paranoia - joseph finder

241
biblioteca rao

Upload: elena-grecu

Post on 16-Apr-2015

164 views

Category:

Documents


13 download

DESCRIPTION

Paranoia - Joseph Finder

TRANSCRIPT

Page 1: Paranoia - Joseph Finder

biblioteca rao

q g

Page 2: Paranoia - Joseph Finder

Joseph Finder

PARANOIATraducere din limba englez\ [i note

GABRIEL STOIAN

q g

Page 3: Paranoia - Joseph Finder

Pentru Henry: frate [i sf\tuitor [i, ca `ntotdeauna, pentru cele dou\ fete din via]a mea:

Michele, so]ia mea, [i Emma, fiica mea.

RAO International Publishing CompanyGrupul Editorial RAO

Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, ROMÂNIA

JOSEPH FINDERParanoia

© 2004 by Joseph FinderAll Rights Reserved

© RAO International Publishing Company, 2005pentru versiunea `n limba român\

Tiparul executat deR.A. „Monitorul Oficial“

Bucure[ti, România

2005

ISBN 973-576-781-3

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României FINDER, JOSEPHParanoia / Joseph Finder; trad.: Gabriel Stoian. -Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005

ISBN 973-576-781-3

I. Stoian, Gabriel (trad.)

821.111-312.4=135.1

q g

Page 4: Paranoia - Joseph Finder

Partea `nt`i

}INTA

}int\: Termen folosit de CIA `n cursul R\zboiului Rece,care se refer\ la o persoan\ care urmeaz\ a fi compromis\sau [antajat\ pentru a ac]iona dup\ cum i se comand\.

Dic]ionar de spionaj

q g

Page 5: Paranoia - Joseph Finder

1

P`n\ la `nt`mplarea aceea n-am crezut niciodat\ zicala potrivitc\reia trebuie s\ fii atent la dorin]ele pe care ]i le pui, fiindc\ s-arputea s\ ]i se `mplineasc\.

M-am convins c\ a[a e.Acum dau crezare tuturor proverbelor care `ncearc\ s\ ne aver-

tizeze. Cred c\ trufia e tr`mbi]a pr\bu[irii. Cred c\ a[chia nu saredeparte de trunchi, c\ necazurile nu vin niciodat\ singure, c\ nu totce zboar\ se m\n`nc\ [i c\ minciuna are picioare scurte. Lista r\-m`ne deschis\. Le cred pe toate.

A[ putea `ncerca s\ v\ spun c\ totul s-a n\scut dintr-un gest dem\rinimie, dar afirma]ia n-ar descrie `ntru totul adev\rul. A fostmai cur`nd o neghiobie. S\ spunem c\ a reprezentat un strig\t deajutor. Sau poate, mai degrab\, un deget mijlociu ridicat sfid\tor. ~nfine, am gre[it. Mi-am `nchipuit c\ voi sc\pa nepedepsit sau c\, `ncel mai r\u caz, voi fi concediat. Recunosc, acum, c`nd `mi aducaminte cum am st`rnit evenimentele, c\ r\m`n uimit de arogan]amea nem\surat\ de atunci. Nu pot nega: am primit ceea ce meri-tam. N-a ie[it exact cum anticipasem – dar cine s-ar fi a[teptat chiarla ceea ce a urmat?

Eu, unul, n-am f\cut mare lucru, ci am dat c`teva telefoane. Ampretins c\ s`nt vicepre[edinte pentru evenimentele corpora]iei [i amsunat firma de catering care asigura aprovizionarea pentru toate pe-trecerile de la Wyatt Telecom. Le-am solicitat s\ repete comanda pecare o primiser\ cu o s\pt\m`n\ `n urm\, pentru recep]ia `n cadrul

q g

Page 6: Paranoia - Joseph Finder

sau Jimmy Connolly, [eful de echip\, aduc`nd un bax de bere de larece pentru a s\rb\tori `ncheierea s\pt\m`nii de munc\.)

Jonesie, un tip `n v`rst\, cu fa]a bl`nd\ [i asprit\ de vreme, care `if\cea pe oameni s\-l plac\ instantaneu, a fost toat\ noaptea `n al no-u\lea cer. So]ia lui de patruzeci [i doi de ani, Esther, mi-a f\cut impre-sia c\ ar fi cam distant\, dar apoi s-a ar\tat o dansatoare ne`ntrecut\.Angajasem un grup jamaican de reggae [i to]i s-au l\sat fura]i de mu-zic\, p`n\ [i unii pe care nu-i b\nuiam `n stare s\ danseze.

Asta s-a `nt`mplat dup\ marele „dezghe]“ tehnic, bine`n]eles, iarcompaniile de pretutindeni au `nceput s\ disponibilizeze oameni [is\ introduc\ politici de „austeritate“, ceea ce `nsemna c\ trebuias\-]i pl\te[ti cafeaua proast\ [i s\ te lingi pe bot de b\uturi r\cori-toare gratis la bufet [i alte chestii asemenea. Jonesie urma s\-[i ter-mine activitatea `ntr-o zi de vineri, s\ omoare c`teva ceasuri laDepartamentul de resurse umane semn`nd formulare, iar apoi s\stea acas\ tot restul vie]ii, f\r\ petreceri, f\r\ nimic. ~n acest timp,cei din conducerea executiv\ de la Wyatt Telecom pl\nuiau s\ deao fug\ p`n\ la St. Bart cu avioanele personale Learjet, s\-[i satis-fac\ nevestele sau prietenele `n vilele lor private, s\-[i ung\ [uncilede pe burt\ cu ulei de cocos [i s\ discute despre extinderea politici-lor de austeritate, iar asta, av`nd `n fa]\ dejunuri obscen de copioasedin papaia [i limbi de colibri. Jonesie [i amicii lui n-au ]inut s\ afle`n am\nunt cine pl\tea pentru petrecerea aceea. ~ns\ asta mi-a ofe-rit o pl\cere secret\ [i pervers\.

Asta p`n\ la ora unu [i jum\tate diminea]a, c`nd sunetul chitarelorelectrice [i r\cnetele c`torva dintre tinerii participan]i, care `[i ie[iser\u[or din min]i, trebuie s\ fi atras aten]ia unui agent de securitate,unul destul de proasp\t `n slujb\ (salariul e de mizerie, iar schimb\-rile de personal, permanente), care nu ne cuno[tea pe nici unul dintrenoi [i nici nu p\rea dispus s\ tolereze o asemenea debandad\.

Era un tip gr\su], cu o fa]\ u[or porcin\, care nu avea nici trei-zeci de ani. A str`ns `ntre degete sta]ia de parc\ ar fi fost cel pu]inun pistol Glock [i a zis:

– Ce naiba se petrece aici?Iar via]a mea a[a cum o [tiam a devenit ceva de domeniul trecutului.

PARANOIA 11

c\reia se acordase titlul de Cel Mai Bun Agent de V`nz\ri alAnului. (Sigur, habar n-aveam c`t de bogat\ fusese masa atunci.)Le-am transmis numerele corecte ale conturilor pentru efectuareapl\]ii [i am aprobat transferul sumelor `n avans. Totul a decurs cu ou[urin]\ surprinz\toare.

Patronul firmei Mese Sclipitoare mi-a spus c\ nu mai organi-zase petreceri la platforma de `nc\rcare a vreunei companii, c\ astaprezenta „dificult\]i de decor“, `ns\ eu [tiam c\ nu era `n stare s\refuze o sum\ gras\ de la Wyatt Telecom.

~n sinea mea m\ `ndoiam [i c\ firma aceea mai asigurase hranapentru festivitatea de pensionare a vreunui adjunct de [ef de echip\.

Cred c\ asta i-a deranjat cel mai r\u pe [efii de la Wyatt. Finan]a-rea petrecerii de pensionare a lui Jonesie – Auzi, un hamal oarecare,ce Dumnezeu! – `nsemna o r\sturnare a ordinii fire[ti. A, dac\ a[ fifolosit banii drept avans pentru un Ferrari 360 Modena decapotabil,poate c\ Nicholas Wyatt ar fi fost mai `n]eleg\tor. Ar fi calificat l\co-mia mea drept tr\s\tur\ de caracter comun\, precum sl\biciunea fa]\de b\utur\ sau fa]\ de „gagici“, dup\ cum numea el femeile.

Dac\ mi-a[ fi imaginat cum avea s\ se sf`r[easc\ totul, a[ mai fiprocedat la fel? Nu, Doamne fere[te!

{i totu[i, trebuie s\ recunosc, a fost o petrecere grozav\. ~ns\doar eu [tiam c\ distrac]ia se pl\tise dintr-un fond destinat, printrealtele, unei „ie[iri“ pentru directorul general executiv [i vicepre[e-din]ii lui la sta]iunea Guanahani de pe insula St. Barthélemy.

Pe de alt\ parte, mi-a f\cut pl\cere s\-i v\d pe salahori gust`nddin bun\t\]ile de care aveau parte doar [efii cei mari. Majoritatea lu-cr\torilor [i so]iile lor, pentru care no]iunea de destr\b\lare `nsemnas\ m\n`nce creve]i conserva]i la Homarul Ro[u sau costi]\ la gr\tarla un restaurant de m`na a [aptea, nu aveau idee cum se m`ncau anu-mite feluri mai ciudate, precum caviar osetra [i file de vi]el à laProvençal, `n schimb au devorat fileul de vit\ en croûte, friptura demiel sau homarul cu ravioli. Sculpturile `n ghea]\ s-au bucurat de unsucces enorm. {ampania Dom Perignon a curs g`rl\, de[i nu la felde iute ca berea Budweisser. (De am\nuntul acesta aveam cuno[-tin]\, fiindc\ vinerea dup\-amiaza obi[nuiam s\ trec fum`nd pe larampa de `nc\rcare [i atunci vedeam pe c`te cineva, de obicei Jonesie

10 JOSEPH FINDER

q g

Page 7: Paranoia - Joseph Finder

altele sincere [i lingu[itoare, am ajuns s\ simt cum `mi cre[te tensi-unea. Am scos flaconul de Advil din sertarul de jos al biroului [iam `nghi]it dou\ pastile, f\r\ ap\. ~n felul acesta, ajunsesem la [asepastile `n diminea]a aceea, ceea ce dep\[ea doza maxim\ recoman-dat\. Ei, ce mi se putea `nt`mpla? Din cauza unei supradoze deibuprofen, s\ mor cu doar c`teva clipe `nainte de a fi concediat?

Eram manager adjunct pentru produse din gama rutere din ca-drul Departamentului produc]ie. Sper c\ nu vre]i [i o explica]ieam\nun]it\, fiindc\ v-a[ z\p\ci de tot. ~mi petreceam zilele ascul-t`nd exprim\ri de genul „serviciu de emulare a circuitului dinamicde l\rgime de band\“, sau „dispozitiv integrat de acces“, sau „co-loana vertebral\ a dispozitivului de efectuare opera]iuni bancare“,sau „protocol de asigurare a securit\]ii protocolului Internet“ [i jurc\ nu [tiam nici par]ial ce `nsemnau toate b\lm\jelile acelea.

~ntr-un mesaj, un tip de la V`nz\ri, pe nume Griffin, care m\considera „m\re]“, se l\uda c\ tocmai v`nduse vreo dou\zeci derutere de care m\ ocupam eu doar asigur`ndu-l pe client c\ ele au ocaracteristic\ deosebit\ – protocoale suplimentare multitransmisiepentru imagini video pe viu –, [tiind totu[i prea bine c\ produsul numergea at`t de departe. ~ns\ ar fi fost bine dac\ respectiva caracteris-tic\ s-ar introduce acelui produs, s\ zicem `n urm\toarele dou\ s\p-t\m`ni, `nainte de livrarea lui. Mda, continu\ s\ visezi, b\iete.

Un apel la cinci minute dup\ aceea, din partea [efului lui Griffin,pentru a se interesa de „progresele `nregistrate la protocolul multi-transmisie de care am aflat c\ v\ ocupa]i“, de parc\ tot eu a[ fi r\s-puns [i de concep]ia tehnic\.

Apoi glasul sec [i plin de importan]\ al unui b\rbat pe numeArnold Meacham, care s-a prezentat drept director al Securit\]iicorpora]iei [i care `mi cerea s\ „trec“ pe la biroul lui imediat ce so-seam `n cl\dire.

~n afar\ de func]ie, habar n-aveam cine era Arnold Meacham.Nu mai auzisem numele acela p`n\ atunci. Nu [tiam nici m\carunde-[i avea biroul Securitatea corpora]iei.

Ciudat lucru: c`nd am ascultat mesajul, inima n-a pornit s\-mibat\ conform a[tept\rilor dumneavoastr\. ~n realitate, [i-a `ncetinit

2

C`nd am ajuns t`rziu la slujb\, ca de obicei, m\ a[tepta un me-

saj vocal.

Dac\-mi amintesc bine, ajunsesem mai t`rziu dec`t de obicei.

Aveam o stare de grea]\, capul `mi duduia [i inima `mi b\tea prea

gr\bit\, dup\ cana uria[\ de cafea proast\ pe care o d\dusem pe g`t

`n drum spre metrou. Sim]ea clipoceala acidit\]ii din stomac. M\

g`ndisem s\ telefonez pentru a anun]a c\ s`nt bolnav, `ns\ glasul

pierit al bunului-sim] parc\-mi [optise c\, dup\ `nt`mpl\rile din

noaptea precedent\, era mai `n]elept s\ apar la serviciu pentru a su-

porta consecin]ele.

Adev\rat, aveam deplina convingere c\ m\ vor concedia – [i

aproape c\ savuram clipa aceea, a[a cum te cutreier\ teama [i spe-

ran]a `nainte de a ]i se poliza vreun dinte. Dup\ ce am ie[it din lift [i

am pornit pe drumul interminabil pres\rat cu vreo patruzeci de cubi-

culumuri p`n\ la sta]ia mea de lucru, am v\zut cum unii `[i ridicau

capetele, cam a[a cum procedeaz\ c`inii de prerie, ca s\ m\ m\soare

din ochi. Devenisem o celebritate, se dusese vestea. Pesemne c\ de-

venisem subiectul unor e-mailuri care zburaser\ de colo-colo.

Ochii mi-erau injecta]i, p\rul, v`lvoi [i ar\tam ca un afi[ cu un

personaj dat ca exemplu negativ, fa]\ de care publicul trebuia s\ ia

atitudine [i s\ spun\ NU.

Pe micul afi[aj cu cristale lichide al telefonului meu ap\ruse

anun]ul: „Ai primit unsprezece mesaje vocale“. Am comutat pe au-

dio [i le-am parcurs repede. Doar auzind mesajele, unele disperate,

PARANOIA 13

q g

Page 8: Paranoia - Joseph Finder

era gratis. Bufetul se afla undeva la mijlocul etajului, `n apropiereagrupurilor de lifturi, [i, cum m\ `ndreptam spre el, `ntr-o stare ciu-dat\, care amintea de o fug\ simfonic\, al]i c`]iva colegi m-au z\rit[i, jena]i, au f\cut cale `ntoars\.

Am trecut `n revist\ vitrina frigorific\ `n care se g\seau cutiiaburite, cu ap\ mineral\, [i am hot\r`t s\ renun] la obi[nuitul DietPepsi – `n acele momente chiar c\ nu mai aveam nevoie de un sur-plus de cafein\ – [i am ales o cutie cu Sprite. Ca s\-mi duc revoltap`n\ la cap\t, n-am l\sat nici un b\nu] `n t\vi]\. A[a, ca s\ ]ine]iminte. Am desf\cut cutia [i am pornit spre lift.

~mi uram slujba, ba chiar o dispre]uiam, astfel c\ ideea de ami-o pierde nu m\ d\dea gata cu totul. Pe de alt\ parte, nici nu tr\-iam ca un rentier, fiindc\ aveam mare nevoie de bani. Asta era sin-gura problem\, `n]elege]i? M\ angajasem acolo `n primul r`nd ca s\pot achita costurile `ngrijirii medicale pentru tata – omul care m\considera un ratat. ~n Manhattan, ca barman, c`[tigam jum\tate dinbanii de acum, dar o duceam mai bine. {i locuiam `n Manhattan!Acum locuiam `ntr-un apartament pr\p\dit, situat la parter, pe PearlStreet, care pu]ea a gaze de e[apament [i ale c\rui ferestre z\ng\-neau c`nd, pe la cinci diminea]a, pe strad\ treceau camioane. Deacord, puteam s\ ies undeva de c`teva ori pe s\pt\m`n\ cu prietenii,dar, cu o s\pt\m`n\ `nainte de apari]ia miraculoas\ a salariului, maiprecis pe cincisprezece ale lunii, m\ trezeam c\ extr\sesem maimult dec`t aveam `n cont.

N-a[ putea spune c\ `mi rupeam fundul muncind. M\ descurcam.Lucram num\rul minim de ore cerut, ajungeam t`rziu la slujb\ [iplecam devreme, dar `mi f\ceam treaba. Fi[ele mele de evaluare aperforman]ei nu sunau grozav – eram „un lucr\tor de baz\“, undevala mijloc, la un pas de „contribu]ie sc\zut\“, calificativ pe care, c`nd`l prime[ti, trebuie imediat s\ `ncepi s\-]i preg\te[ti bagajele.

Am intrat `n lift, m-am controlat s\ v\d cum s`nt `mbr\cat – bluginegri, o bluz\ gri, adida[i – [i am regretat c\ nu-mi pusesem cravat\.

PARANOIA 15

ritmul, ca [i cum trupul meu `[i d\duse seama c\ se terminase cujoaca. Se `nt`mpla ceva ie[it din comun, adic\ se `nst\p`nise aceasenin\tate interioar\ care apare c`nd `]i dai seama c\ nu mai e nimicde f\cut. Aproape c\ savuram momentul acela.

Vreme de c`teva clipe am r\mas cu ochii holba]i la pere]ii cubi-culumului meu, la ]es\tura neagr\ ca t\ciunele care ar\ta ca mo-cheta din apartamentul tatei. P\strasem pere]ii f\r\ nici un semn alexisten]ei umane `n acel spa]iu – nici fotografii ale so]iei [i ale co-piilor (lucru lesne de realizat, fiindc\ n-am nici una, nici alta), nicidesene umoristice, nici alt\ urm\ de [mecherie sau ironie care s\comunice c\ s`nt un protestatar, fiindc\ dep\[isem de mult toate as-tea. Aveam un raft pe care se afla un `ndrumar de protocoale derutere [i patru dosare groase, cu coperte negre, care cuprindeau„lista de caracteristici“ ale ruterului MG-50K. N-aveam s\ duc do-rul acelui cubiculum.

Pe de alt\ parte, se p\rea c\ nu voi fi `mpu[cat. Fusesem deja`mpu[cat, mi-am `nchipuit eu. Acum se mai punea problema de asc\pa de cadavru [i de a `ndep\rta urmele de s`nge. }in minte c\ `ncolegiu am citit despre utilizarea ghilotinei de-a lungul istorieiFran]ei [i despre un c\l\u, medic, de altfel, care a f\cut un experi-ment `nsp\im`nt\tor (tr\ie[ti senza]ii tari c`nd [i cum po]i, b\-nuiesc). La c`teva secunde dup\ ce capul se separa de corp, elurm\rea tres\rirea ochilor [i a buzelor, precum [i ultimul spasm,dup\ care pleoapele se `nchideau [i totul `nceta. Apoi striga numelemortului, iar ochii din capul decapitat se deschideau [i priveau di-rect spre c\l\u. Dup\ alte c`teva secunde, ochii se `nchideau, iardoctorul striga din nou numele individului, iar ace[tia se deschi-deau, privind `n gol. Interesant. A[adar, la treizeci de secunde dup\ce era separat de corp, capul `nc\ reac]iona. A[a m-am sim]it [i eu.Lama c\zuse deja, iar ei m\ strigau pe nume.

Am ridicat receptorul [i am apelat num\rul de la biroul luiArnold Meacham. I-am comunicat secretarei lui c\ tocmai plecamspre ea [i doream s\ [tiu cum s\ ajung acolo.

Am sim]it o usc\ciune `n g`tlej, a[a c\ m-am oprit la bufet s\beau un pahar cu ap\ mineral\ de cincizeci de cen]i, care `nainte

14 JOSEPH FINDER

q g

Page 9: Paranoia - Joseph Finder

blond-cenu[iu str`ns `ntr-un coc [i avea sub ochi cearc\ne g\lbui,specifice fum\torilor. R\spundea la telefon, scria ceva la computer[i-[i arunca din c`nd `n c`nd privirea spre mine, a[a cum procedezic`nd te str\duie[ti s\ z\re[ti mai clar vreun accident cumplit de cir-cula]ie `n vreme ce `ncerci s\ nu-]i dezlipe[ti ochii de la drum, ca s\nu p\]e[ti la fel.

Am z\cut acolo at`t de mult, `nc`t `ncrederea mea a `nceput s\se sub]ieze. Pesemne c\ asta `[i puseser\ `n g`nd cei care m\ che-maser\ acolo. Acum ideea salariului lunar `ncepea s\ par\ ispiti-toare. Probabil c\ sfidarea nu reprezenta cea mai bun\ cale de arezolva problema. Poate c\ trebuia s\ m\ umilesc. Sau poate c\ niciasta nu mi-ar fi slujit la nimic.

Arnold Meacham nu s-a ridicat de pe scaun c`nd secretara m-acondus `n biroul lui. A r\mas la biroul uria[, `ntunecat, care p\reaf\cut din granit lustruit. Avea `n jur de patruzeci de ani, zvelt [i lat`n umeri, cu o constitu]ie de p\pu[\ Gumby1, cu capul p\tr\]os [ilunguie], nas sub]ire [i lipsit de buze. P\r c\runt r\rit, semne de cal-vi]ie prematur\. Purta un blazer bleumarin la dou\ r`nduri [i o cra-vat\ albastr\, amintind de pre[edintele unui club de iahting. S-aholbat la mine prin ochelarii supradimensiona]i, cu rame din o]el,ca de aviator. Oricine [i-ar fi dat seama c\ n-avea pic de umor. Pescaunul din dreapta lui st\tea o femeie cu c`]iva ani mai `n v`rst\dec`t mine, care p\rea s\ ia noti]e. Biroul era spa]ios, av`nd ag\]atepe pere]i tot felul de diplome `nr\mate. La un cap\t al `nc\perii, u[a`ntredeschis\ d\dea spre o sal\ de conferin]e cufundat\ `n `ntuneric.

– A[adar, tu e[ti Adam Cassidy, a `nceput el. Avea un stil precis[i mironosit de a vorbi. S-a terminat petrecerea, amice?

Apoi a str`ns din buze, suger`nd un z`mbet r\ut\cios.Of, Doamne! Nu `ncepusem deloc bine.– Ce pot face pentru tine? am `ntrebat eu. Am `ncercat s\ mi-

mez perplexitatea [i dorin]a de a-i fi de folos.

3

C`nd munce[ti la o corpora]ie mare, nu [tii ce s\ mai crezi. Auzi

ne`ncetat cuvinte dure, b\rb\te[ti, care te bag\ `n r\cori. E[ti tot

timpul `ndemnat „s\ ucizi concuren]ii“ [i „s\ le v`ri o ]epu[\ prin

inim\“. }i se spune „s\ ucizi, altfel e[ti mort“, „s\-i m\n`nci pe

al]ii, altfel e[ti `nghi]it“, „s\ le iei ca[cavalul de la gur\“, dar [i

„s\-]i m\n`nci de sub unghii“ sau „s\-]i devorezi copiii“.

Tu e[ti doar un pr\p\dit de inginer programator sau manager de

produs sau v`nz\tor asociat, `ns\, dup\ o vreme, `ncepi s\ crezi c\,

nu se [tie cum, ai devenit membru al vreunui trib de aborigeni din

Papua Noua Guinee, care poart\ col]i de mistre] trecu]i prin cartila-

jul nasului sau tigve `n jurul penisului. ~n realitate, dac\ transmi]i

prin e-mail vreo glum\ nevinovat\, dar nepotrivit\ din punct de ve-

dere politic unui prieten care lucreaz\ la Departamentul de tehnolo-

gie informatic\, iar el o transmite cuiva mai departe, la c`teva

cubiculumuri mai `ncolo, e[ti convocat imediat `ntr-o sal\ de [edin]e

ur`t mirositoare de la Resurse umane pentru a-]i petrece o s\pt\m`n\

chinuitoare de instruire `n Chestiuni de Diversitate. {terpele[te

agrafe [i te treze[ti plesnit peste degete cu rigla aspr\ a vie]ii.

Problema era c\ f\cusem ceva mai grav dec`t s\ dau iama prin

dulapul cu rechizite de birou.

M-au l\sat s\ stau `ntr-o anticamer\ vreme de jum\tate de or\,

apoi patruzeci [i cinci de minute, dar a[teptarea mi s-a p\rut mai

lung\. N-am g\sit nimic de citit – doar Organizarea m\surilor de

securitate [i alte chestii de acela[i gen. Secretara `[i ]inea p\rul

PARANOIA 17

1 Serie de personaje de desene animate create `n 1955, dup\ care s-au creat juc\rii.Ini]ial din lut, `n prezent sunt confec]ionate din materiale plastice gumate, iar unelecompanii le folosesc, `n cadrul unor seminarii sau campanii de v`nz\ri, pentru asugera c`t de „flexibil\“ este politica lor de afaceri. (n. tr.)

q g

Page 10: Paranoia - Joseph Finder

~n col]ul gurii mi-a ap\rut umbra unui z`mbet. Nu m-am putuab]ine: trufia celui care a st`rnit o asemenea reac]ie. Mare gre[eal\.

Chipul incolor al lui Meacham s-a congestionat.– ~]i `nchipui c\ e amuzant s\ p\trunzi ilegal `n bazele de date

ale companiei pentru a ob]ine numere de conturi? Crezi c\ asta e odistrac]ie, c\ e inteligent? C\ nu conteaz\?

– Nu, domnule.– Mincinos nenorocit, neispr\vitule, e ca [i cum i-ai fi furat

geanta unei b\tr`ne `n `ngr\m\deala din metrou.M-am g`ndit s\ adopt o atitudine sp\[it\, dar pricepusem deja

`ncotro se `ndrepta discu]ia [i mi s-a p\rut inutil s\ fac acest efort.– Ai furat [aptezeci [i opt de mii de dolari din contul pentru

evenimente ca s\ organizezi o petrecere nenorocit\ pentru amiciit\i de la platforma de `nc\rcare?

Am `nghi]it `n sec. Drace. {aptezeci [i opt de mii? B\nuisem euc\ fusese cam costisitoare, dar nu-mi d\dusem seama c\ se ridicasechiar la o asemenea sum\.

– Tipul e implicat `n chestia asta?– La cine faci aluzie? Poate ai `ncurcat lucrurile...– La Jonesie. B\tr`nul al c\rui nume a ap\rut pe tort.– Jonesie n-are nimic de a face cu asta, m-am gr\bit eu s\ r\spund.Meacham s-a rezemat de sp\tar cu un aer triumf\tor, fiindc\

acum avea un punct sigur de sprijin.– Dac\ vrei s\ m\ concediezi, n-ai dec`t, dar Jonesie e complet

nevinovat.– S\ te concediem? Meacham m-a privit de parc\ i-a[ fi vorbit

`n s`rbo-croat\. Crezi c\ aici e vorba de a te concedia? E[ti un tipde[tept, te pricepi la computere [i la matematic\, [tii s\ faci soco-teli, a[a e? Atunci, adun\ urm\toarele numere. Deturnare de fon-duri, pentru asta cape]i cinci ani de `nchisoare [i o amend\ de dou\sute cincizeci de mii. Fraud\ electronic\ [i prin coresponden]\, as-tea-]i aduc al]i cinci ani de `nchisoare, dar, stai pu]in – dac\ fraudaafecteaz\ o institu]ie financiar\ –, [i, norocosul de tine, ai dezinfor-mat [i banca noastr\ [i banca de destina]ie, aceea a fost ziua ta no-rocoas\, netotule – cu asta ajungi la treizeci de ani `nchisoare [i o

PARANOIA 19

– Ce po]i face pentru mine? Ce-ar fi s\ `ncepi prin a spune ade-v\rul? Asta po]i face.

Am detectat `n glasul lui o urm\ de accent tipic pentru sudulAmericii.

~n general, oamenii m\ plac. M\ pricep foarte bine s\-i cuceresc –fie c\ e vreun profesor de matematic\ moroc\nos, fie vreun clientc\ruia nu i s-a livrat comanda nici dup\ [ase s\pt\m`ni, [i nu nu-mai. ~ns\ mi-am dat seama imediat c\ nu m\ aflam `ntr-o situa]ie `ncare puteam face uz de sfaturile lui Dale Carnegie1. {ansa de a-misalva resping\toarea slujb\ se diminua de la o clip\ la alta.

– Bine`n]eles, l-am aprobat. Adev\rul, despre ce?A pufnit, v\dit amuzat.– Despre evenimentul din noaptea trecut\, s\ zicem.Am t\cut o clip\ [i m-am g`ndit.– Te referi la mica petrecere de pensionare? am f\cut eu.Nu aveam idee c`t de multe [tiau, fiindc\ fusesem extrem de

precaut [i ascunsesem calea pe care o urmaser\ banii. Trebuia s\fiu atent la ce afirmam. Femeia cu carne]elul, sl\bu]\, cu p\rul ro[-cat proasp\t coafat [i ochi mari [i verzi, probabil se afla acolo camartor. Apoi am ad\ugat:

– Aceea a reprezentat o sus]inere a moralului [i a fost bine-ve-nit\. Te rog s\ m\ crezi, domnule, asta va face minuni `n ceea ceprive[te productivitatea.

{i-a arcuit ceea ce numea el buze.– Sus]inere a moralului, zici. Iar amprentele tale apar `n fondul

acela doar pentru at`ta lucru...– Fond?– Hai, termin\ cu prostiile, Cassidy.– Stai pu]in, domnule, c\ nu `n]eleg.– M\ iei drept t`mpit?De[i m\ aflam la aproape doi metri de biroul acela din imita]ie

de granit, am sim]it c`teva pic\turi de saliv\ pe fa]\.– M\ g`ndeam... A, nu, domnule.

18 JOSEPH FINDER

1 Aluzie la ideile promovate de Dale Carnegie `n Secretele succesului [i Las\ grijile,`ncepe s\ tr\ie[ti (n.tr.)

q g

Page 11: Paranoia - Joseph Finder

pedeapsa `ntr-o celul\ de la Penitenciarul Federal Marion. C`nd os\ ie[i, o s\ fii un b\tr`n [tirb [i nevolnic. Iar `n caz c\ nu e[ti la cu-rent cu sistemul juridic, pentru infrac]iuni federale nu se maiacord\ eliberare condi]ionat\. Din clipa asta, via]a ta a luat alt\cale. E[ti terminat, amice. S-a uitat spre femeia cu carne]elul.Acum revenim la discu]ia oficial\. S\ auzim ce ai de spus, [i aiface bine s\ fii sincer.

Am `nghi]it, dar am constatat c\ mi se uscase gura de tot. Lamarginea c`mpului meu vizual am perceput sclipiri albicioase.Omul nu glumea defel.

Pe vremea liceului [i a colegiului am fost oprit destul de despentru exces de vitez\ [i eram recunoscut drept un virtuoz `n artade a sc\pa de amenzi. {mecheria era s\-l faci pe poli]ist s\-]i `n]e-leag\ durerile. E un r\zboi psihologic. Tocmai de aceea poart\ eiochelari de soare cu oglind\, ca s\ nu-i po]i privi direct `n ochi `ntimp ce te v\ic\re[ti. P`n\ [i poli]i[tii s`nt oameni. }ineam pe scau-nul din dreapta c`teva c\r]i de legisla]ie [i le spuneam c\ studiampentru a deveni poli]ist [i c\ speram ca amenda aceea s\ nu-miafecteze [ansele de a intra la academie. Sau le ar\tam un flacon [i ore]et\ [i le spuneam c\ m\ gr\bisem ca s\-i duc mamei medica-mentul contra crizelor de epilepsie. ~n esen]\, am `nv\]at c\, dac\porne[ti pe o cale anume, trebuie s\ mergi p`n\ la cap\t; trebuie s\pui tot sufletul `n ceea ce spui.

Mi-era clar c\ nici nu se mai punea problema de a-mi p\straslujba. Nu-mi disp\rea din minte imaginea patului `ngust de la Pe-nitenciarul Federal Marion. Eram `nsp\im`ntat de moarte.

A[adar, nu s`nt m`ndru de ceea ce a trebuit s\ fac, dar, vede]idumneavoastr\, n-am avut de ales. Ori `mi scormoneam sufletul cas\ `njghebez cea mai impresionant\ poveste cu care s\-l dau gatape tic\losul acela care se ocupa de securitatea companiei, ori ajun-geam s\ `nfund pu[c\ria.

Am respirat ad`nc.– Ascult\, am `nceput eu. O s\ fiu cinstit cu tine.– Era [i timpul.– Uite care-i treaba. Jonesie – da, Jonesie are cancer.

PARANOIA 21

amend\ de un milion de dolari. M\ urm\re[ti? Cum adic\, treizeci[i cinci de ani `n `nchisoare? {i `nc\ n-am ajuns la fals intelectual [iinfrac]iuni prin computer, culegere de informa]ii dintr-un computerprotejat pentru a fura date, iar asta `]i mai aduce o pedeaps\ `ntreunu [i dou\zeci de ani, plus amenzile de rigoare. {i-atunci la c`tajungem, patruzeci, cincizeci, cincizeci [i cinci de ani de `nchi-soare? Acum ai dou\zeci [i [ase de ani, [i-o s\ ai, ia s\ vedem,optzeci [i unu c`nd te libereaz\.

Transpira]ia mi-a r\zb\tut prin bluz\ [i m-am sim]it lipicios [icuprins de frig. ~mi tremurau picioarele.

– P\i, am `nceput eu pe un ton r\gu[it, apoi mi-am dres glasul:{aptezeci [i opt de mii de dolari `nseamn\ doar o eroare de rotun-jire pentru o corpora]ie de treizeci de miliarde.

– ~]i recomand s\-]i ]ii gura, a zis Meacham f\r\ s\ ridice vocea.Ne-am consultat cu avoca]ii no[tri, iar ei s`nt convin[i c\ pot sus-]ine acuza]ia de deturnare de fonduri `n fa]a oric\rui tribunal. Pe dealt\ parte, se vede clar c\ puteai face mai multe infrac]iuni [i consi-der\m c\ asta a reprezentat doar o etap\ `n inten]ia ta de a fraudaWyatt Telecommunications, o p\rticic\ dintr-un plan ce cuprinderetrageri multiple [i alte diversiuni. |sta-i doar v`rful aisbergului.Am observat c\ femeia t\cut\ ca un [oricel se apucase abia acums\-[i noteze ceva. Procurorul general al SUA a fost coleg de camer\la colegiu cu consilierul nostru, domnule Cassidy, [i avem toat\certitudinea c\ `[i va folosi influen]a ca s\ fii condamnat. Ca s\ numai vorbim de procuratur\, care, poate ai b\gat [i singur de seam\,a pornit o campanie `mpotriva criminalit\]ii informatice [i tocmaicaut\ pe cineva ca s\ dea un exemplu. Au nevoie de cineva care s\devin\ model, Cassidy.

Am r\mas cu ochii c\sca]i la el. ~mi revenise [i durerea de cap.Am sim]it o pic\tur\ de sudoare rostogolindu-se pe sub bluz\, por-nind de la subsuoar\ [i ajung`nd la talie.

– Avem de partea noastr\ [i statul, [i autorit\]ile federale.Te-am prins, pur [i simplu. Acum se mai pune problema c`t de tarete lovim, c`t de distrug\tori vrem s\ fim. {i s\ nu-]i `nchipui cumvac\ o s\ mergi la vreun club. Tinerii de[tep]i de teapa ta `[i isp\[esc

20 JOSEPH FINDER

q g

Page 12: Paranoia - Joseph Finder

[i, `ntr-un fel, m\ `nvr\jbise `mpotriva lui, `n]elegi? A[a se face c\nu i-am mul]umit niciodat\. Nici m\car nu l-am invitat la festivita-tea de absolvire, fiindc\ [tiam c\ mama nu s-ar fi sim]it bine[tiindu-l `n preajm\, `ns\ el a ap\rut, l-am v\zut umbl`nd stingherit,purt`nd un costum vechi [i dizgra]ios – p`n\ atunci nu-l mai v\zu-sem `n costum sau cu cravat\, parc\ le primise de la Armata Sal-v\rii, asta pentru c\ dorea cu adev\rat s\ m\ vad\ absolvent decolegiu [i nu voia s\ m\ simt prost din cauza lui.

Lui Meacham i se umeziser\ ochii. Femeia `ncetase s\ mai scrie[i m\ urm\rea, clipind des ca s\-[i re]in\ lacrimile.

Mi-era imposibil s\ m\ opresc. Meacham merita s\-i ofer tot ceeram `n stare [i exact asta f\ceam.

– C`nd am `nceput s\ lucrez aici, la Wyatt, nu m\ a[teptam s\-lg\sesc pe tata muncind la rampa de `nc\rcare. Mi s-a p\rut denesuportat. Mama a murit `n urm\ cu c`]iva ani [i eu m-am trezit le-gat numai de tata, acest individ simpatic [i agreabil, care nu-miceruse niciodat\ nimic, muncise pe de[elate, ajut`ndu-[i fiul nere-cunosc\tor pe care nu-l vedea mai deloc. Asta-i soarta unora, `n]e-legi? Pentru ca apoi s\ primeasc\ vestea aceea, c\ are cancer depancreas care nu poate fi operat, [i s\ `nceap\ s\ spun\ c\ se va si-nucide `nainte de a-l r\pune boala, adic\...

Femeia care lua noti]e [i-a c\utat o batist\ de h`rtie [i [i-a suflatnasul. Aproape c\-l fulgera cu privirea pe [eful securit\]ii. IarMeacham parc\ a `ncercat s\ se fac\ mai mic.

Am continuat `n [oapt\:– Trebuia s\-i ar\t ce `nseamn\ pentru mine – ce a reprezentat

pentru noi. Cred c\ a fost ceva care avea rolul de a-i `ndeplini ul-tima dorin]\. I-am spus... i-am zis c\ d\dusem lovitura la curse,n-am vrut s\ [tie adev\rul, ca s\ nu-[i fac\ probleme. Serios, cre-de-m\, [tiu c\ am procedat gre[it, total gre[it. Am gre[it de o miede ori, recunosc asta. Dar poate c\ `ntr-un fel, chiar dac\ nu e[ti deacord, am procedat corect.

Femeia [i-a c\utat alt\ batist\ [i s-a uitat la Meacham ca la ultimulgunoi. ~mbujorat [i incapabil s\ se uite fix `n ochii mei, Meacham al\sat privirea `n jos. P`n\ [i eu aveam frisoane.

PARANOIA 23

Meacham a sur`s vag [i s-a rezemat de sp\tar, de parc\ ar fi vruts\ spun\: „Bine, spune-mi povestea“.

Am suspinat, mi-am supt obrazul ca [i cum urma s\ spun cevace a[ fi vrut s\ p\strez pentru mine.

– Cancer la pancreas. Inoperabil. Meacham s-a mul]umit s\ m\fixeze, cu chipul `mpietrit. I s-a pus diagnosticul acum trei s\pt\-m`ni. Cu alte cuvinte, nu se poate face nimic – tipul are s\ moar\.Dar Jonesie, [tii – ba nu, nu-l cuno[ti, dar el `ntotdeauna a bravat.De aceea l-a [i `ntrebat pe medicul oncolog: „Adic\ pot s\ nu maifolosesc a]a dentar\?“ Am sur`s cu triste]e. Cam \sta-i Jonesie.

Femeia s-a oprit o clip\ din scris; pe fa]a ei a ap\rut o expresiede am\r\ciune, apoi [i-a reluat ocupa]ia.

Meacham [i-a lins buzele. Oare reu[isem s\-l impresionez? ~nc\nu-mi d\deam seama. Mai trebuiau subliniate anumite am\nunte,asta era sigur.

– N-ave]i nici un motiv s\ [ti]i toate astea, am continuat eu. Astae, Jonesie nu-i chiar at`t de important pentru companie. Nu e nici vi-cepre[edinte, nici altceva, ci doar un lucr\tor oarecare. Dar pentrumine conteaz\, deoarece... Am `nchis ochii c`teva clipe [i am trasad`nc aer `n piept. Adev\rul e c\... de[i n-am vrut s\ spun nim\nuip`n\ acum, fiindc\ acesta era secretul nostru, dar Jonesie e tat\l meu.

Scaunul lui Meacham s-a mi[cat u[or `n fa]\. ~ncepuse s\ fie atent.– Avea alt nume, normal – mama mi-a pus numele ei c`nd l-a

p\r\sit acum dou\zeci de ani [i m-a luat cu ea. Eram mic, ce [tiameu?! Dar tata... Mi-am mu[cat buza de jos. Acum `mi r\s\riser\ la-crimi `n ochi. A continuat s\ ne ajute, avea dou\, ba uneori chiartrei slujbe. N-a cerut niciodat\ nimic. Mama nu voia s\-l vad\ `nochi, dar de Cr\ciun... O respira]ie precipitat\, aproape un sughi].Tata a trecut pe la noi la fiecare Cr\ciun, uneori suna [i c`te o or\,st`nd `n frig, p`n\ mama se milostivea de el [i-i deschidea u[a. Avea`ntotdeauna c`te un cadou pentru mine, vreun obiect mare [i scumppe care nu [i-l putea permite. Mai t`rziu, c`nd mama mi-a spus c\ nuare bani s\ m\ ]in\ la colegiu cu salariul ei de asistent\ medical\,tata a `nceput s\ trimit\ bani. Spunea c\, hmm, c\ nu voia ca eu s\duc via]a pe care o avusese el. Mama nu i-a ar\tat nici o considera]ie

22 JOSEPH FINDER

q g

Page 13: Paranoia - Joseph Finder

4

Nicholas Wyatt era un om care putea b\ga groaz\ `n tine. Nu-l

mai `nt`lnisem, dar `l v\zusem la televizor, pe CNBC [i pe site-ul

corpora]iei, `n mesaje video `nregistrate. ~n cei trei ani c`t lucrasem

pentru compania pe care o `nfiin]ase, `l z\risem de c`teva ori. Dar

v\zut de aproape te intimida [i mai mult. Era bine bronzat, avea p\-

rul de un negru-intens, dat cu gel [i piept\nat drept peste cap.

Din]ii `i erau de o regularitate neomeneasc\ [i de un alb orbitor.

Avea cincizeci [i [ase de ani, dar nu ar\ta de acea v`rst\, chiar

dac\ ar exist\ vreun standard `n privin]a asta. ~n sf`r[it, sigur nu

ar\ta ca tat\l meu la cincizeci [i [ase de ani: un b\tr`n burtos, pe

cale de a cheli, chiar dac\ mai era `n ceea ce se cheam\ floarea v`r-

stei. Aici era vorba de alt mod de a num\ra anii.

N-aveam habar de ce ap\ruse. Directorul general executiv al

companiei `mi putea adresa alte amenin]\ri dec`t cele expuse deja

de Meacham? Cu ce m\ mai putea speria: cu moartea, dup\ ce mi

s-ar fi f\cut o mie de crest\turi cu cu]itul de deschis scrisori? Sau

c\ voi fi m`ncat de viu de mistre]i?

Pentru o clip\, prin minte mi-a trecut ideea, pe care n-a[ fi m\r-

turisit-o nicicum, c\ avea s\ m\ aprecieze, felicit`ndu-m\ pentru

faptul c\ reu[isem ceva ie[it din comun, c\ `i pl\cuse ideea, spiritul

de ini]iativ\. ~ns\ n\lucirea aceea s-a risipit de `ndat\ ce mi s-a n\s-

cut `n minte. Nicholas Wyatt nu era un preot care joac\ baschet.

Era un tic\los r\zbun\tor.

Apoi, dinspre cap\tul `ntunecat al biroului, am auzit deschiz`n-du-se u[a [i un sunet care amintea de aplauze. Rare, dar puternice.

Era Nicholas Wyatt, fondatorul [i directorul general executiv laWyatt Communications. ~n timp ce b\tea din palme, s-a apropiatz`mbind generos.

– Minunat\ interpretare, a zis el. De-a dreptul magnific\.Uimit, am ridicat ochii, apoi am cl\tinat din cap plin de am\r\-

ciune. Wyatt era un b\rbat `nalt, de peste doi metri [i zece centi-metri, av`nd constitu]ia unui lupt\tor. Pe m\sur\ ce s-a apropiat, adevenit tot mai mare, p`n\ c`nd, oprindu-se la c`]iva pa[i de mine,mi s-a p\rut pur [i simplu uria[. {tiam c\ Wyatt ]inea foarte mult la`mbr\c\minte [i, bine`n]eles, purta un costum din stof\ cenu[ie cudungi extrem de discrete, care p\rea croit de Armani. Nu era doarputernic, ci emana for]\.

– Domnule Cassidy, vreau s\-]i pun o `ntrebare.N-am [tiut cum s\ reac]ionez, de aceea m-am ridicat [i am `n-

tins m`na.El a ignorat m`na mea `ntins\.– Care e numele mic al lui Jonesie?Am [ov\it, doar o clip\ mai mult dec`t s-ar fi cuvenit.– Al, am zis eu `ntr-un t`rziu.– Al? Ca `n... ce?– Al... Alan, am r\spuns. Albert. La naiba.Meacham s-a holbat la mine.– Vreau am\nunte, domnule Cassidy, a spus Wyatt. Astea tre-

buie s\-]i dea mereu de g`ndit. Dar, trebuie s\ recunosc, m-ai datgata – serios. Partea aceea, cu costumul de la Armata Salv\rii, m-aatins exact aici – [i s-a b\tut u[or cu pumnul `n piept. Extraordinar.

Am sur`s ru[inat, sim]indu-m\ ca un idiot, [i am spus:– Omul t\u mi-a zis s\ fiu sincer.Wyatt a z`mbit.– Cassidy, e[ti un t`n\r extrem de dotat. O adev\rat\ {eherezada.

{i cred c\ trebuie s\ purt\m o discu]ie.

24 JOSEPH FINDER

q g

Page 14: Paranoia - Joseph Finder

Dormea trei ore pe noapte, la dejun [i pr`nz p\rea s\ m\n`ncedoar cereale cu vitamine, radia energie ca un reactor nuclear [itranspira abundent. Oamenii `l numeau „Exterminatorul“. Conduceaprovoc`nd spaim\ [i nu uita niciodat\ vreo gre[eal\ comis\ de ci-neva. C`nd un fost prieten a fost detronat din func]ia de director ge-neral executiv al unei mari companii tehnice, i-a trimis o coroan\ detrandafiri negri – secretara lui [tia de unde s\ cumpere astfel deflori. Citatul care `l f\cuse celebru [i pe care `l repeta at`t de frecvent`nc`t ar fi trebuit gravat pe o plac\ de granit plasat\ deasupra intr\riiprincipale sau transformat `ntr-un screen saver de pe computerul fie-c\rui angajat suna: „Sigur c\ s`nt paranoic. Vreau ca to]i care mun-cesc pentru mine s\ fie paranoici. Succesul impune paranoia“.

Am ie[it din biroul [efului securit\]ii corpora]iei [i l-am urmatpe Wyatt spre apartamentul lui, fiindu-mi greu s\ ]in ritmul cu el –p\[ea ca un robot. Aproape c\ m-am v\zut silit s\ alerg. ~n spatelemeu venea Meacham, care v`ntura o map\ din piele neagr\ deparc\ era un baston. C`nd ne-am apropiat de zona rezervat\ birou-rilor conducerii, zugr\veala alb\ a pere]ilor a f\cut loc lambriurilordin mahon, iar mocheta a devenit moale [i groas\. Am ajuns la bi-roul sau, mai bine zis, la b`rlogul lui Wyatt.

C`nd am trecut prin dreptul secretarelor, acestea au ridicat ochiispre el [i i-au z`mbit elegant. Una blond\, cealalt\, de culoare. El arostit: „Linda, Yvette“, de parc\ le-ar fi marcat. Nici nu m-am miratc\ am`ndou\ erau frumoase ca ni[te manechine care prezint\ mod\ –aici, totul era la superlativ, la fel ca pere]ii, mocheta sau mobilierul.M-am `ntrebat dac\ fi[ele lor de post includeau r\spunderi ce nu ]i-neau de secretariat, precum sex oral. Oricum, a[a se zvonea.

Biroul lui Wyatt era uria[. Acolo ar fi putut tr\i comod `ntreagasuflare a unui sat bosniac. Doi pere]i erau din sticl\, de la podea [ip`n\ `n tavan, iar panorama ora[ului mi s-a p\rut incredibil\. Cei-lal]i pere]i erau lambrisa]i cu lemn de culoare `nchis\ [i acoperi]i cutot felul de chestii `nr\mate; coperte de revist\ pe care ap\rea mutralui, Fortune, Forbes, Business Week. Holb`nd ochii c`t cepele, le-amprivit `n revist\, `n timp ce am trecut mai mult `n fug\ pe l`ng\ ele.

PARANOIA 27

Auzisem multe despre el. {tiam c\, dac\ aveai c`t de c`t minte,merita s\ faci orice efort ca s\-l evi]i. Trebuia s\ stai cu capul ple-cat umil, ca s\ nu atragi aten]ia asupra ta. Era renumit pentru ie[i-rile lui de furie, pentru capriciile [i disputele r\cnite din care nuaveai cum s\ ie[i c`[tig\tor. Se [tia c\ `i concedia pe unii f\r\ mult\vorb\, pun`ndu-i chiar pe cei de la serviciul de paz\ s\ `i `mpache-teze lucrurile nefericitului, pe care apoi `l escortau p`n\ la ie[ireadin cl\dire. La [edin]ele cu conducerea executiv\, `i c\[una mereupe c`te cineva, pe care `l umilea tot timpul. Nu era recomandabil s\te duci la el cu vreo veste proast\ [i nici nu trebuia s\-i r\pe[ti vreosecund\ din pre]iosul timp. Dac\ aveai ghinionul s\-i faci o prezen-tare `n Power Point, trebuia s\ repe]i totul p`n\ `]i ie[ea perfect, dardac\ f\ceai chiar [i cea mai mic\ eroare, te `ntrerupea, url`nd: „Nu`nghit a[a ceva!!“

Se spunea c\ omul se `nmuiase mult fa]\ de anii de `nceput, daratunci cum fusese? Avea concuren]a `n s`nge, ca un viciu, [i practicahalterele [i triatlonul. Cei care se men]ineau `n form\ la sala de for]\a companiei sus]ineau c\ Wyatt `i provoca mereu la `ntrecere pe ceimai bine preg\ti]i fizic. Nu pierdea niciodat\, iar c`nd adversarul sed\dea b\tut, avea obiceiul s\-l zg`nd\reasc\, `ntreb`ndu-l ironic:„Vrei s\ vezi c`t mai pot eu?“ Se mai zicea c\ avea corpul lui ArnoldSchwarzenegger, fiind comparat cu un prezervativ `ndesat cu nuci.

Dorin]a dement\ de a c`[tiga era dublat\ de pl\cerea de a-[i ridi-culiza adversarul. Odat\, la o petrecere de Cr\ciun organizat\ decompanie, a scris numele principalului concurent, Trion Systems, peo sticl\ de vin [i a spart-o tr`ntind-o de perete, iar gestul lui a fost `n-so]it de uralele [i strig\tele celor care se afumaser\ bini[or.

}inea s\ aib\ o companie `n care b\rb\]ia, testosteronul era lamare pre]. Cei din conducerea superioar\ se `mbr\cau la fel ca el,cu alte cuvinte, aveau costume de [apte mii de dolari purt`nd marcaArmani, Prada, Brioni, Kiton sau a altor designeri de care nici nuauzisem. Iar oamenii `ndurau porc\ria asta pentru c\ erau dezgust\-tor de bine pl\ti]i. ~n ultima vreme circula chiar o glum\ care-l aveape Wyatt ca personaj: Care e diferen]a dintre Dumnezeu [i NicholasWyatt? Dumnezeu nu se crede Nicholas Wyatt.

26 JOSEPH FINDER

q g

Page 15: Paranoia - Joseph Finder

st\tea cu ochii pe mine, av`nd un sur`s r\ut\cios [i sadic pe mutra

ascu]it\ ca o lam\ de cu]it. Mi-am adus aminte c\ [tiam c`]iva tipi

din cadrul companiei, chiar din departamentul meu, care pl\nuiau

mereu cum s\ prind\ treizeci de secunde ca s\ discute cu Wyatt,

m\car `n lift sau la lansarea vreunui produs sau cu cine [tie ce oca-

zie. Oamenii aceia `[i preg\tiser\ p`n\ [i replicile pe care s\ le ros-

teasc\. Iar eu, afl`ndu-m\ chiar `n biroul lui, t\ceam ca o mom`ie.

– ~n timpul liber faci pe actorul sau ceva de genul \sta?

Am cl\tinat din cap.

– Ei, atunci e[ti bun, s\ [tii. Un adev\rat Marlon Brando. S-ar

putea s\ nu te pricepi de nici o culoare s\ le vinzi rutere clien]ilor

industriali, `ns\ pentru actorie po]i participa chiar la o Olimpiad\.

– Dac\ e vorba de un compliment, mul]umesc, domnule.

– Am auzit c\ m\ po]i imita de minune – adev\rat? Ia s\ te vedem!

Am ro[it [i am negat cu un gest din cap.

– ~n fine, ca s\ tragem linia, m-ai jefuit [i s-ar p\rea c\-]i imagi-

nezi c\ o s\ scapi basma curat\.

L-am privit `ngrozit.

– Nu, domnule, nu cred c\ voi sc\pa basma curat\.

– Scute[te-m\! N-am nevoie de `nc\ o demonstra]ie. }i-am ur-

m\rit scena final\. Apoi a f\cut un semn cu m`na, ca un `mp\rat ro-

man, iar Meacham i-a `ntins un dosar. Wyatt a aruncat o privire

prin el. Calificativele pentru aptitudini tehnice s`nt dintre cele mai

bune. La colegiu ai urmat cursuri avansate de tehnologie, dar ce

specialitate?

– Electronic\.

– Pe vremea aceea doreai s\ te faci inginer?

– Tat\l meu a vrut s\ termin o facultate care s\-mi asigure o sluj-

b\. Eu, unul, a[ fi preferat s\ fiu chitarist solist `n grupul Pearl Jam.

– A[a de bun e[ti?

– Nu, am recunoscut.

Pe fa]a lui a ap\rut o umbr\ de z`mbet.

– V\d c-ai f\cut colegiul `n cinci ani. Ce s-a `nt`mplat?

– Am fost exmatriculat un an.

PARANOIA 29

Am v\zut [i o fotografie a lui `mpreun\ cu ni[te b\rba]i [i prin]esaDiana. Apoi el, al\turi de cei doi George Bush.

Ne-a condus spre un „col] intim“, alc\tuit din c`teva scaune `m-br\cate `n piele neagr\ [i o canapea, toate ar\t`nd de parc\ ar fi fostaduse de la Muzeul de Art\ Modern\. S-a a[ezat pe un cap\t al ca-napelei enorme, f\c`nd pernele s\ se scufunde.

Am avut senza]ia c\ se `nv`rte p\m`ntul cu mine. Am ame]it, ca[i cum m\ aflam `n alt\ lume. Nu-mi puteam imagina ce c\utamacolo, `n biroul lui Nicholas Wyatt. Pesemne c\ `n copil\rie `i pl\-cuse s\ smulg\ picioarele insectelor, unul c`te unul, cu penseta,d`ndu-le apoi foc cu ajutorul unei lupe.

– A[adar, ai pus la cale o escrocherie destul de complicat\, aconstatat el. M-ai dat gata.

Am sur`s [i am confirmat p\rerea lui printr-o `nclinare u[oar\ acapului. N-avea nici un rost s\ neg. „Slav\ Cerului“, am g`ndit. Sep\rea c\ urma s\ lu\m ceaiul `mpreun\, ca alt\dat\.

– De[i cred c\ [tii asta, ]in s\ te anun] c\ `nc\ nu s-a n\scutomul care s\ m\ loveasc\ unde m\ doare mai tare [i s\ scape cuuna, cu dou\. Ai priceput?

~[i scosese deja penseta [i lupa.– Bun, s\ vedem ce-avem aici: e[ti `n aceea[i func]ie de trei ani,

calificativele anuale put, n-ai primit nici o cre[tere de salariu sauvreo grada]ie de c`nd te-am angajat; te faci c\ munce[ti, `nt`rzii.N-a[ spune c\ e[ti un tip foarte ambi]ios, a[a e?

Mi-a expus toate astea `n c`teva clipe, vorbind precipitat, ceeace m-a f\cut s\ devin [i mai agitat.

Am z`mbit din nou.– Cred c\ nu. S\ spunem c\ am alte priorit\]i.– {i care s`nt acelea?Am [ov\it. M\ prinsese. Am ridicat din umeri.– Fiecare trebuie s\ fie atras de ceva, altfel nu valoreaz\ nici c`t

o ceap\ degerat\. Se vede de la o po[t\ c\ nu te intereseaz\ muncape care o faci, dar atunci ce te pasioneaz\?

Aproape niciodat\ nu r\m`n f\r\ replic\, dar de data asta numi-a venit nimic inteligent `n minte ca s\-i r\spund. {i Meacham

28 JOSEPH FINDER

q g

Page 16: Paranoia - Joseph Finder

– La Departamentul de marketing pentru produse noi. ~n cadrul

companiei exist\ c`teva posturi libere.

– Dar n-am nici o [ans\ s\ fiu angajat acolo.

– Adev\rat, nu te-ar angaja. Mai ales un tr`ntor de talia ta. ~ns\

ar lua `ntr-o clipit\ un superstar de la Wyatt, un t`n\r extrem de in-

teligent, care e pe cale s\ uimeasc\ pe toat\ lumea.

– Nu `n]eleg.

– Un tip iste] [i uns cu toate alifiile, ca tine? Tocmai ]i-am sc\-

zut c`teva puncte din coeficientul de inteligen]\. Lucid – de el te

ocupai, nu?

Se referea la produsul reprezentativ al companiei, acel PDA

(Personal Data Assistant) compact, un soi de Palm Pilot `ndopat cu

steroizi. O juc\rie incredibil\. Eu n-aveam nici o leg\tur\ cu asta.

Nici m\car nu-mi cump\rasem a[a ceva.

– N-o s\ m\ cread\ nimeni, am spus eu.

– Ascult\ bine, Adam. Eu iau cele mai importante hot\r`ri de

afaceri folosindu-mi instinctul, iar instinctul `mi spune acum c\ tu

ai priceperea, inteligen]a [i talentul de a reu[i. Intri `n joc sau nu?

– Adic\ vrei s\-]i transmit informa]ii, dac\ am `n]eles bine.

M-a fixat cu o privire glacial\.

– Ba chiar mai mult. Vreau s\-mi aduci informa]ii utile.

– Cu alte cuvinte, s\ devin spion? C`rti]\, sau cum s-o fi chem`nd?!

{i-a r\sucit m`inile cu palmele `n sus, de parc\ ar fi vrut s\

spun\: „Chiar at`t de idiot e[ti sau te prefaci?“

– N-are importan]\ cum o nume[ti. Vreau s\ pun m`na pe ceva

de valoare, hmm, adic\ o proprietate intelectual\ de la Trion, iar

m\surile lor de securitate s`nt de netrecut. Doar cineva din\untru

poate ob]ine ce doresc, dar nu orice individ de acolo. ~mi trebuie o

persoan\ important\. Ori recrutezi pe cineva, ori `l cumperi, ori `l

v`ri acolo pe u[a din fa]\. {i vom avea un t`n\r simpatic, de[tept, cu

recomand\ri deosebite – cred c\ putem `ncerca asta, cu [anse reale.

– {i dac\ s`nt prins?

– N-o s\ fii, a zis Wyatt.

– Dar dac\...?

PARANOIA 31

– ~]i apreciez sinceritatea. Bine m\car c\ nu-mi serve[ti poves-tea aceea cum c\ ai fi f\cut primul an `n str\in\tate. Ce-ai f\cut?

– Am f\cut o glum\ neroad\. Aveam rezultate slabe, de aceeaam p\truns `n sistemul informatic al colegiului [i mi-am modificatcalificativele. Dar [i pe ale colegilor de camer\.

– Deci isprava asta nu e nou\. {i-a privit ceasul, a aruncat o pri-vire spre Meacham, apoi spre mine. Adam, `]i propun ceva. Numi-a pl\cut felul `n care mi-a rostit numele mic; mi-a dat fiori. Opropunere excelent\. De fapt, oferta e extrem de generoas\.

– Mul]umesc, domnule.Habar nu avea la ce se referea, dar am priceput c\ nu putea fi

nici bun\, nici generoas\.– Voi nega total c\ am rostit ceea ce-]i voi spune `n continuare.

La o adic\, nu numai c\ o s\ neg, dar o s\ te dau `n judecat\ pentrudef\imare dac\ `]i scap\ vreo vorb\, e clar? Te fac zob.

Indiferent despre ce era vorba, sigur avea puterea s\ [i pun\ `naplicare. Era miliardar, cam al treilea sau al patrulea `n topul celor maiboga]i oameni din America, dar fusese o dat\ chiar al doilea, asta `na-inte de pr\bu[irea cursului ac]iunilor companiei. Voia s\ fie cel maibogat – pornise pe urmele lui Bill Gates –, dar nu prea avea [anse.

Am sim]it c\-mi bubuie capul.– Sigur.– }i-e limpede situa]ia ta? Pentru ce-ai f\cut po]i avea certitudi-

nea – repet, certitudinea – c\ te alegi cu cel pu]in dou\zeci de anide pu[c\rie. Prin urmare, alegi `nchisoarea sau ceea ce `nc\ nu [tii.E[ti dispus s\ accep]i un t`rg?

Am `nghi]it `n sec.– Sigur.– Atunci s\-]i spun ce nu [tii, Adam. Un viitor foarte frumos

pentru un inginer electronist ca tine, numai c\ trebuie s\ joci cum ]ise cere. Adic\, eu fac regulile jocului. Fa]a i-a luat foc. Vreau s\ teocupi de un proiect special.

Am aprobat din cap.– Vreau s\ fii angajat la Trion.– La... la Trion Systems? Nu pricepeam.

30 JOSEPH FINDER

q g

Page 17: Paranoia - Joseph Finder

– {i ce se `nt`mpl\ dac\ nu m\ angajeaz\?

– Pu[c\ria. Mi-a z`mbit diabolic. {i-n cazul \sta, nu cumva s\-]i

preg\te[ti pantofi de golf. Mai cur`nd sabo]i.

– Chiar dac\ fac toate eforturile?

– Treaba ta e s\ nu dai gre[. }in`nd seama de calificativele pe

care o s\ ]i le acord\m [i cu un antrenor ca mine, n-o s\ ai nici o

scuz\ dac\ dai gre[.

– {i despre ce sum\ va fi vorba?

– Ce sum\? De unde dracu’ s\ [tiu? Cu mult mai mult dec`t pri-

me[ti la noi, crede-m\. Ceva cu [ase cifre, asta-i clar.

M-am str\duit s\ nu-mi dau de gol emo]ia.

– Plus salariul pe care-l am `n prezent.

{i-a `ntors fa]a spre mine [i m-a fixat cu o privire ca de mort. ~n

ochi nu i-a lic\rit nici o expresie. „O fi luat Botox?“, m-am `ntrebat eu.

– ~]i ba]i joc de mine!

– ~mi asum un risc enorm.

– Poftim? Eu risc, nu tu. Tu e[ti doar un ratat, un mare semn de

`ntrebare.

– Dac\ ai fi crezut asta cu adev\rat, nu mi-ai fi cerut a[a ceva.

S-a `ntors c\tre Meacham.

– Ce spune c\c\ciosul \sta?

Meacham ar\ta de parc\ tocmai ar fi `nghi]it ceva pe nemestecate.

– M\i pu]oiule, a zis el, ar trebui s\ dau un telefon [i...

Wyatt a ridicat din nou bra]ul cu un gest imperial:

– Gata, gata. Face pe grozavul. ~mi pac tipii care se dau mari.

Bun, dac\ te angajeaz\ [i-]i faci treaba, prime[ti din ambele p\r]i.

Dar dac\ nu-]i iese...

– Mi-e clar, am continuat eu. Pu[c\ria. A[ vrea un timp de g`n-

dire [i v\ dau r\spunsul m`ine diminea]\.

Wyatt a r\mas cu gura c\scat\, f\r\ nici o expresie `n ochi. A

stat o clip\ pe g`nduri, apoi a zis, c`t se poate de rece:

– Te las p`n\ m`ine la nou\. Ora la care procurorul general

ajunge la birou.

Nici Meacham nu s-a l\sat mai prejos:

PARANOIA 33

– Dac\ prime[ti slujba potrivit\, a intervenit Meacham, nu teprinde nimeni. Iar dac-o dai `n bar\ [i e[ti prins – ei, atunci te pro-tej\m noi.

Aveam `ndoieli serioase.– Vor fi foarte suspicio[i.– Din ce motiv? a `ntrebat Wyatt. ~n domeniul nostru, oamenii

trec permanent de la o companie la alta. Oamenii de talent s`nt v`-na]i. Ca fructele coapte la care ajungi. Tu tocmai ai `nregistrat unmare succes la Wyatt, nu ob]ii sus]inerea pe care crezi c\ o meri]i,vrei s\ faci lucruri mai m\re]e, cau]i [anse mai mari, mai mul]i bani –chestiile care se poart\.

– M\ vor citi imediat.– Ba nu, dac\-]i faci treaba cum se cuvine, m-a contrazis Wyatt.

Trebuie s\ `nve]i cum se face marketingul, trebuie s\ devii sclipitor,s\ munce[ti mai serios dec`t ai f\cut-o `n via]a ta demn\ de mil\. Os\-]i rupi fundul trudind. Doar un tip ambi]ios poate ob]ine cevreau eu. ~ncearc\ la Trion [mecheria pe care ai reu[it-o aici [i-o s\te treze[ti `mpu[cat sau trecut pe linie moart\ [i cu asta ai terminatcu experien]ele. {i te alegi cu prima variant\: `nchisoarea.

– {tiam c\ tipii care se ocup\ de produse noi au to]i masterate.– O, nu! Goddard e de p\rere c\ toate masteratele astea s`nt

ni[te rahaturi – o chestie cu care s`nt [i eu de acord. Nici el n-area[a ceva. Consider\ c\ asta `]i limiteaz\ viziunea. {i, fiindc\ amadus vorba de limite... A pocnit din degete, iar Meacham i-a `ntinsceva, o cutiu]\ din metal, ce mi s-a p\rut cunoscut\. Un flacon cuAltoid. A deschis-o cu un pocnet. ~n\untru erau c`teva pastile carear\tau ca aspirinele, dar nu erau a[a ceva. Imaginea mi se p\rea totmai cunoscut\. O s\ termini cu porc\riile astea, Ecstasy, sau cum lespui tu. }ineam cutia cu pastile acas\, pe m\su]a de cafea; m-am`ntrebat c`nd [i cum puseser\ gheara pe ea, dar eram prea ame]it cas\ protestez. A dat drumul flaconului `ntr-un co[ de gunoi `mbr\cat`n piele neagr\, aflat al\turi de canapea. Am auzit un bufnet `nfun-dat. A, la fel [i cu alte droguri, b\utura [i alte prostioare. Trebuie s\renun]i la toate ca s\ sim]i c\ po]i zbura, ai priceput, domnule?

Asta mi se p\rea a fi cea mai ne`nsemnat\ dintre problemele mele.

32 JOSEPH FINDER

q g

Page 18: Paranoia - Joseph Finder

5

Am considerat c\ nu mai avea nici un haz s\ m\ duc la lucru,

a[a c\ am plecat direct acas\. Mi se p\rea ciudat s\ c\l\toresc cu

metroul la ora unu, al\turi de b\tr`ni, studen]i [i mame cu copii.

Prin minte mi se `nv`rtejeau at`tea g`nduri `nc`t mi s-a f\cut grea]\.

Apartamentul meu se g\sea la mai bine de zece minute dep\r-

tare de sta]ia de metrou. Era o zi `nsorit\, sfid\tor de vesel\.

C\ma[a mi-era `nc\ umed\ [i emana un damf nepl\cut de su-

doare. C`teva fete `mbr\cate cu salopete, av`nd nenum\rate inele pe

unde se putea, tr\geau dup\ ele o grup de copii care se ]ineau de o

funie lung\. Pu[tii f\ceau o g\l\gie de mama focului. Ni[te negri,

`n bustul gol, jucau baschet pe un teren betonat, marcat doar de un

gard de plas\. Dalele trotuarului st\teau str`mb [i am fost c`t pe ce

se m\ `mpiedic, dup\ care am sim]it ceva alunecos sub talp\, semn

c\ tocmai c\lcasem `n ceva f\cut de un c`ine. Simbolism care venea

s\ sublinieze situa]ia mea.

Intrarea `n apartamentul meu pu]ea a urin\, fie de pisic\, fie de

la vreun boschetar. Po[ta `nc\ nu-mi sosise. ~n timp ce umblam la

una dintre cele trei `ncuietori, cheile de pe inel au z\ng\nit. B\tr`na

din apartamentul de vizavi a cr\pat u[a, at`t c`t `i permitea lan]ul de

siguran]\, dup\ care a `nchis-o cu o bufnitur\: era prea scund\ ca s\

ajung\ la vizor. I-am f\cut un semn amical cu m`na.

~nc\perea era cufundat\ `n semiobscuritate, cu toate c\ storurile

erau ridicate. Aerul din\untru p\rea sufocant, mirosind ap\sat a fum

PARANOIA 35

– Te sf\tuiesc s\ nu sco]i o vorb\ despre discu]ia asta fa]\ deamici, taic\-t\u sau oricine altcineva. Altfel, nici n-o s\ apuci s\vezi ce te-a lovit.

– Am `n]eles, l-am asigurat eu. Nu-i nevoie s\ m\ amenin]a]i.– He-he, asta nu-i amenin]are, a zis Nicholas Wyatt. E o

promisiune.

34 JOSEPH FINDER

q g

Page 19: Paranoia - Joseph Finder

6

– Te-au pus pe liber?Seth Marcus, cel mai bun amic al meu de pe vremea liceului,

f\cea pe barmanul trei seri pe s\pt\m`n\ la o bomb\ cu preten]ii cese numea Alley Cat1. ~n cursul zilei era jurist la o firm\ de avoca-tur\ din zona comercial\ a ora[ului. Zicea c\ avea nevoie de bani,dar eu eram convins c\, `n sinea lui, `[i luase slujba de barman cas\-[i p\streze o vag\ deta[are [i s\ nu devin\ robotul corporat decare am`ndurora ne pl\cea s\ facem haz.

– Pe liber, pentru ce?Oare c`t m\ dest\inuisem? ~i povestisem cumva despre telefo-

nul lui Meacham, directorul pentru securitate? Speram c\ nu f\cu-sem prostia asta. Iar acum nu-i puteam sufla nici o vorb\ desprecle[tele `n care m\ prinseser\.

– Pentru petrecerea aceea. Era g\l\gie [i nu l-am auzit preabine, iar de la cel\lalt cap\t al barului cineva, ]in`ndu-[i dou\ de-gete `n gur\, a fluierat puternic [i strident. Tipul acela fluier\ lamine? Da’ ce, eu s`nt c`ine? {i l-a ignorat pe client.

Am cl\tinat din cap.– A[adar, ai sc\pat? E[ti mare dac\ p`n\ la urm\ ]i-a ie[it [me-

cheria. Ce s\-]i ofer pentru a s\rb\tori isprava?– Brooklin Brown?A respins ideea cu un gest, ad\ug`nd:– Nuu.

st\tut de ]igar\. Cum apartamentul era situat la nivelul trotuarului,`n cursul zilei nu puteam l\sa ferestrele deschise ca s\ aerisesc.

Mobilierul ar\ta de-a dreptul jalnic: unica `nc\pere era domi-nat\ de canapeaua care-mi slujea [i de pat, av`nd sp\tar `nalt [i `m-br\cat\ `n stof\ de culoare verzuie, cu fire aurii, `ns\ acum p\tat\de bere. ~n fa]a ei se g\sea un televizor Sanyo, cu diagonala de 49de centimetri, c\ruia `i lipsea telecomanda. Un corp de bibliotec\`nalt, din lemn de pin nefinisat, st\tea stingher `ntr-un col]. M-ama[ezat pe canapea, ridic`nd un nor de praf `n aer. Am sim]it o du-rere, semn c\ m\ a[ezasem pe bara din metal de sub perne. Mi-amadus aminte de canapeaua `mbr\cat\ `n piele a lui Nicholas Wyatt[i m-am `ntrebat dac\ el ar fi tr\it `ntr-o asemenea gaur\. Se spuneac\ pornise de jos, dar eu nu credeam a[a ceva; mi se p\rea imposi-bil ca el s\ fi locuit vreodat\ `ntr-o grot\ ca a mea. Am g\sit bri-cheta Bic sub m\su]a de cafea, cu t\blia din sticl\, apoi am trecut `nrevist\ mormanul de note de plat\ de pe mas\. Nici nu m\ mai de-ranjasem s\ desfac plicurile. Aveam dou\ c\r]i de credit MasterCard[i trei Visa, toate cu solduri ca vai de lume, a[a c\ abia dac\ puteamachita c`teva dintre facturi.

Dar, bine`n]eles, f\cusem deja alegerea.

36 JOSEPH FINDER

1 „Pisica de pripas“ (n.tr.)

q g

Page 20: Paranoia - Joseph Finder

p`n\ c`nd am socotit am`ndoi c\ at`rnatul `n corzi la etajul dou\zeci[i [apte era pasionant doar teoretic. Nu numai c\ ne plictisiser\m,dar era [i `nsp\im`nt\tor, o combina]ie total nefericit\. Poate unii `[i`nchipuie c\ leg\narea `n corzi pe fa]ada unei cl\diri, la mai bine deo sut\ de metri deasupra str\zii, `nseamn\ sport extrem, dar mie `misuna mai degrab\ a `ncercare de sinucidere filmat\ cu `ncetinitorul.

Fluieratul s-a repetat, mai intens [i sfredelitor. Lumea a `nceputs\ se uite la cel care fluierase, un tip durduliu [i cu un `nceput dechelie, `mbr\cat `n costum, iar c`]iva au `nceput s\ chicoteasc\.

– M\ duc s\-i spun c`teva, a f\cut Seth.– Ab]ine-te, l-am sf\tuit, dar ratasem momentul, fiindc\ el por-

nise deja c\tre cel\lalt cap\t al barului.Mi-am scos o ]igar\ [i am aprins-o, timp `n care l-am urm\rit

cum se apropie peste bar, fulger`ndu-l cu privirea pe individ [i d`ndimpresia c\ o s\-l ia de guler, dar apoi oprindu-se brusc. Omul a zisceva. Cei din jurul lui au `nceput s\ r`d\. Cu un aer calm [i deta[at,Seth a revenit. A z\bovit c`teva clipe s\ schimbe c`teva cuvinte cudou\ femei frumoase, una blond\, cealalt\ brunet\, apoi le-a z`mbit.

– Gata. Nu-mi vine s\ cred c\ mai fumezi, a constatat el. Maret`mpenie, c`nd `l ai pe taic\-t\u ca exemplu.

A luat o ]igar\ din pachetul meu, a aprins-o, a tras un fum, dup\care a a[ezat-o `n scrumier\.

– Mul]umesc pentru c\ nu-mi e[ti recunosc\tor c\ `nc\ mai fu-mez, altfel ce te f\ceai acum? am zis eu. Dar tu ce scuz\ `]i g\se[ti?

A scos fumul pe n\ri.– Fraiere, mie-mi place s\ fac de toate. ~n alt\ ordine de idei, de

familia mea nu se prinde cancerul. Doar nebunia.– Dar n-are cancer.– Emfizem, tot aia. Cum se simte b\tr`nul?– Bine, am r\spuns, ridic`nd din umeri.Nu ]ineam s\ discut despre asta, [i nici Seth.– Doamne, una dintre tipele alea vrea un Cosmopolitan, iar cea-

lalt\, „o b\utur\ cu mult\ ghea]\“. Ce sil\ mi-e...– De ce?– Prea mult chin, [i-o s\-mi dea bac[i[ vreo moned\ de do-

u\[cinci de cen]i. Femeile nu-s generoase, am `nv\]at pe pielea

PARANOIA 39

– Newcastle? Guinness?– Nu vrei o bere de la dozator? La astea nu se ]ine socoteala.Am ridicat indiferent din umeri.– Bun [i a[a.Mi-a turnat o bere, g\lbuie [i av`nd spuma ca ni[te cl\buci de

s\pun; se vedea c\ nu avea `nc\ `ndem`narea necesar\. O parte dinlichid s-a scurs pe t\blia zg`riat\ a barului. Seth era `nalt, simpatic,cu p\rul negru – atr\g`nd femeile ca un magnet – [i avea o b\rbu]\ridicol\ [i un cercel `ntr-o ureche. Pe jum\tate evreu, ar fi vrut s\fie negru. C`nta `ntr-o trup\ pe nume Slither, despre care auzisem`n c`teva r`nduri; nu erau prea grozavi, dar se l\udau mereu c\ „vorsemna un contract“. Mai avea vreo alte zece mici afaceri, iar astadoar ca s\ nu recunoasc\ fa]\ de nimeni c\ se omora cu munca.

Seth era singura mea cuno[tin]\ care dovedea mai mult cinismdec`t mine. Tocmai de aceea cred c\ r\m\sesem prieteni. Pe de alt\parte, fiindc\ nu-l l\uda pe taic\-meu, cu toate c\ jucase `n echipade fotbal antrenat\ ([i tiranizat\) de Frank Cassidy. ~n clasa a [aptea,c`nd ne f\ceam temele `n aceea[i `nc\pere, ne-am sim]it atra[i unulde cel\lalt instantaneu fiindc\ fuseser\m ale[i ]inte ale batjocurii dec\tre profesorul de matematic\, domnul Pasquale. ~ntr-a noua,m-am mutat de la [coala de stat [i m-am `nscris la BartholomewBrowning & Knightley, o [coal\ particular\ cu [taif, unde tata toc-mai fusese angajat ca antrenor de fotbal [i de hochei, iar eu benefi-ciam de scutire de taxe. Numai c\ tata a fost concediat pentru `irupsese unui pu[ti antebra]ul drept `n dou\ locuri [i antebra]ul st`ng`ntr-un loc. Mama copilului era [efa comitetului de supravegherede la Batholomew Browning. {i uite-a[a s-a terminat cu scutirea detaxe [i am revenit la vechea [coal\ de stat. Dup\ concedierea de laBartholomew Browning, tata s-a angajat la aceea[i [coal\ la caremergeam eu.

Apoi, c`t eram `n liceu, am lucrat am`ndoi la aceea[i benzin\rieGulf p`n\ c`nd Seth s-a s\turat de at`tea jafuri armate [i s-a angajat`n schimbul de noapte la Dunkin’ Donuts ca s\ fac\ gogo[i. C`tevaveri la r`nd, am muncit am`ndoi ca sp\l\tori de geamuri la o com-panie din zona comercial\, care avea contracte cu mul]i zg`rie-nori,

38 JOSEPH FINDER

q g

Page 21: Paranoia - Joseph Finder

7

Dup\ zece zile chinuitoare de d\d\ceal\ [i `ndoctrinare sub `n-

drumarea inginerilor [i a directorilor de marketing produse care se

ocupaser\ de juc\ria portabil\ numit\ Lucid, capul mi-era doldora

de tot soiul de informa]ii inutile. Mi s-a pus la dispozi]ie un „birou“

minuscul, situat `n apartamentul preziden]ial, care slujea drept c\-

mar\, cu toate c\ n-am stat mai deloc acolo. Cuminte, m-am pre-

zentat la toate instructajele, n-am creat probleme nim\nui. Nu

[tiam c`t o s\ fiu `n stare s\ suport tratamentul f\r\ s\ dau bir cu fu-

gi]ii, dar perspectiva patului de `nchisoare de la Marion m-a ajutat

s\ fiu motivat.

Apoi, `ntr-o diminea]\, am fost chemat `ntr-un birou la dou\ u[i

mai departe de b`rlogul lui Nicholas Wyatt. Placa de alam\ de pe

u[\ preciza c\ apar]ine cuiva pe nume JUDITH BOLTON. ~n\-

untru, totul era alb – covorul, tapi]eria mobilierului, t\blia biroului,

p`n\ [i florile erau albe.

Nicholas Wyatt [edea pe o canapea alb\, al\turi de o femeie

atr\g\toare, de[i b\tea spre patruzeci de ani, care flec\rea cu el cu

un aer familiar, ba ating`ndu-l pe bra], ba r`z`nd. P\r ar\miu, picior

peste picior, un trup zvelt pentru care tr\gea din greu la sal\, `mbr\-

cat\ `ntr-un taior bleumarin. Avea ochii alba[tri, buzele bine rujate,

arcuite `n form\ de inimioar\, spr`ncenele ridicate provocator. Se

vedea c\ fusese o mare frumuse]e, dar se mai b\bise pu]in.

Mi-am dat seama c\ o mai z\risem, cu vreo s\pt\m`n\ `nainte,

al\turi de Wyatt, `ntr-una dintre scurtele lui inspec]ii la [edin]ele

mea. Isuse, uneori desfaci dou\ Budweiser [i te alegi cu doi dolari.Auzi, b\utur\ cu ghea]\! A scuturat iritat din cap. Ce oameni...

A disp\rut vreme de c`teva minute, amestec`nd b\uturi [i alteingrediente, dup\ care s-a auzit mugetul mixerului. Apoi le-a servitpe tipe, arunc`ndu-le un sur`s s\ le dea gata. Am`ndou\ s-au `ntors[i mi-au z`mbit mie.

Dup\ ce a revenit, Seth m-a `ntrebat:– Ce faci mai t`rziu?– Mai t`rziu?Era deja aproape zece, iar la [apte [i jum\tate diminea]a trebuia

s\ m\ `nt`lnesc cu un inginer de la Wyatt. Omul, mare scul\ `n ca-drul proiectului Lucid, trebuia s\ m\ instruiasc\, dup\ care, `n ur-m\toarele zile, treceam la un director de v`nz\ri de produse noi,plus [edin]e de rutin\ cu un om specializat `n probleme executive.~mi alc\tuiser\ un program demen]ial. Tab\r\ de instruc]ie `n toat\regula, a[a vedeam eu lucrurile. Se terminase cu tr`nd\veala, cu so-sirea la slujb\ la nou\ sau zece. Dar nu-i puteam spune toate astealui Seth; trebuia s\-mi ]in gura fa]\ de toat\ lumea.

– Termin la ora unu, a spus el. Tipele de colo m-au `ntrebatdac\ vreau s\ merg cu ele la Nightcrawler. Le-am spus c\ am [i unprieten. Tocmai te-au m\surat din ochi [i e[ti acceptat.

– Nu pot, am zis eu.– Ce?– Trebuie s\ ajung la slujb\ devreme. La timp, mai precis.Seth m-a privit speriat, nevenindu-i s\ cread\.– Hei? Dar ce-ai p\]it?– S-a terminat cu joaca. M`ine `ncep devreme de tot. Un mare

proiect.– Glume[ti, nu?– Din p\cate, nu. Tu nu trebuie s\ te duci la munc\ de diminea]\?– Ai devenit unul dintre \ia? Un carierist?Am sur`s str`mb.– A venit vremea s\ mai cresc. Gata cu joaca!Seth m-a privit cu dezgust.– Fraiere, niciodat\ nu-i prea t`rziu s\-]i faci copil\ria fericit\.

40 JOSEPH FINDER

q g

Page 22: Paranoia - Joseph Finder

Tot ea a hot\r`t c\ perciunii – sau „favori]ii“, dup\ cum `i nu-mea ea – trebuiau s\ dispar\. La fel [i aspectul ciufulit, de parc\ a[fi dormit prost. M-a dus la un salon modern de coafur\ [i am ie[itsem\n`nd cu un model Ralph Lauren, numai c\ nu la fel de apeti-sant. M-am `ngrozit la g`ndul urm\toarei mele `nt`lniri cu Seth;[tiam c\ o s\-mi vin\ s\-mi astup urechile.

S-a `ns\ilat [i o `ntreag\ legend\. Colaboratorii [i manageriimei de la Diviziunea Produc]ie/Rutere au fost anun]a]i c\ fusesem„deta[at“. S-au pus `n mi[care zvonuri cum c\ urma s\ fiu trimis `nSiberia, fiindc\ directorul diviziunii mele se s\turase de atitudineamea. Un alt zvon sus]inea c\ primul vicepre[edinte al lui Wyatt fu-sese cucerit de un raport alc\tuit de mine [i-i „pl\cuse atitudinea“mea, drept care mi se `ncredin]aser\ r\spunderi sporite, nu invers.Nimeni nu [tia adev\rul. Tot ce pricepuser\ era c\ disp\rusem subitdin cubiculumul pe care `l ocupasem p`n\ atunci.

Dac\ cineva s-ar fi deranjat s\ verifice organigrama, care se g\seape site-ul corpora]iei, ar fi observat c\ func]ia mea era acum aceea dedirector Proiecte speciale, la biroul directorului general executiv.

Mi se fabricase o adev\rat\ biografie electronic\ [i birocratic\.Judith s-a `ntors c\tre mine [i a continuat de parc\ Wyatt nici nu

trecuse pe acolo:– Dac\ te angajeaz\ cei de la Trion, trebuie s\ ajungi la locul de

munc\ cu patruzeci [i cinci de minute `naintea tuturor. Nu mai beila pr`nz sau dup\ orele de program sub nici o form\. S-a terminatcu distrac]ia, cocteilurile, [uetele cu „amici“ de la serviciu. Gata cupetrecerile. Dac\ trebuie s\ participi la vreo recep]ie `n cadrul com-paniei, bei doar ap\ mineral\.

– M\ faci s\ cred c\ am devenit membru al Alcoolicilor Anonimi.– Consumul de alcool e un semn de sl\biciune.– Atunci, presupun c\ [i fumatul trebuie eliminat.– Gre[it, a spus ea. E un obicei resping\tor, dezgust\tor [i in-

dic\ lipsa autocontrolului, dar mai exist\ [i alte aspecte. Prezen]a `nlocurile de fumat reprezint\ un mod excelent de a trage cu urechea,de a cunoa[te oameni din diferite locuri de munc\ [i de a afla infor-ma]ii utile. A, s\ nu uit\m de felul `n care str`ngi m`na. A cl\tinat

PARANOIA 43

mele de instruire cu tipi de la marketing [i ingineri. St`nd cu ochiipe mine, ea `i [optise mereu ceva la ureche, dar nu s-au f\cut pre-zent\ri [i chiar m\ `ntrebasem cine era.

C`nd m-am apropiat, mi-a `ntins m`na, f\r\ s\ se ridice de pecanapea – degete lungi, oj\ ro[ie –, [i mi-a str`ns-o ferm, aproapeb\rb\te[te.

