATE
IndicatoriNivel de risc
Scăzut Crescut
SexBărbaţi +Femei +
VârstaBărbaţi 0-45 +
>45 +
Stare civilăCăsătoriţi +
Celibatari, divorţaţi, văduvi +
Starea de recidivă
Arestaţi preventiv +Recidivişti +
Durata pedepseiCondamnat pe viaţă/
pedeapsă mare +
Pedeapsă mică +Factori asociaţi Prezenţi +Momentul ales Week-end +
Timpul scurs de la depunere Carantină/ 5 ani +
Amplasarea Spital/izolator +Tulburări mentale +
Tentative anterioare +
Natura infracţiunii
Delicte violente +Delincvenţi sexuali +
79
- Instrumente psihodiagnostice specifice
80
81
ANEXA I
INTERVIUL STRUCTURAT
1. Te-ai simţit vreodată depresiv mai multe zile în şir?2. În acel interval, te-ai gândit că ai vrea să mori?3. Când au apărut aceste gânduri?4. Ce te-ai gândit să-ţi provoci? 5. Ai acţionat potrivit propriilor gânduri?6. Cât de frecvent apar aceste gânduri? 7. Când ai avut ultima dată aceste gânduri?8. Te-ai gândit să agresionezi şi pe altcineva?9. Cât de des au apărut astfel de gânduri?10. Ce te-ai gândit să-i faci celeilalte persoane?11. Care ar fi beneficiul acţiunii tale pentru cealaltă persoană?12. Când apar astfel de gânduri?13. Mai recent, ce te-ai gândit să faci cu propria persoană ?14. Ai făcut ceva paşi pe calea procurării de pastile, armă sau altele
de acest fel?15. Te-ai gândit când ai dori să o faci?16. Te-ai gândit unde ai dori să o faci?17. Te-ai gândit la efectul pe care l-ar produce moartea ta asupra
familiei?18. Te-ai gândit la efectul pe care l-ar produce moartea ta asupra
prietenilor?19. Eşti ambivalent în legătură cu acest plan. Care au fost gândurile
care te-au reţinut să-ţi îndeplineşti planul?20. În câteva cuvinte, care sunt concepţiile tale despre responsabilitatea
faţă de familie – părinţi, partener, copii etc.?21. Care este motivaţia ta pentru a rămâne în viaţă?22. Ce fel de ajutor te-ar sprijini cel mai mult să faci faţă gândurilor şi
planurilor tale?23. Ţi-ai făcut planuri în legătură cu împărţirea bunurilor sau ai lăsat
vreo notiţă în legătură cu aceste probleme?24. Cum te simţi acum discutând aceste probleme?
82
ANEXA IINUME __________________________PRENUME ______________________
SCALA DE EVALUARE A RISCULUI DE SUICID
1. Se află în perioada de carantină 2. Infracţiunea pentru care este depus: viol, paricid, omucidere 3. Simptome ale depresiei (trebuie să prezinte cel puţin două dintre
următoarele): - disforie (apatie, dezinteres, lipsa motivaţiei, deznădejde, lipsa
apărării, iritabilitate);- tulburări ale apetitului;- tulburări ale somnului;- agitaţie / încetinire motorie sau încetinirea gândirii- sentimente de culpabilitate;- idei de suicid.
4. Incertitudine cu privire la durata pedepsei:5. Tentative de suicid:
5.1. În ultimele 3 luni O5.2. Între 3 luni şi 1 an O5.3. Mai vechi de 1 an O
6. Determinare specifică şi concretă a planului suicidar şi disponibilitate de resurse pentru finalizarea acestuia
7. Consum: 7.1. Alcool O7.2. Alte droguri O
8. Antecedente de boli psihice: 9. Antecedente de epilepsie: 10. Tulburare psihotică actuală: 11. Pierderi recente:
11.1. O fiinţă dragă O11.2. Divorţ/separare O11.3. Loc de muncă O11.4. Sănătate O
12. A aflat recent (mai puţin de 6 luni) că suferă de o boală gravă, în stadiu avansat:
13. Sprijin familial / social în exterior / lipsa sprijinului
14. Conflicte conjugale / familiale: 15. Situaţia profesională după liberare: lipsa locului de muncă/condiţii
inadecvate de muncă 16. Antecedente suicidare în familie:
83
TABEL DE EVALUARE A RISCULUI SUICIDAR
Întrebarea nr. Grilă de evaluare Punctaj obţinut1 32 33 44 2
5.1 45.2 35.3 26 4
7.1 37.2 28 29 2
10 311.1 211.2 211.3 211.4 212 313 114 115 116 1
TOTAL (52)
* Sunt considerate semnificative:- punctajul mai mare sau egal cu 17 puncte- următoarele combinaţii, independent de punctajul final:
întrebarea 1 + 2 întrebarea 1 + 3întrebarea 1 + 5.1 şi 5.2
Data evaluării: ____________________
Psiholog,
Nume ______________Prenume ___________Semnătura _____________________________
84
ANEXA III
CHESTIONAR pentru
IDENTIFICAREA IDEAŢIEI DEPRESIVE SUICIDARE
1. Viaţa mea cotidiană este plină de lucruri care mă interesează.
2. Avem perioade de zile, săptămâni sau luni, în care nu facem nimic, pentru că nu putem “porni treaba” (lucrul).
3. De obicei sunt abătut.
4. În ziua de azi cred că este mai greu să nu renunţi la speranţa de a realiza ceva.
5. În general simt că viaţa merită trăită.
6. Nu-mi pasă de ceea ce mi se întâmplă.
7. Sunt fericit în cea mai mare parte a timpului.
8. Uneori mă simt cu adevărat nefolositor.
9. Plâng uşor.
10. Gândesc mult.
11. Mă apuc greu de treabă.
12. Viaţa este un efort pentru mine în cea mai mare parte a timpului.
13. În cea mai mare parte a timpului mi-aş dori să fiu mort.
14. Nimănui nu-i pasă prea mult de ceea ce se întâmplă cu mine.
15. Am foarte rar stări de tristeţe.
16. Uneori mă gândesc că nu sunt bun de nimic.
17. Viitorul pare fără speranţă pentru mine.
18. Adesea simt că nu sunt la fel de bun ca ceilalţi oameni.
19. De curând m-am gândit să mă sinucid.
20. În viaţă am făcut o mulţime de greşeli.
21. În ultima vreme m-am gândit mult să mă sinucid.
22. Nimeni nu ştie, însă am încercat să mă sinucid.
85
ANEXA IV
SIMPTOME CARE INDICĂ RISCUL ACCENTUAT DE SINUCIDERE
- insomnia de lungă durată;
- insomnia, mai ales în a două parte a nopţii;
- somnul populat de vise autodistructive şi allodistructive;
- agitaţia anxioasă intensă;
- rigiditatea afectivă;
- depresia accentuată dimineaţa;
- scăderea marcată în greutate;
- ideile de inutilitate, sentimentul de a nu mai fi de folos la nimic şi nimănui;
- ideile de vinovăţie, autoreproşurile;
- sentimentele grave de autodepreciere, de inferioritate;
- sentimentele grave de autoacuzare;
- ipohondria accentuată, delirul somatic;
- teama obsedantă de a nu înnebuni, de a nu se da în spectacol, de a nu face rău cuiva;
- inhibiţia psihomotorie, pierderea iniţiativei şi a interesului pentru activitate;
- inhibiţia sexuală;
- sila de a vorbi de simptomele sale;
- insensibilitatea la influenţa mediului;
- halucinaţiile.
86
ANEXA V
SCALA HOLMES & RAHESocial Readjustement Rating Scale
Evenimentul de viaţă Valoarea convenţională
1. Moartea partenerului 100
2. Divorţul 73
3. Separarea conjugală 65
4. Detenţia 63
5. Moartea unui membru de familie 63
6. Afectarea personală/boală 53
7. Căsătoria 50
8. Concedierea de la locul de muncă 47
9. Reconcilierea conjugală 45
10. Pensionarea 45
11. Schimbarea sănătăţii unui membru al familiei 44
12. Sarcina 40
13. Dificultăţi sexuale 39
14. Apariţia unui nou membru în familie 39
15. Schimbări în afaceri 39
16. Schimbare în statusul financiar 38
17. Moartea unui prieten apropiat 37
18. Schimbarea locului de muncă 36
19. Frecvente contradicţii cu partenerul 35
20. Datorii mari (peste 10.000 USD) 31
87
21. Schimbarea responsabilităţilor la serviciu 30
22. Părăsirea căminului de către unul din copii 29
23. Probleme cu familia partenerului 29
24. Împlinire personală deosebită 28
25. Intrarea sau ieşirea din serviciu a soţiei/soţului 26
26. Începutul sau terminarea şcolii 26
27. Schimbări în condiţiile de viaţă 25
28. Revizuirea obiceiurilor personale 24
29. Probleme cu şeful 23
30. Schimbări în orarul sau condiţiile de lucru 20
31. Schimbarea reşedinţei 20
32. Schimbarea şcolii 20
33. Schimbări în modul de recreere 19
34. Schimbări în cadrul activităţilor religioase 19
35. Schimbări în cadrul activităţilor sociale 18
36. Datorii sub 10.000 USD 17
37. Schimbări în ritmul somn-veghe 16
38. Schimbări în numărul membrilor menajului 15
39. Schimbări în obiceiurile alimentare 15
40. Vacanţă 13
41. Crăciunul 12
42. Violări minore ale legii 11
88
ANEXA VI
ŢINEREA SUB OBSERVAŢIE A COMPORTAMENTULUI
1. Cazul necesită ţinere sub observaţie?
2. Ce se va ţine sub observaţie?
3. Cum vom măsura? Cu ce?
4. Când vom observa?
5. Unde vom observa?
6. Pe cine vom observa?
7. Cât timp vom observa?
8. Cine va realiza observarea?
9. Observarea pe care o realizăm este corespunzătoare?
10. Ce am aflat?
89
PENITENCIARUL ...............................................
EXPLORARE PSIHOLOGICĂ ÎN VEDEREAEVALUĂRII RISCULUI DE SUICID
Nume ......................................... Prenume........................................
SIMPTOME PSIHOLOGICE1) Dispoziţie depresivă
Aspect exterior:• Expresia feţei• Postura• Plâns
2) Evenimentul care a declanşat criza:3) Pierderea plăcerii sau a interesului pentru activităţi care
aduc satisfacţie:4) Sentimentul inutilităţii sau sentimente de culpabilitate:5) Autoapreciere scăzută:6) Incapacitate:7) Idei sinucigaşe:8) Dificultate în gândire:9) Stil cognitiv:10) Obsesii:11) Perturbarea percepţiei despre timp:12) Depersonalizare (distanţare emoţională de realitate)13) Izolare socială:SIMPTOME FIZICE1) Pierderea energiei:2) Reacţii lente sau agitaţie:3) Tulburări gastrointestinale:4) Tulburări respiratorii sau cardiovasculare:5) Dureri de cap:6) Tulburări ale somnului:7) Tulburări ale percepţiei vizuale sau auditive:EVALUARE
_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Data evaluării: ________________ Psiholog,Nume ______________Prenume ___________Semnătura _____________________________
90
ANEXA VII
SCALA DE INTENŢIE SUICIDARĂ BECKChestionar
1. Aştept viitorul cu bucurie şi speranţă…………………… A/F2. Ar trebui să renunţ, pentru că nu pot să mai continui… A/F3. Atunci când lucrurile merg prost, mă ajută să ştiu că nici
un rău nu durează prea mult ………………………A/F
4. Nu îmi pot imagina că viaţa mea poate să continue încă 10 ani cum este acum ……………………………..
A/F
5. Am timp suficient pentru a face lucrurile pe care vreau să le fac…………………………………………………….
A/F
6. În ceea ce mă priveşte, aştept mai multe succese în viitor………………………………………….……………..
A/F
7. Viitorul meu îmi pare întunecat………………………….. A/F8. Sper să obţin mai multe lucruri bune de la viaţă decât
majoritatea oamenilor…………………………………….A/F
9. Acum nu obţin ceea ce caut şi nu am motive să cred că voi obţine în viitor……………………………………...
A/F
10. Experienţele mele trecute m-au pregătit bine pentru viitor
A/F
11. Tot ceea ce văd în faţa mea este mai mult neplăcut decât plăcut………………………………………………..
A/F
12. Nu cred să ajung să obţin ceea ce vreau cu adevărat. A/F13. Când privesc înainte, spre viitor, sper că voi fi mai fericit
decât sunt acum……………………………………A/F
14. Lucrurile nu se rezolvă cum vreau eu…………………. A/F15. Am mare încredere în viitor……………………………… A/F16. Cum niciodată nu obţin ce vreau, e o prostie să-mi
doresc orice………………………………………………..A/F
17. Este foarte probabil să obţin o satisfacţie reală în viitor A/F18. Viitorul meu mi se pare vag şi nesigur…………………. A/F19. Cred că vor veni mai multe perioade bune decât rele... A/F20. Nu are rost să încerc să obţin lucrurile pe care le doresc,
deoarece nu le voi obţine……………………….A/F
91
PUNCTAJCircumstanţele corelate cu tentativa de sinucidere
1. Izolarea 0. Cineva a fost prezent1. Cineva a fost în apropiere sau a comunicat (ex: la telefon).2. Nici o persoană în apropiere.
2. Programarea0. Programarea a făcut posibilă intervenţia.1. Programarea a făcut intervenţia improbabilă.2. Programarea a făcut intervenţia extrem de improbabilă.
3. Precauţii împotriva descoperirii şi/sau intervenţiei0. Fără precauţii.1. Precauţii pasive, ca de ex. evitarea celorlalţi, dar fără a încerca să
prevină în vreun fel intervenţia acestora (singur în cameră dar cu uşa neîncuiată).
2. Precauţii active (uşa închisă).
4. Cerere de a primi ajutor în timpul/după tentativă 0. Nu este cazul.0. A informat pe cineva, cerând ajutor în legătură cu tentativa.1. A contactat pe cineva, dar nu a specificat că este vorba de o
tentativă.2. Nu a contactat/specificat pe nimeni pentru a primi ajutor.
