paola giovetti mari initiati ai timpului nostru (1)
TRANSCRIPT
EMANUEL SWEDENBORG
(1688—1772)
„P\mântul este izvorul lumii spirituale.“
Emanuel Swedenborg întruchipeaz\ figura foarte original\
a omului de [tiin]\-clarv\z\tor, ale c\rui opere continu\ [i
ast\zi — la mai bine de dou\ secole de la moartea sa — s\ sus-
cite curiozitate [i interes. Aceste scrieri, precum [i persona -
litatea autorului lor, au stârnit uimirea plin\ de respect a lui
Immanuel Kant, i-au influen]at pe J.W. Goethe, Balzac [i
C.G. Jung [i au determinat-o pe poeta Elizabeth Barret Brow-
ning s\ afirme: „În opinia mea, singura raz\ de lumin\ care ne
permite s\ ne facem o idee despre lumea de dincolo se g\se[te
în filozofia lui Swedenborg.“
La vârsta de cincizeci [i [ase de ani, vârst\ pân\ la care
se dedicase în totalitate [tiin]ei, de venind un b\rbat realizat
[i celebru, Swedenborg a suferit o profund\ metamorfoz\ in-
terioar\, trans formându-se într-un mistic pursânge; cu toate
acestea, nu a fost preocupat niciodat\ s\-[i popularizeze operele,
9Marii ini]ia]i ai timpului nostru
Biografiile prezentate sunt rezumative: fiecare dintre ele ar fi
putut fi mai ampl\, mai limitativ\ sau, oricum, alc\tuit\ altfel. În
orice caz, ele au fost conturate în aceast\ form\ cu bun\ [tiin]\,
urm\rind cu prioritate s\ redea complementaritatea înv\]\turilor [i s\
eviden]ieze stimulii pozitivi ai acestora, stimuli care, de[i provin din
surse atât de diferite, pot constitui puncte de referin]\ în deslu[irea
marilor probleme ale umanit\]ii, ale vie]ii [i lumii „de dincolo“.
Chiar dac\ unele dintre personajele zugr\vite în aceast\ carte nu
apar]in contemporaneit\]ii, ci au tr\it cu mul]i ani în urm\ (Sweden-
borg [i Oberlin, de exemplu, au tr\it în secolul al XVIII-lea, al]ii în
veacul al XIX-lea), ele trebuie considerate ca apar]inând timpului
nostru, întrucât în acest domeniu timpul nu se m\soar\ cu infima
unitate de m\sur\ a vie]ii unui om, dar [i pentru c\ înv\]\turile lor
nu au fost înc\ asimilate la adev\rata lor valoare. De altfel, scrierile
lor sunt vizionare, putând contribui la schimbarea mentalit\]ilor [i la
responsabilizarea omului contemporan, care, iat\, a p\[it de pu]in timp
pragul celui de al treilea mileniu: o epoc\ dificil\, mai plin\ de cap-
cane ca niciodat\, dar care, dup\ anii lungi de domnie a materialis-
mului, pozitivismului [i ra]ionalismului exacerbat, ar putea fi — dac\,
desigur, vom dovedi suficient\ voin]\ [i dac\ com fi capabili s\ de-
p\[im marile provoc\ri [i contradic]ii de care ne lovim la tot pasul —
o epoc\ a spiritului.
Fie ca stimulii [i nelini[tile metafizice ale acestor personaje —
care, fiecare în parte, a revelat câte o f\râm\ din misterul care ne în-
conjoar\ (f\r\ s\ ni-l dezv\luie pe de-a-ntregul, ci invitându-ne mai
degrab\ s\-l respect\m a[a cum se cuvine) — s\ ne c\l\uzeasc\ pe
lungul drum spiritual care se a[terne înaintea noastr\!
PAOLA GIOVETTI
[colar\ a ]\rii. Ulterior, avea s\ activeze ca profesor de teolo-
gie la universitatea din Uppsala, al c\rei rector a [i fost o peri -
oad\, înainte de a deveni episcop de Skara. A fost sfetnic al
Cur]ii [i membru în comisia pentru traducerea Bibliei în limba
suedez\. Persoan\ practic\ [i concret\, dar în acela[i timp d\ruit
cu o mare fervoare religioas\, un caracter optimist, binevoitor
[i tolerant, Jesper s-a ocupat personal de educa]ia celor opt
copii ai s\i, puterea exemplului p\rintesc exercitând asupra lor
o puternic\ influen]\. Cu siguran]\ c\ Emanuel, al treilea n\s -
cut, a mo[tenit de la tat\l s\u capacitatea de „a vedea invizibi-
lul“. Într-adev\r, episcopul Jesper credea cu t\rie în influen]a
nemijlocit\ pe care lumea cereasc\ o are asupra celei terestre,
credea în îngeri [i în demoni, [i în contactul dintre cei vii [i
defunc]i. De altfel, se spune c\ ar fi avut frecvente experi -
en]e vizionare.
