MANAGEMENTUL PROCESRII GRULUI OBINEREA PINII

Caracteristicile materiei primeGrul trebuie s corespund la anumii indici de calitate. n afara de indicii generali, cum sunt: aspectul , culoarea, mirosul, coninutul n corpuri strine i umiditatea, grul trebuie s ndeplineasc alte condiii legate de urmtorii indici:sticlozitate, coninutul n substane minerale, greutatea hectolitric, greutatea a 1000 de boabe, cantitatea i calitatea glutenului. Grul are urmtoarea compoziie chimic: cenu 1,7-1,9%, grsimi 1,6-1,7%, proteine 10-11%, celuloz 1,6-1,9 %, amidon 68,5-70,0 % i zahr 0,1-0,15 %.

Condiionarea materiei primeCondiionarea grului se efectueaz nbuntirii procesului de mcini, i a nsuirilor de panificatie a finurilor rezultate. Metodele de condiionare folosite sunt la rece (hidric) i la cald (hidrotermic).

Managementul transformrii cerealelor n finTransformarea cerealelor n fin se realizeaza prin: mcinarea propriu zis i sortarea. Aceste dou operaii constituie procesul de mcinare (mcini) i se repet sub forma unui ciclu, pn cnd endospermul se transform n fin, iar nveliul n tre.Prin procesul de mcinare se nelege divizarea unui bob n particule de diferite mrimi sub aciunea unui ansamblu de lucru.

Proprietile fizico-mecanice i structurale ale cerealelorFiecare soi de gru are o anumit umiditate optic. Umiditatea nveliului trebuie s fie mai mare dect cea a endospermului. Umectarea exagerat determin reducerea capacitii de producie prin inmuierea boabelor i aderarea acestora pe suprafeele de lucru, iar umectarea insuficient nrutete calitatea finii, prin sfrmarea nveliului i amestecarea inseparabil cu fina. n general, n procesul de mcinare boabele sufer urmatoarele operaii: presare, forfecare, frecare, lovire. In timpul mcinrii aceste operaii acioneaz concomitent i independent, procesul numindu-se mcinare complex.

Schema tehnologic a transformrii cerealelor n fin

Recepia cantitativ i calitativDepozitareaCurareaMcinareaOmogenizarea finurilorDepozitareaLivrarea

Recepia cantitativ este efectuat de ctre o comisie desemnat prin decizie, de conducerea unitii i const n preluarea cerealelor i cntrirea lor.Recepia calitativ const n preluarea cerealelor dup ce, n prealabil, s-au efectuat analize de laborator pentru a vedea dac aceste cereale corespiund sub aspect calitativ. In cadrul recepiei calitative se urmrete: umiditatea, coninutul n corpuri strine, masa hectolitric. Umiditatea nu trebuie s fie mai mare de 14%, corpurile strine s nu depeasc 3%. Nu se admit cerealele infestate cu duntori.

Mcinarea cerealelor

rotuireaEste prima operaie din procesul de mcinis i are ca scop transformarea treptat a bobului de gru n pri din ce n ce mai mici, putandu-se separa fina i griurile de nveli.Ulterior, aceste produse sunt cernute, folosind site plane, iar amestecul este separat n mai multe produse intermediare: refuz mare, refuz mic, dunsturi i finuri.Mcinarea griurilorEste ultima faz a procesului de obinere a finii de diferite tipuri: fin tip 600, cu un coninut de substane minerale de 0,6% (fin alb), tip 90 , cu un coninut de substane minerale de 0,9% (fin semialb) i tip 1300, cu un coninut de substane minerale de 0,3% (fin neagr). Depozitarea finiiFinurile rezultate se ambaleaz n saci de iut sau alte fibre textile, n greutate de 50-80 de kg/sac sau n saci de hrtie de 30-50 kg /sac i se transport la unitile de procesare n vederea conservarii i asigurrii unui stoc care s permit continuitatea produciei. Pentru o bun conservare, finurile nu trebuie s depeasc umiditatea de 14-14,5%, iar fina are nevoie de o perioad de maturizare pentru a cpta proprietile panificabile cerute (vara 21 de zilepentru fina alb i 10 zile pentru fina neagr).n depozite se va asigura o temperatur de 21-270C, i o umiditate relativ de 65%. Finurile trebuie depozitate n condiii de aer, lumina i temperatur constant (18-220C)