5. Acte finale anticipate morţii0. Nici unul.1. Pacientul se gândeşte să facă anumite aranjamente, care
anticipează moartea.2. Planuri definitive (schimbări în testament, oferire de cadouri,
retragerea din cont a depunerilor).
6. Grade de pregătire a tentativei0. Fără pregătire.1. Pregătire minimă sau moderată.2. Pregătire intensivă.
92
7. Anunţarea sinuciderii.0. Absenţa anunţului.1. Anunţul scris, dar s-a răzgândit ulterior.2. Prezenţa anunţului.
8. Comunicarea intenţiei anterioară comiterii actului.0. Fără.1. Comunicare echivocă.2. Comunicare clară.
9. Scopul tentativei.0. Mai ales ca să schimbe sau să manipuleze anturajul.1. Componente ale “0” şi “2”.2. În principal pentru a scăpa de situaţie.
Autoapreciere
10. Expectanţa privitoare la fatalitatea actului.0. Pacientul credea că moartea nu era posibilă sau s-a gândit la
această posibilitate.1. Pacientul se gândea că moartea era posibilă dar nu probabilă.2. Pacientul se gândea că moartea era probabilă sau sigură.
11. Concepţiile despre letalitatea metodei0. Pacientul s-a gândit că metoda nu este letală, sau nu s-a gândit
deloc la acest lucru.1. Pacientul nu era sigur că ceea ce face poate fi letal.2. Actul a fost considerat ca fiind letal.
12. Seriozitatea tentativei0. Pacientul nu consideră că acţiunea poate să-i dăuneze veţii.1. Pacientul era nesigur în privinţa punerii în pericol a vieţii sale.2. Pacientul era sigur că acţiunea se va pune capăt vieţii sale.
13. Ambivalenţa privitoare la supravieţuire0. Pacientul nu a dorit să moară.1. Pacientului nu i-a păsat dacă moare sau trăieşte.2. Pacientul a dorit să moară.
14. Concepţia privitoare la reversibilitate.0. Pacientul s-a gândit că moartea nu se poate produce, dacă primeşte
îngrijiri medicale.
93
1. Pacientul nu era sigur că poate fi salvat prin intervenţie medicală.2. Pacientul era sigur că moartea se va produce chiar şi în cazul
intervenţiei medicale.
15. Gradele de premeditate0. Nici unul – impulsiv 1. Suicidul gândit cu mai puţin de 3 ore înainte de tentativă.2. Suicidul gândit cu mai mult de 3 ore înainte de tentativă.
Fără scor
16. Reacţia după tentativăa. Regretă tentativa.b. Acceptă faptul că a rămas în viaţă.c. Regretă că încă mai este în viaţă.
17. Vizualizarea morţiia. Moartea concepută ca o altă viaţă după moarte, sau ca o reuniune
cu cei decedaţi.b. Moartea concepută ca un somn fără sfârşit sau ca un întuneric.c. Nici o concepţie despre moarte.
18. Numărul tentativelor anterioarea. Nici una b. Una sau douăc. Trei sau mai multe
19. Consumul de alcool în timpul tentativeia. Pacientul a ingerat suficient alcool, încât era confuz şi nu ştia ce
face în momentul tentativei.b. A consumat alcool pentru a-şi face curaj să facă tentativa.c. A consumat alcool pentru a potenţa efectul altor medicamente sau
metode folosite.
20. Consumul de droguri în timpul tentativeia. Pacientul se afla sub efectul unui drog, astfel că nu a ştiut ceea ce
face în momentul tentativei sau nu a putut realiza consecinţa.b. Pacientul a folosit drogul pentru a-l dezinhiba.c. Pacientul a folosit drogul pentru a potenţa efectul metodei folosite.
94
ANEXA VIII
SCALA DE DEPRESIE HAMILTON VĂ ROG SCRIEŢI CITEŢ.
BIFAŢI TOATE RĂSPUNSURILE POTRIVITE
NUME ŞI PRENUME…………………………………………………….
DATA EVALUĂRII…………..…….
1. Dispoziţie depresivăAcest item acoperă atât comunicarea verbală cât şi cea nonverbală privind tristeţea, pierderea speranţei, disperarea şi neajutorarea.
0. Dispoziţie neutră.
1. Atunci când nu e sigur dacă subiectul este mai nenorocit sau depresiv decât de obicei.
Ex: subiectul indică vag ca este mai depresiv ca de obicei.
2. Atunci când subiectul este preocupat în mod mai pregnant de experienţe neplăcute deşi nu se simte deznădăjduit sau neajutorat.
Subiectul arată în mod evident semne nonverbale de depresie şi/sau în anumite momente este copleşit de neajutorare şi deznădejde.
3. Interviul este dominat de remarcile subiectului privind nenorocirea şi neajutorarea sa sau semne nonverbale dovedind aceasta, fără a i se putea distrage atenţia de la acestea.
2. Autodepreciere şi sentiment de culpăAcest item acoperă scăderea stimei de sine şi sentimentul de vinovăţie.
0. Nu există autodepreciere şi sentiment de culpă.
1. Nu se poate preciza dacă sunt prezente sentimente de culpă din cauză că subiectul este preocupat doar de faptul că în cursul actualului episod a fost o povară pentru familie şi colegi.
95
2. Autodepreciere şi sentiment de culpă ce sunt prezente în mod mai pregnant pentru că subiectul este preocupat de evenimente ce au avut loc în trecut.
3. Subiectul suferă de sentimente de culpă mai pronunţate. Poate exprima sentimentul că suferinţa actuală este în oarecare măsură o pedeapsă. Se poate cota 3 atâta timp cât subiectul poate conştientiza faptul că opinia sa este nefondată.
4. Sentimentele de culpă sunt susţinute cu fermitate şi rezistă la orice contraargumente astfel încât au devenit idei paranoide.
3. Impulsuri suicidare0. Nu există impulsuri suicidare.
1. Subiectul consideră că viaţa sa nu are nici o valoare, însă nu exprimă dorinţa de a muri.
2. Subiectul îşi doreşte să moară, dar nu are planuri să-şi ia viaţa.
3. Este probabil că subiectul meditează să-şi ia viaţa.
4. Dacă pe parcursul zilei de dinaintea interviului, subiectul a încercat să comită suicidul sau dacă subiectul este internat şi în supraveghere din cauza riscului suicidar.
4-6 Notă: Administrarea sedativelor sau a altor substanţe va fi ignorată
4. Insomnia de adormire0. Absentă.1. Când subiectul a fost nevoit să stea de 1-2 ori în ultimele
3 nopţi mai mult de 30 minute culcat în pat ca să poată să adoarmă.
2. Când subiectul a stat toate cele trei nopţi mai mult de 30 de minte în pat ca să adoarmă.
5. Treziri nocturneSubiectul se trezeşte o dată sau de mai multe ori în timpul nopţii
0. Absente.1. O dată sau de două ori în ultimele trei nopţi.2. Cel puţin în fiecare noapte.
6. Insomnie de trezire – trezire prematură
96
Subiectul se trezeşte înainte de ora planificată sau de cea obişnuită0. Absente.1. Cel puţin cu o oră înainte şi nu poate readormi.2. Constant cu mai mult de o oră înainte în fiecare dimineaţă.
7. Muncă şi intereseAcest item include atât munca prestată cât şi motivaţia. A se nota că evaluarea oboselii, a fatigabilităţii şi a manifestărilor lor psihice sunt incluse în itemul 13 (simptome somatice generale) şi în itemul 23 (oboseală şi durere).
A. La prima evaluare a subiectului.0. Activitate normală de muncă.1. Atunci când subiectul exprimă insuficienţă din cauza absenţei
motivaţiei şi/sau tulburări în îndeplinirea uzuală a muncii cotidiene pe care subiectul o îndeplineşte de altfel fără a o reduce.
2. O pronunţată insuficienţă datorată lipsei de motivaţie şi/sau deficit în îndeplinirea muncii uzuale. Aici subiectul şi-a redus capacitatea de muncă, nu mai poate susţine ritmul normal, se descurcă mai puţin bine la serviciu şi în restul timpului. În timpul serviciului se întâmplă ca subiectul să rămână în cameră sau vrea să plece mai devreme la cameră.
3. Atunci când subiectul a fost catalogat drept „bolnav” sau dacă a fost spitalizat, dar poate participa câteva ore pe zi la activităţi.
4. Atunci când subiectul este complet spitalizat (la infirmerie) şi, în general, nu participă (la nici un fel de) activităţi.
B. La evaluările săptămânale0. Activităţi normale de muncă.
a) Subiectul se rezumă la nivelul său normal de activitate.b) Când subiectul nu are probleme în a se rezuma la munca sa
obişnuită.1. a) Subiectul lucrează la un nivel redus de activitate, fie din lipsă
de motivaţie, fie din incapacitatea de a-şi atinge nivelul normal de funcţionare în activitate.
b) Subiectul nu lucrează şi este dificil de apreciat dacă poate face munca fără dificultate.
97
2. a) Subiectul lucrează dar la un nivel evident scăzut din cauza unor episoade datorate lipsei de concentrare, fie din cauza reducerii timpului de lucru.
b) Subiectul este încă spitalizat (la infirmerie) sau considerat bolnav, participă mai mult de 3-4 ore pe zi la diferite activităţi şi poate să îndeplinească munca dar la un nivel redus.
3. Subiectul este incapabil să îndeplinească o activitate normală dar participă pentru 3-4 ore la activităţile care se desfăşoară în cameră. Se poate schimba statutul de internat dar externarea (scoaterea de sub observaţie) nu este recomandată.
4. Subiectul este complet spitalizat şi incapabil să participe la orice gen de activităţi.
8. Lentoare (generală)0. Activitate motorie şi verbală normale cu expresie facială
adecvată.1. Viteza conversaţională îndoielnic sau uşor redusă la expresia
facială uşor imobilă.2. Viteza conversaţională clar redusă cu intermitenţă; reducere a
gesturilor şi a mişcărilor.3. Interviul este clar prelungit datorită latenţei lungi şi a răspunsurilor
scurte, toate mişcările sunt foarte lente.4. Interviul nu poate fi completat, încetinirea este aproape de
stupor.9. Agitaţie0. Activitate motorie normală cu expresie facială adecvată.1. Agitaţie îndoielnică sau uşoară (ex.: tendinţa de schimbare a
poziţiei în scaun sau scărpinare din când în când a capului).2. Frământarea mâinilor şi picioarelor; îşi schimbă permanent poziţia
în scaun; în cameră nu este liniştit, se plimbă uneori.3. Subiectul nu poate sta pe scaun în timpul interviului şi/sau se
plimbă în cameră (secţie).4. Interviul trebuie făcut „din mers”, merge aproape continuu, îşi
trage hainele şi părul.
10. Anxietate (psihică)Acest item include tensiune, iritabilitate, îngrijorare, insecuritate, teamă şi aprehensiune anticipatorie depăşind teama. Deseori este dificil să distingem între experienţa de anxietate a subiectului („psihică” sau
98
„centrală”) şi anxietatea fiziologică („periferică”) ce poate fi observată (ex: tremorul mâinilor sau transpiraţi)i. Cea mai importantă este afirmaţia subiectului despre îngrijorare, insecuritate, nesiguranţă sau spaimă, de ex anxietatea psihică („centrală”).0. Subiectul nu este nici mai iritabil nici mai în nesiguranţă ca de
obicei.1. Este îndoielnic dacă subiectul se simte în nesiguranţă sau mai
iritabil mai mult ca de obicei.2. Subiectul exprimă mai explicit că se află într-o stare de anxietate,
aprehensiune sau iritabilitate, care este dificil de controlat. Aceasta nu are influenţă asupra vieţii de zi cu zi a subiectului deoarece îngrijorarea sa se referă la probleme minore ale vieţii.
3. Anxietatea sau insecuritatea este uneori mai dificil de controlat, deoarece îngrijorarea se referă la injurii majore sau la răpiri ce ar putea surveni în viitor (ex: anxietatea care poate fi trăită ca panică, precum şi o copleşitoare spaimă). Aceasta poate interfera ocazional cu viaţa de zi cu zi a pacientului.
4. Sentimentul de spaimă este prezent atât de des încât interferează semnificativ cu viaţa cotidiană a subiectului.
11. Anxietate (somatică)Acest item include concomitenţele fiziologice ale anxietăţii:Toate sentimentele trebuie să fie cotate în itemul 10 şi nu aici.0. Când subiectul este fie mai mult, fie mai puţin înclinat decât de
obicei să simtă corporal stările emoţionale ale anxietăţii.1. Când subiectul experimentează ocazional uşoare manifestări,
precum simptome abdominale, transpiraţii sau tremurături. Totuşi, descrierea lor este vagă şi dubioasă (neclară).
2. Când subiectul trăieşte din timp în timp dureri abdominale, tremor etc. Simptomele şi semnele sunt clar descrise, dar nu sunt clar marcate sau incapacitante (ex: nu influenţează viaţa de zi cu zi a subiectului).
3. Concomitenţele fiziologice ale anxietăţii psihice sunt marcate şi adesea foarte îngrijorătoare interferând cu viaţa de zi cu zi a subiectului.
4. Concomitenţele fiziologice ale anxietăţii psihice sunt numeroase, persistente şi adesea incapacitante. Interferă marcat cu viaţa de zi cu zi a pacientului.
99
12. Simptome gastro-intestinaleSimptomele pot apărea în întregul tract gastrointestinal. Gura uscată, pierderea apetitului şi constipaţia sunt mai frecvente decât crampele intestinale şi durerea. Trebuie făcută distincţia dintre simptomele gastrointestinale ale anxietăţii (mişcări de evacuare a intestinului, fâlfâiri ale stomacului) şi la fel şi ideile nihiliste (nici o mişcare intestinală de săptămâni şi luni, intestinele i-au fost scoase) care trebuie cotate la punctul 15 (hipocondria).0. Fără acuză gastro-intestinală (sau simptome neschimbate de la
debutul depresiei).1. Mănâncă fără încurajări din partea personalului şi ingestia
alimentelor este aproape normală, dar fără plăcere (nici mâncarea nu mai are gust, nici ţigările aromă). Uneori este constipat.