La vârsta de opt ani, Emanuel a r\mas orfan de mam\, fiind
crescut de sora sa mai mare [i de na[a sa de botez. A avut parte
de o copil\rie senin\, iar caracterul delicat [i lini[tit al mamei
sale — c\reia avea s\-i p\streze toat\ via]a o amintire afec-
tuoas\ [i bine conturat\ — a l\sat asupra sa semne le unui influx
energetic pozitiv.
Înc\ din primii ani de via]\, micul Emanuel a manifestat o
ardoare religioas\ ie[it\ din comun, obi[nuind s\-[i uimeasc\
p\rin]ii prin profunzimea [i spiritualitatea observa]iilor sale.
Se ruga mult, iar pe durata rug\ciunilor ritmul respira]iei sale
se schimba spontan, transformându-se în ceea ce el însu[i o
denumea ca fiind „respira]ie spiritual\“: în realitate, era vorba
despre o tehnic\ yoga, care consta în potrivirea respira]iei cu
11Marii ini]ia]i ai timpului nostru
în care, apelând la un stil aproape automat de scris, î[i descria
„c\l\toriile sufletului“, c\l\ torii prin intermediul c\rora intra
în contact cu îngeri [i entit\]i spirituale. De altfel, multe din
scrierile sale au fost publicate anonim, fapt care nu le-a împie-
dicat s\ devin\ celebre, bucurându-se de numeroase reedit\ri
[i traduceri. În multe ]\ri europene, dar [i în Statele Unite, au
ap\rut dup\ moartea sa a[a-numitele „Societ\]i Swedenborg“,
care activeaz\ [i în zilele noastre, continuând s\-i publice ope-
rele, încurajând atât edi]iile critice, cât [i pe cele adaptate nive -
lului de în]elegere al maselor largi.
Prin urmare, Emanuel Swedenborg a fost o personalitate
de prim rang, c\ruia Suedia, ]ara sa natal\, i-a recunoscut me-
ritele: din anul 1910, r\m\[i]ele sale p\mânte[ti odihnesc la
catedrala din Uppsala, al\turi de cele ale marilor personalit\]i
din istoria Suediei. Regele Gustav al V-lea a trimis special un
bric în Anglia pentru a repatria osemintele lui Swedenborg: o
onoare rezervat\ de obicei regilor, marilor prela]i sau generali.
Emanuel Swedenborg, cel care avea s\ aduc\ epocii sale o
mare contribu]ie [tiin]ific\ [i filo zofic\, descindea dintr-una
din vechile familii a c\ror îndeletnicire era, genera]ie dup\ ge-
nera]ie, cre[terea animalelor [i mineritul. Prin urmare, se poate
spune c\ a mo[tenit genetic sim]ul practic, abilitatea în dome-
niile tehnic [i [tiin]ific, aplecarea spre tainele naturii, dar [i o
educa]ie profund spiritual\.
Tat\l s\u, pastorul Jesper Svedberg1, era o persoan\ de o
vast\ cultur\: fusese predicator la Curtea regal\ din Stockholm,
bucurându-se de stima regelui Carol al XI-lea, cu care obi[ nuia
s\ discute problematici practice, legate îndeosebi de instruc]ia
10 PA O L A G I O V E T T I
[tiin]ifice pe t\râm natal. Era vorba, în special, de inven]ii teh-
nice [i dispozitive mecanice adaptate particularit\]ilor [i nece-
sit\]ilor Suediei: pompe, ecluze, cuptoare, macarale, utilaje
pentru minerit, pentru naviga]ia pe canale, pentru r\zboi sau
pen tru ap\rarea de coast\. În timp, Swedenborg avea s\ aduc\
la lumin\ numeroase inven]ii: un instru ment muzical univer-
sal, tehnici noi de construire a navelor, o pomp\ de aer, un
submarin de tip militar, un pod mobil, ba chiar [i o ma[in\
zbur\toare, care — realizat\ dou\ sute de ani mai târziu, în Sta-
tele Unite — avea s\ se ridice pân\ la cincisprezece metri în\l -
]ime, planând pe o distan]\ de câteva zeci de metri înainte de
a se pr\bu[i. Modelul ma[in\riei lui Swedenborg este expus la
Smithsonian Air Museum din Washington.