– Judith Bolton.– Adam Cassidy.– Ai `nt`rziat, a zis ea.– M-am r\t\cit, am explicat, `ncerc`nd s\ mai `nveselesc atmosfera.A cl\tinat din cap, a sur`s [i a str`ns din buze.– Ai un defect: lipsa punctualit\]ii. Te rog s\ nu mai `nt`rzii, clar?I-am `ntors sur`sul, acela[i pe care `l folosesc fa]\ de poli]i[ti

c`nd m\ `ntreab\ dac\ [tiu cu c`t goneam. „Dur\ aceast\ doamn\“,mi-am zis.

– Bine`n]eles, am spus, apoi m-am a[ezat pe scaunul din fa]a ei.Wyatt a urm\rit schimbul de replici cu o min\ amuzat\.– Judith e una dintre cele mai apropiate colaboratoare, a preci-

zat el. „Antrenorul“ meu pe probleme executive. Consigliere, dar [imanipulatoarea ta. Te sf\tuiesc s\ ascul]i fiece cuv`nt de-al ei. Eua[a procedez.

S-a ridicat [i a plecat, motiv`nd c\ are treab\. C`nd a ie[it, ea i-af\cut un semn cu m`na.

Devenisem de nerecunoscut. M\ schimbasem total. ~mi luasemadio de la rabla mea: acum conduceam un Audi A6 argintiu, `nchi-riat de companie. Aveam [i o garderob\ nou\. ~ntr-o zi, una dintreasistentele lui Wyatt, despre care am aflat apoi c\ fusese model laBritish West Indies, m-a dus la cump\r\turi `ntr-un magazin scump,c\ruia nu `ndr\znisem s\-i trec pragul p`n\ atunci, [i m-a l\murit c\de acolo `i lua hainele lui Wyatt. A ales c`teva costume, c\m\[i, cra-vate [i pantofi [i le-a achitat cu o carte de credit a companiei. Mi-aluat p`n\ [i ceea ce ea numea ciorapi, adic\ [osete. {i nici acestea nuerau ieftine, cum purtasem mereu, ci Armani sau EmenegildoZegna. P\reau s\ radieze ceva: puteai spune c\ fuseser\ tricotate deitalience v\duve, `n timp ce ascultau vreo oper\ de Verdi.

42 JOSEPH FINDER

q g

Page 23: Paranoia - Joseph Finder

la nivelul subcon[tientului, `i faci s\ se simt\ `n siguran]\ l`ng\tine. Oamenilor le plac cei care le seam\n\. Ne-am `n]eles?

Am sur`s dezarmant sau, oricum, a[a mi-am `nchipuit.– {i `nc\ ceva. S-a aplecat [i mai aproape, `nc`t fa]a ei a ajuns la

c`]iva centimetri de a mea. A [optit: Ai folosit prea mult\ lo]iunedup\ ras.

De jen\, am sim]it c\-mi ia foc fa]a.– D\-mi voie s\ ghicesc: Drakkar Noir. N-a mai a[teptat confir-

marea mea, fiindc\ [tia c\ avusese dreptate. {mecherie din liceu.Pariez c\ a[a le f\ceai pe majorete s\ li se `nmoaie genunchii.

Ulterior, am aflat cine era Judith Bolton. Vicepre[edinte, adus\la Wyatt Telecom `n urm\ cu c`]iva ani `n calitate de consultant spe-cial pentru Mc Kinsey & Company, pentru a-l sf\tui personal peNicholas Wyatt `n chestiuni delicate de personal, „rezolvarea con-flictelor“ de la e[aloanele cele mai de sus ale companiei, anumiteaspecte psihologice ale contract\rilor, ale negocierilor [i ale achizi-]iilor. Avea diplom\ `n psihologie comportamental\, motiv pentrucare i se spunea „doctor Bolton“. Indiferent dac\ o numeai „antre-nor pentru directori“ sau „strateg `n probleme de conducere“, ea de-venise instructorul personal al lui Wyatt. Ea `i spunea dac\ cinevaera croit sau nu pentru a deveni director, dac\ altcineva trebuia con-cediat sau dac\ cineva `l lucra pe la spate. Radiografia din ochi oriceumbr\ de lips\ de loialitate. Nici nu era de mirare c\ o convinsese s\plece de la McKinsey [i o angajase cu un salariu corespunz\tor. Si-gur\ pe sine, ea avea t\ria s\-l contrazic\ vehement sau s\-i spun\lucruri pe care Wyatt nu le-ar fi acceptat din partea altcuiva.

– A[a, `n prima noastr\ lec]ie trebuie s\ `nve]i cum s\ te por]i lainterviu, a zis ea.

– P\i, aici am fost angajat, am spus eu f\r\ vlag\.– Adam, acum juc\m la alt nivel, mi-a replicat ea z`mbind. E[ti

un t`n\r de viitor [i trebuie s\ te por]i ca atare, dovedindu-te o per-soan\ pentru care cei de la Trion ar fi `n stare s\ se dea peste cappentru a o fura altei companii. ~]i place munca la Wyatt?

Am privit-o lung, av`nd senza]ia c\ s`nt handicapat, pentru c\nu pricepeam rostul `ntreb\rii:

PARANOIA 45

din cap. Aici ai fost lamentabil mai devreme. Hot\r`rea de a angajape cineva se ia `n primele cinci secunde – c`t dureaz\ o str`ngere dem`n\. Cine-]i spune altceva, minte. Prime[ti slujba dup\ cum daim`na cu cel cu care ai interviul, iar `n cursul discu]iei, te zba]i s\p\strezi impresia, s\ nu o schimbi. Mi-ai oferit o str`ngere moale,fiindc\ s`nt femeie. S\ nu mai procedezi a[a. F\-o cu fermitate,for]\ [i re]ine m`na celuilalt...

Am sur`s ironic [i am `ntrerupt-o:– Ultima femeie care mi-a spus asta... Am observat c\ tr\s\tu-

rile fe]ei `i `nghe]aser\ odat\ cu `ntreruperea mea. Iart\-m\.Dup\ aceea, cu capul `nclinat `ntr-o parte, ca un pisoi m`ng`iat,

mi-a z`mbit.– Mul]umesc. A f\cut o pauz\, dup\ care a continuat: Re]ine-mi

m`na `nc\ o secund\ sau dou\. Prive[te-m\ `n ochi [i z`mbe[te-mi.~ndreapt\-]i inima spre mine. Mai `ncerc\m o dat\.

M-am ridicat [i i-am str`ns din nou m`na.– Ceva mai bine, a zis ea. ~nve]i repede. Oamenii care te `nt`l-

nesc vor g`ndi: „Tipul \sta are ceva ce-mi place, nu-mi dau seamade ce“. {i a[a `i c`[tigi. S-a uitat la mine cu un aer cercet\tor. Aiavut cumva nasul spart?

Am confirmat cu un gest.– D\-mi voie s\ ghicesc: la fotbal.– La hochei, de fapt.– Interesant. Adam, faci atletism?– Am f\cut, am r\spuns [i m-am a[ezat.S-a aplecat `n fa]\, c\tre mine, cu b\rbia prins\ `n palma f\cut\

c\u[, examin`ndu-m\.– Mi-am dat seama. Dup\ cum mergi, dup\ felul `n care `]i

mi[ti corpul. ~mi place. Dar nu te sincronizezi.– Poftim?– Trebuie s\ te sincronizezi. Se devii ca o oglind\. Dac\ m\

aplec `n fa]\, procedezi la fel. Dac\ m\ las pe sp\tar, m\ imi]i. Dac\stau picior peste picior, tu, la fel. Urm\re[te-m\ cum aplec capul [iimit\-m\. Trebuie s\-]i potrive[ti chiar [i respira]ia cu a mea. Numais-o faci cu subtilitate, nu ostentativ. A[a intri `n leg\tur\ cu oamenii

44 JOSEPH FINDER

q g

Page 24: Paranoia - Joseph Finder

Am sur`s, gest `nso]it de o `ncuviin]are din cap. Mam\, Doamne,`n ce m\ v`r`sem?!

– Care-i cea mai mare gre[eal\ pe care ai f\cut-o `n activitate?– E clar c\ trebuie s\ recunosc ceva, am spus eu, destul de

nelini[tit.– V\d c\ `nve]i repede, a zis ea, sec.– Poate mi-am asumat prea multe sarcini o dat\ [i...– {i ai dat rasol? Deci nu-]i cuno[ti limitele [i incompeten]a?

Nu cred c\-i bine. O s\ spui: „A, nu mare lucru. Odat\, preg\teamun raport pentru [eful meu [i am uitat s\-mi fac o copie de rezerv\,iar computerul meu s-a bu[it, a[a c\ am pierdut totul. M-am v\zutsilit s\ stau p`n\ a doua zi la trei diminea]\, ca s\ refac tot ce pier-dusem. Da, dar m-am `nv\]at minte – de atunci, `ntotdeauna fac co-pii“. Ai priceput? Cea mai mare gre[eal\ a ta nu ]i se poate pune `nc`rc\, mai ales c\ ai f\cut totul cum trebuia.

– Am priceput.Am sim]it c\ m\ str`nge gulerul c\m\[ii [i a[ fi vrut s\ o [terg

din biroul ei.– Adam, din c`te v\d, te adaptezi din mers, a conchis ea. O s\

reu[e[ti de minune.

PARANOIA 47

– P\i, tocmai `ncerc s\ plec de aici, nu?

{i-a rostogolit ochii cu un aer disperat [i a tras scurt aer `n piept.

– Ba nu. Vorbe[ti la modul pozitiv despre asta. A `ntors capul

`ntr-o parte [i m-a uimit prin fidelitatea cu care mi-a imitat vocea:

S`nt mort dup\ ceea ce fac! M\ inspir\! Colaboratorii mei s`nt

extraordinari!

Interpretarea fusese at`t de bun\, `nc`t m-a speriat; parc\ mi-a[

fi auzit propriul glas pe banda robotului telefonic.

– {i atunci de ce m\ prezint la interviu la Trion?

– Pentru oportunit\]i, Adam. Nu ai motive s\ te pl`ngi de actu-

ala slujb\ de la Wyatt. Nu e[ti nemul]umit. Pur [i simplu, faci un

nou pas `n carier\ [i crezi c\ la Trion exist\ [anse mai mari de a

face lucruri mai bune, mai importante. Adam, care-i cea mai grav\

sl\biciune a ta?

Am r\mas o clip\ pe g`nduri.

– N-am nici una, serios, am r\spuns. Nu-i bine s\-]i recuno[ti

sl\biciunile.

S-a str`mbat.

– Vai, pentru numele lui Dumnezeu. O s\ cread\ c\ te autoam\-

ge[ti sau c\ e[ti de-a dreptul prost.

– E o `ntrebare `ncuietoare.

– Bine`n]eles. Interviurile pentru angajare s`nt ca ni[te c`mpuri

minate, amice. Trebuie s\-]i recuno[ti sl\biciunile, dar niciodat\ s\

nu declari ceva care s\ te acuze. {i atunci, recuno[ti c\ e[ti un so]

prea credincios sau un tat\ prea iubitor. Apoi [i-a asumat din nou [i

vocea mea: Uneori s`nt at`t de satisf\cut de o aplica]ie software, c\

nu mai `ncerc [i altele“. Sau: „Uneori, c`nd m\ s`c`ie lucruri mi-

nore, nu le men]ionez cuiva cu glas ap\sat, fiindc\ `mi `nchipui c\

ele se vor rezolva de la sine“. Nu te pl`ngi suficient! Sau, ce zici de

asta: „S`nt `nclinat s\ m\ las absorbit de c`te-un proiect, motiv pen-

tru care muncesc prea mult, uit s\ mai plec acas\, iar asta pentru

c\-mi place s\ rezolv totul, p`n\ la ultimul am\nunt. Poate muncesc

mai mult dec`t e nevoie“. Ai priceput? Adam, abia atunci vor `n-

cepe s\ te vrea cu adev\rat.

46 JOSEPH FINDER

q g

Page 25: Paranoia - Joseph Finder

ce `nsemna c\ putea muri peste c`teva s\pt\m`ni, luni sau chiar ani.Nimeni nu putea preciza un termen.

Din nefericire, toat\ povara de a m\ ocupa de `ngrijirea lui `mirevenise mie, singura lui progenitur\. Locuia tot `n apartamentul dela parter al unei cl\diri cu trei etaje `n care crescusem [i nu clintisenici un lucru[or de c`nd murise mama – acela[i frigider pr\p\ditcare nu func]iona bine, aceea[i canapea cu arcurile sl\bite `ntr-o la-tur\, acelea[i perdele din dantel\, care se `ng\lbeniser\ cu vremea.Nu-[i pusese nici un ban deoparte, iar pensia `i era demn\ de mil\;abia acoperea plata medicamentelor. Asta `nsemna c\ o parte dinsalariul meu se ducea pe chirie, salariul femeii care `l `ngrijea [ic`te altele. Nu m\ a[teptam la mul]umiri [i nici nu m-am ales cuvreuna. Puteam s\ a[tept un milion de ani p`n\ s\-mi cear\ el vreunban. Ne pref\ceam am`ndoi c\ banii pentru toate cheltuielile luiproveneau din vreo rent\ sau ceva de genul \sta.

C`nd am ajuns la el, st\tea pe fotoliul extensibil preferat, `n fa]atelevizorului cu ecran uria[, asta fiind principala lui ocupa]ie. Cu tu-burile `n nas (ajunsese s\ aib\ permanent nevoie de oxigen), urm\reanu [tiu ce prezentare comercial\ difuzat\ de televiziunea prin cablu.

– Bun\, tat\, am zis eu.Mai bine de un minut nu m-a luat `n seam\, at`t era de hipnoti-

zat de reclama aceea, de parc\ ar fi urm\rit scena du[ului dinPsycho. Sl\bise, de[i avea pieptul c`t un butoi, iar p\rul tuns scurt `ialbise tot. C`nd a ridicat privirea spre mine, a zis:

– Javra aia pleac\, [tiai?„Javra“ `n chestiune era cea care `l `ngrijea, o irlandez\ capri-

cioas\, cu fa]a supt\ [i p\rul vopsit `ntr-un ro[u-aprins, trecut\ decincizeci de ani, pe nume Maureen. Ca [i cum abia ar fi a[teptat so-sirea mea, [chiop\t`nd, fiindc\ avea probleme cu un [old, femeia aap\rut aproape imediat `n camera de zi, duc`nd `n bra]e un co[ derufe din plastic, `n care a[ezase `n ordine tricouri [i chilo]i cu pi-cior, bogata garderob\ a tatei. Nu m\ surprindea c\ voia s\ renun]ela slujb\, ci faptul c\ `i trebuise at`t de mult p`n\ s\ ia hot\r`reaasta. Tata ]inea pe cap\tul m\su]ei din apropierea fotoliului o mic\sonerie de u[\, f\r\ fir, pe care o folosea pentru a o chema pe

8

~n seara dinaintea primului meu interviu la Trion, m-am dus

s\-l v\d pe tata. F\ceam asta cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\, uneori

de mai multe ori, asta dac\ `mi telefona el ca s\ m\ cheme. {i o f\-

cea des, pe de o parte fiindc\ era singur (mama a murit acum [ase

ani), pe de alta, fiindc\ devenise paranoic din cauza steroizilor pe

care `i lua [i era convins c\ `ngrijitoarele `ncercau s\-l omoare. Din

cauza asta, niciodat\ nu telefona din curtoazie, ca s\ mai schimb\m

[i noi o vorb\; auzeam numai reclama]ii, m`r`ieli [i acuza]ii. Disp\-

ruser\ analgezicele, sus]inea el, convins c\ asistenta, pe nume

Caryn, le [terpelea. Oxigenul furnizat de nu [tiu ce companie avea

o calitate `ndoielnic\. Sau Rhonda, alt\ `ngrijitoare, c\lca mereu pe

furtunul cu aer, smulg`ndu-i tuburile sau canulele din nas, aproape

rup`ndu-i urechile.

Dac\ a[ spune c\ `mi venea greu s\ p\strez femeile care aveau

grij\ de el, a[ face o glum\ de care n-ar r`de nimeni. Rareori r\m`-

neau mai mult de c`teva s\pt\m`ni. Francis X. Cassidy era un tip

irascibil – nici nu mi-l aminteam altfel –, iar, pe m\sur\ ce `mb\tr`-

nea [i boala se agrava, furia lui c\p\ta noi propor]ii. De c`nd `l [tiu

a fumat c`teva pachete de ]ig\ri pe zi [i avea o tuse r\sun\toare [i

plin\, f\c`nd mereu bron[it\. A[adar, n-am fost deloc surprins c`nd

a fost diagnosticat cu emfizem pulmonar. La ce altceva ar fi putut

s\ se a[tepte? Ani la r`nd nu reu[ise s\ sting\ nici lum`n\rile de pe

tortul aniversar. Acum, emfizemul ajunsese `n faz\ terminal\, ceea

PARANOIA 49

q g

Page 26: Paranoia - Joseph Finder

{i a ie[it din camer\ [ont`c\ind ca un ponei la trap m\runt.– Trebuia s-o concediez din clipa c`nd am v\zut-o, a bomb\nit

tata. Mi-am dat seama imediat c\ e o uciga[\ de b\tr`ni.Apoi a respirat printre buzele str`nse, de parc\ ar fi tras aer

printr-un pai.Nu aveam idee ce s\ fac. Tata nu putea sta singur – nici la baie

nu ajungea f\r\ ajutor. Refuza s\-l duc la un c\min de b\tr`ni; ziceac\ mai cur`nd se sinucide.

Mi-am l\sat palma pe m`na lui st`ng\, la care degetul ar\t\tor eraconectat la un aparat cu un led care clipea, cred c\ se nume[te oxi-metru de puls. Cifrele de pe ecranul monitorului ar\tau 88 la sut\.

– Las\, tat\, c\ g\sim noi pe cineva, l-am lini[tit eu.A ridicat m`na, repezindu-mi-o iritat pe a mea.– Ce fel de asistent\ e asta? a perorat el. Nu-i pas\ nici c`t negru

sub unghie de al]ii. A izbucnit `ntr-o criz\ de tuse, a h`r`it [i apoi ascuipat `ntr-o batist\ mototolit\ pe care a scos-o nu [tiu de unde.Nu `n]eleg de ce dracu’ nu te mu]i `napoi aici. {i-a[a n-o s\ ajunginic\ieri cu slujba aia.

Am cl\tinat din cap [i am spus pe un ton r\bd\tor:– Nu pot, tat\. Am de achitat `mprumuturile f\cute pentru studii.Nu ]ineam s\-i amintesc c\ cineva trebuia s\ fac\ bani pentru a

pl\ti femeile care nici nu veneau bine, c\ [i doreau s\ plece.– {i la ce ]i-a slujit colegiul? m-a luat el la rost. O risip\ de

bani, asta a fost. }i-ai omor`t timpul distr`ndu-te cu prietenii t\i dinlumea bun\; nu trebuia s\ cheltuiesc eu dou\zeci de mii de dolaripe an ca s\-]i faci tu de cap. Te descurcai [i f\r\.

Am sur`s, ca s\-l fac s\ priceap\ c\ nu m\ sim]eam jignit. Nu-mid\deam seama dac\ ie[irile acelea tembele se datorau steroizilor,Prednisonului pe care `l lua pentru a-i men]ine c\ile respiratoriideschise sau era vorba doar de caracterul lui obi[nuit.

– Maic\-ta, odihneasc\-se `n pace, te-a r\sf\]at la culme. Te-atransformat `ntr-un f\t\l\u. A tras aer cu un [uierat. ~]i risipe[ti via-]a. C`nd mama dracului o s\-]i g\se[ti [i tu o slujb\ ca lumea?

Tata se pricepea ca nimeni altul s\ te zg`nd\reasc\ unde te du-rea mai tare. Am f\cut un nou efort ca s\ nu m\ enervez. Dac\ l-a[

PARANOIA 51

Maureen ori de c`te ori avea nevoie de ceva, adic\ tot timpul. Banu-i func]iona bine tubul de oxigen, ba tuburile din nas `i uscaumucoasa, ba avea nevoie de sprijin pentru a merge la baie s\ fac\pipi. C`nd [i c`nd, ea `l ducea la „plimbare“ cu c\ruciorul electric,pentru ca el s\ se `nv`rt\ prin supermagazinul din zon\, s\ se pl`ng\de „dobitoci“ [i s\-i mai aduc\ jigniri. O acuza c\ `ncerca s\-l otr\-veasc\. Asta ar fi f\cut pe oricine s\ turbeze, iar Maureen p\rea [ia[a destul de u[or de scos din s\rite.

– De ce nu-i spui motivul pentru care m-ai chemat? a zis ea, `ntimp ce a a[ezat co[ul cu rufe pe canapea.

– Of, pentru Dumnezeu, a f\cut tata. Vorbea `n propozi]ii scurte,rostind cuvintele sacadat, fiindc\ nu mai avea suflu. ~mi pui antigel`n cafea. Simt gustul. Asta se nume[te crim\, ucidere de b\tr`ni.

– Dac\ a[ vrea s\ te omor, a[ folosi ceva mai bun dec`t antigel, l-apus ea la punct. (Maureen `[i p\strase `nc\ accentul irlandez, cu toatec\ era `n America de peste dou\zeci de ani. Tata le acuza permanentpe `ngrijitoare c\ `ncearc\ s\-l omoare. Iar dac\ ar fi fost adev\rat,cum s\ le g\se[ti vin\?) M-a f\cut... nici nu vreau s\ repet cuv`ntul.

– Ce mama p\catelor, i-am zis c\ e o gaur\. {i `nc\ am fost preapoliticos fa]\ de cum se poart\. M-a atacat. Eu stau ]intuit aici cutuburile astea `mpu]ite, iar t`rfa asta sare s\ m\ p\lmuiasc\.

– I-am smuls ]igara din m`n\, a precizat Maureen. A `ncercat s\fumeze pe furi[, c`t am cobor`t s\ m\ ocup de rufe. De parc\ n-armirosi a fum `n toat\ casa. Apoi m-a privit. Avea un u[or strabism[i un ochi `i fugea. N-are voie s\ fumeze! Nici nu [tiu unde-[i as-cunde ]ig\rile – le ]ine pitite undeva, [tiu sigur! Tata a sur`s trium-f\tor, dar n-a scos o vorb\. {i, oricum, ce-mi pas\ mie? a continuatea cu am\r\ciune. Azi e ultima mea zi aici. Nu mai suport.

Cei care alc\tuiau publicul de studio [i erau pl\ti]i s\ participela reclam\ au scos un chiot [i au `nceput s\ aplaude frenetic.

– S\ nu-]i `nchipui c-o s\-mi lipse[ti, a zis tata. Nu face nici pedracu’. Uit\-te ce praf e aici. Ce naiba face muierea asta toat\ ziua?

Maureen a ridicat co[ul cu rufe.– Trebuia s\ plec acum o lun\. Nici n-ar fi trebuit s\ accept

slujba asta.

50 JOSEPH FINDER

q g

Page 27: Paranoia - Joseph Finder

sentiment, at`ta c`t fusese, se risipise din cauza crizelor de isterieale tatei. Adev\rul era c\ m\ cuprinsese disperarea. Dac\ a[ fi ratatinterviurile de a doua zi, a[ fi avut tot timpul din lume, dar m-a[ fiaflat `ntr-o celul\ din Illinois. {i n-ar mai fi folosit la nimic.

M-am `ntors cu paharele, f\c`nd cuburile de ghea]\ s\ scoat\clinchete `n ritmul pa[ilor. Emisiunea de reclam\ cu public `nc\ nuse `ncheiase. C`t Dumnezeu avea s\ mai ]in\? {i, la o adic\, cine seuita la ele? ~n afar\ de oameni ca taic\-meu, bine`n]eles.

– Tat\, s\ nu-]i faci probleme, am zis, `ns\ el adormise deja.Am r\mas `n fa]a lui c`teva secunde, urm\rindu-l, ca s\ v\d

dac\ mai tr\ia. Respira. St\tea cu capul c\zut `n b\rbie, `nclinat`ntr-o pozi]ie ciudat\. Oxigenul scotea un susur u[or. Undeva lasubsol, Maureen tr`ntea tot felul de lucruri, pesemne repet`ndu-[ireplicile dinaintea plec\rii. Am a[ezat paharele pe cap\tul m\su]eipe care st\teau `ngr\m\dite medicamentele [i telecomenzile.

Apoi m-am aplecat [i l-am s\rutat pe b\tr`n pe fruntea ro[ie [ip\tat\ de puncte maronii.

– O s\ g\sim noi pe cineva, am zis eu `ncet.

PARANOIA 53

fi luat `n serios, a[ fi `nnebunit. Avea temperamentul unui c`ine ]i-nut `n lan]. Mereu am avut sentimentul c\ izbucnirile lui de furieaduceau cu turbarea – nu se mai controla, a[a c\ nu avea rost s\-l`nvinuie[ti de ceva. C`nd eram mic, adic\ suficient de pr\p\dit cas\ nu m\ zbat, `[i scotea cureaua de la br`u [i, pentru nimica toat\,m\ b\tea de m\ l\sa f\r\ suflare. Dup\ ce-mi administra b\taia,bolborosea `n mod invariabil: „Vezi ce m-ai silit s\ fac?“

– Caut `n continuare, am zis eu.– |[tia te miros de la o po[t\ c\ e[ti un neispr\vit, s\ [tii.– Care \[tia?– Companiile. Nimeni nu vrea fraieri. To]i vor oameni de suc-

ces. Adu-mi o Cola, te rog.|sta era laitmotivul lui [i `l dob`ndise pe vremea c`nd fusese

antrenor – acela c\ eram un neispr\vit, c\ singurul lucru care contaera victoria, cine sosea al doilea era un ratat. Existase chiar o vremec`nd vorba asta m\ irita. De-acum m\ obi[nuisem, `mi intra pe oureche [i-mi ie[ea pe alta.

M-am dus `n buc\t\rie, g`ndindu-m\ `n acest timp la ce urma s\facem. Avea nevoie de asisten]\ zi [i noapte, problema nici nu seputea pune altfel. Numai c\ agen]iile nu voiau s\ mai trimit\ pe ni-meni. La `nceput, am angajat asistente medicale de spital, care maif\ceau c`te o tur\ pentru bani. Dup\ ce le-am epuizat pe astea, amreu[it s\ g\sim o serie de persoane a c\ror calificare medical\ serealizase la vreun curs de dou\ s\pt\m`ni, dup\ `ncheierea c\ruiaprimeau o diplom\ care le d\dea dreptul s\ `ngrijeasc\ bolnavi.Dup\ aceea, luam pe cine mai puteam g\si la mica publicitate.

Maureen f\cuse `n frigider o ordine care mi-a amintit de ceadintr-un laborator medical. Cutiile de Cola st\teau aliniate pe un raftpe care `l a[ezase la `n\l]imea potrivit\. P`n\ [i paharele din dulap,de obicei pr\fuite [i p\tate cu de toate, sticleau. Am umplut dou\ cughea]\, apoi am turnat din cutie `n fiecare. Trebuia s\ o domolesc peMaureen, s\-mi cer iertare `n numele tatei, s\ m\ milogesc [i s\ m\umilesc, chiar s\ o mituiesc, dac\ trebuia. S\ r\m`n\ m\car p`n\-ig\seam `nlocuitor. Poate reu[eam s\ fac apel la sentimentul ei der\spundere fa]\ de b\tr`ni [i bolnavi, de[i eram con[tient c\ acel

52 JOSEPH FINDER

q g

Page 28: Paranoia - Joseph Finder

Nici nu mai e nevoie s\ spun c\ `mi `nv\]asem bine lec]ia `nceea ce privea Trion Systems. Am aflat astfel c\ gigantul produc\-tor de aparatur\ electronic\ de larg consum fusese `nfiin]at la `nce-putul anilor [aptezeci de legendarul Augustine Goddard, a c\ruiporecl\ nu era Gus, ci Jock. Omul devenise o figur\ legendar\. Ab-solvise Institutul Tehnic din California, `[i satisf\cuse stagiul militarla marin\, lucrase la Fairchild Semiconductor, apoi la Lockheed [iinventase o tehnologie foarte avansat\ de producere a tuburilor ci-nescop pentru televizoare. ~n general, era considerat un geniu, dar,spre deosebire de al]i tirani geniali care `nfiin]aser\ corpora]ii multi-na]ionale, despre el se afirma c\ nu se purta ca un tic\los. Oamenii ]i-neau la el, fiindu-i devota]i orbe[te. Constituia o prezen]\ distant\,patern\. Cei care `l z\reau c`nd [i c`nd pe Jock Goddard se conside-rau noroco[i, de parc\ ar fi reu[it s\ fotografieze vreun OZN.

Chiar dac\ Trion nu mai producea cinescoape color, licen]apentru tub fusese v`ndut\ companiilor Sony [i Mitsubishi [i celor-lalte firme japoneze care fac televizoare pentru America. Ulterior,propulsat de faimosul modem Goddard, Trion se profilase pe co-munica]ii electronice. ~n prezent, compania se ocupa de telefoanecelulare [i pagere, componente de computer, imprimante lasercolor, asisten]i digitali personali [i alte chestii de genul \sta.

Pe una dintre u[ile ce d\dea spre hol a ap\rut o femeie usc\]iv\,cu p\r castaniu, elegant coafat.

– Cred c\ tu e[ti Adam.I-am str`ns m`na cu fermitate.– M\ bucur s\ te cunosc.– S`nt Stephanie, a precizat ea. Asistenta lui Tom Lundgren.Apoi m-a condus spre [irul de lifturi. Am schimbat c`teva bana-

lit\]i. M-am str\duit s\ m\ ar\t entuziasmat, dar nu cople[it, iar eami s-a p\rut cu mintea `n alt\ parte. La etajul [ase se g\seau cubi-culumurile obi[nuite, doar cubiculumuri c`t vedeai cu ochii, desp\r-]ite prin pere]i `nal]i. Drumul pe care m-a dus mi-a dat impresia unuilabirint; n-a[ fi reu[it s\ reg\sesc drumul p`n\ la lift dec`t dac\ a[ fipres\rat firimituri ca `n nu [tiu ce basm. Aici, totul era standardi-zat, cu excep]ia unui monitor, al c\rui screen saver era o imagine

9

Sediul corpora]iei Trion Systems ar\ta ca un Pentagon din crom

lustruit. Fiecare dintre cele cinci laturi era o „arip\“ de c`te cinci

etaje. Cl\direa fusese proiectat\ de nu [tiu ce arhitect renumit. De-

desubt se afla parcarea, plin\ de automobile BMW [i Range Rover,

plus Volkswagen-broscu]\ [i c`te altele, dar, din c`te mi-am dat

seama, nu existau locuri rezervate.

Ajuns la Aripa B, m-am prezentat la „ambasadorul de recep]ie“,

numele fistichiu dat recep]ionerei. Ea mi-a tip\rit un ecuson de

identificare, pe care scria „VIZITATOR“. L-am lipit pe buzunarul

de la piept al costumului meu cenu[iu, marca Armani, [i am a[-

teptat `n hol sosirea unei femei, pe nume Stephanie, care trebuia s\

m\ conduc\.

Aceast\ Stephanie era asistenta vicepre[edintelui care se ocupa

de angaj\ri, Tom Lundgren. Am `ncercat s\ m\ orientez, s\ meditez

[i s\ m\ calmez. Am ]inut s\-mi reamintesc c\ `mi sur`sese noro-

cul. Cei de la Trion doreau s\ completeze postul de director de

marketing pentru produs – tocmai le plecase cineva, iar eu fusesem

preg\tit exact pentru slujba asta, instruit din punct de vedere ge-

netic [i tehnic [i renovat din temelii. ~n ultimele c`teva s\pt\m`ni, li

se povestise c`torva dintre cei mai tari c\ut\tori de talente despre un

t`n\r uimitor de la Wyatt, care putea fi racolat imediat. Ca fructul

copt, care at`rn\ la `ndem`n\. Vestea s-a r\sp`ndit la o [uet\, la c`te-o

conferin]\ din domeniu, din gur\-n gur\. Pe mesageria vocal\ a te-

lefonului am `nceput s\ primesc tot soiul de mesaje de la recrutori.

PARANOIA 55

q g

Page 29: Paranoia - Joseph Finder

a[a ceva, dar a ad\ugat c\ era preferabil s\ exagerez cu `mbr\c\-

mintea dec`t s\ apar acolo `mbr\cat prea sport. Semn de respect [i

alte baliverne.

Lundgren s-a a[ezat al\turi [i s-a `ntors cu fa]a spre mine. La

plecare, Stephanie a `nchis u[a cu delicate]e `n urma ei.

– A[adar, se munce[te intens la Wyatt, pariez.

Avea buze sub]iri de tot [i un z`mbet care se stingea [i aprindea

una-dou\. Fa]a `i era aspr\, ro[iatic\, semn c\ juca prea mult golf ori

avea o acnee rozacee. Piciorul drept `i tres\lta ca un piston. Deborda

de energie; p\rea s\ fi b\ut mai mult\ cafea dec`t ar fi trebuit, iar

asta m-a f\cut s\ vorbesc repede. Apoi mi-am adus aminte c\ era

mormon, deci nu bea cafea. N-a[ fi vrut s\-l v\d dup\ ce ar fi b\ut

un ibric `ntreg. Pesemne c\ ar fi ]`[nit pe o orbit\ intergalactic\.

– ~mi place [i s\ muncesc intens, am spus.

– M\ `nc`nt\ s\ aud asta. {i la noi e la fel. Mi-a z`mbit scurt,

apoi a redevenit sobru. Cred c\ aici s`nt mai mul]i oameni cu grupa

de s`nge A dec`t la oricare alt\ companie. Tuturor le merg mai iute

ceasurile. A desf\cut capacul sticlei de ap\ [i a luat o gur\. Am

afirmat mereu c\ e grozav s\ lucrezi la Trion – dar asta `n conce-

diu. Po]i r\spunde la po[ta electronic\, la mesaje vocale, s\ faci tot

felul de lucruri, dar, Dumnezeule, pentru vacan]a asta pl\te[ti cu

v`rf [i `ndesat. C`nd revii, c\su]a vocal\ e plin\ [i te treze[ti strivit

de at`ta munc\.

Am aprobat cu un gest din cap [i am sur`s, ca unul care cuno[tea

secretul \sta. La marile corpora]ii, p`n\ [i celor de la marketing le

place s\ vorbeasc\ de parc\ ar fi ingineri, de aceea i-am ]inut hangul.

– {tiu prea bine cum e, am zis eu. Ai la dispozi]ie doar o anumit\

perioad\, de aceea trebuie s\ hot\r\[ti cum `]i cheltuie[ti timpul.

Am afirmat asta repet`nd `n oglind\ mi[c\rile lui, aproape mai-

mu]\rindu-l, dar se p\rea c\ nu observ\.

– Bine`n]eles. A[a, `n perioada de fa]\ nu prea ]ineam s\ anga-

j\m personal nou – mai nimeni nu face asta. Numai c\ unul dintre

managerii de produs a fost transferat peste noapte.

Am dat din cap.

PARANOIA 57

tridimensional\ a lui Jock Goddard z`mbind [i rotindu-se, de parc\ar fi fost capul actri]ei Linda Blair `n Exorcistul. ~ncearc\ s\ faciasta la Wyatt – cu capul lui Nick Wyatt, adic\ – [i s-ar putea ca hi-enele corpora]iei s\-]i sparg\ rotulele.

Am ajuns la o sal\ de [edin]e ce avea pe u[\ o plac\ pe carescria „STUDEBAKER“.

– Studebaker, nu?– Da, toate s\lile de [edin]\ poart\ nume de ma[ini clasice ame-

ricane. Mustang, Thunderbird, Corvette, Camaro. Jock e mort dup\ma[inile americane. A rostit „Jock“ cu oarecare st`ng\cie, de parc\i-ar fi pus [i semnele cit\rii, ceea ce ar\ta c\ nu i se adresa directo-rului general executiv pe numele mic, dar c\ toat\ lumea `i spuneaa[a. Vrei ceva de b\ut?

Judith Bolton `mi recomandase s\ accept `ntotdeauna, fiindc\oamenilor le place s\ le fac\ servicii altora, [i m\ avertizase c\ to]icei care m-au v\zut, p`n\ [i cei de la recep]ie, vor fi invita]i s\emit\ o p\rere `n privin]a mea.

– Da, Cola, Pepsi, orice, am spus eu. N-a[ fi vrut s\ par preten-]ios. Mul]umesc.

M-am a[ezat pe o latur\ a mesei, cea de unde puteam privi spreu[\, nu spre cap\tul ei. C`teva minute mai t`rziu, un b\rbat masivcu pantaloni kaki [i o bluz\ bleumarin de golf, av`nd semnul com-paniei pe ea, a intrat furtunos `n camer\. Tom Lundgren: l-am recu-noscut instantaneu, pentru c\-i v\zusem figura `n dosarul pe caredoctorul Bolton `l preg\tise pentru mine. Vicepre[edintele pentruSectorul comunica]ii personale. Patruzeci [i trei de ani, cinci copii,juc\tor pasionat de golf. ~n spatele lui a ap\rut [i Stephanie, careaducea o Cola [i o sticl\ de ap\ Aquafina.

Lundgren mi-a str`ns m`na gata s\ mi-o striveasc\.– Adam, s`nt Tom Lundgren.– ~nc`ntat de cuno[tin]\.– Ba eu s`nt `nc`ntat. Am auzit lucruri mari despre tine.Ridic`nd cu modestie din umeri, am z`mbit. „Lundgren nu poart\

nici m\car cravat\, m-am g`ndit, iar eu ar\t ca un antreprenor depompe funebre.“ Judith Bolton m\ prevenise c\ s-ar putea `nt`mpla

56 JOSEPH FINDER

q g

Page 30: Paranoia - Joseph Finder

risc pe care Judith `l calculase. Dup\ ce-i analizase stilul manage-

rial, ea ajunsese la concluzia c\ Lundgren dispre]uia servilismul [i

aprecia adev\rul spus `n fa]\.

– Corect, a recunoscut el.

Mi-a aruncat unul dintre acele sur`suri de o milisecund\.

– ~n orice caz, am studiat toate scenariile posibile. Ce [i-ar dori o

mam\ de fotbalist, un director de companie, un [ef de echip\ din do-

meniul construc]iilor. Am discutat despre setul de caracteristici, form\

[i c`te altele. Consult\rile au avut un caracter foarte liber, f\r\ forma-

lit\]i. Ideea mea a fost s\ `mbin elegan]a designului cu simplitatea.

– M\ `ntreb dac\ nu cumva ai gre[it acord`nd prea mare impor-

tan]\ designului, sacrific`nd func]ionalitatea, a sugerat Lundgren.

– La ce te referi?

– I-ar fi trebuit [i o intrare pentru leg\tur\ instantanee. Singurul

punct slab al produsului, din c`te mi-am dat eu seama.

Asta reprezenta o provocare deosebit\ [i am profitat de ea.

– S`nt perfect de acord. (Ce Dumnezeu, doar m\ `narmasem cu

o sumedenie de pove[ti privind succesele „mele“, iar `n privin]a

a[a-ziselor mele e[ecuri m\ descurcam at`t de bine, `nc`t ele ar fi

fost interpretate drept victorii pe c`mpul de lupt\.) Da, a fost o

eroare monumental\. Sigur, aceea a fost cea mai important\ ca-

racteristic\ la care s-a renun]at – ea figura `n conceptul ini]ial al

produsului, dar f\cea ca forma s\ se modifice dincolo de limitele

pe care le doream, de aceea s-a renun]at la ea pe parcurs. (Ei, de

asta ce mai zici?)

– {i o s\ se rezolve problema asta la urm\toarea genera]ie de

produse?

Am cl\tinat din cap:

– ~mi pare r\u, nu-]i pot spune asta. Asta o decide doar Wyatt

Telecommunications. Nu e vorba doar de o chestiune juridic\, ci de

o `ndatorire moral\ pentru mine – c`nd `]i dai cuv`ntul, trebuie s\

procedezi `ntocmai. Dac\ te deranjeaz\ asta...

Mi-a aruncat o privire `n care, dup\ p\rerea mea, se vedea o

sincer\ apreciere. Punct ochit, punct lovit.

PARANOIA 59

– Produsul acesta – Lucid – s-a v\dit genial [i l-a ajutat foartemult pe Wyatt s\ r\m`n\ pe un segment de pia]\ care este destul deagitat. De el te-ai ocupat, nu?

– Mai mult echipa mea. Eu doar am f\cut parte din echip\.N-am rezolvat totul chiar singur.

Am avut impresia c\ i-a pl\cut r\spunsul meu.– Da, dar din c`te-am auzit, ai fost pionul principal.– N-a[ zice chiar a[a. Muncesc din greu [i-mi place mult ce fac,

apoi s-a `nt`mplat s\ m\ aflu `n locul potrivit la momentul potrivit.– E[ti prea modest.– Tot ce se poate.Am sur`s. Se l\sase p\c\lit, `nghi]ise, cu fir cu tot, nada cu mo-

destia [i sinceritatea.– Cum reu[e[ti? Care e secretul?Am expirat lung printre buzele str`nse, de parc\ mi-a[ fi amintit

cum alergasem `ntr-o curs\ de maraton.– Nici un secret. Munca de echip\. Realizarea consensului,

motivarea oamenilor din echip\.– Mai precis.– Sincer s\ fiu, ideea de la care s-a pornit a fost s\ realiz\m

ceva care s\ bat\ Palm Pilot-ul. (M\ refeream la PDA, cel careb\tea de departe Palm Pilot-ul.) La primele [edin]e pentru stabilireaconceptului, am `nfiin]at un grup func]ional mixt – ingineri, oa-meni de la marketing, de la DI, dar [i o firm\ extern\ de DI. (DI eexpresia celor din companie pentru a denumi designul industrial.D\deam pe afar\. {tiam r\spunsul pe de rost.) Am analizat studiilede pia]\, am v\zut care s`nt minusurile produselor Trion, Palm,Handspring sau Blackberry.

– {i care a fost minusul produsului nostru?– Viteza. Leg\tura f\r\ fir e slab\, dar s`nt convins c\ [tii asta deja.Afirma]ia aceast\ fusese planificat\ cu mult\ migal\: Judith toc-

mai luase de pe Net ni[te declara]ii sincere pe care Lundgren le f\cusela c`teva conferin]e, unde recunoscuse sl\biciunea produsului. Deve-nea un critic `nver[unat c`nd eforturile celor de la Trion nu d\deau re-zultatele dorite. Men]ionarea adev\rului de c\tre mine constituia un

58 JOSEPH FINDER

q g

Page 31: Paranoia - Joseph Finder

10

La cincizeci de ani, Nora Sommers era blond\ [i avea ochi mari,

destul de dep\rta]i de nas, care te ]ineau tot timpul sub observa]ie.

Mi-a amintit de aspectul feroce al unui animal de hait\. Poate m\ in-

fluen]ase dosarul ei, care o descria drept nemiloas\ [i tiranic\. Era di-

rectoare, [efa proiectului Maestro, un fel de aparat ca al celor de la

Blackberry, dar de mai mici dimensiuni, care `[i cam tr\ise traiul. Era

recunoscut\ pentru faptul c\ organiza [edin]e cu personalul chiar la

[apte diminea]a. Nimeni nu voia s\ fie inclus `n echipa ei, motiv pen-

tru care compania `nt`mpina dificult\]i pentru ocuparea posturilor.

– A[adar, nu-i o pl\cere extraordinar\ s\ lucrezi pentru Nick

Wyatt, adev\rat? a `nceput ea.

Nu mai aveam nevoie de Judith Bolton care s\-mi spun\ c\ nu

trebuie niciodat\ s\ te pl`ngi de fostul [ef.

– Dac\ vrei p\rerea mea sincer\, am zis eu, e exigent, dar m-a

f\cut s\ dau din mine tot ce aveam mai bun. E un perfec]ionist. Nu

pot dec`t s\-l admir pentru asta.

A aprobat din cap cu gravitate, de parc\ a[ fi ales r\spunsul po-

trivit la un examen gril\.

– Te ]ine mereu `n priz\, nu?

Oare se a[tepta s\-i spun adev\rul despre Nick Wyatt? C\ era

un nesuferit [i un `nfumurat? Cred c\ nu. Am `ntins coarda ceva

mai mult:

– C`nd lucrezi la Wyatt e ca [i cum ai dob`ndi experien]a de

zece ani `ntr-unul – `n loc s\ cape]i treptat experien]\.

– Nu, deloc. Respect acest principiu. Cel care ar transmite infor-ma]ii secrete de la ultimul loc de munc\ va proceda la fel [i cu mine.

Nu mi-a sc\pat formularea „ultimul loc de munc\“: Lundgrenm\ alesese deja [i se d\duse de gol.

{i-a scos pagerul [i a verificat lista de apeluri. C`t durase dis-cu]ia dintre noi, primise c`teva mesaje, aparatul fiind dat pe modulsilen]ios.

– N-a[ vrea s\-]i mai r\pesc din timp, Adam. A[ dori ca acums\ o cuno[ti pe Nora.

60 JOSEPH FINDER

q g

Page 32: Paranoia - Joseph Finder

– Dac\ m\ g`ndesc bine, n-am avut probleme cu inginerii, am ziseu. Consider c\ ei s`nt inima unei companii. Niciodat\ nu-i contrazicdefinitiv; prefer s\ `i inspir, sau m\car m\ str\duiesc s-o fac. Ideeadirectoare [i intui]ia, cam astea ar fi armele secrete. Acestea ar fi c`-teva dintre lucrurile care m\ atrag la Trion – aici, inginerii s`nt lamare cinste, lucru absolut normal. E vorba de o cultur\ a inova]iei.

„De ajuns“, mi-am zis, pentru c\ `ncepusem s\ repet papagali-ce[te dintr-un interviu acordat c`ndva de Jock Goddard revistei FastCompany, dar am avut impresia c\ a dat roade. Se [tia c`t de mult `liubeau inginerii pe Goddard, fiindc\ [i el f\cea parte din aceea[itagm\. Inginerii considerau c\ e o pl\cere s\ lucreze la Trion,fiindc\ Departamentul de cercetare-dezvoltare beneficia de fondurisubstan]iale.

Nora Sommers a r\mas mut\ pre] de o clip\. Apoi a zis:– ~n ultim\ analiz\, inova]ia se dovede[te esen]ial\.Isuse, crezusem c\ `mi jucasem prost rolul, dar femeia aceea fo-

losea cli[eele verbale ca pe o a doua natur\. Ca [i cum le-ar fi `n-v\]at dintr-un manual de conversa]ie.

– Evident, am aprobat-o eu.– Ia spune-mi, Adam, care ar fi cea mai mare sl\biciune a ta?Am sur`s, `nclin`nd din cap, iar `n minte am rostit o rug\ciune

de recuno[tin]\ pentru sfaturile primite de la Judith Bolton.Mi-am intrat din nou `n rol.Dumnezeule, totul se dovedise mult prea u[or.

PARANOIA 63

– Frumos ai spus-o, a recunoscut ea. ~mi plac oamenii de la

marketing care vor s\ m\ `mbrobodeasc\. Asta e o calitate esen]ial\

`n meseria noastr\. Dac\ m\ po]i m\guli pe mine, vei fi `n stare s\

faci acela[i lucru [i cu cei de la Journal.

Am mirosit primejdia: Will Robinson. Trebuia s\ devin precaut.

Aproape c\ z\risem col]ii ascu]i]i ai capcanei. De aceea am privit-o

pe Nora cu un aer nedumerit.

– Da, a continuat ea, s-a dus vestea despre tine. Care a fost cea

mai grea lupt\ pe care a trebuit s-o duci `n cadrul proiectului Lucid?

Am reformulat povestea pe care i-o servisem lui Tom Lundgren,

iar ea nu s-a ar\tat impresionat\.

– Nu mi se pare c\ s-a purtat chiar o b\t\lie, m-a contrazis ea.

A[ spune mai cur`nd c\ a fost un compromis.

– Poate c\ trebuia s\ vezi totul, am zis. M\ atinsese. Mi-am de-

rulat prin minte toate anecdotele referitoare la elaborarea proiec-

tului Lucid [i am continuat: A, aproape c\ a ie[it o p\ruial\ `n

leg\tur\ cu designul pad-ului. E vorba de un pad pe care se lu-

creaz\ `n cinci direc]ii [i are [i difuzor `ncorporat.

– Da, cunosc produsul. {i la ce se referea ne`n]elegerea?

– P\i, cei de la design industrial considerau asta punctul esen]ial

al produsului, fiindc\ `]i atr\gea imediat aten]ia. ~ns\ eu eram presat

destul de mult de ingineri, care sus]ineau c\ e aproape imposibil [i

riscant; ei voiau s\ separe difuzorul de pad-ul direc]ional. Oamenii

de la design erau convin[i c\, dac\ se separau cele dou\ func]ii, as-

pectul va fi asimetric [i aglomerat. Asta a creat tensiuni. De aceea a

trebuit s\ pun piciorul `n prag. Am zis c\ rezolvarea acestei pro-

bleme era primordial\. Designul nu se adresa numai ochiului, ci

constituia o caracteristic\ tehnologic\ – ar\ta concuren]ei c\ noi pu-

tem realiza ceva ce nu se mai f\cuse p`n\ atunci.

~[i a]intise ochii ca ni[te lasere asupra mea de parc\ devenisem

un pui olog.

– Of, inginerii \[tia, a zis ea [i s-a cutremurat `nfiorat\. Uneori

se dovedesc de-a dreptul imposibili. N-au deloc sim]ul afacerilor.

Col]ii metalici ai capcanei sclipeau de stropi de s`nge.

62 JOSEPH FINDER

q g

Page 33: Paranoia - Joseph Finder

cum s\ le dau de [tire c\ aveam de transmis documente. M-am mai`nv\]at cum s\ copiez ecusoanele de identificare folosite de majori-tatea corpora]iilor, cele care-]i deschid u[i c`nd le fluturi prin fa]aunui senzor. O parte dintre chestiile astea mi s-au p\rut extrem deinteresante. ~ncepeam s\ m\ simt ca un adev\rat spion. ~n momen-tele acelea, asta [i eram. Altceva nici nu puteam face.

~ns\ dup\ c`teva zile de a[teptare zadarnic\ f\r\ s\ aud [tiri dela Trion, m-am speriat de moarte. Meacham [i Wyatt `mi spuseser\f\r\ ocoli[uri ce m\ a[tepta dac\ nu primeam slujba.

Nick Wyatt nici m\car n-a catadicsit s\ se uite la mine.– Felicit\ri! Am primit telefon de la v`n\torul de capete. Te eli-

ber\m condi]ionat.– Am primit oferta?– Pentru `nceput, o sut\ [aptezeci [i cinci de mii, drept de op]i-

une la ac]iunile companiei, tot tac`mul. Te angajeaz\ pe post de con-sultant la nivel managerial, dar f\r\ s\ prime[ti rapoarte personale.

M-am sim]it u[urat, dar m-a uimit salariul. Era de trei ori maimare dec`t primeam `n prezent. Dac\ ad\ugam [i salariul de la Wyatt,asta `nsemna dou\ sute treizeci [i cinci de mii. Mam\, Doamne!

– Frumos, am zis eu. {i-acum ce facem, negociem?– Despre ce dracu’ vorbe[ti? Au primit la interviu al]i opt tipi

pentru slujba asta. Dac\ are cineva vreun candidat preferat, vreo ru-bedenie sau ceva? Te sf\tuiesc s\ nu ri[ti, m\car o vreme. Impor-tant e s\ ajungi acolo, s\ le ar\]i de ce e[ti `n stare.

– Adic\...– Arat\-le ce grozav e[ti. I-ai f\cut deja s\ saliveze doar dup\

c`teva aperitive. Acum trebuie s\-i dai gata. Dac\ nu reu[e[ti astadup\ ce te-am [colit at`t, dup\ ce eu [i Judith ]i-am [optit at`tea se-crete, `nseamn\ c\ e[ti un ratat mai mare dec`t mi-am `nchipuit.

– Corect.Mi-am dat seama c\ tocmai `mi `ncol]ise `n minte ideea bolnav\

de a-i spune c`teva lui Wyatt la ie[irea pe u[\, dar mi-am adusaminte nu numai c\-mi r\m\sese [ef, dar [i c\ m\ avea la m`n\.

~nc\ sc\ldat `n sudoare, Wyatt a cobor`t de pe aparatul defitness, a `n[f\cat un prosop de pe m`ner [i [i-a [ters fa]a, bra]ele [i

11

Am primit vestea direct de la Nick Wyatt. C`nd, condus de

Yvette, am intrat `n biroul lui, l-am g\sit st`nd pe un aparat de

fitness tip Precor, plasat `ntr-un col]. Purta un tricou `mbibat de su-

doare [i un [ort de culoare ro[ie [i p\rea `n mare form\. M-am `n-

trebat dac\ lua steroizi. Avea pe cap un dispozitiv telefonic cu

microfon [i casc\ [i tocmai r\cnea ni[te ordine.

Trecuse mai bine de o s\pt\m`n\ de la interviurile pe care le d\-

dusem la Trion [i, de atunci, lini[te total\. {tiam c\ totul mersese

strun\ [i nu aveam nici o `ndoial\ c\ recomand\rile mele sunau

spectaculos, `ns\, cine [tie, se putea `nt`mpla orice.

~mi `nchipuisem, cu totul gre[it, c\ dup\ interviuri mi se va da

liber de la [coala de spioni, dar n-am avut parte de un asemenea

noroc. Preg\tirea a continuat, inclusiv ceea ce ei numeau „secretele

meseriei“ – cum s\ fur materiale f\r\ s\ fiu prins, cum s\ copiez

documente [i fi[iere, cum s\ cercetez baza de date Trion, cum s\-i

contactez pe st\p`nii mei dac\ ap\rea ceva care nu suferea am`nare

p`n\ la `nt`lnirea programat\. Meacham [i un alt veteran din servi-

ciul de securitate de la Wyatt, care lucrase vreo dou\zeci de ani la

FBI, m-au `nv\]at cum s\ iau leg\tura cu ei prin po[ta electronic\,

folosind un sistem care te f\cea anonim, adic\ un server de

e-mailuri aflat `n Finlanda, care `]i ascunde numele [i adresa; cum

s\ codific mesajele cu ajutorul unui program elaborat, prin `nc\lca-

rea legilor SUA, undeva, `n str\in\tate. M-au instruit `n leg\tur\ cu

chestii tradi]ionale din spionaj, cum ar fi c\su]e po[tale [i semnale,

PARANOIA 65

q g

Page 34: Paranoia - Joseph Finder

Partea a doua

LEGENDA

Legenda: O serie de documente inventate pentru acope-rire, care pot rezista unor investiga]ii extrem de am\nun-]ite, ce se emit pentru un agent operativ.

Dic]ionar de spionaj

subsuorile. S-a apropiat at`t de mult de mine c\ mi-a fost imposibils\ nu-i simt mirosul tare al transpira]iei [i r\suflarea u[or acr\.

– Acum te rog s\ ascul]i cu aten]ie, m-a avertizat el, cu notainconfundabil\ de amenin]are. ~n urm\ cu [aisprezece luni, consi-liul de conducere de la Trion a aprobat fonduri de aproape de cincisute de milioane pentru a finan]a nu [tiu ce porc\rie.

– Ce anume?A pufnit.– Un proiect ultrasecret. ~n orice caz, e ie[it din comun ca un

consiliu de administra]ie s\ aprobe o asemenea investi]ie f\r\ s\ de-]in\ informa]iile necesare. ~n cazul de fa]\, l-au aprobat orbe[te, ex-clusiv pe baza asigur\rilor date de directorul general executiv.Goddard e fondatorul companiei, astfel c\ au avut `ncredere `n el.Pe de alt\ parte, el i-a asigurat c\ tehnologia pe care o au `n vedere,care naiba o fi asta, reprezint\ un progres epocal. {i, c`nd spunasta, `nseamn\ c\ e vorba de ceva uria[, care va schimba multe, unadev\rat salt cuantic. Care va r\sturna tot ce cunoa[tem acum. I-aasigurat c\ va fi cea mai mare chestie de la descoperirea tranzisto-rului `ncoace, iar cine nu prinde trenul e aproape terminat.

– Ce anume?– Dac\ a[ [ti, n-ai mai fi aici, n\t\r\ule! Sursele mele m-au asigurat

c\ proiectul lor va transforma industria telecomunica]iilor, va `ntoarcetotul pe dos. Iar eu n-am de g`nd s\ r\m`n de c\ru]\, ai priceput?

N-am priceput, dar am `ncuviin]at din cap.– Am investit prea mult `n firma asta ca s\ dispar ca pas\rea

dodo sau ca mastodon]ii. Prin urmare, amice, misiunea ta este s\afli tot ce po]i despre proiectul acesta, ce-o s\ fac\, ce se elabo-reaz\. Vreau s\ [tiu, chiar dac\ e vorba de un b\] electronic de sco-bit `n urechi, pentru c\ nu vreau s\ risc. Limpede?

– Dar cum?– Asta-i treaba ta. S-a r\sucit pe c\lc`ie [i a traversat biroul, c\-

tre o ie[ire pe care n-o observasem p`n\ atunci. A deschis u[a [i amz\rit marmura sclipitoare a unei s\li de baie cu du[. Am r\mas lo-cului ca tr\snit, ne[tiind dac\ e cazul s\-l a[tept, s\ plec sau cealtceva trebuia s\ fac. O s\ fii anun]at `n diminea]a asta, a ad\ugatWyatt, f\r\ s\ se `ntoarc\ spre mine. S\ te ar\]i surprins.

66 JOSEPH FINDER

q g

Page 35: Paranoia - Joseph Finder

12

D\dusem anun] `n trei ziare pentru a g\si o persoan\ care s\ `n-

grijeasc\ un b\tr`n – pe tata. Textul ar\ta clar c\ era bine-venit\

orice persoan\, cerin]ele nefiind foarte severe. M\ `ndoiam c\ voi

g\si vreun amator – anun]ul meu ap\ruse de prea multe ori.

Am primit exact [apte r\spunsuri. Trei veneau din partea unor

oameni care nu prea `n]eleseser\ despre ce era vorba, ba chiar erau

ei `n[i[i `n c\utarea unei `ngrijitoare. Alte dou\ mesaje mi-au fost

transmise de persoane care aveau un accent at`t de ciudat c\ nici nu

m-am l\murit dac\ vorbeau englez\ sau alt\ limb\. Iar unul era al

unui b\rbat cu o voce pl\cut\, f\c`ndu-mi o ofert\ destul de rezona-

bil\, care a precizat c\ `l chema Antwoine Leonard.

Nu prea aveam timp liber, dar am reu[it s\-l `nt`lnesc pe acest

Antwoine la o cafea. Nu ]ineam s\-l pun fa]\ `n fa]\ cu tata dec`t la

momentul potrivit – voiam ca mai `nt`i s\-l angajez, `nainte de a

descoperi ce-l a[tepta, ca s\ nu mai poat\ da `napoi.Am descoperit c\ Antwoine era un negru uria[, cu un chip `nfri-

co[\tor, care avea pe corp tatuajele obi[nuite ale celor care trec prinpu[c\rie, iar p\rul `i era `mpletit `n codi]e. Nu m\ `n[elasem: ime-diat ce a avut prilejul, mi-a spus c\ abia ie[ise din `nchisoare, undeexecutase o sentin]\ pentru furt de ma[ini, [i c\ asta nu era primalui cuno[tin]\ cu sistemul penitenciar. Mi-a dat, drept referin]\, nu-mele ofi]erului de poli]ie la care trebuia s\ se prezinte periodic.Mi-a pl\cut c\ fusese at`t de sincer [i c\ nici m\car nu `ncercases\-[i ascund\ trecutul. ~n realitate, mi-a pl\cut tipul. Era disperat,

q g

Page 36: Paranoia - Joseph Finder

iar eu r\cneam: „Nu-i sc\pare de violul `mpotriva g`ndirii“ `mpre-un\ cu el, iar asta `mbr\cat `n costum [i cravat\ Zegna [i purt`ndpantofi Cole-Haan. Ajunsesem `n culmea excita]iei.

Uimitor, `n garajul subteran se g\seau destul de multe ma[ini, chiar

dac\ nu se f\cuse nici [apte [i jum\tate. Am parcat la nivelul doi.

Ambasadoarea de recep]ie de la Aripa B nu mi-a g\sit numele

pe lista vizitatorilor sau a noilor angaja]i. Eram un nimeni. Am ru-

gat-o s-o caute pe Stephanie, asistenta lui Tom Lundgren, dar ea nu

sosise `nc\. P`n\ la urm\, a dat de cineva de la Resurse umane, care

i-a comunicat s\ m\ trimit\ la etajul trei din Aripa E, ceea ce a `n-

semnat o plimbare s\n\toas\ pe jos.

Mi-am petrecut urm\toarele dou\ ore `n recep]ia de la Resurse

umane cu un dosar, ca s\ completez fi[\ dup\ fi[\: W-4, W-9, cont

de credit sindical, asigurare, depunere automat\ `n contul meu ban-

car, dreptul de op]iune la ac]iuni ale companiei, conturi de pensie,

contracte de confiden]ialitate... m-au fotografiat [i mi-au dat un

ecuson de identificare, precum [i alte c`teva cartele din plastic pe

care le-am anexat la suportul pentru ecuson. Pe ele erau imprimate

chestii precum: „TRION – SCHIMB| LUMEA“, „COMUNICARE

NE~NGR|DIT|“ sau „AMUZAMENT“, sau „CUMP|TARE“.

~mi amintea de birocra]ia sovietic\, dar nu m-a deranjat `n mod

deosebit.

O doamn\ de la Departamentul de resurse umane m-a dus

`ntr-un mic tur al companiei, care m-a impresionat. Un uria[ centru

de fitness, bancomate, un loc `n care-]i puteai aduce lenjeria, cur\-

]\torie chimic\, camere de odihn\ unde aveai gratuit ap\ mineral\

la sticl\, floricele de porumb sau cappuccino.

Tot acolo am v\zut mari afi[e color care `nf\]i[au un grup de

femei [i b\rba]i cu umeri p\tr\]o[i (asiatici, negri [i albi) st`nd tri-

umf\tori pe planeta P\m`nt, av`nd deasupra capetelor cuvintele:

„BE}I CU R|SPUNDERE! BE}I CUMP|TAT!“ „~n general

fiecare angajat Trion consum\ cinci b\uturi pe zi“ scria pe afi[.

„Prin reducerea consumului cu o b\utur\, Trion ar putea economisi

2,4 milioane dolari pe an!“

PARANOIA 71

dar m\ [i g`ndeam c\ doar unul ca el `l putea ]ine la respect pe tata,de aceea l-am angajat f\r\ a sta prea mult la discu]ie.

– Ascult\, Antwoine, am zis, `n timp ce m\ preg\team s\ plec.~n leg\tur\ cu deten]ia.

– Te deranjeaz\, nu? a `ntrebat [i m-a privit direct `n ochi.– Nu, nu-i vorba de asta. Mi-a pl\cut c\ ai fost cinstit.A ridicat din umeri.– Da, [i...– Cred c\ nu trebuie s\ fii la fel de cinstit [i cu tat\l meu.

~n seara dinaintea zilei `n care `ncepeam munca la Trion m-amculcat devreme. Seth `mi l\sase un mesaj prin care m\ invita s\ ie-[im cu ni[te prieteni comuni, fiindc\ `n noaptea aceea nu lucra, dari-am comunicat c\ nu pot.

De[tept\torul a sunat la cinci [i jum\tate [i am avut impresia c\se stricase, fiindc\ era `nc\ `ntuneric bezn\. C`nd mi-am adusaminte, m-am sim]it str\puns de un fior, un amestec ciudat degroaz\ [i emo]ie. Intram `n marele joc, acesta era adev\rul, se ter-minase cu joaca. Am f\cut du[ [i m-am b\rbierit folosind o rezerv\nou\, av`nd mare grij\ s\ nu m\ tai. ~mi preg\tisem hainele `nc\ decu sear\, c`nd `mi alesesem costumul [i cravata [i-mi lustruisematent pantofii. M\ g`ndisem c\ era bine s\ apar `n prima zi acolo `ncostum, indiferent c`t de nelalocul meu a[ fi fost; la o adic\, pu-team oric`nd s\-mi scot haina [i cravata.

Bizar lucru – era pentru prima oar\ `n via]\ c`nd aveam un sala-riu de [ase cifre, chiar dac\ nu primisem `nc\ nimic, dar continuams\ locuiesc `n grota aceea. Ei, cur`nd aveam s\ m\ mut de acolo.

C`nd m-am suit `n Audi-ul 6 argintiu, care `nc\ mirosea a nou,m-am sim]it [i mai exaltat, iar pentru a s\rb\tori noul meu statut,m-am oprit la Starbucks [i am cump\rat o cafea cu lapte. Aproapepatru dolari pentru o can\ pr\p\dit\ de cafea, dar, ce Dumnezeu,de-acum eram `n bani. C`nd i-am auzit pe cei de la Rage Againstthe Machine, am dat volumul radioului la maximum, iar c`nd amajuns la Trion, Zack de la Rocha tocmai c`nta Bullet in the Head1,

70 JOSEPH FINDER

1 Un glon] `n cap, pies\ din albumul de debut al grupului Rage Against the Machine(1992), fuziune de hip-hop [i heavy metal. Versurile exprim\ protestul `mpotrivasociet\]ii de consum, a televiziunii [i a marilor corpora]ii. (n.tr.)

q g

Page 37: Paranoia - Joseph Finder

Ap\rut\ la u[\, Nora Sommers st\tea rezemat\ cu o m`n\ de ca-natul ei, `ntr-o pozi]ie de manechin. Mi-a `ntins delicat cealalt\ m`n\.

– Bun\, Adam, bun venit! ~nc`ntat\ s\ te [tiu printre noi.– M\ bucur c\ am ajuns aici.– Nu ne-a fost u[or s\ facem alegerea, `]i spun cu toat\ sinceri-

tatea. Au existat o mul]ime de candida]i tari. Dar, cum se spune,crema iese la suprafa]\. Bun, trecem direct la subiect?

Glasul ei, care p`n\ atunci amintea de al unei feti]e, a p\rut c\se `ngroa[\ imediat ce a ie[it din biroul lui Tom Lundgren. A `nce-put s\ vorbeasc\ repede, parc\ scuip`nd cuvintele.

– Aici e cubiculumul t\u, a spus, `mpung`nd spre el cu degetular\t\tor. Aici folosim telefoane prin Web – presupun c\ te descurci.

– Nici o grij\.– Computer, telefon – ai tot ce-]i trebuie. Dac\ mai ai nevoie de

ceva, `i chemi pe cei de la Asigur\ri servicii. ~nc\ ceva, Adam, credc\ e cazul s\ te previn, nu avem timp de d\d\ceal\. Trebuie s\ `n-ve]i din mers, [i `nc\ repede, dar s`nt convins\ c\ o s\ faci fa]\. Noite arunc\m `n ap\, te duci la fund sau `no]i, a `ncheiat ea [i m-a pri-vit provocator.

– Prefer s\ `not, am zis eu cu un z`mbet [iret.– M\ bucur, a spus ea. ~mi place atitudinea ta.

PARANOIA 73

Tot `n cadrul companiei `]i puteai sp\la [i cur\]a ma[ina; benefi-

ciai de bilete cu pre] redus la filme, concerte [i meciuri de baseball;

aveau [i un program de premiere pentru fiecare nou-n\scut („un ca-

dou pentru fiecare familie, la fiecare nou-n\scut“). Am observat c\

liftul din Aripa D nu oprea la etajul cinci – „Proiecte speciale“,

mi-a explicat `nso]itoarea mea. Nu avem acces. M-am str\duit s\

nu las impresia c\ mi-ar p\sa `n mod deosebit. M-am `ntrebat dac\

acolo se afla ceea ce `l interesa at`t de mult pe Wyatt.

~ntr-un t`rziu, a ap\rut [i Stephanie ca s\ m\ duc\ la etajul [ase

al Aripii B. C`nd am ajuns, Tom vorbea la telefon, dar mi-a f\cut

semn s\ intru. Biroul era plin cu fotografii ale pu[tilor lui – cinci

b\ie]i, am observat eu –, surprin[i fie singuri, fie `n grupuri, pre-

cum [i desene de-ale lor [i alte asemenea chestii. C\r]ile de pe

raftul din spatele lui era cele la care te puteai a[tepta `ntr-un aseme-

nea loc – Cine mi-a luat ca[cavalul?; ~nt`i `ncalc\ toate regulile;

Cum s\ devii director general.1 Mi[ca dezl\n]uit din picioare, iar

fa]a lui ar\ta de parc\ ar fi fost frecat\ cu praf de cur\]at.

– Steph, a zis el, vrei s-o chemi pe Nora p`n\ aici?

C`teva minute mai t`rziu a tr`ntit receptorul `n furc\ [i a s\rit `n

picioare ca s\-mi str`ng\ m`na. Am remarcat c\ verigheta lui era

lat\ [i sclipitoare.

– Hei, Adam, bun venit `n echip\! a zis el. Domnule, nici nu [tii

ce bucuros s`nt c\ te-am angajat! Stai jos, stai. Am procedat `ntoc-

mai. Avem mare nevoie de tine, amice. R\u de tot. Am ajuns

aproape f\r\ oameni, au r\mas doar c`]iva. Ne ocup\m de dou\zeci

[i trei de produse, am pierdut oameni de n\dejde [i nu mai facem

fa]\. Fata pe care ai `nlocuit-o a fost transferat\. O s\ faci parte din

echipa Norei, pentru a da lustru liniei Maestro, care, dup\ cum vei

afla, a cam intrat `n impas. S`nt o serie de lucruri care ard, a[a c\

trebuie rezolvate c`t mai repede, [i... a, uite-o!

72 JOSEPH FINDER

1 C\r]i care se adreseaz\ managerilor [i celor care doresc s\ aib\ succes `n carier\.Cine mi-a luat ca[cavalul?, Spencer Johnson, Kenneth H. Blanchard; ~nt`i `ncalc\toate regulile, Marcus Buckingham, Curt Coffman; Cum s\ devii director general,Jeffrey J. Fox. (n.tr.)

q g

Page 38: Paranoia - Joseph Finder

Ciudat individul, dar m-a f\cut curios. ~n timp ce ne `ndreptam

spre lift, mi-a zis:

– A[adar ]i-au dat ]ie slujba pe care n-o voia nimeni, nu?

– Chiar a[a? „Grozav“, m-am g`ndit eu.

– Nora a ]inut s\ completeze schema cu cineva din companie,

dar nici unul dintre cei eligibili n-a vrut s\ lucreze cu ea. Alana,

fata care a avut postul `naintea ta, s-a rugat cu cerul [i p\m`ntul s\

scape de sub papucul ei, de aceea au transferat-o. Din c`te se aude,

e mare fierbere cu Maestro. (Abia `l auzeam; morm\ia mai mult

pentru sine, `n timp ce mergeam spre lift.) Aici `ntotdeauna se de-

clan[eaz\ o criz\ de nedescris c`nd nu merge ceva. Numai s\ r\-

ce[ti pu]in, [i `ncep s\-]i ia m\surile pentru sicriu.

Am `ncuviin]at din cap [i am zis:

– Produsul e cam `n plus.

– O prostie. N-are nici o [ans\. Trion scoate [i un mobil inte-

grat, care are acela[i pachet de mesaje text, [i atunci, ce rost mai

are? Dec`t at`ta chin, mai bine ar renun]a cu totul la el [i gata. Ca s\

nu mai spunem c\ Nora a devenit o scorpie.

– Serios?

– Dac\ nu ]i-ai dat seama de asta dup\ primele zece secunde pe-

trecute cu ea, `nseamn\ c\ nu e[ti chiar at`t de tare cum ]i-a mers

vestea. Dar s\ n-o subestimezi: e superspecializat\ `n politica de

aici [i are [i sus]in\tori, a[a c\ fii cu ochii `n patru.

– Mul]umesc.

– Goddard se d\ `n v`nt dup\ automobilele americane clasice,

a[a c\ ea s-a aliniat. Are c`teva ma[ini vechi, cu motoare puternice,

pe care le-a recondi]ionat, dar n-am v\zut-o conduc`nd nici una

dintre ele. Cred c\ vrea s\-i dea de `n]eles lui Jock Goddard c\ e

croit\ din acela[i aluat cu el. Cam perfid\, Nora asta.

Liftul s-a umplut cu angaja]i care mergeau la bufetul de la etajul

trei. Mul]i purtau bluze cu `nsemnele Trion. Liftul a oprit la fiecare

etaj, iar cineva din spatele meu a aruncat o glum\: „S-ar p\rea c\

am luat personalul“. S`nt convins c\ `n fiecare companie se g\se[te

c`te cineva care s\ spun\ gluma asta.

13

Nora m-a b\gat `n r\cori. Era tipul de femeie `n stare s\-]i

toarne cizme din beton, s\ te `ngr\m\deasc\ `n portbagajul vreunei

ma[ini, pentru ca apoi s\-]i fac\ v`nt `n East River. La fel o s\-mi

spun\ [i atunci: „~noat\ sau te duci la fund“.

M-a l\sat la cubiculumul meu ca s\ termin de citit regulamen-

tele interne, numele de cod al tuturor proiectelor [i altele. Fiecare

companie mare `[i boteaz\ produsele; la Trion, ele c\p\tau nume de

furtuni – Tornad\, Taifun, Tsunami [i a[a mai departe. Numele de

cod pentru Maestro era V`rtej. Era ame]itor s\ `nv\] at`tea nume [i,

colac peste pup\z\, `ncercam s\ fac [i o recunoa[tere `n numele lui

Wyatt. Pe la amiaz\, c`nd `ncepuse s\ mi se fac\ foame, la biroul

meu a ap\rut un tip masiv, peste patruzeci de ani, cu p\rul negru `n-

spicat cu alb str`ns `ntr-o coad\ [i purt`nd o c\ma[\ `nflorat\ de co-

lec]ie [i ochelari rotunzi, cu rame groase [i negre.

– Cred c\ tu e[ti ultima victim\, a f\cut el. Carne proasp\t\ az-

v`rlit\ `n cu[ca leilor.

– {i voi p\re]i din cale afar\ de prieteno[i, am r\spuns eu. S`nt

Adam Cassidy.

– {tiam. Noah Mordden. Inginer specialist la Trion. A[a e `n

prima zi, nu [tii `n cine s\ ai `ncredere, cu cine s\ te aliezi... Cine

vrea s\ se joace cu tine [i cine ]ine s\ te vad\ cu mutra `n ]\r`n\.

Bun, m\ aflu aici ca s\-]i dau r\spuns la toate `ntreb\rile. Ce-ai zice

s\ mergem s\ m`nc\m ceva la bufetul subven]ionat?

PARANOIA 75

q g

Page 39: Paranoia - Joseph Finder

Mi-am luat un burger [i un Pepsi f\r\ zah\r, iar el, o chestie

pr\jit\, specific asiatic\. Era ridicol de ieftin\. R\ma[i cu t\vile `n

bra]e, am aruncat o privire prin `nc\pere, dar Mordden n-a g\sit pe

nimeni cu care s\ vrea s\ `mpart\ o mas\, a[a c\ ne-am a[ezat sin-

guri. Tr\iam senza]ia specific\ primei zile de [coal\, c`nd nu cu-

no[ti pe nimeni din jur. Asta mi-a adus aminte de experien]a tr\it\

c`nd m-am mutat la Bartholomew Browning.

– Dar Goddard nu st\ la moteluri, a[a e?

– M\ `ndoiesc. Numai c\ el nu este at`t de ostentativ `n privin]a

banilor. Nu umbl\ cu limuzina. ~[i conduce propria ma[in\ – de[i

trebuie s\ recunoa[tem c\ are cel pu]in o duzin\, toate ni[te anti-

chit\]i pe care le-a restaurat singur. De asemenea, le ofer\ celor

cinci directori executivi ma[inile de lux pe care [i le doresc [i to]i

au bani cu carul – de-a dreptul scandalos ce salarii primesc.

Goddard e de[tept – [tie c\ trebuie s\-i pl\teasc\ bine pe cei talen-

ta]i, altfel `i pierde.

– {i ce-i cu voi, inginerii speciali[ti?

– A, [i eu am c`[tigat aici bani de mi-e ru[ine. Le-a[ putea

spune tuturor s\ se duc\ dracului [i tot mi-ar ajunge ce am pentru

educa]ia copiilor [i altele, asta dac\ a[ avea copii.

– {i totu[i munce[ti.

A suspinat.

– C`nd am dat de bine, adic\ dup\ c`]iva ani petrecu]i aici,

mi-am dat demisia [i am pornit `ntr-o c\l\torie `n jurul lumii,

lu`ndu-mi doar ni[te haine [i c`teva geamantane pline cu `n]elep-

ciune occidental\.

– Asta ce-i?

– Tot ce-i mai bun `n literatura occidental\.

– Cum ar fi Louis L’Amour1?

– Mai cur`nd Herodot, Tucidide, Sofocle, Shakespeare, Cervantes,

Montaigne, Kafka, Freud, Dante, Milton, Burke...

– Mam\, la orele astea am cam dormit, am recunoscut eu.

Mi-a z`mbit din nou. Se vedea c\ m\ considera un idiot.

PARANOIA 77

Bufetul, sau sala de mese a angaja]ilor, cum i se spunea oficial,era imens, parc\ vibr`nd de energia debordant\ a sute, poate chiarmii de oameni de la Trion. Aducea cu un restaurant dintr-un centrucomercial elegant – bar cu sushi, av`nd doi speciali[ti `n a[a ceva;o sec]iune `n care `]i alegeai singur ingredientele pentru pizza; unbar burrito; m`ncare chinezeasc\; fripturi [i burgeri; un galantar cuo uimitoare varietate de salate; p`n\ [i un sector cu m`ncare exclu-siv vegetarian\.

– Dumnezeule, mi-a sc\pat.– Ofer\-le oamenilor p`ine [i circ, a zis Noah. Asta-i din

Juvenal. Hr\ne[te-i bine pe ]\rani [i nici n-o s\ bage de seam\ c\s`nt sclavi.

– De acord.– V\cu]ele fericite dau cel mai bun lapte.– Orice d\ roade, am zis eu privind `n jur. Deci asta se `n]elege

prin cump\tare, nu?– Sigur. Uit\-te numai la automatele din camerele pentru pauze –

dou\zeci [i cinci de cen]i un sandvi[ cu pui [i unt de arahide, darun dolar un baton de `nghe]at\ glazurat\ Klondike. R\coritoarele [isubstan]ele cu cafein\ s`nt gratis. Anul trecut, contabilul-[ef, un tippe nume Paul Camilletti, a `ncercat s\ elimine micile petreceri s\p-t\m`nale cu bere, dar dup\ aceea directorii au `nceput s\ cumpereberea din banii lor, iar cineva a trimis mai tuturor un e-mail care af\cut o chestiune de afaceri din p\strarea obiceiului. Berea cost\ xbani pe an, `n vreme ce angajarea [i instruirea personalului noucost\ y, a[a c\, av`nd `n vedere cre[terea moralului, costurile pentrup\strarea personalului, randamentul investi]iei [i a[a mai departe,ce s\-]i mai zic. Camilletti, care nu viseaz\ dec`t cifre, a cedat. Cutoate astea, campania lui `n favoarea cump\t\rii e la mare trecere.

– Aceea[i istorie [i la Wyatt, am spus eu.– Chiar [i c`nd pleac\ `n str\in\tate, angaja]ilor li se cere s\

zboare la clasa turist. P`n\ [i Camilletti trage la un motel c`nd c\l\-tore[te prin ]ar\. Trion nu are avion cu reac]ie – dar, s\ ne fie clar,so]ia lui Jock Goddard i-a cump\rat unul, cadou de ziua lui, a[a c\nu e cazul s\-l c\in\m [i pe el.

76 JOSEPH FINDER

1 Louis L’Amour, scriitor de literatur\ western (n.tr.)

q g

Page 40: Paranoia - Joseph Finder

P\rea mai `n v`rst\ dec`t `n fotografiile `n care `l v\zusem. Al\-

turi de el st\tea un b\rbat mai t`n\r [i ceva mai `nalt, care `i spunea

ceva. ~n jur de patruzeci de ani, acesta era sub]irel [i vioi, cu p\rul

negru pu]in `nspicat. Cu un aspect de italian, atr\g\tor ca o stea din

filme de ac]iune care `mb\tr`nea frumos, `ns\ av`nd obrajii ciupi]i

ca de v\rsat. L\s`nd deoparte tenul nes\n\tos, `mi amintea de Al

Pacino din primele serii din Na[ul. Individul purta un costum de

culoare cenu[ie ce b\tea `n negru.

– Acela e Camilletti? am `ntrebat eu.

– Temutul Camilletti, a precizat Mordden, `nfig`nd be]i[oarele

`n friptur\. Marele [ef al finan]elor. }arul cump\t\rii. |[tia doi stau

cam mult `mpreun\. Mi-a spus astea printre `nghi]ituri. ~i vezi fa]a,

cicatricele de la acne vulgaris? Se spune c\ `n Braille `nseamn\ „`n-

ghite orice [i apoi mori“. Oricum ar fi, Goddard `l consider\ un al

doilea Hristos, omul care va reduce drastic cheltuielile de func-

]ionare, va spori marjele de profit, relans`nd ac]iunile Trion p`n\ `n

stratosfer\. Unii sus]in c\ a devenit alter ego-ul lui Goddard, un fel

de Jock cel r\u. Un soi de Iago. Dr\cu[orul pe care-l poart\ pe

um\r [i care-i [opte[te la ureche. Eu a[ spune mai cur`nd c\ e poli-

]istul r\u care `l las\ pe Jock s\ fie poli]ist bun.

Tocmai terminasem de m`ncat burgerul. Am observat c\, afla]i

la r`nd, directorul general [i finan]istul lui `[i pl\teau salatele. N-ar

fi putut pleca f\r\ s\ pl\teasc\? Sau s\ se v`re `n fa]\?

– Camilletti a lansat moda de a lua masa al\turi de angaja]i, a

continuat Mordden, pentru a le demonstra maselor hot\r`rea lui de

a reduce serios cheltuielile. Nu le reduce, le demoleaz\. La Trion

nu exist\ bufet pentru conducere. {i nici buc\tari speciali. Nici nu

li se duce m`ncarea la nas, a, `n nici un caz. ~[i `mpart p`inea cu ]\-

ranii. A luat apoi o `nghi]itur\ de Dr Pepper. A, unde r\m\sesem cu

micu]ul program de sal\ [i cu distribu]ia de aici? A[a, da. Mai e

Chad Pierson, b\iatul cu p\r de aur [i protejat al Norei, copil mi-

nune [i ling\u des\v`r[it. {i-a luat masteratul la Universitatea Tuck,

o [coal\ de m`na a doua, [i a ajuns s\ fac\ marketing de produs la

Trion, iar recent a urmat un curs de perfec]ionare `n domeniu, a[a

PARANOIA 79

– ~n fine, a continuat el, dup\ ce am citit tot, mi-am dat seama

c\ nu-s f\cut s\ stau degeaba [i m-am `ntors la Trion. Ai citit

Discurs despre servitutea voluntar\1 de Étienne de la Boétie?

– Asta ar fi cea care a at`rnat cel mai mult?

– Singura putere pe care o au tiranii e cea la care renun]\ victi-

mele lor.

– Asta, [i puterea de a oferi Pepsi pe gratis, am zis eu, ridic`nd

cutia spre el, `n semn de salut. Deci e[ti inginer?

Mi-a aruncat un z`mbet politicos care aducea mai mult a grimas\.

– Nu doar inginer, bag\ de seam\, ci, a[a cum am spus, inginer

specialist. Asta `nseamn\ c\ s`nt mai sus pe scar\ [i pot face aproape

tot ce-mi trece prin cap. Dac\ prin asta `n]eleg s\ devin un ghimpe

`n coasta Norei Sommers, atunci asta s`nt. Iar acum, c`teva cuvinte

despre personajele care se ocup\ de partea de marketing `n departa-

mentul t\u. S\ vedem, pe otr\vita Nora ai cunoscut-o deja. {i pe

Tom Lundgren, vicepre[edintele cel exaltat care, `n esen]\, merge

numai pe chestii sigure [i tr\ie[te pentru biseric\, familie [i golf.

Apoi, Phil Bohjalian, b\tr`n ca Matusalem [i aproape la fel de pri-

ceput la tehnologia de azi, care a `nceput la Lockheed Martin pe

vremea c`nd se numea altfel, iar computerele erau mari c`t casa [i

func]ionau cu cartele perforate, tip IBM. Zilele lui s`nt num\rate. {i –

prive[te [i minuneaz\-te, uite-l [i pe Elvis `n persoan\, aventur`n-

du-se `n mijlocul nostru!

Am `ntors capul `n direc]ia `n care privea el. L`ng\ vitrina cu

salat\ se g\sea un tip cu p\rul alb [i adus de spate, cu fa]a profund

ridat\, spr`ncene stufoase [i albe, urechi mari [i cu o expresie de

spiridu[. Purta un pulover negru. Am sim]it imediat c\ atmosfera se

electrizase, toate energiile se `ndreptau `n valuri spre el, fiindc\ cei

prezen]i acolo se `ntorseser\ s\ vad\, [optind unii c\tre al]ii, str\-

duindu-se s\ se arate nep\s\tori sau distin[i.

Augustine Goddard, fondatorul [i directorul general executiv `n

carne [i oase.

78 JOSEPH FINDER

1 Scriere critic\ despre psihologia [i corup]ia iminent\ pe care o presupune putereapolitic\ [i social\ a lui Étienne de la Boétie (1530-1563). (n.tr.)

q g

Page 41: Paranoia - Joseph Finder

Mi-am dat seama c\ m\ apropiasem de cel mai hulit dintrepu[ti, chiar din prima zi de [coal\, dar asta m-a f\cut s\-i iau partealui Mordden.

– Mi-a pl\cut tipul, am zis.– E inginer. To]i s`nt ni[te tr\sni]i. Joci squash?– Da, o idee.– ~n fiecare mar]i [i joi la pr`nz, la sal\ se face c`te un joc, a[a

c\ trebuie s\ v\d cum te mi[ti. Dup\ aceea, poate mergem la un barsau la vreun meci, cine [tie?

– Grozav, am f\cut eu.– }i-a povestit cineva despre meciurile pe bere?– ~nc\ nu.– Cred c\ nu intr\ `n domeniul lui Mordden. ~n orice caz, e

ceva nemaipomenit. A mai f\cut c`teva mi[c\ri, r\sucindu-[i corpuldintr-o parte `n alta, ca un baschetbalist care-[i caut\ loc spre panoupentru a trece mingea prin co[ cu ambele m`ini. Bun, amice, ne ve-dem la dou\, de acord?

– N-a[ vrea s\ ratez ocazia.– Excelent. M\ bucur c\ vei face parte din echip\. Noi doi o s\

facem o partid\ mare.Apoi mi-a aruncat un z`mbet p`n\ la urechi.