2. Ingestia de alimente este redusă, subiectul trebuie îndemnat să mănânce. De regulă este constipat. Laxativele sunt deseori încercate, dar fără efect.
13. Simptome somatice generaleSimptomele centrale sunt oboseala şi extenuarea, pierderea energiei. Dar, de asemenea apar dureri musculare difuze şi dureri în ceafă, spate sau membre.0. Subiectul nu este mai obosit sau deranjat de tulburări corporale
mai mult ca de obicei.1. Sentimente foarte vagi sau îndoielnice de fatigabilitate sau alt
disconfort somatic.2. Oboseala şi extenuarea clară şi constantă şi/sau tulburări
corporale (ex.: dureri musculare).
14. Interes sexual (libidou)Acest subiect este dificil de abordat, mai ales la subiecţii mai în vârstă. La bărbaţi încearcă să întrebi despre preocupările şi impulsurile sexuale, la femei despre responsivitatea la chestiunile sexuale (atât despre angajarea sexuală cât şi despre satisfacţia obţinută în actul sexual).0. Activitatea şi interesul sexual este ca de obicei.1. Reducerea uşoară sau îndoielnică a interesului sau plăcerii
sexuale.2. Pierderea clară a apetitului sexual. Deseori, impotenţa. funcţională
la bărbaţi sau lipsa libidoului sau dezgust complet la femei.
100
15. HipocondriaPreocupări faţă de simptome sau funcţii corporale în absenţa bolilor organice
0. Subiectul nu se preocupă mai mult ca de obicei cu uşoarele simptome somatice şi cu funcţiile corporale.
1. Uşor sau incert preocupat cu uzuale simptome somatice sau funcţii.
2. Aproape îngrijorat de sănătatea fizică: subiectul înfăţişează gânduri cu privire la boli organice cu o tendinţă de „somatizare” a prezentării clinice.
3. Subiectul este convins că suferă de o boală fizică ce poate explica toate simptomele sale (tumoră cerebrală, cancer abdominal etc.) dar poate fi convins pentru scurt timp că nu este cazul.
4. Preocuparea pentru disfuncţiile corporale ating dimensiuni paranoide. Delirul hipocondriac are adesea o calitate nihilistă sau asociaţii de culpabilitate: că este ros pe dinăuntru, insecte îi macerează carnea, intestinele îi sunt blocate, alţi subiecţi (deţinuţi) sunt infectaţi de sifilisul sau de mirosul său oribil. Contraargumentele nu au efect.
16. Pierderea conştiinţei boliiItemul are înţeles numai dacă observatorul este convins că subiectul se află încă în stare depresivă în perioada interviului.
0. Subiectul acceptă că are simptome depresive sau o boală „nervoasă”.
1. Subiectul acceptă că este bolnav, dar consideră că acesta este secundar unei situaţii necorelate cu boala, cum ar fi malnutriţia, climatul, suprasolicitarea.
2. Neagă că ar fi bolnav. Subiecţii deliranţi sunt prin definiţie fără conştiinţa bolii. Interviul trebuie, totuşi, direcţionat pe atitudinea subiectului asupra simptomelor lui de vinovăţie (itemul 2) sau hipocondrie (itemul 15) dar alte simptome delirante trebuie la fel luate în considerare.
17. Scădere ponderalăÎncercaţi să obţineţi informaţii obiective. Dacă acest lucru nu este posibil fiţi conservativi în estimare.A. La primul interviu acest item acoperă întreaga perioadă
actuală de boală.
101
0. Fără pierdere ponderală.1. 1-2,5 kg pierdere ponderală.2. Pierdere ponderală peste 3 kg.
B. La interviurile săptămânale.0. Fără pierdere ponderală.1. 0,5 kg slăbire pe săptămână.2. 1 kg sau mai mult slăbire pe săptămână.
18. Insomnia (în general)Acest item acoperă doar trăirea subiectivă privind durata somnului (ore de somn pentru 24h) şi profunzimea somnului (somn superficial şi întrerupt de somn constant profund). Evaluarea se bazează pe trei nopţi precedente, independente de administrarea de hipnotice şi sedative.0. Somn de profunzime şi durată obişnuită.1. Durata somnului este îndoielnică sau puţin redusă (ex: dificultatea
de a adormi, dar nu este afectată profunzimea somnului).2. Profunzimea somnului este, de asemenea redusă, somnul fiind
mai superficial. În totalitate, somnul este perturbat.3. Durata somnului precum şi profunzimea lui este evident schimbată
semnificativ. Perioadele de insomnie durează în totalitate doar câteva ore pe 24h.
4. Este dificil de stabilit durata somnului în privinţa profunzimii, pacientul vorbind doar de scurte aţipiri, dar nu somn efectiv.
19. Lentoare (motorie)0. Activitate motorie normală, expresie facială adecvată.1. Activitate motorie probabil scăzută (ex.: expresia facială uşor sau
îndoielnic redusă).2. Retardare motorie mai evidentă (ex.: gesturi încetinite).3. Toate mişcările sunt foarte încete.4. Retardare motorie sau chiar stupor.
20. Lentoare (verbală)Acest item include schimbări în fluxul vorbirii şi a capacităţii de a
102
verbaliza gândurile şi emoţiile.0. Vorbire şi ideaţie normală.1. Uşoară sau incertă lentoare în cursul dialogului.2. Mai clară inhibiţie în cursul dialogului.3. Dialog dificil, vorbire foarte lentă.4. Inhibiţia vorbirii sau stupor.
21. Lentoare (intelectuală)Acest item acoperă dificultăţile de concentrare, în luarea deciziilor despre problemele curente şi memorie, de ex. afectarea intelectuală.0. Subiectul nu prezintă dificultăţi mai mici sau mai mari ca de obicei
în concentrare şi/sau memorie.1. Este îndoielnic dacă subiectul are dificultăţi în concentrare şi/sau
memorie.2. Chiar cu un efort major este dificil pentru subiectul să se
concentreze asupra muncii lui, dar încă fără influenţă asupra vieţii cotidiene a lui.
3. Dificultate mai pronunţată de concentrare, memorie sau decizie (ex: are dificultăţi de a citi un articol de ziar sau a urmări emisiunile la televizor). Scorează 3 atâta timp cât pierderea concentrării sau tulburarea memoriei nu au fost clar influenţate de interviu.
4. Când subiectul, pe parcursul interviului, dovedeşte dificultăţi de concentrare şi/sau memorie şi/sau când deciziile sunt luate cu o considerabilă întârziere.
22. Lentoare (emoţională)Acest item acoperă reducerea interesului şi contactului emoţional cu ceilalţi oameni. Reducerea dorinţei sau a abilităţii de a comunica propriile sentimente şi opinii, şi de a împărtăşi durerile şi bucuriile este trăită de către pacient ca dureroasă şi străină.0. Subiectul nu este mai mult sau mai puţin interesat emoţional în
contactul cu alte persoane.1. Subiectul este mai introvertit emoţional ca de obicei.2. Subiectul şi-a pierdut în mod evident dorinţa sau abilitatea de a fi
împreună cu cunoscuţi sau persoane noi.3. Subiectul se izolează în anume grad. Nu are abilitatea de a stabili
contacte strânse cu oamenii pe care-i întâlneşte în afara camerei de deţinere, colegi de cameră, personal, prieteni.
103
4. Subiectul se izolează şi în relaţia cu familia sa. Se simte indiferent chiar lângă prietenii apropiaţi şi familie.
23. Oboseală şi dureriAcest item include slăbiciune, tendinţa de a leşina, oboseala, dureri mai mult sau mai puţin difuze localizate în muşchi sau organe interne. Oboseala musculară este obişnuit localizată în extremităţi. Subiectul poate găsi acest motiv pentru dificultăţile sale de muncă pe măsură ce are sentimentul de oboseală şi greutate în membre.Durerile musculare sunt adesea localizate în spate, ceafă sau umeri şi sunt percepute ca tensiune sau durere. Sentimentul de plinătate sau greutate creşte până la senzaţia reală de durere ce este larg localizată ca „disconfort toracic” (diferit de durerile cardiace), dureri abdominale sau durerile de cap.Este dificil de a discerne între durerile „psihice” şi „fizice”. O notă specială trebuie dată durerilor „psihice” vagi.0. Subiectul nu este mai mult sau mai puţin obosit sau deranjat de
disconfortul corporal decât de obicei.1. Sentiment vag sau incert de oboseală musculară sau disconfort
somatic.2. Sentimente de oboseală musculară sau disconfort somatic sunt
mai pronunţate. Senzaţiile dureroase survin, uneori (ex: migrena, dar nu influenţează viaţa de zi cu zi a subiectului).
3. Fatigabilitatea musculară sau durerea difuză este prezentă în mod evident interferând viaţa de zi cu zi a subiectului.
4. Oboseala musculară şi durerile difuze sunt constante şi determină o suferinţă severă, astfel încât interferă marcant cu viaţa cotidiană a subiectului.
SCORUL TOTAL /___/____/
Data……………
Psiholog,
Nume ______________Prenume ___________Semnătura _____________________________
104
Fişele modulului de informare-prevenţie
105
Fişa
1M
odul
ul d
e in
form
are-
prev
enţie
Com
pone
nta:
inst
ruire
a pe
rson
alul
ui în
ved
erea
pre
veni
rii ri
scul
ui d
e su
icid
Act
ivita
tea
1D
urat
a: 9
0 m
inut
eN
r.cr
t.SU
BIE
CT
Min
ute
DES
FĂŞU
RA
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.1.
Prez
enta
rea
activ
ităţii
Obi
ectiv
: rea
lizar
ea c
onta
ctul
ui c
u gr
upul
5’A
ctiv
itate
a 1.
1.1:
se
prez
intă
pro
gram
ul (o
biec
tive,
sco
p).
Pre
zent
are
Flip
char
t, co
li,
mar
kere
5’A
ctiv
itate
a 1.
1.2:
form
ator
ul p
rezi
ntă
agen
da în
tâln
irii.
Pre
zent
are
Flip
char
t, co
li,
mar
kere
1.2.
Noţ
iuni
gen
eral
e de
spre
st
area
psi
hică
Obi
ectiv
e: fa
mili
ariz
area
cu
conc
epte
le d
e să
năta
te, s
ănăt
ate
min
tală
, boa
lă p
sihi
că20
’A
ctiv
itate
a 1.
2.1:
se
împa
rte g
rupu
l m
are
în g
rupu
ri de
cât
e 3
pers
oane
si
prim
esc
sarc
ina
de a
con
stru
i o d
efini
ţie d
espr
e să
năta
te, s
ănăt
ate
men
tală
şi
boal
ă ps
ihic
ă. L
a în
toar
cere
a în
gru
pul m
are
se p
rezi
ntă
cele
3 d
efini
ţii ş
i se
form
ulea
ză c
âte
o de
finiţi
e pe
ntru
fiec
are
din
cele
3 c
once
pte.
Gru
p m
icD
iscu
ţie d
irija
tăFl
ipch
art,
coli,
m
arke
reH
ando
ut
1.3.
Noţ
iuni
gen
eral
e de
spre
pe
rsoa
nele
car
e pr
ezin
tă ri
sc
de s
uici
d
Obi
ectiv
e: fa
mili
ariz
area
cu
conc
epte
le im
plic
ate
în în
ţele
gere
a ris
culu
i de
suic
id
5’A
ctiv
itate
a 1.
3.1:
form
ator
ul p
rezi
ntă
defin
iţia
suic
idul
ui.
Exp
uner
eFl
ipch
art,
coli,
m
arke
re5’
Act
ivita
tea
1.3.
2: p
rin d
iscu
ţie d
irija
tă s
e id
entifi
că f
orm
ele
de m
anife
star
e (e
mot
iv, p
asio
nal,
echi
vale
nţel
e)D
iscu
ţie d
irija
tăfli
pcha
rt, c
oli,
mar
kere
10’
Act
ivita
tea
1.3.
3: f
orm
ator
ul p
rezi
ntă
„pro
filul
de
risc
suic
idal
al
pers
oane
lor
priv
ate
de li
berta
te”-
con
form
pro
gram
ului
ela
bora
t.E
xpun
ere
flipc
hart,
col
i, m
arke
re5’
Act
ivita
tea
1.3.
4: s
e id
entifi
că p
rin d
iscu
tare
a ex
perie
nţei
per
sona
le f
acto
rii
ambi
enta
li şi
pe
rson
ali
impl
icaţ
i în
cr
eşte
rea
riscu
lui
suic
idal
-
conf
orm
pr
ogra
mul
ui e
labo
rat.
Dis
cuţie
diri
jată
flipc
hart,
col
i, m
arke
re
5’A
ctiv
itate
a 1.
3.5:
form
ator
ul p
rezi
ntă
date
le d
emog
rafic
e - c
onfo
rm
prog
ram
ului
ela
bora
t.E
xpun
ere
flipc
hart,
col
i, m
arke
re10
’A
ctiv
itate
a 1.
3.6:
fo
rmat
orul
pr
ezin
tă
indi
cato
rii
clin
ici
(isto
rico-
situ
aţio
nali,
ps
ihol
ogic
i)- c
onfo
rm p
rogr
amul
ui e
labo
rat.
Dis
cuţie
diri
jată
flipc
hart,
col
i, m
arke
re5’
Act
ivita
tea
1.3.
7: s
e id
entifi
că c
are
sunt
gra
dele
de
risc-
con
form
pro
gram
ului
el
abor
at.
Dis
cuţie
diri
jată
flipc
hart,
col
i, m
arke
re10
’A
ctiv
itate
a 1.
3.8:
se
disc
ută/
com
bat p
reju
decă
ţile
ce fu
ncţio
neaz
ă în
înţe
lege
rea
riscu
lui d
e su
icid
.D
iscu
ţie d
irija
tăfli
pcha
rt, c
oli,
mar
kere
1.4.