Foarte curând, Emanuel Swedenborg a fost descoperit de
suveranul Suediei, tân\rul Carol al XII-lea, devenind colabo-
ratorul apropiat al acestuia. La cererea regelui s\u, Swedenborg
a proiectat [antiere navale [i ecluze pe râuri, fiind recompen-
sat cu titlul de asesor extraordinar al Colegiului Minelor, o
pozi]ie de prim rang dac\ avem în vedere faptul c\ mineritul
constituia principala surs\ de venit a Suediei. De altfel, Swe-
denborg s-a ocupat de mineralogie pentru o lung\ perioad\ de
timp, f\r\ îns\ a neglija celelalte ramuri ale [tiin]ei: astrologia,
cosmologia, matematica, chimia sau fizica. {i, de asemenea,
anatomia, filozofia sau psihologia.
Timp de treizeci de ani, Swedenborg a dus o via]\ specific\
unui mare om de [tiin]\: c\l\torea adesea în str\in\tate pentru
a-[i publica [i promova lucr\rile (peste o sut\ cincizeci de ti -
tluri, toate în limba latin\, limb\ cult\ [i în acela[i timp de cir-
cula]ie interna]ional\ în epoc\), pentru întâlniri cu al]i oameni
13Marii ini]ia]i ai timpului nostru
ritmul cardiac, o pranayama pur intuitiv\, al c\rei rol era acela
de a produce o dilatare a con[tiin]ei.
Cu toate acestea, odat\ cu trecerea anilor, fervoarea reli-
gioas\ a l\sat locul unui interes cres când pentru [tiin]e, [i
aveau s\ treac\ mul]i ani înainte de a-[i reg\si pasiunea pen-
tru experien]ele spirituale. Swedenborg a studiat cu prioritate
materiile [tiin]ifice, dovedind îns\ [i o extraordinar\ versatili-
tate: vorbea la perfec]ie latina [i diverse alte limbi europene,
cânta la org\ [i scria poezii. Îl fascinau toate [tiin]ele, f\r\ excep -
]ie, [i — o dovad\ a naturii sale foarte moderne pentru epoca în
care a tr\it — era atras [i de tehnic\.
Cum, în epoc\, [tiin]a era deosebit de dezvoltat\ în Anglia,
tân\rul Emanuel a st\ruit pe lâng\ tat\l s\u s\ plece acolo,
ob]inând permisiunea de a se muta câ]iva ani la Londra, pen-
tru completarea studiilor. Aici, a devenit discipolul unor oa-
meni de [tiin]\ celebri, ca Isaac Newton [i Edmund Halley,
frecventând observatorul de la Greenwich [i cercurile [tii n]i -
fice de la Royal Society, efectuând studii la cel mai înalt nivel
de specializare în geografie, astronomie, arhitectur\, chimie,
fizic\, cosmologie, ocupându-se, de asemenea, [i de tehnica
inciziilor, de construc]ia de orologii [i de literatur\. Înainte de
a se întoarce în ]ar\, a petrecut un an la Paris [i câteva luni la
Leida, unde s-a familiarizat cu tehnicile de legare a c\r]ilor [i
de [lefuire a lentilelor: o dovad\ în plus c\, pe lâng\ teorie, s-a
preocupat întotdeauna de perfec]ionarea practic\.
Dup\ cinci ani petrecu]i în str\in\tate, Emanuel Sweden-
borg a revenit în Suedia: avea dou\ zeci [i [apte de ani [i se în-
torcea ducând cu el un adev\rat tezaur, alc\tuit din schi]e [i
proiecte care aveau s\ consemneze începuturile activit\]ii sale
12 PA O L A G I O V E T T I
obi[nuia s\ se roage. De multe ori îi ap\rea în vis propriul s\u
tat\, care, atât timp cât tr\ise, îi repro[ase îndep\rtarea de valo -
rile religiei [i faptul c\ se dedicase în totalitate [tiin]elor: b\trâ -
nul episcop se prezenta în fa]a fiului s\u surâz\tor, îl îmbr\]i[a
[i îl ruga s\-[i schimbe mentalitatea [i s\ accepte misiunea spi-
ritual\ care îi fusese h\r\zit\.