PARANOIA 81

c\, ne`ndoielnic, te va considera o amenin]are care trebuie `ndep\r-

tat\. {i-ar mai fi Audrey Bethune, singura negres\ din...

Nah a amu]it brusc [i [i-a `ndesat `n gur\ `nc\ o bucat\ de frip-

tur\. Am v\zut un tip blond [i atr\g\tor, cam de v`rsta mea,

strecur`ndu-se rapid c\tre masa noastr\, ca un rechin prin ap\. C\-

ma[a albastr\ `ncheiat\ la to]i nasturii, supermanierat, din lumea

bun\. Ar\ta ca oricare dintre tinerii cu p\r blond spre alb pe care `i

po]i vedea prin reclamele din reviste elegante, care stau al\turi de

alte exemplare ale rasei st\p`nilor la c`te-un cocteil, pe peluza pro-

priet\]ii lor rege[ti.

Noah Mordden s-a gr\bit s\ ia o gur\ de Dr Pepper [i s-a ridicat.

Pe c\ma[a lui `nflorat\ se vedeau c`teva pete maronii de la friptur\.

– Iart\-m\, a spus el jenat. Am `nt`lnire cu cineva, uitasem.

{i-a l\sat farfuriile `mpr\[tiate pe mas\ [i s-a `ndep\rtat exact

c`nd tipul blond a ajuns la mas\, cu m`na `ntins\ c\tre mine.

– Hei, domnule, cum `]i merge? m-a luat el imediat. Chad Pierson.

Am dat s\-i str`ng m`na, iar el a mi-a [ters doar palma cu a lui,

ca un c`nt\re] de hip-hop, c\ruia i se pare c\ n-ar avea farmec s\

proced\m ca toat\ lumea. Am avut impresia c\ avea unghiile f\cute.

– Domnule, a zis el. Am auzit c\ e[ti ce mai grozav, serios!

– Prostii, l-am contrazis. Chestie de marketing, `n]elegi?

A r`s cu un aer conspirativ.

– Ba nu, chiar trebuie s\ fii omul potrivit. O s\ stau prin

preajm\, poate prind [i eu c`te ceva.

– O s\ am mare nevoie de sprijin. Mi s-a spus c\ politica pe aici

e „`noat\ sau te duci la fund“, [i s-ar p\rea c\ m\ aflu la cap\tul ba-

zinului unde apa e ad`nc\.

– Deci Mordden ]i-a servit c`teva dintre p\rerile lui cinice?

Am sur`s cu un aer neutru.

– Mi-a `mp\rt\[it p\rerile lui.

– Toate negative. Consider\ c\ joac\ `ntr-o telenovel\ sau e

prins `n vreo `n]elegere machiavelic\. Poate c\ o fi el, dar eu nu

i-a[ acorda prea mult\ aten]ie.

80 JOSEPH FINDER

q g

Page 42: Paranoia - Joseph Finder

Acela trebuia s\ fie Phil Bohjalian, veteranul, de[i, dup\ cumvorbise Mordden despre el, m\ a[teptasem s\ apar\ cu pan\, c\li-mar\ la cing\toare [i pergament. Arunca mereu priviri agitate [i fu-ri[e spre mine.

Noah Mordden s-a strecurat discret `n sal\, n-a l\sat de `n]elesc\ ar fi recunoscut pe cineva sau pe mine, apoi, aleg`ndu-[i un locla cap\tul `ndep\rtat al mesei, [i-a deschis computerul. R`z`nd [idiscut`nd, au mai sosit [i al]ii. Acum, `n `nc\pere erau vreo doispre-zece oameni. Chad a terminat de scris pe tabla alb\ [i [i-a a[ezat lu-crurile pe scaunul gol de l`ng\ mine. M-a b\tut cu palma pe um\r.

– M\ bucur c\ te afli printre noi, mi-a zis el.Nora Sommers [i-a dres glasul, s-a ridicat [i s-a apropiat de tabl\.– Bun, ce-ar fi s\ `ncepem? Mai `nt`i `ns\, a[ dori s\-l prezint pe

noul membru al echipei celor care `nc\ n-a]i avut onoarea de a-l cu-noa[te. Bun venit, Adam Cassidy.

{i-a fluturat degetele cu unghii ro[ii spre mine [i to]i au `ntorscapetele. Am sur`s cu modestie [i am plecat capul `n semn de salut.

– Am avut norocul de a-l fura pe Adam de la Wyatt, unde a fostunul dintre oamenii importan]i pentru proiectul Lucid. Sper s\ fac\o minune [i cu Maestro.

Dup\ care a z`mbit ca o cadr\. Apoi, privind c`nd `ntr-o parte,c`nd `n cealalt\, ca [i c`nd ar fi `mp\rt\[it un secret, Chad a spus:

– Acest b\iat r\u e un geniu, am stat de vorb\ cu el, a[a c\ totce a]i auzit e adev\rat.

S-a r\sucit spre mine, m-a privit cu ochii lui alba[tri, ca de be-belu[, [i mi-a str`ns m`na.

Nora a continuat:– Dup\ cum [tim cu to]ii prea bine, s`ntem presa]i serios `n le-

g\tur\ cu Maestro. Toat\ lumea din Trion e cu ochii pe noi, [i nucred c\ e nevoie s\ dau nume. S-au auzit c`teva r`sete `nfundate.Avem un termen amenin]\tor, care ne p`nde[te – o prezentare chiar`n fa]a domnului Goddard, unde trebuie s\ oferim argumente pri-vind men]inerea liniei de produse Maestro. Asta `nseamn\ maimult dec`t o expunere `n fa]a conducerii, mai mult dec`t o discu]iede referin]\. E o chestiune de via]\ [i de moarte. Du[manii no[tri

14

Chad Pierson st\tea `n picioare l`ng\ o tabl\ pe care scria cu

ro[u [i albastru subiectele care urmau a fi discutate. Tocmai intra-

sem `n Corvette; o sal\ de [edin]e la fel cu toate celelalte pe care le

v\zusem – masa mare (de[i doar din lemn obi[nuit, negru, nu din

lemn de nuc), o consol\ cu microfon a[ezat\ `n mijlocul t\bliei, ca

o v\duv\ neagr\, un co[ cu fructe [i vasul cu ghea]\ pentru r\cori-

toare [i sucuri.

C`nd m-am a[ezat la un cap\t al mesei lungi, mi-a f\cut un

semn scurt din ochi. ~n `nc\pere mai erau [i al]ii. Nora Sommers

st\tea `n capul mesei [i purta ochelari de citit cu rame negre, lega]i

cu un l\n]i[or petrecut pe dup\ g`t; citea un dosar [i c`nd [i c`nd

murmura ceva c\tre Chad, scribul ei. N-a dat impresia c\ m\ v\-

zuse intr`nd.

Al\turi de mine s-a a[ezat un b\rbat cu p\r c\runt, cu o bluz\

av`nd pe ea `nsemnele Trion, care s-a apucat imediat s\-[i fac\ de

lucru cu un Maestro, pesemne `[i rezolva e-mailurile. Era slab, dar

avea burt\, iar din m`necile scurte ale bluzei `i ie[eau la iveal\ bra-

]ele sub]iri [i coatele noduroase. Avea perciunii `nc\run]i]i uimitor

de lungi [i urechile mari [i `mpurpurate. Purta ochelari bifocali.

Dac\ ar fi avut pe el alt\ bluz\ sau c\ma[\, probabil c\ [i-ar fi pus

vreo ap\r\toare de plastic la buzunar. Ar\ta ca un inginer de stil

vechi cu aer de geniu de pe vremea calculatoarelor Packard. Din]ii

`i erau mici [i negricio[i, de parc\ ar fi mestecat tutun.

PARANOIA 83

q g

Page 43: Paranoia - Joseph Finder

Trec`ndu-mi privirea peste document, am dat `ncet din cap, cu

un aer `n]elept, str\duindu-m\ s\ nu ar\t ca o c\prioar\ surprins\ de

faruri `n mijlocul drumului, de[i exact a[a m\ sim]eam. Am remar-

cat o formulare alambicat\ referitoare la „analiza segmentului de

pia]\“ [i „estimare aproximativ\ a dimensiunii [anselor de pia]\“.

Mam\, Doamne. Acordurile enervante ale muzicii de la Jeopardy1

`mi r\sunau obsedant `n minte.

H`r-h`r. Sc`r]-sc`r].

– Ia spune, Adam. Mergem sau nu?

Am `nclinat `nc\ o dat\ din cap, `ncerc`nd s\ par `n acela[i timp

fascinat [i amuzat.

– ~mi place, am spus. Iste].

– Hmm, a f\cut ea.

Am auzit [i c`teva r`sete re]inute. Mi se preg\tea ceva. Mi-am

dat seam\ c\ r\spunsesem gre[it, dar acum nu mai puteam schimba

mare lucru.

– Ascult\, am zis, sigur, pornind exclusiv de la definirea produ-

sului, nu po]i afirma dec`t c\...

– Asta-i tot ce avem `n acest moment, m-a `ntrerupt ea. ~n]e-

legi? Plus\m sau nu?

Am `ncercat s\ c`nt pe aceea[i strun\.

– Mi-am impus mereu s\ fiu `ndr\zne], am replicat. Acum m\

intrig\ ceva. ~mi place forma, specifica]ia de recunoa[tere a scrisu-

lui de m`n\... Dat fiind modelul preponderent [i [ansele pe pia]\, a[

continua, bine`n]eles, m\car o etap\.

– Aha, a pufnit ea. Un col] al gurii i s-a `n\l]at `ntr-un sur`s r\-

ut\cios. {i c`nd te g`nde[ti c\ amicii no[tri de la Cupertino n-au

avut nevoie de `n]elepciunea lui Adam ca s\ aprobe bomba asta ur`t

mirositoare. Adam, acestea s`nt specifica]iile pentru Apple Newton.

Una dintre cele mai r\sun\toare e[ecuri `nregistrate de Cupertino. I-a

costat mai bine de o sut\ de milioane ca s\-l creeze, iar apoi, c`nd

l-au lansat, au pierdut [aizeci de milioane de dolari pe an. Am auzit

PARANOIA 85

vor s\ ne vad\ pe scaunul electric; noi cerem o am`nare a execu]iei.

Este clar acest aspect?

A privit amenin]\tor `n jur [i a luat aminte de `ncuviin]area t\-

cut\ a tuturor. Apoi s-a r\sucit [i a t\iat primul punct de pe ordinea

de zi cu un marker purpuriu, f\c`nd asta cu un gest mai violent de-

c`t ar fi fost nevoie. Revenind cu fa]a spre noi, i-a `ntins un teanc

de h`rtii capsate lui Chad, care a `nceput s\ le distribuie celor din

dreapta [i din st`nga lui. P\reau ni[te specifica]ii, prezentarea, pro-

tocolul produsului sau cam a[a ceva, `ns\ numele acestuia, care ar

fi trebuit s\ apar\ pe prima pagin\, fusese [ters.

– Acum, a zis ea, a[ dori s\ facem un exerci]iu sau o demon-

stra]ie, dac\ vre]i. S-ar putea ca unii dintre voi s\ recunoa[te]i pro-

tocolul acestui produs, iar, dac\ nu gre[esc, v\ rog s\ nu comenta]i.

Dac\ tot lucr\m pentru a-i da lui Maestro o fa]\ nou\, a[ vrea ca

pre] de c`teva minute s\ v\ g`ndi]i [i la altceva, [i ]in s\ `l rog pe

noul nostru coleg s\ arunce o privire pe document [i s\ ne `mp\rt\-

[easc\ p\rerea lui.

A spus acest lucru cu ochii a]inti]i asupra mea.

Am dus m`na la piept [i am `ntrebat:

– Eu?

A z`mbit:

– Da, tu.

– P\rerea... mea?

– Exact. Merge sau nu. Dac\ d\m und\ verde proiectului sau nu.

Adam, tu e[ti paznicul acestui produs care se lanseaz\. Spune-ne ce

crezi despre el. Continu\m sau nu?

Am avut o senza]ie de gol `n stomac. Inima mi-a luat-o razna.

Am `ncercat s\-mi controlez respira]ia, dar am sim]it cum, `n timp

ce r\sfoiam paginile, fa]a mi s-a `mpurpurat. Mi se p\rea de nedes-

cifrat. Nu-mi d\deam seama la ce slujea juc\ria aceea. Am auzit c`-

teva sunete produse de agita]ia celorlal]i – Nora sco]`nd [i pun`nd

la loc capacul markerului [i r\sucind capacul, care scotea un sc`r]`it

enervant. Cineva se juca cu paiul de la o cutie cu suc de mere,

`mping`ndu-l `n\untru [i sco]`ndu-l, ceea ce producea un ]iuit slab.

84 JOSEPH FINDER

1 Joc de testare a cuno[tin]elor de cultur\ general\, de genul Vrei s\ fii miliardar, popu-lar `n SUA, care se poate juca [i online (n.tr.)

q g

Page 44: Paranoia - Joseph Finder

15

~nt`lnirea dintre tata [i Antwoine Leonard n-a mers chiar strun\.

Dimpotriv\, a fost un dezastru total, ireparabil. Altfel spus, Antwoine

s-a confruntat cu o opozi]ie considerabil\. Nici urm\ de `n]elegere.

Nici vorb\ de o criz\ de form\.

Am sosit la apartamentul tatei imediat dup\ ce mi-am terminat

prima zi la Trion. Am parcat Audi-ul ceva mai departe, fiindc\

[tiam c\, atunci c`nd nu st\ cu ochii lipi]i de ecranul uria[ al televi-

zorului, b\tr`nul se uit\ pe fereastr\ [i n-a[ fi vrut s\ aud cine [tie ce

proteste `n leg\tur\ cu noua mea ma[in\. Chiar dac\ i-a[ fi spus c\

am primit o cre[tere mare, tot ar fi g\sit ceva ca s\-[i verse r\utatea.

Am ajuns exact la vreme ca s\ o v\d pe Maureen duc`nd o va-

liz\ din nailon, mare [i neagr\, pe rotile, spre un taxi care a[tepta.

Tr\gea c\ruciorul cu buzele str`nse [i era `mbr\cat\ `n costuma]ia ei

„de zile mari“, un taior cu pantaloni, verde-deschis, cu o explozie

de flori tropicale [i cu ni[te pantofi de un alb orbitor. Am reu[it s\

o prind exact `n clipa `n care striga la [ofer s\-i pun\ valiza `n port-

bagaj [i s\-i `nm`nez ultimul cec (inclusiv o prim\ substan]ial\

pentru durerea [i suferin]ele `ndurate), i-am mul]umit din inim\

pentru devotament, ba chiar am `ncercat s\ o s\rut ceremonios pe

obraz, `ns\ ea s-a ferit cu un aer demn. Apoi a tr`ntit portiera, iar ta-

xiul a demarat.

S\rmana femeie. Nu-mi pl\cuse mai deloc, dar nu puteam s\

n-o comp\timesc pentru chinurile la care o supusese tat\l meu.

alte c`teva chicoteli. Sigur, asta le-a oferit celor de la Doonesbury [iJay Leno un material grozav `n 1993.

Cei prezen]i [i-au mutat privirile de la mine. Cu un aer grav,Chad [i-a supt obrazul, parc\ vr`nd s\ [i-l mu[te. Mordden p\rea s\se afle `n cu totul alt\ lume. Mi-a venit s\-i sf`rtec fa]a NoreiSommers, `ns\ am jucat rolul celui care pierde cu gra]ie.

Cu spr`ncenele ridicate, Nora s-a uitat `n jur, trec`ndu-[i privireade la unul la altul.

– Asta e o lec]ie util\. Trebuie s\ p\trundem c`t mai ad`nc, s\mergem dincolo de excesele marketingului [i s\ privim [i ce se afl\sub capot\. Crede]i-m\, c`nd facem prezentarea `n fa]a lui JockGoddard, adic\ peste dou\ s\pt\m`ni, el sigur o s\ ridice capota. S\nu uit\m nici o clip\ acest lucru.

Toat\ lumea a z`mbit politicos: se [tia prea bine c\ Goddard eraun perfec]ionist, `nnebunit dup\ ma[ini.

– ~n regul\, a zis ea. Cred c\ m-am f\cut `n]eleas\. S\ ne apu-c\m de treab\.

Da, m-am g`ndit eu. La treab\. Bun venit la Trion. Te-ai f\cut`n]eles. Am sim]i un gol `n capul pieptului.

~n ce dracu’ m\ v`r`sem?

86 JOSEPH FINDER

q g

Page 45: Paranoia - Joseph Finder

te-a cocolo[it maic\-ta. La fel [i cu hocheiul – puteai ajunge profe-

sionist dac\ te ]ineai de treab\.

– Tat\, nu eram chiar at`t de bun.

– }i-e la `ndem`n\ s\ spui asta acum, nu? E mai u[or dec`t s\

recuno[ti adev\rul. Atunci te-am sc\pat din m`n\ – te-am trimis la

colegiul acela scump ca s\-]i omori vremea `n petreceri cu amicii

t\i cu nasul pe sus. Avea dreptate doar `n parte, desigur: `nv\]asem

[i lucrasem `n acela[i timp ca s\ m\ `ntre]in pe perioada colegiului.

Cu toate astea, l-am l\sat s\-[i aduc\ aminte ce voia el. S-a `ntors

s\ m\ priveasc\, iar atunci i-am observat ochii umezi [i irita]i.

{i-acum unde-]i s`nt prietenii cei elegan]i, ia spune?

– O duc bine, tat\, am r\spuns eu.

Iar `l apucase o criz\, dar, din fericire, tocmai atunci s-a auzit so-

neria [i aproape c\ am alergat p`n\ la u[\ ca s-o deschid.

Antwoine sosise la fix. Era `mbr\cat cu o uniform\ de spital, de

un albastru-pal, care `l f\cea s\ arate a brancardier sau asistent me-

dical. M-am `ntrebat de unde g\sise uniforma aceea, fiindc\, din

c`te [tiam, nu lucrase niciodat\ `ntr-un spital.

– Cine-i \sta? a exclamat tata cu glas r\gu[it.

– Antwoine, am r\spuns.

– Antwoine? Ce nume mai e [i \sta? Mi-ai angajat un homose-

xual francez? N-am apucat s\-i explic, pentru c\ s-a `ntors s\-l vad\

pe Antwoine st`nd la u[\, iar fa]a i s-a `mpurpurat. Cu gura c\scat\

de groaz\, clipea des din ochi, nevenindu-i s\ cread\? Isuse mare! a

exclamat el, abia g`f`ind.

– Cum merge treaba? m-a `ntrebat Antwoine, str`ng`ndu-mi

m`na de s\ mi-o sf\r`me. Deci el este faimosul Francis Cassidy, a

zis el, apropiindu-se de fotoliu. S`nt Antwoine Leonard. ~nc`ntat s\

te cunosc, domnule.

A spus toate acestea cu glas grav, baritonal.

Tata a continuat s\ se holbeze la el, respir`nd greu. ~ntr-un t`r-

ziu, a zis:

– Adam, vreau s\-]i vorbesc, imediat.

– Sigur, tat\.

PARANOIA 89

C`nd am intrat, tata se uita la o emisiune cu Dan Rather1, r\c-nind la amfitrion. Tata `i dispre]uia deopotriv\ pe to]i realizatorii dedezbateri [i nu era cazul s\-l st`rne[ti ca s\-i auzi p\rerile despre„fraierii“ care aveau televiziune prin cablu. Singurele emisiuni care`l atr\geau erau cele `n care gazdele cu aere de vedete [i cu p\reride dreapta `[i momeau oaspe]ii, `ncerc`nd s\-i scoat\ din s\rite, bachiar s\ fac\ spume la gur\. Cam \sta era sportul pe care `l maiaprecia acum.

Era `mbr\cat cu o c\ma[\ de corp, alb\ [i f\r\ m`neci. C`nd ve-deam asemenea obiecte de lenjerie, m\ apucau sudorile. Le aso-ciam cu ceva nepl\cut – ori de c`te ori m\ „pusese la punct“ c`nderam mic, p\rea s\ poarte c`te o asemenea c\ma[\. ~nc\ ]in minte,cu limpezimea unei fotografii, momentul `n care, c`nd aveam optani, am v\rsat f\r\ s\ vreau Kool Aid peste fotoliul lui, iar el a [ipus cureaua pe mine, domin`ndu-m\ – cu acea bluz\ p\tat\ [i cufa]a `nro[it\ [i n\p\dit\ de sudoare –, url`nd: „Vezi ce m-ai silit s\fac?“ Nu e o amintire dintre cele mai pl\cute.

– C`nd vine tipul \la? m-a luat tata de cum am intrat. ~nt`rziedin prima zi, nu?

– ~nc\ nu. (Maureen refuzase s\ mai stea c`teva minute ca s\-ispun\ ce are de f\cut, a[a c\ nu avea s\ se petreac\ nici o predarede [tafet\.)

– {i ce te-ai `mpopo]onat a[a? Ar\]i ca un antreprenor de pompefunebre – m\ bagi `n boal\.

– Doar ]i-am spus, de azi am alt\ slujb\.S-a r\sucit spre Rather, cl\tin`nd dezgustat din cap.– Te-au concediat, nu?– De la Wyatt? Nu, am plecat eu.– Ai `ncercat s\ faci pe grozavul, ca `ntotdeauna, [i te-au dat

afar\. {tiu eu cum se `nt`mpl\ chestiile astea. Te-au mirosit de la opo[t\ c\ e[ti un fraier. Apoi a respirat ad`nc de c`teva ori. Mereu

88 JOSEPH FINDER

1 Prezentator la postul de televiziune CBS [i jurnalist, care are [i o emisiune intitulat\60 de minute. ~ntre altele, i-a luat un interviu `n exclusivitate lui Saddam Hussein`n 2003 [i a prezentat abuzurile comise de militarii americani `n `nchisoarea AbuGhraib din Irak. (n.tr.)

q g

Page 46: Paranoia - Joseph Finder

pierduse orice putere de convingere. Acum s-a r\sucit cu totul c\treAntwoine care, nu m\ `ndoiam, v\zuse altele [i mai [i `n `nchisoare.

– Ai zis ofi]erul pentru eliber\ri condi]ionate?– A[a am zis.– Cum, e[ti pu[c\ria[?– Fost pu[c\ria[.– Ce dracu’ ai cu mine? s-a r\stit el, fulger`ndu-m\ cu privirea.

~ncerci s\ m\ omori `nainte s\ m\ termine boala? Uit\-te la mine,abia m\ mi[c, [i tu m\ la[i singur `n cas\ cu un pu[c\ria[?

Antwoine n-a l\sat impresia c\ asta l-ar deranja.– A[a cum zice fiul t\u, chiar dac\ mi-ar veni ideea, nu v\d

ceva care merit\ s\ fie furat, a zis el calm, cu un aer somnoros. M\-car crede-m\ c\, dac\ a[ vrea s\ fac vreo m\g\rie, nu mi-a[ lua oasemenea slujb\.

– Ai auzit? a pufnit tata, plin de furie. Auzi ce spune?– Plus c\, dac\ o s\ r\m`n, noi doi trebuie s\ ne `n]elegem asupra

c`torva lucruri. Antwoine a adulmecat aerul. Simt iz de tutun [i o s\termini cu prostia asta imediat. A `ntins palma uria[\ spre fotoliu [i aatins un bra]. S-a deschis un mic compartiment pe care nu-l [tiamacolo, iar din\untru, ca un Hopa Mitic\, a ap\rut, ro[u cu alb, un pa-chet de Marlboro. {tiam eu. Acolo [i le ascundea [i taic\-meu.

– Hei! a r\cnit tata. Uite ce `ndr\zneal\!– {i o s\ `ncepi s\ faci mi[care. }i se atrofiaz\ mu[chii. Nu-i

vorba de pl\m`ni, ci de mu[chi.– }i-ai ie[it din min]i? a f\cut b\tr`nul.– Dac\ ai probleme respiratorii, trebuie s\ te mi[ti. Cu pl\m`nii

e clar, s-au dus, dar trebuie s\ facem ceva `n privin]a mu[chilor. Os\ `ncepem cu mi[carea picioarelor, st`nd pe fotoliu, s\-]i pui mu[-chii `n mi[care din nou, iar dup\ aceea o s\ ne plimb\m pu]in. B\-tr`nul meu a avut tot emfizem, iar eu [i fratele meu...

– Spune-i negrului \stuia... tatuat, a zis tata printre icnete, s\-[i iacalabal`cul – din camera aceea... [i s\ se duc\ dracului din casa mea!

Eram pe punctul de a pierde totul. Avusesem o zi nenorocit\ [im\ sim]eam gata s\ plesnesc, plus c\ luni [i luni de zile m\ chinui-sem s\ g\sesc pe cineva care s\-l suporte pe b\tr`n, c\ut`nd `nlocuitor

PARANOIA 91

– A, nu – spune-i lui An-twoine sau cum dracu’ zici c\-l cheam\

s\ ias\ afar\, ca s\ vorbim numai noi doi.

Mirat, Antwoine s-a uitat la mine, ne[tiind cum s\ procedeze.

– Ce-ar fi s\-]i duci lucrurile `n camera ta? i-am sugerat. A doua

u[\ pe dreapta. Po]i `ncepe s\ despachetezi.

{i-a dus pe hol cele dou\ gen]i de voiaj din nailon. Tata nici n-a

a[teptat ca el s\ ias\ din camer\, c\ s-a [i pornit:

– ~n primul r`nd, nu vreau s\ se ocupe de mine un b\rbat, ai pri-

ceput? G\se[te-mi o femeie. ~n al doilea r`nd, s\ nu v\d picior de

negru aici. S`nt neserio[i. Dar ce credeai? C\ o s\ m\ la[i singur cu

Leroy? La o adic\, uit\-te numai la el, cu tatuaje, codi]e... N-are ce

s\ caute `n casa mea. Sau `]i cer prea mult? ~ncepuse s\ respire tot

mai precipitat. Cum po]i s\-mi aduci un negru `n cas\, dup\ ce am

avut at`tea necazuri cu pu[tii din cartier care au `ncercat s\-mi

sparg\ apartamentul?

– Da, [i pleac\ imediat de unde-au venit, c`nd `[i dau seama c\

n-au ce s\ fure. N-am ridicat deloc glasul, de[i eram furios. Unu,

tat\, nu prea avem de ales, fiindc\ agen]iile nici nu vor s\ mai dis-

cute cu noi, dup\ ce le-ai f\cut at`tea infirmiere s\ plece, clar? Doi,

eu nu pot sta cu tine, fiindc\ am o slujb\, `n]elegi? {i, trei, nici m\-

car nu ai v\zut de ce-i `n stare.

Antwoine a revenit de pe hol. A ajuns l`ng\ tata, amenin]\tor de

aproape, dar i s-a adresat cu glas bl`nd, delicat:

– Domnule Cassidy, dac\ vrei s\ plec, nici o problem\. Plec

imediat, nu m\ deranjeaz\ deloc. Nu r\m`n unde nu-s dorit. Nu

s`nt disperat s\ cap\t slujba asta. At`ta vreme c`t ofi]erul pentru

eliber\ri condi]ionate afl\ c\ am `ncercat cu adev\rat s\ ob]in o

slujb\, `mi convine.

Tata privea concentrat la televizor, o reclam\ pentru Depends,

iar o ven\ i se zb\tea sub ochiul st`ng. Mai v\zusem expresia aceea,

de obicei c`nd i-o cocea cuiva, [i fa]a lui te b\ga `n sperie]i. Obi[-

nuia s\-[i pun\ juc\torii s\ alerge p`n\ c`nd vreunul se pr\bu[ea, iar

dac\ ceilal]i refuzau s\ continue alergarea, erau privi]i `n acel fel.

~ns\ tata folosise de at`tea ori trucul acela `mpotriva mea, `nc`t `[i

90 JOSEPH FINDER

q g

Page 47: Paranoia - Joseph Finder

16

Sim]eam nevoia s\ m\ r\coresc. Trecusem prin prea multe –

Nora Sommers, care m\ f\cuse de r`sul lumii [i c\reia nu-i puteam

spune r\spicat s\ se duc\ dracului, imposibilitatea de a supravie]ui

la Trion nici c`t s\ apuc a fura m\car o can\ de cafea, senza]ia ge-

neral\ c\ m\ b\gasem `n ceva ce m\ dep\[ea. Apoi, colac peste pu-

p\z\, tata. Faptul c\ trebuia s\-mi st\p`nesc furia, c\ trebuia s\ m\

ab]in s\-i r\cnesc `n fa]\ – „Tic\los b\tr`n [i nerecunosc\tor, mori

odat\!“ – m\ rodea cumplit.

Din aceste motive, [tiind c\ Seth lucra `n noaptea aceea, am

ap\rut la Alley Cat. Voiam doar s\ stau la bar [i s\ m\ fac praf cu

b\utur\ pe gratis.

– Hei, frumosule, a f\cut Seth, `nc`ntat s\ m\ vad\, asta a fost

prima zi la noua slujb\, nu?

– Mda.

– Chiar a[a de r\u a fost?

– Nici nu vreau s\ discut despre asta.

– Atunci e grav. Mam\... Mi-a turnat un whisky de parc\ a[ fi

fost vreun be]ivan b\tr`n, unul cu vechi state de plat\ `n localul

acela. ~mi place tunsoarea, amice. S\ nu-mi spui c\ te-ai `mb\tat [i

c`nd te-ai trezit erai tuns a[a.

Nu l-am luat `n seam\. B\utura mi s-a urcat imediat la cap. S\ri-

sem peste masa de sear\ [i eram fr`nt. Am avut o senza]ie grozav\.

– P\i, c`t de r\u a fost, domnule? Doar a fost prima zi, c`nd ]i se

arat\ doar unde e veceul, nu?

pentru fiecare dintre infirmierele care plecau, alc\tuind un [ir lung[i pierz`ndu-mi o groaz\ de vreme. Iar acum, `l alunga pe ultimulcare, de acord, poate n-o fi fost candidatul ideal, dar r\m`nea singu-rul pe care `l aveam. ~mi venea s\ m\ reped la el [i s\-mi v\rs ama-rul, dar nu m-a l\sat inima. Nu puteam r\cni la tat\l meu, acelb\tr`n muribund de emfizem `n ultimul stadiu. De aceea, cu risculde a exploda mai t`rziu, m-am ab]inut.

N-am apucat s\ r\spund, fiindc\ Antwoine s-a `ntors spre mine.– Din c`te [tiu, fiul t\u m-a angajat, a[a c\ doar el m\ poate

concedia.Am cl\tinat din cap.– N-ai tu a[a noroc, Antwoine. Nu pleci tu de aici chiar cu una,

cu dou\. Hai s\ `ncepem!

92 JOSEPH FINDER

q g

Page 48: Paranoia - Joseph Finder

– Dumnezeule, femeile `i iubesc pe barmani, a zis el. Oare de ce?– Habar n-am, Seth. Poate e vorba numai de tine, am zis [i am

ridicat u[or paharul gol spre el.– Sigur. F\r\ `ndoial\. Apoi a mai l\sat s\ picure c`teva guri de

scotch [i a ad\ugat buc\]i de ghea]\. Cu glas sc\zut, cu care se facde obicei confiden]ele, [i abia perceptibil `n vacarmul creat de ceidin bar [i de prezentatorul meciului de baschet, a zis: {efului nu-iplace cum torn `n pahare. }ine s\ folosesc o m\sur\, pe care ar tre-bui s\ o aplic tot timpul. ~n ultima vreme m\ supune la teste. Cic\:„Toarn\-mi! Prea mult! M\ ruinezi!“

– Dup\ mine, torni excelent, am zis eu.– S\ [tii c\ de data asta chiar trebuie s\ fac un bon.– Nici o problem\. Acum c`[tig o groaz\ de bani.– A, nu, ne dau voie s\ d\m pe gratis patru pahare pe sear\, a[a

c\ nu-i nici o problem\. {i, cum spuneai, ai avut o zi proast\ la ser-viciu. {eful de la firm\ `mi face un scandal monstru dac\ `nt`rziizece minute.

Am cl\tinat din cap.– Serios, Shapiro nu [tie s\ foloseasc\ nici copiatorul. N-are ha-

bar s\ trimit\ un fax. Nu [tie nici m\car cum s\ fac\ o c\utare peInternet. F\r\ mine ar fi pierdut cu totul.

– Poate vrea ca al]ii s\ fac\ treburile m\runte.Seth n-a l\sat impresia c\ m-ar fi auzit.– A, ]i-am povestit ultima mea aventur\?– Ia zi.– Fii atent – o s\ dau lovitura!– Z\u?– Serios! A[a, pur [i simplu! A ar\tat cu degetul spre televizor,

unde se prezenta o reclam\ de dou\ parale pentru saltelele uneicompanii, `nso]it\ de o melodie t`mpit\, cum se `nt`mpl\ mereu.Am cunoscut un tip de la o firm\ de avocatur\ care lucreaz\ pentruo companie de publicitate [i mi-a spus totul. Mi-a promis c\ poates\-mi ob]in\ o audi]ie la una dintre companiile tari, ca Megamusicsau Crushing, sau Rocket. Tot el a zis c\ po]i p\trunde mult maiu[or dac\ scrii vreo melodie ca asta.

PARANOIA 95

A ridicat ochii spre ecranul pe care se desf\[ura un meci de bas-chet, apoi [i-a mutat privirea spre mine.

I-am povestit despre Nora Sommers [i despre p\c\leala ei [me-cheroas\ cu Apple Newton.

– Ce javr\... Ce i-a venit s\ se dea a[a la tine? La ce se a[tepta,abia ai fost angajat, de unde s\ [tii tu?

Am cl\tinat din cap.– Ba nu, ea...Brusc, mi-am dat seama c\ eliminasem o parte esen]ial\ din

toat\ povestea, aceea c\ a[ fi fost cel mai tare de la Wyatt Telecom.Drace! ~nt`mplarea putea fi explicat\ doar dac\ [tiai c\ balaurulacela de femeie `ncercase s\-mi mai taie nasul. M\ sim]eam lovitmortal. Dep\[irea acelui moment de sl\biciune mi se p\rea o `ncer-care de netrecut, ca aceea de a urca pe Everest sau de a traversaAtlanticul `not. Fusesem deja prins cu minciuna. Sim]eam o sf`r-[eal\ interioar\ [i o oboseal\ cumplit\. Din fericire, cineva l-aaten]ionat pe Seth, f\c`ndu-i un semn.

– ~mi pare r\u, domnule, `n seara asta doar hamburgerii s`nt la ju-m\tate de pre], a anun]at el [i s-a dus s\ ia dou\ beri pentru cineva.

M-am trezit g`ndindu-m\ la cei pe care `i cunoscusem `n cursulzilei, „personajele“, dup\ cum se referise la ei ciudatul acela deNoah Mordden, care acum `mi defilau prin minte, devenind tot maigrote[ti. Sim]eam nevoia s\ m\ sf\tuiesc cu cineva, dar nu puteam.~nt`i de toate, voiam s\ m\ descarc, s\ vorbesc despre Chad [iPhil-Nu-{tiu-Cum, veteranul. Doream s\ povestesc cuiva despreTrion [i cum era acolo, despre cum `l z\risem pe Jock Goddard `nbufet. Dar nu se putea, fiindc\ nici eu nu [tiam c`te lucruri mi se in-terziseser\, ce anume puteau s\ afle [i al]ii.

Ame]eala de la whisky a `nceput s\ se risipeasc\, iar un sunetgrav [i continuu de nelini[te, ca o not\ sus]inut\ prin pedal\, cre[-tea `n intensitate, devenind treptat tot mai ascu]it, aduc`nd cu feno-menul de microfonie, ]iuitor [i asurzitor. P`n\ s\ revin\, Seth a uitatdespre ce discutasem. Ca mai toat\ lumea, pe Seth `l intereseaz\mai cur`nd propriile probleme dec`t ale altora. {i astfel fusesem sal-vat de narcisismul lui masculin.

94 JOSEPH FINDER

q g

Page 49: Paranoia - Joseph Finder

– Da, daa, am f\cut eu, pe un ton prin care `l invitam s\ m\ lase`n pace.

– S\ nu vii la mine s\ m\ rogi s\-]i aduc butelia de oxigen lanas. A scos un pahar de Martini din congelator [i a turnat pu]in ver-mut `n el. Fii atent. A azv`rlit vermutul din pahar peste um\r, apoi aturnat `n el Bombay Saphire. Uite, \sta e un Martini ca la mama lui.

Am luat o `nghi]itur\ mare de whisky, timp `n care el s-a dus s\marcheze Martini-ul [i s\-l dea celui care `l comandase, [i mi-a pl\-cut arsura pe care am sim]it-o `n g`tlej. Acum `ncepusem s\ m\ `n-c\lzesc cu adev\rat. M-am sim]it pu]in nesigur pe scaunul `nalt debar. Tr\geam la m\sea ca un adev\rat miner `n ziua de salariu.Nora Sommers, Chad Pierson [i tot neamul lor `ncepuser\ s\ setrag\ `napoi, f\c`ndu-se parc\ mici, c\p\t`nd un aer nevinovat, co-mic, de personaje de desene animate. Bun, avusesem o prim\ zi detoat\ lauda, ce, era ceva neobi[nuit? Oricine s-ar fi sim]it pu]in ne-lalocul lui `n prima zi la o nou\ slujb\. Numai c\ eu eram bun, nutrebuia s\-mi ias\ din minte acest lucru. Dac\ n-a[ fi fost at`t degrozav, Wyatt nu m-ar fi ales pentru acea misiune. Evident, el [iJudith, consiliera lui, nu [i-ar fi pierdut vremea cu mine dac\ n-ar ficrezut c\ voi reu[i s\ m\ descurc. M-ar fi dat pur [i simplu afar\ [im-ar fi l\sat la mila sistemului juridic, s\ m\ ap\r singur. Iar acuma[ fi stat chircit pe patul `ngust de la `nchisoarea Marion.

Am `nceput s\ simt o v`n\ de `ncredere, alimentat\ de alcool,foarte pl\cut\, dar vecin\ cu megalomania. M\ trezisem para[utat`n Germania nazist\, av`nd la mine doar c`teva concentrate de ali-mente [i un aparat pe unde scurte, iar succesul alia]ilor, ba chiar [isoarta civiliza]iei occidentale, depindeau `n totalitate de mine.

– L-am v\zut azi `n centru pe Elliot Krause, m-a anun]at Seth.M-am uitat la el uimit, nepricep`nd imediat.– Elliot Krause. Nu mai ]ii minte? Elliot Port-O-San1?Viteza mea de reac]ie sc\zuse considerabil; mi-au trebuit c`teva

clipe s\-mi aduc aminte, apoi am izbucnit `n r`s. Nu mai auzisemde ani de zile numele lui Elliot Krause.

PARANOIA 97

– Seth, tu nici m\car nu [tii s\ pui notele pe portativ.– Nici Stevie Wonder nu-i `n stare. Bine, dar mai to]i tipii cu ta-

lent nu-s `n stare s\ citeasc\ pe note. Cum s\-]i spun, c`t timp `]itrebuie s\ `nve]i un c`ntecel de treizeci de secunde? Omu’ spune c\fata asta, care face toate reclamele pentru JCPenney, abia dac\ [tienotele, `n schimb are voce!

O femeie aflat\ al\turi de mine la bar i s-a adresat lui Seth:– Ce fel de vinuri ave]i?– Ro[u, alb [i roze, i-a r\spuns el. De care vre]i?Ea a zis c\ alb, iar el i-a turnat `ntr-un pahar.Apoi a revenit `n dreptul meu:– Banii se fac din c`ntat, totu[i. Trebuie s\ fac o `nregistrare, s-o

pun pe CD, [i cur`nd intru `n aten]ia lor; important e pe cine cu-no[ti. Pricepi? Munc\ ioc, bani, g`rl\!

– Sun\ frumos, am zis eu, nu tocmai entuziasmat.– Nu te v`ri [i tu?– Nu, cu toate c\ pare grozav, serios, am r\spuns eu, reu[ind s\

mimez pu]in entuziasm. Bun\ [mecheria.~n ultimii ani, eu [i Seth am discutat mereu cum s\ facem bani,

iar asta f\r\ prea mult\ munc\. ~l `nc`nta s\ aud\ pove[tile meledespre chiulul pe care-l tr\geam la Wyatt, cum st\team ore `n [ir peInternet s\ vizionez The Onion, pe site-uri precum BoredAtWork.com,IloveBacon.com sau FuckedCompany.com. Cel mai mult `mi pl\-ceau site-urile care aveau un buton numit „[ef“, pe care puteai daun clic dac\ `n apropiere ap\rea [eful, iar a[a chestia amuzant\ dis-p\rea, l\s`nd `n schimb vreo foaie de calcul Excel la care, chipurile,lucrai. Am`ndoi ne m`ndream nevoie mare c`t de pu]in efort f\ceamla slujb\, sc\p`nd f\r\ a fi prin[i. Tocmai de aceea `i pl\cea lui Seths\ lucreze la o firm\ de avoca]i – fiindc\ asta `i permitea s\ retras,de cele mai multe ori nesupravegheat, cinic, prea pu]in legat de lu-mea muncii.

M-am ridicat ca s\ m\ duc la toalet\ [i, la `ntoarcere, trec`nd pela automat, am cump\rat un pachet de Camel normal.

– Iar ai `nceput cu prostiile? m-a `nt`mpinat el, c`nd s-a prins c\tocmai desf\ceam banda de protec]ie a pachetului.

96 JOSEPH FINDER

1 Port-O-San, cabin\ sanitar\ ecologic\ ce poart\ numele firmei produc\toare,Portosan Company. (n.tr.)

q g

Page 50: Paranoia - Joseph Finder

Iar acum, amintindu-mi cum `[i pusese Elliot Krause ochelariipe fa]a [i nasul m`njite cu sc`rn\ imediat ce ie[ise din toaleta porta-bil\, am r`s at`t de nest\p`nit, `nc`t mi-am pierdut echilibrul, am lu-necat de pe scaun [i am c\zut c`t eram de lung pe podea. Imediatam fost `nconjurat de c`]iva oameni care, aplec`ndu-se deasupramea, m-au `ntrebat dac\ p\]isem ceva. Se vedea c\ m\ turmenta-sem r\u de tot. Vedeam ca prin cea]\. F\r\ nici un motiv, prin fa]aochilor mi-a trecut, fugitiv, imaginea tatei [i a lui AntwoineLeonard, iar ideea mi s-a p\rut hilar\ la culme, a[a c\ nu m\ maiputeam opri din r`s.

Am sim]it cum cineva m-a `n[f\cat de un um\r, iar altcineva decot. Seth [i `nc\ un individ m-au ajutat s\ ies din bar. Toat\ lumeap\rea s\ stea cu ochii pe mine.

– ~mi pare r\u, prietene, am spus, sim]indu-m\ cuprins de unval de jen\. Mul]umesc. Ma[ina mi-e acolo.

– Doar n-ai de g`nd s\ pleci a[a, amice.– Dar e aici, am insistat eu, neconving\tor.– Nu-i aia ma[ina ta. Nu vezi c\ e un Audi sau nu [tiu ce?– Ba e a mea, am rostit eu ap\sat, `nt\rindu-mi afirma]ia cu un

gest viguros din cap. Audi... A6, cred.– Dar ce s-a `nt`mplat cu h`rbul t\u?Am scuturat din cap.– Am una nou\.– Mam\, la slujba asta nou\ te pl\tesc chiar a[a de bine?– Daa, am zis, apoi am ad\ugat, t\r\g\nat, nu chiar at`t de mult.A fluierat dup\ un taxi, iar cel\lalt tip m-a `ngr\m\dit `n\untru.– Mai ]ii minte unde stai? m-a `ntrebat Seth.– Asta-i bun\, am f\cut eu. Sigur c\ ]in minte.– Vrei s\ bei o cafea p`n\ ajungi acas\, ca s\ te treze[ti ni]el?– Nuu, am r\spuns. Trebuie s\ dorm. M`ine, la slujb\.Seth a pufnit `n r`s.– Dom’le, nu te invidiez, a zis el.

PARANOIA 99

– E partener la vreo firm\ de avocatur\, pariez.– {i s-a specializat `n dreptul mediului, nu? am spus eu, `ne-

c`ndu-m\ de r`s [i scuip`nd o gur\ de whisky.– Mai ]ii minte ce fa]\ avea?– Cum s\ uit, dar tu ]ii mine ce pantaloni purta?De aceea `mi pl\cea s\-mi petrec vremea cu Seth. Discutam `n

codul Morse; ne cuno[team unul altuia reperele [i toate glumele [ialuziile. Trecutul nostru comun ne oferea un limbaj secret, la fel ca algemenilor c`nd s`nt mici. ~ntr-o var\, c`nd eram la liceu, Seth lucra laun club exclusivist de tenis, unde `ngrijea terenurile `n cursul unuimare meci interna]ional, [i m-a l\sat s\ m\ strecor `n\untru f\r\ s\pl\tesc. ~nchiriaser\ [i instalaser\ ni[te „toalete portabile ecologice“pentru a face fa]\ num\rului mare de spectatori – erau botezateHandy Houses sau Port-O-Sans, sau nu mai [tiu ce nume nostime led\duser\ –, iar chestiile acelea ar\tau ca ni[te frigidere uria[e. Dup\dou\ sau trei zile, se umpluser\, fiindc\ oamenii de la Handy Housenu se deranjaser\ s\ vin\ pentru a le goli, a[a c\ pu]eau.

{i se g\sise pu[tiul acela, Elliot Krause, care urmase o [coal\preg\titoare [i pe care am`ndoi `l detestam, deoarece, pe de o parte,`i furase prietena lui Seth, iar pe de alta, ne dispre]uia c\ prove-neam din familii mai simple. A ap\rut [i el la turneu, purt`nd obluz\ de tenis la mod\ [i pantaloni albi, cu prietena lui Seth la bra],dar a f\cut gre[eala s\ se duc\ la una dintre toaletele acelea ca s\ seu[ureze. Seth, care `n momentele acelea culegea resturi de pe jos cuo ]epu[\, l-a v\zut [i mi-a aruncat un sur`s par[iv. A dat fuga la toa-let\, iar cu m`nerul din lemn al ]epu[ei a blocat clan]a, dup\ care eu[i un amic de-al nostru, Flash Flaherty, am `nceput s\ balans\mtoaleta `ntr-o parte [i `n alta. ~l puteai auzi pe Elliot cum zbiera di-n\untru: „Hei! Hei! Ce face]i acolo?“, la care se ad\uga clipocitulmizeriei din rezervor, dup\ care am r\sturnat cabina cu totul,prinz`ndu-l pe Elliot `n\untru. Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc `n cezoaie se zb\tea acolo. Seth [i-a pierdut slujba, dar sus]inea sus [itare c\ meritase – ar fi dat orice doar s\ i se ofere privilegiul de a-lvedea pe Elliot Krause ie[ind v\rs`nd [i cu hainele, care fuseser\ deun alb imaculat, acoperite de excremente [i `mbibate cu urin\.

98 JOSEPH FINDER

q g

Page 51: Paranoia - Joseph Finder

Oare vorbea mai repede [i mai tare dec`t de obicei? A[a se p\-rea. Abia reu[eam s\ pricep vorbele lui.

– {tiu, am `ng\imat eu moale.– N-ai `nceput sub cele mai bune auspicii.– Am avut – am avut o zi cumplit\ ieri. Prima zi acolo, plus

tata...– M\ doare undeva. Avem o `n]elegere clar\, pe care trebuie s\

o respec]i. {i tu, ce-ai reu[it s\ afli din cele ce se pun la cale acolo?– La cale?Mi-am cobor`t picioarele pe podea, m-am l\sat pe marginea pa-

tului [i mi-am masat t`mplele cu m`na liber\.– Secrete, proiecte codificate. De ce dracu’ crezi c\ ai ajuns

acolo?– P\i, e prea devreme, am zis eu. Prea cur`nd, m-am corectat.

~ncetul cu `ncetul, creierul `ncepea s\-mi func]ioneze. Ieri am fostdus peste tot de m`n\. N-am avut nici o clip\ liber\ la dispozi]ie. Arfi fost prea riscant s\ fac vreo m\g\rie. Doar nu vre]i s\ ratez totulchiar din prima zi.

Meacham a r\mas t\cut c`teva clipe.– Mda, ai dreptate, a recunoscut. Dar trebuie s\-]i creezi posibi-

litatea c`t de cur`nd [i te rog s\ profi]i de ea. Vreau un raport ast\zi,p`n\ la sf`r[itul zilei, m-ai `n]eles?

17

La miezul nop]ii, telefonul mobil a sunat, asurzitor de tare, nu-

mai c\ nu mai era de mult miezul nop]ii. Printre jaluzele, am v\zut

o raz\ de lumin\. Iar ceasul ar\ta cinci [i jum\tate – diminea]a sau

seara? Eram at`t de confuz c\ nu mi-am dat seama. Am r\spuns la

apel [i mi-am dorit s\-l fi `nchis de cu sear\.

– Da.

– ~nc\ dormi? m-a `ntrebat o voce, oarecum mirat\.

– Cine e?

– Ai l\sat Audi-ul `ntr-o zon\ de unde cele parcate neregula-

mentar s`nt ridicate. Era Arnold Meacham, mi-am dat seama ime-

diat: nazistul care se ocupa de securitate la Wyatt. Nu e ma[ina ta, a

fost `nchiriat\ de Wyatt Telecommunications, [i-ai putea m\car s\

te por]i frumos cu ea – nu s-o abandonezi ca pe-un prezervativ care

nu-]i mai trebuie.

Atunci mi-am amintit totul: noaptea trecut\ m\ f\cusem cri]\ la

Alley Cat, ajunsesem cumva acas\, uitasem s\ pun [i ceasul s\

sune... Trion!

– Uf, drace! am f\cut eu, ridic`ndu-m\ `n capul oaselor [i sim-

]indu-mi stomacul tres\lt`nd. Aveam o pulsa]ie `n cap, pe care mi-l

sim]eam uria[, ca al unuia dintre mutan]ii din Star Trek.

– Am stabilit reguli destul de clare, a continuat Meacham. Gata

cu distrac]iile. F\r\ petreceri. Trebuie s\ func]ionezi la capacitate

maxim\.

PARANOIA 101

q g

Page 52: Paranoia - Joseph Finder

– Ascult\, ce-ar fi s\ facem un pariu? Nu s`nt prea competitiv –poate c\ `n felul \sta m\ mobilizez mai bine.

„Da, de ce nu? m-am g`ndit. Deci sus]ii c\ nu e[ti bun?“– Ceva de genul, un bax de bere sau cam a[a ceva?– Fii serios, dom’le. Un sutar? O sut\ de dolari?„O sut\? P\i ce, s`ntem `n Las Vegas, pu[i pe ars bani?“ Cam

f\r\ chef, am r\spuns:– Bine, cum vrei.Mare gre[eal\. Chad era bun, juca agresiv, iar eu eram mahmur.

S-a apropiat de linia de la care co[ul valoreaz\ trei puncte, a arun-cat [i a nimerit. Apoi, ar\t`nd satisf\cut de sine, a `ndreptat spremine degetul ar\t\tor ca pe ]eava unui pistol, s-a f\cut c\ sufl\ fu-mul de la gura ]evii [i a zis:

– Lovit!For]`ndu-m\ s\ m\ retrag, a reu[it c`teva co[uri cu panoul [i

a preluat conducerea. C`nd [i c`nd, f\cea ni[te figuri ca AlonzoMourning1, mi[c`ndu-[i palmele `nainte [i `napoi, la fel ca un ]inta[care `[i rote[te pistoalele `nainte sau dup\ o `mpu[c\tur\.

– S-ar spune c\ nu e[ti `n cea mai bun\ form\, a[a-i? a constatat el.Expresia de pe fa]a lui sugera bun\voin]\, ba chiar `ngrijorare,

`ns\ ochii `i sclipeau cu un dispre] abia ascuns.– A[a s-ar p\rea, am r\spuns.~ncercam s\ r\m`n un b\iat de treab\, s\ particip cu pl\cere la

joc, nu s\ m\ ]in de el ca o lipitoare, `ns\ `ncepuse deja s\ m\ calcepe nervi. Am ratat c`teva co[uri, iar el a reu[it s\ blocheze c`tevaarunc\ri de-ale mele. Dup\ aceea am marcat, reduc`nd din dife-ren]\, iar cur`nd era [ase la trei pentru el. Am b\gat de seam\ c\ f\-cea mereu fenta spre dreapta.

A str`ns din nou m`na pumn, f\c`nd iar\[i gestul acela ridicol cudegetul ar\t\tor `ndreptat spre mine ca un pistol. A f\cut fenta spredreapta, a aruncat la co[, nimerind.

– Preg\te[te banii! a c`r`it el.~n acea clip\ am avut senza]ia c\ `n mintea mea s-a conectat

ceva, pesemne spiritul competitiv. Nu mi-a sc\pat c\ individul

18

Pe la pr`nz a `nceput s\-mi treac\ senza]ia c\ s`nt invalid [i am

decis s\ urc p`n\ la sala de gimnastic\ – pardon, „centrul de `ntre]i-

nere“ – ca s\ fac c`teva exerci]ii. Acesta era pe acoperi[ul Aripii E,

`ntr-un soi de capsul\, av`nd terenuri de tenis, tot felul de instru-

mente pentru m\surarea tensiunii [i a ritmului cardiac, aparate de

mers [i de urcat [i alte ma[in\rii, toate dotate cu ecrane TV/video.

Vestiarul avea o camer\ de aburi [i saun\ [i ar\ta la fel de spa]ios

ca orice alt\ sal\ dintr-un club modern.

M\ schimbasem [i tocmai m\ preg\team s\ trec la aparate [i

greut\]i, c`nd `n vestiar a ap\rut Chad Pierson.

– Ia te uit\, a f\cut el. Cum `]i merge, domnule? A deschis dula-

pul al\turat celui `n care `mi pusesem hainele. Ai venit s\ faci un joc?

– Nu, voiam doar s\...

– P\i, dac\ se joac\, nu vrei s\ participi?

Am [ov\it o clip\.

– Ba da.

Pe terenul de baschet nu mai era nimeni, a[a c\ am a[teptat c`-

teva minute, f\c`nd driblinguri [i arunc`nd la co[. ~ntr-un t`rziu,

Chad a zis:

– Facem un unu contra unu?

– Sigur.

– P`n\ la unsprezece co[uri. Cine marcheaz\ `ncepe, bun?

– ~n regul\.

PARANOIA 103

1 Juc\tor de baschet la echipa Miami Heat (n. tr.)

q g

Page 53: Paranoia - Joseph Finder

– Da, m-ai uimit, dom’le. Te pricepi mai bine dec`t am crezut.A tras apoi o gur\ de aer. A fost frumos. Foarte interesant. Dar dataviitoare te bat la scor, amice – acum m-am prins cum joci. A r`njit,vr`nd s\ dea impresia c\ glumea, a `ntins m`na transpirat\ [i a pus-ope um\rul meu. ~]i s`nt dator un sutar.

– Las-o balt\. Oricum nu-mi place s\ joc pe bani.– Ba nu, serios. Insist. ~]i cumperi o cravat\ sau mai [tiu eu ce.– Nu, Chad. Nu-i iau.– Dar trebuie...– Nu trebuie deloc, domnule. Apoi m-am g`ndit o clip\. Oame-

nilor le place nespus de mult s\-]i dea sfaturi. De aceea am spus:Poate-mi dai ni[te ponturi `n ce-o prive[te pe Nora.

Ochii i s-au luminat; de data asta jucam `n aceea[i echip\.– A, a[a le face tuturor nou-veni]ilor. Obiceiul ei de a te ame]i,

nimic altceva. Nu-i vorba de ceva personal, crede-m\ – am fosttratat la fel c`nd am `nceput s\ lucrez aici.

Nu mi-a sc\pat sugestia: „Iar acum uit\-te la mine ce-amajuns“. A avut grij\ s\ nu o critice pe Nora; [tia cum s\ se fereasc\de mine, s\ nu spun\ chiar tot.

– S`nt b\iat mare, am zis. Nu m\ las eu dobor`t.– Eu spun c\ nu-i cazul s\-]i faci griji. A ]inut s\ pun\ lucrurile

la punct – nu-]i pierde capul – [i-o s\ te lase `n pace. N-ar fi proce-dat a[a dac\ nu considera c\ ai un pot considerabil. (Prin asta voias\ spun\ poten]ial mare.) Te place. Altfel nu s-ar fi zb\tut s\ te ia `nechipa ei.

– ~n regul\, am spus eu.Nu aveam cum s\-mi dau seama dac\-mi ascundea ceva.– ~nc\ ceva, dac\ vrei... cum s\ spun... dup\-amiaz\ avem o

discu]ie – vine [i Tom Lundgren, ca s\ analiz\m specifica]iile pro-duselor, bine? Ne chinuim deja de c`teva s\pt\m`ni, dar ne-am`mpotmolit `ntr-o disput\ neroad\, ne[tiind dac\ s\ ad\ug\m func-]ionalit\]i de GoldDust. {i-a dat ochii peste cap. Ceva de genul: iamai las\-m\. S\ nu-i permi]i Norei s\ `nceap\ discu]ia. ~n oricecaz, ar fi bine dac\ ai avea o idee, indiferent ce `n leg\tur\ cuGoldDust – nu-i obligatoriu s\ fii de acord cu Nora c\ treaba e o

PARANOIA 105

continua s\ fac\ fente spre dreapta, pentru a arunca cu aceea[im`n\. Mi-era limpede c\ nu [tia s\ dribleze spre st`nga, fiindc\ nuputea arunca grozav cu st`nga. De aceea am `nceput s\-l blochezspre dreapta, for]`ndu-l s\ mearg\ `n st`nga, dup\ care am blocat o`ncercare de co[.

Nu m\ `n[elasem. M`na lui st`ng\ era ca [i moart\. Dac\ `l `m-pingeam spre st`nga, rata, iar `n c`teva r`nduri i-am [terpelit mingea`n timp ce `ncerca s\ m\ dribleze prin st`nga. M-am a[ezat `n fa]alui, apoi am s\rit brusc `napoi [i spre dreapta, silindu-l s\ schimberapid direc]ia de atac. Mai important era c\, pe m\sur\ ce m\ chi-nuiam s\ prind ritmul jocului, nu f\cusem dec`t s\ plimb mingea,de aceea Chad `[i `nchipuise c\ nu [tiam s\ arunc din s\ritur\. A r\-mas stupefiat c`nd am `nceput s\ arunc din s\ritur\.

– Ai jucat teatru p`n\ acum, a zis el, printre din]ii `ncle[ta]i. Tepricepi s\ dai la co[ din s\ritur\ – dar o s\-]i pun capac.

Am `nceput s\ m\ joc cu mintea lui. I-am dat impresia c\ `ncercs\ arunc din s\ritur\, silindu-l s\ sar\, iar `n clipa aceea am driblatpe l`ng\ el. Trucul a mers at`t de bine, `nc`t am mai `ncercat o dat\;Chad [i-a pierdut cump\tul `n a[a m\sur\, c\ am reu[it [i a douaoar\. Cur`nd am egalat.

~i descoperisem punctul slab. Am mimat c`]iva pa[i, doar o mi[-care u[oar\, fent\ la st`nga, iar el a s\rit `n acea direc]ie, l\s`ndu-miastfel spa]iu pentru a-l dribla prin dreapta. Dup\ fiecare co[, se ve-dea c\ se `nfurie tot mai tare.

Am ]`[nit apoi `n fa]\ [i am dat din aruncare cu panoul, mar-c`nd. Preluasem conducerea, iar Chad se congestionase la fa]\, abiarespir`nd. Se terminase cu replicile provocatoare.

Eram `n avantaj, zece la nou\, c`nd am pornit `n vitez\, apoi m-amoprit brusc. Chad [i-a pierdut echilibrul [i a c\zut `n fund. Nu m-amgr\bit, m-am a[ezat bine pe picioare [i am aruncat de pe loc – direct`n co[, f\r\ s\ ating inelul. Am mimat un pistol din ar\t\tor [i degetulmare, am suflat fumul imaginar [i, cu un z`mbet generos, am zis:

– Lovit.Retr\g`ndu-se `mpleticit [i rezem`ndu-se de peretele c\ptu[it al

s\lii, Chad a spus printre g`f`ieli:

104 JOSEPH FINDER

q g

Page 54: Paranoia - Joseph Finder

C`nd am ajuns `napoi la cubiculumul meu, mai r\m\sese jum\-tate de or\ p`n\ la [edin]\, de aceea am intrat pe Internet [i am c\-utat repede c`teva p\reri critice despre GoldDust, astfel `nc`t s\ lasimpresia c\ [tiam despre ce era vorba. Am trecut prin c`teva zeci desite-uri mai mult sau mai pu]in de[tepte, `ncep`nd cu cele de pro-movare [i termin`nd cu unele (precum GodDustGeek.com) f\cutede indivizi obseda]i de porc\ria aceea, dup\ care am remarcat c\ ci-neva st\tea `n spatele meu, urm\rindu-m\. Era Phil Bohjalian.

– Curios nevoie mare, nu? a f\cut el. Apoi s-a prezentat. Abia adoua zi a ta aici [i te-ai [i implicat. A cl\tinat din cap a mirare. Nute omor` at`t, o s\ te consumi de tot. Plus c\ o s\ ne faci pe to]i deru[ine. A scos un soi de r`s, de parc\ ar fi fost o replic\ din Produ-c\torii1 sau mai [tiu eu ce, apoi a ie[it din scen\ prin partea st`ng\.

PARANOIA 107

prostie monumental\ [i o uria[\ risip\ de bani. Important e s\-]i

faci o p\rere despre chestie. ~i plac p\rerile sus]inute cu argumente.

Din c`te [tiam, GoldDust era ultimul r\cnet `n materie de pro-

duse electronice de larg consum. Produsul, cu un nume de comercia-

lizare g\sit de un comitet de ingineri cu idei tr\snite, reprezenta o

tehnologie de transmisie f\r\ fir la mic\ distan]\, av`nd cu un con-

sum redus, care permitea conectarea la un computer de tip Palm

sau Blackberry, sau Lucid, la un telefon sau la laptop, sau chiar la o

imprimant\ sau altceva. Orice se afla pe o raz\ de [ase-[apte metri.

Computerul putea comunica cu imprimanta, toate comunicau `ntre

ele, f\r\ cabluri dizgra]ioase `n care s\ te `mpiedici tot timpul. Asta

avea s\ ne elibereze din lan]uri, de fire, cabluri, conectori. Desigur,

geniile care inventaser\ GoldDust nu anticipaser\ explozia din do-

meniul WiFi, 802.11 f\r\ fir. {tiam de WiFi `nc\ `nainte ca Wyatt

s\ m\ supun\ la instruc]ia aceea demen]ial\. De GoldDust vorbeau

[i inginerii de la Wyatt, iar ei `l f\ceau de dou\ parale.

– Mda, mereu se g\sea c`te cineva de la Wyatt care `ncerca s\

ne v`re chestia asta pe g`t, dar noi am rezistat cu succes.

Chad a cl\tinat din cap.

– Inginerii vor s\ v`re tot ce se poate `ntr-un produs, indiferent

de costuri. Ce le pas\ lor dac\ pre]ul cre[te bini[or peste cinci

sute de dolari? ~n sf`r[it, se va discuta [i acest aspect – pariez c\ o

s\ te descurci.

– Nu [tiu dec`t ceea ce citesc, `n]elegi?

– O s\-]i pasez dosarul c`nd ne `nt`lnim, ca s\ treci prin el. A[a

o s\ po]i servi c`teva idei de[tepte ca s\ fii bine v\zut de [efi, asta

nu stric\, nu?

Chad `mi amintea de h`rtia de calc; era str\veziu; `]i puteai da

seama de motiva]ia lui. Era ca un [arpe [i mi-am dat seama c\ nu m\

pot `ncrede `n el, `ns\ `ncerca s\ `ncheie o alian]\ cu mine, `n ideea c\

era preferabil s\ stea al\turi de marele talent, s\-mi fie amic, dec`t s\

par\ c\ s-ar sim]i amenin]at de mine, lucru cu totul real.

– Bine, dom’le. ~]i mul]umesc, am spus eu.

– Fac [i eu ce pot.

106 JOSEPH FINDER

1 Comedie regizat\ de Mel Brooks (1968), apoi muzical de succes pe Broadway,care a c`[tigat 12 premii Tony. (n.tr.)

q g

Page 55: Paranoia - Joseph Finder

– Mike Matera, Bruxelles.– Bine, a zis ea, deci avem toat\ echipa. P\rea emo]ionat\, su-

rescitat\, dar mi s-a p\rut greu de spus c`t anume din purtarea ei eraun efort demonstrativ de entuziasm pe care-l f\cea pentru TomLundgren [i Paul Camilletti. Cred c\ e un moment destul de potri-vit ca s\ analiz\m prognozele, s\ le ad`ncim [i s\ vedem mai preciscum st\m. Nimeni dintre noi n-ar vrea s\ aud\ vechiul cli[eu –„produs muribund“, am dreptate? Maestro nu e pe moarte. Nu vompune be]e `n roate valorii numelui de marc\ pe care Trion a inves-tit-o `n aceast\ linie de produse doar de dragul de a introduce o no-utate. Cred c\ `n aceast\ privin]\ avem cu to]ii aceea[i p\rere.

– Nora, s`nt Ken din Singapore.– Da, Ken.– Hmm, aici sim]im o oarecare presiune, trebuie s-o spun, din

partea Palm, Sony [i Blackberry, `n special `n spa]iul Enterprise.Comenzile care vin din zona pacific\ a Asiei pentru Maestro Golds`nt cam sl\bu]e.

– Mul]umim, Ken, a zis ea gr\bit\, `ntrerup`ndu-l. Kimberly, tuce semnale ai de pe pia]a comunitar\?

Kimberley Ziegler, palid [i agitat, cu o claie de p\r c`rlion]at [iochelari cu rame groase [i negre, a ridicat privirea spre ea.

– Trebuie s\ spun c\ informa]iile mele difer\ de cele ale lui Ken.– Serios? ~n ce sens?– Consider c\, `n realitate, diferen]ierea produselor ne pune

`ntr-o situa]ie avantajoas\. Avem un pre] mai bun dec`t la dispoziti-vele de editare avansat\ de tip Blackberry sau Sony. Adev\rat, se`nregistreaz\ o u[oar\ uzur\ a m\rcii, dar `mbun\t\]irea puterii pro-cesorului [i a memoriei flash aduc o valoare sporit\ produsului. Deaceea, eu cred c\ st\m bine acolo, mai ales pe pie]ele verticale.

„S-o crezi tu“, am g`ndit.– Excelent, a jubilat Nora. M\ bucur s\ aud asta. A[ vrea s\ aflu

orice alte informa]ii mai ave]i despre GoldDust – apoi l-a observatpe Chad, care ridicase degetul ar\t\tor `n sus: Da, Chad?

– M\ g`ndeam c\ Adam ar putea emite o idee, dou\ despreGoldDust.

19

Membrii grupului de marketing pentru Maestro s-au `ntrunit din

nou `n sala Corvette, a[ez`ndu-se cam `n acelea[i pozi]ii, de parc\

locurile ar fi fost repartizate.

De data asta `ns\, venise [i Tom Lundgren, care s-a a[ezat pe un

scaun lipit de perete, `n fundul `nc\perii, nu la mas\. Apoi, cu pu]in

`nainte ca Nora s\ dea semnalul de `ncepere, a sosit [i Paul

Camilletti, directorul executiv economic de la Trion, dichisit la

patru ace, ca un idol din serialul matinal Dragoste `n stil italian, cu

un sacou cenu[iu-`nchis, din stof\ cu carouri din ]es\tur\, `mbr\cat

peste o bluz\ pe g`t. S-a a[ezat al\turi de Tom Lundgren, moment

`n care am sim]it cum toat\ suflarea din sal\ a `ncremenit, `nc\rcat\

electrostatic, de parc\ cineva ar fi ap\sat un comutator.

P`n\ [i Nora mi s-a p\rut pu]in tulburat\.

– Bun, a zis ea, ce-ar fi s\ `ncepem? S`nt `nc`ntat\ s\-l avem

printre noi pe Paul Camilletti, directorul nostru economic – bun ve-

nit, Paul.

El a dat din cap, cu gestul acela de confirmare care vrea s\

spun\: „Nu m\ b\ga]i `n seam\ – m\ aflu aici incognito, un ano-

nim, ca un elefant `n camera asta“.

– Cine mai e azi `n leg\tur\ cu noi? Cu cine s`ntem `n

teleconferin]\?

Prin intercom s-a auzit:

– Ken Hsiao, Singapore.

Apoi:

PARANOIA 109

q g

Page 56: Paranoia - Joseph Finder

– Sigur, am r\spuns eu cu glas prudent.Un tip cu aspect de indian, care st\tea vizavi de mine, a zis:– De ce mai analiz\m toate astea? Nora, credeam c\ am luat de-

cizia final\ s\pt\m`na trecut\. Am `n]eles c\ erai foarte convins\ c\func]iile suplimentare justificau costurile. {i atunci, de ce reveni]ivoi, cei de la marketing, la vechea disput\? Nu s-a stabilit totul?

Chad, care p\ruse p`n\ acum s\ cerceteze desenul din lemnult\bliei, a spus:

– Sta]i pu]in, domnilor, da]i-i o [ans\ noului nostru coleg. Doarn-a]i vrea s\ [tie totul – nici m\car nu [tie bine unde se afl\ auto-matul de cafea, ce Dumnezeu.

– Cred c\ nu mai e nevoie s\ ne pierdem timpul cu discu]ii, aconchis Nora. Chestiunea e `nchis\. Ad\ug\m GoldDust, a[a cume. {i mi-a aruncat o privire `ntunecat\, plin\ de furie.

Dou\zeci de minute mai t`rziu, timp `n care mi-am sim]it sto-macul `ntors pe dos, dup\ ce [edin]a s-a `ncheiat [i lumea a `nceputs\ ias\ pe r`nd din sal\, Mordden m-a b\tut scurt [i furi[ pe um\r,ceea ce m-a l\murit pe deplin. O zb`rcisem, [i `nc\ r\u de tot. Oa-menii `mi aruncau priviri, care de care mai curioase.

– A, Nora, a zis Paul Camilletti, ridic`nd un deget `n aer, mai r\-m`i pu]in, dac\ nu te superi. A[ vrea s\ verific c`teva lucruri.

C`nd am ie[it, Chad a venit spre mine [i mi-a spus cu glas sc\zut:– S-ar p\rea c\ nu i-a prea priit, dar ai depistat c`teva lucruri

importante, amice.„Da, bine`n]eles, jigodie nenorocit\ ce e[ti.“

PARANOIA 111

Nora s-a `ntors c\tre mine.– Grozav, ia s\ auzim, a zis ea, de parc\ m-a[ fi oferit s\ dau un

recital de pian.– GoldDust? am rostit eu, cu un sur`s atoatecunosc\tor. S\ ve-

dem, c`t de mult aduce cu ceva din 1999? Echivalent cu Betamaxal comunica]iilor f\r\ fir. Al\turi de New Coke, fuziunea la rece,fotbalul de lig\ superioar\ [i Yugo.

Am auzit c`teva exclama]ii de apreciere. Nora m\ urm\rea cumare aten]ie.

– Problemele de compatibilitate s`nt at`t de mari, am continuateu, c\ nici n-am vrea s\ intr\m `n am\nunte – m\ refer la felul `ncare dispozitivele activate de GoldDust func]ioneaz\ numai cucomponente provenite de la acela[i produc\tor, la lipsa de coduristandardizate. Cei de la Phillips afirm\ c\ vor scoate o versiunenou\, standardizat\ de GoldDust – da, corect, poate c`nd vom vorbicu to]ii esperanto.

Am auzit alt hohot de r`s, de[i, plimb`ndu-mi privirea `n jur, amremarcat c\ probabil jum\tate dintre fe]e r\m\seser\ `mpietrite.Tom Lundgren m\ fixase cu un sur`s ciudat, str`mb, timp `n care `[ileg\na piciorul drept.

M\ sim]eam deja `n elementul meu, intrasem mai ad`nc `nproblem\.

– {i altceva, rata de transfer este, a[a, mai pu]in de un mega pesecund\? Jalnic. Mai pu]in de o zecime din capacitatea WiFi. Ne`ntoarcem la c\ru]a cu cai. Ce s\ mai vorbim de u[urin]a de a in-tercepta – nu prezint\ nici un sistem de securitate.

– Corect, a rostit cineva destul de moale, de[i n-am reu[it s\descop\r cine fusese.

Mordden jubila de-a dreptul. Phil Bohjalian m\ urm\rea printregene, cu o expresie `ncifrat\, de ne`n]eles. Apoi am ridicat privirea[i am v\zut-o pe Nora. ~ncepuse s\ ro[easc\. Serios, se cuno[teacum i se ridic\ s`ngele dinspre g`t spre ochii a[eza]i departe de nas.

– Ai ispr\vit? s-a r\stit ea.Dintr-o dat\, am sim]it un val de grea]\ [i de sl\biciune. Nu m\

a[teptasem la o asemenea reac]ie. Cum adic\, mersesem prea departe?

110 JOSEPH FINDER

q g

Page 57: Paranoia - Joseph Finder

tastaturii. M-a ignorat `n felul acesta vreme de vreo dou\ minute.Am r\mas locului, ne[tiind cum s\ procedez. ~ncepuse din nou s\se `mpurpureze la fa]\ – am sim]it o jen\ d`ndu-mi seama c\ tenul otr\da at`t de u[or.

~ntr-un t`rziu, a ridicat din nou privirea [i s-a rotit cu scaunul cas\ m\ aib\ drept `n fa]a ei. Ochii `i sclipeau umed, dar nu de tris-te]e. Era altceva, aproape animalic.

– Ascult\, Nora, am zis eu calm. Vreau s\-mi cer scuze pentru...M-a `ntrerupt cu un glas at`t de sc\zut, c\ abia am auzit ce a spus:– Te sf\tuiesc s\ ascul]i bine, Adam. Ai vorbit suficient pe ziua

de azi.– Am fost un dobitoc... am `nceput eu.– S\ faci asemenea aprecieri `n fa]a lui Camilletti, Domnul-Pre],

Domnul-Marj\-de-Profit... acum, datorit\ interven]iei tale, trebuies\ repar lucrurile ca s\-l `mbunez.

– Trebuia s\-mi ]in gura...– ~ncerci s\ m\ subminezi, a zis ea, [i nu [tii `n ce te-ai b\gat.– Dac-a[ fi [tiut... am `ncercat s\ intervin.– Nici s\ nu te g`nde[ti. Phil Bohjalian mi-a spus c\ a trecut pe

la biroul t\u [i te-a v\zut agit`ndu-te s\ cau]i referin]e despreGoldDust, `nainte de [edin]\, `nainte ca tu s\ respingi cu „non[a-lan]\“ aceast\ tehnologie vital\. }in s\ te asigur de un lucru, dom-nule Cassidy. Te crezi mare [i tare gra]ie faimei pe care ]i-aic`[tigat-o la Wyatt, dar aici, la Trion, `n locul t\u, nu m-a[ sim]iprea `n largul meu. Dac\ nu mergi cu echipa, o s\ te calce `n pi-cioare. {i ]ine minte ce-]i spun: eu conduc echipa asta.

Am stat acolo c`teva secunde, timp `n care ea m-a sfredelit cuochii aceia ca de fiar\. Am r\mas cu ochii `n podea, apoi am ridicatprivirea.

– Am dat-o-n bar\ cum nu se poate mai r\u, am spus, [i-]i s`ntdator cu mii de scuze. Mi-e clar, am apreciat gre[it situa]ia, [i pe-semne c\ am venit cu unele prejudec\]i de la Wyatt Telecom, darasta nu m\ scuz\. Nu se va mai repeta.

– N-o s\ mai ai prilejul s\ repe]i figura de ast\zi, a zis ea cuglas re]inut.

20

La vreo dou\zeci de minute de la `ncheierea [edin]ei, Mordden

s-a oprit `n dreptul cubiculumului meu.

– Ei, am r\mas impresionat, a zis el.

– Nu mai spune, am f\cut eu, lipsit de entuziasm.

– Serios. Ai mai mult curaj dec`t mi-a[ fi `nchipuit. S\ te dai la

directorul t\u, `nfior\toarea Nora, la proiectul ei preferat... A cl\ti-

nat din cap. Asta zic [i eu tensiune creatoare. Numai c\ trebuie s\

fii con[tient de consecin]e. Nora nu uit\ nici o jignire. }ine minte

c\ paznicii cei mai nemilo[i din lag\rele de concentrare naziste

erau femei.

– Mul]umesc de sfat, am replicat.

– Trebuie s\ fii atent la orice semn, c`t de ne`nsemnat, de ne-

mul]umire pe care `l arat\. De exemplu, cutii goale stivuite `n fa]a

cubiculumului t\u. Sau dac\ nu reu[e[ti s\ te loghezi imediat la

computerul t\u. Sau dac\, cine [tie, cei de la Resurse umane `]i cer

s\ le predai ecusonul. Dar nu te speria, o s\-]i dea recomand\ri

bune, iar serviciile de plasare ale Trion se ofer\ gratuit.

– Am `n]eles. Mul]umesc.

Am observat c\ primisem un mesaj vocal. Dup\ plecarea lui

Mordden, am ridicat receptorul.

Era un mesaj de la Nora Sommers, cer`ndu-mi – ba nu, ordo-

n`ndu-mi – s\ m\ prezint imediat `n biroul ei.

C`nd am ajuns, scria ceva la computer. Mi-a aruncat rapid o pri-

vire din lateral, ca o [op`rl\, apoi [i-a `ndreptat din nou aten]ia asupra

PARANOIA 113

q g

Page 58: Paranoia - Joseph Finder

21

~n ziua aceea am r\mas p`n\ t`rziu.

Pe la [apte [i jum\tate sau opt, cl\direa se golise. P`n\ [i recu-

noscu]ii ca `mp\timi]i de munc\ lucrau de acas\ `n cursul serii,

conect`ndu-se la re]eaua Trion, astfel c\ nu mai era nevoie s\ r\-

m`n\ la birou p`n\ t`rziu. Pe la nou\, nu mai era ]ipenie de om. Lu-

minile fluorescente r\m\seser\ aprinse, p`lp`ind u[or. Ferestrele de

la podea p`n\ la tavan p\reau `ntunecate c`nd le priveai dintr-un

anumit unghi; din alte unghiuri, puteai vedea ora[ul desf\[urat `n

fa]a ta, cu lumini lic\rind [i fascicule de faruri care s\getau str\zile

f\r\ nici un sunet.

M-am a[ezat la biroul meu [i am `nceput s\ navighez prin

site-ul intern Trion.

Dac\ Wyatt dorea s\ [tie cine fusese angajat pentru a participa

la proiecte secrete ce demaraser\ `n ultimii doi ani, mi-am `nchipuit

c\ ar fi trebuit s\ aflu pe cine angajase compania `n perioada res-

pectiv\. Reprezenta un `nceput ca oricare altul. Existau multe mo-

duri de a c\uta `n baza de date cu angaja]ii, dar problema era c\ nu

[tiam exact pe cine sau ce anume trebuia s\ caut.

Dup\ o vreme, mi-am dat seama: num\rul angajatului. Fiecare

om de la Trion prime[te un num\r. Dac\ e mic, `nseamn\ c\ a fost

angajat mai de mult. De aceea, dup\ ce am verificat o serie de bio-

grafii, alese la `nt`mplare, am `nceput s\ pricep c`]i oameni `ncepu-

ser\ s\ munceasc\ la Trion `n urm\ cu doi ani. Din fericire (ceea ce

slujea scopului meu), Trion traversase o perioad\ foarte anost\, a[a

Era mai dur\ dec`t orice poli]ist de circula]ie care m\ tr\sesevreodat\ pe dreapta.

– Am `n]eles, am zis eu. Iar dac\ mi-ar fi spus cineva c\ hot\r`-rea se luase deja, mi-a[ fi ]inut gura asta mare. Cred c\ am pornitde la presupunerea c\ cei de la Trion au auzit despre Sony, asta e.Gre[eala mea.

– Sony? a tres\rit ea. Ce vrei s\ spui, „c\ au auzit despre Sony“?Cei de la serviciul de informa]ii privind competitorii `i v`ndu-

ser\ pontul lui Wyatt, care mi-l `ncredin]ase pentru a-l folosi `nvreun moment strategic. Am considerat c\ tocmai sosise un aseme-nea moment strategic: trebuia s\-mi salvez pielea.

– Nu [tiai? Cei de la Sony `[i refac planurile care prevedeau `n-corporarea GoldDust `n toate aparatele portabile.

– De ce? m-a `ntrebat ea, cu un aer b\nuitor.– Ultima versiune de Microsoft Office nu va suporta aceast\ ca-

racteristic\. Cei de la Sony s-au g`ndit c\, dac\ `ncorporeaz\ GoldDust,vor pierde milioane de dolari la v`nz\ri, de aceea vor scoate BlackHawk, protocolul local f\r\ fir pe care Office-ul `l suport\.

– Serios?– Bine`n]eles.– {i e[ti sigur de asta? {tii asta din surse absolut sigure?– Bine`n]eles, sut\ la sut\. Pe via]a mea.– }i-ai risca [i cariera pentru asta? {i m-a fulgerat cu o privire

sfredelitoare.– Cred c\ tocmai am f\cut-o.– Foarte interesant, a zis ea. Extrem de interesant, Adam. Mul-

]umesc.

114 JOSEPH FINDER

q g

Page 59: Paranoia - Joseph Finder

asistent\ ca Lisa McAuliffe. ~ns\ Lisa `i era credincioas\ p`n\ la cerNorei; dac\ Norei `i mai z`mbea din c`nd `n c`nd, pe ceilal]i `i b\ga`n sperie]i cu c\ut\tura ei.

Lisa se d\dea `n v`nt dup\ pisici. Cubiculumul `i era plin de totfelul de accesorii [i lucruri ce aminteau de pisici: p\pu[i Garfield,figurine Catbert [i alte asemenea. Am aruncat o privire `n jur, n-amv\zut pe nimeni [i am `nceput s\ deschid pe r`nd sertarele birouluiei. Dup\ c`teva clipe, am g\sit inelul cu chei ascuns pe p\m`ntulplantei care suporta lumina fluorescent\, `ntr-o cutie goal\ de agrafe.Am respirat ad`nc, am ridicat inelul cu chei – cred c\ erau dou\zecipe el – [i m-am apucat s\ le `ncerc, una dup\ alta. La a [asea `ncer-care, am deschis u[a.

Am aprins lumina, m-am a[ezat la biroul Norei [i am pornitcomputerul.

Eram preg\tit pentru cazul `n care s-ar fi `nt`mplat s\ apar\ ci-neva. Arnold Meacham `mi umpluse capul cu idei strategice – trecila ofensiv\, pune-le tu `ntreb\ri –, dar ce [anse erau ca vreo femeiede serviciu, care vorbea numai portughez\ sau spaniol\, `n nici uncaz englez\, s\-[i dea seama c\ m\ aflam `n biroul altcuiva? Deaceea, m-am apucat de treab\.

Treaba, din nefericire, nu era chiar u[oar\. Pe ecran a ap\rut:„USER NAME/PASSWORD“. Drace! Era protejat cu parol\: tre-buia s\ m\ a[tept la a[a ceva. Am tastat: „NSOMMERS“; ideeastandard. Apoi am tastat acela[i lucru `n spa]iul pentru parol\. {ap-tezeci la sut\ din oameni, a[a mi se spusese, au aceea[i parol\ canumele de utilizator.

Nu era cazul Norei.Am avut senza]ia c\ Nora nu era tipul de femeie care-[i noteaz\

parola pe un bilet autoadeziv [i-l ]ine `n vreun sertar, dar trebuia s\m\ conving. Am verificat locurile obi[nuite – sub pad-ul de mouse,sub tastatur\, `n spatele computerului, `n sertare, dar nimic. Trebuias\ m\ descurc singur.

Am `ncercat SOMMERS; apoi ziua ei de na[tere, primele [i ulti-mele [apte cifre ale num\rului ei de asigurare social\, num\rul de an-gajat. Dup\ a zecea `ncercare, m-am oprit. F\cusem destule combina]ii.

PARANOIA 117

c\ nu fuseser\ mul]i angaja]i noi. Am alc\tuit o list\ de c`teva sutede persoane nou angajate – adic\ `n ultimii doi ani – [i am desc\r-cat toate numele, precum [i biografiile lor, pe un CD. Cum, necum,reu[isem ceva.

Trion avea propriul serviciu de mesaje instantanee, denumitInstaMail. Func]iona exact ca Yahoo Messenger sau InstantMessenger de la America Online – puteai p\stra o list\ cu amici,care te anun]a c`nd s`nt [i ei online [i c`nd nu. Am observat c\ NoraSommers era logat\. Nu se afla la birou, dar era online, ceea ce `n-semna c\ lucra de la domiciliu.

Asta `mi convenea, `nsemn`nd c\ acum puteam `ncerca s\ p\-trund `n biroul ei f\r\ a risca apari]ia sa nea[teptat\.

G`ndul c\ aveam s\ fac a[a ceva mi-a dat o senza]ie de nod `nstomac, dar [tiam c\ nu am de ales. Arnold Meacham voia rezultatepalpabile, [i asta ieri. {tiam c\ Nora Sommers de]inea informa]iidespre produsele sau tehnologiile noi pe care Trion le preg\tea `nsecret. Merita cel pu]in s\ arunc o privire.

Locul cel mai probabil `n care putea ]ine astfel de informa]ii eracomputerul din biroul ei.

Placa de pe u[\ anun]a: „N. SOMMERS“. Mi-am f\cut curajpentru a atinge clan]a. U[a era `ncuiat\. Asta nu m-a surprins chiarcu totul, fiindc\ p\stra documente secrete de personal. Am v\zutprin geam `n interiorul biroului, doar trei metri pe trei. Nu con]ineamulte lucruri, `ns\ toate erau aranjate `ntr-o ordine de fanatic.

{tiam c\ trebuie s\ existe o cheie undeva, `n biroul secretarei ei.La drept vorbind, asistenta ei – o femeie masiv\, cu umeri largi [icu un aer dur, `n jur de treizeci de ani, pe nume Lisa McAuliffe –nu lucra exclusiv pentru Nora. Practic, Lisa lucra pentru `ntregulserviciu al Norei, inclusiv pentru mine. Doar vicepre[edin]ii aveausecretare personale; asta era politica de la Trion. Era `ns\ doar oformalitate. ~mi d\dusem seama deja c\ Lisa McAuliffe o slujea peNora [i nu voia s\ vad\ pe nimeni st`ndu-i `n cale.