Calitatea materiilor prime i auxiliare folosite la obinerea pinii

Fina n industria panificaiei se utilizeaz cel mai adesea fina de gru i cea de secar. Finurile de gru fabricate n Romania, sunt: fina alb, fina semialb, fina neagr i fina dietetic..Aceste sortimente se deosebesc din punct de vedere organoleptic, astfel, fina integral i cea neagr au culoarea de la cenuiu-deschis, cu nuan alb-glbuie, la cenuiu-nchis, cu particule vizibile de tare, iar fina alb este fin i are culoarea alb.Fina reprezint una dintre materiile prime de baz, astfel, un kg de napolitane conin cca 500 g de fin, un kg de pine se obine din aproximativ 750 g fin, iar un kg de biscuii conin cca 780 g fin. De asemenea, dintr-un kg de fina se obin peste un kg de paste finoase, sticksuri sau grisine. Pentru a obine produse de bun calitate, trebuie utilizate finuri cu caracteristici fizico-chimice i nsuiri tehnice corespunztoare i constante.Principalele caracteristici ale finurilor, care influeneaz procesul tehnologic sunt culoarea i granulaia.Tipurile de fin folosite variaz de la cele foarte deschise la culoare, cu un procent de cenu de 0,4 %, pn la cele nchise la culoare, cu un procent de cenu de 1,35%.Din punct de vedere tehnologic, granulaia influeneaz capacitatea de hidratare. Cu ct particulele sunt mai fine, cu att hidratarea crete, pentru c particulele mici au o suprafa specific mai mic. Finurile cu granulaie mare dau un randament mai sczut cu 2,3%, n comparaie cu cele cu granulaie mic. Cea mai bun pine se obine, ns dintr-o fina cu granulaie medie, dar conteaz foarte mult i calitatea glutenului.Prin puterea finii se nelege capacitatea acesteia de a forma un aluat care s fie consistent, stabil, elastic i moale dup frmntare, n timpul dospirii i prelucrrii . Puterea finii este o noiune complex, incluzand o serie de indici ce caracterizeaz comportarea tehnologic a aluatului, acesta trebuind s-i menin forma, s rein gazele, s fie elastic i extensibil.O fin puternic este o fin care poate absorbi o cantitate relativ mare de ap, iar aluatul obinut din aceasta i pstreaz proprietile fizice, consistena elasticitatea i uscciunea la pipit n cursul proceselor de frmntare i dospire i nu se lipete de diferite ustensile sau pri ale mainilor de prelucrare. Bucata de aluat i pstreaz forma n timpul dospirii i coacerii, avnd capacitatea de a menine dioxidul de carbon nglobat, iar pinea obinut va fi de cea mai bun calitate.Se consider o fin slab, acea fin care poate absorbi o cantitate redus de ap, iar aluatul obinut din aceasta devine la sfritul dospirii lipicios cu consisten i elasticitate redus. Bucile de aluat se lesc la dospire i la coacere, avand o consistenredus i o capacitate redus de reinere a gazelor , rezultnd o pine de calitate inferioar.

Tipuri de faina din grau

1. Fiana graham este o faina alba cu tarate si germeni de grau macinata mai mare , fiind un tip de faina de grau integrala.

2. Faina neagra de grau are un continut bogat de substante minerale, amidon, proteine, celuloza si vitamine. Aluatul preparat din faina neagra creste mai greu, are culoare cenusie, cu particule vizibile de tarate. Are insa un dezavantaj, deoarece nu poate fi conservata pe termen lung, fiindca intra repede in fermentatie.