Brie
fing
Obi
ectiv
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
5’A
ctiv
itate
a 1.
4.1:
for
mat
orul
exp
rimă
o co
nclu
zie
a în
tâln
irii ş
i îi î
ntre
abă
pe
rând
, în
grup
ul m
are,
car
e es
te p
ărer
ea lo
r (ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
.
Act
ivita
te g
rup
mar
eM
ater
iale
pr
egăt
ite c
u te
mel
e ex
puse
.
106
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: in
stru
irea
pers
onal
ului
în v
eder
ea p
reve
nirii
risc
ului
de
suic
idA
ctiv
itate
a 2
Dur
ata:
90
min
ute
Nr.
crt.
SUB
IEC
TM
inut
eD
ESFĂ
ŞUR
AR
EM
ETO
DE
MIJ
LOA
CE
2.1.
Prez
enta
rea
activ
ităţii
Obi
ectiv
: rea
lizar
ea c
onta
ctul
ui c
u gr
upul
5’A
ctiv
itate
a 2.
1.1:
se
obţin
e fe
ed-b
ack
de la
mod
ulul
I G
rup
mar
e-
5’A
ctiv
itate
a 2.
1.2:
form
ator
ul p
rezi
ntă
agen
da în
tâln
irii.
Pre
zent
are
Flip
char
t, co
li,
mar
kere
2.2.
Noţ
iuni
gen
eral
e de
spre
dep
resi
e şi
m
omen
tul d
e cr
iză
Obi
ectiv
: fam
iliar
izar
ea c
u pr
inci
pale
le c
arac
teris
tici a
le d
epre
siei
5’A
ctiv
itate
a 2.
2.1:
se
cons
truie
şte
o de
finiţi
e a
stăr
ii de
pres
ive
şi a
st
ării
de c
riză
Dis
cuţie
diri
jată
flipc
hart,
col
i, m
arke
re15
’A
ctiv
itate
a 2.
2.2:
în
lu
crul
în
gr
up
mic
se
id
entifi
că
„fact
orii
decl
anşa
tori”
ai
situ
aţie
i de
criz
ă, s
e pr
ezin
tă î
n gr
upul
mar
e şi
re
aliz
ează
o li
stă
a lo
r.
Gru
p m
ic
Dis
cuţie
diri
jată
flipc
hart,
col
i, m
arke
re
2.3.
Met
ode
sprij
in
Obi
ectiv
e: id
entifi
care
a m
etod
elor
de
sprij
in20
’A
ctiv
itate
a 2.
3.1:
se
împa
rte g
rupu
l m
are
în g
rupu
ri de
cât
e 3
pers
oane
si
prim
esc
sarc
ina
de a
ide
ntifi
ca m
etod
e de
a a
juta
o
pers
oană
priv
ată
de li
berta
te c
e se
află
într-
o si
tuaţ
ie d
e cr
iză.
Înto
rşi
în g
rupu
l mar
e îş
i pre
zint
ă id
eile
de
inte
rven
ţie.
Gru
p m
icD
iscu
ţie d
irija
tăFl
ipch
art,
coli,
m
arke
reH
ando
ut
2.4.
Inte
rven
ţia în
criz
ă
Obi
ectiv
: dob
ândi
rea
cuno
ştin
ţelo
r nec
esar
e în
rela
ţiona
rea
cu o
per
soan
ă afl
ată
în s
ituaţ
ie d
e cr
iză
5’A
ctiv
itate
2.4
.1: f
orm
ator
ul p
rezi
ntă
tehn
icile
de
inte
rven
ţie în
criz
ă/ne
goci
ere,
eta
pele
şi e
lem
ente
le im
porta
nte
de u
rmăr
it.E
xpun
ere
flipc
hart,
col
i, m
arke
re25
’A
ctiv
itate
a 2.
4.2:
se
împa
rte în
gru
puri
mic
i şi fi
ecar
e gr
up p
rimeş
te
câte
un
caz
(cu
situ
aţie
de
criz
ă) d
e pr
ezen
tat.
Se
preg
ăteş
te
activ
itate
a şi
apo
i se
prez
intă
în g
rupu
l mar
e.
Joc
de ro
l-
5’A
ctiv
itate
a 2.
4.3:
form
ator
ul p
rezi
ntă
cond
iţiile
une
i asc
ultă
ri efi
cien
te
(asc
ulta
re a
ctiv
ă).
Gru
p m
ic
Dis
cuţie
diri
jată
flipc
hart,
col
i, m
arke
re
2.5.
Brie
fing
Obi
ectiv
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
5’A
ctiv
itate
a 2.
5.1:
form
ator
ul in
vită
pe
fieca
re p
artic
ipan
t să
form
ulez
e o
frază
scu
rtă în
car
e să
spu
nă c
um i
s-a
păru
t act
ivita
tea.
Act
ivita
te g
rup
mar
eM
ater
iale
pre
gătit
e cu
tem
ele
expu
se
107
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: in
stru
irea
pers
onal
ului
în v
eder
ea p
reve
nirii
risc
ului
de
suic
idA
ctiv
itate
a 3
Dur
ata:
90
min
ute
Nr.
crt.
SUB
IEC
TM
inut
eD
ESFĂ
ŞUR
AR
EM
ETO
DE
MIJ
LOA
CE
3.1.
Prez
enta
rea
activ
ităţii
Obi
ectiv
: rea
lizar
ea c
onta
ctul
ui c
u gr
upul
5’A
ctiv
itate
a 3.
1.1:
se
obţin
e fe
ed-b
ack
de la
mod
ulel
e 1
şi 2
G
rup
mar
e-
5’A
ctiv
itate
a 3.
1.2:
form
ator
ul p
rezi
ntă
agen
da în
tâln
irii.
Pre
zent
are
Flip
char
t, co
li,
mar
kere
3.2.
Echi
pa- d
efini
re ş
i ob
iect
ive
Obi
ectiv
e: c
unoa
şter
ea n
oţiu
nii d
e ec
hipă
şi o
biec
tivel
e lu
crul
ui în
ech
ipă
10’
Act
ivita
tea
3.2.
1: f
orm
ator
ul p
oartă
o d
iscu
ţie c
u gr
upul
prin
car
e se
obţ
in
prin
cipa
lii f
acto
ri ca
re f
ac c
a un
gru
p să
dev
ină
o ec
hipă
. S
e ur
măr
eşte
de
finire
a şi
pun
ctar
ea o
biec
tivel
or e
chip
ei.
Dis
cuţie
diri
jată
Flip
char
t, co
li,
mar
kere
3.3.
Rol
uri î
n ec
hipă
Obi
ectiv
: ide
ntifi
care
a ro
luril
or c
are
apar
în c
adru
l une
i ech
ipe
30’
Act
ivita
tea
3.3.
1: „C
opac
ul”-
se
împa
rte g
rupu
l mar
e în
4 s
ubgr
upur
i, pr
imin
d sa
rcin
a de
a d
esen
a un
cop
ac p
e ca
re s
ă re
prez
inte
ele
men
tele
nec
esar
e fu
ncţio
nării
une
i ech
ipe
şi fi
ecar
e pa
rtici
pant
să
se id
entifi
ce c
u ro
luril
e pe
car
e cr
ede
că le
poa
te ju
ca în
cad
rul e
chip
ei. R
even
iţi în
gru
pul m
are,
fiec
are
îşi
prez
intă
cop
acul
real
izat
.
Gru
p m
icfli
pcha
rt, c
oli,
mar
kere
5’A
ctiv
itate
a 3.
3.2:
ca
urm
are
a ac
tivită
ţii a
nter
ioar
e se
pun
ctea
ză p
rinci
pale
le
rolu
ri di
ntr-
o ec
hipă
.D
iscu
ţie d
irija
tăfli
pcha
rt, c
oli,
mar
kere
3.4.
Echi
pa m
ultid
isci
plin
ară
Obi
ectiv
: fam
iliar
izar
ea c
u m
odul
de
lucr
u în
ech
ipa
mul
tidis
cipl
inar
ă5’
Act
ivita
tea
3.4.
1: în
cad
rul u
nei d
iscu
ţii c
u to
t gru
pul,
form
ator
ul u
rmăr
eşte
să
form
ulez
e de
finiţi
a, o
biec
tivel
e şi
prin
cipi
ile u
nei e
chip
e m
ultid
isci
plin
are.
Dis
cuţie
diri
jată
flipc
hart,
col
i, m
arke
re5’
Act
ivita
tea
3.4.
2: fo
rmat
orul
pre
zint
ă co
mpo
nenţ
a ec
hipe
i mul
tidis
cipl
inar
e şi
ro
luril
e pr
ofes
iona
le a
le m
embr
ilor e
chip
eiE
xpun
ere
flipc
hart,
col
i, m
arke
re20
’A
ctiv
itate
a 3.
4.3:
În
gr
upur
i m
ici
se
sim
ulea
ză
o şe
dinţ
ă a
echi
pei
mul
tidis
cipl
inar
e.Jo
c de
rol
flipc
hart,
col
i, m
arke
re
3.5.
Eval
uare
Obi
ectiv
: eva
luar
ea a
ctiv
ităţii
5’A
ctiv
itate
a 3.
5.1:
fiec
are
parti
cipa
nt p
rimeş
te c
âte
2 ca
rtona
şe p
rin c
are
vor
eval
ua c
alita
tea/
utili
tate
a in
form
aţiil
or ş
i pre
staţ
ia fo
rmat
orul
uiA
ctiv
itate
gru
p m
are
Mat
eria
le
preg
ătite
cu
tem
ele
expu
se.
Î
ntoc
mit,
C
oord
onat
or p
rogr
am D
irect
or a
djun
ct
D
irect
or a
djun
ct
Ş
ef s
ervi
ciu
Sigu
ranţ
a D
eţin
erii
şi R
egim
Pen
itenc
iar
Ed
ucaţ
ie ş
i Asi
sten
ţă P
siho
soci
ală
Asi
sten
ţă P
siho
soci
ală
108
Fişa
2M
odul
ul d
e in
form
are-
prev
enţie
Com
pone
nta:
sel
ecţia
şi f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
IA
ctiv
itate
a 1
Dur
ata:
90
min
ute
Nr.
crt.
SAR
CIN
Ădu
rata
DES
CR
IER
EM
ETO
DE
MIJ
LOA
CE
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr.1
10’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
obi
ectiv
elor
act
ivită
ţii, a
mod
ului
de
desf
ăşur
are
Scop
: cre
area
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re:
vor
fi pr
ezen
tate
obi
ectiv
ele,
stru
ctur
a pr
ogra
mul
ui,
mod
ul d
e de
sfăş
urar
e a
şedi
nţel
or
Exp
uner
e-
2.C
unoa
şter
ea g
rupu
lui ş
i in
trod
ucer
ea în
tem
ă
10’
40’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
mem
brilo
r gru
pulu
i Sc
op: c
rear
ea c
ompl
ianţ
ei la
act
ivita
teD
escr
iere
: în
gru
p de
2 (
num
ărăt
oare
1..n
/2),
să s
e pr
ezin
te u
nul
celu
ilalt
(num
ele,
pre
num
ele,
vâr
sta,
sta
rea
civi
lă, d
acă
au c
opii,
de
când
sun
t aic
i, de
ca
re c
alita
te e
ste
cel m
ai m
ândr
u, c
e îl
ajut
a câ
nd e
ste
trist
). S
e în
torc
în g
rupu
l m
are
şi u
nul î
l pre
zint
ă pe
cel
ălal
t. S
e lis
teaz
ă m
etod
ele
iden
tifica
te d
e a
face
fa
ţă la
sup
ărar
e şi
se
disc
ută
efica
cita
tea
fiecă
reia
.
Act
ivita
te g
rup
mic
Act
ivita
te g
rup
mar
e
Foai
e al
bă, c
reio
n
PAU
ZĂ
3.St
abili
rea
regu
lilor
gru
pulu
i
10’
Obi
ectiv
: con
stru
irea
prop
riilo
r reg
uli a
le g
rupu
lui
Scop
: cre
area
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re:
psih
olog
ul î
mpr
eună
cu
mem
brii
grup
ului
ide
ntifi
că ş
i tre
c pe
co
ală
mar
e re
gulil
e de
gru
p, a
poi s
e pr
ezin
tă r
egul
amen
tul p
entru
obţ
iner
ea
reco
mpe
nsei
şi fi
şa d
e ob
serv
are.
Act
ivita
te g
rup
mar
eE
xpun
ere
Exp
licaţ
ie
Foai
e A
3M
arke
reFi
şă d
e ob
serv
are
4.În
chei
ere
10’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re:
psih
olog
ul î
ntre
abă
pe r
ând,
în
grup
ul m
are,
car
e es
te p
ărer
ea
fiecă
ruia
(ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
şi
desp
re
prog
ram
ul n
ou în
cepu
t, ce
aşt
eptă
ri au
- se
list
ează
pe
o co
ală.