Lisa `[i purta p\rul t\iat foarte scurt, aproape milit\re[te, [i se`mbr\ca `n salopet\ [i pantaloni de pictor. Nici nu ]i-ai fi `nchipuitc\ Nora, care era `n pas cu moda [i foarte feminin\, putea s\ aib\ o

116 JOSEPH FINDER

q g

Page 60: Paranoia - Joseph Finder

Mai aveam de cotrob\it prin fi[ete. Chiar `ntr-un loc supermo-dern ca Trion, dosarele importante se p\strau tot pe h`rtie, fie ca ori-ginale, fie ca rezerv\. Acesta e marele adev\r despre biroul `n carenu g\se[ti h`rtii: s-ar p\rea c\, pe m\sur\ ce folosim tot mai multcomputerele, cu at`t se adun\ mai multe mald\re de h`rtii prin caretrebuie s\ scotocim. De ce p\stra aici dosare, ascunse vederii? m-am`ntrebat eu. Apoi m-am uitat mai atent la titluri [i am izbucnit `n r`s.

Avea [iruri `ntregi de c\r]i ale c\ror titluri sunau cam a[a: Femeicare se simt bine `ntre lupi [i Seriozitatea femeilor, [i Ac]ioneaz\ caun b\rbat, `nvinge ca o femeie. Alte titluri: De ce fetele bune nu s`ntpromovate... iar cele curajoase, da sau {apte secrete ale unor femeide succes, sau Cele unsprezece porunci ale femeii de succes.

„Nora, Nora, m-am trezit g`ndindu-m\. Deci a[a urci tu.“Patru dintre fi[ete erau descuiate [i l-am ales pe primul, am r\s-

foit con]inutul plicticos de moarte: analize ale unor opera]iuni, spe-cifica]ii de produse, dosare de elaborare a unor produse, chestiifinanciare... Se p\rea c\ p\stra orice document, probabil c\ im-prima fiecare e-mail trimis sau primit. Chestiile de interes, [tiam,erau sigur `n dulapurile `ncuiate. De ce altceva ar sta `nchise?

Am identificat foarte cur`nd cheia de la fi[etul mic, aflat\ peinelul Lisei. ~n sertarele `nchise am g\sit o mul]ime de dosare depersonal ale subordona]ilor ei, care ar fi constituit o lectur\ intere-sant\, asta dac\ a[ fi avut vreme. Eviden]ele financiare personaledemonstrau c\ se afla la Trion de mult timp, multe dintre op]iunilede ac]iuni fuseser\ investite [i c\ tranzac]iona intens, a[adar avereaei se ridica la ceva cu cel pu]in [apte cifre. Mi-am g\sit propriul do-sar, care era sub]irel [i nu cuprindea lucruri de care s\ m\ sperii.Nimic interesant.

Apoi m-am uitat mai atent [i am descoperit c`teva h`rtii, e-mailuritip\rite, pe care Nora le primise de la cineva mare din Trion. Dinc`te `mi d\deam seama, femeia, pe nume Alana Jennings, care de]i-nuse postul meu, fusese transferat\ brusc `n alt departament din ca-drul companiei. Iar Nora era iritat\ – dar at`t de tare, c\-[i adresasepl`ngerile p`n\ sus, la nivelul vicepre[edintelui companiei, o ac]i-une cam `ndr\znea]\:

PARANOIA 119

ACCES INTERZIS. Zece `ncerc\ri `nsemna deja prea mult. ~n ge-neral, oamenii se opresc la dou\ sau trei.

Nu-mi pl\cea deloc.Existau `ns\ alte modalit\]i de a sparge o parol\. F\cusem ore [i

ore de preg\tire `n domeniu [i mi se puseser\ la dispozi]ie echipa-mente pe care [i un prost le putea folosi. Nu eram nici pe departehacker – [i a[a avusesem destule belele la Wyatt, nu? –, iar aparatulpe care mi-l d\duser\ era ridicol de u[or de instalat.

~n esen]\, era un dispozitiv denumit „detector de tastare“.Chestiile astea `nregistreaz\ `n secret toate tast\rile pe care le faceutilizatorul.

Acestea pot fi programe soft, precum cele de computer, sauchiar p\r]i de hardware. Numai c\ trebuie s\ fii precaut la instalareaversiunilor software, fiindc\ n-ai cum s\ [tii c`t de atent s`nt contro-late sistemele de re]ea ale corpora]iei; le-ar putea detecta. De aceea,Arnold Meacham m\ sf\tuise s\ utilizez echipamente.

~mi d\duse o serie de juc\rii. Una dintre ele era un conectorcare se instala `ntre tastatur\ [i computer. Nici nu-l b\gai de seam\.Avea `ncorporat un cip care `nregistra [i stoca p`n\ la dou\ mi-lioane de tast\ri. Veneai mai t`rziu [i scoteai juc\ria din compute-rul-]int\ [i aveai `nregistrat tot ce scrisese utilizatorul respectiv.

~n maximum zece secunde am deconectat tastatura Norei, amata[at-o la Keyghost, cum se numea juc\rioara, apoi am reconec-tat-o la unitate. Nu avea cum s-o vad\, iar peste c`teva zile urma s\revin pentru a o scoate.

Dar n-aveam de g`nd s\ plec din biroul ei cu m`na goal\. Amr\sfoit c`teva dintre dosarele de pe birou. Nu mare br`nz\. Am g\sito ciorn\ de e-mail c\tre echipa Maestro, pe care `nc\ nu-l trimisese.„Ultimele cercet\ri de pia]\, scria ea, arat\ c\, de[i GoldDust e ne-`ndoielnic superior, Microsoft Office va suporta `n schimb tehnolo-gia f\r\ fir BlackHawk. Cu toate c\ acest lucru ar `nsemna odezam\gire pentru excelen]ii no[tri ingineri, s`nt convins\ c\ e pre-ferabil s\ nu mergem `mpotriva curentului stabilit de Microsoft...“

„Nora s-a pus imediat pe treab\“, m-am g`ndit. Speram caWyatt s\ fi avut dreptate.

118 JOSEPH FINDER

q g

Page 61: Paranoia - Joseph Finder

Cele mai bune ur\ri,Greg AllredVicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansateTrion SystemsAl\turi de voi pentru un viitor mai bun

Mam\... Dintr-o dat\, lucrurile `ncepeau s\ se lege. Fusesemangajat ca s-o `nlocuiesc pe aceast\ Alana, care fusese transferat\ laceea ce se numea Proiectul AURORA.

A[adar, AURORA reprezenta clar o activitate strict secret\ –ceva ie[it din comun. Bine c\ aflasem.

Nu mi s-a p\rut o idee fericit\ s\ scot mesajele electronice [i s\ lexeroxez, a[a c\ am luat un carne]el cu pagini deta[abile din teanculaflat `n dul\piorul cu rechizite [i am `nceput s\ notez frazele esen]iale.

Nu [tiu de c`t\ vreme st\team acolo, pe podeaua mochetat\ abiroului ei, dar probabil c\ trecuser\ patru-cinci minute. Deodat\,mi-am dat seama c\ vederea mea periferic\ percepe ceva. Am ridi-cat privirea [i am v\zut un paznic r\mas `n pragul u[ii deschise,care m\ urm\rea.

Trion nu avea contract cu nici o firm\ de securitate; avea pro-priul personal de paz\, iar ace[tia purtau bluze bleumarin [i c\m\[ialbe [i sem\nau cu poli]i[tii sau cu u[ierii de la biseric\. Tipul carem\ surprinsese era `nalt, negru, cu p\r c\runt [i avea nenum\ratealuni]e pe fa]\, ca ni[te pistrui, pe ambii obraji. Avea ochi mari, cupleoape grele, ca de c`ine baset, [i purta ochelari cu rama din s`rm\.R\m\sese acolo, privindu-m\ lung.

Cu toate c\ repetasem `n g`nd ceea ce avea s\ spun dac\ a[ fifost surprins, am uitat tot ce [tiam.

– V\d ce ai acolo, a spus el.Nu se uita la mine, ci la biroul Norei. La computer – s\ fi v\zut

Keyghost? Nu, Dumnezeule, nu, nu, nu.– Poftim? am f\cut eu.– V\d ce-ai acolo. Serios. {tiu.M-am speriat, iar inima mi-a luat-o razna. „Isuse Hristoase, am

g`ndit, m-a prins.“

PARANOIA 121

SSUUBBIIEECCTT: Ref: Transfer Alana JenningsDDAATTAA: mar]i, 8 aprilie, 8:42:19 a.m.DDIINN PPAARRTTEEAA: GAllredCC||TTRREE: NSommers

Nora,Am primit cele c`teva e-mailuri prin care protestezi `mpotriva transferuluiALANEI JENNINGS la alt departament al companiei. ~]i `n]eleg iritarea, `ntru-c`t Alana e angajatul cu func]ia cea mai mare, dar [i elementul cel mai valo-ros al echipei.Cu regret, dar obiec]iile tale au fost ignorate din ordin primit de sus. Aptitudi-nile Alanei s`nt necesare urgent `n cadrul proiectului AURORA.Te asigur c\ nu vei r\m`ne f\r\ oameni. }i s-a aprobat s\ completezi postul, ast-fel c\ po]i lua pe cineva: o persoan\ dornic\ [i calificat\ din cadrul companiei.Te rog s\ m\ informezi dac\ te pot ajuta cu ceva.

Cele mai bune ur\ri,Greg AllredVicepre[edinte, Departamentul de cercet\ri avansateTrion SystemsAl\turi de voi pentru un viitor mai bun

Iar apoi, dou\ zile mai t`rziu, un alt mesaj:

SSUUBBIIEECCTT: Ref: Transfer Alana JenningsDDAATTAA: joi, 10 aprilie, 2:13:07 p.m.DDIINN PPAARRTTEEAA: GAllredCC||TTRREE: NSommers

Nora,~n ceea ce prive[te AURORA, `mi cer mii de scuze, dar nu am dreptul s\ di-vulg caracterul exact al acestui proiect, dec`t c\ este esen]ial pentru viitorulcompaniei. ~ntruc`t AURORA este un proiect secret de cercetare-dezvoltare decea mai mare importan]\, te rog respectuos s\ nu mai insi[ti.Spun`nd acestea, `n]eleg c\-]i este greu s\ g\se[ti pe plan intern un `nlocui-tor care s\ fie la fel de bun. Prin urmare, `mi face pl\cere s\ te anun] c\, `naceast\ privin]\, ]i se permite s\ `ncalci interdic]ia general\ de a angaja pecineva din afar\. Acest post poate fi numit o pozi]ie privilegiat\ de start, ceeace `]i permite s\ angajezi pe cineva din afara companiei. S`nt convins [i sperc\ acest lucru te va ajuta s\-]i risipe[ti `ngrijorarea.Dac\ ai nel\muriri, nu ezita s\ m\ suni sau s\ mi te adresezi `n scris.

120 JOSEPH FINDER

q g

Page 62: Paranoia - Joseph Finder

Abia atunci mi-am dat seama la ce se uita `n timp ce p\[ea `n\-untru. O fotografie color de dimensiuni mari, `ntr-o ram\ argintie,ag\]at\ pe perete. Imaginea unei ma[ini de epoc\, restaurat\ cumult\ pricepere. Se apropia de ea de parc\ era hipnotizat, ca [i cumar fi v\zut sfintele moa[te.

– Dumnezeule, \sta e un Mustang GT din 1968 de trei nou\-zeci, a spus el [optit, de parc\ l-ar fi v\zut pe Dumnezeu.

M-am sim]it n\p\dit de un val de adrenalin\, iar u[urarea m-af\cut s\ transpir. Isuse!

– Da, am zis cu m`ndrie. Foarte bun.– Domnule, ia te uit\ la Mustangul \sta. E un GT de fabric\?De unde naiba s\ [tiu? N-a[ fi fost `n stare s\ deosebesc un

Mustang de un Dodge Dart. Dup\ mine, putea fi [i imaginea unuiAMC Gremlin.

– Bine`n]eles, i-am r\spuns eu.– S`nt o mul]ime de falsuri, s\ [tii. Te-ai uitat vreodat\ sub ban-

cheta din spate, ca s\ vezi dac\ are pl\cile acelea suplimentare, ran-fors\rile pentru ]eava dubl\ de e[apament?

– A, sigur, am zis eu ca prin vis. M-am ridicat, [i i-am `ntinsm`na. Nick Sommers.

Avea palma uscat\, masiv\, cuprinz`nd-o cu totul pe a mea.– Luther Stanford, s-a prezentat el. Nu te-am mai v\zut pe aici.– Mda, nu prea stau seara. Proiectul acesta... mereu auzi: „~l

vrem p`n\ la ora nou\“, [i atunci te agi]i, [i dup\ aceea a[tep]i, a[-tep]i... M-am str\duit s\ spun asta pe un ton nep\s\tor. M\ bucur s\constat c\ nu s`nt singurul care lucreaz\ p`n\ t`rziu.

~ns\ el avea chef s\ vorbeasc\ despre ma[ini.– Dom’le, nu cred c-am v\zut un Mustang cu spatele t\iat a[a

prin Highland Green. Doar `n filme, vreau s\ zic. Asta arat\ exactca aceea cu care Steve McQueen a urm\rit un Dodge Charger, f\-c`nd-o s\ ias\ de pe [osea [i s\ loveasc\ o sta]ie de benzin\. Capa-cele i-au zburat care `ncotro. A scos apoi un chicotit gros, plin, deb\utor [i fum\tor. Bullitt. Filmul meu preferat. Cred c\ l-am v\zutde o mie de ori.

– Exact, am zis. Aceea[i ma[in\.

22

Continu`nd s\ priveasc\ fix spre mine, a clipit. M\ v\zuse insta-

l`nd conectorul? Apoi m-a cotropit alt g`nd, la fel de `nnebunitor:

v\zuse numele Norei pe u[\? Oare nu-[i putea pune `ntrebarea ce

c\uta un b\rbat `n biroul acesteia, scotocind prin dosarele ei?

Am aruncat o privire spre placa de pe u[\, aflat\ exact `n spatele

paznicului. Scria: N. SOMMERS. N. SONMERS putea fi oricine,

b\rbat sau femeie. Apoi, mi-am seama c\ el patrula de cine [tie c`nd

pe coridoare [i c\ p`n\ atunci, o v\zuse doar pe Nora `n birou.

Paznicul r\m\sese `nc\ `n prag, bloc`ndu-mi orice `ncercare de

ie[ire. Ce naiba ar fi trebuit s\ fac `n situa]ia asta? Puteam `ncerca

s\ for]ez ie[irea, dar `nt`i trebuia s\ trec pe l`ng\ el, ceea ce `n-

semna s\ m\ arunc asupra lui, s\-l dobor la podea, pentru a-l da la

o parte. Era masiv, dar `n v`rst\, pesemne nu mai avea reflexe [i vi-

tez\; poate a[ fi reu[it. {i, `n acest caz, despre ce era vorba: atac [i

folosirea for]ei, nu? {i asta `mpotriva unui v`rstnic? Isuse.

M-am g`ndit imediat: s\ spun c\ eram nou angajat? Am c\utat o

serie de explica]ii: eram noul asistent al Norei. Trebuia s\ preg\tesc

un raport – p\i, chiar asta f\ceam – [i lucrasem p`n\ la ora aceea la

cererea ei. Ce naiba [tia tipul din u[\? Era doar un am\r`t de paznic.

A f\cut c`]iva pa[i `n birou [i a cl\tinat din cap.

– Domnule, credeam c\ am v\zut de toate.

– Stai, domnule, am de preg\tit un proiect c`t casa p`n\ m`ine

diminea]\, am `nceput eu s\ spun, destul de indignat.

– Uite un Bullitt. Acela e un Bullitt autentic.

PARANOIA 123

q g

Page 63: Paranoia - Joseph Finder

de ziua mea. Sigur, eu va trebui s\ pl\tesc `mprumutul `n urm\torii

[aptezeci [i cinci de ani.

A chicotit din nou.

– Am auzit. Am trecut [i eu prin asta. Am remarcat c\ prive[te

spre birou, iar apoi mi-am dat seama exact la ce se uita.

Era un plic mare cu numele Norei scris mare, cu majuscule `n-

gro[ate, cu un marker ro[u. NORA SOMMERS. Am aruncat privirea

`mprejur ca s\ pun ceva deasupra lui pentru a-l ascunde, `n eventua-

litatea c\ omul nu v\zuse deja numele, `ns\ Nora `[i ]inea biroul cu-

rat lun\. Str\duindu-m\ s\ m\ port c`t mai firesc, am smuls f\r\

grab\ o fil\ din blocnotesul cu file deta[abile, dup\ care am l\sat-o s\

cad\ pe suprafa]a biroului [i am strecurat-o peste plic cu m`na st`ng\.

Frumos lucrat, Adam. H`rtia respectiv\ avea c`teva noti]e cu scrisul

meu, dar ele r\m`neau de ne`n]eles pentru cine nu se pricepea.

– Cine e Nora Sommers? a `ntrebat el.

– A, so]ia mea.

– Nick [i Nora, da? a f\cut el pe un ton glume].

– Da, mereu primim a[a ceva. Apoi am z`mbit cuceritor. De

aceea m-am `nsurat cu ea. Ei, [i-acum a[ face bine s\ m\-ntorc la

dosarele mele, altfel o s\ stau aici toat\ noaptea. M\ bucur c\ te-am

cunoscut, Luther.

– {i eu, Nick.

Dup\ plecarea paznicului, m-am sim]it at`t de agitat `nc`t n-am

reu[it altceva dec`t s\ termin de copiat mesajele, apoi am stins lu-

mina [i am `ncuiat u[a biroului. C`nd m-am r\sucit pentru a duce

inelul cu chei `n cubiculul Lisei McAuliffe, am observat pe cineva

merg`nd pe coridor. „Iar vine Luther“, m-am g`ndit. Ce mai voia ti-

pul, s\ continu\m discu]ia despre Mustang? Nu doream dec`t s\

pun cheile la loc f\r\ s\ m\ vad\ cineva, apoi s\ dispar.

~ns\ nu era Luther, ci un tip cu burt\, care purta ochelari cu

rame groase [i avea o coad\ de cal.

Era ultima persoan\ pe care m\ a[teptam s\ o v\d la birou la ora

zece seara, dar nu trebuia s\ uit c\ inginerii lucrau la ore ciudate.

Noah Mordden.

PARANOIA 125

S-a apropiat [i mai mult. Brusc, mi-am dat seama c\ pe un raft,

al\turi de fotografia `ncadrat\ de rama argintie, se g\sea o statuet\

aurit\. Pe soclul ei, cu litere mari [i negre, scria: „FEMEIA ANULUI

1999. SE OFER| NOREI SOMMERS“. Gr\bit, am mers `n spa-

tele biroului, acoperind statueta cu propriul corp, pref\c`ndu-m\ to-

tu[i c\ priveam atent fotografia.

– Are [i spoilerul din spate, [i tot ce-i trebuie, a continuat el. Cu

dou\ ]evi de e[apament, nu?

– A, da.

– Cu marginile rulate [i tot restul?

– P\i, bine`n]eles.

A cl\tinat iar\[i din cap.

– Mam\, doamne. Singur ai ref\cut-o?

– Nuu, a[ fi vrut eu s\ am at`ta timp.

A r`s din nou, gros [i r\sun\tor.

– ~n]eleg ce vrei s\ spui.

– Am luat-o de la un tip care-o ]inea `ntr-un hambar.

– {i are trei sute dou\zeci de cai, juc\ria asta?

– Exact, am spus cu aer de cunosc\tor.

– Uite ce semnalizator are pe capot\, o minune. Am avut [i eu

una din ’68, nedecapotabil\, dar a trebuit s\ scap de ea. M-a silit

nevast\-mea, dup\ ce a venit pe lume primul nostru copil. De

atunci tot t`njesc dup\ a[a ceva. Dar nu mai apuc eu s\ v\d un

Mustang GT Bullitt aproape nou, asta-i sigur.

Am cl\tinat din cap.

– Asta cam a[a-i.

Nu-mi d\deam seama la ce f\cea referire. Oare toat\ lumea din

companie era obsedat\ de ma[ini?

– Corecteaz\-m\ dac\ gre[esc, dar se pare c\ ai cauciucuri GR

de [aptezeci pe cincisprezece cu [apte, cu jante American Torque

Thrust, adev\rat?

Isuse, oare nu mai sc\pam de subiectul acesta?

– Luther, crede-m\ pe cuv`nt c\ nu m\ pricep deloc la ma[inile

Mustang. Nici m\car nu merit s\ am una. So]ia mi-a f\cut-o cadou

124 JOSEPH FINDER

q g

Page 64: Paranoia - Joseph Finder

Partea a treia

~NZESTRARE

~nzestrare: Termen specific pentru diferite elemente desprijin, precum case conspirative, leg\turi impersonale [ialtele, folosite de un serviciu secret de informa]ii.

Dic]ionar interna]ional de spionaj

M\ v\zuse `ncuind u[a biroului Norei sau chiar m\ z\rise `n\-untru? Ori nu avea vederea at`t de bun\? Poate c\ nici nu fuseseatent; poate visa `n lumea lui – dar ce c\uta aici?

N-a zis nimic, nici m\car nu m-a recunoscut. Nici nu eram con-vins c\ m\ remarcase. Cu toate astea, era singura persoan\ de pehol, [i sigur nu orbise de tot.

A cotit pe urm\toarea alee [i a l\sat un dosar `n cubiculumul cu-iva. Mim`nd nep\sarea, am trecut prin dreptul cubiculumului Lisei[i am a[ezat inelul cu chei `n ghiveci, exact `n pozi]ia `n care `l g\-sisem; asta mi-a luat doar o clip\, apoi am continuat s\ merg.

M\ aflam `n drum spre lifturi, c`nd am auzit:– Cassidy.M-am `ntors.– {i eu, care credeam c\ doar inginerii s`nt fiin]e nocturne.– ~ncerc s\ m\ prind de anumite chestii, am r\spuns eu moale.– ~n]eleg, a zis el. Dar modul `n care a rostit cuv`ntul m-a f\cut

s\ simt un fior rece pe [ira spin\rii. Dup\ aceea m-a `ntrebat:Anume?

– Poftim?– ~n ce e[ti prins?– Nu pricep, am spus eu, iar inima a `nceput s\-mi duduie.– ~ncearc\ s\ ]ii minte asta.– Vii?Dar Mordden pornise deja spre lift [i nu mi-a r\spuns.

126 JOSEPH FINDER

q g

Page 65: Paranoia - Joseph Finder

23

C`nd am ajuns acas\, m\ sim]eam terminat, chiar mai r\u dec`t

diminea]\. Nu eram f\cut pentru o asemenea activitate. Mi-a trecut

prin minte s\ ies [i s\ m\ fac din nou pulbere, dar trebuia s\ m\

culc, s\ recuperez o parte din somnul pierdut.

Apartamentul mi se p\rea mai mic [i mai mizer ca niciodat\.

Aveam un salariu mai mult dec`t `ndestul\tor, deci mi-a[ fi permis

s\ `nchiriez un apartament `n vreunul dintre noii zg`rie-nori de

l`ng\ port. Nu mai aveam nici un motiv s\ r\m`n `n grota aceea,

numai c\ ea era grota mea, care s\-mi aminteasc\ mereu ce neis-

pr\vit eram cu adev\rat, nu poseurul bine `mbr\cat [i nesuferit care

devenisem `n ultima vreme. Pe de alt\ parte, nici nu aveam timp s\

caut o nou\ locuin]\.

Am ap\sat comutatorul de l`ng\ u[\, dar camera a r\mas `n `n-

tuneric. Duc\-se. Asta `nsemna c\ becul l\mpii mari [i dizgra]ioase

din apropierea canapelei, principala surs\ de lumin\ din camer\, se

arsese. }in lampa aprins\ tot timpul pentru a putea s\ o `nchid sau

s\ o deschid de la u[\. Acum a trebuit s\ b`jb`i prin bezn\ p`n\ la

dulapul `n care ]in becurile [i alte nimicuri. Din fericire, cuno[team

fiece col]i[or al apartamentului, chiar cu ochii `nchi[i. Am pip\it `n

cutia de carton dup\ un bec, sper`nd s\ dau peste unul de o sut\ de

wa]i, nu de dou\zeci [i cinci sau cine [tie c`t, apoi m-am dus pe pi-

p\ite c\tre m\su]a aflat\ al\turi de canapea, am de[urubat chestia

care ]ine abajurul, am scos becul [i l-am `n[urubat pe cel nou. Cu

q g

Page 66: Paranoia - Joseph Finder

Sau – iar ideea mi-a venit pe nea[teptate – care voia s\ se asi-gure c\ nu folosisem robotul pentru a `nregistra apelurile primite.A[a st\teau lucrurile. M-am ridicat [i m-am apucat s\ caut cel\laltcasetofon pe care-l aveam, o chestie cu microcasete pe care o cum-p\rasem c`nd eram la colegiu din motive pe care le uitasem `ntretimp. Mi-am adus aminte c\-l v\zusem cu c`teva s\pt\m`ni `naintepe fundul unui sertar, c`nd c\utasem o brichet\. Am deschis serta-rul, am cotrob\it `n\untru, dar nu mai era acolo. Nici `n celelaltesertare nu l-am g\sit. Cu c`t c\utam, cu at`t eram mai convins c\-lv\zusem `n sertarul acela. C`nd m-am uitat mai bine, am descoperitalimentatorul lui de re]ea, ceea ce confirma b\nuielile mele. A[a-dar, [i casetofonul acela disp\ruse.

Acum eram convins: cel care-mi perchezi]ionase apartamentulc\utase `nregistr\ri pe care le-a[ fi putut face. ~ns\ `ntrebareaera: Cine mi-o f\cuse? Dac\ era vorba de Wyatt [i oamenii luiMeacham, asta `mi d\dea motive de furie [i de revolt\.

Dar dac\ nu fuseser\ de la Wyatt? Dac\ `i trimiseser\ cei de laTrion? Ideea m-a `nsp\im`ntat [i nici n-am vrut s\ m\ g`ndesc laasta. Mi-am amintit `ntrebarea adresat\ de Mordden, pe chipul c\-ruia nu distinsesem nici o expresie: „~n ce e[ti prins?“

PARANOIA 131

toate astea, lumina nu s-a aprins. La naiba! Terminam ziua la fel de

prost precum `ncepusem. Am g\sit micul comutator de pe soclul

l\mpii, l-am r\sucit, iar camera s-a luminat.

~n drum spre baie, m-a fulgerat un g`nd: „Cum de se decomu-

tase lampa? Eu n-o `nchideam niciodat\ – dar niciodat\. ~mi pier-

dusem min]ile?“

Intrase cineva `n apartamentul meu?

Am avut o senza]ie stranie, ceva ce aducea a paranoia. Sigur in-

trase cineva. Cum altfel s-ar fi stins lumina de la comutatorul l\mpii?

Nu `mp\r]eam apartamentul cu nimeni, nu aveam prieten\ [i nu

d\dusem cheia altcuiva. Tr`ndava companie care administra cl\di-

rea `n numele proprietarului la fel de lene[ nu intra niciodat\ `n

apartamente. Nici m\car dac\ `i rugai s\ trimit\ pe cineva pentru a

repara caloriferele. ~n\untru nu p\trundea niciodat\ altcineva `n

afar\ de mine.

C`nd am privit la telefonul aflat exact sub lumina l\mpii, un apa-

rat Panasonic cu robot, pe care nu-l mai foloseam de mult\ vreme,

mai ales c\ aveam mesagerie vocal\ pe mobil, am remarcat ceva

care nu se potrivea. Cablul negru al telefonului st\tea peste tasta-

tur\, exact pe ea, `n loc s\ stea cuminte, `ncol\cit al\turi de telefon,

ca `ntotdeauna. De acord, era vorba de am\nunte ne`nsemnate, dar

c`nd locuie[ti singur le bagi de seam\ imediat. Am `ncercat s\-mi

amintesc c`nd d\dusem ultima oar\ telefon, unde fusesem, ce f\cu-

sem. Fusesem at`t de tulburat s\ pun receptorul aiurea? Eram `ns\

sigur c\ nu-l l\sasem a[a diminea]\, `nainte de plecare.

Era clar, cineva intrase `n apartament.

Privirea mi-a revenit asupra aparatului telefonic [i mi-am dat

seama de altceva anapoda, iar de data asta nu era ceva de subtili-

tate. Robotul, pe care nu-l folosisem deloc, avea un sistem dublu de

`nregistrare a mesajelor, o caset\ pentru mesaje transmise [i alta

pentru cele primite.

Caseta pe care se `nregistrau mesajele primite disp\ruse. Cineva

o scosese.

Cineva care voise probabil s\ [tie ce mesaje primisem.

130 JOSEPH FINDER

q g

Page 67: Paranoia - Joseph Finder

14 hectare de gr\dini japoneze pline de specii rare de flori, gr\dinicu st`nci, o cascad\ artificial\, un iaz, poduri vechi din lemn, adusetot din Japonia. P`n\ [i pietrele t\iate `n fel [i fel de forme ce pavaualeea de acces pentru automobile fusese livrat\ din Japonia.

Bine`n]eles c\ n-am z\rit nici una dintre aceste minuni c`nd amrulat cu ma[ina pe aleea din piatr\ ce mi s-a p\rut nesf`r[it\. Am v\-zut cabina portarului [i o poart\ `nalt\ din fier care s-a deschis auto-mat, kilometri `ntregi de bambu[i, o parcare `n care se g\seau [aseBentley decapotabile, fiecare de alt\ culoare, amintind de un parc deambulan]e (tipul nu ]inea la ma[inile americane puternice) [i o cas\scund\ din lemn `nconjurat\ de un zid impun\tor din piatr\.

Primisem ordin s\ m\ prezint la aceast\ `nt`lnire din partea luiMeacham printr-un e-mail protejat – un mesaj pe contul meuHushmail venit din partea lui „Arthur“, transmis printr-un serverfinlandez, care `l f\cea s\ r\m`n\ anonim [i imposibil de depistat casurs\. Era formulat `ntr-un limbaj codificat, care `l f\cea s\ par\ oconfirmare a unei comenzi pe care o f\cusem unui comerciantonline, `ns\, de fapt, `mi comunica unde [i c`nd [i toate celelalte.

Meacham `mi transmisese instruc]iuni precise pentru a ajungeacolo cu ma[ina. A trebuit s\ merg p`n\ la o parcare numit\ Denny’s,s\ a[tept sosirea unui Lincoln albastru-`nchis, pe care s\-l urmezp`n\ la re[edin]a lui Wyatt. Cred c\ tot planul acela avea rostul de ane asigura c\ eu nu eram urm\rit. Asta dovedea o grij\ oarecum pa-ranoic\, dar cine eram eu ca s\ ridic obiec]iuni? La urma urmelor,eram cel a[ezat pe scaunul electric.

Imediat ce am cobor`t din ma[in\, Lincolnul s-a `ndep\rtat. Unfilipinez mi-a deschis u[a [i mi-a cerut s\-mi scot pantofii. M-a con-dus `ntr-o sal\ de a[teptare mobilat\ cu paravane shoji, tatami, om\su]\ scund\, de culoare `nchis\ [i l\cuit\, o canapea joas\, de cu-loare alb\, ce amintea de un futon. Nu tocmai comod\. Am r\sfoitc`teva dintre revistele expuse artistic pe m\su]a de cafea – Robb Re-port, Architectural Digest (inclusiv num\rul cu casa lui Wyatt pe co-pert\, bine`n]eles) [i un catalog de la galeriile Sotheby’s.

~ntr-un t`rziu, intendentul sau cum s-o fi numit individul, a rea-p\rut [i mi-a f\cut un gest din cap. L-am urmat pe un hol lung [i

24

Casa lui Nick Wyatt se afla `n suburbia cea mai exclusivist\, de

care [tia toat\ lumea, at`t de bogat\ `nc`t se f\ceau [i glume pe

seama ei. Era de departe `n cea mai mare, cea mai elegant\, cea mai

scandalos de scump\ zon\ a ora[ului, recunoscut\ pentru propriet\-

]ile mari, moderne [i revolt\tor de scumpe. F\r\ `ndoial\ c\ era im-

portant pentru Waytt s\ locuiasc\ `ntr-o cas\ despre care vorbea

toat\ lumea, pe care Architectural Digest o plasa pe prima copert\,

astfel ca ziari[tii locali s\ g\seasc\ mereu c`te-un motiv pentru a p\-

trunde acolo [i s\ aib\ ce scrie. Le pl\cea la nebunie s\ fac\ fotogra-

fii ame]itoare, care s\ te lase cu gura c\scat\, ale acestei catedrale

din epoca Silicon Valley. Se d\deau `n v`nt dup\ aerul japonez –

falsa senin\tate Zen, sobrietatea [i simplitatea care contrastau izbitor

cu parcul auto al lui Wyatt, alc\tuit din automobile Bentley decapo-

tabile, [i cu striden]a lui, total nepotrivit\ cu filozofia Zen.

La Departamentul de rela]ii publice de la Wyatt Telecommuni-

cations, un tip se ocupa exclusiv de publicitatea personal\ a lui

Nick Wyatt, plas`nd articole [i [tiri `n reviste precum People, sau

USA Today, sau altele asemenea. Din c`nd `n c`nd strecura [i c`te-un

articol despre proprietatea Wyatt, fiindc\ a[a aflasem [i eu c\ va-

lora cincizeci de milioane de dolari, c\ era mai mare [i mai ele-

gant\ dec`t casa de pe malul lacului din apropierea ora[ului Seattle,

care `i apar]inea lui Bill Gates, c\ reprezenta o copie a unui palat

japonez din secolul paisprezece pe care Wyatt `l construise `n

Osaka [i-l transportase buc\]i `n State. Era `nconjurat de aproape

PARANOIA 133

q g

Page 68: Paranoia - Joseph Finder

– Spuneam c\ dac\ ai de g`nd s\ faci prostia de a `ncerca s\ `n-

registrezi discu]iile dintre noi sau telefoanele pe care le prime[ti de

la mine sau de la vreo leg\tur\ de-a mea, n-o s\-]i mearg\ prea

bine. Adam, n-ai nevoie de asigur\ri. Eu s`nt asigurarea ta.

A ap\rut o japonez\ frumoas\, `mbr\cat\ cu chimono, purt`nd o

tav\ de pe care, folosindu-se de un cle[te din argint, i-a oferit un

prosop fierbinte. Wyatt [i-a [ters palmele [i i l-a `napoiat. Privin-

du-l de aproape, mi-am dat seama c\ Wyatt suferise o opera]ie de

chirurgie facial\. Pielea `i st\tea prea `ntins\, f\c`nd ochii s\-i se-

mene cu ai unui eschimos.

– Telefonul de acas\ nu e sigur, a continuat el. Nici mesageria

vocal\ sau computerul sau mobilul. Trebuie s\ iei leg\tura cu noi

doar `n caz de urgen]\, cu excep]ia situa]iei c`nd trebuie s\ r\spunzi

unui apel de-al nostru. ~n rest, vom ]ine leg\tura cu tine prin e-mail

criptat. {i-acum a[ vrea s\ v\d ce ai reu[it.

I-am dat CD-ul cuprinz`nd lista cu ultimii angaja]i de la Trion, pe

care o desc\rcasem de pe Web, plus c`teva foi, pe care f\cusem o se-

rie de nota]ii. C`t a citit adnot\rile mele, japoneza a revenit cu o alt\

tav\ [i a `nceput s\ a[eze `n fa]a lui un [ir de cutiu]e din mahon l\-

cuit, pe care se g\seau buc\]ele de sushi [i sashimi, parc\ sculptate,

plus mici gr\m\joare de orez, wasabi de un verde-deschis [i feliu]e

rozalii de ghimber murat. Wyatt n-a ridicat privirea; era prea absorbit

de ceea ce-i adusesem. Dup\ c`teva minute, a ridicat receptorul, de

dimensiuni mici, pe care nici nu-l observasem p`n\ atunci, [i a spus

ceva cu glas sc\zut. Mi s-a p\rut c\ aud cuv`ntul „fax“.

Dup\ aceea s-a uitat la mine.

– Bun\ treab\, a zis. Foarte interesant.

A sosit apoi alt\ femeie, `ntre dou\ v`rste, cu fa]a ridat\, p\rul

c\runt, ochelari de citit prin[i pe un lan] purtat pe dup\ g`t. A sur`s,

a luat teancul de foi de la el [i a ie[it f\r\ s\ spun\ o vorb\. Oare ]i-

nea o secretar\ la dispozi]ie toat\ noaptea?

Wyatt a luat be]i[oarele de m`ncat [i a dus o `nbuc\tur\ de pe[te

crud la gur\, a mestecat g`nditor, f\r\ s\ m\ sl\beasc\ din ochi.

– ~n]elegi superioritatea buc\t\riei japoneze? a `ntrebat el.

PARANOIA 135

am mers c\tre o alt\ `nc\pere aproape pustie, unde l-am v\zut peWyatt a[ezat `n capul unei mese lungi [i joase, de culoare neagr\.

C`nd ne-am apropiat de intrarea `n acea sufragerie, am auzitbrusc o alarm\ pe un ton ascu]it, p\trunz\tor, `nfior\tor de tare. Amprivit uimit `n jur, dar, p`n\ s\ m\ dezmeticesc, am fost `n[f\cat defilipinez [i de un alt tip, ap\rut ca din senin, iar am`ndoi m-au for]ats\ m\ `ntind la p\m`nt.

– Ce mama dracului! am exclamat eu [i m-am zb\tut pu]in, nu-mai c\ indivizii erau puternici ca ni[te lupt\tori de sumo.

Cel de-al doilea m-a imobilizat, iar filipinezul m-a perchezi-]ionat. Ce c\utau, arme? Filipinezul a g\sit la mine MP3-playerul [imi l-a smuls din geant\. S-a uitat la el, a zis ceva `n limba lui deacas\, i l-a `ntins celuilalt individ, care l-a m\surat din ochi, l-a r\-sucit [i, cu voce gutural\, a rostit ceva de ne`n]eles.

M-am adunat de jos.– A[a `i primi]i pe to]i oaspe]ii domnului Wyatt?Intendentul a luat juc\ria [i, intr`nd `n `nc\pere, i-a predat-o lui

Wyatt, care urm\rise toat\ scena. Wyatt i-a `napoiat-o filipinezuluif\r\ ca m\car s-o `nvredniceasc\ cu o privire.

M-am ridicat `n picioare.– Ce, n-a]i mai v\zut a[a ceva? Ori muzica din afar\ nu e per-

mis\ aici?– ~[i fac meseria, m-a l\murit Wyatt.Purta o c\ma[\ neagr\ [i str`mt\, cu m`nec\ lung\, p\r`nd a fi

f\cut\ din ceva fin, cost`nd probabil c`t c`[tigam eu pe lun\, chiardac\ lucram la Trion. Ar\ta mai bronzat dec`t ar fi fost firesc. „Pe-semne c\ are aparatur\ special\“, m-am g`ndit eu.

– Te temeai c\ o s\ `nregistrez? l-am `ntrebat.– Eu nu m\ „tem“ de nimic, Cassidy. Vreau ca toat\ lumea s\

respecte regulile jocului. Dac\ e[ti de[tept [i nu `ncerci s\ m\ tragipe sfoar\, totul va fi bine. Nici m\car s\ nu-]i treac\ prin mintes\-]i procuri vreo „poli]\ de asigurare“, fiindc\ ]i-am luat-o `nainte.

Ciudat, ideea asta nu-mi venise dec`t acum, c`nd adusese el vor-ba de a[a ceva.

– Nu pricep.

134 JOSEPH FINDER

q g

Page 69: Paranoia - Joseph Finder

– Bun. Ai de rezolvat o treab\ dificil\, dar e[ecul ar fi mult mai

dureros.

– Cinstit s\ fiu, `mi place la Trion.

Spuneam adev\rul, dar [tiam c\ Wyatt va lua asta ca pe un

afront. A ridicat privirea [i, continu`nd s\ mestece, a sur`s.

– S`nt `nc`ntat s\ aud asta.

– Cur`nd, echipa mea o s\ fac\ o prezentare `n fa]a lui Augus-

tine Goddard.

– B\tr`nul Jock Goddard, he-he. Ei, o s\ te convingi imediat c\

e un individ pre]ios [i plin de aere. Am impresia c\ d\ cu totul cre-

zare prezent\rilor slugarnice, prostiilor referitoare la „superioritatea

con[tiin]ei tehnice“ pe care le fac cei de la Fortune. ~[i `nchipuie c\

a ajuns un sf`nt.

Am dat aprobator din cap; ce-a[ fi putut spune? Nu-l cuno[team

pe Goddard, a[a c\ nu aveam motive s\ aprob sau s\ dezaprob spu-

sele lui Wyatt, `ns\ invidia lui se sim]ea indiscutabil.

– {i c`nd face]i prezentarea `n fa]a b\tr`nului b\[inos?

– Peste c`teva s\pt\m`ni.

– Posibil s\-]i v`nd vreun pont.

– Accept orice idee care m\ poate ajuta.

Apoi a sunat telefonul, iar el a r\spuns imediat.

– Da. A ascultat atent c`teva clipe. Bine, a zis, [i a `nchis. Ai

descoperit ceva interesant. Peste o s\pt\m`n\ sau dou\ o s\-]i dau

informa]ii complete despre aceast\ Alana Jennings.

– Sigur, a[a cum mi-a]i dat [i despre Lundgren [i Sommers.

– A, nu, asta prezint\ mai mult\ importan]\.

– De ce?

– Fiindc\ va trebui s\ te apropii de ea. Ea `]i va deschide u[ile.

Acum, dac\ ai un nume codificat, trebuie s\ ob]ii toate numele ce-

lor care au o leg\tur\ c`t de ne`nsemnat\ cu AURORA. ~ncep`nd de

la directorul de proiect [i termin`nd cu femeia de serviciu.

– Cum?

Nici n-am rostit bine cuv`ntul, c\ mi-a [i p\rut r\u c\ nu m\ st\-

p`nisem.

PARANOIA 137

Am ridicat din umeri.

– ~mi plac tempura [i alte chestii de astea.

S-a str`mbat [i a cl\tinat din cap.

– Eu nu m\ refer la tempura. De ce-]i `nchipui c\ japonezii con-

duc `n ceea ce prive[te longevitatea? Hrana f\r\ gr\simi, cu multe

proteine, bogat\ `n legume [i puternic antioxidant\. M\n`nc\ de pa-

truzeci de ori mai mult\ soia dec`t noi. Au refuzat vreme de secole

s\ m\n`nce carne provenit\ de la patrupede.

– De acord, am afirmat eu, zic`ndu-mi `n g`nd: „{i unde vrei s\

ajungi cu asta?“

A mai luat o `mbuc\tur\ de pe[te.

– Ar trebui s\ te g`nde[ti serios s\-]i `mbun\t\]e[ti calitatea

vie]ii. C`]i ani ai, dou\zeci [i patru?

– Dou\zeci [i [ase.

– Mai ai decenii bune `nainte. ~ngrije[te-]i organismul! Fumatul,

b\utura, hamburgerii [i alte porc\rii – c\caturile astea trebuie s\ `n-

ceteze. Eu dorm trei ore pe noapte. Nici nu-mi trebuie mai mult. Te

distrezi, Adam?

– Nu.

– Foarte bine. Nu te afli acolo ca s\ te distrezi. Te sim]i bine la

Trion `n noul t\u rol?

– ~nv\] s\ m\ descurc. {efa mea e o scorpie...

– Nu vorbesc de acoperirea ta. Eu am `n vedere adev\rata ta mi-

siune – s\ p\trunzi.

– Bine? Nu, `nc\ nu.

– Miza e mare. {tiu ce `nseamn\. Te mai vezi cu vechii prieteni?

– Sigur.

– Nici nu-]i recomand s\-i abandonezi. Asta ar putea na[te b\-

nuieli. Dar e preferabil s\-]i ]ii gura, altfel dai de dracu’.

– S-a `n]eles.

– Presupun c\ nu mai trebuie s\-]i amintesc ce te a[teapt\ dac\

dai gre[.

– Nu-i nevoie s\ mi se spun\.

136 JOSEPH FINDER

q g

Page 70: Paranoia - Joseph Finder

25

Am ajuns s\ muncesc zi-lumin\, de aceea eram permanent obo-

sit. ~n afar\ de programul normal de birou la Trion, petreceam ore

`n [ir, p`n\ la miez de noapte, f\c`nd cercetare pe Internet sau citind

dosarele cu informa]ii pe care mi le trimiteau Meacham [i Wyatt,

cele care m\ f\ceau s\ fiu cel mai iste] din echip\. ~n c`teva r`nduri,

`n timpul deplas\rii lungi, prin traficul aglomerat, era c`t pe ce s\

adorm la volan. Deschisesem ochii brusc, m\ trezisem [i oprisem

exact `n ultima clip\, c`nd eram gata s\ intru pe contrasens sau s\

lovesc ma[ina din fa]a mea. ~ncepeam s\-mi pierd vioiciunea cam

dup\ pr`nz, [i-mi trebuiau cantit\]i considerabile de cafea ca s\ nu

m\ simt ispitit s\-mi `ncruci[ez bra]ele la piept [i s\ a]ipesc `n cubi-

culumul meu. ~ncepusem s\ visez c\ o s\ ajung devreme acas\ [i

c\, odat\ v`r`t `n a[ternut `n b`rlogul meu `ntunecos, o s\ dorm `n

miezul zilei. Tr\iam cu cafea [i Diet Pepsi, plus Red Bull. Mi-au

ap\rut cearc\ne. Cei `mp\timi]i de munc\ m\car se aleg cu o

bucurie din asta; eu `ns\ m\ sim]eam doar biciuit, ca un cal de po-

var\ din vreun roman rusesc.

~ns\ consumul de stimulente nu constituia cea mai mare pro-

blem\ a mea. ~n realitate, nu mai [tiam s\ deosebesc adev\rata

„misiune“ de cea „acoperit\“. Eram at`t de ocupat particip`nd la

[edin]\ dup\ [edin]\, str\duindu-m\ s\ fiu la curent cu toate aspec-

tele pentru ca Nora s\ nu miroas\ ceva [i s\ m\ pun\ sub urm\rire,

`nc`t abia aveam timp s\ mai fac investiga]ii [i s\ culeg informa]ii

despre AURORA.

– G\se[ti tu o solu]ie. Asta-i treaba ta, domnule. {i vreau unr\spuns chiar m`ine.

– M`ine?– Cum ai auzit.– Bine, am zis, sim]ind c\ `n glas mi se strecoar\ o und\ de sfidare.

~ns\ dup\ aceea, nu mai ai nevoie de mine, corect? {i s`ntem chit.– A, nu, mi-a r\spuns Wyatt [i a z`mbit, ar\t`ndu-mi din]ii mari [i

sclipitori. Nu, amice, \sta nu-i dec`t `nceputul. Mai e mult p`n\ departe.

138 JOSEPH FINDER

q g

Page 71: Paranoia - Joseph Finder

informa]ii de baz\, precum num\rul de telefon pe interior, func]ia(director de marketing, Grupul de cercetare tehnologii revolu]io-nare), num\rul departamentului, care era acela[i ca adresa de mail.

Acel num\r mic, [tiam eu, constituia o informa]ie extrem de fo-lositoare. La Trion, la fel ca la Wyatt, ]i se atribuia acela[i num\r ca[i celorlal]i care lucrau `n acela[i sector al companiei. Trebuia doars\ tastez num\rul acela `n baza de date [i ob]ineam o list\ a celorcare colaborau direct cu Alana Jennings – ceea ce `nsemna c\ to]ilucrau la proiectul AURORA.

Asta nu `nsemna c\ de]ineam lista complet\ a angaja]ilor prin[i`n proiect, care puteau s\ se afle `n departamente separate de la ace-la[i etaj, dar m\car aveam o bun\ parte dintre ei: patruzeci [i [aptede oameni. Am imprimat pagina web a fiec\ruia [i am strecurat fo-ile de h`rtie `ntr-un dosar din geanta mea. Cu asta, speram eu, `imai lini[team o vreme pe cei de la Wyatt.

~n jur de zece seara, c`nd am ajuns acas\, cu inten]ia s\ m\ a[ezla computer ca s\ descarc toate tast\rile Norei, altceva mi-a atrasaten]ia. ~n mijlocul mesei din „buc\t\rie“ – o chestie cu t\bliadintr-un material imit`nd marmura, pe care o cump\rasem de la unmagazin de mobil\ folosit\ cu patruzeci [i cinci de dolari – tronaun plic fo[nitor, destul de gros [i sigilat.

Diminea]\ nu fusese acolo. Cei de la Wyatt se strecuraser\ din nou`n apartamentul meu, de parc\ ar fi vrut s\-mi demonstreze c\ puteaup\trunde oriunde. Bun, am priceput mesajul. Poate `[i `nchipuiau c\acela era modul cel mai sigur de a-mi transmite ceva f\r\ s\ atrag\aten]ia asupra mea. Mie asta `mi suna `ns\ aproape ca o amenin]are.

Plicul con]inea un dosar cuprinz\tor despre Alana Jennings, a[acum `mi promisese Nick Wyatt. L-am deschis, am v\zut un mald\rde fotografii ale tipei [i, brusc, mi-a pierit orice interes fa]\ detast\rile Norei Sommers. Aceast\ Alana Jennings era, ca s\ nu spunmai multe, o apari]ie de zile mari.

M-am a[ezat pe scaunul de lectur\ [i am r\sfoit dosarul.Era evident c\ alc\tuirea lui ceruse mul]i bani [i eforturi deose-

bite. Fusese urm\rit\ de detectivi particulari, care `[i notaser\ cu

PARANOIA 141

Din c`nd `n c`nd `l vedeam pe Mordden, la c`te o discu]ie despreMaestro sau la bufetul angaja]ilor, c`nd el se oprea ca s\ maischimbe c`teva cuvinte cu mine. Cu toate acestea, n-a adus delocvorba de noaptea `n care se putea s\ m\ fi v\zut ie[ind din biroulNorei. Pesemne c\ nu m\ v\zuse `n biroul ei. Ori poate c\ da, `ns\,din anumite motive, prefera s\ evite subiectul.

~n plus, o dat\ la c`teva zile, primeam c`te-un e-mail de la„Arthur“, prin care eram `ntrebat ce mai ob]inusem, cum mergeaulucrurile [i de ce naiba `mi trebuia at`t de mult timp.

Aproape `n fiecare zi st\team p`n\ t`rziu la birou, astfel c\ nuprea eram de g\sit pe acas\. Seth mi-a l\sat o gr\mad\ de mesajetelefonice, dar, dup\ o s\pt\m`n\ sau cam a[a ceva, a renun]at. Lafel au procedat [i majoritatea celorlal]i prieteni. Din c`nd `n c`nd,reu[eam s\-mi mai scot c`te-o jum\tate de or\ ca s\ mai trec pe latata pentru a vedea cum se simte, `ns\ de fiecare dat\ c`nd ap\reamera at`t de iritat pe motiv c\-l evit `nc`t abia dac\ m\ `nvrednicea cuo privire. ~ntre el [i Antwoine se crease un soi de armisti]iu, cevaasem\n\tor R\zboiului Rece. Bine m\car c\ Antwoine nu amenin]ac\ pleac\. Deocamdat\.

~ntr-o noapte am revenit `n biroul Norei [i am extras juc\riacare `nregistra ce se tastase pe computerul ei, de ast\ dat\ rapid [if\r\ incidente nedorite. Rondul `l aducea pe paznicul amator dema[ini Mustang `ntre zece [i zece [i dou\zeci, de aceea am f\cuttreaba `nainte de sosirea lui. Asta mi-a r\pit mai pu]in de zece mi-nute, iar Noah Mordden n-a ap\rut.

Cablul acela ne`nsemnat stocase sute de mii de tast\ri ale Norei,inclusiv toate parolele folosite. Acum nu-mi r\m`nea dec`t s\ co-nectez dispozitivul la computerul meu [i s\ descarc textul. Cu toateastea, n-am `ndr\znit s\ fac asta chiar acolo, `n cubiculumul meu.Cine [tie ce programe de detec]ie se foloseau `n re]eaua Trion! Numerita s\ risc.

~n schimb, m-am conectat la site-ul corpora]iei. ~n ferestruica dec\utare am tastat AURORA, dar n-am ob]inut nimic. Surpriz\, sur-priz\. Mi-a venit o alt\ idee, de aceea am tastat numele AlaneiJennings [i am desc\rcat pagina ei. Nu avea fotografia – majoritatea[i le puseser\, de[i erau [i unii care n-o f\cuser\ – [i n-am g\sit dec`t

140 JOSEPH FINDER

q g

Page 72: Paranoia - Joseph Finder

m\car pui sau pe[te. Se hr\nea ca o pas\re, una din p\durea tropi-cal\ – numai fructe, nuci, semin]e. Nu frecventa baruri [i nici nust\tea `n ora[ p`n\ spre diminea]\, `n schimb primea comenzi de laun magazin de b\uturi din apropierea apartamentului, astfel c\ aveatotu[i un viciu. Votca preferat\ p\rea a fi Grey Goose; ginul prefe-rat, Tanqueray Malacca. Se ducea la restaurant o dat\ sau de dou\ori pe lun\, dar nu la cele precum Denny’s, Applebee’s sau Hooters;l\sa impresia c\ `i pl\ceau cele de `nalt\ clas\, cu buc\tar-[ef renu-mit, cu alte cuvinte Chakra [i Alto, sau Buzz [i Om. De asemenea,mergea des la restaurante cu profil thailandez.

La film se ducea cel pu]in o dat\ pe s\pt\m`n\ [i de obicei `[i re-zerva biletele prin programul Fandango; doar c`nd [i c`nd vedea c`teun film cu poli]i[ti [i fete, prefer`nd filmele str\ine. Evident, era ofemeie care prefera s\ vad\ Arborele de sabo]i1 dec`t Porky’s. ~nfine. Cump\ra o mul]ime de c\r]i folosind sistemul online, de laAmazon, Barnes [i Noble, preponderent literatur\ serioas\, uneleromane sud-americane [i un num\r considerabil de c\r]i desprefilm. De asemenea, recent cump\rase ni[te c\r]i despre budism [i `n-]elepciunea oriental\ [i prostii de genul \sta. ~[i mai luase [i filmepe DVD, inclusiv setul complet din Na[ul, precum [i c`teva clasice,`n alb-negru, ca Double Indemnity. La o adic\, cump\rase DoubleIndemnity de dou\ ori, o dat\ ca video, `n urm\ cu c`]iva ani, [i, mairecent, versiunea pe DVD. Evident, `[i cump\rase un DVD-player`n cursul ultimilor doi ani, [i ]inea `n mod deosebit la cuplul acela deodinioar\, Fred MacMurray/Barbara Stanwyck. P\rea s\ fi cump\rattoate discurile lansate de Ani DiFranco [i Alanis Morisette.

Am memorat toate acele am\nunte. ~mi formasem o imaginemai mult dec`t general\ `n leg\tur\ cu Alana Jennings. {i `mi schi-]asem chiar [i un plan.

PARANOIA 143

minu]iozitate deplas\rile ei, obiceiurile, vizitele pe care le f\cea.Erau [i dou\ fotografii care o `nf\]i[au intr`nd `n cl\direa Trion, larestaurant cu c`teva prietene, la un fel de club de tenis, lucr`nd la osal\ de fitness exclusiv pentru femei, cobor`nd din automobilul eiMazda Miata, de culoare albastr\. Avea p\r negru [i bogat, ochi al-ba[tri, un corp zvelt (asta se vedea f\r\ efort din poza `n care ap\-rea `n costumul de gimnastic\ din lycra). Uneori purta ochelarinegri cu rame groase, de felul celor adopta]i de femeile frumoasepentru a da de `n]eles c\ s`nt inteligente [i serioase, [i totu[i at`t defrumoase `nc`t pot purta [i ochelari ur`]i. Ace[tia o f\ceau s\ arate[i mai atr\g\toare. Poate c\ acela era [i scopul.

Dup\ o or\ de lectur\ a dosarului, [tiam mai multe despre eadec`t am reu[it vreodat\ s\ aflu despre oricare dintre prietenele pecare le avusesem. Nu era doar frumoas\, ci [i bogat\ – asta repre-zent`nd o dubl\ amenin]are. Crescuse `n Darien, Connecticut, undeterminase Facultatea de Englez\, specializ`ndu-se `n literatura ame-rican\. Urmase [i cursuri de informatic\ [i electronic\. Potrivit foiimatricole din colegiu, ob]inuse numai A-uri [i c`teva A-uri minus[i fusese aleas\ `n Phi Beta Kappa `n primul an de studii. Bravo,deci era [i de[teapt\; asta `nsemna o tripl\ amenin]are.

Oamenii lui Meacham ob]inuser\ [i tot felul de informa]ii fi-nanciare despre ea [i restul familiei. Ea de]inea un fond personal dec`teva milioane de dolari, iar tat\l ei, director executiv al unei micicompanii din Stamford, avea un portofoliu cu o valoare impre-sionant\. Avea dou\ surori mai mici, una `nc\ la colegiul Wesleyan,iar cealalt\ lucra la Sotheby’s, `n Manhattan.

Cum le telefona p\rin]ilor aproape `n fiecare zi, era simplu depresupus c\ se sim]ea foarte apropiat\ de ei. (Am g\sit [i notele deplat\ ale telefonului pe un an de zile, dar, din fericire pentru mine,cineva analizase informa]iile `n locul meu [i f\cuse o list\ a persoa-nelor cu care lua leg\tura mai des.) Era nec\s\torit\, nu p\rea s\ias\ cu cineva `n mod regulat [i avea propriul apartament `ntr-uncartier foarte exclusivist, nu departe de sediul Trion.

~[i f\cea cump\r\turile `n fiecare duminic\ la un supermarket [ip\rea s\ fie vegetarian\, deoarece niciodat\ nu cump\ra carne, nici

142 JOSEPH FINDER

1 Film al lui Ermanno Ohui, c`[tig\tor `n 1978 al premiului Palme D’Or de la Cannes(n. red.)

q g

Page 73: Paranoia - Joseph Finder

Cl\direa ocupa o suprafa]\ mare, av`nd acoperi[ul f\cut dinceva ce aducea a [indril\ [i ar\ta ca una dintre „c\su]ele“ de laNewport. Se g\sea `n mijlocul unei peluze de un verde-smaraldcare parc\ nu se mai termina [i era tuns\ perfect. ~n cele din urm\,am sc\pat de Josh la cafenea, pref\c`ndu-m\ c\ fac semn cu m`nac\tre o persoan\ pe care, chipurile, o cuno[team. S-a oferit s\-miaranjeze o partid\ pe vreun teren, dar i-am spus c\ nu era nici oproblem\, cuno[team lume pe acolo [i m\ voi descurca.

C`teva minute mai t`rziu, am v\zut-o pe Alana. Nici nu aveaicum s\ nu observi o asemenea fat\. Purta o bluz\ Fred Perry [iavea (din anumite motive, fotografiile nu surprinseser\ aspectul)ni[te picioare strig\toare la cer. Ochii ei alba[tri erau ame]itori. Asosit `n cafenea `mpreun\ cu alt\ tip\ cam de v`rsta ei [i au coman-dat am`ndou\ Pellegrino. Mi-am g\sit o mas\ `n apropiere de a lor,dar nu foarte apropiat\, [i `n spatele ei, ca s\ nu m\ aflu `n c`mpuls\u vizual. Ideea era s\ observ, s\ urm\resc, s\ trag cu urechea [i,mult mai important, s\ nu fiu z\rit. Dac\ m-ar fi remarcat, data ur-m\toare sigur a[ fi avut probleme c`nd a[ fi `ncercat s\ m\ apropiide ea. Nu ar\t chiar ca Brad Pitt, dar nici spaima ciorilor nu s`nt;femeile m\ observ\ de multe ori. Trebuia s\ fiu prudent.

Nu mi-am dat seama dac\ femeia care venise `mpreun\ cu AlanaJenning era vreo vecin\ sau coleg\ sau altceva, dar se vedea c\ nu dis-cut\ treburi de serviciu. Nu gre[eam dac\ presupuneam c\ nu erau co-lege `n echipa AURORA. P\cat, nu aveam s\ aflu nimic interesant.

Apoi a fost sunat\ pe mobil.– Alana, a zis ea. Avea o voce de suavitatea catifelei, de fat\

care urmase o [coal\ particular\ [i cultivat\, dar f\r\ a fi prea afec-tat\. Serios? a f\cut ea. Bravo, s-ar p\rea c\ ai rezolvat problema.Am ciulit urechile. Keith, asta `nseamn\ c\ am redus la jum\tatetimpul p`n\ la data intr\rii `n produc]ie, e incredibil.

Se vedea c\ discuta probleme de serviciu. M-am apropiat cevamai mult, ca s\ aud mai bine. ~n jur era destul zgomot de tac`muri[i farfurii, hohote de r`s, plus bufnetul surd al loviturilor de rachet\,ceea ce `mi `ngreuna [i mai tare `ncercarea de a surprinde mai multdin ceea ce spunea. Cineva s-a strecurat pe l`ng\ masa mea, un tip

26

S`mb\t\ dup\-amiaz\, `mbr\cat `n costum alb de tenis (pe care `l

cump\rasem `n diminea]a aceea – pentru c\, `n mod obi[nuit, jucam

`ntr-un [ort ob]inut prin t\ierea cracilor unor blugi zdren]\ro[i [i `ntr-o

bluz\ oarecare) [i purt`nd la m`n\ un ceas italienesc de scufund\tor,

ridicol de scump, pe care mi-l luasem recent, am sosit la Tennis and

Racquet Club, un loc tare [ic [i foarte exclusivist. Alana Jennings era

membr\ [i, potrivit informa]iilor din dosar, juca acolo aproape `n fie-

care s`mb\t\. Aflasem ora la care se programase dup\ ce telefonasem

cu o zi `nainte [i sus]inusem c\ urma s\ joc a doua zi cu ea, uitasem

ora [i nu reu[eam s\ o g\sesc, „vre]i s\ repeta]i, v\ rog?“ Simplu ca

bun\ ziua. Avea un meci de dublu la patru [i jum\tate.

Cu jum\tate de ceas `nainte de ora program\rii ei, m-am `nt`lnit

cu directorul care se ocupa de noii membri [i m-am ales cu un tur

al clubului. Asta a impus ceva interven]ii, deoarece era un club pri-

vat; nu puteai p\trunde acolo oricum. Arnold Meacham `l rugase

pe Wyatt s\-l pun\ pe un tip bogat, membru al clubului – un amic

al unui amic [i a[a mai departe, ca s\ nu se fac\ leg\tura cu Wyatt –

s\ discute cu cineva de la club [i s\ garanteze pentru mine. Tipul

f\cea parte din comisia de aprobare a noilor membri, iar numele lui

avea greutate acolo, deoarece directorul acela, Josh, s-a ar\tat entu-

ziasmat s\ m\ `nso]easc\ `n vizita de prezentare. Mi-a dat chiar [i o

legitima]ie de o zi, ca s\ verific terenurile (zgur\, sal\ [i `n aer li-

ber) [i, poate, s\ prind vreun joc undeva.

PARANOIA 145

q g

Page 74: Paranoia - Joseph Finder

Aveau rezervare pentru un teren `n aer liber. Era soare, cald [iv`ntul adia. Am f\cut echipele: Alana [i Drew contra mea [i a cele-ilalte fete, pe care o chema Jody. Am`ndou\ jucau la fel de bine,dar Alana era de departe mai gra]ioas\. Nu juca deosebit de agre-siv, dar avea un rever bun, scotea `ntotdeauna serviciile, ajungeamereu la minge f\r\ s\ se agite inutil. Servea simplu [i precis: nurata aproape deloc. Juca la fel de firesc precum respira.

Din nefericire, l-am subapreciat pe F\t-Frumos. Era juc\tor se-rios. Am `nceput nesigur, aproape st`ngaci [i, spre iritarea vizibil\ alui Jody, am comis o dubl\ gre[eal\ la primul serviciu. Cur`nd to-tu[i, mi-am revenit. ~ntre timp, Drew `ncepuse s\ joace de parc\ secredea la Wimbledon. Cu c`t `i scoteam loviturile, cu at`t mai agre-siv r\spundea, p`n\ a devenit ridicol. A `nceput s\ p`ndeasc\ l`ng\fileu, travers`nd tot terenul pentru a lovi mingi care mergeau spreAlana, ceea ce strica pl\cerea jocului. Am surprins c`teva str`mb\-turi ale Alanei. Am perceput c\ `ntre ei era ceva – se vedea c\exista o anumit\ `ncordare.

Se p\rea c\ meciul se transformase `n altceva – o b\t\lie `ntremasculii dominan]i. Drew s-a apucat s\ serveasc\ drept `n mine, lo-vind foarte puternic, trimi]`nd uneori mingi prea lungi. De[i servi-ciile aveau o vitez\ teribil\, nu mergeau prea precis, a[a c\ el [iAlana au `nceput s\ piard\ puncte. Apoi, dup\ o vreme, m-am datpu]in la el, anticip`nd c\ voia s\ vin\ la fileu, [i-l p\c\leam trimi-]`nd mingi `n spatele lui. F\t-Frumos declan[ase acela[i spirit decompeti]ie `n mine. }ineam s\-i dau o lec]ie. Eu vreau femeia celui-lalt om al cavernelor. Cur`nd m-au trecut sudorile agit`ndu-m\.Mi-am dat seama c\ luam totul prea `n serios, dovedindu-m\ preaagresiv pentru acel joc mai mult de societate; nu se f\cea. De aceeam-am potolit [i m-am mul]umit s\ joc mai r\bd\tor fiecare punct,men]in`nd mingea `n joc [i l\s`ndu-l pe el s\ gre[easc\.

La sf`r[it, Drew a venit la fileu [i mi-a str`ns m`na. Apoi m-ab\tut pe um\r.

– E[ti un juc\tor de baz\ `ntr-un dublu, a zis el pe un ton ce sevoia amical.

– {i tu la fel, nu m-am l\sat eu mai prejos.

PARANOIA 147

masiv cu o burt\ enorm\, care a fost c`t pe ce s\-mi r\stoarne paha-rul cu Cola. Mai [i r`dea h\h\it, acoperind [i fr`nturile pe care leputeam prinde din zbor. Mi[c\t-te, dobitocule!

P`n\ la urm\ omul a trecut [i am mai auzit o por]iune de dis-cu]ie. Acum vorbea cu glas re]inut [i n-am putut surprinde dec`tfragmente, dar tot era ceva: „Da, asta e `ntrebarea de [aizeci [ipatru de miliarde de dolari, nu? Tare-a[ vrea s\ [tiu“. Apoi, cevamai tare: „Mul]umesc c\ m-ai anun]at – grozav\ veste“. Dup\ care,convorbirea s-a `ntrerupt cu un bip. „Treburi de serviciu“, s-a scu-zat ea fa]\ de cealalt\ femeie. „Iart\-m\. Mi-a[ dori s\ ]in telefonul`nchis, dar `n perioada asta trebuie s\ fiu disponibil\ la orice or\. A,uite-l pe Drew!“ Un tip `nalt, mascul bine, s-a apropiat de ea – aveapu]in peste treizeci de ani, bronzat, cu trup de v`sla[ – [i a s\rutat-ope obraz. Am observat c\ pe cealalt\ n-a s\rutat-o.

– Bun\, scumpo, a zis el.„Grozav, am g`ndit eu. Deci informatorii lui Wyatt n-au aflat c\

ea avea totu[i pe cineva.“– Bun\, Drew, a spus ea. Unde-i George?– Nu te-a sunat? a r\spuns el. Ce aiurit! A uitat c\ e s\pt\m`na

`n care are dreptul s\-[i vad\ fiica.– A[adar, nu avem al doilea om de dublu? a f\cut cealalt\ fat\.– G\sim noi pe cineva, a replicat Drew. Nu-mi vine s\ cred c\

nu ]i-a telefonat. Ce uituc!Mi s-a aprins un becule] `n minte. Azv`rlind peste bord planul

meu at`t de bine conceput s\ r\m`n un observator nev\zut, am luato hot\r`re `n acea frac]iune de secund\. M-am ridicat [i am spus:

– Scuza]i-m\.Au `ntors capetele spre mine.– Ave]i cumva nevoie de un al patrulea? am `ntrebat eu.

M-am prezentat pe numele adev\rat, le-am spus c\ am `ncercat [ieu acel club, dar n-am adus vorba de Trion. Au r\suflat u[ura]i c\ m\oferisem. Cred c\, v\z`ndu-mi racheta profesional\ Yonex Titanium,au presupus c\ eram tare la tenis, de[i i-am asigurat c\ jucam mul]u-mitor [i c\ nu mai jucasem de mult. ~n mare, era adev\rat.

146 JOSEPH FINDER

q g

Page 75: Paranoia - Joseph Finder

Am sur`s.– Mi-aduce aminte de un vers din Ani DiFranco, `n]elegi? „{i,

orice instrument, de-i m`nuit corect, ce arm\ poate s\ devin\...“Ochii i s-au aprins.– Exact! E[ti admirator al lui Ani?Am ridicat din umeri.– „{tiin]a bani viseaz\, iar banii, bani v`neaz\...“– „Iar tinerii cu minte cur`nd se conformeaz\“, a `ncheiat ea.

N-am auzit ca Ani s\ plac\ multor b\rba]i.– Poate eu s`nt mai sensibil, am tr`ntit-o eu.– A[a cred. N-ar fi r\u s\ ie[im `ntr-o sear\, a zis ea.Auzeam bine? Se `nt`mplase cumva ca ea s\ m\ invite?– Nu-i rea ideea, am r\spuns. Serios, m`ncare thailandez\ `]i

convine?

PARANOIA 149

A ridicat din umeri.– A trebuit s\ acop\r mult teren.Alana a auzit acea remarc\ [i `n ochi i-a ap\rut o sclipire de iri-

tare. S-a `ntors c\tre mine.– Ai timp s\ bei ceva?A[a am ajuns eu [i Alana `n „pridvor“, cum i se spunea terasei

uria[e care era acoperit\ cu [indril\ [i care d\dea spre terenuri.Jody s-a scuzat, percep`nd cu acel sim] ciudat al femeilor c\ Alananu voia s\ mai r\m`n\ `n grup, [i s-a retras. Apoi Drew a v\zut cese `nt`mpla, s-a scuzat [i el, de[i nu la fel de elegant.

A ap\rut [i chelneri]a, iar Alana a spus s\ comand eu primul,pentru c\ ea nu era `nc\ hot\r`t\ ce s\ aleag\. Am cerut un pahar deTanqueray Malacca G & T. Ea mi-a aruncat o privire oarecum mi-rat\, foarte scurt, apoi tr\s\turile i s-au relaxat.

– O s\ comand [i eu acela[i lucru, a spus ea.– Permite]i-mi s\ verific dac\ avem a[a ceva, a spus chelneri]a,

o liceanc\ blond\, cu aspect de cal.C`teva minute mai t`rziu ne-a adus b\uturile.Am discutat despre club, membri („cu preten]ii“, a zis ea), tere-

nuri (de departe cele mai bune), `ns\ ea era prea bine-crescut\ [ieducat\ ca s\ `nceap\ plicticoasa rutin\ care presupune comentariidespre slujb\. N-a adus vorba de Trion, a[a c\ nici eu n-am f\cut-o.Am `nceput s\ m\ tem de o discu]ie pe tema asta, fiindc\ nu eramsigur cum ar reac]iona la bizara coinciden]\ c\ am`ndoi lucram laTrion [i, ia te uit\, tu ai avut postul pe care `l ocup eu `n prezent!Nu-mi venea s\ cred c\ m\ oferisem s\ fiu al patrulea la partida lor,p\trunsesem pe orbita ei, `n loc s\ r\m`n discret `n umbr\. Noroculmeu c\ nu ne `nt`lnisem la serviciu. M-am `ntrebat dac\ nu cumvacei din echipa AURORA foloseau o intrare separat\. Cu toate astea,ginul mi s-a suit la cap destul de repede [i era [i o zi `nsorit\, iarconversa]ia mergea ca uns\.

– ~mi pare r\u c\ Drew s-a dezl\n]uit chiar a[a, a spus ea.– Joac\ bine.– Dar se dovede[te [i b\d\ran. Reprezentai o amenin]are. Cred

c\ a fost o r\bufnire a masculinit\]ii lui. Lupta cu rachetele.

148 JOSEPH FINDER

q g

Page 76: Paranoia - Joseph Finder

– Tic\losul m-a min]it, a zis tata, cu glasul `nfundat din cauza

pernelor. Mi-a promis c\ o s\ stau doar pu]in `n abur. N-a suflat o

vorb\ c\ vrea s\-mi fac\ praf coastele. Isuse, iau steroizi, am oasele

fragile, negru nenorocit ce e[ti!

– Hei, tat\, am strigat, ajunge!

– Nu s`nt jagardeaua ta din `nchisoare, cioar\! a zis el.

Antwoine n-a reac]ionat. A continuat s\-l loveasc\ insistent [i

ritmic pe spate.

– Tat\, am zis eu, omul e mult mai mare [i mai puternic dec`t

tine. Nu cred c-ar fi o mi[care bun\ s\ ]i-l faci du[man.

Antwoine a ridicat capul [i m-a privit cu ochi amuza]i, parc\

somnoro[i.

– Las\, domnule, m-am b\tut cu na]iunea arian\ tot timpul c`t am

stat la r\coare. N-o s\ m\ sperie acum un infirm b\tr`n [i r\u de gur\.

M-am crispat.

– Tic\los nenorocit ce e[ti! a chel\l\it tata.

Am observat c\ de data aceea nu mai f\cuse aluzie la culoa-

rea pielii.

Ceva mai t`rziu, tata a fost depus `n fa]a televizorului, conectat

la aparatul de respirat, cu tubul `n nas.

– Chestia asta nu-mi place, a spus el, holb`ndu-se `ncruntat la

ecran. Ai v\zut ce c\caturi pentru iepuri `mi d\ s\ m\n`nc?

– Se cheam\ fructe [i legume, l-a corectat Antwoine, care st\tea

pe un scaun la vreun metru de el. {tiu eu ce-i place – am v\zut ce

are `n c\mar\. Carne de vit\ `n suc propriu, c`rn\ciori de Viena `n

saramur\ [i c`rna]i cu buc\]ele de ficat. C`t s`nt aici, gata cu astea.

Ai nevoie de m`ncare s\n\toas\, Frank, pentru a-]i p\stra imunita-

tea. Altfel, r\ce[ti, faci pneumonie [i te treze[ti la spital, [i, dup\

aia, eu ce fac? Dac\ ajungi la spital, n-o s\ mai ai nevoie de mine.

– Isuse.

– Plus, s-a terminat [i cu b\uturile stimulente, Cola [i alte por-

c\rii. Ai nevoie de lichide, ca s\ elimini mizeriile, dar nimic cu ca-

fein\. Ai nevoie de potasiu, de calciu, asta din cauza steroizilor.

27

Am ajuns la tata at`t de `nc`ntat de mini`nt`lnirea mea cu Alana

Jennings, `nc`t m\ sim]eam de parc\ a[ fi purtat o armur\. Orice ar

fi f\cut sau spus, nimic nu m-ar fi putut atinge.

C`nd am urcat sc\rile din lemn, cr\pate [i nesigure, i-am auzit

r\stindu-se unul la altul – vocea tatei, pi]ig\iat\, un b`z`it nazal,

aduc`nd tot mai mult cu c`r`itul unei p\s\ri, [i replicile lui Antwoine,

pe o voce ad`nc\, plin\ [i r\sun\toare. I-am g\sit `n baia de la etajul

`nt`i, care era plin\ de aburi care ie[eau ca dintr-un ceainic uria[.

Tata st\tea cu fa]a `n jos pe o b\ncu]\, cu c`teva perne sub cap [i

piept, fiind astfel pu]in `n\l]at. Antwoine, cu uniforma de un albas-

tru-deschis ud\ leoarc\, duduia cu palmele lui uria[e pe spinarea ta-

tei. C`nd am deschis u[a, a ridicat capul spre mine.

– Salut, Adam.

– Tic\losul \sta `ncearc\ s\ m\ omoare, a c`r`it tata.

– ~n felul \sta o s\ sco]i mizeriile din pl\m`ni, a zis Antwoine.

Tot rahatul acela acumulat pentru c\ ]i-au fost afecta]i cilii.

A continuat opera]iunea, lovind cu palma [i produc`nd un du-

duit ce suna a gol. Spatele tatei avea o culoare boln\vicioas\, amin-

tind de cea a h`rtiei, at`rn`nd moale [i flasc. P\rea s\ nu aib\ deloc

tonus muscular. Mi-am adus aminte cum ar\ta spinarea lui c`nd

eram pu[ti: parc\ traversat\ de funii, plin\ de relief, aproape `nsp\i-

m`nt\toare. Acum aveam `n fa]\ o piele de b\tr`n [i `mi p\rea r\u

c\ asistam la acea scen\.

PARANOIA 151

q g

Page 77: Paranoia - Joseph Finder

M-a privit cu sub`n]eles.

– P\i c`t `]i dau, dac\-]i permi]i s\ arunci cinci mii? Isuse, nici

nu vreau s\ m\ g`ndesc.

– S`nt pl\tit bine, tat\. Iar dac\ vreau s\ dau cu ei de-a azv`rlita,

a[a o s\ fac. Eu `i c`[tig.

– ~i c`[tigi, pe m\-sa, a repetat el cu sarcasm. C`nd o s\ fii dispus

s\-mi dai `napoi cei – a respirat ad`nc – cele nici nu mai [tiu c`te mii

pe care le-am aruncat ca s\ te ]in la [coal\, e[ti invitatul meu.

Era c`t pe ce s\-i spun c`]i bani aruncam eu pentru `ntre]inerea

lui, dar m-am ab]inut la vreme. Victoria de moment nu-mi aducea

nici un avantaj. ~n schimb, mi-am zis `n minte de c`teva ori c\ acela

din fa]a mea nu e tata. E o versiune r\ut\cioas\, de desen animat,

creat de cuplul Hanna-Barbera, care a ajuns de nerecunoscut din

cauza Prednisonului [i a altor nu [tiu c`te medicamente care produc

schimb\ri de comportament. {tiam `ns\ c\ nu era `ntru totul adev\-

rat, r\m\sese aceea[i jigodie, doar c\ r\utatea c\p\tase ceva mai

mult\ consisten]\.

– Tr\ie[ti `ntr-o lume a fanteziei, a continuat tata, apoi a trebuit

s\ fac\ o pauz\, pentru a respira. ~]i `nchipui c\, dac\ `]i cumperi

costume de dou\ mii de dolari [i pantofi de cinci sute [i ceasuri de

cinci mii, o s\ devii unul dintre \ia? A respirat din nou. Ei, atunci

s\-]i spun eu ceva. Por]i un costum de Halloween, ascult\ la mine.

Te deghizezi. ~]i zic asta fiindc\ e[ti fiul meu [i nimeni n-o s\ ]i-o

spun\ de la obraz la obraz. Nu e[ti dec`t o maimu]\ nenorocit\ `m-

br\cat\ cu frac [i papion.

– {i ce vrei s\ spui cu asta? am bolborosit eu.

Am observat c\, plin de tact, Antwoine se retr\gea din camer\.

M\ `nro[isem la fa]\.

„E bolnav, mi-am zis eu. Are emfizem `n faz\ terminal\. E pe

moarte. Nu [tie ce vorbe[te.“

– Crezi c\ o s\ ajungi ca vreunul dintre \[tia boga]i? Ai vrea tu,

b\iete. ~]i `nchipui c\ o s\ te invite s\ devii membru al vreunui club

privat, ca s\ le razi fetele [i s\ joci polo cu ei? A tras `n piept un fi-

ricel de aer. M\i, ei [tiu cine e[ti [i de unde-ai pornit. Poate o s\ te

PARANOIA 153

~n[ir`nd toate astea, Antwoine `mpungea cu ar\t\torul `n palmaceleilalte m`ini, de parc\ l-ar fi antrenat pe tata s\ devin\ campionmondial la box.

– Po]i s\ faci m`ncare dintr-aia pentru iepuri c`t pofte[ti, c\ eutot nu bag `n gur\ a[a ceva, a ]inut-o tata pe a lui.

– ~nseamn\ c\ vrei s\ mori. Consumi de zece ori mai mult\energie dec`t un om s\n\tos doar ca s\ respiri, de aceea trebuie s\m\n`nci, s\-]i refaci puterile, masa muscular\ [i toate celelalte. ~]idai duhul pe timpul meu, [i eu nu-mi iau r\spunderea pentru asta.

– C\ mult `]i pas\ ]ie de mine, a zis tata.– Da’ ce-]i `nchipui, c-am venit s\ te ajut s\ mori?– Eu a[a am impresia.– Dac\ a[ vrea neap\rat, de ce a[ face-o at`t de `ncet? a spus

Antwoine. ~]i `nchipui c\ m\ distreaz\ situa]ia, nu? Chiar crezi c\g\sesc vreo pl\cere `n slujba asta?

– Hai, c\ te-a desfiin]at, nu? am zis eu.– Hei, ia te uit\ ce scul\ de ceas are domnu’, a remarcat

Antwoine pe nea[teptate. (Uitasem s\-mi scot acel Panerai de lam`n\. Poate c\, `n subcon[tient, crezusem c\ va trece neobservatpentru el sau tata.) Ia s\-l vedem mai de aproape. S-a apropiat demine, l-a examinat, minun`ndu-se. Mam\, Doamne, \sta e vreocinci mii de dolari. Nu gre[ea prea mult. M-am sim]it jenat – eramai mult dec`t c`[tiga el `n dou\ luni. E dintr-acela italian, pentruscufund\tori?

– Da, m-am gr\bit eu s\ r\spund.– V\ bate]i joc de mine, a intervenit tata, cu un glas care suna ca

o balama ruginit\. Cum dracu’ pot s\ cred a[a ceva... S-a uitat [i el laceas. Ai dat cinci mii pe un nenorocit de ceas? Ce fraier! Ai idee c`t atrebuit s\-mi rup eu curul pentru cinci mii de dolari c`nd te ]ineam petine la facultate? Iar tu ai dat at`]ia bani pe un c\cat de ceas?

– S`nt banii mei, tat\. Apoi am ad\ugat, ceva mai sp\[it: E oinvesti]ie.

– Hai, las\-te, crezi c\ m-am t`mpit de tot? Ce investi]ie?– Ascult\, tat\, am fost promovat. Lucrez la Trion Systems [i

am un salariu, s\ zicem, dublu fa]\ de cel de la Wyatt, `n]elegi?

152 JOSEPH FINDER

q g

Page 78: Paranoia - Joseph Finder

28

A doua zi era duminic\, singura mea [ans\ de a dormi p`n\ t`r-

ziu [i, ca un f\cut, Arnold Meacham a insistat s\ ne `nt`lnim de-

vreme. ~i r\spunsesem la e-mailul lui folosind numele „Donnie“,

care reprezenta semnalul c\ aveam ceva de livrat. Mi-a r\spuns

imediat, cer`ndu-mi s\ m\ prezint `n parcarea unui magazin numit

Depozitul pentru Acas\, la ora nou\ fix.

Locul acela mi[una deja de lume – nu toat\ lumea lenevea du-

minica – dornic\ s\ cumpere cherestea, gresie, scule electrice, saci

cu semin]e de gazon sau `ngr\[\minte. Am a[teptat `n ma[in\ mai

bine de jum\tate de ceas.

Apoi, un BW 745i a tras `n spa]iul gol de al\turi, p\r`nd cam ne-

lalocul lui `ntre camionete [i utilitare. Arnold Meacham purta un pu-

lover tricotat din l`n\ albastru-deschis [i ar\ta de parc\ s-ar fi preg\tit

s\ mearg\ la o partid\ de golf. Mi-a f\cut semn s\ urc `n ma[ina lui,

lucru pe care l-am f\cut, [i i-am predat un CD [i un dosar.

– Ce avem aici? a `ntrebat el.

– Lista angaja]ilor care lucreaz\ la proiectul AURORA, i-am

r\spuns.

– To]i?

– Nu [tiu. Dar m\car o parte.

– De ce nu-s to]i?

– Ai patruzeci [i [apte de nume, am zis. Tot e ceva.

– Avem nevoie de lista complet\.

Am oftat.

lase s\ te joci prin preajma lor o vreme, dar, imediat ce-o s\ `ncepis\ ui]i cine e[ti cu adev\rat, n-o s\ `nt`rzie s\ ]i-o spun\ `n fa]\.

Nu m-am mai putut ab]ine. M\ c\lca pe nervi.– ~n lumea afacerilor lucrurile nu stau chiar a[a, tat\, am spus

eu ap\sat [i r\bd\tor. Nu e ca la cluburi. E vorba de produs bani.Dac\-i aju]i s\ c`[tige bani, le satisfaci o nevoie. Am ajuns undes`nt pentru c\ ei au nevoie de mine.

– Aha, au nevoie de tine? a repetat tata, ap\s`nd fiecare cuv`nt [id`nd din cap. Asta-i bun\! Au nevoie de tine a[a cum unuia care secac\ `i trebuie h`rtie, m\-n]elegi? Dup\ ce se [terg cu tine la cur, tragapa, asta e. Hai s\-]i spun eu, nu-i intereseaz\ dec`t oamenii de suc-ces [i `[i dau seama c\ e[ti un ratat, a[a c\ n-o s\ te lase s\ ui]i asta.

Mi-am dat ochii peste cap, am cl\tinat din cap [i n-am mai r\s-puns. Am sim]it cum `mi pulseaz\ s`ngele `n t`mple.

A respirat iar.– Da’ tu e[ti prea prost [i plin de fi]e ca s\-]i dai seama. Tr\ie[ti

`ntr-o lume de iluzii, la fel ca maic\-ta. Tot timpul s-a consideratprea bun\ pentru mine, dar era de rahat. Se am\gea. Numai c\ tunu e[ti un rahat. Vreme de c`]iva ani, ai mers la o [coal\ general\scump\ [i ]i-ai luat diploma la un colegiu scump [i de nimic, dar`nc\ n-ai ajuns un rahat. A mai respirat o dat\ ad`nc, iar voceaparc\ i s-a mai `nmuiat: ~]i spun asta fiindc\ nu vreau s\ te doboarecum m-au dobor`t pe mine, fiule. Cum era la [coala aia de f\t\l\i,unde p\rin]ii boga]i se uitau la mine ca la un nimeni, fiindc\ nueram de-ai lor. Ei, fii atent. Mi-a trebuit ceva timp p`n\ s\-mi dauseama de asta, dar aveau dreptate. Nu eram din tagma lor. Nici tunu e[ti [i, cu c`t mai repede `n]elegi asta, cu at`t mai bine o s\-]i fie.

– Mai bine, la fel cum ]i-a mers ]ie, am zis eu.Asta mi-a sc\pat f\r\ voie. M-a m\surat cu ochi aproape `nl\-

crima]i.– M\car eu [tiu cine s`nt, a spus. Pe c`nd tu, am\r`tule, habar n-ai.

154 JOSEPH FINDER

q g

Page 79: Paranoia - Joseph Finder

– {i acolo se aplic\ m\suri speciale de securitate, am zis eu.– Doar n-o fi ca la AURORA. Acolo ar trebui s\ fie destul de

u[or. D\-ne dosarul fiec\rei persoane care are vreo leg\tur\ cuAURORA. Cel pu]in a oamenilor de pe lista asta.