3. Faina integrala de grau are ca avantaj faptul ca are un continut caloric foarte scazut. Este bogata in celuloza, vitamine si minerale precum fier magneziu, calciu , fosfor, selenium, avand un continut ridicat de tarate. Datorita continutului de fibre, aceasta scade colesterolul si stimuleaza digestia, fiind folosita cel mai adesea la produsele de panificatie. Faina alba de grau integrala poate fi folosita in locul fainei albe, astfel substituind aceasta faina. Astfel inseamna ca e posibil sa se faca prajituri, aluaturi dospite, budinci, foi de placinta si sosuri.Pana sa scriu acest articol nu stiam ca poate fi folosita si la altceva faina de grau, insa dupa cum se pare ca poate fi utilizata pentru menaj dar si pentru intretinerea tenului incarcat(peeling-ul)

Pe langa toate caracteristicele fainii albe enumerate, aceasta are si unele defecte sau dezavantaje deoarece continutul de fibre este scazut la fel si valoarea nutritiva, procentul de vitamine scade vertiginos fata de faina integrala de asemenea si procentul de minerale astfel 300g de paine alba aduc numai 15% din necesarul zilnic de tiamina(viamina B1- prezinta importanta indeosebi in metabolismul proteinelor si al glucidelor, apoi in functionarea normala a sistemului nervos central si, cu precadere, a celui periferic, a aparatului digestiv si a glandelor endocrine, in procesul de crestere, in absorbtia intestinala a grasimilor etc).

Faina de secara este bogata in fibre si celuloza, fiinf obtinuta prin macinarea diferitor tipuri de secara. Aceasta ajuta la accelerarea tranzitului intestinal, este o buna sursa de magneziu, potasiu si fosfor. Are un continut scazut de grasimi saturate si sodium. Fata de faina de grau are un continut mai scazut de gluten si mai ridicat de fibre. Este folosita la preparaea produselor de patisserie si panificatie.Faina de secara are proprietati diferite fata de faina de grau la coacere (Paine de secara este mai densa decat painea de grau). Painea facuta din faina de secara este in comparatie cu painea din faina alba sau neagra mult mai sanatoasa. S-a demonstrat ca faina de secara folosita in panificatie reduce mult colesterolulrau. Contine mai putin gluten decat faina de grau, fie ea chiar si cea integrala. Glutenul din secara este mai putin elastic decat cel din grau si ca atare nu se retin gazele in aluat. Faina de secara pastreaza o cantitate mare de substante nutritive, fibrele, reduce timpul de transit intestinal ceea ce duce la o mai buna functionare a organismului si la prevenirea constipatiei si a cancerului de colon, a diabetului si a bolilor cardiovasculare. Aluatul din faina de secara trateaza radiculita.Deoarece este saraca in calorii si bogata in fibre , este recomandata pentru persoanele care vor sa slabeasca.

Faina de ovaz este buna pentru micul dejun fata de alte produse preparare din faina de grau, aceasta fiind de doua ori mai sanatoasa decat muesli. Este bogata in fibre si e recomandata in diete. Are un continut ridicat de lipde, proteine, glucide, minerale si vitamine, avand proprietatea de a intarzia rancezirea produselor care contin unt sau lapte. Este recomandata in alimentatia persoanelor care au probleme cu aparatul digestiv. Se foloseste la prepararea produselor de panificatie si patisserie.Consumul regulat de faina de ovaz reduce riscul de boli cardiovasculare, ajuta la scaderea colesterolului din sange si a greutatii corporale. Faina de ovaz se foloseste cu succes pentru oameni de toate varstele si nu numai bolnavi. Datorita proprietatilor sale energetice, se recomanda persoanelor de varsta a II-a, copiilor anemici.Pe langa beneficiile in alimentatie faina de ovaz se utilizeaza si in cosmetica(pentru tratarea acneei, masti pentru intretinerea tenuilui )

Faina de orez contine fibre si o cantitate dubla de proteine fata de celelante tipuri de faina. Este un produs recomandat celor care au intoleranta la faina de grau. Daca aveti probleme cu sistemul digestiv cum ar fi contipatie, gaze intestinale, etc. ati putea suferi de intoleranta la grau , asta inseamna ca trebui sa renuntati la produsele bogate in gluten . Faina de orez este facuta din orez alb sau brun. In Japonia, faina de orez este numita komeko sau mochiko. Mochiko (fin de orez dulce) se face din orez dulce , de asemenea, e cunoscut sub numele de orez lipicios(nu are gluten si nu poate fi folosit pentru paine) Multe feluri de mncare sunt facute din fin de orez, inclusiv fidea de orez i deserturiSe utilizeaza la ingrosarea unor preparate culinare( sosuri, tocanite), la produsele de patisserie.Indiferent de tipul de faina se pastreaza in pungi de hartie sau in saci de panza, in camere uscate, aerisite si bine luminate.