Act
ivita
te g
rup
mar
eFo
aie
A3
Mar
kere
109
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: s
elec
ţia ş
i for
mar
ea p
erso
anel
or p
rivat
e de
libe
rtat
e de
spr
ijin
- ETA
PA I
Act
ivita
tea
2D
urat
a: 9
0 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr
. 2
15’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re:
pe s
curt,
se
cere
mem
brilo
r gr
upul
ui s
ă sp
ună
cum
se
sim
t în
ace
l m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
2.C
um e
ste
depr
esia
15’
25’
Obi
ectiv
: să
fie c
apab
ili s
ă re
dea
trăiri
le u
nei p
erso
ane
depr
esiv
eSc
op: s
ă re
cuno
ască
în m
ediu
l său
per
soan
ele
depr
esiv
eD
escr
iere
: se
împa
rte g
rupu
l mar
e în
gru
puri
mic
i de
câte
2 p
erso
ane
prin
ale
gere
a de
car
tona
şe c
u im
agin
i (pe
prin
cipi
ul id
entit
ăţii
imag
inii)
. Fie
care
gru
p pr
imeş
te c
âte
o sa
rcin
a / t
emă
urm
ând
să s
chim
be ro
luril
e du
pă o
anu
mită
per
ioad
ă:
•G
rup
1: p
relu
area
pro
gres
ivă
de g
reut
ăţi;
•G
rup
2: a
ltern
are
oche
lari
cu le
ntile
înch
ise
la c
uloa
re ş
i len
tile
desc
hise
la
cul
oare
;•
Gru
p 3:
pah
arul
pe
jum
ătat
e pl
in s
au p
e ju
măt
ate
gol;
•G
rup
4: e
xper
imen
tare
a op
ţiuni
lor d
in fa
ţa u
nui z
id (c
a m
etaf
oră
a lip
sei
solu
ţiilo
r);
•G
rup
5: le
gaţi
la o
chi -
cu
şi fă
ră s
priji
n;•
Gru
p 6:
lega
t la
ochi
cu
mai
mul
te e
şarfe
sem
itran
spar
ente
să
mea
rgă
pe
o ba
ncă
(se
dezl
eagă
pe
rând
cât
e o
eşar
fă).
Dup
ă ex
perim
enta
re s
e în
torc
în
grup
ul m
are
şi î
şi d
escr
iu e
xper
ienţ
ele
şi
sent
imen
tele
.
Act
ivita
te g
rup
mic
Sac
i cu
greu
tăţi
2 pe
rech
i oc
hela
ri1
paha
r cu
apă
eşar
fe
PAU
ZĂ3.
Ce
este
dep
resi
a
15’
Obi
ectiv
: să
fie
capa
bili
să r
edea
o d
efini
ţie a
dep
resi
ei p
rin e
num
erar
e de
ca
ract
eris
tici
Scop
: să
recu
noas
că în
med
iul s
ău p
erso
anel
e de
pres
ive
Des
crie
re: f
olos
indu
-se
rezu
ltate
le e
xerc
iţiul
ui a
nter
ior,
se li
stea
ză c
arac
teris
ticile
şi
se a
lcăt
uieş
te o
defi
niţie
.
Act
ivita
te g
rup
mar
eD
iscu
ţie d
irija
tă
Foai
e A
3M
arke
re
4.În
chei
ere
10’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
siho
logu
l exp
rimă
o co
nclu
zie
a în
tâln
irii ş
i înt
reab
ă pe
rând
, în
grup
ul
mar
e, c
are
este
păr
erea
lor (
expr
imat
ă în
tr-o
prop
oziţi
e) d
espr
e ac
east
ă în
tâln
ire ş
i de
spre
pro
gram
ul în
cepu
t.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
110
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: s
elec
ţia ş
i for
mar
ea p
erso
anel
or p
rivat
e de
libe
rtat
e de
spr
ijin
- ETA
PA I
Act
ivita
tea
3D
urat
a: 9
0 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea
activ
ităţii
nr
.3
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re:
pe s
curt,
se
cere
mem
brilo
r gr
upul
ui s
ă sp
ună
cum
se
sim
t în
ace
l m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Act
ivita
te
grup
m
are
-
2.Fo
rmel
e de
man
ifest
are
auto
agre
sive
30’
Obi
ectiv
: să
fie c
apab
ili s
ă re
cuno
ască
form
ele
de m
anife
star
e au
toag
resi
veSc
op: s
ă re
cuno
ască
în m
ediu
l său
per
soan
ele
cu ri
sc d
e su
icid
Des
crie
re:
în g
rupu
l m
are
prin
ext
rage
rea
expe
rienţ
ei p
erso
nale
(co
ntac
tul
cu
med
iul)
se id
entifi
că fo
rmel
e de
aut
oagr
esiu
ne ş
i se
iden
tifică
par
ticul
arită
ţile
fiecă
rei
man
ifest
ări (
suic
idul
em
otiv,
sui
cidu
l pas
iona
l, ec
hiva
lenţ
ele
suic
idar
e).
Act
ivita
te
grup
m
are
Dis
cuţie
diri
jată
Foai
e A
3M
arke
re
PAU
ZĂ3.
Prej
udec
ăţile
ex
iste
nţe
desp
re s
uici
d
35’
Obi
ectiv
: să
conş
tient
izez
e op
iniil
e ce
pot
dis
tors
iona
mod
ul d
e re
acţie
Scop
: dez
arm
area
acţ
iuni
pre
jude
căţil
orD
escr
iere
: în
grup
ul m
are
prin
dis
cuţie
diri
jată
se
iden
tifică
pre
jude
căţil
e le
gate
de
suic
id ş
i de
com
porta
rea
celo
r ca
re r
ecur
g la
sui
cid
(9 p
reju
decă
ţi) ş
i se
disc
ută
fieca
re în
par
te.
Act
ivita
te g
rup
mar
eD
iscu
ţie d
irija
tă
Foai
e A
3M
arke
re
4.Te
mă
de c
asă
5’
Obi
ectiv
: să
iden
tifice
influ
enţa
pre
jude
căţil
or d
iscu
tate
la n
ivel
ul c
olec
tivul
ui d
in
cam
eră
Scop
: dez
arm
area
acţ
iuni
pre
jude
căţil
orD
escr
iere
: fiec
are
prim
eşte
un
wor
kshe
et c
u ce
le 9
pre
jude
căţi
disc
utat
e, g
rada
te
de la
0 la
10,
sar
cina
est
e de
a d
iscu
ta c
u co
legi
i de
cam
eră
desp
re e
le, p
e hâ
rtia
prim
ită tr
ebui
nd s
ă fa
că o
eva
luar
e a
prez
enţe
i şi g
radu
lui d
e „p
uter
e” a
fiec
ărui
a. S
e va
spe
cific
a nu
măr
ul d
e pe
rsoa
ne c
u ca
re a
dis
cuta
t.
Act
ivita
te g
rup
mar
eE
xplic
aţie
Wor
kshe
et
5.În
chei
ere
5’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re:
psih
olog
ul,
prin
dis
cuţie
diri
jată
, su
mar
izea
ză i
nfor
maţ
iile
furn
izat
e în
ca
drul
întâ
lniri
lor 1
, 2 ş
i 3, a
poi î
ntre
abă
pe fi
ecar
e pa
rtici
pant
, în
grup
ul m
are,
car
e es
te p
ărer
ea lo
r (ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
111
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: s
elec
ţia ş
i for
mar
ea p
erso
anel
or p
rivat
e de
libe
rtat
e de
spr
ijin
- ETA
PA I
Act
ivita
tea
4D
urat
a: 9
0 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr
.4
10’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gru
pulu
i să
spun
ă cu
m s
e si
mt î
n ac
el m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n” ş
i des
pre
cum
le-a
mer
s cu
„tem
a de
cas
ă”.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
2.Ev
alua
re te
mă
10’
Obi
ectiv
: să
se e
valu
eze
mod
ul d
e re
zolv
are
a te
mei
Scop
: exe
rsar
ea a
bilit
ăţilo
r de
pers
oană
de
sprij
in ş
i eva
luar
ea in
term
edia
ră a
pro
gram
ului
Des
crie
re: s
e ad
ună
form
ular
ele
şi s
e di
scut
ă ce
le n
otat
e.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
3.Fa
ctor
i „de
clan
şato
ri”
ai d
epre
siei
10’
20’
Obi
ectiv
: să
iden
tifice
eve
nim
ente
le d
in v
iaţa
car
e po
t dec
lanş
a st
ări d
epre
sive
şi t
ipur
ile d
e re
acţii
la a
cest
ea (a
dapt
ativ
e/ d
ezad
apta
tive)
Scop
: să
recu
noas
că în
med
iul s
ău p
erso
anel
e de
pres
ive
Des
crie
re: î
n gr
upul
mar
e se
list
ează
eve
nim
ente
le c
u po
tenţ
ial d
epre
siv,
şi a
poi s
e di
scut
ă îm
preu
nă, f
olos
indu
-se
tehn
ici R
EB
T, in
terp
retă
rile
ce a
limen
teaz
ă st
ările
şi c
are
influ
enţe
ază
trăiri
le.
Exe
mpl
u: în
100
de
pers
oane
car
e su
nt re
acţii
le la
div
orţ,
disc
utar
ea lu
i „tre
buie
”, se
dis
cută
afi
rmaţ
ia „e
ste
groa
znic
, de
nesu
porta
t”, d
ifere
nţa
între
„dep
resi
e” ş
i „su
păra
re”.
Act
ivita
te g
rup
mar
eD
iscu
ţie d
irija
tăE
xplic
aţie
Foai
e A
3M
arke
re
PAU
ZĂ4.
Info
rmaţ
iile
rele
vate
st
atis
tic
25’
Obi
ectiv
: să
fie c
apab
ili s
ă id
entifi
ce fa
ctor
ii de
mog
rafic
i şi i
stor
ico-
situ
aţio
nali.
Scop
: să
recu
noas
că în
med
iul s
ău p
erso
anel
e ce
pre
zint
ă po
tenţ
ial d
e su
icid
Des
crie
re:
- se
enu
mer
a şi
se
disc
ută
fact
orii
dem
ogra
fici;
- se
ide
ntifi
ca p
rin d
iscu
ţii d
irija
te f
acto
rii i
stor
ico-
situ
aţio
nali
de r
isc
suic
idar
, fa
ctor
ii id
entifi
caţi
la p
erso
anel
e pr
ivat
e de
libe
rtate
.
Act
ivita
te g
rup
mar
eD
iscu
ţie d
irija
tă
Foai
e A
3M
arke
re
5.În
chei
ere
5’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
siho
logu
l exp
rimă
o co
nclu
zie
a în
tâln
irii ş
i îi î
ntre
abă
pe râ
nd, î
n gr
upul
mar
e,
care
est
e pă
rere
a lo
r (ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
112
Mod
ulul
de
info
rmar
e - p
reve
nţie
Com
pone
nta:
sel
ecţia
şi f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
IA
ctiv
itate
a 5
Dur
ata:
90
min
ute
Nr.
crt.
SAR
CIN
ĂD
urat
aD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea
activ
ităţii
nr.5
10’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gru
pulu
i să
spun
ă cu
m s
e si
mt î
n ac
el m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
2.In
dica
torii
psi
holo
gici
15’
25’
Obi
ectiv
: să
fie c
apab
ili s
ă re
dea
indi
cato
rii p
siho
logi
ci c
orel
aţi c
u ris
cul d
e su
icid
Scop
: să
recu
noas
că în
med
iul s
ău p
erso
anel
e cu
risc
sui
cida
rD
escr
iere
: se
împa
rte g
rupu
l mar
e fo
losi
ndu-
se c
arto
naşe
le id
entic
e în
gru
puri
de 2
pe
rsoa
ne, v
or tr
ebui
ca
împr
eună
să
iden
tifice
car
e su
nt s
emne
le d
e al
arm
are.
Înto
rşi î
n gr
upul
mar
e îş
i pre
zint
ă lis
tele
de
indi
cato
ri id
entifi
caţi
şi s
e al
cătu
ieşt
e o
listă
„gen
eral
ă”.
Act
ivita
te g
rup
mic
Foi
Mar
kere
PAU
ZĂ3.
Form
ele
de
com
unic
are
20’
Obi
ectiv
: să
fie c
apab
ili s
ă re
cuno
ască
car
acte
ristic
ile c
ompo
rtam
enta
le a
le u
nei p
erso
ane
depr
esiv
eSc
op: s
ă re
cuno
ască
în m
ediu
l său
per
soan
ele
depr
esiv
eD
escr
iere
: pr
in
disc
uţie
di
rijat
ă,
se
iden
tifică
ca
ract
eris
ticile
ve
rbal
e,
non-
verb
ale
şi
para
-ver
bale
din
com
porta
men
tul
unei
per
soan
e de
pres
ive,
se
solic
ită v
olun
tari
pent
ru
exem
plifi
care
.
Act
ivita
te g
rup
mar
eD
emon
stra
ţie
Foai
e A
3M
arke
re
4.Te
mă
de c
asă
5’
Obi
ectiv
: să-
şi e
xers
eze
abili
tăţil
e de
iden
tifica
re a
per
soan
elor
car
e au
nev
oie
de s
priji
nSc
op: s
ă re
cuno
ască
în m
ediu
l său
per
soan
ele
cu ri
sc d
e su
icid
Des
crie
re: v
or p
rimi u
n w
orks
heet
pe
care
vor
ave
a lis
taţi
indi
cato
rii d
emog
rafic
i, si
tuaţ
iona
li şi
psi
holo
gici
; pe
cam
era
vor
trebu
i să
ide
ntifi
ce o
per
soan
ă ca
re p
are
a se
înc
adra
în
cara
cter
istic
ile e
vide
nţia
te în
cur
s, s
ă st
ea d
e vo
rbă
cu e
a şi
să
iden
tifice
indi
cato
rii a
ctiv
i la
acea
per
soan
ă. U
ltim
ul it
em le
sol
icită
să
desc
rie ti
pul d
e co
mun
icar
e (v
erba
lă, n
onve
rbal
ă şi
pa
rave
rbal
ă) o
bser
vată
.
Act
ivita
te g
rup
mar
eE
xplic
aţie
Wor
kshe
et
5.În
chei
ere
5’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
siho
logu
l exp
rimă
o co
nclu
zie
a în
tâln
irii ş
i îi î
ntre
abă
pe r
ând,
în g
rupu
l mar
e,
care
est
e pă
rere
a lo
r (ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
113
Mod
ulul
de
info
rmar
e - p
reve
nţie
Com
pone
nta:
sel
ecţia
şi f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
IA
ctiv
itate
a 6
Dur
ata:
90
min
ute
Nr.
crt.