Întâmplarea care l-a determinat s\ ia o hot\râre definitiv\
s-a petrecut în ziua de Pa[te a anului 1744, când a fost fulgerat
de o viziune datorit\ c\reia a în]eles c\, începând din acel mo-
ment, me nirea sa avea s\ fie aceea de a scrie nu despre lucruri
p\mânte[ti, ci despre „ceea ce ne e superior nou\“. În ziua de
Pa[ti a anului urm\tor, a avut o a doua viziune, în care un „b\r -
bat“ l-a învestit „oficial“ cu noua lui misiune. Iat\ cum a des-
cris Swedenborg mai târziu, în Jurnalul s\u, aceast\ viziune:
„Noaptea, mi s-a ar\tat un b\rbat, care mi-a spus c\ era
însu[i Dumnezeu, creatorul lumii [i salvatorul ei, [i c\ m\
alesese pe mine ca s\ le deslu[esc oamenilor sensul spiritual
al Sfintelor Scripturi; avea s\-mi dicteze el însu[i ceea ce
urma s\ scriu despre acest subiect. Pentru a m\ convinge, în
aceea[i noapte mi-a ar\tat lumea spiritual\, atât infernul, cât
[i gr\dina cereasc\, acolo unde am întâlnit foarte multe per-
soane cunoscute mie, din toate p\turile sociale. Din clipa
aceea am renun]at la orice interes [tiin]ific p\mântesc [i m-am
aplecat asupra lucr\rilor spirituale, dup\ porunca Dom nului.
Ca urmare, Domnul a deschis ochii spiritului meu, astfel
încât, fiind întru totul treaz, am fost în m\sur\ s\ v\d ceea
ce se întâmpl\ pe lumea cealalt\ [i s\ vorbesc cu îngerii [i
cu spiritele.“2
15Marii ini]ia]i ai timpului nostru
de [tiin]\, pentru colocvii sau pentru a vizita galerii miniere.
Uria[a aviditate cu care aprofunda toate domeniile cunoa[terii
i-a adus recunoa[terea interna]ional\, fiind considerat o minte
enciclopedic\, o adev\rat\ personalitate [tiin]ific\ a Europei
culte, un protagonist autentic al secolului al XVIII-lea euro-
pean. A ajuns relativ repede la o bun\stare material\ [i social\;
cu toate acestea, a preferat s\ r\mân\ celibatar (dup\ o dezilu-
zie din tinere]e î[i jurase c\ nu avea s\ se c\s\toreasc\). Nu era
îns\ misogin [i era foarte sociabil, fiind înconjurat de mul]i
prieteni. Via]a îi era plin\ de satisfac]ii, când, brusc, a suferit
nea[teptata metamorfoz\.
În to]i anii dedica]i [tiin]ei, Swedenborg nu a încetat nicio
clip\ s\ cread\ în Dumnezeu [i în via]a de dup\ moarte, f\r\
îns\ a sim]i vreodat\ nevoia de a se confrunta în mod direct cu
aceste probleme, îndep\rtându-se chiar de practica religioas\;
a fost nevoie îns\ de o „chemare“, pentru ca atitudinea sa s\
se schimbe radical.
Primele semne ale acestei transform\ri interioare s-au ma-
nifestat în vise, Swedenborg acordându-le un caracter simbo-
lic [i încercând, prin urmare, s\ le interpreteze: erau vise care
îi stimulau intui]iile, anun]ând noi descoperiri, a[a cum a fost
cazul visului din martie 1744, în care s-a v\zut pe el însu[i in-
trând în posesia unei chei cu ajutorul c\reia reu[ea s\ deschid\
o u[\ ne[tiut\ de nimeni. De asemenea, a avut [i mai multe vi-
ziuni care îi sugerau profunda metamorfoz\ pe care o suferea:
viziuni de lumini [i fl\c\ri, care indicau un fel de iluminare in-
terioar\ a personajului nostru.
Instinctiv, s-a dedicat medita]iei, reluând practica „respira -
]iei spirituale“ la care recursese pe vremea când, copil fiind,
14 PA O L A G I O V E T T I
Dacă v-a plăcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalităţile de livrare şi plată puteţi găsi în paginile Nemira.ro.