Apa constituie a doua materie prim folosit n panificaie. Apa trebuie s ndeplineasc toate condiiile de potabilitate, fiind fr culoare, fr miros sau gust strin, s nu conin particule de provenien animal sau vegetal. Pentru a putea fi folosit n cadrul procesului de panificaie, apa va fi nclzit la 32-550C; dac se folosete apa sub acest interval de temperatur, pierde oxigen i o parte din srurile minerale, iar dac se nclzete peste aceast temperatur, activitatea drojdiilor nceteaz. Apa se va nclzi cu 7-8 minute nainte de folosire.Drojdia Este folosit n procesul de panificaie, cu ajutorul ei, aluatul i mrete volumul, devine pufos i conine o serie de gaze.Drojdia comprimat proaspt se folosete pentru fermentarea aluatului i se prezint sub forma de calup, fiind alctuit dintr-o aglomerare de celule de drojdie separate la fermentarea alcoolic a melasei de sfecl de zahr n procesul de obinere a zahrului.Drojdia uscat este folosit n proporie de 10-15% comparativ cu cea proaspt, se obine din drojdia comprimat proaspt, prin procesul de uscare i are o umiditate de aproximativ 6%. nainte de folosire, drojdia uscat se amestec cu ap la 27-280C i fin (5 pri ap la o parte fin). Se la s amestecul cca. 40-65 minute, dup care se poate folosi la prepararea aluatului.Sarea se folosete n procesarea pinii pentru a da gust, dar i pentru a ntari glutenul finurilor slabe. Cantitatea de sare folosit variaz direct proporional cu cantitatea de drojdie folosit. n perioadele reci, cantitatea de sare se reduce cu 10-20% fat de lunile de var. Sarea ce se adaug n aluat se stabilete pentru fiecare produs n parte.Grsimile alimentare Pentru panificaie se folosesc mai multe tipuri de grsimi: lichide (ulei comestibil de floarea soarelui, soia, rapi), grsimi solide de origine vegetal (plantolul i margarina), grsimi solide de origine animal (untura de porc cal I, seul de bovine, unt proaspt sau topit).Alte ingrediente Se mai folosesc n panificaie, produse lactate (lapte proaspt, brnz, telemea, cacaval, zerul, zara, smntna), ou (proaspete sau conservate), mere (proaspete, tiei sterilizai, uscate), paste din fructe (magiun i gemuri), ceap (uscat sau proaspt), varz, dovleac, morcov, miere de albine, precum i diferite adaosuri (pentru ameliorarea produselor).Produsele zaharoaseLa prepararea produselor de panificaie se folosete zahrul cristal (tos) i pudr(farin), mierea de albine i glucoza lichid.Rolul acestora este de a mbunti gustul produselor i de a le spori valoareaalimentar, contribuind totodat la rumenirea cojii produselor de panificaie. Cu toateacestea, cantitatea n care se folosesc produsele zaharoase este limitat, deoarece peste oanumit doz frneaz fermentaia aluatului, prin inactivarea drojdiei, datoritfenomenului de plasmoliz.Extractul de maltAcesta reprezint un sirop dens, preparat din fin de mal active. Elconine o cantitate mare de enzime i zaharuri fermentescibile, pentru care motiv seadaug la prelucrarea finurilor albe tari la foc (care dau produse cu coaja de culoaredeschis).Se utilizeaz extractul de mal n special la fabricarea pinii albe i a produselorde franzelrie simple, n scopul mbuntirii calitii, obinndu-se produse binedezvoltate i cu o culoare normal a cojii.CartofiO mare extindere a luat fabricarea pinii cu cartofi. Adaosul de cartofi se face subform de past, care se prepar fie din cartofi fieri, curai de coaj, fie din fulgi decartofi. Produsele coninnd cartofi au un gust plcut, characteristic, miezul moale, elastici se pstreaz mai mult timp n stare proaspt.AmelioratorMenine pinea mai mult timp proaspt i afnat