SAR
CIN
ĂD
urat
aD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr
.6
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gru
pulu
i să
spun
ă cu
m s
e si
mt î
n ac
el m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
2.Ev
alua
re te
mă
10’
Obi
ectiv
: să
se e
valu
eze
mod
ul d
e re
zolv
are
a te
mei
Scop
: exe
rsar
ea a
bilit
ăţilo
r de
pers
oană
de
sprij
in ş
i eva
luar
ea in
term
edia
ră a
pro
gram
ului
Des
crie
re: s
e ad
ună
form
ular
ele
şi p
e râ
nd îş
i spu
n im
pres
iile.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
3.C
ompo
rtam
entu
l de
pres
ivE
xerc
iţiul
110
’- pr
egăt
ire
40’
Obi
ectiv
: să
fie c
apab
ili s
ă re
cuno
ască
car
acte
ristic
ile c
ompo
rtam
enta
le a
le u
nei p
erso
ane
depr
esiv
eSc
op: s
ă re
cuno
ască
în m
ediu
l său
per
soan
ele
depr
esiv
eD
escr
iere
: fo
losi
ndu-
se c
arto
naşe
le,
se î
mpa
rte g
rupu
l mar
e în
gru
puri
de 3
, fie
care
îşi
al
ege
o „c
auză
”, îş
i con
stru
iesc
jocu
l de
rol.
Se
înto
rc în
gru
pul m
are
şi p
un în
sce
nă s
ituaţ
ia.
Tera
peut
ul o
bţin
e fe
ed-b
ack-
ul d
in ro
luri.
Act
ivita
te g
rup
mic
Joc
de ro
lFe
ed-b
ack
-
PAU
ZĂ (5
min
ute)
4.C
ompo
rtam
entu
l de
pres
ivE
xerc
iţiul
2
15’
Obi
ectiv
: să
fie
capa
bili
să id
entifi
ce ti
puril
e de
inte
rven
ţie p
entru
per
soan
ele
iden
tifica
te
ca fi
ind
„dep
resi
ve”
Scop
: cun
oaşt
erea
mod
ului
de
inte
rven
ţie în
caz
ul ri
scul
ui d
e su
icid
D
escr
iere
: fo
losi
ndu-
se e
xper
ienţ
a ex
erci
ţiulu
i făc
ut, s
tabi
lesc
met
odel
e de
inte
rven
ţie c
a pe
rsoa
nă d
e sp
rijin
, îm
preu
nă c
u re
surs
ele
inst
ituţio
nale
(psi
holo
g, c
abin
et m
edic
al e
tc.).
Act
ivita
te g
rup
mar
eFo
aie
A3
Mar
kere
5.În
chei
ere
5’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
siho
logu
l exp
rimă
o co
nclu
zie
a în
tâln
irii ş
i îi î
ntre
abă
pe râ
nd, î
n gr
upul
mar
e,
care
est
e pă
rere
a lo
r (ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
114
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: s
elec
ţia ş
i for
mar
ea p
erso
anel
or p
rivat
e de
libe
rtat
e de
spr
ijin
- ETA
PA I
Act
ivita
tea
7D
urat
a: 9
0 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
Dur
ata
DES
CR
IER
EM
ETO
DE
MIJ
LOA
CE
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr
.7
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gru
pulu
i să
spun
ă cu
m s
e si
mt î
n ac
el m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
2.M
etod
e sp
rijin
15’
40’
Obi
ectiv
: să
acu
mul
eze
info
rmaţ
ii de
spre
for
mel
e de
spr
ijin
pent
ru p
erso
anel
e cu
ris
c de
su
icid
Scop
: să
îmbu
nătă
ţeas
că s
tare
a de
spi
rit a
per
soan
elor
priv
ate
de li
berta
te c
e pr
ezin
tă r
isc
de s
uici
dD
escr
iere
: fo
losi
ndu-
se c
arto
naşe
le, s
e îm
parte
gru
pul m
are
în g
rupu
ri de
2 p
erso
ane,
se
trage
la s
ort t
ema
de lu
cru,
ast
fel:
- G
rup
1: d
eten
ţia/ş
ocul
dep
uner
ii - p
reze
ntat
ă ca
o p
erio
adă
din
viaţ
ă, c
u în
cepu
t şi s
fârş
it;-
Gru
p 2:
tem
eri /
pre
jude
căţi
/ per
icol
e an
ticip
ate
- com
bate
rea
lor;
- G
rup
3: p
ierd
erea
inte
resu
lui -
iden
tifica
rea
şi a
limen
tare
a lu
crur
ilor i
mpo
rtant
e;-
Gru
p 4:
lip
sa g
rupu
lui
de s
upor
t -
iden
tifica
rea
pote
nţia
lelo
r re
laţii
sau
a m
etod
elor
de
relu
are/
îmbu
nătă
ţire
a lo
r;-
Gru
p 5:
lips
a pe
rspe
ctiv
elor
- st
abili
re d
e sc
opur
i pen
tru v
iaţă
;-
Gru
p 6:
„si
tuaţ
ie fă
ră ie
şire
” în
med
iul p
enite
ncia
r -
căut
area
a c
el p
uţin
2 a
ltern
ativ
e de
re
zolv
are
a pr
oble
mel
or.
Se
revi
ne în
gru
pul m
are
şi s
e pr
ezin
tă fi
ecar
e si
tuaţ
ie, s
e di
scut
ă fie
care
situ
aţie
şi s
e ad
uc
adău
gări
dacă
sun
t.
Act
ivita
te g
rup
mic
Foi
Mar
kere
PAU
ZĂ3.
Tem
ă de
cas
ă
10’
Obi
ectiv
: să
exer
seze
inst
rum
ente
le p
reze
ntat
eSc
op: d
ezvo
ltare
a ab
ilită
ţilor
par
ticip
anţil
or c
a pe
rsoa
nă d
e sp
rijin
Des
crie
re: t
rebu
ie c
a pâ
nă la
întâ
lnire
a ur
măt
oare
să
iden
tifice
în c
amer
ă o
pers
oană
car
e pa
re a
fi în
una
din
situ
aţiil
e di
scut
ate
şi s
ă ex
erse
ze ti
puril
e de
abo
rdăr
i pre
lucr
ate.
Act
ivita
te g
rup
mar
eE
xplic
aţie
-
4.În
chei
ere
10’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
siho
logu
l exp
rimă
o co
nclu
zie
a în
tâln
irii ş
i îi î
ntre
abă
pe r
ând,
în g
rupu
l mar
e,
care
est
e pă
rere
a lo
r (ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
115
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: s
elec
ţia ş
i for
mar
ea p
erso
anel
or p
rivat
e de
libe
rtat
e de
spr
ijin
- ETA
PA I
Act
ivita
tea
8D
urat
a: 9
0 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
Dur
ata
DES
CR
IER
EM
ETO
DE
MIJ
LOA
CE
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr.8
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gru
pulu
i să
spun
ă cu
m s
e si
mt î
n ac
el m
omen
t şi
în ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
2.Ev
alua
re te
mă
20’
Obi
ectiv
: să
se e
valu
eze
mod
ul d
e re
zolv
are
a te
mei
Scop
: ex
ersa
rea
abili
tăţil
or
de
pers
oană
de
sp
rijin
şi
ev
alua
rea
inte
rmed
iară
a
prog
ram
ului
Des
crie
re:
fieca
re p
artic
ipan
t îş
i exp
une
pe s
curt
rezu
ltatu
l şi s
e ad
uc id
ei n
oi d
acă
este
caz
ul
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
3.Su
mar
izar
e
10’
Obi
ectiv
: să-
şi re
actu
aliz
eze
info
rmaţ
ii ac
umul
ate
în p
rogr
am d
espr
e ris
cul d
e su
icid
Scop
: înt
ărire
a in
form
aţiil
orD
escr
iere
: dis
cuţie
diri
jată
cu
tot g
rupu
l pe
fieca
re ş
edin
ţă p
arcu
rsă.
Act
ivita
te g
rup
mar
eFo
iM
arke
re
4.Ev
alua
rea
cuno
ştin
ţelo
r ac
umul
ate
15’
Obi
ectiv
: să
stab
ilim
niv
elul
de
acum
ulăr
i rea
lizat
de
către
par
ticip
anţi
Scop
: îm
bună
tăţir
ea p
rogr
amul
ui d
e fo
rmar
e a
pers
oane
lor d
e sp
rijin
Des
crie
re:
fieca
re p
artic
ipan
t pr
imeş
te u
n ch
estio
nar
de e
valu
are
(nom
inal
) pe
ntru
co
mpl
etat
.
Act
ivita
te
de
eval
uare
Ac
tiv
ita
te
indi
vidu
ală
Che
stio
nar
5.Ev
alua
rea
prog
ram
ului
5’
Obi
ectiv
: să
stab
ilim
util
itate
a pr
ogra
mul
ui şi
a m
etod
elor
folo
site
, niv
elul
de
acce
sabi
litat
e a
info
rmaţ
iilor
, niv
elul
cap
acită
ţii d
e sp
rijin
dez
volta
te.
Scop
: îm
bună
tăţir
ea p
rogr
amul
ui d
e fo
rmar
e a
pers
oane
lor d
e sp
rijin
Des
crie
re:
fieca
re p
artic
ipan
t pr
imeş
te u
n ch
estio
nar
de e
valu
are
a pr
ogra
mul
ui
(ano
nim
)
Act
ivita
te
de
eval
uare
Ac
tiv
ita
te
indi
vidu
ală
Che
stio
nar
PAU
ZĂ
116
6.Fe
ed-b
ack
pent
ru
part
icip
anţi
40’
Obi
ectiv
: să
conş
tient
izez
e pl
usur
ile ş
i min
usur
ile în
man
ifest
area
rol
ului
de
pers
oană
de
spr
ijin
Scop
: dez
volta
rea
abili
tăţil
or p
artic
ipan
ţilor
ca
pers
oană
de
sprij
inD
escr
iere
: se
înm
ânea
ză fi
ecăr
uia
pe r
ând
rezu
ltatu
l pr
imul
ui m
odul
şi
se p
rezi
ntă
eval
uare
a in
divi
dual
ă pe
pro
gram
(di
n ob
serv
aţiil
e ac
umul
ate
de-a
lung
ul p
rogr
amul
ui,
prot
ocol
ul d
e şe
dinţ
ă, te
mel
e re
zolv
ate,
eva
luar
ea fi
nală
a c
unoş
tinţe
lor)
, acc
entu
ându
-se
pe
calit
ăţi ş
i abi
lităţ
i, cu
reco
man
dări
de îm
bună
tăţir
e. F
ieca
re p
rimeş
te ş
i un
supo
rt de
cur
s cu
inf
orm
aţiil
e di
n pr
ogra
m,
pent
ru a
le
pute
a ut
iliza
în
timp
şi e
valu
area
pe
rson
ală.
Act
ivita
te g
rup
mar
eM
ater
iale
le
men
ţiona
te
7.În
chei
ere
15’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
siho
logu
l exp
rimă
o co
nclu
zie
prog
ram
ului
şi î
i înt
reab
ă pe
rând
, în
grup
ul
mar
e, c
are
este
păr
erea
lor d
espr
e pr
ogra
m, „
cu c
e pl
eacă
” din
pro
gram
.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
Î
ntoc
mit,
C
oord
onat
or p
rogr
am
Dire
ctor
adj
unct
Dire
ctor
adj
unct
Şef
ser
vici
uSi
gura
nţa
Deţ
iner
ii şi
Reg
im P
enite
ncia
r
Educ
aţie
şi A
sist
enţă
Psi
hoso
cial
ă
A
sist
enţă
Psi
hoso
cial
ă
117
Fişa 3
Modulul de informare-prevenţieComponenta: selecţia şi formarea persoanelor private de
libertate de sprijin - grup ETAPA I
Fişă protocol de şedinţăNume Prenume _____________________________
(persoana privată de libertate)
Prezenţa la şedinţa:1. Semnătura lector: _____________ 2. Semnătura lector: _____________ 3. Semnătura lector: _____________ 4. Semnătura lector: _____________ 5. Semnătura lector: _____________ 6. Semnătura lector: _____________ 7. Semnătura lector: _____________ 8. Semnătura lector: _____________
Puncte obţinute la sfârşitul fiecărei şedinţei:1. Semnătura lector: _____________ 2. Semnătura lector: _____________ 3. Semnătura lector: _____________ 4. Semnătura lector: _____________ 5. Semnătura lector: _____________ 6. Semnătura lector: _____________ 7. Semnătura lector: _____________ 8. Semnătura lector: _____________
Observaţii:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Numele şi semnăturile membrilor echipei multidisciplinare care au susţinut teme
_________________________________ Data ____________________________________________ Data ___________
Semnătura coordonatorului de program _________________________________ Data ___________
118
Fişa 4
Modulul de informare-prevenţieComponenta: selecţia şi formarea persoanelor private de
libertate de sprijin - grup ETAPA I
Grila de evaluare
Iată cum puteţi fi recompensaţi! Depinde doar de dumneavoastră!
Acumulaţi cat mai multe puncte:Fiecare membru de grup are din oficiu, la începutul programului, 10 puncte.În activităţile programului:1. pentru prezenţă: 2 puncte
- descriere: pregătit pentru ieşirea din cameră în momentul în care sunt anunţaţi, ajunge la timp, evită discuţiile şi întârzierile cu alte persoane din curtea de plimbare.
2. pentru implicare: 0, 2 sau 4 puncte- descriere:» 0 puncte/ fără implicare voluntară (răspunde scurt şi strict la întrebări, fără a se implica voluntar şi la nivel personal);» 2 puncte/ moderat în implicare (îşi expune punctele de vedere, se implică în discuţii uneori);» 4 puncte/ foarte implicat (foloseşte experienţa personală, îi ajută pe ceilalţi din grup).
3. pentru bună purtare la întâlnire: 2 puncte- descriere: respectuos, aşteaptă ca cel care vorbeşte să termine, nu
ironizează şi nu râde de opiniile celorlalţi.
Cele 3 teme pentru acasă vor fi evaluate cu note de la 0 la 10.Dacă la sfârşitul activităţii nu a fost retras nici un punct, se primeşte premiu 10 puncte.La sfârşitul etapei, la propunerea cadrelor de pe secţie (supraveghetor, comandant secţie), pentru bună purtare în perioada derulării programului, se pot primi 10 puncte.Evaluarea finală va aduce puncte între 0 şi 10, în funcţie de rezultatele obţinute.