A f\cut un semn cu CD-ul.– A[ putea `ncerca s\pt\m`na viitoare.– F\-o-n noaptea asta! Duminica e momentul cel mai potrivit.– M`ine am o zi mare. Facem o prezentare `n fa]a lui Goddard.M-a fulgerat cu un aer dezgustat.– Cum adic\, te preocup\ prea mult acoperirea? Sper c\ n-ai ui-

tat pentru cine lucrezi de fapt.– Trebuie s\ m\ ridic la `n\l]imea a[tept\rilor, ca s\ gr\besc lu-

crurile. {i asta e important.– Atunci ai motive foarte `ntemeiate s\ lucrezi disear\, a zis el

[i a pornit motorul.

PARANOIA 157

– S\ v\d ce pot face.Am t\cut o clip\, oscil`nd `ntre dorin]a de a-i ascunde ce nu [tiam

`nc\ – `ntruc`t, cu c`t `i ofeream mai mult, cu at`t m\ va m`na mai ne-milos – [i cea de a m\ l\uda cu progresele f\cute. Apoi am zis:

– Am f\cut rost de parolele [efului.– Care dintre ei? Lundgren?– Nora Sommers.A dat aprobator din cap.– Ai folosit programul nostru?– Nu, Keyghost.– {i ce faci cu ele?– Scotocesc prin e-mailurile mai vechi. Poate p\trund `n pro-

gramul MeetingMaker [i descop\r cu cine se `nt`lne[te.– Asta-i treab\ de doi bani, a spus Meacham. Cred c-a venit

vremea s\ penetrezi `n AURORA.– Deocamdat\ e prea riscant, am zis, cl\tin`nd din cap.– De ce?Un b\rbat care `mpingea un c\rucior `nc\rcat cu ni[te saci verzi

de `ngr\[\m`nt a ap\rut `n dreptului lui Meacham, care l-a v\zut [ia ap\sat pe butonul de `nchidere automat\ a geamului, dup\ cares-a `ntors spre mine.

– De ce? a repetat el.– Au ecusoane speciale.– Pentru numele lui Dumnezeu, intr\ odat\ cu cineva, fur\ un

ecuson, f\ ceva. Trebuie s\ iau instruirea de la `nceput?– Orice persoan\ este trecut\ `ntr-un jurnal [i fiecare intrare are

c`te o poart\ rotativ\, a[a c\ nu te po]i strecura `n\untru.– Dar echipele de cur\]enie?– Am v\zut [i camere video cu circuit `nchis, `ndreptate spre

fiecare punct de intrare. Nu-i u[or. Doar nu vre]i s\ m\ prind\ toc-mai acum.

S-a mai `nmuiat.– Mda, se ap\r\ bine.– Poate `nv\]a]i [i voi ceva nou.– Du-te-n m\ta, m-a repezit el. Ce-i cu fi[ele de personal?

156 JOSEPH FINDER

q g

Page 80: Paranoia - Joseph Finder

primul r`nd, la computerele lor nu aveai acces direct din baza prin-cipal\ de date a companiei; erau conectate la o re]ea separat\. Credc\ asta reprezenta o m\sur\ inteligent\ – eviden]ele de personalcuprindeau tot felul de informa]ii confiden]iale, cum ar fi fi[elede notare, valoarea declara]iilor fiscale [i drepturile preferen]iale desubscriere la ac]iuni ale companiei [i altele la fel. Poate c\ [efiidepartamentului se temeau c\ angaja]ii de r`nd vor afla ce salariiscandaloase aveau oamenii din conducerea Trion, ceea ce ar fi datna[tere unor proteste ce se puteau extinde.

Departamentul era situat la etajul trei al Aripii E, departe deDepartamentul marketing produse, unde lucram eu. P`n\ acoloexistau o mul]ime de u[i `ncuiate, dar probabil c\ le puteam des-chide pe majoritatea cu ecusonul meu.

Apoi mi-am adus aminte c\ undeva se `nregistra cine intra [i pela ce punct de acces, plus ora. Informa]iile se stocau, ceea ce nu `n-semna neap\rat c\ erau [i verificate de cineva. ~ns\ dac\ ie[ea vreobelea ulterior, nu avea s\ treac\ neobservat faptul c\, din motive nutocmai clare, `ntr-o duminic\ seara plecasem tocmai de la Produsenoi p`n\ la Personal, l\s`nd urme digitale pe parcursul traseului.

De aceea, am p\r\sit cl\direa, cobor`nd cu liftul, [i am p\trunspe o intrare lateral\. Avantajul pe care-l prezint\ sistemele astea desecuritate este c\ ]in eviden]a intr\rilor `n cl\dire, nu [i a ie[irilor.Poate c\ era vorba de vreo reglementare a pompierilor, nu aveamde unde s\ [tiu. Asta `nsemna `ns\ c\ puteam ie[i din cl\dire f\r\[tirea nim\nui.

Afar\ se `ntunecase. Cl\direa Trion era iluminat\, astfel c\ fa-]ada cu aspect cromat str\lucea, iar ferestrele din sticl\ aveau o cu-loare ultramarin. ~n lini[tea nop]ii se auzea doar f`[`itul de pneuriale automobilelor care, din c`nd `n c`nd, treceau pe autostrad\.

Am dat roat\ Aripii E, unde p\reau s\ se afle o mul]ime de ser-vicii administrative – Achizi]ii, Gestiunea sistemelor, chestiidintr-astea – [i am v\zut pe cineva ie[ind pe o u[\ de serviciu.

– Hei, ]ine pu]in u[a, te rog, am strigat eu. Mi-am fluturat ecu-sonul c\tre tip, care p\rea s\ fac\ parte dintr-o echip\ de oameni deserviciu. Ecusonul meu mai d\ erori.

29

Spre sear\ m-am dus la sediul Trion. Garajul era aproape pustiu,

singurii oameni din cl\dire fiind probabil doar cei din corpul de paz\,

oamenii care asigurau func]ionarea centrelor operative permanente [i

c`]iva angaja]i nebuni dup\ munc\, a[a cum m\ pref\ceam a fi [i eu.

N-am recunoscut-o pe ambasadoarea de recep]ie, o tip\ de origine

hispanic\, judec`nd dup\ tr\s\turi, care nu p\rea deloc `nc`ntat\ c\ se

afla acolo. Abia dac\ m-a `nvrednicit cu o privire c`nd am intrat, dar

am ]inut s\ o salut, pref\c`ndu-m\ c\ s`nt presat [i timid. M-am dus

la cubiculumul meu [i am lucrat ceva pe bune, ni[te centralizatoare

contabile privind v`nz\rile la Maestro `n zona denumit\ EOMA,

adic\ Europa/Orientul Mijlociu/Asia. Graficul privind mersul v`nz\-

rilor nu ar\ta prea grozav, dar Nora `mi ceruse s\ mai jonglez pu]in

cu cifrele, pentru a scoate ni[te date c`t de c`t `ncurajatoare.

Mai tot etajul era cufundat `n `ntuneric. A trebuit s\ aprind lu-

mina `n zona mea de lucru. Asta m-a iritat.

Meacham [i Wyatt voiau dosarele de personal ale tuturor oame-

nilor prin[i `n proiectul AURORA. Voiau s\ de]in\ trecutul fiec\rui

angajat, ceea ce le-ar fi spus de la ce companii veniser\ [i cu ce se

ocupaser\ la ultimul loc de munc\. Asta era o pist\ util\, care i-ar fi

ajutat s\ afle care era obiectul proiectului.

Dar nu era totuna cu a intra `n Departamentul de resurse umane

[i a deschide c`teva dulapuri, ca s\-mi aleg eu dosarele, cum vo-

iam. Spre deosebire de alte departamente de la Trion, Departa-

mentul de resurse umane `[i luase m\suri speciale de protec]ie. ~n

PARANOIA 159

q g

Page 81: Paranoia - Joseph Finder

chipurile, din\untru, deci prezen]a mea era justificat\, nu? Ea nu p\-rea prea vorb\rea]\, dar asta venea `n ajutorul meu – voia s\ fie l\sat\s\-[i vad\ comedia. Era `n stare s\ fac\ orice, numai s\ scape de mine.

– Uite, am `nceput eu, iart\-m\ c\ te deranjez, nu ai cumva un dis-pozitiv care repar\ ecusoanele? Nu ]in cu orice pre] s\ vin la birou,dar m\ sile[te via]a, altfel a[ r\m`ne f\r\ slujb\, [i tic\losul acela decititor de ecusoane nu m\ las\ s\ intru. Parc-ar [ti c\ ar trebui s\ m\aflu `n fa]a televizorului de acas\, la vreun meci de fotbal, `n]elegi?

A z`mbit. Probabil se `nv\]ase ca angaja]ii de la Trion s\ n-obage `n seam\.

– ~n]eleg foarte bine, a zis ea. Da-mi pare r\u, pe doamna carese ocup\ de ecusoane o g\se[ti doar m`ine.

– Uf, ce ghinion. {i cum pot intra? Nu pot a[tepta p`n\ m`ine.Am ceva de predat diminea]\.

Femeia a dat din cap [i a ridicat receptorul.– Stan, a spus, po]i s\ ne aju]i?Stan, un tip de la paz\, a ap\rut dup\ c`teva minute. Era un in-

divid scund, musculos [i bine f\cut, trecut de cincizeci de ani, carepurta o peruc\ neagr\ ca pana corbului, ce s\rea `n ochi, pentru c\dunga de p\r ce se vedea pe dedesubt era c\runt\. N-o s\ `n]elegniciodat\ de ce te mai deranjezi s\ por]i peruc\ dac\ nu ]i-o aran-jezi c`t de c`t ca s\ faci lumea s\ cread\ c\ mai ai p\r. Am luat liftulp`n\ la etajul trei. I-am servit o explica]ie alambicat\ cum c\ la Re-surse umane exista un sistem aparte de ecusoane, dar pe el nu-l du-rea chestia asta. A preferat s\ discute despre sport [i am reu[it s\-i]in hangul f\r\ nici o problem\. Era mort dup\ cei de la DenverBroncos, de aceea m-am pref\cut c\ [i eu ]ineam cu aceea[i echip\.C`nd am ajuns la Resurse umane, [i-a scos ecusonul, care probabil`i permitea accesul `n orice parte a cl\dirii `n care lucra. A flutu-rat-o prin fa]a cititorului de ecusoane.

– Nu te omor` cu munca, mi-a zis la plecare.– Mul]umesc de sfat, fr\]ioare.S-a `ntors [i m-a privit.– S\ nu ui]i s\-]i rezolvi problema cu ecusonul, m-a sf\tuit el.{i uite a[a am p\truns.

PARANOIA 161

Omul mi-a ]inut u[a, nici nu s-a uitat la mine [i a[a am p\truns.Nu se `nregistrase nimic. ~n ceea ce privea sistemul central de evi-den]\, eu m\ aflam tot sus, `n cutia mea.

Am pornit pe sc\ri p`n\ la etajul trei. U[a de acces pe etaj eradescuiat\. {i asta era din cauza vreunei reglement\ri privitoare laincendii: `n cl\dirile care dep\[eau o anumit\ `n\l]ime, trebuia s\ seasigure trecerea de la un etaj la altul pe sc\ri, `n caz de urgen]\.Probabil c\ unele etaje aveau cititoare de ecuson chiar la ie[irea depe palier, `ns\ la trei nu se montase a[a ceva. Am intrat direct `n re-cep]ia Departamentului de resurse umane.

Zona de a[teptare avea aspectul potrivit pentru un asemenea de-partament – numai mahon, care crea un aer de demnitate, care s\-]ispun\ clar c\ lucrurile se iau `n serios [i c\ e vorba de cariera vizi-tatorilor, c\rora li se puseser\ la dispozi]ie scaune colorate, primi-toare, capitonate. Asta `]i mai sugera c\ dac\ ai intrat acolo, aveais\ stai pe noad\ cine [tie c`t.

M-am uitat `n jur, `ncerc`nd s\ reperez camerele TV cu circuit`nchis, dar n-am z\rit nici una. Nici nu m\ a[teptam; doar nu neaflam `ntr-o banc\ – [i nici `n laboratoare de cercetare –, dar amvrut s\ m\ asigur. Adic\, `n m\sura `n care se putea.

Luminile st\teau aprinse, ceea ce f\cea `nc\perea s\ devin\ [imai impresionant\. Sau `nsp\im`nt\toare, dar era greu de spus.

Am r\mas c`teva secunde pe loc [i m-am g`ndit. Prin zon\ nuam v\zut nici o echip\ de cur\]enie care s\-mi dea drumul `n\-untru; pesemne c\ veneau noaptea t`rziu sau la primele ore ale di-mine]ii. Atunci se putea intra cel mai u[or. De aceea am decis s\m\ slujesc de aceea[i [mecherie cu ecusonul care d\dea erori, cuajutorul c\reia ajunsesem p`n\ acolo. Am cobor`t un etaj [i m-am`ndreptat spre sala de a[teptare prin spate, unde ambasadoarea derecep]ie, o femeie cu p\rul lung, de un ro[u-ar\miu, urm\rea o re-luare a filmului Burlacul pe unul dintre monitoarele de securitate.

– {i eu credeam c\ s`nt singurul care trebuie s\ munceasc\ du-minica, i-am zis de cum am v\zut-o.

Ea a ridicat privirea, a r`s din polite]e [i a revenit la filmul ei. Ar\-tam ca un om al locului, av`nd ecusonul prins la centur\, [i veneam,

160 JOSEPH FINDER

q g

Page 82: Paranoia - Joseph Finder

„EVIDEN}E CONCEDII DE BOAL|/LEGALE/ALTE TIPURI“;

dup\ aceea sertare intitulate: „RECLAMA}II, DESP|GUBIRI

LUCR|TORI [i RECLAMA}II, REZOLVATE“; o zon\ se numea:

„EVIDEN}E IMIGRARE {I NATURALIZARE...“ [i a[a mai de-

parte. Mi se `nv`rtea mintea.

Nu [tiu de ce, dar `n cap mi se derula o melodie veche, siro-

poas\, din epoca de aur – Band on the Run, de Paul McCartney,

din nefericita lui perioad\ `mpreun\ cu grupul Wings. Un c`ntec pe

care `l ur\sc din tot sufletul, mai mult dec`t pe oricare altul de pe

vreun disc de Celine Dion. Linia melodic\ e sup\r\toare, dar ]i se

`ntip\re[te `n minte cu o persisten]\ care-]i aduce aminte de ochii

ro[ii din pozele scoase cu unele aparatele foto cu bli], iar versurile

s`nt absurde. Auzi: „~n pia]a satului, sunet de clopot `n dung\, pen-

tru to]i iepurii pu[i de fug\!“ Mda, `n fine.

Am `ncercat unul dintre sertare [i, bine`n]eles, era `ncuiat; la fel

[i celelalte. Fiecare dulap cu sertare avea o `ncuietoare `n partea su-

perioar\ [i, probabil, toate erau la fel. M-am uitat `n jur, sper`nd s\

descop\r pupitrul administratorului [i, `n tot acest timp, c`ntecul

acela t`mpit `mi suna mereu `n minte... „Judec\torul de ]inut, care

ne poart\ s`mbetele“1... iar asta, `n timp ce c\utam din ochi biroul

acela nenorocit [i, bine`n]eles, cheia se afla acolo, pe un inel `n

sertarul din mijloc, ne`ncuiat. Dumnezeule, avea dreptate Meacham;

`ntotdeauna e u[or s\ g\se[ti cheia.

M-am dus la dulapul cu dosarele angaja]ilor, `n ordine alfabetic\.

Am ales un nume din lista proiectului AURORA – Yonah Oren –

[i m-am uitat la O. Nimic. Am c\utat altul – Sanjay Kumar – [i nici

acolo n-am g\sit nimic. Am `ncercat Peter Dout: zero. Ciudat. Ca

s\ nu las nimic la voia `nt`mpl\rii, am verificat acelea[i nume la

sertarele ASIGUR|RI/POLI}E/ACCIDENTE. Nici un rezultat.

Acela[i lucru [i `n dosarele privind pensiile. Mai precis, nimic, `n

nici un dosar, a[a c\ m\ uitam ca prostul `n gol.

30

Dup\ ce treceai de recep]ie, Departamentul de resurse umane

ar\ta ca oricare altul de la Trion, acela[i sistem de cubiculumuri p\-

r`nd proiectat la infinit. Erau aprinse doar becurile de urgen]\, nu [i

l\mpile cu neon de pe tavan. Din c`te mi-am dat seama trec`nd pe

intervale, sala aceea de cubiculumuri era pustie, la fel ca birourile.

Nu mi-a trebuit mult p`n\ s\ descop\r unde se p\strau eviden]ele.

~n centrul s\lii trona o re]ea uria[\ alc\tuit\ din rafturi cu dosare

a[ezate pe orizontal\.

M\ g`ndisem s\ `ncerc spionarea online, dar nu aveam nici o

[ans\ f\r\ s\ [tiu parola de la acel departament. Dac\ tot p\trunse-

sem acolo, mi-a venit mie ideea, puteam instala un dispozitiv de

detectare a tast\rilor. Puteam veni cu alt\ ocazie s\ `l recuperez.

Doar Wyatt Telecom pl\tea juc\riile acelea, nu eu. Am g\sit un cu-

biculum [i am plasat dispozitivul.

Acum `ns\ trebuia s\-mi fac de lucru prin dreptul sertarelor cu

dosare, s\ le g\sesc pe acelea ale oamenilor din proiectul AURORA.

{i trebuia s\ m\ mi[c repede – cu c`t z\boveam mai mult, cu at`t

cre[tea riscul de a fi prins.

Toate bune, dar cum erau a[ezate dosarele? Alfabetic, pe nume?

~n ordinea num\rului de identificare al angaja]ilor? Cu c`t citeam in-

scrip]iile de pe sertare, cu at`t `mi pierea curajul. P\i, ce-mi `nchipui-

sem, c-o s\ intru ca un pa[\, trag un sertar [i iau dintr-o mi[care

toate dosarele dorite? Existau [iruri de sertare pe care scria: „BENE-

FICII ADMINISTRA}IA [i PENSII/RENTE/PENSION|RI“, apoi

PARANOIA 163

1 Versuri din Band on the Run, o pies\ compus\ practic din mai multe c`ntece, lan-sat\ `n 1971: „Judec\torul de ]inut, care ne poart\ s`mbetele / Va c\uta la nesf`r[it/ Trupa pe fug\, trupa pe fug\…“ (n. tr.)

q g

Page 83: Paranoia - Joseph Finder

aproape patruzeci de centimetri, poate mai mult, `ntre un num\r [iurm\torul. Sertarul era pe jum\tate gol.

Dosarele AURORA fuseser\ scoase.Pre] de o clip\, am sim]it c\-mi st\ inima `n loc. Parc\ mi se go-

lise [i mie mintea.Din col]ul ochiului, am observat o lumin\ puternic\ `ncep`nd s\

pulseze. Era un reflector stroboscopic cu xenon, care pornea `n caz depericol, montat sus pe perete, pu]in `n afara spa]iului unde se g\seaudosarele. La ce dracu’ slujea? C`teva secunde dup\ aceea s-a pornit [iurletul incredibil de tare [i de gutural, oaa-oaa-oaa, al sirenei.

Declan[asem cine [tie ce sistem de detec]ie care, f\r\ `ndoial\,proteja dosarele secrete.

Sirena vuia at`t de tare `nc`t probabil c\ se auzea `n `ntreaga arip\.

PARANOIA 165

„Temnicerul [i marinarul Sam1...“ Totul p\rea ca o metod\ de

tortur\ chinezeasc\ – ce `n]eles aveau versurile acelea insipide? ~mi

putea spune cineva?

Ciudat era c\ `n locurile `n care ar fi trebuit s\ se afle dosarele,

uneori p\rea s\ apar\ ni[te por]iuni libere, ca ni[te mici g\uri, de

parc\ dosarele ar fi fost extrase de acolo. Ori doar mi se n\z\rise

mie? Pe punctul de a renun]a, am mai dat o roat\ [irurilor de dula-

puri, [i atunci am observat un intr`nd – o `nc\pere separat\, des-

chis\, lipit\ de re]eaua aceea de dulapuri cu dosare. Un anun] plasat

chiar la intrare te prevenea:

EVIDEN}E SECRETE DE PERSONAL –ACCES AUTORIZAT DIRECT DE

JAMES SPERLING SAU LUCY CELANO.

Am p\truns `n spa]iul acela [i am respirat u[urat v\z`nd c\ lu-

crurile se simplificaser\: sertarele erau organizate `n func]ie de nu-

m\rul departamentului. James Sperling era directorul Resurselor

umane, iar Lucy Celano, [tiam deja, asistenta lui. Mi-au trebuit

dou\ minute s\ g\sesc biroul lui Lucy Celano [i probabil treizeci

de secunde ca s\ dau de inelul cu chei (sertar dreapta jos).

Am revenit apoi la dulapurile din zona interzis\ [i am g\sit

sertarul `n care se aflau numerele departamentelor, inclusiv de la

proiectul AURORA. Am descuiat dulapul [i l-am deschis. A scos

un bufnet metalic, ca [i cum de la fundul lui ar fi c\zut o roti]\,

ceva. M-am `ntrebat c`t de des erau folosite acele sertare. Oare evi-

den]ele se prelucrau mai mult online, p\str`ndu-se dosare pe h`rtie

doar din motive legale [i de audit?

{i atunci am v\zut ceva cu adev\rat bizar: toate dosarele depar-

tamentului AURORA disp\ruser\. Adic\ exista un spa]iu gol de

164 JOSEPH FINDER

1 Versuri din strofa precedent\ a c`ntecului Band on the Run: „Iar temnicerul [i mari-narul Sam perchezi]ionau toat\ lumea / C\ut`nd trupa pe fug\, pe fug\… / {i noapteavenea, ̀ n timp ce lumea de[ertului ̀ ncepuse s\ se lini[teasc\ / ~n ora[ul ̀ n care suntemc\uta]i pretutindeni, dar noi nu vom fi g\si]i / Trupa pe fug\, pe fug\…“ (n. tr.)

q g

Page 84: Paranoia - Joseph Finder

Nu, nu puteam risca. Nu aveam de ales, trebuia s\ m\ ascund.

R\m\sesem prizonier.

„Blocat `ntre patru ziduri“, se v\ieta, boln\vicios, grupul Wings

`n mintea mea. Doamne!

Reflectorul stroboscopic pulsa orbitor, iar alarma urla asurzitor,

de parc\ ar fi anun]at topirea miezului unui reactor nuclear.

Dar unde s\ m\ ascund? M-am g`ndit totu[i c\ `n primul r`nd ar

trebui s\ creez o diversiune, ceva nevinovat [i plauzibil care s\ ex-

plice declan[area alarmei. Drace, [i nu mai aveam timp!

Dac\ m\ prindeau acolo, eram terminat. Definitiv. Nu numai

c\-mi pierdeam slujba de la Trion. Mult mai r\u. Era un dezastru,

un co[mar de ne`nchipuit.

Am `n[f\cat primul co[ metalic pentru h`rtii pe care l-am g\sit.

Era gol, a[a c\ am smuls o foaie de h`rtie de pe un birou apropiat,

am f\cut-o ghemotoc, am scos bricheta [i i-am dat foc. Am dat

fuga `n spa]iul rezervat dosarelor secrete [i am a[ezat co[ul l`ng\

perete. Dup\ aceea, am scos o ]igar\ din pachet [i am aruncat-o `n

co[. H`rtia a ars, sco]`nd cur`nd flac\r\ [i ridic`nd un nor respecta-

bil de fum. Poate c\, descoperind ]igara pe jum\tate ars\, vor da

vina pe ea pentru declan[area alarmei. A[a speram.

Am auzit trop\it de pa[i [i voci care p\reau s\ se apropie din-

spre palierul din spate.

Nu, Doamne. S-a terminat. S-a terminat.

Am observat un dulap care nu era `ncuiat. ~n spatele lui se g\-

sea un altul, pentru rechizite, nu prea lat, dar ad`nc de peste trei

metri, cu [iruri de rafturi ticsite cu pachete de h`rtie [i alte lucruri.

N-am `ndr\znit s\ aprind lumina, a[a c\ mi-a fost greu s\ v\d,

dar am distins totu[i un spa]iu `ntre dou\ rafturi din spate unde

m-a[ fi putut ascunde.

Dup\ ce am `nchis u[a pe din\untru, am auzit o alt\ u[\ des-

chiz`ndu-se, apoi strig\te `nfundate.

Am `nghe]at. Alarma continua s\ vuiasc\. Oamenii alergau de

colo-colo, r\cnind tot mai tare, mai aproape.

– Aici, aici! a strigat cineva.

31

Cei de la securitate aveau s\ ajung\ acolo `n orice moment. Pe-

semne c\ nu ap\ruser\ deja pentru c\ la sf`r[it de s\pt\m`n\ aveau

oameni mai pu]ini pe perimetru.

Am fugit la u[\, m-am izbit cu [oldul de bara de protec]ie a

geamului, dar ea nici nu s-a clintit. Izbitura mi-a produs o durere

cumplit\.

Am `ncercat din nou; era `ncuiat\. Of, Doamne. Am `ncercat

alta, dar [i aceea se blocase pe din\untru.

Abia atunci mi-am dat seama ce semnifica]ie avusese bufnetul

de mai devreme – prin deschiderea sertarului activasem un soi de

mecanism care `ncuia automat u[ile de ie[ire din sala aceea. M-am

repezit la cap\tul cel\lalt al etajului, dar nici u[ile de evacuare de

acolo n-au vrut s\ se deschid\. P`n\ [i cea de ie[ire pentru cazuri de

incendiu, care d\dea spre palier, se blocase, iar asta sigur era `mpo-

triva reglement\rilor stabilite de pompieri.

Eram prins ca un [oarece `ntr-un labirint. La sosire, paznicii vor

verifica tot etajul.

Mintea `mi luase foc. Aveam vreo [ans\ dac\ `ncercam s\ in-

ventez ceva? A, era Stan, paznicul care m\ adusese `n\untru –

poate `l convingeam c\ am p\truns din gre[eal\ `ntr-o zon\ prote-

jat\ [i am deschis alt sertar dec`t trebuia. Aveam impresia c\ m\

simpatizase [i m\ puteam sluji de asta. Da, dar dac\ `[i f\cea mese-

ria ca lumea, `mi cerea ecusonul [i constata c\ nu aveam ce c\uta `n

acel departament?

PARANOIA 167

q g

Page 85: Paranoia - Joseph Finder

Dup\ o ve[nicie, s-a l\sat o lini[te deplin\. Am `ncercat s\-mi

ridic bra]ul, ca s\ v\d ce or\ era, dar `mi amor]ise. M-am foit c`t

s\-mi fac loc, am `ntins m`na dreapt\ ca s\ apuc `ncheietura celei

st`ngi [i a[a am reu[it s\ o duc spre fa]\ [i s\ m\ uit la cadranul fos-

forescent. Zece [i c`teva minute, de[i timpul se t`r`se at`t de greu `n-

c`t `mi `nchipuisem c\ era trecut de miezul nop]ii.

~ncet-`ncet, m-am deznodat din pozi]ia aceea de circar contor-

sionist, mi[c`ndu-m\ totu[i f\r\ s\ fac zgomot spre u[a dulapului.

Ajuns acolo, am r\mas neclintit c`teva momente, cu urechile ciu-

lite. N-am auzit nimic. Nu gre[eam socotind c\ plecaser\ – la o

adic\, stinseser\ focul [i se convinseser\ c\ nu se produsese o

efrac]ie. Fiin]ele umane, `ndeosebi paznicii care, `ntr-un fel ajung

s\ poarte pic\ tuturor computerelor care nu au f\cut dec`t s\ le ia

p`inea de la gur\, nu au `ncredere `n dispozitive [i ma[in\rii. Sigur

aveau s\ dea vina pe vreo eroare a sistemului de alarm\. Poate c\,

dac\ eram norocos, nimeni nu se va `ntreba de ce detectorul de pre-

zen]\ declan[ase alarma `naintea detectorului de incendiu.

Apoi am respirat ad`nc [i, `ncet, am deschis u[a.

M-am uitat `n st`nga, `n dreapta, [i `n fa]\, iar sala p\rea pustie.

Nu r\m\sese nimeni acolo. Am f\cut c`]iva pa[i, dup\ care m-am

oprit [i am privit din nou `n jur.

Nimeni.

Mirosea destul de tare a fum [i chimicale, pesemne de la lichi-

dul din sting\tor.

Cu fereal\, m-am strecurat de-a lungul peretelui, departe de fe-

restrele ce d\deau spre exterior sau de u[ile din sticl\, p`n\ am ajuns

la alt\ pereche de u[i de ie[ire. Nu cele ce duceau spre recep]ia

principal\ [i nici acelea dinspre scara din spate, pe unde p\trunse-

ser\ paznicii.

{i acelea erau blocate.

Tot `ncuiate.

Isuse, nu.

Paznicii nu dezactivaser\ sistemul de autoblocare. Mi[c`ndu-m\

ceva mai vioi, `ndemnat de impulsul de adrenalin\, am revenit la

PARANOIA 169

Inima `mi b\tea de s\-mi sar\ din piept. Mi-am ]inut suflarea.C`nd m\ mi[cam c`t de pu]in, raftul din spinarea mea scotea unsc`r]`it. Mi-am schimbat pozi]ia, iar um\rul s-a frecat de o cutie,sco]`nd un fo[net. M\ `ndoiam c\ cineva aflat `n trecere pe acolo arfi putut auzi zgomote at`t de ne`nsemnate, mai ales `n h\rm\laiast`rnit\, `n urletele [i vaietele sirenei. Cu toate acestea, m-am for]ats\ r\m`n total nemi[cat.

– ...A dracului de ]igar\! am auzit, spre u[urarea mea.– ...Sting\torul... a r\spuns cineva.Mult\ vreme – probabil zece minute, dar putea s\ fi fost [i jum\-

tate de or\, pentru c\ nu aveam cum s\-mi dau seama [i nu puteams\-mi mi[c bra]ul ca s\ m\ uit la ceas – am r\mas a[a, foindu-m\chinuit, `nfierb`ntat [i transpirat, `ntr-o stare comatoas\, sim]ind cum`mi amor]esc picioarele din cauza pozi]iei ciudate `n care st\team.

Am r\mas astfel, a[tept`ndu-m\ dintr-o clip\ `n alta ca u[a s\ sedeschid\, s\ fiu orbit de lumin\ [i s\ `nceap\ tevatura.

Dac\ s-ar fi `nt`mplat a[a ceva, nu [tiu ce a[ fi putut `ng\ima.Nimic, de fapt. A[ fi fost prins [i nu vedeam nici o explica]ie plau-zibil\ a prezen]ei mele acolo. Concedierea era cea mai fericit\ solu-]ie. Dar, sigur, cei de la Trion m-ar fi dat `n judecat\ – nu aveam cec\uta `n acel departament. Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc la ce aveaus\-mi fac\ [i cei de la Wyatt.

{i, dup\ at`ta cazn\, ce reu[isem s\ aflu? Nimic. Toate docu-mentele referitoare la AURORA disp\ruser\.

Am auzit f`s`itul produs de ]`[nirea unui lichid, evident un stin-g\tor folosit de cineva, dup\ care ]ipetele s-au mai domolit. M-am`ntrebat dac\ paznicii `i chemaser\ pe pompierii din cl\dire sauchiar pe unii din afar\. {i dac\ acel co[ cu h`rtia [i ]igara ars\ expli-cau pornirea alarmei. Ori urmau s\ verifice toat\ sala?

Am r\mas acolo, sim]ind cum picioarele `mi `nghea]\, `n vremece sudoarea `mi curgea pe fa]\, iar umerii [i spatele p\reau s\-mifie cuprinse de c`rcei.

{i am a[teptat...Am mai perceput din c`nd `n c`nd voci, dar p\reau mai calme,

chiar relaxate. Zgomot de pa[i, dar nu precipita]i.

168 JOSEPH FINDER

q g

Page 86: Paranoia - Joseph Finder

32

Pe la ora cinci m-au trezit ni[te zdr\ng\nituri. Am s\rit imediat`n capul oaselor. Sosise echipa de cur\]enie, cu g\le]i mari din plas-tic pe ro]i [i mopuri, [i cu aspiratoare portabile care, cu ajutorulunei barete, se ]in pe um\r. Erau doi b\rba]i [i o femeie, care sporo-v\iau repede `n portughez\. Prinsesem limba: `n cartierul `n carecrescusem, erau o mul]ime de brazilieni.

C`t dormisem, din gur\ mi se scursese pu]in\ saliv\ pe biroulacela. Am [ters-o u[or cu m`neca, apoi m-am ridicat [i m-am `n-dreptat spre u[ile de ie[ire, pe care ei le proptiser\ cu un opritor dincauciuc, s\ r\m`n\ deschise.

– Bom dia, como vai? am f\cut eu. Am cl\tinat din cap, ar\-t`ndu-m\ jenat, [i mi-am privit ceasul.

– Bem, obrigado eo senhor? mi-a r\spuns femeia. A z`mbit [i[i-a ar\tat c`]iva din]i `mbr\ca]i `n aur. P\rea s\ fi priceput – s\rma-nul b\iat, a lucrat toat\ noaptea sau poate a venit cumplit de de-vreme, nu avea cum s\ [tie [i nici nu-i p\sa.

Unul dintre b\rba]i se uita la co[ul de gunoi afumat [i-i spuneaceva celuilalt. De genul, ce dracu’ s-a `nt`mplat aici?

– Cançado, i-am spus femeii: S`nt obosit, adic\; [i chiar eram.Bom, até logo, pe cur`nd, cu alte cuvinte.

– Até logo, senhor, mi-a r\spuns femeia `n timp ce ie[eam pe u[\.M-am g`ndit `n treac\t s\ dau o tur\ pe acas\, s\ m\ schimb [i

s\ revin. Dar nu m\ sim]eam `n stare, de aceea am ie[it din Aripa E –deja oamenii `ncepuser\ s\ soseasc\ – [i am reintrat `n Aripa B,duc`ndu-m\ la cubiculumul meu. ~n regul\, dac\ verifica cineva

PARANOIA 171

u[ile dinspre recep]ie [i am `mpins `n bara de protec]ie, dar n-amavut noroc.

R\m\sesem `ncuiat `n\untru.{i acum?N-aveam de ales. Nu puteam descuia din\untru sau, `n orice

caz, nu cu metodele care-mi fuseser\ predate. {i, av`nd `n vederecele `nt`mplate, nu puteam chema nici paznicii s\ m\ elibereze.

Asta era. Trebuia s\ r\m`n acolo p`n\ c`nd cineva avea s\ des-chid\ u[ile. P`n\ diminea]\, c`nd soseau echipele pentru cur\]enie.Sau, mai r\u, c`nd `ncepeau s\ soseasc\ angaja]ii Departamentului deresurse umane. Iar atunci urma s\ dau explica]ii, lucru deloc pl\cut.

Eram epuizat. Mi-am g\sit un cubiculumul departe de orice u[\sau fereastr\ [i m-am a[ezat. M\ sim]eam la cap\tul puterilor. Tre-buia neap\rat s\ dorm. De aceea, mi-am `ncruci[at bra]ele la piept[i, ca un student surmenat aflat `ntr-o sal\ de lectur\, am c\zut`ntr-un somn f\r\ vise.

170 JOSEPH FINDER

q g

Page 87: Paranoia - Joseph Finder

33

Centrul directorial de informare era la etajul [apte al Aripii A,`n apropierea biroului lui Goddard. Am mers p`n\ acolo ca ni[tesold\]ei, cu un moral cam d\r`mat. Nora a zis c\ ne va urma dup\c`teva minute.

– Vin [i mor]ii vii1! mi-a c`ntat Chad `n timp ce mergeam. Vin[i mor]ii vii!

Am dat aprobator din cap. Mordden a aruncat o privire spreChad, care p\[ea l`ng\ mine, [i a r\mas la distan]\, g`ndind f\r\ `n-doial\ cine [tie ce r\ut\]i despre mine, `ncerc`nd s\ descopere de cenu-l tratam cu r\ceal\ pe Chad [i ce pe puneam la cale. Din noaptea`n care m\ strecurasem `n biroul Norei nu se mai apropiase de cubi-culumul meu. Mi-era greu s\ spun dac\ se comporta straniu, fiindc\ciud\]enia `l caracteriza din fabrica]ie. Pe de alt\ parte, nici nuaveam poft\ s\ m\ las cuprins de paranoia general\ a situa]iei –pentru faptul c\ doar se uita mai ciudat la mine. Dar nu puteam s\nu m\ `ntreb dac\ nu cumva ratasem toat\ misiunea prin acea ne-glijen]\ sau dac\ Mordden avea s\-mi fac\ necazuri serioase.

– A[a, felul `n care ne a[ez\m este esen]ial, b\iatu’, a morm\itChad c\tre mine. Goddard se a[az\ `ntotdeauna `n centru, pe laturamesei din apropierea u[ii. Dac\ vrei s\ r\m`i invizibil, stai `n dreaptalui. Dac\ vrei s\-]i acorde aten]ie, stai `n st`nga lui sau vizavi de el.

– P\i, vreau s\-mi acorde aten]ie?– N-am r\spuns la asta. El e [eful.

eviden]a intr\rilor, avea s\ vad\ c\ venisem duminic\ `n jur de[apte, apoi revenisem luni la cinci [i jum\tate. Harnic nevoie mare.Speram s\ nu dau de cineva cunoscut a[a cum ar\tam, de parc\adormisem `mbr\cat, lucru perfect adev\rat. Din fericire, am avutnoroc. Mi-am luat imediat o Cola dietetic\ cu vanilie de la un auto-mat din camera de pauz\ [i am tras un g`t bun. La ora aceea neo-meneasc\, avea un gust sc`rbos, de aceea mi-am f\cut cafea [im-am dus la baie s\ m\ sp\l. C\ma[a era pu]in bo]it\, dar, `n rest,ar\tam destul de prezentabil, chiar dac\ m\ sim]eam ca dracu’. Aziera ziua cea mare [i trebuia s\ dau cei mai bun din mine.

Cu o or\ `nainte de marea `nt`lnire cu Augustine Goddard,ne-am adunat to]i `n Packard, una dintre s\lile de [edin]e mai `nc\-p\toare, pentru o repeti]ie general\. Nora se `mbr\case cu un minu-nat taior albastru [i ar\ta de parc\ se [i coafase special pentru aceaocazie. Era spirt; aproape c\ radia energie nervoas\. Z`mbea mereu[i privea totul `ncrez\toare, cu ochi mari.

~n timp ce noi ceilal]i ne str`ngeam, ea [i Chad `ncepuser\ deja re-peti]ia. Chad juca rolul lui Jock. Tocmai interpretau sceneta ca un cu-plu `nd\r\tnic [i h`r[it care se ceart\ mereu pe aceea[i tem\, c`nd,brusc, lui Chad i-a sunat telefonul. Avea un Motorola din acelea cuclapet\, [i am r\mas cu convingerea c\ alesese modelul acela ca s\aib\ satisfac]ia de a-l `nchide cu un pocnet la `ncheierea convorbirilor.

– Chad, a r\spuns el. Imediat dup\ aceea, tonul vocii a devenitmai cald: Salut, Tony.

A ridicat `n acela[i timp un deget `n aer spre Nora, rug`ndu-o ast-fel s\ a[tepte, dup\ care s-a `ndreptat c\tre un col] al `nc\perii. Un mi-nut-dou\ mai t`rziu, am auzit pocnetul `nchiderii telefonului [i Chads-a apropiat de Nora, c\reia i-a vorbit repede [i cu glas sc\zut. ~l ur-m\ream [i-l ascultam [i noi; apoi ei doi au ajuns `n centrul scenei.

– Un amic de la contabilitate, a zis el `ncet [i cu o expresiesumbr\. S-a luat deja hot\r`rea pentru Maestro.

– De unde [tii? a `ntrebat Nora.– Revizorul contabil tocmai a transmis un ordin de reducere cu

cincizeci de milioane pentru proiectul Maestro. Hot\r`rea s-a luat lav`rf. Prezentarea `n fa]a lui Goddard e doar o formalitate.

Nora s-a f\cut c\r\mizie la fa]\ [i s-a `ndep\rtat. S-a dus la fe-reastr\ [i a privit afar\, apoi, pre] de un minut, n-a scos o vorb\.

172 JOSEPH FINDER

1 Aluzie la banda sonor\ a unui joc de strategie denumit Dead Men Walking (n.tr.)

q g

Page 88: Paranoia - Joseph Finder

o hain\ sport de culoare maro, s-a apropiat de Nora [i i-a [optitceva care a f\cut-o s\ r`d\. Apoi [i-a l\sat m`na pe um\rul ei; ea[i-a a[ezat palma peste m`na lui [i au r\mas a[a vreme de c`teva se-cunde. Se purta ca o feti]\, parc\ flirta cu el; asta era o latur\ aNorei pe care n-o mai v\zusem.

Goddard s-a a[ezat apoi `n dreapta, `n capul mesei, cu fa]a spreecran. Mul]umesc, Chad. St\team de cealalt\ parte a mesei, spredreapta lui. ~l vedeam foarte bine [i sigur nu m\ sim]eam invizibil.Avea umerii rotunzi, pu]in c\zu]i. P\rul alb, piept\nat cu c\rare,st\tea cam `n neor`nduial\. Spr`ncenele, stufoase, albe, ar\tau fie-care ca un pisc `nz\pezit. Fruntea `i era ridat\ ad`nc, iar `n ochiavea o lic\rire [\galnic\.

Au urmat c`teva secunde de t\cere jenat\, iar el a privit roat\spre cei de la mas\.

– Ce agita]i p\re]i! a remarcat el. Calma]i-v\! Nu mu[c pe ni-meni. Vocea `i era pl\cut\ [i u[or glumea]\, baritonal\, dar nu as-pr\. A f\cut un semn din ochi spre Nora. Nu prea des, adic\.

Ea a r`s; al]i c`]iva au chicotit politicos. Eu am z`mbit, parc\ maimult pentru a spune c\ apreciam faptul c\ `ncerca s\ ne lini[teasc\.

– Doar c`nd e[ti amenin]at, a comentat Nora. El a z`mbit [i bu-zele au format un V. Jock, te deranjeaz\ dac\ `ncep de aici?

– Te rog.– Jock, am muncit at`t de mult ca s\ aducem elemente noi la

Maestro, `nc`t uneori cred c\ ne e greu s\ ne deta[\m de ceea ce fa-cem [i s\ vedem totul dintr-o perspectiv\ real\. ~n ultimele zile doarla asta m-am g`ndit. {i mi-e limpede c\ exist\ c`teva aspecte impor-tante unde am putea aduce modific\ri, `mbun\t\]iri la Mestro, cas\-l facem mai atr\g\tor, s\ ob]inem un segment de pia]\ mai mare,poate chiar `n mod spectaculos.

Goddard a dat din cap, a alc\tuit o piramid\ din degetele `mpre-unate ale ambelor m`ini [i [i-a consultat noti]ele.

Nora a b\tut u[or cu palma caietul de prezentare legat [i laminat.– Am ajuns la o strategie, chiar foarte bun\, ad\ug`nd dou\spre-

zece noi func]ii, moderniz`nd Maestro. Dar trebuie s\-]i spun foartecinstit c\, dac\ a[ fi `n locul t\u, a[ sista produc]ia.

– Ai mai fost la [edin]e de-astea cu el?– Nu prea, a zis ridic`nd din umeri. Vreo dou\.Mi-am propus s\ m\ a[ez `n orice alt loc dec`t cele recomandate

de Chad; de exemplu, spre dreapta lui Goddard. Dac\ m\ prosteade data asta, s\-i fie ru[ine, [i gata.

Sala ar\ta cu adev\rat impun\toare. O uria[\ mas\ de confe-rin]e, dintr-un lemn cu aspect exotic, ocupa cea mai mare parte a`nc\perii. La un cap\t, un ecran pentru prezent\ri. Am observat [istoruri acustice, masive, care erau cobor`te electric din tavan, nudoar pentru a bloca lumina, ci [i pentru a `mpiedica pe oricine dinexterior s\ intercepteze ce se discuta `n interior. ~n t\blie erau fixatemicrofoane [i difuzoare, precum [i mici ecrane `n fa]a fiec\ruiscaun; acestea se ridicau dac\ ap\sai pe cine [tie ce buton.

Au urmat [u[oteli, r`sete agitate [i glume spuse `n [oapt\. Eu a[-teptam cu ner\bdare s\-l v\d de aproape pe faimosul Jock Goddard,chiar dac\ nu voi avea prilejul s\ dau m`na cu el. Nu eram progra-mat s\ vorbesc [i nici s\ particip la vreo parte a prezent\rii, dar [ieu m\ l\sasem pu]in cuprins de emo]ia general\.

Se f\cuse zece f\r\ cinci, iar Nora `nc\ nu ap\ruse. Se aruncasepe fereastr\? D\dea telefoane, `ncerc`nd s\ mobilizeze oameni,`ntr-un efort disperat de a-[i salva pre]iosul produs, tr\g`nd sforidoar de ea [tiute?

– Crezi c\ s-o fi r\t\cit? a glumit Phil.La f\r\ dou\ minute, Nora a intrat `n sal\, p\r`nd calm\, ra-

dioas\, mai atr\g\toare. Ar\ta ca [i cum ar mai fi ad\ugat ni[te ma-chiaj, pu]in creion de buze [i alte [mecherii femeie[ti. Poate g\siseo solu]ie, fiindc\ ar\ta de parc\ suferise o transformare.

Apoi, la fix, `n sal\ au intrat Jock Goddard [i Paul Camilletti [inoi am amu]it. Camilletti „Uciga[ul“, `ntr-un blazer negru [i bluz\din m\tase de culoare oliv, `[i piept\nase p\rul peste cap [i ar\ta caGordon Gekko din Wall Street1. S-a a[ezat la un col] al imenseimese. Goddard, `n obi[nuitul pulover negru pe g`t, peste care avea

174 JOSEPH FINDER PARANOIA 175

1 Filmul Wall Street, av`nd ca subiect criza financiar\ din 1987, a fost premiat cuAcademy Award, iar interpretul lui Gekko, Michael Douglas, a primit premiulpentru de cea mai bun\ interpretare a unui rol principal. (n. tr.)

q g

Page 89: Paranoia - Joseph Finder

Inima a `nceput s\-mi bubuie. Drace. Era ca la [coal\, c`nd te ri-dic\ profesorul `n picioare. M-am sim]it ca un [colar din clasa a doua.

– Ai vreo rezerv\ fa]\ de hot\r`rea pe care o lu\m aici, \\, Adam?a `ntebat Goddard.

– Poftim? Nu.– Deci e[ti de acord s\ sist\m proiectul.Am ridicat din umeri.– E[ti sau nu de acord?– ~mi dau seama care e punctul de vedere al Norei, am spus.– Iar dac\ ai sta pe scaunul meu? m-a `mboldit Goddard.Am inspirat ad`nc.– Dac\ a[ sta acolo, n-a[ sista proiectul.– Nu?– {i nici n-a[ ad\uga cele dou\sprezece func]ii.– Nu?– Nu, doar una.– {i care ar fi asta?Am privit cu coada ochiului spre Nora [i am v\zut c\ era ro[ie

ca focul. Se holba la mine de parc\ din piept `mi ie[ea un extrate-restru. M-am `ntors spre Goddard.

– Un protocol de protec]ie a datelor.Spr`ncenele lui au cobor`t, aproape acoperindu-i ochii.– Protec]ia datelor? De ce dracu’ i-ar atrage asta pe clien]i?Chad [i-a dres glasul [i a zis:– Hai, Adam, n-ai v\zut studiul de pia]\? E pe locul [aptezeci [i

cinci pe lista caracteristicilor pe care le caut\ consumatorii. A r`njitscurt. Doar dac\ ai `n vedere consumatori de genul lui AustinPowers, b\rbatul misterios1.

De la cel\lalt cap\t al mesei s-au auzit chicoteli.Am sur`s netulburat.– Nu, Chad, ai dreptate, pe consumatorul de r`nd nu-l intereseaz\

protec]ia datelor. Dar eu nu m\ refer la el. Am `n vedere armata.

PARANOIA 177

Goddard s-a `ntors brusc s\ o priveasc\, cu spr`ncenele ridicatea mirare. Noi, ceilal]i, ne-am holbat la ea uimi]i. Nu-mi credeamurechilor. ~[i m\cel\rea `ntreaga echip\.

– Jock, a continuat ea, m-ai `nv\]at un lucru, anume c\ un lideradev\rat trebuie s\ sacrifice lucrurile la care ]ine cel mai mult. M\doare s\ spun asta. Dar, pur [i simplu, nu pot ignora realitatea.Maestro a fost grozav la vremea lui. Dar, asemenea vremii, se duce.Asta e Regula Goddard: dac\ produsul nu poate deveni num\rulunu sau doi de pe pia]\, `l sco]i din produc]ie.

Goddard a r\mas t\cut c`teva clipe. P\rea surprins, impresionat[i, dup\ alte c`teva secunde, a dat din cap [i a sur`s ca semn c\-ipl\cea ce vedea [i auzea.

– S`ntem – pardon, e toat\ lumea de acord cu asta? a `ntrebat el rar.Treptat, oamenii au `nceput s\ dea aprobator din cap, prinz`nd

ideea p`n\ nu se r\cea. Chad a dat din cap, mu[c`ndu-[i buza cam `ngenul `n care obi[nuia Bill Clinton; Mordden a dat din cap cu con-vingere, ca [i cum, `n sf`r[it, i se oferea prilejul s\-[i declare adev\-rata p\rere. Ceilal]i ingineri au morm\it „Da“ [i „S`nt de acord.“

– S`nt surprins s\ aud asta, recunosc, a zis Goddard. Nu m\ a[tep-tam s\ aud a[a ceva. Anticipam o b\t\lie ca aceea de la Gettysburg.S`nt impresionat.

– Ceea ce ne prie[te nou\ pe termen scurt ca indivizi, a ad\ugatNora, nu este `n mod obligatoriu bun [i pentru Trion.

Nu-mi imaginasem o asemenea p\rere demolatoare din parteaNorei, dar m-am v\zut silit s\-i admir [iretenia, duplicitatea ma-chiavelic\.

– Mda, a f\cut Goddard, dar, `nainte de ap\sa pe tr\gaci, sta]ipu]in. Tu – nu te-am v\zut aprob`nd.

P\rea s\ se uite direct la mine.Am privit `n jur, apoi spre el. Sigur pe mine m\ fixase.– Tu, a repetat. Tinere, nu te-am v\zut aprob`nd din cap la fel

ca to]i ceilal]i.– E nou, s-a gr\bit Nora s\ m\ scuze. E abia la `nceput.– Cum te cheam\, tinere?– Adam, am r\spuns. Adam Cassidy.

176 JOSEPH FINDER

1 Austin Powers: International Man of Mysteries (1987), primul dintr-o serie de filmegen James Bond, av`nd o tent\ satiric\ la adresa prejudec\]ilor privind superspionii [iun umor de[ucheat. Cu Mike Myers, Michael York [i Elizabeth Hurley. (n. tr.)

q g

Page 90: Paranoia - Joseph Finder

aur. Dac\ ne mi[c\m repede, o s\ de]inem exclusivitate pe seg-mentul acesta de pia]\. S\ uit\m de cele cincizeci de milioane –acum vorbim de sute de milioane de dolari venit pe an.

– Isuse, a f\cut Camilletti, de la cap\tul mesei. ~[i nota de zor `nagend\.

Goddard [i-a plecat capul, `ncet, drept aprobare, apoi a f\cut-ocu hot\r`re.

– Foarte interesant, a zis el. S-a `ntors c\tre Nora. Cum ziceac\-l cheam\ – Elijah1?

– Adam, a r\spuns Nora cu jum\tate de gur\.– Mul]umesc, Adam, a zis el. N-a fost deloc r\u.„Nu mie trebuie s\-mi mul]ume[ti, am g`ndit eu, ci lui Wyatt.“Apoi am surprins privirea Norei, care se uita la mine cu o ex-

presie de ur\ nedisimulat\.

PARANOIA 179

– Armata. Goddard a ridicat o spr`ncean\.– Adam... a intervenit Nora pe un ton f\r\ inflexiuni, averti-

z`ndu-m\.Goddard a f\cut un semn cu m`na spre Nora.– Nu. Vreau s\ aud tot. Armata, spui tu?Am tras aer `n piept [i am `ncercat s\ nu ar\t c`t de panicat eram.– P\i, armata, for]ele aeriene, canadienii, britanicii – tot ce `n-

seamn\ ap\rare `n SUA, Marea Britanie [i Canada – [i-au reorgani-zat sistemul global de comunica]ii, nu? Am scos ni[te articoleextrase din Defense News, Federal Computer Week – reviste pecare le am mereu acas\, desigur, [i le-am fluturat. Am sim]it c\-mitremur\ m`na u[or [i am sperat c\ n-a b\gat nimeni de seam\ asta.Wyatt m\ preg\tise pentru un asemenea moment [i n\d\jduiam c\re]inusem corect am\nuntele. Se nume[te Sistem de Mesaje pentruAp\rare – adic\ sistemul de mesagerie protejat pentru milioane demilitari din `ntreaga lume. Se face prin intermediul computerelor,iar Pentagonul vrea cu disperare s\ treac\ la sistemul f\r\ fir. Ima-gina]i-v\ ce progres – acces sigur de la distan]\ la date [i comu-nica]ii secrete, cu confirmarea expeditorilor [i a destinatarilor,criptare total\, protec]ie a datelor, integritatea mesajelor. Nimeni nue tare pe pia]a asta!

Goddard [i-a l\sat capul `ntr-o parte, ascult`nd cu aten]ie.– Iar Maestro ar fi produsul perfect pentru ni[a asta. E mic, re-

zistent – practic, indestructibil – [i sigur sut\ la sut\. ~n felul acesta,transform\m pierderea `n c`[tig: faptul c\ Maestro reprezint\ o teh-nologie verificat\, este un avantaj pentru armat\, fiindc\ este per-fect compatibil cu protocoalele de transfer f\r\ fir, vechi de cinciani. Nu e nevoie dec`t s\ ad\ug\m protec]ia datelor. Costul e minor,iar poten]ialul pie]ei este uria[ – da, uria[!

Goddard a r\mas cu ochii la mine, dar mi-a fost imposibil s\-midau seama dac\ `l impresionasem sau credea c\ `nnebunisem.

Am continuat:– Deci, `n loc s\ fard\m produsul \sta, care, cinstit vorbind, e

vechi [i inferior, `l reorient\m. Tr`ntim acolo o carcas\ din plasticarmat, v`r`m dispozitivul de securizare a datelor [i l-am f\cut de

178 JOSEPH FINDER

1 ~n versiunea rom`neasc\ a Bibliei, Ilie, Cartea Regilor 4, profet evreu (n.tr.)

q g

Page 91: Paranoia - Joseph Finder

din vas. Isuse. D\dea pe afar\ de sarcasm. Dep\[ise m\sura – [inici m\car nu se mai pref\cea.

„Ce-ar fi s\ te cari, ca s\ m\ pot u[ura [i eu?“ l-am `ntrebat `ng`nd, apoi, cu voce tare, am zis:

– Am salvat produsul.– Da, [i cu ocazia asta ai ras-o pe Nora. Merita, doar ca s\ te dai

mare `n fa]a [efului celui mare [i s\-]i vezi mutra la panoul deonoare? Amice, aici nu se procedeaz\ a[a. Mare gre[eal\ ai f\cut.

Apoi s-a scuturat, [i-a ridicat fermoarul [i a ie[it din toalet\ f\r\s\ se spele pe m`ini.

C`nd m-am `ntors `n cubiculumul, m\ a[tepta un mesaj vocal dela Nora.

– Nora, am spus de cum am intrat `n biroul ei.– Adam, a r\spuns ea moale. Stai jos, te rog. ~mi z`mbea, trist,

cu bl`nde]e. Amenin]area era iminent\.– Nora, a[ vrea s\...– Adam, dup\ cum [tii, un lucru cu care ne m`ndrim la Trion

este c\ ne str\duim s\ g\sim omul potrivit pentru fiecare sarcin\ –ca s\ fim siguri c\ oamenilor celor mai dota]i li se `ncredin]eaz\ r\s-punderile corespunz\toare. A z`mbit din nou, iar ochii i-au sticlit.Tocmai de aceea am solicitat un formular de transfer la cererea an-gajatului [i l-am rugat pe Tom s\ mi-l aduc\ `n cel mai scurt timp.

– Transfer?– Am r\mas cu to]ii extrem de impresiona]i de talentul, orienta-

rea [i profunzimea cuno[tin]elor tale. {edin]a din diminea]a asta ailustrat asta foarte conving\tor. Consider\m c\ o persoan\ de cali-brul t\u poate face minuni la unitatea noastr\, CTP. Serviciul de or-ganizare a lan]ului de aprovizionare ar avea mare nevoie de un omde echip\ ca tine.

– CTP?– Biroul-satelit de Cercet\ri Triangle Park. ~n Raleigh-Durham,

Carolina de Nord.– ~n Carolina de Nord? (Oare auzeam bine?) Vrei s\ m\

transferi tocmai `n Carolina de Nord?

34

R\spunsul oficial a venit prin e-mail `nainte de pr`nz: Goddard

d\duse ordin s\ se stopeze continuarea proiectului vechi. Echipa tre-

buia s\ prezinte `n cel mai scurt timp o propunere privind reutilarea

[i noul aspect care s\ corespund\ cerin]elor armatei. ~ntre timp, per-

sonalul de la Rela]ii cu guvernul avea s\ `nceap\ negocierea unui

contract cu Departamentul de achizi]ii [i logistic\ al Agen]iei de

Sisteme de Informa]ii pentru Ap\rare din cadrul Pentagonului.

~n traducere liber\, aruncare de deasupra co[ului, cu ambele m`ini.

Vechiului produs i s-au t\iat aerul [i sistemele de supravie]uire, dar i

se f\cuse un transplant de inim\ [i o masiv\ transfuzie de s`nge.

{i a[a a `nceput [i scandalul.

Eram `n grupul sanitar, `n fa]a pisoarului, [i-mi tr\geam fermoa-

rul, c`nd Chad a ap\rut cu pas hot\r`t. Chad, remarcasem eu, p\rea

s\ aib\ un al nu [tiu c`telea sim], fiindc\ descoperise c\ nu-mi pl\-

cea s\ urinez `n prezen]a cuiva. {i, de aceea, mereu m\ urm\rea la

toalet\ ca s\-mi vorbeasc\ despre chestii de munc\ sau sport,

f\c`ndu-m\ s\ m\ blochez. De data asta, a venit chiar l`ng\ pisoar

[i am observat mutra fericit\ pe care a f\cut-o v\z`ndu-m\. L-am

auzit cum `[i trage fermoarul. Mi s-a blocat b\[ica. Mi-am plecat

privirea asupra pl\cii de faian]\ de deasupra pisoarului.

– Hei, a zis el. Bun\ treab\, domnule. A[a se procedeaz\ dac\

vrei s\ urci!

A cl\tinat `ncet din cap [i a scos un sunet de parc\ ar fi vrut s\

scuipe. Jetul lui de urin\ a f\cut pleosc, lovind pastila de deodorant

PARANOIA 181

q g

Page 92: Paranoia - Joseph Finder

– Poftim? am exclamat eu. Nu mi-am dat seama la ce f\ceareferire.

Cu c\ma[a lui `nflorat\ [i cu ochelarii negri [i rotunzi, ar\ta maimult ca o caricatur\ a propriei imagini. Atunci i-a sunat [i telefo-nul, [i, bine`n]eles, nu era un ton normal de sonerie. Era, de fapt,un fi[ier-sunet din c`ntecul Ora[ul Sufragetelor de David Bowie:„Unu’ scurt, mersi, madam!1“

– Presupun c\ l-ai dat gata pe Goddard, a spus el. ~n acela[i timptotu[i, trebuie s\ ai grij\ s\ nu-]i pui `n cap superiorul nemijlocit.S\-l l\s\m deoparte pe Stendhal. Poate-ar fi cazul s\ treci la SunTzu. S-a str`mbat. Fundul pe care trebuie s\-l salvezi e a chiar al t\u.

Biroul lui Mordden era decorat cu tot felul de obiecte stranii. Otabl\ de [ah cu un joc a[ezat minu]ios `n desf\[urare, un afi[ cuH.P. Lovecraft2, o p\pu[\ mare cu p\r blond [i ondulat. Cu o ex-presie `ntreb\toare, am f\cut un semn spre tabla de [ah.

– Tal-Botvinnik, 1960, a zis el, ca [i cum asta mi-ar fi spusceva. Una dintre cele mai mari mut\ri din istoria [ahului. ~n oricecaz, nu e nevoie s\ asediezi ora[e fortificate dac\ po]i s\ evi]i asta.Pe de alt\ parte, iar asta e o zicere `n]eleapt\, dar nu din Sun Tzu, cide la `mp\ratul roman Domi]ian, dac\ ataci un rege, trebuie s\-lucizi. Tu `ns\ ai lansat un atac `mpotriva Norei f\r\ s\ fi avut asi-gurat sprijinul avia]iei.

– N-am vrut s-o atac.– Indiferent de inten]ie, ai f\cut o gre[eal\ de calcul impardona-

bil\, prietene. Sigur te va distruge. }ine minte, Adam. Puterea co-rupe. Puterea, punct3, corupe `n mod absolut.

– M\ transfer\ la Triangle.M-a privit ridic`nd o spr`ncean\.– S\ [tii c\ putea fi mult mai r\u. ~n Jackson, Mississippi, ai

fost vreodat\?

PARANOIA 183

– Adam, nu e `n Siberia. Ai fost vreodat\ la Raleigh-Durham?E o zon\ at`t de atr\g\toare...

– Da, dar nu m\ pot muta, am responsabilit\]i, am...– Cei de la Personal vor coordona toate problemele care te pri-

vesc. }i se acoper\ toate cheltuielile de mutare – totul, dar `n limiterezonabile, desigur. Am vorbit deja la Resurse umane. Orice mu-tare te scoate din matc\, evident, dar cei de acolo vor rezolva pro-blemele tale f\r\ dureri. Z`mbetul i s-a l\]it pe fa]\. O s\-]i plac\acolo [i to]i se vor `ndr\gosti de tine!

– Nora, am zis, Goddard mi-a cerut p\rerea sincer\, iar eu apre-ciez absolut tot ce ai f\cut pentru linia Maestro. Nici prin cap numi-a trecut s\ te ofensez.

– S\ m\ ofensezi? s-a mirat ea. Adam, ba dimpotriv\ – ]i-amfost recunosc\toare pentru idee. Numai c\ trebuia s\-]i `mp\rt\[e[tip\rerile [i cu mine, `nainte de [edin]\. Dar a zburat cioara cu a]a.Noi o s\ trecem la lucruri mai mari [i mai bune. Iar tu, la fel!

Transferul urma s\ aib\ loc `n urm\toarele trei s\pt\m`ni. Eramdistrus. Serviciul din Carolina de Nord era strict pentru chestii de ni-mic. M\ trimitea la un milion de kilometri dep\rtare de cei de la Cer-cetare-Dezvoltare. Dac\ m\ azv`rleau acolo, nu le mai eram de niciun folos celor de la Wyatt. {i pe mine m\ vor `nvinov\]i c\ stricasemtotul. Aproape c\ puteam auzi alunecarea ghilotinei pe ghidaje.

Ciudat lucru: abia dup\ ce am ie[it din birou m-am g`ndit latata, [i asta m-a dobor`t cu adev\rat. Nu puteam s\ m\ mut. Imposi-bil s\-l las pe b\tr`n aici. {i totu[i, cum s\ refuz locul `n care m\expedia Nora? Doar urc`nd `n func]ie – trec`nd peste ea sau celpu]in `ncerc`nd, lucru ce avea s\ m\ loveasc\ tot pe mine – ce [ans\mai aveam? Dac\ refuzam s\ plec, trebuia s\-mi dau demisia de laTrion, iar atunci se dezl\n]uiau ceilal]i dul\i.

Am sim]it c\ toat\ cl\direa se `nv`rte cu mine; a trebuit s\ m\a[ez, s\ m\ g`ndesc. C`nd am trecut prin dreptul biroului lui NoahMordden, el mi-a f\cut un semn cu degetul s\ intru.

– Of, Cassidy, a zis el. Ai devenit Julien Sorel-ul de la Trion. Terog s\ te por]i frumos cu Madame de Renal.

182 JOSEPH FINDER

1 ~n original Wham bam, thank you ma’am, expresie ce denot\ un act sexual pe fug\[i cu o persoan\ necunoscut\. Piesa face parte din albumul The Rise and Fall ofZiggy Stardust and the Spiders from Mars, lansat `n 1972. (n.tr.)2 Howard Phillips Lovecraft (1890-1937), scriitor, poet, eseist american, cunoscutpentru romane horror, fantasy (n.tr.)3 ~n original, joc de cuvinte intraductibil, folosindu-se cuv`ntul Power Point, pro-gram pentru crearea, editarea [i prezentarea de diapozitive. (n.tr.)

q g

Page 93: Paranoia - Joseph Finder

– M\]\raia tehnologic\ din burta gagicii a dep\[it tot ce se cu-no[tea la vremea cre\rii ei, a precizat Mordden. Am elaborat unsistem de operare multifir, care func]ioneaz\ cu un procesor pe optbi]i. Inteligen]\ artificial\ de cea mai bun\ calitate cu un cod com-pilat foarte bine. Arhitectura sistemului e foarte istea]\. Trei ASIC,separate, `n burtica asta gras\ a ei, pe care le-am proiectat singur.

ASIC era, din c`te [tiam, limbajul speciali[tilor pentru a de-semna un cip de computer proiectat conform cerin]elor clientului, ochestie care face o gr\mad\ de lucruri.

– Lucille? a f\cut Mordden, iar p\pu[a s-a `ntors s\-l priveasc\[i a clipit. S\ te ia dracu’, Lucille. Ochii p\pu[ii s-a `ngustat `ncet,col]urile gurii s-au l\sat `n jos, apoi s-a auzit un sunet care sem\nafoarte bine a pl`ns `ndurerat, uaa, uaa. Pe obraz i s-a scurs o singur\lacrim\. Mordden i-a ridicat bluza de la pijama, roz, cu rujule], l\-s`nd la vedere un mic ecran cu cristale lichide. P\rin]ii o pot pro-grama [i pot vedea set\rile pe acest ecran care a fost creat la Trion.Unul dintre cipurile ASIC ac]ioneaz\ ecranul, un altul, motoarele,un altul se ocup\ de exprimarea vocal\.

– Incredibil, am spus. {i toate astea, doar pentru o p\pu[\.– Corect. Compania de juc\rii cu care aveam contract a ratat

lansarea. Ambalajul ar\ta `ngrozitor. N-au f\cut livr\rile dec`t `n ul-tima s\pt\m`n\ din noiembrie, opt s\pt\m`ni prea t`rziu, cu alte cu-vinte, data la care m\micile [i t\ticii `[i `ntocmiser\ deja lista decump\r\turi pentru Cr\ciun. Pe de alt\ parte, pre]ul era revolt\tor –`n situa]ia de atunci mami [i tati nu-[i pot permite s\ dea mai bine osut\ de dolari pe o p\pu[\ nenorocit\. Sigur, geniile marketing dela Produse de larg consum [i educative [i-au `nchipuit c\ inventa-sem un alt Beanie Baby, a[a c\ am r\mas pe stoc cu c`teva sute demii de cipuri dintr-astea, care au fost produse `n China cu ni[techeltuieli enorme [i nici nu se pot folosi la altceva. Ceea ce `n-seamn\ c\ Trion s-a ales cu aproape jum\tate de milion de p\pu[iur`te pe care nu le voia nimeni, `mpreun\ cu alte piese ce a[teapt\s\ devin\ trei sute de mii de p\pu[i, care stau [i azi `ntr-un depozitdin Van Nuys.

– Mam\...

PARANOIA 185

Fusesem [i-mi pl\cuse acolo, dar acum eram sictirit [i n-aveampoft\ s\ m\ antrenez `ntr-o discu]ie la nesf`r[it cu tipul acela ciudat. M\speria. Am ar\tat c\tre p\pu[a aceea ur`t\ de pe raft [i l-am `ntrebat:

– E a ta?– Iube[te-m\, Lucille, a spus el. Un e[ec r\sun\tor, despre care

pot spune c\ a fost opera mea.– Ai f\cut... p\pu[i?A `ntins degetele [i a str`ns de m`n\ p\pu[a, care a c\p\tat via]\,

ochii `nsp\im`nt\tor de reali deschiz`ndu-se [i clipind cu interesulpe care `l manifest\ oamenii. Gura ca o inimioar\ s-a deschis [i pebuze a ap\rut o str`mb\tur\ ur`t\ de tot.

– N-ai mai v\zut o asemenea p\pu[\.– {i nici n-a[ vrea s\ mai v\d, am spus eu.Morden [i-a `ng\duit o umbr\ de sur`s.– Lucille posed\ o gam\ aproape complet\ de expresii faciale.

E complet robotizat\ [i, tehnic, e impresionant\. Sc`nce[te, se alint\[i devine sup\r\toare, ca un bebelu[ adev\rat. Trebuie s\ r`g`ie.G`ngure[te, `ng`n\, ba chiar se scap\ `n scutece. Eviden]iaz\ semnealarmante de colici. Face de toate, mai pu]in irita]ii de la scutece.Posed\ un sistem de localizare a vocii, ceea ce `nseamn\ c\ pri-ve[te spre cel care `i vorbe[te. O po]i `nv\]a s\ vorbeasc\.

– N-am [tiut c\ ai f\cut [i p\pu[i.– Hei, aici pot face tot ce-mi trece prin cap. S`nt Inginer Super-

specialist la Trion. Am inventat-o pentru nepo]ica mea, care a refu-zat s\ se joace cu ea. A spus c\ o `nsp\im`nt\.

– Chiar are o fa]\ ur`]ic\, am zis eu.– Da, desenul fe]ei n-a fost prea fericit. A `ntors p\pu[a spre el

[i i-a vorbit rar: Lucille? Salut\-l pe [eful cel mare.Lucille [i-a `ntors capul `ncet spre Mordden. Am auzit ni[te me-

canisme b`z`ind discret. A clipit, s-a str`mbat din nou [i a `nceput s\vorbeasc\ imit`nd glasul lui James Earl Jones, iar buzele au formatcuvintele:

– S\-mi m\n`nci chilo]ii, Goddard.– Isuse, am exclamat eu.Lucille s-a `ntors c\tre mine, a clipit din nou [i mi-a z`mbit dulce.

184 JOSEPH FINDER

q g

Page 94: Paranoia - Joseph Finder

Partea a patra

COMPROMITEREA

Compromitere: Detectare a unui agent, a unei case con-spirative sau a unei tehnici operative de culegere de infor-ma]ii de c\tre o persoan\ din cealalt\ tab\r\.

Dic]ionar de spionaj

– Nu-i nimic. Nimeni nu se poate atinge de mine. Suf\r dekryptonit\1.

Nu mi-a explicat ce `nsemna asta, dar a[a era Mordden, aproapenebun, de aceea n-am insistat. M-am `ntors la locul meu, unde amconstatat c\ primisem mai multe mesaje vocale. C`nd l-am rulat peal doilea, cu o tres\rire, am recunoscut vocea `nainte ca vorbitoruls\ se prezinte.

– Domnule Cassidy, a rostit vocea pu]in iritant\, a[ vrea... A,s`nt Jock Goddard. M-au impresionat foarte mult observa]iile talede la [edin]a de ast\zi [i te-a[ ruga s\ treci pe la biroul meu, dac\po]i. Vrei s\ iei leg\tura cu asistenta mea, Flo, [i s\ stabile[ti o or\?

186 JOSEPH FINDER

1 Kryptonit\, boal\ imaginar\, provocat\ de elementul cu acela[i nume, lansat `ntr-oserie de benzi desenate cu Superman, n\scut pe planeta Krypton. A nu se confundacu gazul inert [i nobil krypton. (n.tr.)

q g

Page 95: Paranoia - Joseph Finder

35

Biroul lui Jock Goddard nu era mai mare dec`t cel al lui Tom

Lundgren sau al Norei Sommers. C`nd am constatat asta, mi-a stat

mintea `n loc. Biroul directorului general executiv avea poate cu

vreun metru p\trat `n plus fa]\ de am\r`tul meu de cubiculum. Am

r\mas convins c\ trecusem de el sau c\ m\ r\t\cisem. ~ns\ numele

lui se vedea clar – AUGUSTE GODDARD – pe o plac\ din alam\

fixat\ pe u[\, iar el st\tea `n fa]a biroului [i discuta cu asistenta.

Purta un pulover negru pe g`t, nu avea hain\, [i pe nas `[i ]inea

ochelarii de citit, cu rame negre. Femeia cu care st\tea de vorb\,

Florence am presupus eu, era o negres\ masiv\, `mbr\cat\ cu un

taior impresionant de culoare cenu[ie cu reflexe argintii. P\rul din

dreptul t`mplelor avea [uvi]e c\runte, amintind de un bursuc, [i ea,

`n general, ar\ta extraordinar.

C`nd m-am apropiat, am`ndoi au ridicat ochii spre mine. Ea nu

m\ [tia, iar lui Goddard i-a trebuit o secund\ s\ m\ recunoasc\ –

doar eram la o zi dup\ marea [edin]\ – [i mi s-a adresat:

– A, domnule Cassidy, grozav, `]i mul]umesc c\ ai venit. S\-]i

ofer ceva de b\ut.

– Am rezolvat problema, mul]umesc, am spus. Apoi mi-am amintit

`ns\ recomandarea doctorului Bolton [i am ad\ugat: Da, poate un

pahar cu ap\.

De aproape, Goddard p\rea [i mai scund, cu umerii [i mai c\-

zu]i. Bine cunoscuta fa]\ ca de spiridu[, cu buze sub]iri, ochi sclipi-

tori – ar\ta exact ca m\[tile de Halloween cu chipul lui, pe care una

q g

Page 96: Paranoia - Joseph Finder

automobile din anii patruzeci [i cincizeci, c`nd probabil c\ Jock

Goddard era pu[ti sau adolescent.

M-a v\zut uit`ndu-m\ la ele [i a `ntrebat:

– Ce ma[in\ conduci?

– Conduc? Pre] de o clip\ nu mi-am dat seama la ce se referea.

A, un Audi A6.

– Audi, a repetat el, de parc\ era vreun cuv`nt din alt\ limb\.

De acord, poate c\ era. {i-]i place?

– E bun\.

– M\ g`ndeam c\ ai un Porsche 911 sau cel pu]in un Boxter, sau

ceva de genul \sta. Un t`n\r ca tine...

– Nu m\ omor dup\ motoare, am zis.

Era un r\spuns calculat, recunosc, g`ndit `n mod deliberat s\

contrarieze. Consiliera de la Wyatt, Judith Bolton, `[i rezervase o

parte a unei [edin]e pentru a discuta despre ma[ini, ca s\ m\ `nca-

drez `n cultura corporat\ de la Trion. Instinctul `mi spunea acum

c\, fa]\ `n fa]\ cu [eful cel mare, nu aveam [anse s\ c`[tig.

– Credeam c\ toat\ lumea de la Trion e pasionat\ de automo-

bile, a zis Goddard. Mi-am dat seama c\ era r\ut\cios. Lovea f\r\

mil\ `n ploconeala cu care subordona]ii `l urmau orbe[te, lu`ndu-l

drept model. Mi-a pl\cut atitudinea lui.

– Mai precis, cei ambi]io[i, am spus eu cu un z`mbet.

– Mda, s\ [tii c\ singura mea extravagan]\ a r\mas asta cu auto-

mobilele, dar exist\ [i un motiv. Pe la `nceputul anilor [aptezeci,

dup\ ce Trion a fost cotat\ la burs\ [i am `nceput s\ c`[tig mai

mul]i bani dec`t puteam cheltui, m-am dus `ntr-o zi [i mi-am cum-

p\rat un iaht, lung de dou\zeci de metri. Am fost m`ndru nevoie

mare cu el p`n\ am v\zut `n port unul de dou\zeci [i trei de metri.

Auzi, cu trei metri mai lung. {i atunci am sim]it o `mpuns\tur\ de

invidie, `n]elegi? Instinctul meu competitiv fusese zg`nd\rit. Brusc,

am sim]it – o, [tiu c\ e o copil\rie, dar nu m-am putut ab]ine, c\-mi

trebuia un iaht [i mai mare. {i ghici ce-am f\cut?

– Ai cump\rat altul, mai mare.

PARANOIA 191

dintre serviciile companiei le f\cuse pentru petrecerea de Halloween

din anul precedent. V\zusem una at`rnat\ `ntr-un cui, pe peretele

din cubiculumul cuiva. Fiecare avea c`te una [i jucase o un scenet\

imit`ndu-[i [eful cel mare.

Flo i-a `ntins un dosar – mi-am dat seama c\ era dosarul meu de

la Resurse umane –, iar Goddard i-a spus s\ re]in\ orice apel, dup\

care m-a invitat `n birou. N-aveam idee ce voia, astfel c\ a `nceput

s\ m\ fr\m`nte con[tiin]a, fiindc\ m\ [tiam vinovat de multe. Vreau

s\ zic, cotrob\isem prin corpora]ia lui, f\c`nd spionaj `n favoarea

unui competitor. Dovedisem precau]ie, bine`n]eles, dar f\cusem [i

vreo dou\ gafe de toat\ frumuse]ea.

Cu toate acestea, putea fi chiar at`t de r\u? Un director general

nu se ocup\ personal de concedieri, are oric`nd la dispozi]ie c\l\i

preg\ti]i pentru asta. ~ns\ mi-era imposibil s\ nu-mi pun `ntrebarea.

Eram agitat [i penibil [i nici nu prea reu[eam s\-mi ascund starea

de `ncordare.

Goddard a deschis un mic frigider `ncorporat `ntr-un dulap [i

mi-a `ntins o sticl\ de a Aquafina. Apoi s-a a[ezat la birou [i s-a re-

zemat de sp\tarul fotoliului `nalt, din piele. Eu am luat loc pe unul

din cele dou\ scaune aflate `n fa]a lui. Am privit `n jur, am v\zut

fotografia unei femei deloc atr\g\toare, despre care am presupus c\

era so]ia lui, fiindc\ p\rea s\ aib\ cam aceea[i v`rst\ cu el. Avea p\-

rul alb, necoafat [i fa]a uimitor de ridat\ (Mordden afirmase c\ era

shar-pei1) [i purta un colier din trei [iruri de perle, `n stilul Barbarei

Bush, probabil pentru a-[i ascunde pielea c\zut\ de sub b\rbie.

M-am `ntrebat dac\ Nick Wyatt, at`t de p\tima[ din cauza invidiei

boln\vicioase fa]\ de Jock Goddard, avea idee pentru cine se gr\-

bea s\ ajung\ acas\ `n fiecare sear\. Partenerele de pat ale lui Wyatt

se schimbau sau se roteau la fiecare c`teva nop]i [i toate aveau ni[te

s`ni ca ni[te manechine; asta era o cerin]\ a fi[ei de post.

Un raft `ntreg era ocupat de modele miniaturale de automobile

vechi, decapotabile, cu aripi lungi [i linii arcuite, [i c`teva camioa-

ne-cistern\ Divco, pentru transportul laptelui. Toate reprezentau

190 JOSEPH FINDER

1 Ras\ de c`ine din China (n. red.)

q g

Page 97: Paranoia - Joseph Finder

– Cred c\ Trion mi se potrive[te mai bine.– {i ai g\sit [ansele de care aminteai?– Sigur.– Paul, directorul meu financiar, mi-a povestit de interven]ia ta

`n problema GoldDust. Se vede c\ ai surse de informare.– P\strez leg\tura cu diver[i amici.– Adam, `mi place ideea de reorientare la Maestro, dar m\ `ngrijo-

reaz\ timpul necesar pentru a ad\uga protocolul de criptare de securi-tate. Pentagonul o s\ vrea prototipuri func]ionale `ncep`nd de ieri.

– Nu e nici o problem\, am spus. Detaliile `mi r\m\seser\ `nc\proaspete `n minte, a[a cum memorasem odat\, `n facultate, un `n-treg curs de chimie organic\ pentru un examen. Kasten Chase aelaborat deja protocolul de acces pentru securitatea datelor, RASP.Cei de acolo au cartela de criptate Fortezza, modemul Palladium –solu]iile pentru hardware [i soft s`nt deja elaborate. Ar `nsemnamaxim dou\ luni pentru `ncorporarea `n Maestro. O s\ fim gata s\livr\m cu dou\ luni `nainte de semnarea contractului.

Goddard a cl\tinat din cap [i a p\rut descump\nit.– Pia]a asta a suferit modific\ri colosale. Totul a devenit in-

terschimbabil sau mai [tiu eu cum [i toat\ tehnologia tinde spreconvergen]\. Am intrat `n epoca totul-`n-unul. Consumatorii numai vor un televizor simplu, sau un video, sau un fax sau un com-puter [i un sistem stereo, sau un telefon, fiecare separat. M-a privitcu coada ochiului. Se vedea c\ lansase ideea ca s\ vad\ ce p\rereaveam. Convergen]a ne a[teapt\. Nu crezi?

Am luat o fa]\ sceptic\, am inspirat ad`nc [i am spus:– Dac\ m\ g`ndesc bine... Nu.Dup\ c`teva momente de t\cere, a sur`s. R\spunsesem conform

a[tept\rilor. Citisem o transcriere a unor remarci neoficiale pe careGoddard le f\cuse la una dintre conferin]ele pe tema viitorului teh-nologiei, de la Palo Alto, `n urm\ cu un an. Se pornise atunci `mpo-triva „goanei delirante dup\ c`t mai multe func]ii“, dup\ cum seexprimase el, iar eu re]inusem asta, g`ndindu-m\ c\ puteam s\apelez la idee `n cadrul vreunei [edin]e de la Trion.

– Cum asta?

PARANOIA 193

– Nici g`nd. Puteam s-o fac f\r\ probleme, dar s-ar fi g\sit ori-c`nd nu [tiu ce prostovan care s\ apar\ cu altul [i mai mare.{i-atunci, cine e mai mare prostovan? ~n felul \sta nu c`[tigi nimic.

Am dat aprobator din cap.– L-am v`ndut. Chiar a doua zi. Doar fibra de sticl\ [i gelozia

f\ceau vasul acela s\ pluteasc\. A chicotit. De aceea prefer s\ amun birou mic. M-am g`ndit c\, dac\ biroul [efului e la fel ca al ori-c\ruia din conducere, m\car nu va mai exista at`ta invidie `n cadrulcompaniei. Oamenii au tendin]a s\ se ia mereu la `ntrecere, cine areceva mai mare, mai tare... mai bine s\ se concentreze asupra altorlucruri. A[adar, Elijah, e[ti proasp\t angajat, nu?

– Adam, dac\ nu te superi.– Uf, drace. Mereu gre[esc. Scuze. Adam, Adam. Gata, am re]inut.

S-a aplecat pu]in `n fa]\, [i-a pus ochelarii [i a r\sfoit rapid dosarulmeu. Te-am furat de la Wyatt, unde ai salvat produsul acela, Lucid.

– „Salvat“ e mult spus, domnule.– Nu e nevoie s\ faci pe modestul.– Nu-i vorba de modestie, ci de realitate.A z`mbit, ca [i cum asta l-ar fi amuzat.– Cum e la Trion `n compara]ie cu Wyatt? Ei, consider\ c\ nu

te-am `ntrebat asta. Oricum n-a[ vrea s\-mi r\spunzi.– Nici o problem\, r\spund cu pl\cere, am zis eu, f\r\ nici o re-

]inere. ~mi place. E interesant. {i oamenii `mi plac. Am r\mas oclip\ pe g`nduri, mi-am dat seama ce pupincurist suna totul, ceidiot, de aceea am ad\ugat: Adic\, majoritatea, nu to]i.

Ochii lui de spiridu[ au lic\rit.– Ai acceptat prima ofert\ de salariu care ]i s-a f\cut, a spus el.

Tinere, av`nd `n vedere cartea ta de vizit\, rezultatele avute `nainte,puteai negocia, ca s\ prime[ti mai mult.

Am ridicat din umeri.– M-au interesat mai mult [ansele.– Poate, dar asta mi-a sugerat c`t de mult doreai s\ o [tergi de

la Wyatt.Discu]ia atingea un punct care-mi d\dea fiori [i, `n orice caz,

[tiam c\ Goddard voia s\ constate c`t de discret puteam fi.

192 JOSEPH FINDER

q g

Page 98: Paranoia - Joseph Finder

Wyatt comandase mereu analize de competitivitate privindTrion [i re]inusem c`teva considera]ii.

– Mda, Sistemele Medicale Trion reprezint\ un portofoliufoarte serios, tehnologiile cele mai bune de rezonan]\ magnetic\,medicin\ nuclear\ [i ultrasunete, dar cam sl\bu] `n ceea ce prive[teserviciile, cum ar fi organizarea inform\rii pacien]ilor [i gestiona-rea activelor.

A z`mbit [i a dat aprobator din cap.– De acord. Continu\.– Serviciul de Solu]ii de Afaceri se t`r`ie – [i nu este nevoie s\

`]i spun eu asta –, `ns\ `n domeniul acesta exist\ deja mai toate po-sibilit\]ile pentru o penetrare mai bun\ pe pia]\, `n special `n pri-vin]a serviciilor de date [i ethernet cu comutare vocal\ a circuitului[i pe baz\ de protocoale de identificare. Da, [tiu c\ `n prezent fibraoptic\ e cuv`ntul de ordine, `ns\ serviciile de band\ larg\ reprezint\viitorul, de aceea trebuie s\ ]inem aproape. Diviziunea pentru aero-spa]iale a traversat c`]iva ani mai grei, dar are un portofoliu extraor-dinar de produse de calcul.

– Dar ce crezi despre Produse electronice de larg consum?– Evident, la asta ne pricepem cel mai bine, [i acesta e motivul

pentru care am venit la Trion. Adic\, DVD-urile bat de departeplayerele Sony. Telefoanele f\r\ fir s`nt tari, ca `ntotdeauna. Te-lefoanele mobile s`nt criminale – domin\m pia]a. P`n\ [i numelecompaniei este asociat cu mobilul – putem cre[te pre]urile cu p`n\la treizeci la sut\ doar pentru c\ pe eticheta lor scrie Trion. Dar mais`nt [i puncte slabe.

– Cum ar fi?– P\i, e o gre[eal\ s\ nu avem un produs care s\ bat\ Blackberry.

Dispozitivele de comunica]ie f\r\ fir ar trebui s\ fie la degetul nostrumic. {i, cu toate astea, noi parc\ am pierdut teren fa]\ de RIM,Handspring [i Palm. Trebuie s\ ie[im cu ni[te produse tari de acest fel.