Managmentul obinerii pinii

Acest proces are drept scop transformarea finii dintr-un produs neasimilabil, ntr-un produs alimentar asimilabil n organismul uman. Prin amestecarea finii cu drojdia, apa i sarea, se obine un aluat a crui consisten variaz n funcie de cantitatea de apa adugat . Aluatul se formeaz prin absorbia apei de ctre proteinele din fin, care prin uscare duc la obinerea glutenului. Un alt component care leag apa i contribuie la formarea aluatului este amidonul , format din mai multe granule de mrimi diferite care absorb apa i se mresc n volum prin umflare. Tra (nveliul bobului de gru) are i ea rolul de a absorbi apa. n timpul formrii aluatului apar unele bule de gaz i de aici rezult c a nceput procesul de fermentare.Formarea loturilor omogene de finAceast operatie are drept scop asigurarea folosirii de materii prime de o calitate constant i uniform n toat masa i pentru fiecare lot ce se formeaz.Cernerea finiiSe face avand un scop dublu: ndeprtarea eventualelor corpuri strine (sfori, scame) i pentru pmogenizare i aerisire.Prepararea materiilor prime i auxiliare pentru maiaMaiaua ce se folosete pentru fabricarea pinii se prepar din fin, ap i drojdie. La unele reete este prevzut i un adaos de fin de mal, extract de mal, sare. Apa se nclzete n funcie de anotimp , iar drojdia nainte de a se folosi se emulsioneaz n ap la 26-280C , proporia ap/drojdie fiind de 3 l ap la 1 kg de drojdie.Fermentarea maieleiDup frmntare, maiaua se las la fermentat i aceast faz este cea mai lung din cadrul procesului tehnologic de procesare a pinii i a produselor de panificaie. n aceast faz se urmrete: reactivarea celulelor de drojdie din starea lor latent i nmulirea drojdiilor ca n faza final s se obin o cantitate mai mare de dioxid de carbon.Frmntarea aluatuluiPeste maiaua ajuns la finalul fermentrii, se adaug restul de ap i fin, sarea i celelalte ingrediente, n ordinea n care sunt prevzute n reet. Frmntarea sau malaxarea dureaz 8-25 de minute, n funcie de tipul de malaxor ce se utilizeaz i de semifabricatul care se malaxeaz.