La finalul Etapei I se poate obţine un număr maxim de: 134 puncte.Punctajul poate creşte astfel:
- bonus la început de program: 10 puncte;- în 8 şedinţe, pe 3 criterii: prezenţă, implicare, comportare:
64 puncte maxim;- prin 3 teme de casă: 30 puncte maxim;- premiu dacă nu s-a retras nici un punct: 10 puncte;- din partea personalului din secţia de deţinere: 10 puncte;- prin evaluarea finală: 10 puncte maxim.
119
☺ Totalul final de puncte se obţine din scăderea punctelor retrase din total de puncte obţinute pe parcursul derulării etapei (cu bonus şi premiu/calificativ cadre dacă este cazul).Puteţi obţine următoarele calificative: - nesatisfăcător între: 0 - 33
- insuficient între: 24 - 66 - bine între: 67 - 99- foarte bine între: 100 - 134
Recomandarea pentru continuarea formării cu Etapa II se face la obţinerea calificativului „foarte bine”.
Retragere puncte:1. pentru refuzul de a ieşi la grup (absenţe nemotivate): 5 punct;2. pentru atitudine necorespunzătoare în timpul activităţii (faţă de cadre
sau alţi deţinuţi): 5 puncte;3. pentru trădarea confidenţialităţii: 10 puncte;4. pentru avertisment pe durata grupului: 1 punct;5. pentru suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale
artistice si sportive pe durata grupului: 5 puncte;6. pentru suspendarea dreptului de a presta o munca pe durata
grupului: 10 puncte;7. pentru suspendarea dreptului de a primi şi cumpăra bunuri: 15
puncte;8. suspendarea dreptului de a primi vizită pe durata grupului: 20
puncte;9. pentru izolare pe durata grupului: 25 puncte.
Punctajul 0
Este urmat de eliminarea din program!
Director adjunctSiguranţa Deţinerii şi Regim
Penitenciar
Director adjunctEducaţie şi Asistenţă Psihosocială
Şef serviciuAsistenţă Psihosocială Coordonatorul programului
Data _____________
Am fost informat despre conţinutul acestui regulament, a modului în care pot fi admis în Etapa II, a condiţiilor de recompensare şi am primit un exemplar __________________________________
(semnătura)persoană de sprijin
120
Fişa
5
Apr
ob,
Dire
ctor
uni
tate
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: s
elec
ţia ş
i for
mar
ea p
erso
anel
or p
rivat
e de
libe
rtat
e de
spr
ijin
- gru
p ET
APA
IFI
ŞA D
E O
BSE
RVA
ŢIE
I. In
form
aţii
Dat
a na
şter
ii:
Dat
a de
pune
rii:
Infra
cţiu
nea:
Abs
olve
nt d
e:N
umăr
ul d
e in
trări:
Rap
oarte
de
inci
dent
(la
înce
pere
a gr
upul
ui):
Rec
ompe
nse
(la în
cepe
rea
grup
ului
):
Păr
inţi:
P
ropo
zabi
l:C
onda
mna
rea:
Reg
imul
:
Rap
oarte
de
inci
dent
(în
timpu
l gru
pulu
i):
Rec
ompe
nse
(în ti
mpu
l gru
pulu
i):II.
Si
tuaţ
ia fa
mili
ală
Vizi
tă: III
. O
bser
vaţii
din
tim
pul p
rogr
amul
uiS
ituaţ
ia p
unct
elor
Cat
egor
ieO
ficiu
Şedi
nţe
Etap
a I
Punc
te
cdt.
secţ
ie
Bon
us/
Prem
iuTo
tal
1.2.
3.4.
5.6.
7.8.
+
10
20
2 4 2
20
2 4 2
20
2 4 2
20
2 4 2
20
2 4 2
20
2 4 2
20
2 4 2
20
2 4 2
0 10
0
0
10
1
0Te
mă
Eval
uare
-To
tal
121
Asp
ecte
impo
rtant
e re
mar
cate
:
Cat
eg.
Ofic
iuŞe
dinţ
e Et
apa
IIPu
ncte
cdt
. se
cţie
Bon
us/
Prem
iuTo
tal
1.2.
3.4.
5.
+
10
20
2 4 2
20
2 4 2
0
0
10
10
20
2 4 2
20
2 4 2
0 10
0
0
10
1
0Te
mă
Eval
uare
-
Tota
l
IV.
Eval
uare
pro
gram
Eta
pa 1
CA
LIFI
CAT
IV□n
esat
isfă
căto
r
□s
atis
făcă
tor
□bi
ne
□f
oarte
bin
eE
tapa
2C
ALI
FIC
ATIV
□nes
atis
făcă
tor
□sat
isfă
căto
r
□
bine
□foa
rte b
ine
Con
cluz
ii:
Eta
pa 1
CO
NC
LUZI
I□
se re
com
andă
sco
ater
ea d
in p
rogr
am□
se re
com
andă
con
tinua
rea
prog
ram
ului
E
tapa
2C
ON
CLU
ZII
□
nu
obţin
e at
esta
t
□
obţin
e at
esta
tR
ecom
andă
ri:__
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
___
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
_S
emnă
tura
coo
rdon
ator
ului
de
prog
ram
Num
ele
şi s
emnă
turil
e m
embr
ilor e
chip
ei m
ultid
isci
plin
are
____
____
____
____
____
____
___
__
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
___
__
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
___
__
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
____
___
D
irect
or a
djun
ct
Dire
ctor
adj
unct
Şef s
ervi
ciu
Sig
uran
ţa D
eţin
erii
şi R
egim
Pen
itenc
iar
E
duca
ţie ş
i Asi
sten
ţă P
siho
soci
ală
Asi
sten
ţă P
siho
soci
ală
122
Fişa
6M
odul
ul d
e in
form
are
- pre
venţ
ieC
ompo
nent
a: f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
a II
-a
Act
ivita
tea
1D
urat
a: 1
20 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea
activ
ităţii
nr
.1
15’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
obi
ectiv
elor
eta
pei a
II-a
, Sc
op: c
rear
ea c
ompl
ianţ
ei la
act
ivita
teD
escr
iere
: vo
r fi
prez
enta
te o
biec
tivel
e, s
truct
ura
prog
ram
ului
, m
odul
de
desf
ăşur
are
a şe
dinţ
elor
Exp
uner
e-
2.Su
mar
izar
e et
apa
I
15’
20’
Obi
ectiv
: red
area
info
rmaţ
iilor
însu
şite
în p
rima
etap
ăSc
op: a
cum
ular
ea d
e in
form
aţii
nece
sare
act
ivită
ţii d
e pe
rsoa
nă d
e sp
rijin
.D
escr
iere
: se
fac
grup
uri d
e 3,
prin
ale
gere
a ac
elui
aşi s
imbo
l (se
tul d
e că
rţi d
e jo
c), fi
ecar
e gr
up tr
ebui
e să
list
eze
toat
e in
form
aţiil
e pe
car
e şi
le a
min
tesc
din
prim
ul m
odul
. Se
înto
rc în
gr
upul
mar
e şi
fiec
are
grup
şi p
rezi
ntă
ceea
ce
au n
otat
.
Gru
p m
icFo
iM
arke
re
PAU
ZĂ3.
Car
acte
ristic
ile d
epre
siei
5’ 25’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
car
acte
ristic
ilor d
epre
siei
Scop
: acu
mul
area
de
info
rmaţ
ii ne
cesa
re a
ctiv
ităţii
de
pers
oană
de
sprij
in.
Des
crie
re: s
e in
trodu
ce a
ctiv
itate
a cu
„Ce
ştim
des
pre
depr
esie
, cum
se
com
portă
per
soan
ele
depr
esiv
e?”
vor
fi pr
ezen
tate
urm
ătoa
rele
car
acte
ristic
i al
e de
pres
iei:
dim
inua
rea
inte
resu
lui/p
lăce
rii,
mod
ifică
ri al
e ap
etitu
lui
sau
greu
tăţii
, tu
lbur
ări
de
som
n,
agita
ţie-le
ntoa
re,
obos
eala
, se
ntim
ente
de
inut
ilita
te/c
ulpă
exc
esiv
ă.
Gru
p m
are
Exp
uner
eFo
iM
arke
re
4.G
ându
rile
unei
per
soan
e de
pres
ive
5’ 15’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
car
acte
ristic
ilor d
epre
siei
Scop
: acu
mul
area
de
info
rmaţ
ii ne
cesa
re a
ctiv
ităţii
de
pers
oană
de
sprij
in.
Des
crie
re: p
rimes
c in
divi
dual
cât
e 2
scal
e de
dep
resi
e pe
car
e le
vor
com
plet
a. S
e co
teaz
ă re
zulta
tele
, apo
i se
disc
ută
cum
ar fi
com
plet
ate
de c
ătre
o p
erso
ană
depr
esiv
ă.
Act
ivita
te
indi
vidu
ală
Dis
cuţie
di
rijat
ă.
Wor
kshe
et F
oiM
arke
re
5.În
chei
ere
10’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re:
psih
olog
ul î
i în
treab
ă pe
rân
d, î
n gr
upul
mar
e, c
are
este
păr
erea
fiec
ărui
a (e
xprim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
şi d
espr
e pr
ogra
mul
nou
înce
put,
ce
aşte
ptăr
i au
- se
liste
ază
pe o
coa
lă.
Act
ivita
te g
rup
mar
eFo
aie
A3
Mar
kere
123
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
a II
-a
Act
ivita
tea
2D
urat
a: 1
20 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr.2
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gru
pulu
i să
spun
ă cu
m s
e si
mt î
n ac
el m
omen
t şi
în ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Gru
p m
are
-
2.A
scul
tare
a ac
tivă/
pasi
vă
5’ 10’
15
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
car
acte
ristic
ilor a
scul
tării
act
ive/
pasi
veSc
op: a
cum
ular
ea d
e in
form
aţii
nece
sare
act
ivită
ţii d
e pe
rsoa
nă d
e sp
rijin
.D
escr
iere
: se
îm
parte
gru
pul
mar
e în
gru
puri
mic
i de
2 p
erso
ane,
prin
teh
nica
al
eger
ii ac
eeaş
i cu
lori.
Vor
tre
bui
ca î
n pe
rech
e să
dis
cute
pe
rând
des
pre
o te
mă
care
îi d
eran
jeaz
ă. S
e fa
ce in
stru
ctaj
ul în
gru
puri
sepa
rate
, făr
ă să
cun
oasc
ă re
cipr
oc
inst
ruct
ajul
, as
tfel:
unul
din
tre p
arte
neri
când
est
e în
rol
de
ascu
ltăto
r să
fol
osea
scă
ascu
ltare
a pa
sivă
, iar
cel
ălal
t asc
ulta
rea
activ
ă. S
e în
torc
în g
rupu
l mar
e şi
se
disc
ută
ce a
u si
mţit
.
Gru
p m
ic-
3.A
scul
tare
a ac
tivă/
pasi
vă
10’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
dife
renţ
ei în
tre a
scul
tare
a ac
tivă/
pasi
văSc
op: a
cum
ular
ea d
e in
form
aţii
nece
sare
act
ivită
ţii d
e pe
rsoa
nă d
e sp
rijin
.D
escr
iere
: fol
osin
du-s
e jo
cul a
nter
ior s
e ca
ută
cara
cter
istic
ile p
entru
asc
ulta
rea
activ
ă şi
asc
ulta
rea
pasi
vă,
se p
rezi
ntă
info
rmaţ
iile
preg
ătite
des
pre
ascu
ltare
act
ivă/
pasi
vă
(dife
renţ
a în
tre a
asc
ulta
şi a
auz
i).
Gru
p m
are
Dis
cuţie
di
rijat
ă
Foi
Mar
kere
4.A
scul
tare
a ac
tivă/
pasi
vă
5’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
dife
renţ
ei în
tre a
scul
tare
a ac
tivă/
pasi
văSc
op: a
cum
ular
ea d
e in
form
aţii
nece
sare
act
ivită
ţii d
e pe
rsoa
nă d
e sp
rijin
.D
escr
iere
: se
prez
intă
triu
nghi
ul c
omun
icăr
ii şi
se
iden
tifică
dife
renţ
ele
pe fi
ecar
e ni
vel
(non
-ver
bal/c
um s
pui/c
e sp
ui).
Dis
cuţie
di
rijat
ăFo
aie
A3
Mar
kere
PAU
ZĂ
124
5.A
scul
tare
a ac
tivă
15’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
con
diţii
lor a
scul
tării
act
ive
Scop
: dez
volta
rea
unor
abi
lităţ
i pen
tru a
ctiv
itate
a de
per
soan
ă de
spr
ijin
Des
crie
re:
în g
rupu
l m
are
se p
rezi
ntă
cond
iţiile
une
i as
cultă
ri efi
cien
te (
ascu
ltare
ac
tivă)
- să
priv
eşti,
să
fii e
mpa
tic, s
ă ad
opţi
o at
itudi
ne în
ţele
găto
are,
să
fii a
tent
la c
onot
aţia
af
ectiv
ă a
cuvi
ntel
or, g
estu
rilor
, priv
irii.