– Ne ocup\m de asta. Avem un produs foarte interesant pe ]eav\.– M\ bucur c\ aud asta, am spus eu. Eu cred c\ pierdem teren la

tehnologie [i produse pentru transmiterea de muzic\ [i imagini vi-deo `n form\ digital\ pe Internet. Trebuie s\ ne concentr\m asupra

PARANOIA 195

– Asta-i doar delirofunc]ie. ~nseamn\ s\ tot `ncarci produsul `n

dauna u[urin]ei [i a simplit\]ii, a elegan]ei. Cred c\ ne-am s\turat

cu to]ii s\ ap\s\m treizeci [i nu [tiu c`te butoane pe dou\zeci [i

dou\ de telecomenzi doar ca s\ urm\rim o emisiune de [tiri. Consi-

der c\ mul]i oameni s-au s\turat deja s\ vad\ pe computerul de

bord instruc]iunea: „VERIFICA}I MOTORUL“ c`nd, de fapt, nu

po]i verifica nimic, fiindc\, dac\ ridici capota, te ui]i ca prostul – [i

trebuie s\ te duci la un mecanic specializat, care are computer de

diagnosticare [i diplom\ ob]inut\ la Institutul de Tehnologie din

Massachussetts.

– Chiar dac\ te pricepi la motoare, a spus Goddard cu un z`m-

bet sardonic.

– Chiar dac\. Plus c\ toat\ chestia asta cu convergen]a e oricum

un mit, o idee fix\, care devine periculoas\ dac\ o iei `n serios. {i e

proast\ pentru afaceri. Telefaxul Canon a fost un e[ec – un fax me-

diocru [i un telefon jalnic. Nu v\d ma[ina de sp\lat combinat\ cu

usc\torul [i nici cuptorul cu microunde `n combina]ie cu aragazul.

Nu am nevoie de o combina]ie cuptor cu microunde-plit\ elec-

tric\-televizor dac\ eu vreau doar s\-mi ]in cutiile de Cola la rece.

La cincizeci de ani dup\ inventarea computerului, nu s-a f\cut nici

o combina]ie de felul acesta – nu? Nimic. Dup\ cum v\d eu lucru-

rile, prostia asta cu convergen]a seam\n\ cu antiloiepurele.

– Ce anume?

– Antiloiepure – o crea]ie mitic\ a unui taxidermist extravagant,

care a combinat un iepure de talie mare cu antilopa. Am v\zut asta

pe c\r]i po[tale care se v`nd pe Coasta de Vest.

– V\d c\ spui lucrurilor pe nume, a[a e?

– Exact, domnule, dac\ s`nt convins c\ am dreptate.

A l\sat deoparte dosarul de cadre [i s-a rezemat din nou de sp\tar.

– {i care e p\rerea ta de ansamblu?

– Poftim?

– Despre Trion, `n ansamblu. Tot a[a opinii tran[ante ai?

– Unele, da.

– Ia s\ auzim.

194 JOSEPH FINDER

q g

Page 99: Paranoia - Joseph Finder

– Da, sigur. ~n direct\ subordonare a directorului executiv?– Exact. A[adar, facem t`rgul?Am z`mbit serafic. „Dac\ am `ntrat `n hor\, trebuie s\ joc“,

mi-am zis `n g`nd.– Dar cred c\ o r\spundere sporit\ presupune [i o cre[tere de

salariu, domnule, nu?A r`s.– A, serios?– A[ vrea cei cincizeci de mii pe care nu i-am cerut c`nd am `n-

ceput activitatea aici. {i a[ mai vrea `nc\ patruzeci de mii `n op]iunide cump\rare ac]iuni.

A r`s din nou, s\n\tos, ca un Mo[ Cr\ciun, iho-ho.– E[ti tare, tinere!– Mul]umesc.– S\-]i spun ceva. N-o s\-]i dau cincizeci de mii `n plus. Nu

cred `n cre[teri treptate. O s\-]i dublez salariul. Plus patruzeci demii `n op]iuni. ~n felul \sta o s\ sim]i c\-]i arde fundul s\ munce[tipentru mine.

Ca s\ nu-mi scape o exclama]ie de uimire, mi-am mu[cat bu-zele. Isuse.

– Unde locuie[ti?I-am spus.A cl\tinat din cap.– Nu prea se potrive[te pentru cineva la un asemenea nivel. Pe

de alt\ parte, la c`t o s\ ai de lucru, n-a[ vrea s\ fii silit s\ conducitrei sferturi de or\ diminea]a [i la fel [i seara. O s\ stai aici p`n\noaptea, de aceea vreau s\ locuie[ti aproape. Ce-ar fi s\-]i iei unapartament `n zona Harbor? Acum `]i po]i permite. Avem o doamn\care lucreaz\ la Personal [i e specialist\ `n probleme de locuin]e. ~]iaranjeaz\ ea ceva frumos.

Am `nghi]it `n sec.– De acord, am zis, `ncerc`nd s\-mi re]in r`sul nervos.– A[a, ]in minte ce ai spus, c\ nu te omori dup\ motoare, dar

Audi-ul acela... S`nt convins c\ e o ma[in\ bun\, dar de ce s\ nu-]iiei ceva mai deosebit? Cred b\rba]ilor le plac ma[inile tari. Ce-ar fi

PARANOIA 197

Departamentului cercetare-dezvoltare, poate realizarea de coope-r\ri. Asta `nseamn\ un poten]ial uria[ pentru ob]inerea de venituri.

– Cred c\ ai dreptate.– {i, s\ m\ ier]i c\ o spun, dar cred c\ se face o gre[eal\ pentru

c\ nu exist\ o linie de produse adresate adolescen]ilor. Uit\-te laSony – peste c`]iva ani, pu[tiul care nu va avea o consol\ de jocuriPlayStation nu mai e acceptat de ceilal]i. S-ar p\rea c\ cererea decomputere [i produse electronice de uz casnic scade o dat\ la fie-care c`]iva ani, nu? Ne lupt\m cu produc\torii de electronice dinCoreea de Sud [i Taiwan, ducem r\zboaie ale pre]urilor pentru mo-nitoarele cu cristale lichide [i dispozitive video digitale [i telefoanemobile – asta e realitatea. De aceea ar trebui s\ le vindem pu[tilor –fiindc\ pe ei `i doare undeva de recesiunea economic\. Sony arePlayStation, Microsoft are Xbox, Nintendo are GameCube, iar noice avem pentru jocurile video pe ecran TV? Nimic. Aici e mareasl\biciune a liniei produselor de larg consum.

Am observat c\ st\tea din nou drept pe fotoliu [i m\ m\sura cuun z`mbet enigmatic pe fa]a ridat\.

– Ce-ai spune dac\ te-ai ocupa de reutilare la Maestro?– Asta e problema Norei. Sincer s\ fiu, nu m-a[ sim]i `n apele

mele dac\ mi s-ar da mie.– Ai raporta direct c\tre ea.– Nu s`nt convins c\ i-ar conveni.A z`mbit str`mb.– I-ar trece sup\rarea. Nora [tie ce-i prie[te [i ce nu.– Evident, n-a[ vrea s\ te contrazic cu orice pre], domnule, dar

cred c\ asta ar d\una moralului.– Bine, atunci vrei s\ vii s\ lucrezi direct pentru mine?– P\i n-o fac deja?– Vreau s\ spun, aici, la etajul [apte. Asistent special pentru

strategie la produsele noi. S\ r\spunzi de Sectorul de tehnologieavansat\. }i-a[ da un birou, pe acela[i hol. Dar nu mai mare dec`tal meu, sper c\ `n]elegi. Te intereseaz\?

Am crezut c\ nu aud bine. Am sim]it c\ explodez de emo]ie [iagita]ie.

196 JOSEPH FINDER

q g

Page 100: Paranoia - Joseph Finder

36

N-a fost nevoie s\ fac public\ vestea: e-mailul [i mesajele in-

stantanee `mi rezolvaser\ deja problema ca prin minune. P`n\ s\

ajung `n p\tr\]elul meu, toat\ lumea din departament era la curent.

Evident, Goddard era omul ac]iunii care nu suporta `nt`rziere.

Nici n-am ajuns bine la toalet\ pentru a m\ elibera de presiune,

c\ la pisoarul al\turat s-a [i `nfiin]at Chad, care s-a gr\bit s\-[i

trag\ fermoarul.

– Hei, amice, s`nt adev\rate zvonurile?

Am privit fix [i ner\bd\tor spre peretele faian]at. Trebuia s\-mi

dau drumul, nu mai rezistam.

– Care zvonuri?

– Sper c\ accep]i felicit\rile mele.

– A, nu [tiam despre ce vorbe[ti. Nu, felicit\rile ar fi premature.

Dar, oricum, `]i mul]umesc.

Am r\mas cu ochii pe butonul acela care porne[te apa [i care e

anexat oric\rui pisoar standard din State. M-am `ntrebat cine o fi

inventat chestia aceea, dac\ s-a `mbog\]it din asta, iar familia o fi

f\cut glume pe seama ideii c\ bun\starea familiei provine de la toa-

let\. Voiam s\-l v\d pe Chad plecat c`t mai cur`nd de acolo.

– Te-am subestimat, a zis el, slobozind un jet puternic.

~ntre timp, eu sim]eam c\ nivelul presiunii dep\[e[te cota de

alarm\.

– A, chiar a[a?

s\ `ncerci [i tu? Adic\, nu e cazul s\ sari calul, dar s\-]i cumpericeva mai bun. Flo te poate ajuta `n privin]a asta.

M\ anun]a cumva c\ mi se punea o ma[in\ la dispozi]ie?Doamne Dumnezeule.

S-a ridicat.– Deci, `mbarcarea, da?Mi-a `ntins m`na. I-am str`ns-o.– A[ fi un prost s\ refuz, am zis eu pe un ton degajat.– {i nu e[ti, asta e clar. Mda, bun venit `n echip\, Adam. Abia

a[tept s\ lucrez cu tine.Am ie[it din birou [i, cl\tin`ndu-m\ pe picioare, m-am `ndreptat

spre grupul de lifturi, sim]ind c\ plutesc. Abia dac\-mi d\deamseama pe unde c\lcam.

Dup\ aceea m-am trezit, mi-am adus aminte ce c\utam acolo, caremi-era misiunea – ba chiar [i cum am ajuns `n biroul lui Goddard.Tocmai fusesem promovat mai mult dec`t m\ ]ineau balamalele.

Iar acum nici nu mai [tiam `ncotro s\ o apuc.

198 JOSEPH FINDER

q g

Page 101: Paranoia - Joseph Finder

– Chiar te rog. Presupun c\ vei avea nevoie de ea din ce `n cemai mult. S\ nu ui]i de expresia kotowaza, „Cuiul care nu intr\-nlemn se bate `ndoit“. Ai fost norocos s\ ie[i din orbita Norei, darexist\ [i pericole mai mari c`nd urci prea repede `n cadrul uneicompanii. {oimii pot zbura, dar veveri]ele nu se trezesc aspirate demotoarele avioanelor cu reac]ie.

Am dat din cap.– O s\ ]in minte asta, l-am asigurat eu.– Ambi]ia e o calitate util\, dar trebuie s\ verifici mereu s\ nu

la[i urme, a spus el.F\cea o aluzie voalat\ la ceva – sigur m\ v\zuse ie[ind din bi-

roul Norei –, iar asta m-a speriat de m-a trecut din nou dorul de pi-soar. Sadic, se juca cu mine, a[a cum face pisica cu un [oarece.

Nora m-a convocat `n biroul ei prin e-mail [i mi-am f\cut curaj,ca pentru un cutremur de gradul nou\.

– Adam! a exclamat ea c`nd m-am apropiat. Tocmai am aflatvestea.

Era numai un z`mbet.– Stai jos, stai. Nici nu [tii ce m\ bucur pentru tine. {i poate

n-ar trebui s\ m\ dau de gol, dar s`nt `nc`ntat\ c\ am luat `n seriosentuziasmul meu `n ceea ce te prive[te. Fiindc\, [tii doar, cei de susnu te cred `ntotdeauna.

– {tiu.– Dar i-am asigurat, dac\ face]i asta, n-o s\ v\ par\ r\u. Adam

are stof\, a[a le-am spus, va merge p`n\ la cap\t. Ave]i cuv`ntulmeu c\ a[a va fi. ~l cunosc.

„Mda, mi-am zis, `]i `nchipui c\ m\ cuno[ti. Habar n-ai.“– Mi-am dat seama c\ te speria g`ndul mut\rii, de aceea am dat

c`teva telefoane, a continuat ea. M\ bucur c\ lucrurile s-au rezolvat`n favoarea ta.

N-am r\spuns la asta. M\ preocupa prea mult cum va reac]ionaWyatt c`nd va afla vestea.

PARANOIA 201

– Da, chiar a[a. {tiam c\ e[ti bun, dar n-am [tiut c`t de bun. Nute-am luat `n calcul.

– Ce noroc pe mine, am zis. Ori poate m\ ia gura pe dinainte [i,din anumite motive, lui Goddard i-a pl\cut asta.

– Nu, nu cred. Reu[e[ti un soi de comunicare mintal\ cu b\tr`-nul. Parc\ ai [ti pe ce buton s\ ape[i. Pariez c\ nici nu trebuie s\vorbi]i prea mult ca s\ v\ `n]elege]i. A[a de tare e[ti. M-ai dat gata,tipule. Nu [tiu cum de-ai reu[it, dar m-ai dat pe spate, pe bune.

{i-a `nchis fermoarul, apoi m-a b\tut pe um\r.– S\-mi vinzi [i mie pontul, bine? a f\cut el, dar n-a mai a[-

teptat r\spunsul meu.C`nd m-am `ntors la locul meu, Noah Mordden st\tea `n dreptul

intr\rii trec`nd `n revist\ c\r]ile mele de pe dulap. }inea `n m`n\ unpachet ambalat `n h`rtie de cadouri, care p\rea a fi o carte.

– Cassidy, a zis el. Widmerpool al nostru, prea tare ca s\ maitreac\ prin [coal\1.

– Poftim? (Doamne ce mort era tipul \sta dup\ aluzii neinte-ligibile...)

– Te rog s\ prime[ti asta, a zis el.I-am mul]umit [i am desf\cut pachetul. ~ntr-adev\r, o carte, dar

veche, [i mirosea a mucegai. Pe coperta p`nzat\ st\tea scris SunTzu despre arta r\zboiului.

– E traducerea din 1910 a lui Lionel Giles, a precizat el. Ceamai bun\, dup\ p\rerea mea. Nu e o prim\ edi]ie, care ar fi imposi-bil de g\sit, dar, oricum o edi]ie rar\.

M-am sim]it mi[cat.– C`nd ai avut vreme s\ cumperi asta?– De fapt, am cump\rat-o s\pt\m`na trecut\, la o licita]ie online.

N-am vrut s\ fie un cadou de desp\r]ire, dar asta e. Cel pu]in acumnu mai ai nici o scuz\.

– ~]i mul]umesc, am spus. O s-o citesc.

200 JOSEPH FINDER

1 Aluzie la personajul Windmerpool, un student nu tocmai iubit la Eton, remarcabilprin hot\r`re, tenacitate [i lips\ de scrupule din O chestiune de educa]ie, primul dincele 12 romane care alc\tuiesc ciclul Dans dup\ muzica timpului (1951-1975) deAnthony Powell, scriitor britanic (1905-2000). (n. tr.)

q g

Page 102: Paranoia - Joseph Finder

– Trebuie s\ o felicit pe Judith, a spus Wyatt. Ea a venit cuideea asta. Apoi a cl\tinat din cap. Dar am `ndoieli c\ ar fi reu[it s\vad\ at`t de departe, a zis, apoi a scos mobilul [i a tastat ceva.

– Judith, a spus el. B\iatul nostru lucreaz\ direct pentru Marele{ef `n persoan\. Asistent special al directorului general executiv. Af\cut o pauz\ [i i-a aruncat un z`mbet lui Meacham. Nu te iau `n ba-lon. ~nc\ o pauz\. Judith, scumpa mea, vreau s\ faci un curs intensivcu t`n\rul. Pauz\. A[a, foarte bine, bine`n]eles c\ e prioritar. Vreauca Adam s\-l cunoasc\ pe tip ca pe propriul buzunar. Vreau s\ de-vin\ cel mai bun asistent special pe care tipul l-a angajat vreodat\,ce mama dracilor. Corect. Apoi, cu un ]iuit, convorbirea s-a `n-cheiat. Privind spre mine, a spus: Tocmai ]i-ai salvat fundul. Arnie?

Meacham a ridicat ochii de parc\ abia ar fi a[teptat semnalulacela pentru a intra `n scen\.

– Am analizat toate numele oamenilor care lucreaz\ la AURORA,a[a cum ni le-ai dat, a zis el pe un ton sumbru. Nici unul nu se po-trive[te.

– Ce `nseamn\ asta? am `ntrebat eu.Dumnezeule, c`t `l detestam pe individ...– Nu apar numere de la asigur\ri sociale, nimic. S\ nu-]i ba]i

joc de noi, amice.– Ce tot vorbe[ti acolo? Le-am desc\rcat direct de pe directorul

Trion al site-ului.– Da, dar nu s`nt numele lor adev\rate, netotule. Numele celor

de la administrativ s`nt reale, dar ale celor de la diviziunea cerce-tare s`nt false. N-am mai pomenit a[a ceva.

– Ceva e `n neregul\, am spus, cl\tin`nd din cap.– Joci cinstit cu noi? m-a `ntrebat Meacham. Dac\ faci alt joc,

te zdrobim, s\ nu apuc ziua de m`ine. L-a privit pe Wyatt. A bala-mucit de tot eviden]ele de personal – parc\ a fost drogat.

– Eviden]ele disp\ruser\¸ Arnold, l-am repezit eu. Extrase. Audevenit superprecau]i.

– {i despre gagic\ ce-ai aflat? m-a luat Wyatt.Am sur`s.– Cu „gagica“ am `nt`lnire s\pt\m`na viitoare.

37

– Fugi de-aici, a fost reac]ia lui Nicholas Wyatt.

Pentru o frac]iune de secund\, poleiala de st\p`nire de sine, de

clas\ [i elegan]\ s-a mistuit. Mi-a aruncat o privire care p\rea a fi

aproape respect. Aproape. ~n orice caz, aveam `n fa]\ un alt Wyatt

[i m\ bucuram s\ asist la o asemenea schimbare.

– ~]i ba]i joc de mine. A continuat s\ m\ fixeze. Te sf\tuiesc s\

nu faci glume din astea cu mine. ~ntr-un t`rziu, [i-a mutat privirea,

iar eu m-am sim]it oarecum u[urat. E absolut incredibil.

Ne aflam `n avionul lui personal, dar nu zburam nic\ieri. O a[tep-

tam pe ultima lui prieten\, care urma s\ soseasc\ pentru a pleca `mpre-

un\ cu el spre Hawaii, unde avea o cas\ `n sta]iunea Hualalai. Eram

doar eu, Wyat [i Arnold Meacham. Nu mai pusesem piciorul p`n\

atunci `ntr-un avion particular, iar acela era grozav, un Gulfstream

G-IV, a c\rui cabin\ avea aproape patru metri l\]ime [i optsprezece

metri lungime. Practic, puteai juca fotbal `n\untru. {i nu avea dec`t

vreo zece locuri, o sal\ de discu]ii, plus dou\ b\i cu du[uri.

Crede]i-m\, nu zburam spre marea insul\. Totul nu avea rostul

dec`t s\ m\ st`rneasc\. Eu [i Meacham urma s\ cobor`m `nainte de

decolare. Wyatt purta o c\ma[\ din m\tase neagr\. I-am dorit s\

fac\ un cancer al pielii de la soare.

Meacham i-a z`mbit lui Wyatt [i a rostit `ncet:

– O idee sclipitoare, Nick.

PARANOIA 203

q g

Page 103: Paranoia - Joseph Finder

– Zmeu? m-am mirat eu.– Dac\ ridici un zmeu [i sfoara se aga]\ de ramurile unui copac,

o tai, mi-a explicat Wyatt. Ai auzit vreodat\ de disculpare plauzibil\?– S\ tai a]a, am repetat eu, ca un idiot.Pe de o parte, nu m-ar fi deranjat deloc, pentru c\ sfoara era, de

fapt, o les\. {tiam `ns\ c\, vorbind despre t\ierea sforii, ei aveau defapt `n vedere s\ m\ distrug\.

– Dac\ lucrurile merg prost, a precizat Wyatt. Ai grij\ s\ ias\bine [i nimeni n-o s\-]i taie sfoara. Hei, dar unde-o fi gagica asta amea? Dac\ nu sose[te `n dou\ minute, plec f\r\ ea.

PARANOIA 205

– Ca posibil prieten, [i alte chestii?Am f\cut un gest din umeri.– Pe fat\ o intereseaz\ persoana mea. Lucreaz\ la AURORA.

Ea r\m`ne leg\tura direct\ cu cercetarea.Spre uimirea mea, Wyatt a dat din cap.– Bravo.Cam t`rziu, dar Meacham a sim]it dincotro b\tea v`ntul. El r\-

m\sese blocat pe ideea c\ ratasem opera]iunea de la Resurseumane, numele celor prin[i `n proiectul AURORA erau, din anu-mite motive, false, dar [eful lui avea `n vedere ceea ce mersesebine, pe uimitoarea r\sturnare de situa]ie, a[a c\ n-ar fi vrut s\ r\-m`n\ de c\ru]\, de aceea a zis:

– Acum ai acces la biroul lui Goddard. Ai putea plasa o serie dedispozitive.

– Mi se pare incredibil, a ]inut s\ accentueze Wyatt.– Eu cred c\ nu mai trebuie s\-i pl\tim salariul pe care l-a avut,

a spus Meacham. Mai ales c`nd prime[te at`]ia bani de la Trion.Isuse, zmeul \sta c`[tig\ chiar mai mult dec`t mine.

Wyatt p\rea amuzat de situa]ie.– Nuuu, doar am convenit.– Cum mi-ai spus? l-am `ntrebat eu pe Meacham.– Exist\ riscuri de securitate dac\ trebuie s\ transfer\m fonduri

ale companiei `n contul pu[tiului, indiferent prin c`te conturi trecbanii, i-a spus Meacham lui Wyatt.

– Nu, ai zis c\ s`nt zmeu, am insistat eu. Ce `nseamn\ asta?– Eu credeam c\ nu se poate depista sursa pl\]ii, a zis Wyatt,

adres`ndu-i-se lui Meacham.– Ce acela un „zmeu?“ nu m-am l\sat eu.Parc\ eram un c`ine cu un os `n gur\; nu-i d\deam drumul, indi-

ferent de c`t `l irita asta pe Meacham.~ns\ el nici nu m\ auzise, de aceea Wyatt s-a uitat la mine [i a

murmurat:– E limbaj specializat de spionaj industrial. Un zmeu e „consul-

tant special“, care culege informa]ii prin orice mijloace posibile [i,`n acela[i timp, `[i face treaba.

204 JOSEPH FINDER

q g

Page 104: Paranoia - Joseph Finder

vreme ce modelul negru-bazalt avea o piele supl\ extraordinar\ deun maro natural, cu schimb\torul de viteze [i volanul `mbr\cate `npiele. Am cobor`t dup\ turul de testare [i am zis: „Gata, facem t`r-gul“. Poate m\ consideraser\ tipul de cump\r\tor care doar se uit\sau care, la sf`r[it, nu are curajul s\ spun\ da, `ns\ eu am spus-o, iardealerul m-a asigurat c\ luasem o decizie `n]eleapt\. S-a oferit chiars\ pun\ pe cineva s\ `napoieze Audi-ul la dealerul Audi – f\r\ nicio cheltuial\ din partea mea.

M\ sim]eam ca [i cum a[ fi condus un avion cu reac]ie; c`ndap\sai pedala de accelera]ie p`n\ la fund, suna chiar ca un Boeing767. Trei sute dou\zeci de cai, suta de kilometri pe or\ `n cinci se-cunde, incredibil de puternic\. Vibra [i urla. Am b\gat `n aparatulde la bord ultimele CD-uri copiate [i, `n drum spre locul de munc\,am dat la maxim volumul ca s\ ascult Clash, Pearl Jam [i GunsN’Roses. Asta m-a f\cut s\ simt c\ totul mergea pe calea cea bun\.

Chiar `nainte de a m\ instala `n noul birou, Goddard a ]inuts\-mi g\sesc o nou\ locuin]\, mai aproape de sediul Trion. Nuaveam de g`nd s\ comentez; trecuse vremea aceea.

Oamenii lui m-au ajutat s\ renun] la v\g\una `n care st\tusemat`ta timp [i s\ m\ mut `ntr-un apartament nou de la etajul dou\zeci[i nou\ din turnul de la sud de la Harbor. Fiecare din cele dou\ tur-nuri avea `n jur de o sut\ cincizeci de apartamente pe treizeci [i optde etaje, `ncep`nd cu camere studio [i termin`nd cu apartamente detrei camere. Turnurile erau construite deasupra celui mai tare hoteldin zon\, al c\rui restaurant era apreciat drept excelent de degust\-torii de la Zagat’s.

Apartamentul ar\ta de parc\ ar fi fost scos din revista Style.Avea o suprafa]\ de vreo dou\ sute de metri p\tra]i, cu tavane`nalte, de peste trei metri [i jum\tate, parchet [i gresie. Exista apar-tamentul principal [i o „bibliotec\“, aceasta put`nd sluji [i dreptdormitor de oaspe]i, o sufragerie [i o camer\ de zi uria[\.

Ferestrele de la podea p`n\ `n tavan ofereau priveli[tea cea maiimpresionant\ pe care o v\zusem vreodat\. ~ntr-o latur\, camera dezi d\dea spre ora[ul r\sfirat la picioarele mele, `n alta, spre ocean.

38

{i dup\ aceea am f\cut ceva ce era total nebunesc, dar senti-

mentul a fost de neuitat. M-am dus [i mi-am cump\rat un Porsche

de nou\zeci de mii de dolari.

Alt\dat\ a[ fi s\rb\torit o asemenea veste cu vreo partid\ gro-

zav\ de sex, poate f\c`ndu-m\ pulbere cu [ampanie sau cump\r`n-

du-mi dou\-trei CD-uri. Acum `ns\ f\ceam parte din alt\ lume. M\

`nc`nta ideea de a-mi t\ia ombilicul care m\ ]inea legat de Wyatt

prin schimbarea Audi-ului cu un Porsche, gra]ie facilit\]ilor de lea-

sing oferite de Trion.

A]i c\lcat vreodat\ `ntr-un salon Porsche? Nu e la fel ca atunci

c`nd `]i cumperi o Honda Accord, clar? Nu intri direct din strad\ [i

ceri s\ faci o curs\ de testare. Trebuie s\ participi la un `ntreg pre-

ludiu. Completezi un formular, dealerii vor s\ [tie ce te aduce la ei,

cu ce te ocupi, `n ce zodie te-ai n\scut [i altele.

~n plus, ai la dispozi]ie at`tea op]iuni c\ ai putea s\ ame]e[ti.

Vrei faruri bixenon? Sau bord de culoare Arctic Silver? Vrei piele

sau piele supl\? Vrei jante sport, ori sport clasic II, ori turbo I?

Eu voiam doar un Porsche [i n-aveam chef s\ a[tept `ntre patru

[i [ase luni p`n\ era echipat la Stuttgart-Zuffenhausen conform spe-

cifica]iei mele. Voiam s\ ies de acolo la volan. ~l doream atunci, pe

loc. Nu aveau `n salon dec`t dou\ cupeuri 911 Carrera, unul

ro[u-aprins, iar cel\lalt, negru-bazalt. Totul se reducea la cus\turile

pielii. Cea ro[ie avea piele care p\rea a fi de c\prioar\, cusut\ cu

a]\ ro[ie, ceea ce-mi sugera ceva de cowboy [i de prost gust. ~n

PARANOIA 207

q g

Page 105: Paranoia - Joseph Finder

folosit-o vreodat\). Am `ngr\m\dit restul lucrurilor `n Porsche,ceea ce arat\ ce pu]ine erau, fiindc\ `ntr-o asemenea ma[in\ spa]iulpentru bagaje e aproape inexistent. Am comandat mobilierul de laun magazin foarte [ic, numit Domicile (la sugestia agentului) – ca-napele mari, pufoase [i moi, `n care erai `nghi]it cu totul, fotoliiasortate, o mas\ de buc\t\rie [i scaune care ar\tau de parc\ ar fi so-sit de la Versailles, un pat uria[, cu capete din fier, covoare persane.O saltea Dux, scump\ p`n\ la cer. Totul. O c\ru]\ de bani, dar ceconta – doar nu pl\team eu.

Cei de la Domicile tocmai `mi livrau mobilierul c`nd portarul,Carlos, mi-a telefonat s\ m\ anun]e c\ aveam un vizitator, unanume domn Seth Marcus. I-am spus s\-l trimit\ imediat sus.

U[a de intrare era deja deschis\ ca s\ se mi[te c\r\u[ii de mo-bil\ `n voie, dar Seth a sunat [i a r\mas `n hol. Purta un tricou cutrupa Sonic Youth [i ni[te blugi zdren]\ro[i Diesel. Ochii lui, deobicei vioi, chiar demen]ial de agita]i, p\reau acum ca de mort. Eratimorat – nu mi-am dat seama dac\ se sim]ea intimidat, gelos sauiritat c\ disp\rusem de pe ecranul lui radar sau dac\ era vorba de ocombina]ie a celor trei.

– Salut, domnule, a zis el. ~n sf`r[it, am dat de tine.– Salut, am r\spuns [i l-am `mbr\]i[at. Bine-ai venit `n umila

mea colib\.Nu [tiam ce altceva a[ putea spune. Din anumite motive, m\

sim]eam stingherit. N-a[ fi vrut ca Seth s\ vad\ apartamentul.A r\mas `n hol.– Nu aveai de g`nd s\ m\ anun]i c\ te-ai mutat?– Totul s-a `nt`mplat peste noapte, am explicat eu. Voiam s\ te sun.A scos o sticl\ ieftin\ de [ampanie New York State din geanta

de curier care face livr\ri cu bicicleta [i mi-a `ntins-o.– Am venit s\ s\rb\torim. Mi-am `nchipuit c\ berea nu mai e de

nasul t\u.– Excelent! am spus, apuc`nd sticla [i nelu`nd `n seam\ aluzia.

Hai `n\untru.– Te-ai ajuns. E grozav, a zis el cu glas moale, lipsit de entuzi-

asm. Uria[, dom’le.

PARANOIA 209

Buc\t\ria cu dotare pentru servirea mesei p\rea ceva dintr-o ex-pozi]ie de prezentare a unei firme renumite, fiind `nzestrat\ numai cuaparatur\ de clas\: frigider Sub-Zero, ma[ina de sp\lat vase Miele,plit\ electric\/gaz Viking, dulapuri f\cute de Poggenpohl, blaturi ceimitau granitul, p`n\ [i un soi de grot\ pentru p\strarea vinurilor.

Dar nici nu aveam nevoie de buc\t\ria aceea. Dac\ doream s\ m\-n`nc `n camer\, nu trebuia dec`t s\ pun m`na pe telefonul din buc\t\rie[i s\ ap\s un buton pentru a comanda serviciul la camer\ asigurat dehotel, ba chiar s\ cer un buc\tar de la restaurantul de jos, care veneaimediat [i preg\tea masa pentru mine [i oric`]i oaspe]i a[ fi vrut.

~n cl\diri exista un club de `ntre]inere, cu aparatur\ de ultim\or\, cu o suprafa]\ de nou\ mii de metri p\tra]i, unde boga]ii care nulocuiau acolo puteau face gimnastic\ sau juca squash, sau face yoga,dup\ care treceau la saun\ [i la mese pline de proteine `n cafenea.

Nici nu era nevoie s\-]i parchezi singur ma[ina. Opreai `n fa]acl\dirii, iar valetul ]i-o ducea undeva scutindu-te de efort, iar ca s\]i-o recuperezi era suficient s\ dai un telefon.

Lifturile se deplasau cu o vitez\ at`t de mare, `nc`t `]i pocneauurechile. Aveau pere]ii din lemn de mahon [i podele din marmur\[i aveau dimensiuni comparabile cu ale fostului meu apartament.

Securitatea cl\dirii era cu mult mai bun\, desigur. Brutele luiWyatt nu mai puteau s\ p\trund\ at`t de u[or ca s\-mi scotoceasc\prin lucruri. Asta `mi pl\cea.

Nici unul dintre apartamentele de la Harbor nu costa sub un mi-lion, iar acela al meu era dou\, dar venea pe gratis – cu mobilier cutot – prin amabilitatea celor de la Trion, drept prim\.

M-am mutat f\r\ nici un efort, deoarece n-am p\strat aproapenimic din vechiul apartament. Cei de la Goodwill [i Armata Salv\-rii au venit [i au luat canapeaua mare [i ur`t\, masa de buc\t\rie cut\blia din marmur\, patul cu arcuri [i salteaua, toate boarfele `nso]i-toare, p`n\ [i biroul resping\tor. C`nd au t`r`t canapeaua afar\, dinea au c\zut tot felul de scame [i gunoaie – ziare Zigzag, g`ndaci debuc\t\rie, tot soiul de chestii de pe vremea c`nd consumam droguri.Mi-am p\strat computerul, hainele [i tigaia `nnegrit\ din font\ care`i apar]inuse mamei (din motive sentimentale – nu pentru c\ a[ fi

208 JOSEPH FINDER

q g

Page 106: Paranoia - Joseph Finder

mi[to, s\ te plimbi peste tot [i, practic, dai mostre pu[timii [i stai de

vorb\ cu ei. Orele de munc\ s`nt la latitudinea mea. Pot s-o fac [i

dup\ ce termin cu biroul de avocatur\.

– Mi se pare perfect.

– Normal. Am vreme g`rl\ s\ lucrez la imnul corpora]iei.

– Imn?

– Orice companie are unul – ceva ritmat sau nu, s\ sune, acolo.

Apoi a c`ntat, cu falsuri: Trion! Noi schimb\m lumea! Dac\ Trion

nu are a[a ceva, poate pui o vorb\ bun\ pe l`ng\ tipul care se ocup\

de asta. Pariez c\ o s\ primesc redeven]e ori de c`te ori o s\-l c`nta]i

la vreun picnic al companiei, cine [tie?

– O s\ `ntreb, am promis. Ei, s\ [tii c\ n-am pahare. A[teptam

s\ mi le aduc\, dar `nc\ n-au sosit. Se spune c\ s`nt lucrate manual

`n Italia, prin suflare – m\-ntreb dac\ o s\ miroas\ a usturoi.

– Nu-]i face griji. Oricum [ampania asta-i proast\.

– Mai lucrezi [i la firma de avocatur\?

M-a privit jenat.

– E singura mea slujb\ de unde scot un venit fix.

– P\i, asta conteaz\.

– Crede-m\, dom’le, muncesc c`t pot de pu]in. Suficient c`t s\

nu m\ b`r`ie Shapiro – faxuri, copii, cercetare, orice – [i tot `mi r\-

m`ne timp destul s\ navighez pe Internet.

– Bravo.

– C`[tig dou\zeci de dolari pe or\ juc`ndu-m\ pe Net, copiind

CD-uri cu muzic\ [i pref\c`ndu-m\ c\ muncesc.

– Grozav, am spus. Tot tu ie[i `n c`[tig.

Era patetic, dac\ m\ g`ndeam mai bine.

– Ai priceput perfect.

Iar atunci nu [tiu ce m-a apucat, dar nu m-am putut st\p`ni:

– {i pe cine crezi c\ tragi pe sfoar\ mai mult, nu cumva pe

tine `nsu]i?

Seth mi-a aruncat o privire ciudat\.

– La ce te referi?

PARANOIA 211

– Dou\ sute de metri p\tra]i. Vino s\ te ui]i.Am f\cut un tur de apartament. A spus c`teva chestii care se vo-

iau amuzante, de genul: „Dac\ asta e biblioteca, n-ai avea nevoie [ide ni[te c\r]i?“ Sau: „Acum trebuie s\-]i mai mobilezi dormitorulcu o gagic\“. A afirmat c\ apartamentul era „bolnav“ [i „t`mpit“,ceea ce `n limbajul hip-hop `nsemna c\-i pl\cea.

M-a ajutat s\ scot folia protectoare din plastic de pe una dintrecanapelele enorme, ca s\ putem sta jos. Canapeaua fusese a[ezat\`n mijlocul camerei de zi, parc\ plutea acolo, cu fa]a spre ocean.

– Dr\gu], a zis [i s-a scufundat `ntre perne. P\rea c\ ar vreas\-[i pun\ picioarele pe ceva, `ns\ m\su]ele de cafea `nc\ nu sosi-ser\, asta, din fericire, fiindc\ n-a[ fi vrut s\-[i propteasc\ gheteleDoc Martens, pline de noroi, pe vreuna dintre ele.

– Acum trebuie s\-]i faci [i manichiura, nu? a `ntrebat el b\nuitor.– Din c`nd `n c`nd, am recunoscut eu cu glas domol. Nu-mi ve-

nea s\ cred c\ observase deja un asemenea detaliu la degetele mele.Trebuie s\ ar\t ca un director.

– {i ce-i cu tunsoarea asta? Serios vorbesc.– Ce-i cu ea?– Nu ]i se pare, cum s\ spun, u[chit\?– U[chit\?– Ca de homo. Cu ce rahat `]i dai p\rul, gel sau spum\?– Pu]in gel, am spus eu, b\t`nd `n retragere. {i ce-i cu asta?M-a privit printre gene [i a cl\tinat din cap.– Te dai [i cu colonie?}ineam s\ schimb subiectul.– Credeam c\ lucrezi `n seara asta, am spus eu.– A, te referi la joaca aceea de-a barmanul? Nee, m-am l\sat.

Era de-a dreptul sc`rbos.– Mie mi s-a p\rut un loc pl\cut.– Nu [i dac\ lucrezi acolo, dom’le. To]i te trateaz\ de parc\ ai fi

nu [tiu ce chelner.Aproape c-am izbucnit `n r`s.– Acum am o [mecherie mai bun\, a spus el. Fac parte din

„echipa mobil\ de energie“ pentru Red Bull. }i se d\ o ma[in\

210 JOSEPH FINDER

q g

Page 107: Paranoia - Joseph Finder

– A ta e?– Da. Mi[to, nu? Nu mai p\rea at`t de entuziasmat.– Simpatic\, am zis eu.Era ridicol\.– {tii c`t m-a costat? Nada1. Nu trebuie dec`t s-o conduc.– Bun\ afacere.S-a rezemat de sp\tarul scaunului din piele.– C\l\torie pl\cut\, a zis el. A inspirat, semn c\ ma[ina mirosea

a nou. Tipule, e[ti tare! Cred c-a[ vrea s\ tr\iesc ca tine. Nu vrei s\facem schimb?

PARANOIA 213

– La faptul c\ te prefaci c\ munce[ti la firm\, strecur`ndu-te, f\-c`nd c`t mai pu]in – te-ai `ntrebat vreodat\ de ce faci asta? Adic\,ce rost are?

Seth m-a privit cu ochii `ngusta]i, ostili:– Ce te-a apucat?– La un moment dat, trebuie s\ te apuci de ceva serios, `n]elegi?A r\mas pu]in pe g`nduri.– Probabil. Hei, n-ai vrea s\ ie[im undeva? Locul \sta e prea se-

rios pentru mine, `mi d\ fiori.– Sigur.Chiar m\ g`ndisem s\ telefonez la restaurant ca s\ cer un buc\tar

s\ ne fac\ ceva de m`ncare, socotind c\ asta l-ar fi impresionat peSeth, apoi mi-am venit `n fire. Asta l-ar fi dobor`t cu totul pe Seth.U[urat, am telefonat valetului [i am cerut s\-mi scoat\ ma[ina.

C`nd am ajuns jos, ma[ina ne a[tepta.– Asta-i a ta? a exclamat Seth. Hai, las\ gluma!– Las-o, am zise eu.Atitudinea cinic\ [i de deta[are superioar\ a disp\rut.– P\i ma[inu]a asta cost\ vreo sut\ de mii!– Mai pu]in, am spus. Mult mai pu]in. {i, oricum, compania

pl\te[te ratele de leasing.A p\[it p`n\ l`ng\ Porsche `ncet, cu un aer religios, cam la fel ca

maimu]ele care se apropie de monolit `n filmul 2001: Odisee spa]i-al\ [i a m`ng`iat u[a str\lucitoare.

– Bine, amice, a f\cut el, care-i m`n\ria? V`r\-m\ [i pe mine `nafacere.

– Nu-i nici o m`n\rie, am spus destul de re]inut, `n timp ce ur-cam `n ma[in\. Am cam nimerit din `nt`mplare `n chestia asta.

– Hai, las\-m\! Ai uitat cu cine vorbe[ti – s`nt Seth. M\ mai ]iiminte? Te-ai apucat de v`ndut droguri sau ce? Fiindc\ dac\ deasta-i vorba, ai face bine s\ m\ v`ri [i pe mine.

Am r`s `n hohote. Pe drum, nu departe de hotel, am v\zut o ma-[in\ cu un aspect ridicol parcat\ pe strad\ [i mi-am dat seama c\era a lui. O cutie uria[\ de Red Bull, `n albastru, argintiu [i ro[u,era montat\ `n partea din spate a ma[inii de doi bani. O glum\.

212 JOSEPH FINDER

1 „Nimic“ (lb. span., n. tr.)

q g

Page 108: Paranoia - Joseph Finder

– {i cum `l sting?– Vom discuta despre asta. Acum `ns\, trebuie s\ ne concen-

tr\m asupra lui Jock Goddard. Iar dac\ dup\ lec]ia de ast\zi n-o s\pleci cu mare lucru, insist s\ ]ii minte doar at`t: omul este boln\vi-cios de cinstit.

Mi-a fost imposibil s\-mi re]in un z`mbet. Asta venea de la con-siliera-[ef\ a lui Wyatt, un tip at`t de tic\lo[it `nc`t ar fi fost `n stares\ tri[eze [i la examinarea propriei prostate.

Aplec`ndu-se `n fa]\, Judith m-a fulgerat cu privirea:– Eu nu glumesc. Te-a ales nu doar pentru c\ i-a pl\cut cum

g`nde[ti, pentru ideile tale – care nici m\car nu s`nt ale tale –, ci [ipentru c\ te consider\ cinstit [i plin de prospe]ime. Spui ce g`n-de[ti. Asta `i place.

– {i asta `nseamn\ c\ e ceva patologic?– Cinstea reprezint\, practic, un feti[ pentru el. Cu c`t vorbe[ti

mai direct, cu c`t pari mai calculat, cu at`t `]i va merge mai bine.M-am `ntrebat `n treac\t dac\ Judith percepea ironia a ceea ce

f\cea – sf\tuindu-m\ cum s\-i trag fesul pe ochi lui Jock Goddardprin mimarea cinstei. O cinste sut\ la sut\ sintetic\, f\r\ pic de fi-bre naturale.

– Dac\ va `ncepe s\ depisteze ceva ascuns, [iret sau vreo meschi-n\rie calculat\ `n purtarea ta – dac\ va considera c\ `ncerci s\-l tragipe sfoar\ sau s\-i faci doar pe plac –, `[i va schimba imediat atitudi-nea. {i dac\ pierzi `ncrederea lui, s-ar putea s\ n-o mai rec`[tigi.

– Am `n]eles, am spus eu, ner\bd\tor. Deci, de acum `nainte, numai joc dublu.

– Iubitule, pe ce planet\ te crezi? m-a pus ea la punct. Sigur c\-ljuc\m pe b\tr`nul [mecher. Asta e lec]ia a doua `n arta „organiz\riijocului“. O s\-l exploatezi `n continuare, dar trebuie s\ fii artist de-s\v`r[it. Nimic s\ sar\ `n ochi, nimic detectabil. A[a cum c`inele tesimte c\ ]i-e team\ de el, Goddard miroase imediat c`nd `i serve[tiprostii. De aceea, trebuie s\ te dovede[ti un vizionar care vededrept `nainte. ~i spui toate ve[tile proaste pe care ceilal]i `ncearc\ s\le minimalizeze. ~i prezin]i un plan care s\-i plac\, apoi tot tu `ieviden]iezi punctele slabe. Integritatea e un articol de lux `n lumea

39

Desigur, era cu totul exclus s\ m\ `nt`lnesc din nou cu doctorulJudith Bolton la sediul Wyatt, fiindc\ puteam fi v\zut la intrare saula ie[ire. Dar acum intrasem `n haita felinelor mari [i aveam nevoiede o [edin]\ de instruire. Cei de la Wyatt insistaser\, iar eu nu m\puteam opune.

Ne-am `nt`lnit la Marriott `n s`mb\ta urm\toare, `ntr-un aparta-ment utilat pentru discu]ii de afaceri. Primisem prin e-mail num\rulcamerei. C`nd am sosit, ea era deja acolo, cu laptopul conectat laun monitor. Ciudat, doamna aceea m\ f\cea s\ devin agitat. ~ndrum spre hotel, m-am oprit undeva s\ m\ tund cu o sut\ de dolari[i m\ `mbr\casem elegant, renun]`nd la boarfele mele de duminic\.

Uitasem c`t de p\trunz\toare era – ochii alba[tri ca ghea]a, p\rular\miu, buzele bine desenate cu ruj ro[u [i unghiile la fel – [i c`t dedur\ `n `ntreb\ri. I-am str`ns m`na cu fermitate.

– Ai sosit la fix, a zis ea z`mbind.Am ridicat din umeri, sur`z`nd pentru a-i da de `n]eles c\ am

priceput aluzia, dar remarca ei nu reu[ise s\ m\ amuze.– Ar\]i bine. S-ar p\rea c\-]i prie[te via]a de succes.Ne-am a[ezat la o mas\ de conferin]e – elegant\ [i care p\rea c\

[i-ar fi aflat locul `ntr-o sufragerie, poate a mea, nu? –, apoi m-a `n-trebat cum `mi mergea. I-am povestit, cu bune [i rele, inclusiv des-pre Chad [i Nora.

– Vei avea du[mani, a zis ea. E de anticipat. Dar acestea s`ntamenin]\ri – arunci un chi[toc `nc\ aprins `n p\dure, iar dac\ nu `lstingi, declan[ezi un incendiu.

PARANOIA 215

q g

Page 109: Paranoia - Joseph Finder

– Lucrurile s`nt clare acolo. ~ntotdeauna exist\ un mascul alfa,bine`n]eles, dar interesant e s\ ]ii minte c\ acolo ierarhia este testat\tot timpul. E foarte fragil\. Uneori vezi un mascul alfa care las\ dincol]i o bucat\ de carne pe p\m`nt `n fa]a celorlal]i [i se `ndep\r-teaz\, mul]umindu-se s\ priveasc\. Practic, `i sfideaz\ pe ceilal]i,care nici m\car nu trebuie s\ o miroas\.

– Iar dac\ o fac, s-au ars.– Gre[it. De obicei, alfa nu trebuie dec`t s\ se uite mai furios.

Poate adopt\ [i o atitudine oarecare. ~[i `nal]\ coada [i urechile, sezb`rle[te, se d\ mare [i fioros. Iar dac\ se ajunge la lupt\, lupul alfava ataca cele mai pu]in vulnerabile p\r]i ale p\c\tosului. Nu vrea s\r\neasc\ grav un membru al haitei lui, [i nici s\ ucid\ vreunul. ~n-]elegi tu, acel alfa are nevoie de ceilal]i. Lupii s`nt animale de prad\mici, iar un lup singur n-ar putea dobor` vreun elan, vreun cerb sauvreun caribu f\r\ ajutorul haitei. Prin urmare, ei doar `[i pun seme-nii la `ncercare.

– Ceea ce `nseamn\ c\ voi fi mereu pus la `ncercare.Da, nu aveam nevoie de cursuri MBA ca s\ lucrez pentru

Goddard. ~mi trebuia o diplom\ de veterinar.M-a privit lung.– Adam, problema este c\ punerea la `ncercare se face foarte

subtil. ~n acela[i timp `ns\, liderul haitei vrea ca echipa s\-i fieputernic\. De aceea, reac]iile de agresivitate s`nt acceptate – eledemonstreaz\ curajul, for]a, vitalitatea `ntregii haite. Asta e impor-tan]a onestit\]ii, a candorii strategice. C`nd flatezi pe cineva, f\-o `nmod subtil [i indirect, [i asigur\-te c\ Goddard crede c\ din parteata se poate a[tepta doar la adev\r netrucat. Jock Goddard `[i d\seama de lucruri pe care al]ii ca el nu le v\d – candoarea asisten-]ilor este vital\ dac\ vrea s\ [tie cu adev\rat ce se `nt`mpl\ `n in-teriorul companiei. Fiindc\, dac\ pierde contactul cu realitatea, eterminat. {i s\-]i mai spun ceva ce trebuie s\ [tii. ~n cadrul fiec\reirela]ii b\rb\te[ti de mentor [i protejat, apare mereu elementultat\-fiu, dar cred c\ `n cazul de fa]\ elementul acesta este mai evi-dent. S-ar p\rea c\ `i aduci aminte de fiul lui, Elijah.

A[a mi se adresase Goddard de vreo dou\ ori, din gre[eal\,mi-am adus eu aminte.

PARANOIA 217

noastr\ – dup\ ce-]i dai seama cum s\ o mimezi, te-ai instalat defi-nitiv pe arca fericirii.

– Unde vreau s\ [i ajung, am spus eu sec.Nu avea chef s\-mi r\spund\ la sarcasm.– To]i sus]in c\ nu le place s\ fie pupa]i `n fund, dar adev\rul e

c\ majoritatea directorilor ador\ asta, chiar [i c`nd s`nt con[tien]i c\tocmai a[a s`nt trata]i. Asta `i face s\ se simt\ puternici, `i convinge,le `nt\re[te buna p\rere despre ei `n[i[i, mai ales dac\ ea e fragil\.Pe de alt\ parte, Jock Goddard nu are nevoie de a[a ceva. Crede-m\,are deja o p\rere foarte bun\ despre sine. Dar nu e orbit de vanitate.Nu seam\n\ cu Mussolini, care sim]ea nevoia s\ fie `nconjurat doarde oameni supu[i. (Ca o persoan\ pe care o cunoa[tem am`ndoi?Am vrut eu s\ `ntreb.) Uite cu ce persoane se `nconjoar\ – oamenisclipitori, inteligen]i, care pot fi corozivi [i deschi[i.

Am dat din cap.– Vrei s\ spui c\ nu-i place s\ fie m\gulit.– Nu, n-am afirmat asta. Tuturor ne place s\ fim g`dila]i `n amo-

rul propriu. Numai c\ trebuie s\ simt\ c\ e l\udat cu sinceritate. O is-torioar\: Odat\, Napoleon s-a dus la v`n\toare `n Bois de Boulogne`mpreun\ cu Talleyrand1, care ]inea cu disperare s\-l impresionezepl\cut pe general. P\durea gemea de iepuri [i Napoleon a jubilatdup\ ce a ucis vreo cincizeci. Dar c`nd a aflat c\ aceia nu erau iepuride c`mp, c\ Talleyrand `[i trimisese un servitor s\ cumpere zeci deiepuri de la pia]\, pe care apoi `i l\sase liberi prin p\dure – ei, Napo-leon s-a `nfuriat cumplit. N-a mai avut `ncredere `n el dup\ aceea.

– O s\ ]in seama de asta data viitoare c`nd m\ invit\ Goddard lav`n\toare de iepuri.

– Ideea este c\, m-a redus ea la t\cere, atunci c`nd `l m\gule[ti,trebuie s\ o faci indirect.

– Bine, dar nu stau printre iepura[i, Judith, ci mai mult printre lupi.– Hop [i tu. {tii multe despre lupi?Am suspinat.– Hai s\ vedem!

216 JOSEPH FINDER

1 Charles Maurice de Talleyrand Périgord (1754-1838), politician [i diplomat, mi-nistru de externe al Fran]ei `n vremea Directoratului [i sub Napoleon – 1799-1807,care a reprezentat Fran]a la Congresul de la Viena 1814-1815. (n. tr.)

q g

Page 110: Paranoia - Joseph Finder

40

Alana Jennings locuia `ntr-un apartament duplex dintr-o cas\

care nu se afla departe de sediul Trion. Am recunoscut-o imediat

dup\ fotografie.

{ti]i cum e c`nd `ncepi s\ ie[i cu o fat\ [i remarci orice, unde

locuie[te [i cum se `mbrac\, ce parfum folose[te, [i totul pare di-

ferit [i proasp\t. Ei bine, ciud\]enia era c\ [tiam at`t de multe des-

pre ea, chiar mai multe dec`t [tiu unii so]i despre so]iile lor, [i, cu

toate astea, nu-mi petrecusem dec`t o or\ sau dou\ `n compania ei.

Am oprit `n fa]a casei – nu pentru asta s`nt f\cute ma[inile astea,

Porsche, ca s\ dai gata gagicile? –, am urcat sc\rile [i am sunat la

interfon. Am auzit vocea ei ciripind [i promi]`nd c\ va cobor` imediat.

~mbr\case o bluz\ ]\r\neasc\ alb\ [i brodat\ [i pantaloni str`n[i

pe picior, `[i prinsese p\rul [i renun]ase la ochelarii aceia negri care

m\ speriaser\. M-am `ntrebat dac\ ]\r\ncu]ele chiar purtau aseme-

nea bluze, dac\ mai existau ]\r\ncu]e adev\rate `n lumea asta, [i

dac\ ele se considerau ]\r\ncu]e. Alana ar\ta spectaculos de fru-

moas\. Mirosea grozav, mult diferit fa]\ de fetele cu care ie[eam de

obicei. Un parfum floral, numit Fleurissimo; mi-am amintit c\ citi-

sem c\ [i-l alesese dintr-un loc numit Casa Credin]ei, atunci c`nd

ajungea la Paris.

– Bun\, am zis eu.

– Salut, Adam.

Buzele `i erau date cu un ruj ro[u [i str\lucitor, iar pe um\r avea

o po[etu]\ p\trat\.

– Era de v`rsta mea?– Cam a[a. A murit acum doi ani, [i avea dou\zeci [i unu de

ani. Unii consider\ c\, dup\ tragedia aceea, Goddard n-a mai fostacela[i dinainte, c\ s-a mai `nmuiat. Problema e c\, a[a cum [i tus-ar putea s\-l idealizezi drept tat\ pe care ]i l-ai fi dorit – a sur`s,a[adar, [tia de tata –, s-ar putea s\ `i aduci aminte de fiul pe care[i-ar dori s\-l mai aib\ `n via]\. Trebuie s\ fii con[tient de asta,deoarece s-ar putea s\-]i slujeasc\. {i, `n acela[i timp, e ceva caretrebuie s\ te fac\ precaut – uneori, s-ar putea s\-]i tolereze unelegre[eli de neiertat, iar alteori – s\-]i cear\ lucruri absurde.

A revenit la laptop [i a tastat ceva.– Acum, te rog s\ te concentrezi la maximum. O s\ urm\rim

ni[te interviuri televizate pe care Goddard le-a acordat de-a lungulanilor – unul din emisiunea Wall Street cu Louis Rukeyser, c`tevade la CNBC, unul cu Katie Couric la Show-ul de ast\-sear\.

Pe ecran a ap\rut o imagine static\ a unui Jock Goddard multmai t`n\r, dar tot suger`nd aerul acela de spiridu[. Judith s-a rotit cuscaunul ca s\ stea cu fa]a spre mine.

– Adam, ]i s-a oferit o [ans\ extraordinar\. Dar e [i situa]ia ceamai periculoas\ de c`nd te afli la Trion, fiindc\ o s\ fii mai con-str`ns, mai pu]in capabil s\ te mi[ti prin companie f\r\ s\ treci ne-observat sau s\ „stai la o b`rf\“ cu unii cunoscu]i, sau s\ ]ii leg\turaprin re]ea cu ei. Paradoxal, misiunea ta de culegere de informa]ii adevenit infinit mai dificil\. O s\ ai nevoie de toat\ muni]ia pe careo po]i g\si, ca s\ spun a[a. Vreau s\-l cuno[ti pe tip pe de rost, ai`n]eles ce spun?

– Am `n]eles.– Bun, a zis ea [i mi-a aruncat z`mbetul acela care m\ f\cea s\

m\ cutremur. {tiu c\ ai `n]eles. Apoi a cobor`t vocea, p`n\ a ajuns o[oapt\. Ascult\, Adam, trebuie s\-]i spun – spre binele t\u – c\ Nicka[teapt\ cu `ncordare ni[te rezultate. E[ti la Trion de... de c`te s\pt\-m`ni? – [i tu `nc\ nu [tii ce se `nt`mpl\ la Cercetare-Dezvoltare.

– Exist\ o limit\, am dat eu s\ m\ ap\r, dincolo de careagresivitatea...

– Adam, m-a `ntrerupt ea calm, dar cu un ton evident amenin]\-tor. Nu te sf\tuiesc s\ te joci cu el.

218 JOSEPH FINDER

q g

Page 111: Paranoia - Joseph Finder

– S\ presupunem c\ pentru a m\ amenda va trebui s\ cobori depe motociclet\.

– S\ presupunem c\ de data asta doar te avertizez, a r\spuns ea,juc`nd perfect rolul [i `n ochi aprinz`ndu-i-se o lumini]\, semn c\era pus\ pe [otii.

Am ezitat doar c`teva secunde, dup\ care mi-am adus aminte replica:– S\ presupunem c\ nu merge.– S\ presupunem c\ te lovesc peste m`n\.Am z`mbit. Era bun\ [i se sim]ea p\truns\ de rol.– S\ presupunem c\ a[ izbucni `n pl`ns [i mi-a[ l\sa capul pe

um\rul t\u.– Ce-ar fi s\-l pui pe um\rul so]ului meu?– Asta iese din cadru, am zis. (Sf`r[itul scenei. Stop, edita]i, s\

vedem ce-a ie[it.)Ea a r`s `nc`ntat\.– De unde [tii asta?– Mi-am pierdut mult timp urm\rind filme alb-negru.– {i eu! Iar Double Indemnity e unul dintre preferatele mele.– E la fel de bun ca Sunset Boulevard. (Un alt film preferat de ea.)– Exact! Ce mare s`nt! Doar filmele au devenit mai m\runte.Am vrut s\ schimb subiectul c`t mai eram `n avantaj, fiindc\

`mi cam ispr\visem rezerva de fraze memorate din filme. Am s\ritla tenis, unde m\ sim]eam mai `n siguran]\. Am oprit `n fa]a restau-rantului, iar ochii i s-a luminat din nou.

– {tii restaurantul? E cel mai bun!– Pentru m`ncarea thailandez\ e singurul care merit\, dac\ nu

gre[esc.Un valet mi-a parcat ma[ina – nu-mi venea s\ cred c\ predam

cheile Porsche-ului meu nou-nou] unui pu[ti de optsprezece ani care,probabil, va pleca cu ea la o plimbare de pl\cere c`nd nu vor mai ficlien]i – a[a c\ ea nu va mai apuca s\ vad\ ab]ibildul cu Trion.

Deocamdat\, `nt`lnirea decurgea cum nu se putea mai bine.Chestia cu Double Indemnity p\rea s\ o fi lini[tit, f\c`nd-o s\ simt\c\ avea al\turi un spirit pereche. Plus un tip care cite[te Ani DiFranco; cealtceva `[i putea dori? Poate pu]in\ profunzime – se pare c\ femeile

PARANOIA 221

– Am ma[ina aici, am zis eu, `ncerc`nd s\ fiu subtil `n leg\tur\cu automobilul nou-nou] [i sclipitor care torcea delicat chiar `nfa]a noastr\.

I-a aruncat o privire apreciativ\, dar n-a comentat. Probabil f\-cea o adunare `n minte, haina [i pantalonii Zegna [i c\ma[a neagr\,simpl\, desf\cut\ la g`t, poate [i ceasul meu italian, de cinci mii dedolari. Ea, cu bluz\ de ]\r\ncu]\; eu, cu Ermegildo Zegna. Bravo.Ea se pref\cea a fi s\rac\, iar eu m\ str\duiam s\ par bogat [i,poate, `ntreceam pu]in m\sura.

I-am deschis portiera ca s\ urce. Tr\sesem deja de pe drum sca-unul mai `n spate, ca s\ aib\ loc suficient pentru picioare. ~n in-terior, aerul era saturat de mirosul de piele nou\. Pe latura st`ng\din spate a ma[inii aveam lipit un ab]ibild cu Trion, pe care `nc\ nuavusese cum s\-l observe. Nici din ma[in\ nu-l putea vedea, `ns\avea s\-l vad\ cur`nd, c`nd coboram la restaurant, iar asta `mi con-venea. Oricum va afla destul de repede c\ [i eu lucram la Trion [ic\ fusesem angajat pe postul ocupat de ea `nainte. O situa]ie camstranie, acea coinciden]\, dat fiind c\ nu ne cunoscuser\m la slujb\[i, cu c`t mai cur`nd se `nt`mpla, cu at`t mai bine. De fapt, `mi [ipreg\tisem expresia de uimire. Ceva de genul: ~]i ba]i joc de mine.{i tu? {i eu! Ce bizar!

Au urmat c`teva momente de t\cere st`ngace `n timp ce condu-ceam spre restaurantul thailandez pe care `l prefera. A aruncat oprivire la vitezometru, apoi spre drum.

– Cred c-ar trebui s\ fii atent prin zona asta, a zis ea. Aici se in-staleaz\ radarul de obicei. Poli]i[tii abia a[teapt\ s\ dep\[e[ti opt-zeci, [i dup\ aceea te aga]\.

Am z`mbit [i mi-am adus aminte o scen\ din filmul ei preferat,Double Indemnity, pe care `l `nchiriasem [i `l v\zusem cu o sear\`nainte:

– P\i, c`t de repede mergeam, domnule poli]ist? am rostit imi-t`nd glasul din film al lui Fred MacMurray.

S-a prins imediat. Fat\ de[teapt\. A sur`s.– Eu a[ zice c\ peste sut\.A imitat perfect vocea de vamp\ a Barbarei Sanwyck.

220 JOSEPH FINDER

q g

Page 112: Paranoia - Joseph Finder

– O s\ vorbim la nesf`r[it despre ce facem toat\ ziua, nu? Eulucrez la o companie tehnic\, bine? Iar tu – stai a[a, [tiu, nu-mipovesti. Am sim]it un nod `n stomac. E[ti fermier [i cre[ti g\ini.

Am pufnit `n r`s.– Cum de-ai ghicit?– Da. Un fermier care conduce Porsche [i poart\ Fendi.– Pardon, Zenga.– Cum spui. ~mi pare r\u, e[ti b\rbat, a[a c\ probabil vrei s\

vorbe[ti numai despre asta.– Cinstit, nu. Mi-am dres vocea, astfel `nc`t s\ sune c`t mai sin-

cer. Prefer s\ tr\iesc `n prezent, s\ simt fiecare clip\ a[a cum me-rit\. {tii, e un c\lug\r budist de origine vietnamez\, care tr\ie[te `nFran]a, pe nume Thich Nhat Nanh, care spune...

– Of, Doamne, a zis ea, ce ciudat! Nu-mi pot `nchipui c\-l [tiipe Thich Nhat Nanh!

Nu citisem nici o pagin\ din scrierile acelui c\lug\r, dar, dup\ce v\zusem o parte din titlurile comandate de ea la Amazon, am c\-utat [i eu pe site-urile budiste.

– Sigur, am spus eu, de parc\ toat\ lumea ar fi citit operelecomplete ale lui Thich Nhat Nanh. „Miracolul nu este s\ calci peap\, ci s\ p\[e[ti pe p\m`ntul verde.“ Eram convins c\ re]inusemcorect fraza aceea, dar `n aceea[i clip\ telefonul meu a `nceput s\vibreze `n buzunarul hainei. Iart\-m\, am spus, sco]`nd aparatul dinbuzunar, ca s\ v\d cine m\ c\uta. Doar o clip\. Mi-am cerut scuzedin nou [i am r\spuns.

– Adam, am auzit glasul baritonal al lui Antwoine. F\ bine [ivino aici. E vorba de tat\l t\u.

PARANOIA 223

prefer\ `ntotdeauna pu]in\ profunzime la un b\rbat ori, cel pu]in, mo-mente trec\toare de reflec]ie, dar eu trecusem examenul \sta.

Am comandat salat\ verde de papaya [i chifle vegetariene deprim\var\. M-am g`ndit s\-i spun c\ eram vegetarian, ca ea, apoiam socotit c\ a[ `mpinge lucrurile prea departe [i, pe de alt\ parte,nu [tiam dac\ voi putea face jocul [i cu alte ocazii. De aceea, amcomandat pui [i curry Masaman, iar ea, un curry vegetarian, f\r\lapte de cocos – mi-am amintit c\ citisem despre alergia ei la cre-ve]i – [i am b\ut am`ndoi bere thailandez\.

Am trecut de la tenis la Clubul Tennis [i Racquet, dar am c`r-mit-o repede din zona aceea, pentru c\ putea s\ `ntrebe ce c\utamacolo exact `n acea zi, apoi am vorbit despre golf, iar dup\ aceeadespre concediile de var\. {i-a dat destul de u[or seama c\ prove-neam din clase diferite, dar nu o deranja acest lucru. Doar nu aveas\ se m\rite cu mine sau s\ m\ prezinte tat\lui ei, a[a c\ nici eu nutrebuia s\ inventez nu [tiu ce despre familia mea, ceea ce mi-ar ficerut mult\ imagina]ie. {i, pe de alt\ parte, nu p\rea necesar – seapropiase [i a[a de mine. I-am povestit c`teva `nt`mpl\ri de pe vre-mea c`nd lucram la un club de tenis [i despre munca `n schimbul denoapte la o benzin\rie. Cred c\ s-a sim]it pu]in jenat\ de via]a ei pri-vilegiat\, deoarece mi-a spus o mic\ minciun\ despre faptul c\ p\-rin]ii o obligau s\-[i petreac\ o parte a vacan]elor de var\ f\c`ndmunc\ de birou „la compania unde e tata“, uit`nd s\ men]ioneze c\acesta era director executiv. ~n plus, [tiam c\ nici nu c\lcase `n com-pania tatei. ~[i petrecuse verile la o ferm\ superb\ din Wyoming, `nsafari prin Tanzania, cu ni[te prietene `ntr-un apartament pl\tit det\ticu’ la Paris, ca intern\ la Peggy Guggenheim pe Gran Canale dinVene]ia. Sigur nu avusese treab\ cu pompele de benzin\.

C`nd a adus vorba de compania la care „lucra“ tat\l ei, mi-amf\cut curaj pentru inevitabilul subiect al serviciului. Dar asta nu s-a`nt`mplat dec`t mult mai t`rziu. Am r\mas uimit c\ ea a dus vorbadespre slujb\ `ntr-un mod ciudat, mai mult transform`nd totul `ntr-ojoac\. A oftat.

– Ei, presupun c\ acum o s\ vorbim despre slujbe, nu?– P\i...

222 JOSEPH FINDER

q g

Page 113: Paranoia - Joseph Finder

– El te-a aranjat a[a? am `ntrebat, f\c`nd un semn spre fa]a lui.A dat din cap, z`mbind cu modestie.– A refuzat s\ urce `n ambulan]\. Spunea c\ se simte bine. Jum\-

tate de or\ m-am luptat cu el, c`nd, de fapt, trebuia s\-l arunc ca pe unpachet `n ma[in\. Sper c\ n-am a[teptat prea mult p`n\ am chemat-o.

Un t`n\r m\runt, cu ten m\sliniu, `mbr\cat `n costum verde demedic, s-a apropiat de mine.

– E[ti fiul?– Da, am r\spuns.– S`nt doctor Patel. Probabil c\ era de v`rsta mea, rezident sau

intern, ceva de genul \sta.– A, bun\ seara. Am t\cut o clip\. O s\ tr\iasc\?– Se pare c\ da. A r\cit, at`ta tot. Dar nu are rezerv\ respirato-

rie. De aceea, orice r\ceal\, c`t de minor\, `i pune via]a `n pericol.– ~l pot vedea?– Desigur, a zis [i a f\cut un pas c\tre perdea, pe care a tras-o

deoparte.O asistent\ fixa o pung\ cu ser intravenos pe bra]ul tatei. El

avea o masc\ transparent\ din plastic peste gur\ [i nas [i se holbala mine. Ar\ta practic la fel, doar mai sfrijit, cu chipul mai palid de-c`t de obicei. Era conectat la o serie de monitoare.

A dus m`na la masc\ [i [i-a scos-o.– Ce at`ta agita]ie? a spus el cu voce slab\.– Cum e, domnule Cassidy? l-a `ntrebat doctorul Patel.– A, grozav, i-a r\spuns tata, cu sarcasm nedisimulat. Nu se vede?– Cred c\ ar\]i mai bine dec`t persoana care te `ngrije[te.Antwoine `[i f\cuse loc s\ se uite la tata, pe fa]a c\ruia a ap\rut

o expresie de vinov\]ie.– A, de asta era vorba. ~mi pare r\u de fa]a ta, Antwoine.Antwoine, care sigur [i-a dat seama c\ aceea era o scuz\ cum

nu avea s\ mai primeasc\ din partea tatei, a p\rut u[urat.– Mi-am primit lec]ia. Data viitoare o s\ ripostez [i eu.Tata a z`mbit ca un campion de box la categoria grea.– Acest domn ]i-a salvat via]a, a zis doctorul Patel.– Serios? a `ng\imat tata.

41

Am l\sat jum\tate din m`ncare pe mas\. Am condus-o acas\,

cer`ndu-mi scuze aproape tot drumul. A fost cum nu se poate mai `n-

]eleg\toare. S-a oferit chiar s\ mearg\ la spital cu mine, dar nu o pu-

team duce `n fa]a tatei, cel pu]in nu deocamdat\: ar fi fost prea de tot.

Dup\ ce am l\sat-o `n fa]a casei, am mers cu peste o sut\ p`n\ la

spital [i am ajuns acolo `n cincisprezece minute – din fericire, f\r\ s\

fiu tras pe dreapta. Am alergat p`n\ `n sala de urgen]e de parc\ sufe-

risem o iluminare interioar\: alert, speriat, cu sentimentul mor]ii. Vo-

iam s\ ajung la tata, s\-l v\d `nainte de a muri. Fiecare secund\ c`t

am a[teptat la recep]ie am tr\it cu convingerea c\ era cea `n care tata

murea [i n-o s\ mai apuc s\-mi iau r\mas-bun de la el. Aproape c\

am strigat numele lui c\tre sora de la triaj, iar c`nd mi-a spus unde se

afla, am pornit `n goan\. }in minte c\ m-am g`ndit c\ dac\ ar fi mu-

rit deja, mi-ar fi spus chiar ea, deci sigur era `nc\ `n via]\.

L-am v\zut `nt`i pe Antwoine, st`nd `n fa]a perdelelor de cu-

loare verde. Era zg`riat [i `ns`ngerat pe fa]\ [i p\rea speriat.

– Ce s-a `nt`mplat? Am `ntrebat eu aproape strig`nd. Unde e?

Antwoine a f\cut un semn c\tre perdele, `n spatele c\rora se au-

zeau voci.

– Dintr-o dat\, a `nceput s\ respire foarte greu. Apoi s-a `nne-

grit la fa]\, aproape alb\strui. I s-au `nnegrit [i degetele. Atunci am

chemat ambulan]a. P\rea c\ spune asta ca s\ se scuze.

– Este...?

– Da, tr\ie[te. Dom’le, pentru un invalid, s-a zb\tut ca o fiar\.

PARANOIA 225

q g

Page 114: Paranoia - Joseph Finder

42

Mi-am `nceput prima zi oficial\ de munc\ pentru Goddard f\r\

s\ fi dormit deloc.

De la spital am ajuns la apartament `n jur de patru, m-am g`ndit

s\ dorm o or\-dou\, apoi am abandonat ideea, fiindc\ [tiam c\ n-o

s\ m\ trezesc la vreme. N-ar fi fost cel mai fericit `nceput `n noua

mea slujb\. De aceea, am f\cut du[, m-am ras [i am navigat pe

Internet, ca s\ citesc despre concuren]ii companiei, trec`nd `n re-

vist\ News.com [i Slashdot, ca s\ aflu ultimele nout\]i tehnice.

M-am `mbr\cat cu un pulover negru [i sub]ire (cel mai asem\n\tor

lucru pe care-l aveam ca s\ aminteasc\ de puloverul pe g`t al lui

Jock Goddard), o pereche de pantaloni kaki, [i o hain\ maro, unul

dintre articolele de `mbr\c\minte sport pe care mi-l alesese admi-

nistratoarea exotic\ a lui Wyatt. Acum ar\tam ca un membru cu ve-

chime al camarilei lui Goddard. Apoi i-am telefonat valetului [i

i-am cerut s\-mi scoat\ Porsche-ul.

Portarul care p\rea a fi de serviciu diminea]a devreme [i seara,

la orele la care de obicei veneam sau plecam, era un tip de origine

hispanic\ trecut de patruzeci [i cinci de ani, pe nume Carlos Avila.

Avea o voce stranie, g`tuit\, de parc\ i-ar fi r\mas `n g`tlej un obiect

ascu]it [i nu-l putea `nghi]i de tot. M\ pl\cea – `n principal pentru c\

nu-l ignoram, a[a cum procedau majoritatea locatarilor din cl\dire.

– Munce[ti din greu, Carlos? l-am `ntrebat c`nd am trecut pe

l`ng\ el. Asta era replica pe care mi-o servise c`nd venisem acas\

ridicol de t`rziu, ar\t`nd aproape d\r`mat.

– Sigur.Tata a `ntors capul `ncet ca s\ se uite spre Antwoine.– De ce te-ai chinuit at`ta cu mine? a `ntrebat el.– Ca s\ nu fiu silit s\-mi caut prea cur`nd alt\ slujb\, i-a r\spuns

Antwoine f\r\ s\ stea pe g`nduri.Doctorul Patel mi s-a adresat cu glas cobor`t:– Radiografia pulmonar\ a fost normal\, `n situa]ia lui, leucocitele

s`nt la opt virgul\ cinci, tot normal. Analiza gazelor din s`nge a indicatc\ a trecut printr-o insuficien]\ respiratorie, dar acum s-a stabilizat. I-amadministrat intravenos antibiotice, oxigen [i steroizi, tot intravenos.

– {i cu masca ce e? am `ntrebat. Oxigen?– Acela e un pulverizator. I s-au administrat Albuteral [i Atrovent,

care s`nt bronhodilaltatori. S-a aplecat spre tata [i i-a pus masca laloc pe fa]\. Domnule Cassidy, e[ti un mare lupt\tor.

Tata a clipit.– Asta e pu]in spus, a zis Antwoine, r`z`nd gutural.– Ierta]i-m\.Doctorul Patel a tras perdeaua la loc [i s-a `ndep\rtat c`]iva pa[i.

L-am urmat, iar Antwoine a r\mas `n apropierea tatei.– ~nc\ fumeaz\? m-a `ntrebat doctorul pe un ton t\ios.Am ridicat din umeri.– Am observat pete de nicotin\ pe degetele lui. Asta e o nebu-

nie, [tii foarte bine.– {tiu.– Se sinucide.– De ceva tot trebuie s\ moar\.– Da, dar gr\be[te procesul.– Poate c\ asta [i vrea, am zis eu.

226 JOSEPH FINDER

q g

Page 115: Paranoia - Joseph Finder

Apoi mi-am adus aminte: „Stai pu]in, nu Goddard e patronulmeu adev\rat. El e ]inta. Lucrez de fapt pentru Nick Wyatt“. Av`nd`n vedere emo]ia primei zile `n noua func]ie, `mi era u[or s\ uit fa]\de cine trebuia s\ r\m`n credincios.

~ntr-un t`rziu, mi-a fost adus\ [i cafeaua cu lapte, `n care am pusc`teva pache]ele de zah\r, dup\ care am luat o gur\ s\n\toas\,op\rindu-mi astfel g`tlejul, iar apoi am pus capacul la loc. M-ama[ezat la o mas\ ca s\ termin de citit articolul. Se p\rea c\ jurna-listul era foarte bine informat despre Goddard. Oamenii de la Trion`i f\cuser\ confesiuni. B\tr`nul era atacat.

~n drum spre birou, am `ncercat s\ ascult o parte din CD-ul cuAni DiFranco pe care-l cump\rasem de la Tower drept component\a proiectului meu de cercetare care se numea Alana, dar, dup\ vreodou\ melodii, l-am scos din aparat. Cele c`teva c`ntece nu prea adu-ceau a muzic\, fiind mai mult piese vorbite. Dac\ voiam a[a ceva,mai bine ascultam Jay-Z sau Eminem. Mul]umesc, azi nu.

M-am g`ndit la articolul din ziar [i am `ncercat s\-mi formulezun r\spuns pentru cazul `n care m-ar fi `ntrebat cineva despre el. S\afirm c\ e o m\g\rie plasat\ de vreunul dintre concuren]i pentru ane submina? S\ spun c\ autorului `i sc\pase esen]a (care o fi fostaceea)? Sau c\ ridicase c`teva aspecte care trebuiau rezolvate? Amdecis s\ adopt o versiune modificat\ a acestui ultim r\spuns – c\,indiferent dac\ afirma]iile erau adev\rate sau nu, important era ceg`ndeau ac]ionarii, iar ei sigur citeau Wall Street Journal, a[a c\, dereflecta realitatea sau nu, trebuia s\ lu\m articolul `n serios.

~n sinea mea, m-am `ntrebat cine `l ura at`t de mult pe JockGoddard ca s\ st`rneasc\ un asemenea scandal, dac\ el era `ntr-ade-v\r `n pericol, iar eu tocmai m\ `mbarcasem pe o corabie care sescufunda. Ori, ca s\ m\ exprim mai precis, dac\ Nick Wyatt m\aruncase pe un vas `n deriv\. Apoi m-am g`ndit: „B\tr`nul [tie c\are necazuri – de aceea m-a angajat, nu?“

Am luat o gur\ de cafea, `ns\ capacul nu era perfect `nchis, iarlichidul cafeniu-deschis a curs frumu[el `n poala mea. Ar\tam deparc\ avusesem o „sc\pare“. Nici nu se putea concepe un debutmai glorios `n noua mea func]ie. Trebuia s\ iau asta drept un semn.

PARANOIA 229

– M\ spetesc st`nd, domnule Cassidy, a r\spuns el cu un z`mbetlarg [i s-a `ntors la [tirile TV.

Am mers c`teva intersec]ii, p`n\ la Starbucks, care tocmai sedeschidea, [i mi-am cump\rat un latte triplu [i, c`t am a[teptat cafeti[oara devenit\ victim\ a modei piercingului, care visa probabils\ devin\ prietena vreunul c`nt\re] dintr-un grup grunge, s\ `nc\l-zeasc\ laptele cu doi la sut\ gr\sime, am deschis un Wall StreetJournal [i am sim]it un nod mare `n stomac.

Chiar pe prima pagin\ se l\f\ia un articol despre Trion. Sau,dup\ cum suna titlul, „Dureri la Tion“. Articolul era `nso]it de unfotografie a lui Goddard, parc\ gravat\, ar\t`nd nepotrivit debinedispus, ca [i cum ar fi fost total rupt de realitate [i n-ar fi pri-ceput ce se `nt`mpla. „S`nt num\rate zilele fondatorului AugustineGoddard?“ A trebuit s\ citesc totul de dou\ ori. Mintea nu-mi mer-gea la capacitate maxim\ [i sim]eam nevoia c\nii de latte, cu carepu[toaica aceea se tot chinuia. Reportajul, scris foarte t\ios [i p\-trunz\tor, semnat de William Bulkeley, un cunoscut analist al zia-rului, demonstra c\ omul avea leg\turi foarte bune cu cineva de laTrion. Ideea de baz\ era c\ pre]ul ac]iunilor Trion `nregistra o sc\-dere, produsele `nt`rziau s\ apar\, compania („`n general conside-rat\ a fi lider `n ceea ce prive[te produsele de larg consum pe profilde telecomunica]ii“) `nt`mpina greut\]i, iar Jock Goddard, fondato-rul Trion, p\rea s\ fi pierdut leg\tura cu ceea ce se `nt`mpla `n jur.Sufletul lui era `n alt\ parte. Urma un pasaj lung despre „`ndelun-gata tradi]ie“ a fondatorilor de mari companii din domeniul tehno-logic care fuseser\ `nlocui]i c`nd firmele lor ajunseser\ la o anumit\dimensiune. Autorul se `ntreba dac\ Goddard era persoana potrivit\s\ r\m`n\ la c`rm\ `n perioada de stabilitate care urma uneia dedezvoltare exploziv\. Mai erau multe considera]ii despre actele fi-lantropice ale lui Goddard, eforturile lui caritabile, pasiunea lui dea colec]iona [i repara ma[ini americane de epoc\, modul `n care re-construise complet un Buick Roadmaster decapotabil din 1949, cucare se m`ndrea. Articolul afirma c\ Jock Goddard avea s\ pice.

„Grozav, m-am g`ndit. Dac\ pic\ el, ia ghici cine se duce lavale odat\ cu el.“

228 JOSEPH FINDER

q g

Page 116: Paranoia - Joseph Finder

de coresponden]\. C`nd m-am apropiat, a ridicat ochii, r\m`n`nd cubuzele str`nse, [i mi-a `ntins m`na.

– E[ti domnul Cassidy, adev\rat?– Adam, m-am prezentat eu. Nu mi-am dat seama, s\ fi f\cut

deja o gre[eal\? Trebuia s\ p\strez distan]a, s\ fiu oficial? Mi sep\rea ridicol [i inutil. La urma urmelor, toat\ lumea i se adresa di-rectorului general executiv cu „Jock“. Iar eu eram de dou\ ori mait`n\r dec`t ea.

– Jocelyn, a spus ea. Avea un accent nazal, tipic celor din zonaBoston-ului, ceea ce m-a mirat pu]in. ~nc`ntat\ s\ te cunosc.

– La fel. Flo mi-a zis c\ lucrezi aici de o ve[nicie, [i m\ bucurc\-i a[a. (Hop! Femeilor nu le place s\ li se vorbeasc\ a[a.)

– De cincisprezece ani, a spus ea pe un ton re]inut. Ultimii trei,pentru Michael Gilmore, predecesorul t\u. A fost transferat `n urm\cu c`teva s\pt\m`ni, a[a c\ de atunci am fost mai liber\.

– Cincisprezece ani... Excelent. Sper s\ m\ aju]i cu experien]a ta.A dat din cap f\r\ s\ z`mbeasc\. Apoi a observat ziarul de sub

bra]ul meu.– Sper c\ nu vrei s\-i ar\]i domnului Goddard acel articol.– Sincer s\ fiu, voiam s\ te rog s\-l `nr\mezi ca s\ i-l ofer ca-

dou. Ca s\-[i decoreze biroul.M-a privit fix, cu ochi `ngrozi]i. Apoi, treptat, a sur`s.– Glume[ti, a zis ea. Adev\rat?– Adev\rat.– Scuze. Domnul Gilmore nu era recunoscut pentru sim]ul

umorului.– ~n regul\, nici eu.A f\cut un gest din cap, ne[tiind cum s\ ia replica.– Bine. A aruncat o privire la ceasul de la m`n\. Ai o [edin]\ cu

domnul Goddard la [apte [i jum\tate.– ~nc\ n-a sosit.{i-a privit din nou ceasul.– Va sosi. Cred c\ este deja `n cl\dire. E foarte punctual. A, nu-

mai pu]in, a ad\ugat ea [i mi-a `ntins un document foarte ar\tos,de cel pu]in o sut\ de pagini, legat `ntr-un soi de imita]ie de piele

43

Dup\ ce am ie[it din baia pentru b\rba]i, unde-mi d\dusem si-

lin]a s\ cur\] pata de cafea, dar r\m\sesem cu pantalonii kaki umezi

[i bo]i]i, am trecut pe l`ng\ micul stand de ziare din holul Aripii A,

din cl\direa principal\, unde se vindeau publica]iile locale, plus

USA Today, New York Times, Financial Times, de culoarea somo-

nului, [i Journal. Mald\rul de obicei `nalt de Wall Street Journal se

`njum\t\]ise, [i nu era dec`t [apte. Evident, toat\ lumea de la Trion `l

citea acum. Mi-am `nchipuit c\ exemplare ale articolului de pe pa-

gina Web a ziarului circulau deja prin e-mail. Am salutat c`nd am

trecut pe la recep]ie [i am luat liftul p`n\ la etajul [apte.

Flo, asistenta-[ef\ a lui Goddard, `mi transmisese deja prin

e-mail am\nunte privind noul meu birou. Corect, birou, nu cubicu-

lum, ba chiar o `nc\pere adev\rat\, la fel de mare ca a lui Jock

Goddard ([i, fiindc\ veni vorba, a Norei [i a lui Tom Lundgren).

A[ezat la c`teva u[i mai departe de biroul lui Goddard, unde era `n-

tuneric, la fel ca `n ale celorlal]i directori. Cu toate acestea, `n al

meu lumina era aprins\.

La pupitrul din camera aflat\ `n fa]a biroului st\tea noua mea

asistent\ administrativ\, Jocelyn Chang, o americanc\ de origine

chinez\, `n jur de patruzeci de ani, `mbr\cat\ cu un taior de un alb

imaculat. Avea spr`ncenele perfect arcuite, p\rul negru tuns scurt [i

gura mic\, de forma unei inimioare, proasp\t dat\ cu ruj de culoarea

piersicii, ce ar\ta permanent umed. ~[i f\cea de lucru cu un sortator

PARANOIA 231

q g

Page 117: Paranoia - Joseph Finder

44

C`nd Flo m-a introdus `n birou, Goddard se afla deja la mas\

`mpreun\ cu Paul Camilletti [i cu `nc\ un tip. Acesta din urm\ era

trecut bine de cincizeci [i cinci de ani, chel, av`nd totu[i ni[te r\m\-

[i]e de p\r ca un breton pe ceaf\, [i `mbr\cat cu un costum cenu[iu

dep\[it, c\ma[\ [i cravat\, toate luate parc\ dintr-un magazin oare-

care, iar pe un deget al m`inii drepte purta un inel masiv cu sigiliu.

L-am recunoscut: Jim Colvin, directorul general pentru opera]iuni.

~nc\perea avea acelea[i dimensiuni ca biroul principal al lui

Goddard, trei [i jum\tate pe trei [i jum\tate [i, din cauza mesei mari

[i a celor patru c`]i eram, p\rea aglomerat\. M-am `ntrebat de ce dis-

cu]ia aceea nu se ]inea `ntr-o sal\ de [edin]e sau `ntr-un loc mai spa-

]ios, mai potrivit pentru asemenea oameni importan]i. Am salutat,

am z`mbit nu tocmai `n largul meu, m-am a[ezat pe un scaun

aproape de Goddard [i am l\sat pe mas\ documentul Bain [i cana cu

cafea, inscrip]ionat\ cu Trion, pe care Flo mi-o pusese `n m`n\ la in-

trare. Am scos un blocnotes cu file g\lbui [i m-am preg\tit s\ iau

noti]e. Goddard [i Camilletti erau `n c\ma[\, f\r\ haine – f\r\ pulo-

vere negre pe g`t. Goddard p\rea chiar mai b\tr`n [i mai obosit de-

c`t la ultima noastr\ `nt`lnire. Avea pe nas ni[te ochelari de citit cu

rame negre, prin[i pe dup\ g`t cu un [nur. Pe mas\ st\teau `mpr\[ti-

ate c`teva exemplare ale articolului din Wall Street Journal, unul

dintre ele marcat pe alocuri cu marker galben [i verde.