Fermentarea aluatuluiDup terminarea frmntrii, aluatul este supus fermentrii n condiii optime de temperatur (25-280C), cu o umiditate relativ a aerului de 75-80 %. n timpul fermentrii are loc practic fermentarea drojdiei, iar dioxidul de carbon rezultat ccontribuie la afnarea aluatului.Divizarea aluatuluiAceast operaie se face manual sau mecanic, n funcie de greutatea dorit pentru anumite sortimente de produse, urmrin porionarea aluatului n buci cu o greutate stabilit.PremodelareaSe face pentru a da o form bucii divizate. Fermentarea individual are ca scop relaxarea aluatului pentru refacerea structurii parial distruse n timpul divizriiPredospirea bucilor de aluat dureaz 1-3 minute, la o temperatur de 32-340C. Scopul acestei operaii este acela de a permite aluatului s devin mai puin lipicios, mai elastic, mai buretos , pentru ca modelarea s se fac mai uor.Modelarea bucilor de aluatSe face n funcie de forma dorit: fie form rotund, fie alungit, iar pentru formele mpletite se mpletesc 2, 3, sau chiar 4 buci alungite de aluat (fitiluri). La alte buci de aluat li se d form de lipie, formndu-se prin apsare o foaie rotund.Operaiile de premodelare i modelare se pot executa manual sau cu ajutorul mainilor. Dup modelare are loc dospirea sau fermentarea final, care are ca scop afnarea bucii de aluat nainte de a fi introdus la coacere. Intreprinderile moderne au instalaii pentru dospire numite dospitoare. Prin pipire se poate constata dac dospirea este terminat, examinnd elasticitatea i rezistena porilor. La ieirea din tunelul de dospire se amplaseaz o main de crestati marcat buci de aluat.CoacereaPentru cuptoarele cu vatr fix (de pmnt) i cu ardere direct, pregtirea cuptorului pentru coacere const n aruncarea n exterior a 2 litri de ap cald i rspndirea ei pe ntreaga suprafa, cu scopul de a ridica umiditatea.Coacerea bucilor de aluat n cuptor se face la temperaturi i perioade de timp ce variaz n funcie de calitatea i tipul de fin folosit, dar i de mrimea, forma i coninutul aluatului. Pentru un coctor cu experien, timpul de ncrcare a vetrei este de 6 minute n cazul bucilor de aluat de 1 kg i form rotund, preparate din fin tip 950 i de 30 de minute pentru primele buci introduse n cuptor, 27 de minute pentru cele introduse pe la jumatate i 24 de minute pentru ultimele.Aprecierea procesului de coacere se poate face prin metoda cntririi. n primele 2-3 minute, dup introducerea n cuptor, greutatea bucilor de aluat se mrete cu 0,8-1,3 % fa de cea iniial. Dup ce bucata de aluat se nclzete, pierde n greutate, proporional cu durata coacerii, ca apoi spre sfritul coacerii, greutatea s nu se mai modifice.Aprecierea bucii de pine se poate face i prin ciocnire. Se ciocnete cu 3-4 degete bucata de pine pe partea dinspre vatr, iar dac aceasta are rezonan n toat masa nseamn c este coapt.O alt metod de apreciere a coacerii este examinarea bucii de pine dup culoare. Dac aceasta este rumen pe toat suprafaa ei nseamn c este coapt. Metoda aprecierii prin apsare.De asemenea, la apsarea cu dou degete coaja bucii de pine nu trebuie s cedeze.Pierderile de coacere sunt considerate cele mai mari pierderi tehnologice, avnd valori de 3-13 % pentru pine i 17-22 % pentru produsele mai mrunte de panificaie.Dup coacere produsele sunt rcite, ambalate corespunztor i depozitate. Urmeaz apoi livrarea i transportul lor. Valoarea nutritiv a pinii este dat de coninutul acesteia n proteine, lipide, glucide, sruri minerale, vitamine, precum i de coeficientul de asimilare.Studiu de caz: Paine si panificatie Vel pitar Panificatie proaspataIn functie de specificul zonei deservite, Vel Pitar produce diferite sortimente de produse de panificatie proaspata din cele mai bune ingrediente - faina alba de grau, fainuri speciale (graham, secara, tarate), mixuri de cereale. Painile pentru nutritie speciala sunt prezente in toate locatiile Vel Pitar, intr-o gama variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi nutritionale. Paine de calitate superioara: paine neagra Vel Pitar, paine graham Vel Pitar, paine integrala, paine neagra cu cartofi, paine fara sare, paine cu seminte, paine cu tarate si multe alte asemenea sortimente. 1. Painea bucurestiPinea Bucureti este cea mai bun pentru c:- este pinea cea mai alb din ora- este coapt dup moda vremurilor bune- este pricopsit cu renumita fin 3 nule i lapte- are un gramaj generos (400gr.)2. Paine paveEste sanatoasa deoarece foloseste ingrediente naturale. De aceea, Pave este mai mult decat o paine proaspata, este un moment de abundenta, de apreciere a gustului autentic frantuzesc. 3. FranzeleDeutsches Brot- Painea germana plina de sanatate si vitalitate, iti da energia de care ai nevoie intreaga zi.Pain francais- simti parfumul apetisant si gusti savoarea crocanta a baghetelor de paine. Pane italiano- Vita e bella... cand te bucuri de o bruscheta din paine italieneasca adevarata si simti gustul delicat al busuiocului! Paine romaneasca- reteta de paine delicata cu smantana si marar 4. Paine cu semintePaine cu seminte: alegerea ideala de panificatie proaspata pentru gust si nutritie sanatoasa. Paine cu seminte Vel Pitar ofera organismului vitamine si minerale necesare bunei lui functionari, iar in plus, reduce pofta de mancare si mentine greutatea corporala. Panificatie ambalataPanificatia ambalata Vel Pitar are la baza utilizarea conceptului Keine Touch. KeineTouch - produs neatins - este o tehnologie moderna care impune un nou standard pentru produse de panificatie. Pornind de la selectarea tipurilor de faina si continuand cu framantarea, dospirea, coacerea, racirea si ambalarea, procesul este in intregime controlat de calculator. Painea este ambalata in punga sigilata, intr-un mediu igienic, oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar consumatorul final.1. Grau intregExtra fibre, extra nutritienti si un plus de vitamine naturale. Fara conservanti si fara E-uri.Aceasta este cea mai sanatoasa paine: Grau Intreg, painea 100% integrala de la Vel Pitar.Cu un continut de fibre de 6 ori mai mare decat o paine alba standard, painea se adreseaza consumatorilor care aleg cele mai sanatoase produse pentru a le include in dieta lor zilnica.Este singurapaine obtinuta prin macinarea integrala a bobului de grau (din faina 100% integrala 7Spice) care: I. reduce riscul de boli cardiovasculare II. favorizeaza o digestie corectaIII. regleaza nivelul glucozei in sange si previne diabetul de tip 2