Exp
uner
eFo
aie
A3
Mar
kere
6.A
scul
tare
a ac
tivă
40’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
tehn
icilo
r asc
ultă
rii a
ctiv
eSc
op: d
ezvo
ltare
a un
or a
bilit
ăţi p
entru
act
ivita
tea
de p
erso
ană
de s
priji
nD
escr
iere
: se
împa
rte g
rupu
l mar
e în
gru
puri
mic
i de
2 pe
rsoa
ne, î
n gr
upul
mar
e se
pr
ezin
tă p
e râ
nd te
hnic
ile a
scul
tării
act
ive,
cu
exem
plu
în fi
ecar
e te
hnic
ă pe
car
e tre
buie
să
îl „p
ract
ice”
. (pr
ivire
a şi
lim
baju
l tru
pulu
i, re
form
ular
ea c
onţin
utul
ui, r
eflec
tare
a as
upra
se
ntim
ente
lor,
cere
rea
de d
ezvo
ltare
, con
cent
rare
a pe
ese
nţia
l)
Act
ivita
te g
rup
mic
Foai
e A
3M
arke
re
7.În
chei
ere
5’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: s
e dă
tem
a de
cas
ă 1
(îşi a
leg
parte
ner
pent
ru te
mă,
vor
ave
a de
pre
gătit
un
joc
de ro
l în
care
pe
o an
umită
tem
ă tre
buie
să
folo
seas
că te
hnic
ile a
scul
tării
act
ive)
, ap
oi p
siho
logu
l îi î
ntre
abă
pe r
ând,
în
grup
ul m
are,
car
e es
te p
ărer
ea lo
r (e
xprim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
şi d
espr
e pr
ogra
mul
nou
înce
put.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
125
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
a II
-a
Act
ivita
tea
3D
urat
a: 1
20 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr.
3
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re:
pe s
curt,
se
cere
mem
brilo
r gr
upul
ui s
ă sp
ună
cum
se
sim
t în
acel
m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Gru
p m
are
-
2.A
scul
tare
a ac
tivă
10’
45’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
tehn
icilo
r asc
ultă
rii a
ctiv
eSc
op: d
ezvo
ltare
a un
or a
bilit
ăţi p
entru
act
ivita
tea
de p
erso
ană
de s
priji
nD
escr
iere
: se
împa
rte g
rupu
l mar
e în
gru
puri
mic
i de
2 pe
rsoa
ne, ş
i pe
situ
aţii
date
se
preg
ăteş
te c
âte
un jo
c de
rol f
olos
indu
-se
tehn
icile
asc
ultă
rii a
ctiv
e. V
or fi
prez
enta
te în
faţa
gru
pulu
i, şi
dup
ă fie
care
sce
netă
se
va d
iscu
ta în
gru
p.
Joc
de ro
l-
PAU
ZĂ
3.Te
ma
de c
asă
1A
scul
tare
a ac
tivă
35’
Obi
ectiv
: să
se e
valu
eze
mod
ul d
e re
zolv
are
a te
mei
Scop
: dez
volta
rea
unor
abi
lităţ
i pen
tru a
ctiv
itate
a de
per
soan
ă de
spr
ijin
Des
crie
re: s
e pr
ezin
tă s
cene
tele
pre
gătit
e ca
şi t
emă
de c
asă
în fa
ţa g
rupu
lui ş
i se
dis
cută
fiec
are
în p
arte
. Se
urm
ăreş
te p
reze
nţa
tehn
icilo
r asc
ultă
rii a
ctiv
e şi
se
fac
suge
stii
de îm
bună
tăţir
e a
supo
rtulu
i.
Joc
de ro
lG
rup
mar
e-
4.A
scul
tare
a ac
tivă
10’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
tehn
icilo
r asc
ultă
rii a
ctiv
eSc
op: d
ezvo
ltare
a un
or a
bilit
ăţi p
entru
act
ivita
tea
de p
erso
ană
de s
priji
nD
escr
iere
: fiec
are
prim
eşte
cât
e o
foai
e cu
un
ches
tiona
r (de
tip
mul
tiple
cho
ices
) în
car
e să
ale
agă
varia
nta
de a
scul
tare
act
ivă.
Se
core
ctea
ză ş
i se
disc
ută
scur
t va
riant
ele.
Act
ivita
te
indi
vidu
ală
Exp
licaţ
ie
Wor
kshe
et
5.În
chei
ere
5’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
siho
logu
l înt
reab
ă pe
rând
, în
grup
ul m
are,
car
e es
te p
ărer
ea fi
ecăr
uia
(exp
rimat
ă în
tr-o
prop
oziţi
e) d
espr
e ac
east
ă în
tâln
ire ş
i des
pre
prog
ram
ul n
ou
înce
put.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
126
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
a II
-a
Act
ivita
tea
4D
urat
a: 1
20 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea
activ
ităţii
nr
.4
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gru
pulu
i să
spun
ă cu
m s
e si
mt î
n ac
el m
omen
t şi î
n ro
lul d
e „p
erso
ana
de s
priji
n”.
Gru
p m
are
-
2.C
omba
tere
a gâ
ndur
ilor
iraţio
nale
cat
astr
ofar
ea10
’
40’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
uno
r teh
nici
de
ajut
or p
entru
cat
astro
fare
Scop
: dez
volta
rea
unor
abi
lităţ
i pen
tru a
ctiv
itate
a de
per
soan
ă de
spr
ijin
Des
crie
re: s
e ex
plic
ă di
fere
nţa
între
cat
astro
fă ş
i situ
aţie
difi
cilă
, se
folo
seşt
e su
gest
ia p
entru
a
iden
tifica
dife
renţ
a în
tre e
le;
se îm
parte
din
nou
gru
pul m
are
în g
rupu
ri de
2 p
erso
ane,
se
prez
intă
3 m
odur
i de
a ră
spun
de la
ace
asta
, dup
ă fie
care
mod
se
aplic
ă pr
actic
în g
rupu
l m
ic.
Exp
uner
eIm
ager
ie
dirij
ată
Gru
p m
ic
Foi
Mar
kere
PAU
ZĂ
3.C
omba
tere
a gâ
ndur
ilor
iraţio
nale
se
lf-do
wn
10’
40’
Obi
ectiv
: cun
oaşt
erea
uno
r teh
nici
de
ajut
or p
entru
sel
f-dow
nSc
op: d
ezvo
ltare
a un
or a
bilit
ăţi p
entru
act
ivita
tea
de p
erso
ană
de s
priji
nD
escr
iere
: în
grup
ul m
are
se c
larifi
că g
ându
l ira
ţiona
l, se
cau
tă c
ores
pond
enţa
raţ
iona
lă,
şi s
e pr
ezin
tă 2
stil
uri d
e co
mba
tere
. Se
împa
rte g
rupu
l în
diad
e, s
e pr
imes
c si
tuaţ
ii pe
ntru
fie
care
gru
p m
ic p
e ca
re s
e co
nstru
ieşt
e jo
c de
rol
, cu
sch
imb
între
par
tene
ri pe
ntru
a
surp
rinde
am
bele
stil
uri.
Se
prez
intă
în fa
ţa g
rupu
lui m
are
şi s
e di
scut
ă fie
care
în p
arte
.
Exp
uner
eG
rup
mic
Foi
Mar
kere
4.În
chei
ere
5’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re: s
e dă
tem
a de
cas
ă pe
ntru
2 p
erso
ane
(îşi a
leg
parte
ner p
entru
tem
ă, v
or a
vea
de p
regă
tit u
n jo
c de
rol
pen
tru c
atas
trofa
re s
au s
elf-d
own,
în
care
pe
o an
umită
tem
ă tre
buie
să
folo
seas
că te
hnic
ile p
reze
ntat
e), a
poi p
siho
logu
l înt
reab
ă pe
fiec
are,
în g
rupu
l m
are,
car
e es
te p
ărer
ea lo
r (ex
prim
ată
într-
o pr
opoz
iţie)
des
pre
acea
stă
întâ
lnire
şi d
espr
e pr
ogra
mul
nou
înce
put.
Act
ivita
te
grup
mar
e-
127
Mod
ulul
de
info
rmar
e-pr
even
ţieC
ompo
nent
a: f
orm
area
per
soan
elor
priv
ate
de li
bert
ate
de s
priji
n - E
TAPA
a II
-a
Act
ivita
tea
5D
urat
a: 1
20 m
inut
eN
r.cr
t.SA
RC
INĂ
dura
taD
ESC
RIE
RE
MET
OD
EM
IJLO
AC
E
1.In
trod
ucer
ea a
ctiv
ităţii
nr.5
5’
Obi
ectiv
: să
se p
regă
teas
că p
entru
act
ivita
teSc
op: c
reşt
erea
com
plia
nţei
la a
ctiv
itate
Des
crie
re: p
e sc
urt,
se c
ere
mem
brilo
r gr
upul
ui s
ă sp
ună
cum
se
sim
t în
acel
mom
ent ş
i în
rolu
l de
„per
soan
a de
spr
ijin”
.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
2.Te
ma
de c
asă
2C
omba
tere
a gâ
ndur
ilor
iraţio
nale
.
35’
Obi
ectiv
: să
se e
valu
eze
mod
ul d
e re
zolv
are
a te
mei
Scop
: exe
rsar
ea a
bilit
ăţilo
r de
pers
oană
de
sprij
in ş
i eva
luar
ea in
term
edia
ră
a pr
ogra
mul
uiD
escr
iere
: se
pre
zint
ă sc
enet
ele
preg
ătite
ca
şi t
emă
de c
asă
în f
aţa
grup
ului
şi s
e di
scut
ă fie
care
în p
arte
. Se
urm
ăreş
te p
reze
nţa
tehn
icilo
r şi
se
fac
suge
stii
de îm
bună
tăţir
e a
supo
rtulu
i.
Joc
de ro
lG
rup
mar
e-
3.Su
mar
izar
e
5’
Obi
ectiv
: să-
şi re
actu
aliz
eze
info
rmaţ
ii ac
umul
ate
în p
rogr
am d
espr
e cu
m
pot s
priji
ni p
e ce
i din
jur.
Scop
: înt
ărire
a in
form
aţiil
orD
escr
iere
: dis
cuţie
diri
jată
cu
tot g
rupu
l pe
fieca
re ş
edin
ţă p
arcu
rsă.
Act
ivita
te g
rup
mar
eD
iscu
ţie d
irija
tă
Foi
Mar
kere
PAU
ZĂ
4.Ev
alua
rea
cuno
ştin
ţelo
r ac
umul
ate
10’
Obi
ectiv
: să
stab
ilim
niv
elul
de
acum
ulăr
i rea
lizat
de
către
par
ticip
anţi
Scop
: îm
bună
tăţir
ea p
rogr
amul
ui d
e fo
rmar
e a
pers
oane
lor d
e sp
rijin
Des
crie
re: fi
ecar
e par
ticip
ant p
rimeş
te u
n ch
estio
nar d
e eva
luar
e (no
min
al) p
entru
co
mpl
etat
.
Act
ivita
te d
e ev
alua
reA
ctiv
itate
in
divi
dual
ă
Che
stio
nar
5.Ev
alua
rea
prog
ram
ului
5’
Obi
ectiv
: să
stab
ilim
util
itate
a pr
ogra
mul
ui ş
i a m
etod
elor
folo
site
, niv
elul
de
acce
sabi
litat
e a
info
rmaţ
iilor
, niv
elul
cap
acită
ţii d
e sp
rijin
dez
volta
te, c
u ce
co
nsid
eră
„că
plea
că” d
in p
rogr
am.
Scop
: îm
bună
tăţir
ea p
rogr
amul
ui d
e fo
rmar
e a
pers
oane
lor d
e sp
rijin
Des
crie
re:
fieca
re
parti
cipa
nt
prim
eşte
un
ch
estio
nar
de
eval
uare
a
prog
ram
ului
(ano
nim
)
Act
ivita
te d
e ev
alua
reA
ctiv
itate
in
divi
dual
ă
Che
stio
nar
128
Nr.
crt.
SAR
CIN
Ădu
rata
DES
CR
IER
EM
ETO
DE
MIJ
LOA
CE
6.Fe
ed-b
ack
pent
ru p
artic
ipan
ţi
40’
Obi
ectiv
: să
con
ştie
ntiz
eze
plus
urile
şi m
inus
urile
în
man
ifest
area
rol
ului
de
per
soan
ă de
spr
ijin
Scop
: dez
volta
rea
abili
tăţil
or p
artic
ipan
ţilor
ca
pers
oană
de
sprij
inD
escr
iere
: se
înm
ânea
ză fi
ecăr
uia
pe r
ând
rezu
ltatu
l ce
lui
de a
l do
ilea
mod
ul ş
i se
pre
zint
ă ev
alua
rea
indi
vidu
ală
pe p
rogr
am (
din
obse
rvaţ
iile
acum
ulat
e de
-a lu
ngul
pro
gram
ului
, pro
toco
lul d
e şe
dinţ
ă, te
mel
e re
zolv
ate,
ev
alua
rea
final
ă a
cuno
ştin
ţelo
r),
acce
ntuâ
ndu-
se p
e ca
lităţ
i şi
abi
lităţ
i, cu
rec
oman
dări
de î
mbu
nătă
ţire.
Fie
care
prim
eşte
şi
un s
upor
t de
cur
s cu
inf
orm
aţiil
e di
n m
odul
, pe
ntru
a l
e pu
tea
utili
za î
n tim
p şi
eva
luar
ea
pers
onal
ă. C
ei c
are
au o
bţin
ut p
unct
ajul
min
im n
eces
ar p
rimeş
te a
test
atul
de
per
soan
ă de
spr
ijin.
Act
ivita
te g
rup
mar
eM
ater
iale
le
men
ţiona
teA
test
at
7.În
chei
ere
10’
Obi
ectiv
: să-
şi s
truct
urez
e şi
să
expr
ime
opin
iile
desp
re a
ctiv
itate
Scop
: eva
luar
ea in
tere
sulu
i pen
tru a
ctiv
itate
Des
crie
re:
trebu
ie s
ă „c
onst
ruia
scă”
o p
oză
de fi
nal,
care
să
expr
ime
acum
ulăr
ile d
in p
rogr
am, c
e a
înse
mna
t pro
gram
ul p
entru
ei,
după
car
e să
de
a m
âna
unii
cu a
lţii d
e „L
a re
vede
re”.
Act
ivita
te g
rup
mar
e-
Î
ntoc
mit,
Coo
rdon
ator
pro
gram
Dire
ctor
adj
unct
Dire
ctor
adj
unct
Şef s
ervi
ciu
Sigu
ranţ
a D
eţin
erii
şi R
egim
Pen
itenc
iar
Educ
aţie
şi A
sist
enţă
Psi
hoso
cial
ă
Asi
sten
ţă P
siho
soci
ală