C`nd m-am a[ezat, Camilletti s-a str`mbat la mine.

– El cine e? a `ntrebat. Nu era tocmai un „Bun venit“.

alb\struie, iar pe copert\ st\tea scris: „BAIN & COMPANY“. Flomi-a spus c\ domnul Goddard te-a rugat s\ analizezi dosarul `na-inte de [edin]\.

– {edin]a asta... care e peste dou\ minute [i jum\tate?!Ea a f\cut un gest din umeri.

Era prima punere la `ncercare? Nu aveam cum s\ citesc nicim\car o pagin\ din vorb\ria aceea de ne`n]eles p`n\ la ora [edin]ei[i nu aveam de g`nd s\ `nt`rzii. Bain & Company e o firm\ de con-sultan]\ [i management de renume mondial, care practic\ ni[te ta-rife foarte mari [i angajeaz\ oameni de v`rsta mea, mai ne[tiutoridec`t mine, cu care fac instruc]ie p`n\ c`nd se `ndobitocesc [i vor-besc `n dodii, apoi `i pun s\ viziteze companii pentru a `ntocmi ra-poarte despre ele, iar la urm\ prezint\ ni[te note de plat\ de sute demii de dolari pentru `n]elepciunea str`mb\ ce d\ pe afar\ din docu-mente ca acela pe care-l aveam `n m`n\. Iar acesta mai era [i catalo-gat drept TRION SECRET. Am trecut prin el repede, [i m-au frapatimediat cli[eele [i frazele ame]itoare, dar sonore precum „organi-zare flexibil\ a circula]iei informa]iilor“, „avantaj competitiv“, „ex-celen]a opera]iunilor“, „ineficien]e ale costurilor“, „ne-economii descar\“, „reducerea activit\]ilor care nu contribuie la valoarea ad\u-gat\“, bla-bla-bla – [i mi-am dat seama c\ nici nu era nevoie s\ ci-tesc toat\ bazaconia ca s\ [tiu despre ce era vorba.

Reduceri de personal. Reducerea num\rului de angaja]i dinzona cubiculumurilor.

„Minunat, m-am g`ndit eu. Frumos `nceput de via]\ `n v`rful pi-ramidei.“

232 JOSEPH FINDER

q g

Page 118: Paranoia - Joseph Finder

Journal s\ scrie o continuare la articolul \sta, ca s\ agite spiritele [i

mai mult.

– Mie-mi face impresia c\ ziaristul a discutat cu persoane din

interior, am zis eu, uit`nd de promisiunea de a-mi ]ine pliscul.

Avem idee cine ar fi putut strecura anumite informa]ii?

– Eu am primit un mesaj vocal de la reporter acum c`teva zile,

dar eram plecat din ]ar\, a spus Goddard. De aceea scrie acolo c\

„nu a fost disponibil s\ dea un r\spuns“.

– S-ar putea ca individul s\ m\ fi c\utat [i pe mine – nu [tiu,

s\-mi verific `nt`i mesajele –, dar sigur nu i-am telefonat eu, a spus

Camilletti.

– Nu-mi pot imagina c\ cineva de la Trion ar fi f\cut a[a ceva

`n mod deliberat, a spus Goddard.

– Vreunul dintre concuren]ii no[tri, a spus Camilletti, poate cei

de la Wyatt.

Nimeni nu s-a uitat spre mine. M-am `ntrebat dac\ ceilal]i doi

aveau idee c\ eu venisem de la Wyatt.

Camiletti a continuat:

– ~n material apar o mul]ime de elemente care fac referire la

afirma]iile unora dintre rev`nz\torii no[tri – British Tel, Vodafone,

DoCoMo – despre faptul c\ noile telefoane celulare nu se prea

v`nd. Nici una dintre companiile astea nu [i-ar t\ia craca de sub pi-

cioare. {i de unde [tie despre DoCoMo din Japonia un reporter

care nu iese din New York? Sigur cineva de la Motorola, Wyatt sau

Nokia i-a strecurat informa]iile acelea.

– Oricum ar fi, faptul e consumat, a spus Goddard. Treaba mea

nu e s\ lini[tesc presa, ci s\ conduc blestemata asta de companie.

Iar articolul \sta idiot, indiferent c`t de tenden]ios [i de nedrept ar fi –

ei, bine, c`t de groaznic e `n realitate? ~n afar\ de titlul care parc\

anun]\ o `nmorm`ntare, ce alte elemente cuprinde care s\ reprezinte

o noutate at`t de spectaculoas\? {tiu c\ am ob]inut cifrele propuse `n

fiecare trimestru, o dat\ n-am gre[it, de[i, poate chiar le-am dep\[it

cu un cent-doi, acolo. Am fost prefera]ii celor de pe Wall Street.

Bun, cre[terea veniturilor a `nregistrat o stagnare, dar, Dumnezeule

PARANOIA 235

– ~l mai ]ii minte pe domnul Cassidy, nu?– Nu.– De la discu]ia despre Maestro. Chestia cu armata...– A, noul t\u asistent, a zis el f\r\ nici un entuziasm. Bun. Bine

ai venit la centrul de evaluare a daunelor, Cassidy.– Jim, el e Adam Cassidy, a spus Goddard. Adam, Jim Colvin,

directorul pentru opera]iuni.Colvin m-a salutat din cap.– Bun\, Adam.– Tocmai discutam despre articolul \sta nenorocit din Journal, a

precizat Goddard, [i despre modul cum s\ trat\m problema.– Mda, am `nceput cu un aer `n]elept, e doar un articol. F\r\ `n-

doial\ c\ ecoul lui se va stinge peste c`teva zile.– Prostii, m-a repezit Camilletti, holb`ndu-se la mine cu ni[te

ochi at`t de fioro[i `nc`t am crezut c\ o s\ `mpietresc. E vorba deWall Street Journal. {i de prima pagin\. Toat\ lumea `l cite[te.Membrii consiliului de administra]ie, investitori, anali[ti, cine vrei[i nu vrei. E ca un accident feroviar.

– {tiu c\ nu e bine, l-am aprobat.Mi-am f\cut `n minte recomandarea de a-mi ]ine gura de acum

`ncolo. Goddard a oftat zgomotos.– Am comite cea mai mare gre[eal\ dac\ am supralicita lovitura

de r\spuns, a spus Colvin. N-a[ vrea s\ transmitem semnale de pa-nic\ spre industrie.

Mi-a pl\cut acea expresie. „s\ supralicit\m lovitura“. Se vedeac\ Jim Colvin era mare amator de golf.

– Vreau s\-i chem\m imediat pe cei de la Rela]ii cu investitorii,de la Comunica]ii cu corpora]iile [i s\ redact\m un proiect de r\s-puns, plus o scrisoare c\tre editor, a spus Camilletti.

– Las\-l naibii de ziar, a s\rit Goddard. Cred c\ mai cur`nd le-a[acorda un interviu `n exclusivitate celor de la New York Times. E oocazie de a discuta chestiuni de larg interes pentru `ntreaga indus-trie, a[ zice. Vor pricepe ei.

– Indiferent, a aprobat Camilletti. ~n orice caz, s\ nu protest\mprea zgomotos. Nu-i nevoie s\-i st`rnim pe cei de la Wall Street

234 JOSEPH FINDER

q g

Page 119: Paranoia - Joseph Finder

sc\dea cu dou\zeci [i cinci la sut\. Va trebui s\ suport\m costurimari pentru un inventar excedentar. Camilletti a t\cut [i l-a privitpe Goddard cu sub`n]eles. Estimez o pierdere `nainte de plata ta-xelor de circa jum\tate de miliard de dolari.

Goddard a tres\rit.– Doamne!Camilletti a mers mai departe:– ~nt`mpl\tor, [tiu c\ CS First Boston e deja pe punctul de a ne

declasa de la „excelent cotat“ la „ponderat conform pie]ei“. Asta`nseamn\ o trecere de la „ordin de cump\rare“ la „ordin de a[tep-tare“. Iar asta, `nainte s\ apar\ articolul.

– Doamne, a f\cut Goddard, gem`nd [i cl\tin`nd din cap. E at`tde absurd, c`nd [tim ce avem `n preg\tire.

– Tocmai de aceea trebuie s\ mai consult\m \sta, a zis Camilletti,`mpung`nd cu ar\t\torul spre documentul Bain pe care `l avea `n fa]\.

Goddard a b\tut darabana cu degetele pe studiul Bain. A[a amobservat c\ avea degetele boante, iar dosul palmelor era p\tat, tr\-d`nd unele probleme de ficat.

– {i ce raport frumos legat, a remarcat el. Nu mi-ai spus c`t ne-acostat.

– Nu cred c\ vrei s\ [tii, a spus Camilletti.– Serios? S-a str`mbat, ca [i cum [i-ar fi expus decizia defini-

tiv\: Paul, am jurat c\ n-o s\ fac niciodat\ asta. Mi-am dat cuv`ntul.– Isuse, dac\ e vorba de orgoliul t\u, Jock, de vanitatea ta...– E vorba de a-mi respecta cuv`ntul. {i de credibilitate.– Ei, nu trebuia s\ faci o astfel de promisiune. S\ nu promi]i ni-

ciodat\ imposibilul. ~n orice caz, c`nd ai f\cut afirma]ia respectiv\,ne aflam `n altfel de economie – vorbim de preistorie. De era mezo-zoic\, pentru numele lui Dumnezeu. Racheta Trion, care se dezvolt\cu viteza luminii. S`ntem una dintre companiile din domeniul tehni-cii avansate care nu a recurs `nc\ la nici o reducere de personal.

– Adam, a zis Goddard, r\sucindu-se spre mine [i privind pestemarginea ochelarilor, ai reu[it s\ treci prin raportul \sta ame]itor debombastic?

Am scuturat din cap.

PARANOIA 237

mare, toat\ industria e `n suferin]\! Mi-e imposibil s\ nu descop\ro idee de Schadenfreude1. Marele Homer a dat din cap.

– Homer? a f\cut Colvin, nedumerit.– Dar toat\ prostia asta c\ dup\ cincisprezece ani `nregistr\m

prima pierdere trimestrial\, a spus Goddard, e o minciun\ grosolan\...Camilletti a cl\tinat din cap.– Ba nu, l-a contrazis el `ncet. E chiar mai r\u de at`t.– Ce tot spui acolo? a `ntrebat Goddard. Tocmai m-am `ntors de

la [edin]a noastr\ de v`nz\ri din Japonia, la care s-a afirmat c\ totulmerge perfect!

– Seara trecut\, c`nd am primit informarea despre articolul \sta,a spus Camilletti, am transmis ni[te e-mailuri c\tre vicepre[edin]ipentru finan]e din Europa [i din Asia/Pacific [i le-am cerut s\-mitrimit\ toate cifrele privind veniturile din s\pt\m`na care a trecut [iveniturile din v`nz\rile ultimului trimestru defalcate pe clien]i.

– {i? l-a `mboldit Goddard.– Covington din Bruxelles mi-a r\spuns acum o or\, Brody, din

Singapore, la miezul nop]ii, iar cifrele s`nt de rahat. V`nzarea di-rect\ a mers bine, dar v`nzarea `n detaliu a mers groaznic. ~mpre-un\, pentru Asia/Pacific [i Europa/Orientul Mijlociu, asta `nseamn\[aizeci la sut\ din veniturile noastre, a[a c\ ne pr\bu[im. Jock, rea-litatea este c\ trimestrul \sta n-o s\ ne ias\ cifrele, [i `nc\ la o dife-ren]\ foarte mare. E de-a dreptul dezastruos.

Goddard a aruncat o privire spre mine.– }i-e limpede c\ ai acces la informa]ii confiden]iale, care nu s`nt

destinate publicului, Adam, deci s\ ne fie limpede, nici o vorb\...– Desigur.– Avem, totu[i... a `nceput Goddard, a ezitat, apoi a continuat:

Pentru numele lui Dumnezeu, avem AURORA...– Veniturile de la AURORA vor veni abia peste c`teva trimes-

tre, a zis Camilletti. Trebuie s\ gestion\m criza actual\. Pentru ope-ra]iunile curente. {i, d\-mi voie s\-]i spun, c`nd se vor afla cifreleastea, ac]iunile vor suferi o lovitur\, a continuat Camilletti. A spusapoi cu voce re]inut\: Veniturile noastre pentru trimestrul patru vor

236 JOSEPH FINDER

1 ~n limba german\, bucurie r\ut\cioas\ fa]\ de nenorocirea altuia (n. tr.)

q g

Page 120: Paranoia - Joseph Finder

– Prin excesul \sta te referi la angaja]i devota]i ai companiei, aripostat Goddard. C\rora le distribuim ecusoanele acelea care vor-besc despre devotament [i loialitate. P\i, nu trebuie s\ existe [i re-ciprocitate? Noi a[tept\m loialitate din partea lor, dar ei nu merit\loialitatea noastr\? ~n ce m\ prive[te, dac\ o apuc\m pe calea asta,nu pierdem doar ni[te oameni. Pierdem un sentiment de `ncredere,care e fundamental. Dac\ angaja]ii [i-au respectat partea lor de con-tract, cum se face c\ noi o c\lc\m `n picioare? Asta nu-i nerespec-tare de contract?

– Jock, a spus Colvin, adev\rul e c\ `n ultimii zece ani ai `mbo-g\]it o mul]ime de angaja]i de la Trion.

~n acest timp, eu treceam cu vitez\ prin diagramele c`[tigurilorproiectate, `ncerc`nd s\ le compar cu cifrele pe care le consultasem`n ultimele dou\ s\pt\m`ni.

– Nu e momentul s\ fii generos, Jock, a spus Camilletti. Nu neputem permite un asemenea lux.

– Ei, nu-i vorba de generozitate, a zis Goddard, b\t`nd darabanape t\blia mesei. S`nt practic p`n\ la brutalitate. N-am nimic `mpotriv\s\ sc\p\m de lene[i, plimb\re]i sau tr`ndavi `n costum. S\ se duc\unde vor. Dar disponibilizarea de asemenea anvergur\ duce la o cre[-tere a absenteismului, a concediilor medicale, la pauze prelungite aleoamenilor l`ng\ automatul de ap\ sau cafea ca s\ mai afle ultimelezvonuri. Asta ne paralizeaz\. Exprimat `ntr-un cuv`nt pe care tu `l `n-]elegi mai bine, Paul, asta se nume[te sc\dere a productivit\]ii.

– Jock..., a intervenit Colvin.– S\ v\ spun eu ce `nseamn\ regula aceea cu optzeci-dou\zeci, a

zis Goddard. Dac\ proced\m a[a, optzeci la sut\ dintre angaja]ii meinu-[i vor dedica activit\]ii de aici dec`t maximum dou\zeci la sut\din capacit\]ile lor mintale. Adam, cum ]i se par prognozele astea?

– Domnule Goddard...– Pe ultimul tip care mi s-a adresat a[a l-am concediat.Am z`mbit.– Jock. Uite, n-o s\ m\ ascund dup\ deget. Nu [tiu multe dintre

cifre [i de aceea nu pot da o solu]ie din burt\. Mai ales c\ e vorbade ceva at`t de important. Cunosc `ns\ cifrele de la Maestro [i-]i pot

PARANOIA 239

– L-am primit cu c`teva minute `nainte de [edin]\. Doar l-am

r\sfoit.

– Te rog s\ te ui]i atent la proiec]iile privind produsele electro-

nice de larg consum. Pagina optzeci [i ceva. Domeniul ]i-e destul

de familiar.

– Chiar acum? am `ntrebat.

– Chiar acum. {i spune-mi dac\ ]i se par realiste.

– Jock, a intervenit Jim Colvin, e pur [i simplu imposibil s\

ob]ii proiec]ii nep\rtinitoare de la vreunul dintre [efii de divizie.

To]i `[i protejeaz\ subordona]ii, `[i ap\r\ teritoriul.

– De aceea `l avem pe Adam, a r\spuns Goddard. El n-are nici

un teritoriu de ap\rat.

Am c\utat cu disperare prin raportul Bain, `ncerc`nd s\ las im-

presia c\ [tiu ce fac.

– Paul, a zis Goddard, am mai discutat problema asta. O s\-mi

spui c\ va trebui s\ renun]\m la opt mii de slujbe dac\ vrem s\ r\-

m`nem tari pe pozi]ie.

– Ba nu, Jock, dac\ vrem s\ r\m`nem solvabili. {i e vorba de

peste zece mii de slujbe.

– A[a e. Atunci, spune-mi altceva. Tratatul \sta pompos nu

spune nic\ieri c\ o companie care `[i reduce personalul sau `[i ajus-

teaz\, sau cum dracu’ `i spun \[tia, o duce mai bine pe termen lung.

Nu vezi dec`t m\suri pe termen scurt. Camilletti a l\sat impresia c\

ar dori s\ r\spund\, numai c\ Goddard nu s-a limitat la at`t: A, [tiu,

toat\ lumea procedeaz\ a[a. E reac]ia normal\, ca reflexul genun-

chiului. Nu merg afacerile? Scap\ de unii oameni. Azv`rle balastul

peste bord. Dar disponibiliz\rile astea duc vreodat\ la o cre[tere

sus]inut\ a pre]ului ac]iunilor sau a cotei de pia]\? Ce dracu’, Paul,

[tii la fel de bine ca mine c\, dup\ ce situa]ia se clarific\, o s\ sf`r-

[im prin a-i reangaja pe majoritatea. Merit\ s\ cre\m acum o ase-

menea debandad\?

– Jock, a spus Jim Colvin, e vorba de regula aceea optzeci cu

dou\zeci – dou\zeci la sut\ din oameni fac optzeci la sut\ din

treab\. Renun]\m doar la acest exces.

238 JOSEPH FINDER

q g

Page 121: Paranoia - Joseph Finder

Camilletti a z`mbit:– Patru s\pt\m`ni de pl\]i compensatorii.– Indiferent de c`nd lucreaz\ la noi? Nu. Dou\ s\pt\m`ni de pl\]i

compensatorii pentru fiecare an c`t au fost angaja]i, plus dou\ s\pt\-m`ni suplimentar pentru fiecare an ce dep\[e[te zece ani de serviciu.

– Asta-i o nebunie, Jock! ~n unele cazuri, vom face pl\]i com-pensatorii pe un an, poate mai mult.

– Astea nu-s pl\]i compensatorii, a murmurat Colvin, ci asigu-r\ri sociale.

Goddard a ridicat din umeri.– Ori `i disponibiliz\m `n condi]iile astea, ori deloc. Mi-a arun-

cat o privire am\r`t\. Adam, dac\ ie[i vreodat\ la mas\ cu Paul, s\nu-l la[i s\ aleag\ vinul. Apoi s-a `ntors c\tre directorul financiar.Vrei ca disponibiliz\rile s\ intre `n vigoare pe 1 iunie, corect?

Camilletti a dat din cap, `nc\ nesigur.– Parc\ ]in minte, a spus Goddard, dar nu s`nt chiar sigur, c\ am

semnat un contract de pl\]i compensatorii de un an cu diviziuneaCableSign, pe care am achizi]ionat-o anul trecut, [i contractul ex-pir\ la treizeci [i unu mai. Cu o zi `nainte.

Camilletti a ridicat nep\s\tor din umeri.– P\i, bine, Paul, e vorba de o mie de lucr\tori care vor primi

salariul pe o lun\, plus un salariu lunar pentru fiecare an de serviciu –asta dac\ `i punem pe liber cu o zi mai devreme. Un pachet de dis-ponibilizare corect. O zi ar `nsemna enorm pentru acei oameni.Astfel `[i vor primi doar salariul pe dou\ s\pt\m`ni am\r`te.

– ~nt`i iunie e `nceput de trimestru...– N-o s\ le fac asta. S\ stabilim treizeci mai. {i pentru angaja]ii

ale c\ror op]iuni de cump\rare ac]iuni au sc\zut, le oferim dou\-sprezece luni ca s\-[i exercite drepturile. Iar eu o s\ accept o redu-cere de salariu – la un dolar. Paul, tu ce salariu `]i propui?

Descump\nit, Camilletti a sur`s.– Tu ai mai multe op]iuni de cump\rare ac]iuni dec`t mine.– Facem asta o singur\ dat\, a zis Goddard. O dat\ [i atunci s\

o facem cum se cuvine. N-o s\ tai de dou\ ori.– S-a `n]eles, a aprobat Camilletti.

PARANOIA 241

spune c\ acestea de aici s`nt clar optimiste, serios. P`n\ vom `ncepelivr\rile c\tre Pentagon – presupun`nd c\ semn\m contractul – ci-frele de aici s`nt umflate.

– Ceea ce `nseamn\ c\ situa]ia ar putea fi [i mai grav\ dec`t aperceput-o consultantul nostru de sute de mii.

– Da. Cel pu]in dac\ cifrele de la Maestro reprezint\ un reperc`t de c`t.

M-a aprobat din cap.– Jock, hai s\-]i explic situa]ia `n alte cuvinte, a spus Camilletti.

Tata a fost profesor, `n]elegi? A ]inut [ase copii la facultate cu un sa-lariu de profesor, nu m\ `ntreba cum, dar a reu[it. Acum, el [i mamatr\iesc din economiile lui de o via]\, mai toate fiind b\gate `n ac]i-uni Trion, pentru c\ eu l-am asigurat c\ e o companie grozav\. Laveniturile noastre, nu e vorba de o sum\ mare, dar pierde deja dou\-zeci [i [ase la sut\ din economii [i va pierde chiar mai mult de at`t.S\ l\s\m deoparte Fidelity [i TIAA-CREF1. Majoritatea ac]ionarilorno[tri s`nt la fel ca Tony Camilletti, [i lor ce le spunem?

Am avut senza]ia foarte pregnant\ c\ Paul Camilletti inventasepe loc toat\ istorioara aceea [i c\, `n realitate, tat\l lui, bancher dindomeniul investi]iilor, locuia `n Boca, `ntr-o comunitate cu accesrestric]ionat riveranilor, [i c\ juca golf pe s\turate, dar ochii luiGoddard au p\rut a se umezi pu]in.

– Adam, a spus Goddard, tu `n]elegi punctul meu de vedere, nu?Pre] de o clip\, m-am sim]it ca o c\prioar\ surprins\ pe [osea,

`n lumina farurilor. Era evident ce voia Goddard s\ aud\ din guramea. Dup\ c`teva secunde, am cl\tinat din cap.

– Pentru mine, am rostit eu rar, s-ar p\rea c\, dac\ nu o facemimediat, probabil c\ va trebui s\ faci reduceri mai drastice anul vi-itor. De aceea, trebuie s\ spun c\ `l aprob pe domnul... pe Paul.

Camilletti a `ntins m`na [i m-a b\tut pe um\r. Am avut o u[oar\reac]ie de recul. Nu voiam s\ se cread\ c\ trecusem `n tab\ra cuiva –dezert`nd din tab\ra [efului meu. Nu era un `nceput prea fericit `nacea func]ie.

– {i ce condi]ii propui? a `ntrebat Goddard oft`nd.

240 JOSEPH FINDER

1 Fonduri private de pensii [i investi]ii (n.tr.)

q g

Page 122: Paranoia - Joseph Finder

45

Am ie[it din birou cu un sentiment de u[urare, dar [i ap\sat de

g`nduri.

Supravie]uisem primei [edin]e al\turi de [ef [i nu m\ f\cusem

chiar de r`s. Eram `ns\ `n posesia unui mare secret al companiei, o

informa]ie destinat\ doar celor din conducere, care avea s\ schimbe

via]a multor oameni.

Asta era: hot\r`sem s\ nu le transmit informa]ia asta lui Wyatt [i

celorlal]i. Nu f\cea parte din misiunea mea, nu intra `n obliga]iile fi-

[ei de post. Nu avea nici o leg\tur\ cu chestia de cercetare. Nu era

nevoie s\-mi informez m`nuitorii. Oricum nu aveau idee c\ [tiam a[a

ceva. S\ afle despre concedierile de la Trion odat\ cu toat\ lumea.

Muncit de g`nduri, am cobor`t din lift la etajul trei din Aripa A ca

s\ iau masa de pr`nz, ceva mai t`rziu, c`nd am v\zut o figur\ famili-

ar\ venind spre mine. Un tip t`n\r, `nalt, slab, spre treizeci de ani,

tuns f\r\ gust, m-a strigat: „Hei, Adam!“, `n clipa c`nd se urca `n lift.

Chiar `n frac]iunea de secund\ `n care `ncercam s\-mi amintesc

numele lui, am sim]it un gol `n stomac. Instinctiv, detectasem peri-

colul `nainte ca mintea mea s\ perceap\ ceva.

Am dat din cap [i mi-am v\zut de drum. Sim]eam c\-mi arde fa]a.

~l chema Kevin Griffin, un tip agreabil, chiar dac\ ar\ta ca naiba,

[i un juc\tor bun de baschet. C`nd eram la Wyatt, f\ceam cu el con-

cursuri de aruncare la co[. Lucra la Diviziunea `ntreprinderi [i se

ocupa de v`nzarea de rutere. Mi-am adus aminte c\ era foarte inteli-

gent [i, `n ciuda aspectului de las\-m\-s\-te-las, era foarte ambi]ios.

– Bine, a spus Goddard [i a oftat. A[a cum v\ spuneam mereu,uneori trebuie s\ accep]i realitatea [i s\ aplici programul. Dar `nt`ivreau s\ discut\m problema cu `ntreaga echip\ de conducere, s\aducem c`t mai mul]i se poate. Vreau, de altfel, s\ discut [i cu b\n-cile de investi]ii. Dac\ r\sufl\ ceva, [i m\ tem c\ a[a se va `nt`m-pla, o s\ fac un anun] c\tre companie prin Web, a spus Goddard, [io s\-l difuz\m m`ine, dup\ `ncheierea zilei de tranzac]ii bursiere.{i, `n acela[i timp, o s\ dau [i o declara]ie public\. Dar p`n\ atuncinu vreau s\ se sufle o vorb\ despre asta – e demoralizant.

– Dac\ vrei, fac eu anun]ul, a propus Camilletti. ~n felul acesta,r\m`i cu m`inile curate.

Goddard l-a fulgerat cu privirea.– N-o s\-]i pun ]ie `n spinare a[a ceva. Refuz. E hot\r`rea mea –

eu am fost cu credibilitatea [i gloria, eu – pe coperta revistelor, deaceea tot eu o s\ duc [i crucea asta. A[a e cinstit.

– Am propus doar pentru c\ `n trecut ai f\cut multe anun]uri `nfavoarea oamenilor. Te vor pune `n frigare...

Cu un aer mohor`t, Goddard a f\cut un gest din umeri.– Acum cred c\ to]i o s\-mi spun\ Goddard-Drujb\ sau cine

[tie cum.– Cred c\ Jock-Bomba-cu-Neutroni ar suna mai bine, am zis, [i,

pentru prima oar\ `n cursul acelei [edin]e, Goddard a z`mbit sincer.

242 JOSEPH FINDER

q g

Page 123: Paranoia - Joseph Finder

Partea a cincea

DECONSPIRAT

Deconspirat: Expunerea personalului, a instala]iilor (cumar fi case conspirative) sau a altor elemente ale unei acti-vit\]i sau organiza]ii clandestine. Un agent deconspirateste acela a c\rui identitate este cunoscut\ adversarului.

Manualul spionului: Enciclopedia spionajului

~ntotdeauna dep\[ea cifra de v`nz\ri [i obi[nuia s\ glumeasc\, f\r\s\ devin\ jignitor, `n leg\tur\ cu atitudinea mea nep\s\toare fa]\ demunca pe care o f\ceam.

Cu alte cuvinte, [tia ce fusesem `n realitate.– Adam! a insistat el. Adam Cassidy! Hei, ce faci tu aici?Nu-l mai puteam ignora, a[a c\ m-am `ntors. }inea o m`n\ `ntre

u[ile liftului, ca s\ nu se `nchid\.– A, salut, Kevin, am f\cut eu. Acum lucrezi aici?– Da, la V`nz\ri. P\rea `nc`ntat peste m\sur\, de parc\ ar fi fost

vreo `nt`lnire de nu [tiu c`]i ani de la absolvirea vreunei [coli. {i-acobor`t glasul: Nu te-au dat afar\ de la Wyatt din cauza acelei pe-treceri? A pufnit `ntr-un r`s re]inut, f\r\ nici o r\utate, ci doar cu unaer de conspirator.

– Nuu, dup\ ce am [ov\it o clip\, `ncerc`nd s\ par degajat [ibinedispus. A fost o mare ne`n]elegere.

– Mdaa, a zis el ne`ncrez\tor. {i aici, ce lucrezi?– Acela[i lucru, acela[i, am r\spuns. Hei, m\ bucur c\ te-am re-

v\zut, amice. Iart\-m\, trebuie s\ ajung undeva.~n timp ce u[ile liftului se `nchideau, m-a privit cu un aer curios.Nu suna a bine.

244 JOSEPH FINDER

q g

Page 124: Paranoia - Joseph Finder

46

Eram distrus.

Kevin Griffin [tia c\ nu lucrasem la proiectul Lucid de la Wyatt,

[tia [i c\ nu eram un tip str\lucit. Cuno[tea realitatea. Probabil c\

revenise deja `n p\tr\]elul lui [i m\ c\uta pe re]eaua intern\, uimit s\

m\ g\seasc\ drept asistent executiv al pre[edintelui [i al directorului

executiv. C`t va dura p`n\ va `ncepe s\ se intereseze, s\ povesteasc\

[i s\ pun\ `ntreb\ri? Cinci minute? Cinci secunde?

Cum dracu’ se `nt`mplase asta dup\ alc\tuirea unor planuri mi-

nu]ioase, preg\tirea terenului de c\tre oamenii lui Wyatt? Cum

de-au permis angajarea de c\tre Trion a unui om care putea sabota

`ntregul e[afodaj?

Ame]it, m-am uitat `n jur [i am constatat c\ ajunsesem la raio-

nul de delicatese al bufetului. Brusc, mi-a pierit pofta de m`ncare.

Mi-am luat totu[i un sandvi[ cu [unc\ [i ca[caval, pentru c\ aveam

nevoie de proteine, un Pepsi dietetic [i m-am `ntors la birou.

Jock Goddard era `n apropierea u[ii mele [i st\tea de vorb\ cu un

alt director. Mi-a surprins privirea [i a ridicat ar\t\torul unei m`ini ca

s\-mi dea de [tire c\ voia s\ discute cu mine, de aceea am r\mas st`n-

gaci, la o oarecare dep\rtare, a[tept`nd s\-[i termine discu]ia.

Dup\ dou\ minute, Jock [i-a l\sat palma pe um\rul celuilalt, a

luat un aer solemn, apoi a intrat `n biroul meu.

– Tu, a zis el [i s-a a[ezat pe scaunul destinat vizitatorilor.

Singurul loc unde m\ puteam a[eza era la birou, ceea ce mi s-a

p\rut pe dos – doar era directorul general executiv! –, dar nu aveam

q g

Page 125: Paranoia - Joseph Finder

Consiliul meu de administra]ie a avut mereu `ncredere `n mine, darcred c\ rezervele lor de `ncredere au `nceput s\ sece.

– De ce spui asta, domnule?– Te rog s\ `ncetezi cu acest „domnule“, m-a repezit Goddard.

Articolul din Wall Street Jorunal a fost o lovitur\ sub centur\. Num-ar mira s\ aflu c\ ideea apar]ine unor nemul]umi]i din consiliulde administra]ie, care consider\ c\ ar fi cazul s\ cedez locul, s\ m\retrag la casa mea de la ]ar\ [i s\ peticesc tot timpul la ma[inilemele de epoc\.

– {i nu vrei s\ se `nt`mple a[a ceva, nu?S-a str`mbat.– O s\ procedez cum e mai bine pentru Trion. Compania asta

reprezint\ via]a mea. Oricum, ma[inile s`nt doar un hobby – dac\transformi un hobby `ntr-o preocupare permanent\, nu mai g\se[tinici un pic de pl\cere `n el. Mi-a `ntins un dosar gros. ~n e-mail aiun document `n format PDF, care e copia dosarului. Planul nostrustrategic pe urm\toarele optsprezece luni – produse noi, actualiz\ri,toate chestiile. Vreau s\-mi prezin]i p\rerea ta sincer\, f\r\ `nflori-turi – o prezentare, cum vrei s-o nume[ti, o analiz\ general\, ca ovedere din avion.

– {i c`nd vrei s\-]i prezint situa]ia?– C`t de cur`nd. Iar dac\ exist\ vreun proiect `n care vrei s\ te

implici, ca reprezentant al meu, e[ti liber. O s\ vezi c\ s`nt multelucruri interesante `n preg\tire. Unele dintre ele s`nt p\strate `n se-cret. A, Doamne, mai avem ceva `n preg\tire, codificat AURORA,care ne poate schimba soarta.

– AURORA? am `ntrebat, sim]ind c\ mi se usuc\ g`tlejul. Credc\ ai adus vorba de el [i la [edin]\, nu?

– I l-am `ncredin]at spre organizare lui Paul. O chestie epocal\.Mai s`nt c`teva chichi]e ale prototipului care trebuie rezolvate, darprodusul e pe cale de a fi lansat.

– Pare foarte interesant, am spus, str\duindu-m\ s\ nu-mi tr\dezinteresul. A[ fi dispus s\ dau o m`n\ de ajutor [i la acest proiect.

– A, sigur c\ vrei, nici nu m\ `ndoiesc. Dar toate la vremea lor.N-a[ vrea s\ te distrag de la unele aspecte legate de ac]iunea de

PARANOIA 249

alt\ solu]ie. M-am lini[tit, am z`mbit ezitant, deoarece nu [tiam la

ce s\ m\ a[tept.

– A[ zic\ c\ ai trecut cu succes examenul, m-a anun]at Goddard.

Felicit\ri!

– Serios? Am crezut c\ m-am f\cut de r`s, am r\spuns. Nu

m-am sim]it tocmai bine c\ a trebuit s\ iau partea altcuiva.

– De aceea te-am angajat. A, nu ca s\ mi te opui, ci ca s\ spui

adev\rului pe nume, ca s\ m\ exprim a[a.

– Nu era adev\rul, am protestat, ci doar opinia cuiva.

Poate c\ insistam prea mult pe tema asta.

Goddard s-a frecat la ochi cu degetele lui boante.

– Pentru un director executiv, lucrul cel mai u[or – dar [i cel

mai periculos – e s\ piard\ contactul. Nimeni nu e dispus s\-mi

prezinte adev\rul netrucat. To]i vor s\ m\ abureasc\. Fiecare are

propriul scop. ~]i place istoria?

Nu considerasem niciodat\ istoria ceva care s\-]i „plac\“, de

aceea am ridicat din umeri.

– Oarecum.

– ~n cel de-al Doilea R\zboi Mondial, Winston Chruchill a `nfi-

in]at un serviciu `n afara lan]ului obi[nuit de comand\, a c\rui sar-

cin\ era s\-i prezinte adev\rul curat, f\r\ `nflorituri. Cred c\ se

chema Serviciul statistic, sau cam a[a ceva. ~n fine, ideea era c\ ni-

m\nui nu-i pl\cea s\-i dea ve[ti proaste, dar el [tia c\ trebuie s\ le

afle [i pe acelea, ca s\-[i poat\ face treaba. Am dat din cap. ~nfiin-

]ezi o companie, soarta `]i z`mbe[te de c`teva ori [i po]i ajungi o fi-

gur\ aproape legendar\ pentru oameni care nu [tiu dec`t s\ te

laude, a continuat Goddard. Eu n-am nevoie s\-mi s\rute cineva...

\\, inelele de pe m`n\. Eu vreau cinste. Acum, mai mult ca nicio-

dat\. Exist\ o axiom\ `n lumea afacerilor, care sus]ine c\ firmele

mari din domeniul tehnologiei `[i dep\[esc fondatorii. A[a s-a `n-

t`mplat cu Rod Canion de la Compaq, Al Shugart de la Seagate.

Cei de la Apple Computers chiar l-au `nl\turat pe Steve Jobs, cred

c\ mai ]ii minte, dup\ care el a revenit c\lare pe un cal alb [i a sal-

vat compania. Necazul e c\ nu exist\ fondatori b\tr`ni [i `ndr\zne]i.

248 JOSEPH FINDER

q g

Page 126: Paranoia - Joseph Finder

47

Am ajuns la casa lui Wyatt `n acela[i timp cu Meacham, care af\cut c`teva glume `n leg\tur\ cu Porsche-ul meu. Am fost condu[i`n sala de for]\, dotat\ cu tot felul de aparate [i amplasat\ la subsol,dar, datorit\ structurii terenului, se afla la nivelul solului. Wyatttocmai ridica greut\]i st`nd pe o banchet\ `nclinat\ – aproape [apte-zeci de kilograme. Purta doar un [ort de gimnastic\, destul de su-mar, f\r\ tricou [i p\rea mai bine cl\dit dec`t `mi `nchipuisem.Tipul sem\na cu fratele lui Godzila.

{i-a terminat seria, apoi, f\r\ s\ scoat\ o vorb\, s-a ridicat [i s-a[ters de transpira]ie cu un prosop.

– Te-a concediat? m-a `ntrebat el.– ~nc\ nu.– Normal, Goddard are alte lucruri pe cap. Mai ales acum, c`nd

compania i se destram\. S-a uitat la Meacham [i au chicotit am`n-doi. Ce are de spus sf`ntul Augustin despre asta?

~ntrebarea era destul de fireasc\, dar venise at`t de brusc `nc`tm-a luat pe nepreg\tite.

– Nu prea multe.– Prostii, a zis Wyatt, venind mai aproape de mine [i privin-

du-m\ fix, `ncerc`nd s\ m\ intimideze cu simpla prezen]\ fizic\.Corpul lui emana o c\ldur\ umed\, mirosind nepl\cut a amoniac:

mirosul specific halterofililor, care bag\ `n ei prea multe proteine.– N-am prea asistat la discu]ii pe tema asta, m-am corectat eu.

Vreau s\ spun c\ articolul i-a speriat stra[nic – pentru c\ a fost agi-ta]ie mare dup\ aceea. Ceva mai mult\ nebunie dec`t de obicei.

disponibilizare, pentru c\, odat\ prins `n AURORA... ~n]elegi, n-a[vrea s\ te apuci de prea multe, pentru c\ a[a n-o s\ duci nici o sar-cin\ la bun sf`r[it. S-a ridicat, [i-a `mpreunat palmele. Acum tre-buie s\ m\ duc la studio, s\ `nregistrez anun]ul care se va transmitepe re]eaua noastr\, lucru care nu m\ `nc`nt\ c`tu[i de pu]in, ca s\-]ispun drept. Am z`mbit `n]eleg\tor. ~n orice caz, a ad\ugat Goddard`nainte de plecare, `mi pare r\u c\-]i pun prea multe `n bra]e, daram sentimentul c\ o s\ te descurci.

250 JOSEPH FINDER

q g

Page 127: Paranoia - Joseph Finder

companii pe care Trion le-a achizi]ionat `n secret `n ultimii ani.

Goddard a spus despre ce e vorba?

– Nu.

– {i n-ai `ntrebat?

– Sigur c\ am `ntrebat. I-am spus c\ m-ar interesa s\ particip la

ceva at`t de important.

R\sfoind planul strategic, Wyatt a devenit brusc t\cut. Ochii s\i

examinau paginile cu rapiditate, `ntr-o stare febril\.

~n acest timp, i-am `ntins lui Meacham o bucat\ de h`rtie.

– Num\rul personal de mobil al lui Jock.

– Jock? a f\cut el cu dezgust.

– Toat\ lumea `i spune a[a. Asta nu `nseamn\ c\ s`ntem amici la

cataram\. ~n orice caz, asta te-ar putea ajuta s\ verifici multe dintre

cele mai importante discu]ii ale lui.

Meacham a luat h`rtia f\r\ s\-mi mul]umeasc\.

– Mai e ceva, i-am spus eu lui Meacham, `n vreme ce Wyatt

continua s\ citeasc\, fascinat. Am o problem\.

– Termin\ cu prostiile!

– La Trion e un nou angajat, un tip pe nume Kevin Griffin, la

V`nz\ri. L-au furat de la voi – de la Wyatt.

– {i?

– Am fost amici.

– Prieteni?

– Cam a[a ceva. Jucam baschet `mpreun\.

– Te-a cunoscut `n cadrul companiei?

– Exact.

– Drace! a exclamat Meacham. Asta chiar e o problem\.

Wyatt a ridicat ochii din h`rtii.

– F\-l praf! a zis el.

Meacham a dat aprobator din cap.

– Ce `nseamn\ asta? am vrut s\ [tiu.

– ~nseamn\ c\ o s\ ne ocup\m de el, m-a l\murit Meacham.

– Astea s`nt informa]ii de valoare, a recunoscut Wyatt `n cele

din urm\. Foarte, foarte folositoare. Ce vrea s\ faci cu ele?

PARANOIA 253

– De unde [tii ce `nseamn\ „de obicei“? a f\cut Meacham. Doare prima ta zi la etajul [apte.

– A[a am avut senza]ia, am r\spuns eu neconving\tor.– C`t din articol e adev\rat? m-a `ntrebat Wyatt.– Cum, vrei s\ spui c\ nu l-ai comandat tu? m-am mirat eu.Wyatt m-a privit p\trunz\tor.– O s\ le ias\ planul pe trimestrul \sta sau nu?– Habar n-am, am min]it eu. Doar n-am stat `n biroul lui

Goddard toat\ ziua.Nu-mi dau seama de ce m\ `nc\p\]`nam s\ nu dezv\lui cifrele

dezastruoase pentru acel trimestru sau vestea privind iminenteledisponibiliz\ri. Poate sim]eam c\ Goddard `mi `ncredin]ase un se-cret [i a[ fi comis un p\cat `n[el`ndu-i `ncrederea. Dumnezeule,eram un spion nenorocit, o c`rti]\ – de c`nd devenisem at`t de idea-list? De ce trasasem o grani]\: asta v\ spun, asta nu? A doua zi,c`nd [tirea privind concedierile avea s\ se fac\ public\, Wyatt o s\fac\ spume c\ nu l-am anun]at. Nu va crede c\ nu am avut habar deasta. De aceea, am mai dres-o pu]in:

– Dar se preg\te[te ceva, am continuat eu. Ceva mare. Un soide anun], `n cur`nd.

Apoi i-am `ntins lui Wyatt un dosar con]in`nd o copie a planuluistrategic pe care Goddard mi-l d\duse spre studiu.

– Ce-i \sta? a `ntrebat Wyatt. L-a a[ezat pe bancheta aparatului,[i-a tras un tricou peste cap, apoi a `nceput s\ r\sfoiasc\ dosarul.

– Planul strategic al celor de la Trion pe urm\toarele optspre-zece luni. Inclusiv descrieri am\nun]ite ale noilor produse aflate `npreg\tire.

– Inclusiv AURORA?Am cl\tinat din cap.– Oricum, Goddard a adus vorba de el.– ~n ce context?– A zis c\ exist\ un proiect mare, codificat AURORA, care va con-

stitui o cotitur\ pentru companie. {i c\ i l-a `ncredin]at lui Camilletti.– Aha. Camilletti se ocup\ de toate achizi]iile, iar sursele mele

sus]in c\ proiectul AURORA a fost asamblat cu ajutorul c`torva

252 JOSEPH FINDER

q g

Page 128: Paranoia - Joseph Finder

48

Am stat treaz mai toat\ noaptea: din nefericire, `ncepusem s\

m\ obi[nuiesc.

Mai bine de o or\, resping\torul Nick Wyatt mi-a prezentat o ve-

dere general\ a liniei de produse Trion, inclusiv tot felul de infor-

ma]ii secrete, lucruri [tiute de foarte pu]ine persoane. Era ca [i cum

Rommel se documenta `n privin]a pozi]iilor ocupate de Montgomery.

Evident, [tia extraordinar de multe lucruri despre pia]\, pentru c\ era

unul dintre concuren]ii principali ai companiei Trion [i de]inea tot fe-

lul de informa]ii importante, pe care era dispus s\ mi le `ncredin]eze

`n scopul exclusiv de a-l impresiona pe Goddard. Pierderea lui pe ter-

men scurt `i aducea un c`[tig strategic pe termen lung.

La miezul nop]ii am ajuns `ntr-o goan\ la Harbor [i m-am apucat

s\ lucrez `n Power Point, asambl`nd diapozitivele pentru prezentarea

pe care urma s\ i-o fac lui Goddard. Cinstit s\ fiu, m\ cam ambala-

sem. {tiam c\ nu-mi puteam bate joc; trebuia s\ func]ionez la capaci-

tate maxim\. At`ta vreme c`t beneficiam de informa]ii secrete de la

Wyatt, aveam s\-l impresionez pe Goddard, dar ce avea s\ se `nt`m-

ple c`nd voi da de fundul sacului? Dac\-mi cerea p\rerea despre ceva

[i atunci `mi d\deam de gol totala ignoran]\? Ce m\ f\ceam?

C`nd am sim]it c\ nu mai pot lucra, am f\cut o pauz\ ca s\-mi

verific mesajele pe Yahoo, Hotmail [i Hushmail. Obi[nuitele gu-

noaie [i spam-uri – „Viagra online CUMP|RA}I DE LA NOI

VIAGRA F|R| RE}ET|“, sau „CEL MAI BUN SITE XXX“,

– S\-i dau o p\rere global\ privind portofoliul de produse. Cepromite, ce nu, ce probleme ar putea s\ apar\. Orice.

– Nu e prea clar.– A zis c\ vrea o privire din avion a problemelor.– Iar avionul s\ fie pilotat de Adam Cassidy, geniu `n marke-

ting, a spus Wyatt, v\dit amuzat. Atunci, ia un blocnotes [i ceva descris [i noteaz\-]i. O s\ te fac o mare stea.

254 JOSEPH FINDER

q g

Page 129: Paranoia - Joseph Finder

lucru total improbabil – o luase la `ntreb\ri. Apoi `i f\cuse o descri-ere a mea, iar ea `[i d\duse imediat seama; nu ar fi fost nevoie s\ sechinuiasc\ prea mult.

Dar dac\ lucrurile s-ar fi petrecut a[a, nu [i-ar fi schimbat doarparola, nu? Nu s-ar fi oprit aici. Ar fi vrut s\ [tie ce c\utam `n bi-roul ei, pentru c\ nu primisem permisiunea de a scotoci. Nici nuvoiam s\ m\ g`ndesc la ce putea s\ urmeze...

Ori poate explica]ia era c`t se poate de simpl\. Poate-[i schim-base parola din obi[nuin]\, a[a cum se recomanda fiec\rui angajatTrion s\ procedeze la fiecare [aizeci de zile.

Pesemne c\ asta era.N-am dormit deloc bine [i, dup\ dou\ ore de v`nzoleal\ [i `n-

cerc\ri e[uate, m-am hot\r`t s\ m\ scol, am f\cut du[ [i m-am `m-br\cat, dup\ care am plecat la slujb\. Lucrarea pentru Goddard eraterminat\; cu cealalt\ activitate, cea de spionaj `n favoarea luiWyatt, r\m\sesem `n urm\.

C`nd am ie[it, am aruncat o privire `n oglind\.– Te-ai trezit deja? m-a `nt`mpinat Carlos, portarul, c`nd mi-a

sosit [i Porsche-ul `n fa]a cl\dirii. Nu-i bun deloc programul \sta,domnule Cassidy. O s\ te-mboln\ve[ti.

– Ba nu, am spus eu. M\ face s\ r\m`n cinstit.

PARANOIA 257

sau „Cum s\ ob]ii aprobarea pentru ipotec\“. Nimic de la „Arthur“.Apoi am intrat pe site-ul Trion.

Mi-a s\rit `n ochi un e-mail. Era de la [email protected] dat clic pe el.

SSUUBBJJ: TuFFRROOMM: KGriffinTTOO: ACassidy

Amice! Grozav\ revedere! M-am bucur s\ te v\d at`t de dichisit [i s\ aflu c\-]imerge at`t de bine – e[ti mare! M\ impresioneaz\ cariera ta de aici. Plute[teceva `n aer? Paseaz\-mi [i mie! Vreau s\ cunosc [i eu o serie de oameni laTrion [i te-a[ invita la mas\. D\-mi de [tire!

Kev

N-am r\spuns – trebuia s\ concep un plan de ac]iune. Tipul seinteresase de mine, v\zuse noua mea func]ie [i nu [tia ce s\ cread\.Nu mi-am dat seama dac\ voia s\ ne `nt`lnim din curiozitate sau cas\ m\ perie, aici era buba. Meacham [i Wyatt spuseser\ c\ se vorocupa de el, nu-mi era clar ce `nsemna asta, dar, p`n\ atunci, tre-buia s\ fiu extrem de prudent. Kevin Griffin reprezenta o bomb\ cuceas care abia a[tepta s\ explodeze. Nu voiam s\ m\ apropii de el.

Apoi am ie[it [i am reintrat folosind identitatea [i parola Norei.Era dou\ diminea]a [i mi-am `nchipuit c\ nu era pe Net. Era o or\potrivit\ s\-i v\d mesajele arhivate [i s\ descarc tot ce avea leg\-tur\ cu AURORA, dac\ exista a[a ceva.

Tot ce-am reu[it a fost: „PAROL| INCORECT|“.Am tastat din nou parola ei, de data asta mai atent, [i am ob]i-

nut acela[i rezultat. De data asta eram convins c\ nu gre[isem.~[i schimbase parola.De ce?C`nd am c\zut lat `n pat, prin minte `mi vuiau tot felul de g`n-

duri, `ncerc`nd s\-mi explic de ce-[i schimbase parola. Poate c\paznicul acela, Luther, venise `ntr-o noapte c`nd Nora r\m\sesemai t`rziu dec`t de obicei, [i se a[teptase s\ m\ g\seasc\ pe mine,ca s\ mai discut\m despre ma[ini Mustang, dar o g\sise `n schimbpe Nora. Poate se `ntrebase ce c\uta `n biroul acela, poate chiar –

256 JOSEPH FINDER

q g

Page 130: Paranoia - Joseph Finder

ceva mai t`rziu `n cursul zilei, la ora 17 dup\ fusul orar, pentru a citiun „anun] important f\cut de directorul general executiv AugustineGoddard“. Asta avea s\ dea na[tere unui val de zvonuri. Toat\ lu-mea va transmite mesaje `n st`nga [i `n dreapta. M-am `ntrebat c`]ioameni de la v`rf – un grup din care acum f\ceam [i eu parte – [tiauadev\rul. Nu mul]i, puteam b\ga m`na `n foc.

Goddard men]ionase c\ AURORA, mirobolantul proiect desprecare refuzase s\ vorbeasc\, era feuda lui Paul Camilletti. M-am `n-trebat dac\ `n biografia acestuia exista ceva care s\ arunce c`t de c`tlumin\ asupra acelui proiect, de aceea am tastat numele lui `n listapersoanelor din companie.

Mi-a ap\rut fotografia lui, sever\ [i cople[itoare, [i totu[i ar\t`n-du-l mai atr\g\tor dec`t `n realitate. O biografie `n c`teva cuvinte:n\scut la Genesceo, New York, educat la [coli publice `n nordul sta-tului New York – traducere, probabil nu crescuse `ntr-o familiebogat\ – Swarthmore, Harvard Business School, o ascensiune me-teoric\ la o companie de produse electronice de larg consum care fu-sese c`ndva `n concuren]\ cu Trion, dar fusese achizi]ionat\ ulterior deTrion. Vicepre[edinte la Trion de ceva mai pu]in de un an, dup\ carefusese numit director financiar. Un om mereu `n mi[care. Am dat clicpe hyperlink-uri privind ierarhia [i mi-a ap\rut o mic\ diagram\ ce in-dica toate unit\]ile [i diviziunile aflate sub conducerea lui.

Una dintre ele era Unitatea de cercet\ri tehnologice avansate, care`i era subordonat\ direct. Alana Jennings era director de marketing.

Paul Camilletti conducea direct proiectul AURORA. Dintr-odat\, devenise foarte, foarte important.

Am trecut prin dreptul biroului s\u, sim]ind c\ inima `mi bateparc\ `n t`mple, [i n-am v\zut, desigur, nici urm\ de el. Abia tre-cuse de cinci. Am observat c\ echipa de cur\]enie trecuse deja peacolo: `n co[ul de h`rtii se pusese un sac de plastic curat, se vedeau`nc\ dungile f\cute de peria aspiratorului, iar totul mirosea a lichidede cur\]are.

Pe coridor nu se z\rea nimeni, probabil c\ nu era nimeni petot etajul.

49

Pu]in dup\ ora cinci diminea]\, garajul de la Trion era aproape

gol. Am avut o senza]ie stranie afl`ndu-m\ acolo, `n spa]iul acela

pustiu. L\mpile fluorescente b`z`iau [i sc\ldau totul `ntr-un soi de

cea]\ verzuie, iar aerul mirosea a benzin\, a ulei de motor [i a orice

mai picura din ma[ini: lichid de fr`n\, antigel [i, probabil, Mountain

Dew ce se v\rsase pe jos. Pa[ii mei r\sunau cu ecou.

Am luat liftul din spate p`n\ la etajul [apte, care era, de aseme-

nea, pustiu, [i am mers pe coridorul directorilor, prin dreptul birou-

rilor lui Colvin, Camilletti [i ale altora, pe care `nc\ nu-i `nt`lnisem,

p`n\ am ajuns la al meu. Toate erau cufundate `n `ntuneric [i `n-

chise; `nc\ nu sosise nimeni.

Biroul meu reprezenta doar ceva poten]ial – nimic altceva dec`t

masa de lucru goal\, scaune [i computer, un mouse pad cu in-

scrip]ia Trion, un fi[et `n care nu apucasem s\ pun nimic, o biblio-

tec\ `n care st\teau c`teva c\r]i. Ar\ta ca biroul unui nomad, al unui

r\t\citor, al cuiva care se putea ridica `n orice clip\ [i pleca, fie [i la

miez de noapte. Trebuia s\ i se dea pu]in\ personalitate – fotografii

`nr\mate, ni[te obiecte sportive pentru colec]ionari, ceva haios,

ceva grav, capabil s\ inspire la munc\. Avea nevoie de o amprent\

personal\. Poate c\ aveam s\ m\ ocup [i de asta, dar dup\ ce recu-

peram orele nedormite.

Mi-am introdus parola, m-am conectat [i am verificat mesajele.

Dup\ miezul nop]ii, se transmisese un e-mail c\tre to]i angaja]ii Trion

din `ntreaga lume, prin care erau ruga]i s\ intre pe site-ul companiei

PARANOIA 259

q g

Page 131: Paranoia - Joseph Finder

50

Da, dar cheia de la biroul lui era de neg\sit.

Am verificat toate locurile posibile – am scotocit `n fiecare

sertar din biroul asistentei lui, `n ghivece [i `n cutia de agrafe, chiar

[i `n dulapurile cu dosare. Masa ei de lucru d\dea direct `n hol, fi-

ind total expus\, de aceea am `nceput s\ tremur tot c\ut`nd prin ea,

fiindc\ se vedea de departe c\ nu acolo mi-era locul. M-am uitat

sub tastatur\, sub computer. S\ fi fost ascuns\ pe dosul sertarelor?

Nu. Sub t\blia mesei? Nu. ~n apropierea mesei ei de lucru se g\sea

o mic\ sal\ de a[teptare – doar o canapea, o m\su]\ de cafea [i

dou\ scaune. M-am uitat [i acolo, dar nimic. Nici urm\ de cheie.

Nu era chiar de neconceput ca [eful departamentul financiar al

companiei s\-[i ia ni[te m\suri de prevedere, `ngreun`nd sarcina cuiva

care ar fi `ncercat s\ p\trund\ `n biroul lui. Trebuia s\ admiri asta, nu?

Dup\ zece minute cumplite, c`t mi-a luat s\ verific peste tot, am so-

cotit c\ a[a trebuia s\ fie, c`nd, brusc, mi-am amintit un mic am\nunt,

destul de ciudat, privind biroul meu. Ca toate `nc\perile de la etajul di-

rectorilor, [i aceasta trebuia s\ fie dotat\ cu un detector de mi[care,

care nu este chiar at`t de sigur pe c`t se laud\. De fapt, e o m\sur\ obi[-

nuit\ de securitate pentru birouri de [efi – pentru ca nimeni s\ nu r\-

m`n\ `ncuiat `n respectiva camer\. At`ta vreme c`t detectorul percepe

mi[care `n interior, u[ile nu se blocheaz\. (O dovad\ `n plus c\ birou-

rile de la etajul [apte erau ceva „mai egale“ dec`t altele.)

Dac\ m\ mi[cam repede, puteam profita de asta...

Eram pe punctul de a dep\[i o grani]\ [i de a ini]ia ceva riscantla un nivel cu totul diferit.

Nu m\ speria sosirea vreunui paznic. ~i puteam spune c\ s`ntnoul asistent al lui Camilletti – el de unde naiba s\ [tie?

Dar dac\ venea asistenta lui foarte devreme, ca s\ rezolve cine[tie ce? Sau, ceea ce nu era imposibil, dac\ ap\rea chiar el, ca s\ `n-ceap\ ceva la prima or\? Av`nd `n vedere marele anun], poate voias\ dea telefoane, s\ scrie e-mailuri, faxuri c\tre birourile Trion dinEuropa, care erau cu [ase [i [apte ore `nainte fa]\ de noi. Cinci [ijum\tate `n New York `nsemna pr`nzul `n Europa. Sigur, puteatransmite mesajele de acas\, dar `l vedeam `n stare s\ apar\ neobi[-nuit de devreme `n ziua aceea.

De aceea, mi-am dat eu seama, dac\ `ncercam s\ p\trund `n bi-roul lui chiar `n ziua aceea, `mi asumam un risc nebunesc.

Cu toate astea, din motive pe care nu mi le-am putut explica,am hot\r`t s\ o fac, indiferent de pericole.

260 JOSEPH FINDER

q g

Page 132: Paranoia - Joseph Finder

~n geant\ `mi pusesem c`teva scule, inclusiv o lantern\. Am trasjaluzelele, am `nchis u[a, dup\ care am aprins lanterna.

Biroul nu f\cea excep]ie de la regul\, fiind lipsit de personalitate –colec]ia reprezentativ\ de fotografii de familie, `nr\mate, c`teva pla-chete [i diplome, aceea[i aliniere milit\roas\ de bine-cunoscutec\r]i de afaceri pe care to]i [efii pretindeau c\ le citesc. Biroul nu erasituat pe col] [i nu avea ferestre de la podea p`n\ `n tavan, ca la WyattTelecomm. Nu vedeai nimic afar\. M-am `ntrebat dac\ lui Camillettinu-i displ\cea s\-[i primeasc\ oaspe]ii importan]i `ntr-un birou at`t deumil. Acela ar fi fost mai cur`nd stilul lui Goddard, dar nu i se potri-vea lui Camilletti. Individ de duzin\ sau nu, p\rea s\-i plac\ s\ se deamare. Auzisem c\, la ultimul etaj al cl\dirii directorilor din Aripa A,exista un apartament ultraelegant, dar nici unul din cei pe care `i [tiamnu-l v\zuse. Poate c\ acolo `i primea Camilletti pe marii mah\ri.

Computerul fusese l\sat pornit, dar, dup\ ce am atins tasta deblanc de pe tastatura neagr\, foarte [ic, [i monitorul s-a luminat, aap\rut fereastra cu INTRODUCE}I PAROLA, `n dreptul c\reia cli-pea cursorul. F\r\ parola lui, era clar c\ nu puteam accesa fi[iereledin computer.

Chiar dac\-[i scrisese parola undeva, n-am reu[it s-o g\sesc ni-cicum `n sertare, sub tastatur\ sau pe vreun bile]el lipit pe parteadin spate a monitorului. Nic\ieri. Doar de-al dracului, am tastat nu-mele lui de utilizator ([email protected]), apoi ace-ea[i parol\, PCamilletti.

Nici a[a. Se dovedise mai precaut [i, dup\ c`teva `ncerc\ri, amrenun]at.

Puteam ob]ine parola prin vechiul mijloc: furt. M-am g`ndit c\n-ar observa dac\ a[ fi schimbat cablul dintre tastatur\ [i procesorcu un Keyghost. {i a[a am procedat.

Recunosc, am tremurat mai mult `n biroul lui dec`t `n al Norei.Se putea crede c\ ajunsesem un profesionist `n p\trunderi secrete,dar adev\rul era altul, iar biroul lui Camilletti degaja un aer care m\speria de moarte. P`n\ [i el, ca individ, era `nsp\im`nt\tor, iar dac\a[ fi fost prins, nici nu `ndr\zneam s\ m\ g`ndesc la urm\ri. Pe dealt\ parte, trebuia s\ presupun c\ m\surile de securitate la birourile

PARANOIA 263

U[a biroului era din mahon, foarte bine lustruit\ [i grea. ~ntreu[\ [i mocheta groas\ nu exista nici un spa]iu, c`t de mic; nu a[ fiputut strecura o foaie de h`rtie pe sub ea. Asta putea complica pu]inlucrurile, dar nu era imposibil.

Aveam nevoie de un scaun, dar nu de cel al asistentei lui, careera pe rotile [i putea deveni nesigur. Am g\sit unul cu sp\tar `nzona de a[teptare [i l-am a[ezat l`ng\ peretele din sticl\ al biroului.Dup\ aceea, am revenit `n sala de a[teptare. Pe m\su]a de cafease g\seau ziarele [i revistele obi[nuite `ntr-un asemenea loc –Financial Times, Institutional Investor, CFO, Forbes, Fortune,Business 2.0, Barron’s...

Barron’s. Da. Era cel mai potrivit. Avea dimensiunile, forma [igreutatea unui ziar de scandal. L-am luat, apoi – privind `nc\ o dat\`n jur, ca s\ m\ asigur c\ nu eram surprins f\c`nd ceva ce nu a[ fiputut `n veci s\ explic – am urcat pe scaun [i am `mpins `n sus unuldintre panourile care constituiau tavanul fals.

Am b\gat m`na pe pip\ite `n spa]iul acela gol de deasupra tava-nului fals, care era `ntunecos [i sufocat de fire, cabluri [i c`te altele,[i am b`jb`it s\ g\sesc urm\torul panou, cel de deasupra mesei delucru a lui Camilletti; l-am ridicat [i pe acela [i l-am proptit de ca-drul metalic.

Am luat ziarul, m-am `ntins, l-am cobor`t `ncet [i l-am fluturat.L-am l\sat c`t am putut mai jos, trebuind s\ m\ `ntind pentru asta, [il-am mai agitat pu]in – dar nu s-a `nt`mplat nimic. Poate c\ detectoriide mi[care nu b\teau p`n\ acolo. ~n cele din urm\, m-am ridicat pev`rfuri, mi-am `ndoit bra]ul din cot c`t am putut de mult [i am reu[its\ cobor ziarul `nc\ vreo treizeci de centimetri, r\sucindu-l nebu-ne[te, p`n\ am `nceput s\ simt c\ m\ apuc\ o cramp\ muscular\.

{i atunci am auzit un declic.Un clic slab, dar care nu fusese o iluzie auditiv\.Am scos ziarul prin deschiz\tur\, am `mpins la loc placa din ta-

vanul fals, a[ez`nd-o a[a cum st\tuse p`n\ atunci. Apoi am cobor`tde pe scaun [i l-am dus la locul lui.

Dup\ aceea am `ncercat clan]a.U[a s-a deschis.

262 JOSEPH FINDER

q g

Page 133: Paranoia - Joseph Finder

Iar dac\ Wyatt avea dreptate afirm`nd c\ proiectul AURORAera alc\tuit din c`teva companii pe care Trion le achizi]ionase `n se-cret, atunci solu]ia misterului AUROREI se g\sea `n fa]a mea.

Existau o mul]ime de dosare privind companii pe care Trion lecump\rase cu totul, altele din care luase doar o parte sau pe care lestudiase [i `n care hot\r`se s\ nu se amestece. Am recunoscut unelenume de companii, dar restul `mi erau str\ine. M-am uitat printr-undosar la fiecare companie [i am `ncercat s\ deslu[esc cu ce seocupa. Aceasta presupunea timp [i nici m\car nu [tiam exact ce s\caut. Cum Dumnezeu s\-mi dau seama dac\ vreo firm\ `n dezvol-tare f\cea parte din AURORA, c`nd eu nu aveam idee ce reprezentaacest proiect? Mi s-a p\rut o sarcin\ imposibil\.

Brusc, toate problemele mele s-au rezolvat.Unul dintre sertarele din Sectorul dezvoltare corpora]ie era de-

numit PROIECT AURORA.Acolo se g\sea tot. Nici nu se putea mai simplu.

PARANOIA 265

de la nivelul directorilor erau mai severe dec`t `n restul companiei.Trebuiau s\ fie. Sigur, fusesem instruit s\ trec de m\surile desecuritate standard. Existau `ns\ sisteme de detectare care nu por-neau alarme sonore sau luminoase. Posibilitatea asta m\ `ngrozea.

Am privit `n jur, sper`nd s\-mi vin\ vreo idee inspirat\. Dinanumite motive, biroul p\rea mai ordonat, mai spa]ios dec`t altele`n care intrasem. Apoi mi-am dat seama de ce: acolo nu era nici undulap pentru dosare. De aceea nu ar\ta prea aglomerat. Bun, darunde erau dosarele?

C`nd mi-am dat seama de locul destinat dosarelor, m-am sim]itca un dobitoc. Bine`n]eles. Nu se g\seau acolo, pentru c\ nu era spa-]iu suficient, [i nici `n camera asistentului, deoarece ar fi fost preaexpuse [i nu s-ar fi putut lua m\suri eficiente de asigurare a lor.

Prin urmare, `n camera din spate. La fel ca Goddard, directoriide la Trion aveau birouri duble, a doua `nc\pere, de acelea[i di-mensiuni, slujind drept sal\ de conferin]e. A[a se rezolva problemaegalit\]ii spa]iilor destinate birourilor. Da, toate birourile aveauaceea[i suprafa]\, numai c\ tipii de la v`rf aveau dou\.

U[a de la sala de discu]ii nu era `ncuiat\. Am plimbat fasciculullanternei prin `nc\pere, am v\zut un copiator [i am remarcat c\ peto]i pere]ii se aflau dulapuri din mahon, pline cu dosare. ~n mijloc,o mas\ rotund\, ca a lui Goddard, dar mai mic\. Fiecare sertar erainscrip]ionat cu meticulozitate, tr\d`nd scrisul unui arhitect. Majo-ritatea p\reau s\ con]in\ eviden]e financiare [i contabile, care ar fiprezentat interes dac\ a[ fi [tiut precis ce anume s\ caut.

Dup\ aceea am v\zut sertarele notate cu „TRION – DEZVOL-TARE CORPORA}IE“ [i mi-a pierit interesul pentru altceva.„Dezvoltare corpora]ie“ e doar o formulare neroad\ pentru fuziuni[i achizi]ii. Trion era cunoscut\ pentru faptul c\ `nfulecase pe ne-mestecate companii abia `nfiin]ate sau de dimensiuni medii. Asta sepetrecuse mai mult `n anii de av`nt din deceniul nou\ dec`t recent,dar [i acum erau achizi]ionate m\car c`teva companii pe an. Amb\nuit c\ dosarele se aflau acolo pentru c\ Paul Camilletti se ocupade achizi]ii, concentr`ndu-se `n principal pe probleme de costuri,eficien]a investi]iei [i altele asemenea.

264 JOSEPH FINDER

q g

Page 134: Paranoia - Joseph Finder

din dosar spunea c\ respectiva companie rezolvase problema legat\

de „randamentul sc\zut al tabletelor de la semiconductoare“.

O alt\ companie g\sise o modalitate de a realiza circuite foto-

nice `n cantit\]i de mas\. Bine, dar ce `nsemna asta? Alte c`teva

erau firme de software [i nu aveam nici o idee cu ce se ocupau.

O companie numit\ Delphos Inc. – aceasta chiar p\rea intere-

sant\ – concepuse un proces pentru rafinarea [i producerea unui

compus chimic numit fosfur\ de indiu, alc\tuit din „cristale binare

ale unor elemente metalice [i nemetalice“, dar nu aveam habar ce

`nsemna asta. Materialul ob]inut de]inea „propriet\]i unice de ab-

sorb]ie [i transmisie optic\“, se spunea `n declara]ia de inten]ie.

Dup\ toate probabilit\]ile, se folosea pentru construirea unui anu-

mit tip de laser. Din c`te `n]elegeam, Delphos Inc. st\p`nea pia]a de

fosfur\ de indiu. Eram convins c\ ni[te min]i mai luminate dec`t a

mea `[i puteau da seama la ce slujeau cantit\]ile mari din acest

compus. Tare-a[ fi vrut s\ aflu cui `i trebuiau at`tea lasere.

Aici ap\rea `ns\ un aspect interesant: dosarul Delphos purta o

[tampil\ pe care scria: „~N CURS DE ACHIZI}IE“. Prin urmare,

Trion desf\[ura negocieri pentru cump\rarea acelei companii. Do-

sarul gemea de analize financiare, care m\ ame]eau pur [i simplu.

Exista un document de zece sau dou\sprezece pagini, un plan

pentru achizi]ia respectiv\. Ideea de baz\ era c\ Trion oferea cinci

sute de milioane de dolari pentru acea companie. Se p\rea c\ di-

rectorii companiei, un grup de oameni de [tiin]\ de la Palo Alto,

precum [i o firm\ cu capital mixt cu sediul la Londra, care de]ineau

aproape toat\ compania, acceptaser\ condi]iile. Da, jum\tate de mi-

liard de dolari poate cu siguran]\ s\ rezolve orice problem\. Se

planificase chiar [i un comunicat care urma, teoretic, s\ fie dat pu-

blicit\]ii peste o s\pt\m`n\.

Dar cum s\ copiez toate acele dosare? Mi-ar fi trebuit o ve[ni-

cie – ore `ntregi de stat la un copiator. Se f\cuse deja [ase, iar dac\

Jock venea la [apte [i jum\tate, era de b\nuit c\ Paul Camilletti so-

sea `nainte de acea or\. Prin urmare, trebuia s\ o [terg urgent din

birou. Nu aveam timp s\ copiez nimic.

51

Abia respir`nd, am tras sertarul afar\. Aproape c\ m\ a[teptam

s\ fie gol, la fel ca dosarele AURORA de la Departamentul de re-

surse umane. ~ns\ acesta era doldora de dosare, aranjate pe culori

`ntr-un sistem pe care nu l-am `n]eles, fiecare purt`nd o [tampil\ pe

care scria „TRION – CONFIDEN}IAL“. Se vedea c\ d\dusem

peste adev\rata comoar\.

Din c`te mi-am dat seama, dosarele de acolo se refereau la o se-

rie de firme `nfiin]ate recent – dou\ `n Silicon Valley, California, [i

alte c`teva `n Cambridge, Massachussetts – care fuseser\ achizi-

]ionate de cur`nd de Trion `n condi]iile cele mai stricte de confi-

den]ialitate. Pe dosare scria „Mod de lucru invizibil“.

Am priceput imediat c\ era vorba de ceva ie[it din comun, ceva

important, iar pulsul meu s-a accelerat brusc. Fiecare pagin\ era

[tampilat\: fie SECRET, fie CONFIDEN}IAL. Chiar [i `n cazul

dosarelor strict secrete p\strate `n biroul directorului executiv fi-

nanciar, limbajul era neclar, ascuns. Ap\reau fraze [i expresii pre-

cum: „Se recomand\ achizi]ionarea `n regim de urgen]\“ sau

„Trebuie p\strate sub raza de ac]iune a radarului“.

Prin urmare, secretul AUROREI se afla `n fa]a mea.

Oric`t de mult am r\sfoit aceste dosare, nu prea am reu[it s\ m\

l\muresc. Se p\rea c\ una dintre companii elaborase o modalitate

de a combina componente electronice cu elemente optice `n cadrul

unui circuit integrat. Nu am `n]eles ce semnifica asta. O `nsemnare

PARANOIA 267

q g

Page 135: Paranoia - Joseph Finder

52

Marea mea prezentare `n fa]a lui Goddard s-a tot am`nat. Tre-

buia s\ fie la opt [i jum\tate, dar cu zece minute `nainte de acea or\

am primit un mesaj de la Flo, care m\ anun]a c\ discu]iile cu perso-

nalul de la Departamentul economic `nc\ nu se terminaser\ [i a

propus ora nou\. Apoi, un alt mesaj de la ea: nu se `ntrevedeau

semne c\ [edin]a se va termina cur`nd, de aceea sugera am`narea

pentru nou\ [i jum\tate.

Mi-am `nchipuit c\ to]i [efii se eschivau, dorind ca al]ii s\ su-

porte greul reducerilor de personal. Pesemne c\ majoritatea se pro-

nun]au `n favoarea disponibiliz\rilor, `n sens foarte general, dar nu

din propria ograd\. Trion nu se deosebea de alte corpora]ii: cu c`t

aveai mai mul]i oameni `n subordine, cu at`t erai mai puternic. Ni-

meni nu voia s\ piard\ oameni.

Muream de foame, de aceea am m`ncat un baton cu proteine.

M\ sim]eam epuizat, dar prea agitat ca s\ reu[esc altceva dec`t s\

lucrez `n continuare la prezentarea mea `n Power Point, pentru a o

face mai simpl\ [i mai conving\toare. Am plasat c`te o tranzi]ie

animat\ `ntre diapozitive. Am introdus un desen reprezent`nd un tip

care se scarpin\ `n cap [i are deasupra cre[tetului un semn de `ntre-

bare, asta ca s\ creez momente de respiro c`t de c`t comice. Am tot

umblat la text, f\c`ndu-l mai scurt: citisem undeva despre Regula

lui {apte – adic\, doar [apte cuvinte pe r`nd [i [apte r`nduri pe fiecare

pagin\. Ori o fi fost Regula lui Cinci? Cred c\ voi [ti]i mai bine.

Mi-am imaginat c\, av`nd `n vedere evenimentele la care participa,

Nu vedeam alt\ modalitate dec`t s\ le iau cu mine. S\ mut c`tevadosare din alte sertare pentru a umple spa]iul r\mas gol [i apoi...

Iar asta ar declan[a o alarm\ general\ `n clipa `n care Camilletti sauasistenta lui ar `ncerca s\ consulte vreun dosar din proiectul AURORA.

Nu. Ideea era nefericit\.Ca s\ realizez ceva, am scos c`te o pagin\ important\ din cele

opt dosare privind companiile, am pornit copiatorul [i am f\cuttreaba. ~n mai pu]in de cinci minute am pus paginile respective `na-poi `n dosare, iar copiile le-am b\gat `n geanta mea.

Terminasem [i sosise momentul s\ plec de acolo. Dup\ ce amridicat o stinghie de la storul aflat `n fereastra ce d\dea spre cori-dor, m-am uitat atent ca s\ m\ asigur c\ nu m\ va surprinde nimeniie[ind din birou.

La ora [ase [i un sfert m\ aflam la masa mea de lucru. Trebuias\ car dup\ mine toate filele acelea copiate din dosarele strict se-crete ce f\ceau parte din AURORA, dar era mai bine a[a dec`t s\ lelas `n vreun sertar [i s\ le descopere Jocelyn. {tiu c\ p\rea o nebu-nie, dar trebuia s\ pornesc de la presupunerea c\ exista riscul ca eas\-mi scotoceasc\ prin birou. O fi fost ea asistenta „mea“, dar sala-riul `i era pl\tit de Trion Systems.

La [apte fix, Jocelyn a ap\rut. A v`r`t capul `n biroul meu, a ri-dicat spr`ncenele a mirare [i a zis cu o inflexiune surprins\ [i plin\de sub`n]eles:

– Bun\ diminea]a,– Bun\ diminea]a, Jocelyn.– Ai venit devreme.– Da, am morm\it eu.Apoi m-a m\surat printre gene.– E[ti aici de mult?Am oftat ad`nc [i am spus:– Nici nu vreau s\ m\ g`ndesc de c`nd.

268 JOSEPH FINDER

q g

Page 136: Paranoia - Joseph Finder

Imediat dup\ aceea, m-am apucat s\ conectez laptopul la pro-iectorul montat `n masa de conferin]e. Am ap\sat butonul care co-bora automat storurile.

Acum, `n `nc\perea cufundat\ `n semiobscuritate, r\m\seser\mdoar eu [i Goddard.

– Ce-ai pus la cale – un matineu?– Regret, o prezentare cu diapozitive, am precizat eu.– Nu cred c\ e bun\ ideea s\ stingi lumina. S-ar putea s\ adorm

imediat, a zis Goddard. Am stat treaz mai toat\ noaptea, chinuit deg`nduri `n leg\tur\ cu [edin]a asta. Consider disponibiliz\rile asteaun e[ec personal.

– Nu este cazul, am zis eu, apoi m-am cutremurat. Cine naibam\ credeam de `ncercam s\-l calmez pe [eful cel mare? ~n oricecaz, m-am gr\bit s\ adaug, voi fi foarte scurt.

Am `nceput cu o grafic\ foarte bine animat\ a produsului TrionMaestro, `n care toate componentele zburau din afara ecranului [ise asamblau perfect. Imaginea asta a fost urmat\ de tipul care sesc\rpina `n cap [i avea semnul de `ntrebare ce plutea desupra lui.

– ~n ziua de azi singurul lucru mai periculos dec`t prezen]a pepia]a produselor electronice de larg consum este s\ nu fii deloc peaceast\ pia]\, am zis eu. (Acum ne aflam `ntr-un automobil de For-mula Unu, deplas`ndu-ne cu o vitez\ ame]itoare.) Fiindc\, dac\ nue[ti pilotul ma[inii, e posibil ca ea s\ te calce. (Apoi a ap\rut un di-apozitiv care suna: „PRODUSE ELECTRONICE DE LARGCONSUM TRION – CEI BUNI, CEI R|I {I CEI UR~}I“.)

– Adam.M-am r\sucit spre el.– Da, domnule.– Ce dracu’ e asta?Am sim]it c\ m\ ia cu sudori pe ceaf\.– Aceasta a fost doar introducerea, am spus eu. (Se p\rea c\ fu-

sese prea lung\.) Trecem imediat la treab\.– I-ai spus cumva lui Flo c\ doreai s\ realizezi chestia asta `n,

cum naiba se nume[te programul, Power... Power Point?– Nu...

PARANOIA 271

Jock nu va mai avea r\bdare [i putere de concentrare, de aceea am

scurtat totul, f\c`nd textul mai percutant.

Cu c`t a[teptam mai mult, cu at`t eram mai agitat, iar diapoziti-

vele mele tindeau s\ devin\ mai minimaliste. ~ns\ efectele speciale

au devenit tot mai grozave. M-am g`ndit cum s\ fac pentru ca gra-

ficele cu bare s\ se mic[oreze [i s\ creasc\ `n fa]a ochilor. Goddard

avea s\ fie impresionat.

~n cele din urm\, la unsprezece [i jum\tate am primit `nc\ un

mesaj de la Flo care mi-a spus c\ pot porni spre centrul de infor-

mare, pentru c\ [edin]a era pe sf`r[ite.

C`nd am ajuns acolo, lumea tocmai pleca. Pe unii i-am recunos-

cut – Jim Colvin, director pentru opera]iuni; Tom Lundgren; Jim

Sperling, [eful de la Resurse umane; apoi, dou\ femei cu `nf\]i[are

de [efe. Nimeni nu ar\ta prea fericit. Goddard era `nconjurat de o

serie de persoane mai `nalte dec`t el. P`n\ `n acel moment nu reali-

zasem c`t de scund era. {i el ar\ta groaznic – cu pleoapele v`rstate

cu ro[u, ochii injecta]i, pungile de sub ochi mai pregnante dec`t de

obicei. Camilletti st\tea al\turi de el [i mi-a l\sat impresia c\ se

certau. Am reu[it s\ surprind doar fr`nturi.

– ... Trebuie s\ `mbun\t\]im metabolismul `n companie, tocmai

spunea Camilletti.

– ... Toate tipurile de opozi]ie, demoralizare, a morm\it Goddard.

– Cea mai bun\ solu]ie pentru a `nfr`nge opozi]ia e securea, a

continuat Camilletti.

– Eu a[ prefera convingerea cu vorba bun\, a spus Goddard moale.

Ceilal]i, care formau un cerc `n jurul lor, `i urm\reau `mpun-

g`ndu-se.

– A[a cum spunea Al Capone, ob]ii mai multe cu o vorb\ bun\

[i un pistol dec`t cu vorbele bune, a zis Camilletti, apoi a z`mbit.

– Presupun c\ acum o s\-mi spui c\ trebuie s\ spargi ou\le ca

s\ faci omleta.

– Mi-ai luat-o `nainte, a spus Camilletti, b\t`ndu-l amical pe

spate pe Goddard, dup\ care s-a `ndep\rtat.

270 JOSEPH FINDER

q g

Page 137: Paranoia - Joseph Finder

53

Automobilul lui Goddard era un Buick Roadmaster decapotabil

din 1949, restaurat perfect, de o culoare `ntre cea a filde[ului [i a

cremei de ou, cu forme aerodinamice minunate, cu un grilaj de ae-

risire a motorului care ar\ta ca o gur\ de crocodil. Avea anvelopele

cu flancurile vopsite `n alb [i un interior din piele ro[ie, sclipind

a[a cum vezi doar `n filme. ~nainte de a ie[i din garaj direct `n

soare, a cobor`t acoperi[ul din p`nz\.

– Dar ma[ina asta chiar are via]\ `n ea, am spus eu, uimit, c`nd

Goddard a accelerat dup\ ce intrasem pe autostrad\.

– 376 de centimetri cubi, cu opt cilindri `n linie, a spus el.

– Doamne, e o frumuse]e.

– Am botezat-o Corabia lui Tezeu.

– Aha, am f\cut eu, chicotind, de parc\ a[ fi `n]eles la ce f\cea

aluzie.

– Trebuia s-o vezi cum ar\ta c`nd am cump\rat-o – o gr\mad\

de fiare, brr. So]ia mea a crezut c\-mi pierdusem min]ile. Mi-am

petrecut toate weekendurile [i serile vreme de mai bine de cinci ani

ca s\ refac ma[ina, pornind de la zero – adic\, am `nlocuit tot. Cu

piese autentice, desigur, dar nu cred c\ a mai r\mas vreo compo-

nent\ din cea pe care o cump\rasem.

Goddard nu era un colec]ionar care nu se uita la bani, ca Wyatt, cu

avioanele [i iahturile lui [i cu automobilele Bentley. {i nici ca Nora,

cu Mustangul ei, sau ca alt imitator al lui Goddard, care cump\ra

S-a ridicat, a mers spre comutator [i a aprins lumina.– Flo trebuia s\-]i fi spus – detest porc\ria aceea de program.Am sim]it c\-mi ia foc fa]a.– ~mi pare r\u, nu mi-a spus nimeni.– Doamne, Dumnezeule, Adam, e[ti un t`n\r inteligent, creativ,

cu o g`ndire original\. Crezi c\ ]in s\-]i pierzi vremea ca s\ hot\-r\[ti dac\ s\ folose[ti caractere Arial de optsprezece sau TimesNew Roman de dou\zeci [i patru? N-ar fi mai bine s\-mi spui di-rect ce p\rere ai? Doar nu-s copil. N-am nevoie s\ mi se dea pastaasta de cereale cu linguri]a.

– ~mi pare r\u, am repetat eu, ne[tiind ce s\ mai spun.– Ba nu, mie `mi pare r\u. N-ar fi trebuit s\ m\ reped la tine.

Pesemne c\ mi-a sc\zut glicemia. E ora pr`nzului [i mi s-a f\cutfoame.

– M\ duc p`n\ jos, s\ aduc ni[te sandvi[uri.– Am o idee mai bun\, a zis Goddard.

272 JOSEPH FINDER

q g

Page 138: Paranoia - Joseph Finder

patim\ `nsp\im`nt\toare, continu`nd s\ priveasc\ `nainte, iar, c`ndse uita la mine `n treac\t, ochii lui m\ scrutau p\trunz\tor. Iar la unanumit moment, Adam, trebuie s\ te `ntrebi: „Mai e[ti aceea[i per-soan\ sau nu?“ Costuma]ia s-a transformat, podoabele, la fel, con-duci o ma[in\ luxoas\, locuie[ti `ntr-o cas\ scump\, ai amici cupreten]ii. Dar dac\ `]i p\strezi integritatea, `n ad`ncul sufletului [tiic\ ai r\mas aceea[i corabie dinainte.

Am sim]it un nod chinuitor `n stomac. Vorbea despre mine; amavut o senza]ie nesf`r[it\ de ru[ine, de stinghereal\, ca [i cum a[ fifost prins f\c`nd ceva nedemn. Vedea prin mine ca prin sticl\. Orim\ `n[elam eu? Ce anume percepuse? C`t de mult [tia?

– Omul trebuie s\ respecte persoana care a fost. Trecutul pro-priu – nu po]i r\m`ne prizonierul lui, dar nici nu-i po]i da cu picio-rul. E o p\rticic\ din tine.

Tocmai m\ chinuiam s\ g\sesc un r\spuns, c`nd el a anun]atplin de vioiciune:

– Ei, uite c-am ajuns.Se referea la un vagon-restaurant vechi, cu forme aerodinamice,

din o]el, care apar]inuse unui tren de pasageri, av`nd o firm\ din tu-buri de neon albastru pe care scria: „LINGURA ALBASTR|“. De-desubt, alte litere din neon proclamau: „AER CONDI}IONAT“.Iar alt panou te vestea: „DESCHIS“ [i „DEJUN TOAT| ZIUA“.

A parcat ma[ina [i am cobor`t am`ndoi.– N-ai mai fost aici?– Nu.– A, o s\-]i plac\. E ceva autentic. Nu seam\n\ nici pe departe

cu localurile acelea care `ncearc\ s\ imite chestii de epoc\. (U[arestaurantului s-a `nchis cu un bufnet precis, semn c\ era bine `n-tre]inut\.) Arat\ la fel ca `n 1952.

Ne-am a[ezat `ntr-un separeu care era tapisat cu piele ro[ie. T\-blia mesei era din ceva ce imita marmura, av`nd o margine `nt\rit\cu o band\ din inox. Am v\zut [i tonomatul. Apoi, o tejghea lung\,cu scaune rotative fixate `n podea, [i clopote de sticl\, `n care se g\-seau torturi [i pl\cinte. Din fericire, localul nu se l\uda cu obiecte

PARANOIA 275

ma[ini de colec]ie de la casele de licita]ie. Era un pasionat demo-dat, care chiar se m`njea cu vaselin\ pe m`ini.