2. Grau Intreg Rotunda este o paine deosebita prin aspectul sau rustic si prin porozitatea fina. Ca si Franzela Grau Intreg ajuta la mentinerea unui echilibru alimentar care favorizeaza digestia corecta, poate reduce riscul bolilor de inima prin scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale si contribuie eficient la mentinerea unei siluete frumoase.3. Grau Intreg cu Seminte aduce in atentia consumatorului atat placerea unui gust deosebit cat si beneficiile unui aliment ce nu contine E-uri sau conservanti. Este o paine realizata din faina 100% grau intreg si este deosebita prin aspectul rustic ce scoate in evidenta semintele de in si de floarea soarelui bogate in acizi grasi nesaturati din gama Omega 3 cu rol dovedit in reglarea tranzitului intestinal si reducerea grasimilor din sange.4. French toastDispunand de o tehnologie moderna, complet automatizata, Vel Pitar a lansat pe piata o gama de produse de panificatie de o calitate superioara, foarte gustoase si obtinute in conditii stricte de igiena si siguranta: French Toast. O alta specialitate Vel Pitar este Panissimo: paine excelenta si in diverse sortimente. Pentru mic-dejun recomandam delicioasele French Rolls. 5. VeltzelProdusul este ambalat igienic in punga BOPP, este usor de transportat Prin ambalare se asigura pastrarea prospetimii pentru mai mult timp, dupa deschidere punga poate fi inchisa si produsul consumat ulterior.Gama French Rolls cuprinde baghete si chifle proaspete. French Rolls proaspete acopera cerintele unui mic dejun frugal, dar consistent, ale unei petreceri in aer liber, ale unei vacante, calatorii sau drumetii lipsite de griji.

SpecialitatiImpreuna cu produsele de baza - paine alba si paini pentru nutritie speciala (paine neagra, paine graham, paine cu tarate, cu seminte, paine fara sare) -, Vel Pitar livreaza zilnic o gama larga de specialitati: japoneze, batoane, chifle, covrigi, cornuri. De asemenea, Vel Pitar vine in intampinarea clientilor sai cu o oferta de produse semipreparate: blat de tort, foi placinta, blat de pizza, vafe si pesmet cu diferite gramaje. Specialitate Hipoglucidica de la Vel PitarNoua specialitate hipoglucidica raspunde unor nevoi binedefinite si se adreseaza: Persoanelor cu afectiuni ale metabolismului glucidic Persoanelor normo si supraponderale care au nevoie de ajutor in dieta Persoanelor care se ingrijesc in general de alimentatie si isi monitorizeaza cu atentie aportul de carbohidrati.Sortimentul specialitate hipoglucidica are 300g si un termen de valabilitate de 10 zile. CozonaciTraditional, Vel Pitar produce cei mai pufosi si mai dulci cozonaci din Romania, acestiafiind vestiti pentru gustul lor, prospetimea si sortimentatia variata. Noua gama cuprinde 4 sortimente de cozonaci cu nuca, stafide, cacao, rahat si ciocolata cu gramaje ce variaza intre 500 si 700g ambalate in pungi sau cutii cadou.Noii cozonaci sunt produsi pe linii moderne, din cele mai bune ingrediente si in conditii de igiena stricta.

7