– Ai citit cumva Vie]ile de Plutarh?– Nu cred c\ am terminat nici S\ ucizi o pas\re c`nt\toare, am

r\spuns eu.– ~nseamn\ c\ nu [tii la ce m-am referit c`nd am spus c\ mi-am

botezat ma[ina Corabia lui Tezeu, a[a e?– Nu, domnule, nu [tiu.– P\i, e vorba de o bine-cunoscut\ [arad\ legat\ de identitate,

pe care grecii antici au analizat-o cu pasiune. Ea apare pentru primaoar\ `n Plutarh. Poate numele de Tezeu `]i sun\ familiar, mareleerou care a ucis Minotaurul `n Labirint.

– Sigur. Mi-am adus aminte ceva despre labirint.– Atenienii au hot\r`t s\ p\streze corabia lui Tezeu drept monu-

ment. De-a lungul anilor, a `nceput s\ se degradeze, bine`n]eles, [is-au apucat s\ `nlocuiasc\ fiecare pies\ din lemn cu alta, [i a[a maideparte. ~n felul \sta, au schimbat toat\ lemn\ria cor\biei. Iar `ntre-barea pe care [i-o puneau grecii – asta fiind un soi de ghicitoare fi-lozofic\ – era: „Mai e aceasta corabia lui Tezeu?“

– Sau doar o upgradare? am zis eu.Dar Goddard nu avea chef de glume. P\rea s\ fi devenit foarte

serios.– Adam, s`nt convins c\ [tii oameni care s`nt exact ca acea cora-

bie, a[a e? A aruncat o privire spre mine, apoi [i-a `ntors ochii spre[osea. Oamenii care s`nt mereu `n ascensiune [i `ncep s\ schimbe to-tul `n jurul lor, p`n\ nu mai recuno[ti originalul, `n]elegi?

Am sim]it un fior nefiresc. Isuse. Acum nu mai discutamdespre Buick.

– Adic\, treci de la blugi [i adida[i la costum [i pantofi scumpi.Devii mai rafinat, mai `nclinat s\ `ntre]ii rela]ii sociale, `]i modifici[i comportamentul. }i se schimb\ [i felul de a vorbi. ~]i faci noiprieteni. ~nainte te delectai cu Budweiser, acum nu bei dec`tPauillac original. ~nainte, cump\rai Big Mac din mersul ma[inii,acum comanzi biban de mare g\tit special. }i-ai schimbat [i modulde a vedea lucrurile, p`n\ [i modul de a g`ndi. Goddard vorbea cu o

274 JOSEPH FINDER

q g

Page 139: Paranoia - Joseph Finder

alt produc\tor de echipamente originale `nainte ca pre]ul la ecraneleacelea cu plasm\ s\ explodeze. Pentru c\ sigur asta se va `nt`mpla.

A ridicat din spr`ncene.– Pe de alt\ parte, am continuat eu, Guru mi se pare grozav.Jock a cl\tinat din cap [i a revenit la m`ncare.– Ei bine, clar, nu s`ntem singurii care vin cu un nou comunica-

tor ultra. Cei de la Nokia au de g`nd s\ [tearg\ podeaua cu noi.– S\ l\s\m Nokia, am propus eu. Asta nu e dec`t o perdea de

fum [i praf `n ochi. Aparatul lor e at`t de amestecat `n b\t\lii in-terne, `nc`t n-o s\ vedem pe pia]\ nici o noutate de la ei `n urm\to-rul an [i jum\tate, asta dac\ au noroc.

– {i asta o [tii... tot de la acela[i amic? Sau de la altul?M-a privit cu scepticism.– Informa]ii de la competi]ie, am min]it eu.Nick Wyatt, cine altul? ~ns\ el `mi pusese la dispozi]ie [i legenda:– ~]i pot ar\ta raportul, dac\ ]ii neap\rat.– Nu acum. Ar trebui s\ [tii c\ la Guru am dat de o problem\ de

produc]ie at`t de grav\, `nc`t s-ar putea nici s\ nu fim `n stare s\ fa-cem livr\ri.

– Ce fel de problem\?A oftat.– E prea complicat s\ intru `n detalii acum. De[i poate c-ar fi

bine s\ participi la c`teva discu]ii ale echipei care se ocup\ deGuru, s\ vezi dac\-]i vine vreo idee.

– Sigur. (M-am g`ndit s\ m\ ofer [i pentru AURORA, dar mi-amreprimat impulsul – era prea periculos.)

– A, [i `nc\ ceva. S`mb\t\ organizez serbarea anual\ la casamea de l`ng\ lac. Nu invit toat\ compania, desigur – doar [aptezeci[i cinci, maxim o sut\ de persoane. Pe vremuri, participa toat\ lu-mea, dar acum ar fi imposibil. Vor veni unii dintre cei mai vechi [i[efii cu so]iile. Crezi c\ po]i l\sa culegerea de informa]ii de la com-peti]ie [i s\-]i faci timp [i pentru asta?

– Cu pl\cere.Am `ncercat s\ par deta[at, dar invita]ia ie[ea din tipare. Cei

care participau la petrecerea lui Goddard erau oamenii cei mai

PARANOIA 277

din anii cincizeci; iar tonomatul nu avea discuri cu twist sau altechestii dintr-astea. ~n vagon mai era un automat de v`ndut ]ig\ri, detipul celor cu un m`ner de care tragi ca s\ pice pachetul. Micul dejunse servea de diminea]\ p`n\ seara (Dejun popular – dou\ ou\, cartofipr\ji]i simplu, c`rna]i sau costi]\ sau [unc\ [i chifle calde, la 4,85dolari), dar Goddard a comandat un sloppy joe1 cu un corn uneichelneri]e care `l cuno[tea, pentru c\ i s-a adresat cu Jock. Eu am ce-rut un burger cu ca[caval [i cartofi pr\ji]i, plus o Cola dietetic\.

M`ncarea era pu]in cam gras\, dar omeneasc\. M`ncasem maibine `n alte p\r]i, dar m-am ar\tat `nc`ntat, a[a cum se cuvenea.Al\turi de mine, pe bancheta `mbr\cat\ `n piele, st\tea geanta meade lucru cu extrasele din dosarele pe care le [terpelisem din biroullui Paul Camilletti. Simpla lor existen]\ m\ f\cea s\ m\ simt agitat,ca [i cum ar fi emanat raze gamma prin pere]ii din piele ai gen]ii.

– {i-acum s\ auzim ce g`nde[ti, a zis Goddard, `n timp ce mes-teca. S\ nu spui c\ nu e[ti `n stare f\r\ computer [i un proiector.

Am z`mbit [i am luat o gur\ de Cola.– Mda, `n primul r`nd, cred c\ livr\m mult prea pu]ine televi-

zoare cu ecran plat de dimensiuni mari, am spus eu.– Prea pu]ine? ~n situa]ia `n care se afl\ economia?– Am un prieten care lucreaz\ la Sony, iar el se mai scap\ c`nd

au probleme serioase. ~n esen]\, NEC, produc\torul de ecrane cuplasm\ pentru Sony, se confrunt\ cu ni[te necazuri. Noi avem unavantaj mare fa]\ de ei. {ase, p`n\ la opt luni, ne va merge bine.

A abandonat m`ncarea [i [i-a `ndreptat toat\ aten]ia asupra mea.– Ai `ncredere `n acest amic?– Deplin\.– S\ [tii c\ n-o s\ iau o decizie important\ privind produc]ia

doar pe baza unor zvonuri.– Nici o sup\rare, am spus. Dar [tirea va deveni public\ peste

vreo s\pt\m`n\. Dar poate c\ ar fi bine s\ `ncheiem un contract cu un

276 JOSEPH FINDER

1 Un fel de toc\ni]\: carne slab\ pr\jit\ `n ap\, apoi g\tit\ `n\bu[it cu suc de ro[ii,ardei verde, ciuperci [i ceap\, timp de 20 de minute. Se pot ad\uga [i alte ingre-diente, precum piper [i usturoi. Se serve[te fierbinte, a[ezat\ `n chifle sau cu orez,ca fel principal. (n. tr.)

q g

Page 140: Paranoia - Joseph Finder

54

Montat dup\ masa cu Goddard, m-am `ntors la Trion `ntr-o stare

de surescitare, iar asta nu din cauza m`nc\rii mediocre. Nici m\car

pentru c\ ideile mele se dezvoltaser\ at`t de bine. Nu, din simplul

motiv c\ individul `mi acordase toat\ aten]ia, poate chiar [i admira-

]ia lui. De acord, poate vedeam eu situa]ia mai `n roz dec`t se cuve-

nea. Dar m\ luase `n serios. Dispre]ul lui Nick Wyatt fa]\ de mine

era total. M\ f\cea s\ m\ simt ca o g`z\ ne`nsemnat\. Cu Goddard,

aveam senza]ia c\ decizia lui de a m\ alege ca asistent executiv era

pe deplin justificat\, iar asta m\ determina s\ muncesc ca un de-

ment pentru el. Ciudat\ situa]ie.

Camilletti era `n biroul lui, cu u[a `nchis\, deoarece avea o `nt`l-

nire cu cineva care p\rea important. L-am z\rit pe fereastr\, aplecat

`n fa]\ [i concentrat. M-am `ntrebat dac\ `[i va nota ceva `n computer

dup\ plecarea vizitatorului. Cur`nd, urma s\ am acces la computerul

lui, cu parol\ [i tot ce trebuia. Inclusiv la proiectul AURORA.

{i abia atunci am sim]it prima `mpuns\tur\ de... de ce anume?

De vinov\]ie, pesemne. Legendarul Jock Goddard, o fiin]\ uman\

de o decen]\ impresionant\, m\ dusese la restaurantul acela de doi

bani, `mi ascultase ideile (`n mintea mea, ele nu mai veneau de la

Wyatt), iar eu b`ntuiam prin birourile directorilor [i plasam dispozi-

tive de interceptare `n beneficiul jigodiei de Nick Wyatt.

Situa]ia asta era cu totul anapoda.

Jocelyn a ridicat privirea din h`rtiile la care lucra.

– Ai m`ncat bine? m-a `ntrebat ea.

apropia]i lui. Av`nd `n vedere num\rul redus de invita]i, petrecereaacesta avea s\ devin\ motiv de m`ndrie `n cadrul companiei, a[a c\sigur aveam s\ aud: „Doamne, Fred, iart\-m\, nu pot s`mb\t\, amo... cum s\ spun, merg la un gr\tar. ~n]elegi tu, da?“

– A, s\ nu te a[tep]i la caras de mare sau Pauillac, a zisGoddard. Mai cur`nd burgeri, hotdogi, salate – nimic extraordinar.S\-]i iei slipul. Iar acum, s\ trecem la treburi mai importante. Ceide aici fac cea mai bun\ pl\cint\ cu stafide pe care ai m`ncat-ovreodat\. {i cea cu mere e grozav\. Totul, de cas\. De[i preferatamea r\m`ne mereng cu ciocolat\. A chemat-o din ochi pe chelne-ri]\, care p`ndise pe l`ng\ masa noastr\. Debby, a zis el, adu-i t`n\-rului o pl\cint\ cu mere, iar mie, ca de obicei. S-a `ntors spre mine:Dac\ nu te superi, s\ nu le poveste[ti amicilor t\i despre locul \sta.S\ r\m`n\ micul nostru secret. {i-a arcuit spr`ncenele. Sper c\ [tiis\ p\strezi un secret.

278 JOSEPH FINDER

q g

Page 141: Paranoia - Joseph Finder

Of, Doamne. Acum cei de la Serviciul de securitate aveau s\controleze birourile [i computerele din toate sectoarele care de]i-neau date secrete, ceea ce sigur cuprindea [i etajul [apte.

C`t avea s\ dureze p`n\ s\ descopere dr\cia pe care o legasem lacomputerul lui Camilletti?

La o adic\ – oare nu existau cumva camere de supraveghere peholul din fa]a biroului lui Camilletti, care s\ fi `nregistrat p\trunde-rea mea acolo?

Totu[i, ceva nu se potrivea. Cum descoperiser\ oamenii de laServiciul de protec]ie dispozitivul de logare?

Cablul trucat nu ar fi fost descoperit printr-o „verificare de ru-tin\“. Lipsea ceva; un anumit element nu fusese f\cut public.

Am ie[it din birou [i am `ntrebat-o pe Jocelyn:– Hei, ai v\zut e-mailul acela de la Serviciul de securitate?– ~h`mm, a r\spuns ea, ridic`nd ochii de pe ecran.– Va trebui s\ `ncuiem totul pe-aici? {i, m\ rog, care e realitatea?A cl\tinat din cap, nu prea interesat\ de subiect.– Credeam c\ [tii pe cineva de la Securitate. Nu?– Scumpule, a zis ea, [tiu lume din toate departamentele acestei

companii.– Hmm, am f\cut eu, ridic`nd din umeri [i plec`nd spre bufet.C`nd m-am `ntors, Jocelyn vorbea la telefon folosind casca fi-

xat\ pe cap. Mi-a surprins privirea, a sur`s [i a dat din cap, semn c\voia s\-mi comunice ceva:

– Cred c\ o s\ le lu\m r\mas-bun de la Greg, i-a spus ea per-soanei cu care vorbea la telefon. Scumpo, trebuie s\ `nchid. M\bucur c-am schimbat c`teva cuvinte cu tine.

Apoi s-a uitat la mine.– Prostii de-ale \stora de la protec]ie, a spus ea cu o str`mb\tur\

atot[tiutoare. Te asigur, s`nt `n stare s\ sus]in\ c\ tot ei au descope-rit soarele [i ploaia, dac\ ar fi s\ le dea cineva crezare. S-a `nt`m-plat a[a cum b\nuiam – se laud\ cu o chestie care a fost descoperit\absolut `nt`mpl\tor. Unul dintre computerele de la Resurse umanenu func]iona bine dup\ incendiu, de aceea, i-au chemat pe cei de la`ntre]inere tehnic\ [i unul dintre ingineri a observat ceva ciudat

PARANOIA 281

Nici nu m\ `ndoiam c\ re]eaua de b`rfe a celor din administra]ieaflase deja c\ tocmai luasem masa cu directorul general.

Am dat din cap.– Da, mul]umesc. {i tu?– Doar un sandvi[, f\r\ s\ m\ ridic de aici. Am at`tea de f\cut...Tocmai m\ `ndreptam spre biroul meu, c`nd ea [i-a adus aminte:– A, a trecut pe-aici un tip care voia s\ te vad\.– A l\sat vreun nume?– Nu. A zis c\ ]i-e prieten. De fapt, `n cuvintele lui, „amic“

de-al t\u. Blond, simpatic.– Cred c\ [tiu la cine te referi. (Oare ce Dumnezeu voise Chad?)– A spus c\ ai l\sat ceva pentru el pe birou, dar nu i-am permis

s\ intre – pentru c\ nu ai l\sat instruc]iuni. Sper c\ nu te superi. Mis-a p\rut c\ l-a cam deranjat.

– Nu-i nici o problem\, Jocelyn. Mul]umesc.Era vorba de Chad, dar de ce `ncercase s\-mi spioneze biroul?Am pornit computerul [i mi-am extras e-mailurile. Mi-a s\rit `n

ochi unul anume – o `n[tiin]are din partea Securit\]ii corporatetransmis\ c\tre [efi [i personal:

AALLEERRTT|| DDEE SSEECCUURRIITTAATTEELa sf`r[itul s\pt\m`nii trecute, dup\ un incendiu izbucnit la Departamen-tul de resurse umane de la Trion, o verificare de rutin\ a eviden]iat pre-zen]a unui dispozitiv de supraveghere plasat ilegal.O astfel de `nc\lcare a m\surilor de securitate `ntr-un departament cu in-forma]ii secrete ne `ngrijoreaz\ pe to]i cei de la Trion. Prin urmare, Servi-ciul de securitate a declan[at o verificare preventiv\ a tuturor locurilorunde s`nt p\strate documente secrete `n cadrul corpora]iei, inclusiv biro-uri [i sta]ii de lucru, pentru a descoperi orice semn de interven]ie sauplasare a unor dispozitive de interceptare. Ve]i fi contacta]i cur`nd. V\mul]umim pentru cooperare `n acest efort deosebit pentru `nt\rirea m\-surilor de securitate.

M-am sim]it imediat cotropit de sudoare pe frunte, la subsuori...Descoperiser\ dispozitivul pe care `l plasasem f\r\ s\ stau prea

mult pe g`nduri `n cursul primei mele `ncerc\ri e[uate de a p\trunde`n Departamentul de resurse umane.

280 JOSEPH FINDER

q g

Page 142: Paranoia - Joseph Finder

caut o solu]ie `n privin]a ultimelor evenimente ap\rute. C`nd am ie-[it din birou, Jocelyn mi-a zis:

– M-ai rugat s\-]i aduc aminte de transmisia prin re]ea a luiGoddard de la cinci.

– Da, ai dreptate. Mul]umesc.Am aruncat o privire la ceas.Mai aveam dou\zeci de minute. Nu voiam s-o pierd, dar pu-

team s-o v\d `n timp ce lucram la aparate, pe unul dintre monitoa-rele de pe echipamentul cardiovascular. A[a, reu[eam s\ rezolvdou\ lucruri `n acela[i timp.

Apoi mi-am amintit de geanta mea [i de con]inutul ei radioac-tiv. R\m\sese pe podea, l`ng\ biroul meu, ne`ncuiat\. Putea s-odeschid\ oricine, av`nd astfel prilejul s\ vad\ documentele secretefurate din biroul lui Camilletti. Cum s\ procedez? S\ le `ncui`ntr-un setar? Dar Jocelyn avea cheia. De fapt, nu exista nici un loc`n care s-o las unde ea s\ nu aib\ acces.

Revenind gr\bit `n birou, m-am a[ezat la masa de lucru, amscos documentele din geant\, le-am v`r`t `ntr-un plic [i le-am luatcu mine la sala de gimnastic\. Trebuia s\ car dup\ mine blestema-tele acelea de h`rtii p`n\ ajungeam acas\. De unde le puteamtransmite prin fax, dup\ care trebuia s\ le distrug. Nu i-am spus luiJocelyn unde m\ duceam [i, cum ea avea acces [i la programareadiscu]iilor mele, [tia c\ nu am nimic aranjat pentru urm\toarele ore.

Iar ea era prea politicoas\ ca s\ m\ `ntrebe unde plec.

PARANOIA 283

legat la tastatur\, un soi de fir, nu m\ pricep. Crede-m\, tipii de laProtec]ie nu s`nt cei mai de[tep]i indivizi de pe lumea asta.

– {i-atunci chestia asta cu „`nc\lcarea m\surilor de securitate“e o fars\?

– Ei, Caitlin, prietena mea, zice c\ au g\sit o chestie care se fo-lose[te `n spionaj, dar cred c\ marii detectivi de la Protec]ie n-ar fig\sit niciodat\ a[a ceva dac\ nu aveau un noroc chior.

Am pufnit amuzat [i m-am `ntors `n birou. Dar m-au trecut fioride ghea]\. Chiar dac\ b\nuielile mele se adeveriser\ – cei de laSecuritate fuseser\ noroco[i –, treaba sigur\ era c\ descoperise acelKeyghost. Trebuia s\ p\trund c`t mai cur`nd `n biroul lui Camillettica s\ scot cablul pe care `l plasasem, iar asta `nainte de a fi depistat.

~n timp ce fusesem plecat, pe ecranul meu ap\ruse o caset\ cuun mesaj:

De data asta am sim]it c\-mi cade tavanul `n cap. Pe de o parte,Serviciul de securitate de la Trion f\cea o verificare `n cl\dire [i, pede alta, ap\ruse [i acest Chad.

Chad, al c\rui ton fusese clar amenin]\tor, de parc\ ar fi aflatceea ce n-a[ fi vrut s\ [tie. Aspectul „foarte interesant“ era de r\u,la fel ca treaba cu „vechi prieten“, dar cea mai grav\ chestie era ceacu „poate vrei s\-mi dai un telefon“, care p\rea s\-mi transmit\:„Te-am prins, fraiere“. N-avea de g`nd s\ m\ sune; nu, ]inea s\ m\fr\m`nt, s\ transpir, s\-l caut de fric\... [i totu[i cum a[ fi pututevita asta? Nu era normal s\-l caut din pur\ curiozitate `n leg\tur\cu un „vechi prieten“? Trebuia s-o fac.

Acum `ns\, trebuia s\ fac pu]in\ mi[care. Nu neap\rat pentru c\`mi permitea timpul, dar aveam nevoie de o minte limpede ca s\

C\tre: Adam CassidyDe la: ChadPSalut Adam – am luat un pr`nz interesant cuun vechi prieten de-al t\u de la WyattTel.Poate vrei s\-mi dai un telefon.- C

282 JOSEPH FINDER

q g

Page 143: Paranoia - Joseph Finder

problemele recente `nt`mpinate de Trion. Mai precis: „Nu am in-ten]ia de a ocoli adev\rul. Nu voi numi aceste disponibiliz\ri «m\-suri involuntare de reducere» sau «concediere voluntar\»“. Apoi acontinuat: „~n domeniul nostru, nim\nui nu-i face pl\cere s\ recu-noasc\ atunci c`nd lucrurile nu merg bine sau c`nd conducerea uneicompanii a f\cut aprecieri eronate, a gafat sau a comis gre[eli. Eibine, declar acum c\ am gafat. Am comis gre[eli. Iar `n calitate dedirector general executiv, [i eu am f\cut gre[eli“. Apoi, a spus:„Consider c\ pierderea unor angaja]i de valoare, membri ai familieinoastre, reprezint\ semnul unui e[ec regretabil“. Dup\ care: „Dis-ponibiliz\rile s`nt ca o ran\ `ngrozitoare – provoac\ dureri `n tot or-ganismul“. ~mi venea s\-l str`ng `n bra]e pe tip [i s\-i spun c\ nuera nimic, nu se f\cea vinovat, `l iertam cu to]ii. A continuat: „Vreaus\ v\ asigur c\ `mi asum `ntreaga r\spundere pentru acest pas `na-poi [i voi face tot ce-mi st\ `n puteri s\ repun compania pe o pozi-]ie puternic\“. A mai zis c\ uneori asem\na compania cu o sanietras\ de c`ini, la care el era doar cel care se afl\ `n frunte, nu celcare st\ `n sanie [i folose[te biciul. C\ se opusese concedierilor anila r`nd, a[a cum [tia fiecare, dar, asta e, uneori trebuie s\ iei [i o de-cizie de acest fel [i s\ mergi mai departe. S-a angajat c\ echipa deconducere se va `ngriji de toate persoanele afectate de acea m\sur\;de asemenea, socotea c\ salariile compensatorii oferite erau celemai bune din domeniu – [i gestul reprezenta un minimum pe carecompania `l putea face pentru a-i ajuta pe angaja]ii fideli. A `ncheiatvorbind despre `nfiin]area companiei, cum veteranii din domeniuanticipaser\ mereu dispari]ia ei, `ns\ ea ie[ise mai puternic\ dup\fiecare criz\. P`n\ s\ `ncheie, aveam lacrimi `n ochi [i uitasem chiars\-mi mai mi[c picioarele. R\m\sesem acolo, lipit de aparat, uit`n-du-m\ la ecranul minuscul ca un idiot. Am auzit c`teva comentariicu voce tare, am privit `n jur [i am v\zut oameni str`ng`ndu-se `ngrupuri, discut`nd `nfl\c\ra]i, p\r`nd stupefia]i. Apoi mi-am pusc\[tile pe urechi [i am re`nceput s\ lucrez la aparat, timp `n caresala s-a umplut.

C`teva minute mai t`rziu, cineva s-a a[ezat la aparatul al\turat, ofemeie cu costum din lycra, [i am remarcat `n treac\t fundul apetisant.

55

Cu c`teva minute `nainte de cinci, sala de gimnastic\ `nc\ nu se

aglomerase. M-am a[ezat la un aparat [i mi-am pus casca pe urechi.

~n timp ce m\ `nc\lzeam, am trecut pe c`teva canale – MSNBC,

CSPAN, CNN, CNBC – [i am mai prins [tirile de la `nchiderea zilei

bursiere. Indicii NASDAQ [i Dow sc\zuser\: `nc\ o zi sc`rboas\. La

cinci fix, am trecut pe canalul Trion, care, de obicei, difuza chestii

plicticoase, precum prezent\ri, reclame [i altele la fel.

Apoi a ap\rut sigla Trion, dup\ care imaginea nemi[cat\ a lui

Goddard, aflat `n studioul companiei – purt`nd o c\ma[\ de un al-

bastru-`nchis, cu gulerul desf\cut, [i av`nd p\rul, de obicei `n neo-

r`nduial\, foarte atent piept\nat. Fundalul era negru cu puncte

albastre [i sem\na cu decorul folosit de Larry King pe CNN, cu

deosebirea c\ sigla Trion era plasat\ clar pu]in deasupra um\rului

drept al lui Goddard. Am constatat c\ eram destul de agitat, dar de

ce oare? Nu era o transmisiune `n direct, ci fusese `nregistrat\ cu o

zi `n urm\, [i [tiam exact cum avea s\ sune. Numai c\ `mi doream

ca totul s\ decurg\ bine. }ineam s\ explice toate disponibiliz\rile

`n mod ferm [i conving\tor, fiindc\ [tiam c\ mul]i oameni din ca-

drul companiei aveau s\ fie afecta]i.

Nu era nevoie s\-mi fac griji. N-a fost doar bun, ci uimitor. ~n cu-

v`ntarea aceea de cinci minute, n-a ap\rut nici o not\ fals\. A `nceput

simplu: „Bun\ ziua, s`nt Augustine Goddard, pre[edinte [i director

general executiv al Trion Systems, iar ast\zi `mi revine dificila sar-

cin\ de a anun]a ni[te [tiri nepl\cute“. S-a referit la industrie [i la

PARANOIA 285

q g

Page 144: Paranoia - Joseph Finder

56

– De c`nd... de c`nd lucrezi aici? m-a `ntrebat ea, cobor`nd de

pe aparat.

N-am reu[it s\ interpretez expresia de pe fa]a ei. P\rea u[or

amuzat\.

– Abia am `nceput. De vreo c`teva s\pt\m`ni. Dar tu?

– De ani... cinci ani. Unde e[ti?

Nu crezusem c\ senza]ia de gol din stomac putea deveni mai

acut\, dar exact asta s-a `nt`mplat.

– P\i, am fost angajat la Diviziunea de produse de larg con-

sum – marketing produse noi.

– Glume[ti, a exclamat ea [i m-a fixat ca tr\snit\.

– S\ nu-mi spui c\ lucrezi `n aceea[i diviziune ca mine. Ar tre-

bui s\ [tiu – trebuia s\ te fi v\zut m\car o dat\.

– Am lucrat.

– Ai lucrat? {i-acum unde te-ai mutat?

– Fac marketing pentru ceva care se cheam\ „Tehnologii revo-

lu]ionare“, a r\spuns ea cam cu jum\tate de gur\.

– Serios? Grozav. {i ce `nseamn\ asta?

– O chestie plicticoas\, a spus ea, dar pe un ton neconving\tor.

Probleme complicate, destul de speculative.

– Hm. Nu voiam s\ m\ ar\t prea curios. Ai prins cuv`ntarea lui

Goddard?

A dat din cap.

{i-a conectat [i ea c\[tile la monitor, [i-a f\cut de lucru cu ele,dup\ care m-a b\tut pe um\r:

– Ai regulator de volum la c\[ti? m-a `ntrebat ea. Am recunos-cut vocea `nc\ `nainte de a-i vedea fa]a. M-a privit cu ochi uimi]i.Ce cau]i aici? m-a `ntrebat, pe un ton par]ial acuzator, par]ial miratla culme.

– Of, Doamne, am zis eu. {i eu eram c`t se poate de surprins;nici nu ar fi fost nevoie s\ m\ prefac. Aici lucrez.

– Serios? {i eu. E absolut uimitor.– Chiar a[a.– Nu mi-ai spus – a, dar nici eu nu te-am `ntrebat, corect?– Incredibil, am zis eu.Acum jucam teatru [i, probabil, nu `mi folosisem tot talentul

actoricesc.M\ luase totu[i prin surprindere, cu toate c\ eram con[tient c\

asta se putea `nt`mpla [i, ironie a sor]ii, r\m\sesem prea uluit ca s\mai apuc s\ mimez o emo]ie credibil\.

– Ce coinciden]\, a spus ea. De necrezut.

286 JOSEPH FINDER

q g

Page 145: Paranoia - Joseph Finder

Tocmai `ncercam s\ g\sesc o solu]ie pentru a-l include peCamilletti pe lista mea de „prieteni“, f\r\ acordul lui, ca s\ [tiuc`nd era online [i c`nd nu, c`nd, brusc, pe ecranul computeruluimi-a ap\rut un mesaj de la Chad.

Am scris: „Scuze, Chad, a fost o zi infernal\“.A urmat o pauz\ de vreo jum\tate de minut, apoi Chad a revenit:„Pesemne [tiai dinainte despre concedieri, nu? Ce noroc pe tine

c\ e[ti imun.“Nu [tiam ce s\-i r\spund; am a[teptat un minut sau dou\, apoi a

sunat telefonul. Jocelyn plecase, a[a c\ toate apelurile erau dirijatela mine. Identitatea celui care m\ apelase a ap\rut pe ecran, dar eraun nume pe care nu l-am recunoscut. Am ridicat receptorul.

– Cassidy.– {tiu asta, am auzit glasul lui Chad, `nc\rcat de sarcasm. Doar

c\ nu [tiam dac\ e[ti acas\ ori la birou. Trebuia s\-mi imaginez c\un tip ambi]ios ca tine vine devreme [i st\ p`n\ t`rziu, a[a cum tesf\tuiesc toate c\r]ile alea despre oameni de succes.

– Cum `]i merge, Chad?– S`nt plin de admira]ie, Adam. Pentru tine. Mai mult ca nicio-

dat\, dac\ vrei s\ [tii.– Frumos din partea ta.– Mai ales dup\ ce am luat pr`nzul cu vechiul t\u prieten, Kevin

Griffin.– Nu l-am cunoscut prea bine.– El spunea altceva. {tii ceva, interesant lucru – activitatea ta de

la Wyatt nu l-a impresionat mai deloc. A afirmat c\ erai tare la pe-treceri.

– C`nd eram t`n\r [i iresponsabil, se poate, am spus eu, d`nd unr\spuns care s\ `i fac\ cinste [i lui George Bush cel t`n\r.

– Pe de alt\ parte, nu-[i aminte[te ca tu s\ fi lucrat la pro-iectul Lucid.

ChadP: V\d c\ nici nu telefonezi,nici nu-mi scrii. S\ nu-mi spui c\ aiajuns prea important ca s\ te maiintereseze vechii amici.

PARANOIA 289

– Cam greu de digerat. Nu [tiam c\ ne afl\m `ntr-o situa]ie at`tde proast\. Adic\, disponibiliz\ri – `]i `nchipui c\ asemenea lucrurise pot `nt`mpla numai altora, nu la Trion.

– Cum ]i s-a p\rut prezen]a lui?Voiam s\ o preg\tesc pentru momentul inevitabil c`nd avea s\

m\ caute pe re]eaua intern\ [i va descoperi cu ce anume m\ ocu-pam `n prezent. La o adic\, mai t`rziu a[ fi putut sus]ine c\ nu `i as-cunsesem nimic; `ncercam s\ c`[tig simpatie pentru [eful meu – ca[i cum a[ fi avut vreo leg\tur\ cu cuv`ntarea lui Goddard.

– Am r\mas [ocat\, bine`n]eles. Dar a prezentat situa]ia cubun-sim]. Sigur, mi-e u[or s\ vorbesc, pentru c\, probabil, s`nt oare-cum sigur\ pe postul meu. Tu, pe de alt\ parte, ca proasp\t angajat...

– N-o s\ p\]esc nimic, dar cine [tie. Acum chiar voiam s\ nudeschis subiectul privind postul pe care-l aveam, de aceea am zis:A spus lucrurilor pe nume.

– A[a e stilul lui. Un tip deosebit.– Se comport\ firesc. Am f\cut o pauz\. Apropo, `mi pare r\u

de felul `n care s-a terminat `nt`lnirea noastr\.– ~]i pare r\u? Nu ai pentru ce. Apoi vocea i s-a mai `nmuiat: {i

cum se mai simte tat\l t\u? (~i l\sasem un mesaj vocal a doua zi di-minea]\ ca s\ o anun] c\ situa]ia tatei se stabilizase.)

– Se aga]\ de via]\. La spital [i-a g\sit o mul]ime de personajepe care s\ le terorizeze [i s\ le intimideze, a[a c\ are un motiv `nplus s\ mai tr\iasc\.

Mi-a z`mbit politicos, nedorind s\ r`d\ pe seama unui muribund.– Da, dac\ e[ti dispus\, a[ dori s\-mi mai acorzi o [ans\.– {i eu a[ dori asta. S-a a[ezat din nou la aparat [i a `nceput s\

pedaleze, timp `n care a programat computerul. Mai ai num\rulmeu? (Apoi mi-a z`mbit cu sinceritate, moment `n care chipul i-asuferit o transformare. Era frumoas\. Cu adev\rat uimitoare.) Darce mi-o fi venit? M\ po]i g\si pe site-ul Trion.

Chiar dac\ trecuse de [apte, Camilletti era `nc\ la birou. Evi-dent, toat\ lumea lucra din r\sputeri, dar a[ fi vrut ca individul s\plece ca s\ pot p\trunde `n biroul lui `naintea celor de la Serviciulde securitate. Pe de alt\ parte, doream s\ ajung acas\ ca s\ dorm,deoarece sim]eam c\ m\ pr\bu[esc [i-mi ardea tot corpul.

288 JOSEPH FINDER

q g

Page 146: Paranoia - Joseph Finder

nimeni pe etaj. Am tras storurile, am extras cablul Keyghost [i amridicat o stinghie ca s\ m\ uit `n jur. N-am v\zut pe nimeni, de[icred c\ n-am fost din cale afar\ de precaut. Am ridicat storurile,apoi am deschis u[a `ncet, privind `nt`i `n dreapta, apoi `n st`nga.

~n anticamera lui Camilletti, rezemat de perete [i ]in`ndu-[i bra-]ele `ncruci[ate, st\tea un b\rbat masiv, cu o c\ma[\ `nflorat\ [ipurt`nd ochelari cu rame groase.

Noah Mordden.Avea un z`mbet ciudat pe fa]\.– Cassidy, a zis el. Uite-l [i Phinneas Finn al nostru [i cablul

conector cu treizeci [i patru de pini1 .– A, salut, Noah, am spus eu. M-am sim]it cuprins de panic\,

dar am reu[it s\ abordez o expresie de blazare. Nu aveam nici ceamai vag\ idee la ce se referea, doar c\ p\rea a fi o aluzie literar\obscur\, specialitatea lui. Ce pui la cale?

– }i-a[ pune aceea[i `ntrebare.– Ai venit `n vizit\?– ~nseamn\ c-am gre[it biroul. Eu m\ dusesem la cel pe u[a c\-

ruia scrie: „Adam Cassidy“. Ce gre[eal\!– M-au pus s\ lucrez pentru toat\ lumea de aici, am zis.Altceva mai bun nu-mi venise `n minte [i mi-am dat seama c\

era o minciun\ grosolan\. Chiar `mi `nchipuisem c\ va crede c\ tre-buia s\ intru `n biroul lui Camilletti? La ora opt seara? Morddenera prea de[tept [i prea b\nuitor ca s\ `nghit\ a[a ceva.

– Ai cam mul]i st\p`ni, a remarcat el. Cred c\ ai uitat pentrucine lucrezi `n realitate.

Am z`mbit cam str`mb. ~n sinea mea sim]eam c\ mor. M\ v\-zuse `n biroul Norei, iar acum `n cel lui Camilletti, deci [tia.

Se terminase. Mordden m\ putea da de gol. Ce urma? Cui `i vaspune? Imediat ce Camilletti ar fi aflat c\ p\trunsesem `n biroul lui,m-ar fi concediat f\r\ a sta la discu]ii, iar Goddard nu s-ar fi opus deloc.

– Noah, am spus.

PARANOIA 291

– P\i, el e – parc\-i la v`nz\ri, nu? am zis eu, socotind c\, dac\sugeram c\ Griffin era neinformat, se cuvenea m\car s\ o fac cusubtilitate.

– A fost. De azi nu mai e. Asta, `n caz c\ n-ai aflat.– N-a mers?Am rostit acele vorbe cu un u[or tremur, pe care l-am disimulat

dreg`ndu-mi glasul, apoi tu[ind.– A prins trei zile la Trion. Apoi cineva de la Wyatt a informat

telefonic Serviciul de securitate c\ bietul Kevin are prostul obicei dea „aranja“ rapoartele de transport [i cheltuieli. Li s-au servit dovezi[i tot ce trebuia, prin fax. S-au g`ndit c\ cei de la Trion ar trebui s\cunoasc\ acest am\nunt. Bine`n]eles, Trion s-a debarasat imediat deel. Degeaba a respins el acuza]iile, fiindc\ [tii cum se `nt`mpl\ `nasemenea cazuri – doar nu apari `n fa]a unui tribunal, corect?

– Isuse, am f\cut eu. Incredibil. N-am [tiut.– N-ai avut idee c\ se va da acel telefon?– N-am avut idee ce face Kevin. Adic\, a[a cum ]i-am spus, nu

l-am cunoscut prea bine, dar mi s-a p\rut un tip de treab\. Doamne.P\i, nu cred c\ po]i face asemenea chestii prea des [i s\ speri c\ nuvei fi prins.

A izbucnit `ntr-un hohot de r`s at`t de puternic, `nc`t a trebuit s\`ndep\rtez receptorul de ureche.

– Oho, asta-i bun\. E[ti mare de tot, tipule! A continuat s\ r`d\cu poft\, de parc\ ar fi auzit cea mai bun\ poant\ din lume. Aidreptate p`n\ la cer. Nu po]i face asemenea chestii prea des [i s\speri s\ scapi neprins.

Apoi a `nchis.Cu cinci minute mai devreme voisem s\ m\ las pe sp\tarul fo-

toliului [i s\ adorm, `ns\ acum nu mai eram `n stare, eram multprea speriat. Mi se uscase gura, de aceea m-am dus p`n\ la bufet [iam luat o sticl\ de ap\. Am ales drumul cel mai lung, prin dreptulbiroului lui Camilletti. Plecase, deoarece `n biroul lui era luminastins\, dar asistenta lui mai r\m\sese. O jum\tate de or\ mai t`rziu,c`nd m-am `ntors, plecase [i ea.

Trecuse pu]in de opt. De data asta, dup\ ce-mi perfec]ionasemtehnica, am p\truns rapid [i f\r\ probleme. Se p\rea c\ nu mai era

290 JOSEPH FINDER

1 Aluzie complicat\ la personajul din romanul cu acela[i nume (Phinneas Finn, 1867)de Anthony Trollope – prototip al t`n\rului politician care vrea s\ parvin\ [i socialprin c\s\torie, dar este respins de `nalta societate [i revine `n Irlanda natal\.Conectorul cu 34 de pini este folosit de regul\ la cabluri video. (n. tr.)

q g

Page 147: Paranoia - Joseph Finder

Partea a [asea

C|SU}A PO{TAL|

C\su]\ po[tal\: Loc secret destinat transmiterii de mesajesau informa]ii, ascunz\toare. Expresie din jargonul profesio-ni[tilor desemn`nd un loc fizic ascuns [i folosit ca leg\tur\impersonal\ dintre un agent [i un curier, ofi]er de caz saualt agent `ntr-o re]ea de informa]ii sau o opera]iune secret\.

Dic]ionar interna]ional de spionaj

Apoi am inspirat ad`nc, dar mintea mi se golise de orice g`nd [in-am g\sit replica potrivit\.

– Voiam s\ te felicit pentru ]inut\, a zis el. ~n ultima vreme ar\]ideosebit de elegant, `n stilul superiorilor no[tri.

– Mul]umesc. A[a g`ndeam [i eu.– Flanel\ neagr\ [i sacoul din tweed – aminte[ti de Goddard.

Semeni tot mai mult cu ne`nfricatul nostru lider. O variant\ mai ra-pid\, mai aerodinamic\. Cu o mul]ime de caracteristici noi, caredeocamdat\ nu func]ioneaz\ perfect. A sur`s. Am observat c\ ai [iun Porsche nou.

– Da.– Greu s\ scapi de pasiunea pentru ma[ini care b`ntuie `n com-

pania asta, nu? Dar, `n vreme ce gone[ti pe autostrada vie]ii, ar tre-bui s\ te mai opre[ti din c`nd `n c`nd ca s\ [i g`nde[ti pu]in, Adam.Dac\ toate vin spre tine, s-ar putea s\ fi gre[it banda de circula]ie.

– O s\ ]in minte.– Interesante [tirile privind disponibiliz\rile.– Da, totu[i tu n-ai probleme.– Asta-i o `ntrebare sau o propunere? Ceva din comportarea

mea p\rea s\ `l amuze. S\ l\s\m asta. }i-am spus c\ am kriptonit\.– Ce `nseamn\ asta?– S\ spunem c\ n-am primit titlul de „inginer superspecialist“

doar datorit\ distinsei mele cariere.– {i despre ce fel de kryptonit1 vorbim `n cazul de fa]\? Auriu?

Verde? Sau Ro[u?– ~n sf`r[it, un subiect la care te pricepi [i tu c`t de c`t. Dar, dac\

]i-a[ ar\ta, Cassidy, [i-ar pierde puterea, nu crezi?– Serios?– Mai bine fii atent pe unde calci [i p\ze[te-]i fundul, Cassidy, a

zis el [i a disp\rut pe hol.

292 JOSEPH FINDER

1 Element chimic fictiv, preluat dintr-o serie de benzi desenate cu Superman, origi-nar de pe planeta Krypton care a explodat [i s-a transformat `n kryptonit de diferitetipuri, fiecare av`nd anumite puteri. De exemplu, K auriu afecteaz\ superputerilekryptonienilor, cel verde provoac\ dureri [i ucide kryptonienii, iar cel ro[u provoac\transform\ri fizice. (n. tr.)

q g

Page 148: Paranoia - Joseph Finder

57

~n sf`r[it, terminasem mai devreme – am ajuns acas\ pe la nou\

[i jum\tate, o epav\ cu nervii la p\m`nt, care ar fi avut nevoie de

trei zile de somn ne`ntrerupt ca s\ se refac\. ~n timp ce conduceam

spre cas\, am derulat `n minte scena cu Mordden de c`teva ori, `n-

cerc`nd s\ `n]eleg semnifica]iile discu]iei. M-am `ntrebat dac\ pl\-

nuia s\ spun\ cuiva, pentru a m\ da `n g`t. Iar dac\ nu, de ce n-ar fi

f\cut-o? M\ va ]ine `n [ah cu ceea ce [tia? Habar n-aveam cum s\

rezolv problema; asta era partea cea mai nepl\cut\.

Apoi m-am trezit g`ndindu-m\ la noul [i uria[ul meu pat cu

saltea Dux [i la felul `n care m\ voi pr\bu[i s\ dorm chiar `n clipa

`n care voi p\[i pe u[\. Ce se alesese de via]a mea? Ajunsesem s\

visez un pic de somn. De toat\ mila.

~n orice caz, nu puteam s\ m\ culc imediat, pentru c\ mai aveam

de lucru. Trebuia s\ scap de foile acelea extrase din dosarele lui

Camilletti, care parc\-mi ardeau degetele, [i s\ le transmit lui Wyatt

[i lui Meacham. Nu voiam s\ le mai p\strez asupra mea nici o clip\.

A[adar, am folosit scanerul cu care m\ `nzestrase Meacham, am

transformat foile `n documente PDF, le-am criptat [i le-am transmis

prin e-mail prin serviciul de ascundere a identit\]ii.

Dup\ ce am f\cut asta, am scos manualul de la Keyghost, am

montat dispozitivul la computer [i am `nceput s\ descarc. C`nd am

deschis primul document, am sim]it un spasm de nervozitate –

aveam `n fa]\ un amestec de date total neinteligibil. Evident, f\cusem

totul varz\. M-am uitat apoi mai atent [i am constatat c\ exista o

q g

Page 149: Paranoia - Joseph Finder

care nu mi se ceruser\ m\ f\cea s\ simt c\ s`nt un tr\d\tor dezgus-t\tor al noilor mei patroni.

Apoi mi-au s\rit `n ochi literele WSJ. Am socotit c\ erauprescurtarea de la Wall Street Journal. Am vrut s\ v\d care fusesereac]ia lui fa]\ de articolul ap\rut `n Journal, de aceea am citit [irulde cuvinte [i am fost c`t pe ce s\ cad de pe scaun.

Din c`te `mi d\deam seama, Camilletti folosea o serie de conturidiferite de e-mail `n afara celui de la Trion – Hotmail, Yahoo [i la ocompanie local\ de acces la Internet. Acestea din urm\ p\reau s\slujeasc\ rezolv\rii unor chestiuni personale, cum ar fi contactareaunor agen]i de burs\, mesaje c\tre fratele, sora [i tat\l lui, [i alteleasemenea.

~ns\ e-mailurile transmise prin Hotmail mi-au atras aten]ia.Unul dintre ele era adresat c\tre [email protected]. Suna a[a:

Bill –Aici s-a dezl\n]uit iadul. Se vor exercita presiuni mari asupra ta ca s\-]idivulgi sursa – ]ine-te tare. Sun\-m\ acas\ `n seara asta la 21.30.Paul

Deci, a[a st\teau lucrurile. Paul Camilletti era – nu se puteaaltfel – cel care divulgase secrete. El furnizase c\tre Journal infor-ma]iile care provocaser\ at`tea daune companiei [i lui Goddard.

Acum, toate se legau `ntr-un scenariu de spaim\. Camilletti ajutaWall Street Journal s\-l distrug\ pe Jock Goddard, descriindu-l peb\tr`n drept dep\[it, terminat ca director. Goddard trebuia s\-[i fac\bagajele. Consiliul director, precum [i orice analist sau bancher deinvesti]ii aveau s\ `n]eleag\ asta din lectura articolului. Iar consiliuldirector pe cine va numi `n locul lui Goddard?

Era la mintea coco[ului, nu?

De[i eram epuizat, mi-a trebuit mult\ vreme, r\sucindu-m\ [ifoindu-m\, p`n\ s\ adorm. Iar somnul mi-a fost pe m\sur\ de chi-nuit. ~n vis l-am v\zut pe b\tr`nul Augustine Goddard, cu umeriic\zu]i, aflat `n acel restaurant am\r`t m`nc`nd pl\cint\, sau ar\t`nddobor`t [i b\tut, pe m\sur\ ce oamenii de la Departamentul econo-

PARANOIA 297

anumit\ structur\; nu f\cusem chiar o treab\ proast\. Am distins nu-mele lui Camilletti, o serie de cifre [i litere, apoi propozi]ii `ntregi.

Pagini `ntregi de text. Tot ce tastase tipul `n ziua aceea, [i erau ogr\mad\.

Am `nceput cu ce era mai important: am descoperit parola lui.{ase numere, terminate `n 82 – poate erau datele de na[tere ale vre-unuia dintre copii; sau data c\s\toriei. Ceva de genul \sta.

Dar mai interesante mi s-au p\rut e-mailurile lui. Multe dintreele con]ineau informa]ii confiden]iale despre companie, despre achi-zi]ia unei companii de care se ocupa personal. Compania aceea,Delphos, despre care citisem `n dosare. Cea pentru care erau pre-g\ti]i s\ pl\teasc\ o c\ru]\ de bani, at`t `n numerar, c`t [i `n ac]iuni.

Mai era un schimb de e-mailuri, marcate toate cu „TRIONCONFIDEN}IAL“, despre o metod\ nou\ [i secret\ de control alinventarului, care se pusese `n practic\ `n urm\ cu c`teva luni,pentru combaterea falsific\rii [i a pirateriei, `ndeosebi `n Asia.Unele componente ale fiec\rui produs Trion, fie el telefon, palmtopsau scaner medical, erau marcate acum cu sigla Trion [i o serie,realizate prin folosirea laserului. Aceste marcaje de identificare pu-teau fi v\zute doar la microscop – nu puteau fi falsificate [i dove-deau c\ obiectul respectiv era produs de Trion.

Am g\sit multe informa]ii despre produc\tori de cipuri dinSingapore, firme cump\rate de Trion sau `n care se investise mult.Interesant – Trion se apucase de producerea cipurilor sau, cel pu]in,cump\rase pachetele majoritare ale altor firme.

Tot citind materialele acelea, am avut o senza]ie stranie. Ca [icum a[ fi p\truns `n jurnalul personal al cuiva. M\ sim]eam vinovat –nu pentru c\ d\deam dovad\ de neloialitate fa]\ de Camilletti, evi-dent, ci fa]\ de Goddard. Aproape c\ vedeam capul de pitic al luiGoddard, plutind `ntr-o bul\ de aer, urm\rindu-m\ dezaprobatorcum treceam prin coresponden]a, e-mailurile [i notele personale alelui Camilletti. Poate c\ asta se datora faptului c\ m\ sim]eam at`t deepuizat, dar oricum aveam o senza]ie cumplit\. Pare ciudat, [tiu –nu comiteam nici un p\cat c\ furam materiale despre proiectulAURORA ca s\ le transmit c\tre Wyatt, dar ob]inerea unor chestii

296 JOSEPH FINDER

q g

Page 150: Paranoia - Joseph Finder

58

Faptul c\ Uciga[ul Camilletti – tic\losul care se pref\cuse a fi

at`t de furios `n leg\tur\ cu articolul din Wall Street Journal – d\-

duse na[tere `ntregii situa]ii m\ irita la culme. Tipul era mai mult

dec`t un nemernic: se dovedise neloial fa]\ de Goddard.

Poate c\, dup\ s\pt\m`ni `n care m\ sim]isem ca un jeg demn

de tot dispre]ul, era o u[urare pentru mine s\ am o convingere mo-

ral\ `n leg\tur\ cu ceva. Poate faptul c\ sim]eam nevoia s\-l prote-

jez pe Goddard m\ f\cea s\ am sentimente ceva mai generoase fa]\

de mine `nsumi. Poate c\ manifest`ndu-mi furia fa]\ de neloialitatea

lui Camilletti puteam s\ o ignor pe a mea f\r\ s\ m\ mustre con[ti-

in]a prea tare. Sau poate m\ ar\tam recunosc\tor fa]\ de Goddard

pentru c\ m\ alesese exact pe mine, recunosc`nd `n persoana mea

ceva ie[it din comun, calit\]i mai deosebite dec`t ale altora. Greu de

spus dac\ furia mea fa]\ de Camilletti pornea chiar din altruism.

Uneori sim]eam o `mpuns\tur\ cumplit de dureroas\, chinuitoare

c\, `n realitate, nu eram cu nimic mai presus de Camilletti. Adic\,

fusesem angajat la Trion, un nimeni care se d\dea drept profet,

c`nd, de fapt, p\trundeam mi[ele[te `n birouri ca s\ fur documente

[i s\ `ncerc s\ distrug `ns\[i sufletul corpora]iei lui Jock Goddard,

iar asta `n timp ce c\l\toream cu Buick-ul lui de epoc\.

Dep\[isem cu mult orice m\sur\. Iar chinurile, transpira]ia de la

ora patru diminea]a, toate m\ doborau. ~nsumate, `mi primejduiau

s\n\tatea mintal\. Era preferabil s\ nu mai g`ndesc deloc [i, `n

schimb, s\ ac]ionez ca un robot programat.

mic ie[eau din sala de [edin]e unul c`te unul. I-am visat [i pe Wyatt[i Meacham, teroriz`ndu-m\, amenin]`ndu-m\ cu `nchisoarea; `nvis, `i `nfruntam, le spuneam s\ se duc\ dracului, m\ d\deam la ei,dar pierdeam. Am visat [i despre p\trunderea `n biroul luiCamilletti [i c\ fusesem prins de Chad [i Nora, care se aliaser\.

Iar c`nd de[tept\torul a sunat la ora [ase [i am ridicat capul depe pern\, mi-am dat seama c\ trebuia s\-l anun] pe Goddard `n le-g\tur\ cu Camilletti.

Apoi am `n]eles c\ m\ aflam `ntr-o postur\ imposibil\. Cum naibas\-i spun lui Goddard despre Camiletti c`nd eu ob]inusem aceleinforma]ii p\trunz`nd ho]e[te `n biroul lui?

Ce era de f\cut?

298 JOSEPH FINDER

q g

Page 151: Paranoia - Joseph Finder

computerele re]ineau toate e-mailurile care treceau prin cablurile cufibr\ optic\, indiferent dac\ erau pe Yahoo, Hotmail sau pe cine[tie ce alt serviciu.

Proasp\tul meu amic de la Departamentul de tehnologie infor-matic\, care [i-a `nchipuit c\ `i face un serviciu personal chiar luiGoddard, mi-a dat [i c`teva `nregistr\ri ale unor discu]ii telefonicedate sau primite la biroul directorului economic. „Nici o pro-blem\“, a zis el. Compania nu `nregistra convorbirile, dar se ]ineaeviden]a tuturor numerelor de telefon apelate sau de la care se pri-miser\ apeluri; aceasta era o practic\ normal\ `n cadrul unei corpo-ra]ii. Putea s\-mi pun\ la dispozi]ie chiar [i copii dup\ mesajevocale, `ns\ asta ar fi cerut ceva mai mult timp.

Rezultatele mi-au parvenit `n mai pu]in de o or\. Aveam totul.~n ultimele zece zile, Camilletti primise o serie de telefoane dela individul de la Journal. Dar ceea ce `l incrimina [i mai r\u erafaptul c\ [i el `i telefonase tipului de c`teva ori. Pentru un apel saudou\ putea sus]ine c\ f\cuse `ncerc\ri de a r\spunde la telefoaneleziaristului – chiar dac\ el insistase asupra faptului c\ nu schimbasenici o vorb\ cu acesta.

~ns\ dou\sprezece convorbiri, dintre care unele duraser\ cincisau [apte minute? Asta nu mirosea deloc a bine.

Apoi mi-au sosit copii dup\ e-mailuri. „De acum `nainte, scriaCamilletti, sun\-m\ doar acas\. Nu, repet, NU m\ mai suna la Trion.Iar e-mailurile trebuie s\ fie transmise la urm\toarea adres\ Hotmail.“

Ia s\ te v\d cum o s\ explici asta, Uciga[ule.Doamne, abia a[teptam s\-i prezint lui Goddard micul meu do-

sar, `ns\ el avusese [edin]\ dup\ [edin]\, de diminea]\ p`n\ spre sf`r-[itul dup\-amiezii – iar acelea erau [edin]e la care nu m\ convocase.

Abia dup\ ce l-am v\zut pe Camilletti ie[ind din biroul luiGoddard am socotit c\ trebuia s\-mi `ncerc norocul.

PARANOIA 301

Poate chiar aveam con[tiin]a unui boa constrictor. ~nc\ voiams\-l dau de gol pe tic\losul \la de Camilletti.

Eu m\car nu avusesem de ales [i fusesem nevoit s\ accept acelrol. Fusesem silit s\-l accept. ~n vreme ce tr\darea lui Camillettipornea din cu totul alte motiva]ii. Complotase clar `mpotriva luiGoddard, omul care `l adusese la companie [i-i acordase toat\ `n-crederea. {i cine [tie ce altceva mai punea el la cale?

Goddard trebuia s\ afle. Numai c\ trebuia s\ am o acoperire – oexplica]ie plauzibil\ care s\ nu dea de b\nuit c\ p\trunsesem `n bi-roul lui Camilletti.

~n drum spre Trion, `n vreme ce m-am bucurat cu toat\ fiin]a defor]a [i vuietul motorului ma[inii, am analizat toate posibilit\]ile derezolvare a acelei probleme, iar c`nd am ajuns la destina]ie, `mi for-mulasem un plan satisf\c\tor.

Faptul c\ lucram ca asistent al directorului general `mi confereani[te puteri ne`nchipuite. Dac\ telefonam cuiva necunoscut [i-ispuneam c\ s`nt un oarecare Adam Cassidy, aveam toate [ansele s\fiu plimbat de la unul la altul. ~ns\ Adam Cassidy, „de la biroul di-rectorului general“ sau „biroul lui Jock Goddard“ – de parc\ a[ fistat `n birou al\turi de [ef, iar nu la o sut\ de pa[i dep\rtare – f\ceaca toate apelurile mele s\ primeasc\ r\spuns cu viteza fulgerului.

De aceea, c`nd am telefonat la Departamentul de tehnologie in-formatic\ [i le-am spus c\ „noi“ doream copii ale tuturor e-mailurilorarhivate, transmise de la [i c\tre biroul directorului economic `n ulti-mele treizeci de zile, am primit ajutor instantaneu. Nu voiam s\ ar\tcu degetul spre Camilletti, de aceea am dat de `n]eles c\ Goddard setemea c\ se scurg informa]ii din serviciul directorului economic.

Am descoperit o chestie care m-a intrigat, anume c\ omul `[i f\-cuse obiceiul de a [terge anumite e-mailuri periculoase, indiferentdac\ le trimitea sau le primea. Evident, nu voia ca acestea s\-i r\-m`n\ stocate `n computer. Sigur [tiuse, pentru c\ era un tip de[tept,c\ toate copiile e-mailurilor se p\strau undeva `n baza de date acompaniei. De aceea, pentru coresponden]a mai delicat\ – inclusivcea cu Wall Stree Journal – prefera s\ apeleze la servicii de e-maildin afara companiei. M-am `ntrebat dac\ avea [tiin]\ c\ la Trion

300 JOSEPH FINDER

q g

Page 152: Paranoia - Joseph Finder

– Nu uita, am considerat c\ persoana care transmisese informa]iipentru raportul din Journal, nu putea fi dec`t din cadrul companiei...

– Da, da, a spus el ner\bd\tor s\ scape de mine.– Da, cum s\ spun, e Paul. Camilletti.– Ce vorbe[ti?– {tiu c\ e greu de crezut. Dar am totul aici, [i nu `ncape nici un

dubiu. Am `mpins foile tip\rite c\tre el. Uit\-te la primul e-mail!{i-a scos ochelarii de citit de pe l\n]i[orul purtat `n jurul g`tului

[i i-a pus pe nas. Str`mb`ndu-se, a verificat h`rtiile. C`nd a ridicatcapul spre mine, avea chipul `ntunecat.

– De unde ai astea?Am z`mbit.– De la Departamentul informatic. Am ezitat o clip\, apoi am

continuat: Am cerut eviden]a tuturor discu]iilor telefonice purtate cuWall Street Journal. Apoi, c`nd am v\zut at`tea apeluri de la telefo-nul lui Paul, am crezut c\ e vreun asistent sau altcineva, de aceea amcerut copii ale e-mailurilor lui. Goddard nu p\rea prea `nc`ntat, lucrulesne de `n]eles. ~n realitate, se sup\rase serios, de aceea m-am gr\-bit s\ adaug: ~mi pare r\u. {tiu c\ asta vine ca un [oc. Apoi mi-asc\pat imediat un cli[eu monumental: Nici eu nu `n]eleg.

– Bun, sper c\ e[ti `nc`ntat de tine, a spus Goddard.Am cl\tinat din cap.– ~nc`ntat? Nu, am vrut doar s\ descop\r care e...– Fiindc\ eu s`nt dezgustat, a spus el. ~i tremura glasul. De ce

dracu’ ai f\cut asta? Unde crezi c\ ne afl\m, la Casa Alb\ pe vre-mea lui Nixon?

Ajunsese s\ strige [i, `n timp ce vorbea, scuipase de c`teva ori.Am sim]it c\ se scufund\ `nc\perea cu mine: eram doar noi doi,

desp\r]i]i de t\blia mesei. Am sim]it cum `mi bubuie s`ngele `nurechi. R\m\sesem prea [ocat ca s\ mai am vreo replic\.

– Te-ai apucat s\ `ncalci dreptul la intimitate al oamenilor, s\dezgropi mor]ii, s\ pui m`na pe eviden]e personale de telefoane [ie-mailuri [i, poate, s\ violezi coresponden]a! Ac]iunea ta mi se pareresping\toare [i te rog s\ nu mai faci a[a ceva vreodat\. Acum, terog s\ dispari de aici.

59

~n timp ce se `ndep\rta, Camilletti m-a v\zut, dar nu m-a b\gat

`n seam\; puteam prea bine s\ fiu o pies\ de mobilier. Goddard mi-a

surprins privirea [i spr`ncenele i s-au arcuit `ntreb\tor. Flo a `nceput

s\-i vorbeasc\, iar eu am f\cut un semn cu degetul ar\t\tor `n aer,

gest tipic al lui, d`ndu-i de `n]eles c\ voiam s\-i r\pesc un minut. El

i-a f\cut imediat un semn lui Flo, dup\ care m-a chemat `n\untru.

– Cum m-am descurcat? a `ntrebat el.

– Poftim?

– Mica mea cuv`ntare c\tre companie.

Chiar `l interesa p\rerea mea.

– Ai fost grozav, am spus.

A z`mbit, p\r`nd u[urat.

– ~ntotdeauna simt c\ trebuie s\-i fiu recunosc\tor profesorului

de teatru din colegiu. M-a ajutat enorm `n carier\, interviuri,

discursuri publice [i c`te altele. Adam, tu ai jucat vreodat\ teatru?

M-a trecut un val de c\ldur\. Da, `n fiecare zi. Isuse, la ce f\cea

aluzie?

– Nu, deloc.

– Actoria te calmeaz\. Of, Doamne, nu c-a[ fi un Cicero sau

mai [tiu eu cine, dar... `n fine, te fr\m`nt\ ceva?

– E vorba de articolul din Wall Street Journal, am spus eu.

– Chiar a[a? a f\cut el, nedumerit.

– Am descoperit cine a transmis informa]iile.

M-a privit de parc\ nu ar fi `n]eles, de aceea am continuat:

PARANOIA 303

q g

Page 153: Paranoia - Joseph Finder

– Am ajuns `n faza final\ a unei achizi]ii mari, mari de tot, aspus el. Probabil cea mai costisitoare din istoria companiei. Dars-ar putea s\ fie cea mai bun\ investi]ie pe care am f\cut-o vreo-dat\. ~nc\ nu-]i pot da am\nunte, dar, dac\ negocierile pe care ledesf\[oar\ Paul se `ncheie cu succes, la sf`r[itul s\pt\m`nii vomputea anun]a semnarea contractului. Am dat din cap. Vreau ca totuls\ mearg\ perfect. Aici s`nt specifica]iile de baz\ ale noii companii –num\r de angaja]i, necesar de spa]iu [i a[a mai departe. Se vor inte-gra imediat la Trion [i vor avea sediul tot `n cl\direa asta. Evident,asta `nseamn\ c\ trebuie s\ le facem loc. Una dintre diviziuni tre-buie s\ se mute din sediu, tocmai pe campusul Yarborough sau laResearch Triangle. Vreau s\ analizezi care divizie sau divizii, dac\e cazul, poate fi mutat\ cu deranj minim, pentru a face loc... noiiachizi]ii. ~n]elegi? Studiezi ce-i aici, apoi, dup\ ce termini, te rog s\toci foile. {i s\ m\ anun]i c`t de cur`nd ce p\rere ai.

– ~n regul\.– Adam, [tiu c\-]i pun totul `n bra]e, dar n-am `ncotro. Te rog s\

m\ anun]i imediat ce ]i-ai format o idee. Contez pe inteligen]a tastrategic\. A `ntins m`na [i m-a str`ns amical de um\r. {i mai con-tez pe onestitatea ta.

PARANOIA 305

M-am ridicat cl\tin`ndu-m\, ame]it, [ocat. C`nd am ajuns lau[\, m-am `ntors c\tre el:

– Vreau s\-mi cer scuze, am spus cu glas g`tuit. Credeam c\ a[ao s\-mi aduc contribu]ia. O s\ m\... m\ duc s\ golesc birou.

– Of, pentru numele lui Dumnezeu, vino `napoi. Furtuna p\reac\ trecuse. Nu ai timp s\-]i gole[ti biroul. Mai am multe treburis\-]i dau. Acum vorbea mai calm. ~n]eleg c\ ai vrut s\ m\ protejezi.Am `n]eles, Adam, [i apreciez asta. {i nu o s\-]i ascund c\ s`nt stu-pefiat de ceea ce a f\cut Paul. Dar lucrurile se pot face corect [i in-corect, iar eu prefer calea corect\. ~ncepi prin a monitorizae-mailuri [i eviden]e, iar dup\ aceea te apuci s\ interceptezi con-vorbiri telefonice [i sf`r[e[ti prin a crea un stat poli]ienesc, nu ocorpora]ie. Iar o companie nu poate func]iona `n acest fel. Nu [tiucum se proceda la Wyatt, dar aici nu facem a[a ceva.

Am dat din cap.– ~n]eleg. ~mi pare r\u.A ridicat palmele `n semn c\ voia s\ tac.– S\ consider\m c\ nici nu s-a `nt`mplat. Uit\ totul. Iar eu o

s\-]i zic altceva – p`n\ la urm\, nici o companie nu s-a pr\bu[itpentru c\ unul dintre directori a sc\pat presei ce nu trebuia. Din in-diferent ce motiv ar fi f\cut-o. Las\, o s\ g\sesc eu o cale de a trataproblema. ~n felul meu.

{i-a `mpreunat palmele, d`nd de `n]eles c\ subiectul acela se f\-cea uitat.

– Nu trebuie s\ d\m na[tere unor certuri, mai ales `n momenteleastea. Avem ceva mult mai important `n desf\[urare. O s\-]i cer p\-rerea `ntr-o chestiune ultrasecret\. S-a a[ezat mai bine pe scaun,[i-a pus ochelarii pe nas [i a scos o agend\ uzat\, `mbr\cat\ `n piele.S-a uitat la mine pe deasupra ochelarilor. S\ nu spui nim\nui c\fondatorul [i directorul general al Trion Systems nu-[i aminte[teparolele de pe propriul computer. {i, mai ales, s\ nu scapi nim\nuice dispozitiv specific folose[te pentru a p\stra parolele. Privindatent `n agend\, a tastat ceva.

Peste un minut imprimanta a c\p\tat via]\ [i a scos c`teva pa-gini. A `ntins m`na, a scos paginile [i mi le-a `nm`nat.

304 JOSEPH FINDER

q g

Page 154: Paranoia - Joseph Finder

Indiferent de argumentele lui, `mi cerea s\ las documentele `ntr-unadintre c\su]ele po[tale pe care le stabilisem cu s\pt\m`ni `n urm\.

Pu]in dup\ ora [ase, am plecat de la birou [i am mers p`n\ la unMcDonald’s aflat la vreo trei kilometri de sediul Trion. Toaletapentru b\rba]i era mic\, `n ea nu putea intra dec`t o persoan\ [i seputea `ncuia u[a. A[a am [i f\cut, am deschis aparatul `n care se aflaprosopul de h`rtie [i am pus `n\untru plicul f\cut sul, dup\ care ampus capacul la loc. P`n\ `n momentul `n care trebuia schimbat proso-pul, nu avea s\ se uite nimeni `n\untru – cu excep]ia lui Meacham.

~nainte de a ie[i din restaurant, mi-am luat un Quarter Pounder –nu pentru c\ sim]eam nevoia, ci pentru c\ fusesem instruit. Lavreun kilometru [i jum\tate, era un alt restaurant, 7-Eleven, careavea un zid scund de jur `mprejurul parc\rii. Am l\sat ma[inaacolo, am intrat [i mi-am cump\rat un Pepsi dietetic, apoi am b\utdin cutie c`t am putut. Restul l-am turnat `ntr-o canalizare aflat\ `napropiere. Am pus apoi `n cutie o greutate din acelea folosite la un-di]\, din care aveam o mul]ime `n torpedou, dup\ care am l\sat re-cipientul pe marginea zidului din beton.

Cutia de Pepsi era un semnal pentru Meacham, care trecea `nmod obi[nuit pe l`ng\ acel restaurant, c\ folosisem „c\su]a po[tal\“num\rul trei, adic\ McDonald’s. Acea mic\ stratagem\ de spion `ipermitea lui Meacham s\ ridice documentul f\r\ s\ m\ `nt`lneasc\.

Din c`te `mi d\deam seama, predarea materialelor avea s\mearg\ strun\. Nu aveam motive s\ cred altceva.

Toate bune, dar ceea ce f\cusem m\ sleise de puteri. ~n acela[itimp, mi-era imposibil s\ nu m\ simt pu]in m`ndru: m\ perfec-]ionam `n activitatea de spionaj.

60

Slav\ Cerului, cu trecerea timpului, Jocelyn p\rea s\ fac\ mai

multe pauze de cafea [i de discu]ii cu prietenele la bufet. Cu prima

ocazie c`nd a plecat din birou, am luat h`rtiile despre Delphos, pe

care mi le d\duse Goddard – eram convins c\ se refereau la

Delphos, de[i numele companiei nu ap\rea scris nic\ieri –, [i am

f\cut o copie dup\ ele la copiatorul din spatele mesei ei de lucru.

Apoi am strecurat copiile `ntr-un plic.

Am transmis rapid un e-mail c\tre „Arthur“, anun]`ndu-l, `n

limbaj codificat, c\ aveam de transmis un material nou – adic\ vo-

iam „s\ `napoiez articolele de `mbr\c\minte“ pe care le cump\ra-

sem online.

{tiam c\ riscam transmi]`nd acel e-mail de la serviciu. Chiar

dac\ foloseam Hushmail, care codifica totul. Dar nu aveam timp.

Nu voiam s\ a[tept p`n\ ajungeam acas\, pentru ca, dup\ aceea, s\

plec din nou.

R\spunsul lui Meacham mi-a parvenit aproape imediat. Mi-a

spus s\ nu trimit articolele la adresa de c\su]\ po[tal\, ci la cea nor-

mal\. ~n traducere, nu voia ca eu s\ scanez documentele [i s\ i le

transmit prin e-mail, ci s\ le vad\ a[a cum erau, de[i nu a precizat

motivele. Oare voia s\ fie sigur c\-i d\deam originalele? Trebuia s\

`n]eleg c\ nu avea `ncredere `n mine?

Plus c\ le voia imediat [i, din anumite motive, nu ]inea s\ ne `n-

t`lnim personal. De ce? m-am `ntrebat eu. Se temea c\ voi fi urm\rit?

PARANOIA 307

q g

Page 155: Paranoia - Joseph Finder

Un chelner mi-a adus un pahar de sauvignon alb. Wyatt i-a spusapoi s\ ne lase singuri [i s\ revin\ peste un sfert de or\, c`nd va da[i comanda. Am r\mas singuri: eu, Wyatt [i Judith.

– Adam, a `nceput Wyatt, `n timp ce mesteca o bucat\ de focaccia1,dosarele acelea pe care le-ai adus de la directorul t\u general aufost foarte utile.

– Bine, am spus.Acum devenisem Adam? {i primisem chiar felicit\ri. Asta m-a

uimit peste m\sur\.– Mai ales fi[a privind condi]iile `n leg\tur\ cu Delphos, a

continuat el. Evident e o lovitur\, o achizi]ie crucial\ pentru Trion.Nici nu-i de mirare c\ pentru ea e dispus s\ pl\teasc\ cinci sute demilioane de dolari `n ac]iuni. ~n orice caz, prin asta s-a rezolvatmisterul. Avem imaginea complet\ a `ntregii situa]ii. Ne-am datseama ce reprezint\ AURORA. M-am uitat la el f\r\ s\-mi tr\deznici o emo]ie, ca [i cum nu m-a[ fi sinchisit, [i apoi am dat din cap.A meritat s\ facem toate eforturile, am justificat to]i banii cheltui]i,a mai zis el. Tot chinul de a te strecura la Trion, instruirea, m\surilede securitate. Cheltuielile, riscurile enorme – abia acum se justific\.A ridicat paharul [i l-a `nclinat u[or spre Judith, care a z`mbit m\-gulit\. ~]i r\m`n dator, i-a spus el lui Judith.

„Iar eu ce s`nt, carne de tun?“ m-am `ntrebat `n g`nd.– Acum, te rog s\ m\ ascul]i foarte atent, a zis Wyatt, pentru c\

miza este imens\ [i vreau s\ `n]elegi importan]a problemei. TrionSystems pare s\ fi elaborat cea mai important\ tehnologie de la in-ventarea circuitului integrat. A rezolvat o problem\ la care noi, cei-lal]i, lucr\m de decenii. Prin asta schimb\ istoria.

– Chiar asta vrei s\-mi spui?– A, te-a[ ruga s\ iei [i noti]e. E[ti b\iat de[tept. Fii foarte atent.

Epoca cipului siliconic s-a `ncheiat. Nu [tiu cum, dar Trion a reu[its\ creeze un cip optic.

– {i?S-a holbat la mine cu un dispre] ne]\rmurit. Judith a intervenit

imediat, cu d\ruire, de parc\ ar fi dorit s\ fac\ uitat\ gafa mea.

61

C`nd am ajuns acas\, pe contul meu de Hushmail am g\sit un

e-mail de la „Arthur“. Meacham `mi cerea s\ merg imediat la un

restaurant la naiba `n praznic, la mai bine de jum\tate de or\ de mers

cu ma[ina. Evident, `mi cerea s\ ajung urgent acolo.

Localul s-a dovedit a fi un restaurant elegant, recunoscut pentru

m`ncarea bun\, un soi de Mecca pentru pelerini gurmanzi, care se

numea Auberge. Pere]ii holului de intrare erau `mpodobi]i cu articole

publicate despre restaurant `n Gourmet [i alte reviste de acela[i gen.

Mi-am dat seama de ce Wyatt voise s\ ne vedem acolo, pentru

c\ nu era vorba doar de m`ncare. Localul asigura o discre]ie ma-

xim\ – fiind destinat `nt`lnirilor private, leg\turilor extraconjugale

[i altora de acela[i fel. Pe l`ng\ salonul principal, existau separeuri

mici pentru cine intime, `n care puteai intra [i ie[i direct din par-

care, f\r\ a mai trebui s\ defilezi prin zona principal\ a restaurantu-

lui. Asta mi-a adus aminte de un motel de clas\.

~ntr-un asemenea separeu, Wyatt st\tea la o mas\ cu Judith

Bolton. Judith m-a primit cu un aer cordial [i p`n\ [i Wyatt s-a

ar\tat mai pu]in ostil dec`t de obicei. Asta, probabil, pentru c\ reu-

[isem s\-i dau ceea ce dorise. Poate trecuse deja la al doilea pahar

de vin sau poate era vorba de Judith, care p\rea s\ exercite o influ-

en]\ misterioas\ asupra lui. Eram convins, cel pu]in judec`nd dup\

limbajul trupurilor, c\ `ntre Judith [i Wyatt nu exista o rela]ie amo-

roas\. Se vedea `ns\ c\ erau foarte apropia]i, iar el o respecta ca pe

nimeni altcineva.

PARANOIA 309

1 Specialitate italieneasc\, un fel de turt\ din f\in\ integral\, la preg\tirea c\reia se fo-losesc ingrediente precum rozmarin, piper, ulei de m\sline, care se serve[te cald\. (n.tr.)

q g

Page 156: Paranoia - Joseph Finder

– Excelent, am spus eu `ncet. ~ncepusem s\-mi dau seama de

importan]a activit\]ii mele [i asta m\ f\cuse s\ m\ simt un tr\d\tor

fa]\ de Trion – un adev\rat Benedict Arnold1 pentru Jock Goddard.

Tocmai `i oferisem dezgust\torului Nick Wyatt cea mai valoroas\ [i

revolu]ionar\ tehnologie de la televiziunea color `ncoace. M\ bucur

c\ am putut fi de folos.

– Vreau toate specifica]iile, a spus Wyatt. Vreau prototipul. Vreau

cererile de patent, observa]iile de laborator, tot ce po]i g\si.

– Nu [tiu c`t de multe mai pot procura, am protestat. Adic\,

doar dac\ p\trund cu for]a la etajul cinci...

– A, p\i o faci [i pe asta, amice. {i asta. Doar te-am plasat `n

postul cel mai avantajos. Lucrezi direct pentru Goddard, e[ti unul

dintre principalii lui asisten]i, ai acces la aproape tot ce vrei.

– Nu-i chiar at`t de simplu. Doar [tii asta.

– Ocupi o pozi]ie de `ncredere, Adam, a intervenit Judith. Po]i

avea acces la o serie de proiecte.

Wyatt a `ntrerupt-o:

– Nu vreau s\-mi ascunzi absolut nimic.

– Nu ascund...

– Deci, disponibiliz\rile au constituit o surpriz\ pentru tine, a[a-i?

– }i-am spus c\ urma s\ se dea un comunicat important. La

momentul respectiv nu am [tiut mai mult de at`t.

– La momentul respectiv, m-a `ng`nat el pe un ton r\ut\cios. Ai

[tiut de concedieri `naintea CNN-ului, de[teptule. De ce nu mi-ai

dat [i informa]ia asta? A trebuit s\ urm\resc CNBC ca s\ aflu de

disponibiliz\rile de la Trion, c`nd eu aveam o c`rti]\ exact `n biroul

directorului general.

– Dar n-am...

– Spuneai c-ai plasat ceva `n biroul directorului economic. Ce

s-a `nt`mplat cu chestia de acolo?

PARANOIA 311

– Intel a cheltuit miliarde `n `ncercarea de a rezolva problemaasta, dar n-a reu[it. Pentagonul face cercet\ri `n domeniu de maibine de un deceniu. Toat\ lumea [tie c\ astfel se revolu]ioneaz\ sis-temele de naviga]ie ale aeronavelor [i ale proiectilelor, de aceeas`nt preg\ti]i s\ pl\teasc\ oric`t ca s\ pun\ m`na pe un cip optic.

– Optocipul, a completat-o Wyatt, prelucreaz\ semnalele optice –adic\ lumina – `n locul celor electronice, folosind o substan]\ carese nume[te fosfur\ de indiu.

Mi-am amintit c\ citisem ceva despre fosfura de indiu `n dosa-rele lui Camilletti.

– Substan]a asta se folose[te pentru producerea laserelor.– Trion a speriat pia]a cu cererea asta de fosfur\. A[a ne-am dat

seama. Au nevoie de ea pentru semiconductorul din cip – poateoferi o vitez\ de transfer mult mai mare dec`t arseniura de galiu.

– S`nt dep\[it, am spus eu. Ce calit\]i at`t de deosebite are?– Optocipul are un modulator capabil s\ transmit\ semnalele cu

viteza de o sut\ de gigabi]i pe secund\.Am clipit de mirare. Parc\ vorbea alt\ limb\. Judith `l urm\rea

parc\ `n trans\. M-am `ntrebat dac\ ea chiar pricepea toat\ chestiaaceea.

– Asta reprezint\ un adev\rat Pocal Sf`nt. Hai s\ explic\m asta`n termeni mai simpli. O singur\ particul\ a optocipului, cu dia-metru c`t o sutime din grosimea firului de p\r, va putea rezolva `nacela[i timp tot traficul telefonic, informatic, de satelit [i de televi-ziune al unei companii. Sau poate pricepi dac\ exprim asta pe `n]e-lesul t\u, amice: cu optocipul, po]i desc\rca un film de dou\ ore `nformat digital `n a dou\zecea parte dintr-o secund\, clar? Asta `n-seamn\ un salt cuantic pentru industrie, computere, agende cucomputer [i telefon, sateli]i, transmisii TV prin cablu [i c`te altele.Optocipul va permite ca lucru[oare ca \sta – [i a ridicat `n sus te-lefonul cu computer Lucid – s\ recep]ioneze imagini TV f\r\ efectede scintila]ie. Dep\[e[te de departe orice tehnologie existent\ – ecapabil de viteze superioare, necesit`nd o tensiune de alimentaremai mic\, av`nd o pierdere redus\ de semnal, nivel sc\zut de `nc\l-zire... E uimitor. Asta da afacere.

310 JOSEPH FINDER

1 Benedict Arnold (1741-1801) este cel mai faimos erou [i tr\d\tor din istoria Ame-ricii. Ca general al Armatei Continentale, `n cursul R\zboiului de Independen]\ ac`[tigat o serie de b\t\lii, pentru ca apoi s\ comploteze cu armata britanic\ pentru apreda fortul West Point, care ar fi permis britanicilor s\ controleze fluviul Hudson [is\ despart\ coloniile `n dou\. Ulterior a devenit general `n armata britanic\. (n. tr.)

q g

Page 157: Paranoia - Joseph Finder

– S\ nu ne ascunzi nimic, ai `n]eles? Niciodat\. Acum casc\urechile! Avem ni[te informatori buni, care ne-au spus c\ oameniilui Goddard preg\tesc o conferin]\ de pres\ la sediul Trion pestedou\ s\pt\m`ni. O chestie mare, pentru un comunicat deosebit. Tra-ficul de e-mailuri pe care mi l-ai dat sugereaz\ c\ se preg\tesc s\fac\ public\ treaba cu cipul optic.

– N-o s\ fac\ anun]ul dac\ nu rezolv\ problema patentului, co-rect? am zis eu. (Aflasem [i eu de pe Internet cum se ob]in paten-tele.) S`nt convins c\ ]i-ai pus oamenii s\ verifice toate cererile depatent depuse de Trion la Oficiul de Inven]ii [i Patente.

– Ce, te-ai apucat s\ studiezi dreptul `n timpul liber? a `ntrebatWyatt, cu un z`mbet ironic. Cererea la oficiu se depune `n ultimaclip\, de[teptule, ca s\ evi]i divulgarea prematur\ sau `nc\lcarea pa-tentului. Nu vor face cererea dec`t cu pu]in timp `nainte de a trans-mite comunicatul. P`n\ atunci, proprietatea intelectual\ este p\strat\ca secret profesional. Ceea ce `nseamn\ c\, p`n\ la depunerea cererii –care se poate `nt`mpla oric`nd `n urm\toarele dou\ s\pt\m`ni – avemm`n\ liber\ s\ punem m`na pe el. A `nceput num\r\toarea invers\.N-o s\ te las s\ dormi, s\ stai nici o secund\ p`n\ nu-mi vii cu toatedetaliile [i specifica]iile privind cipul \sta, ne-am `n]eles?

Am dat din cap ab\tut.– Acum, dac\ nu te superi, am vrea s\ comand\m.Eu m-am ridicat de la mas\ [i, `nainte de a pleca, m-am dus

p`n\ la toalet\. C`nd am ie[it din sala cu separeuri, un tip `n trecerepe acolo mi-a aruncat o privire.

M-am panicat.M-am r\sucit [i am trecut prin salonul privat spre parcare.~n acele clipe nu eram absolut sigur, dar tipul din hol sem\na

tare mult cu Paul Camilletti.

PARANOIA 313

Fa]a lui, bronzat\, era mai `ntunecat\ dec`t de obicei, iar ochii ise injectaser\. Am sim]it pe fa]\ o adiere umed\ de la stropii descuipat ce zburaser\ din gura lui c`nd mi se adresase.

– A trebuit s\-l scot.– S\-l sco]i? a s\rit el, nevenindu-i s\ cread\. De ce?– Serviciul de securitate al corpora]iei a g\sit chestia pe care am

plasat-o la Departamentul de resurse umane [i s-au apucat s\ veri-fice peste tot, a[a c\ a trebuit s\ o retrag. Puteam primejdui totul.

– {i c`t a stat [mecheria `n biroul lui? m-a mitraliat el.– Doar o zi.– ~ntr-o zi ai fi ob]inut o gr\mad\ de informa]ii.– Nu – cum s\ spun, cred c\ a fost defect\, am min]it eu. Nu

[tiu ce s-a `nt`mplat.Cinstit s\ fiu, nu-mi d\deam seama de ce p\stram informa]iile

pentru mine. Cred c\ o f\ceam doar pentru c\ Paul Camilletti fu-sese acela care transmisese informa]ii c\tre Wall Street Journal [inu voiam ca Wyatt s\ [tie tot ce se `nt`mpla `n ograda lui Goddard.Nu analizasem toate implica]iile.

– S-a stricat? M\ cam `ndoiesc. Vreau s\-i dai lui ArnieMeacham dispozitivul cel t`rziu m`ine, ca s\ fie examinat de oame-nii lui. {i, crede-m\, tipii pot spune imediat dac\ s-a jucat cinevacu el. Sau dac\ nu l-ai plasat `n biroul directorului economic. Iardac\ m\ min]i, e[ti un om mort, jigodie.

– Adam, a spus Judith, este extrem de important s\ fim totaldeschi[i [i cinsti]i unii fa]\ de al]ii. Nu ne ascunde nimic, altfel sepot `nt`mpla multe lucruri nedorite. Tu nu e[ti `n stare s\ ai o ima-gine de ansamblu.

Am cl\tinat din cap.– Dar nu-l mai am. A trebuit s\ scap de dispozitiv.– S\ scapi de el? a repetat Wyatt.– Eram... am nimerit `ntr-o `ncurc\tur\, tipii de Serviciul de

securitate verificau birourile [i m-am g`ndit c\ e preferabil s\-larunc `ntr-o pubel\ aflat\ la c`teva str\zi dep\rtare de sediu. N-amvrut s\ stric totul doar pentru un dispozitiv defect.

Wyatt m-a fixat cu privirea c`teva secunde.

312 JOSEPH FINDER

q g

Page 158: Paranoia - Joseph Finder

vreme, fusesem at`t de `ncordat `nc`t se putea s\ fi f\cut o aseme-nea gre[eal\.

– Foarte bine, am zis eu. M\ bucur c-a]i venit. Sper c\ n-a]i g\-sit nimic.

A urmat un moment de t\cere. Cel t`n\r a ridicat ochii de lacomputer [i nu mi-a r\spuns.

– Deocamdat\, nu, domnule, a zis cel\lalt.– Nu credeam c\ a[ putea fi o ]int\, am ad\ugat. La o adic\,

nu-s chiar at`t de important. A]i g\sit ceva pe etajul \sta, `n birou-rile [efilor?

– N-ar trebui s\ discut\m pe tema asta, domnule, dar n-am g\sitnimic. Asta nu `nseamn\ `ns\ c\ nu exist\ posibilitatea.

– Mi-a]i verificat deja computerul? m-am adresat eu celui t`n\r.– Deocamdat\ n-am g\sit dispozitive sau componente care s\

ne atrag\ aten]ia, a r\spuns el. Dar trebuie s\ rul\m ni[te programede diagnosticare. Ne conecta]i [i pe noi?

– Da, sigur.Din c`te ]ineam minte, de pe computerul acela nu transmisesem

nici un e-mail care s\ m\ acuze cu ceva.Ba da. ~i trimisesem unul lui Meacham prin contul de Hushmail.

~ns\, chiar dac\ mesajul n-ar fi fost codificat, tot nu le-ar fi sugeratceva celor doi. Eram convins c\ nu salvasem pe computer nici unfi[ier la care s\ nu am drept de acces. De asta eram sigur. Am trecutla birou [i am tastat parola. Plini de tact, p`n\ m-am conectat, ambii[i-au mutat privirea `n alt\ parte.

– Cine are acces `n acest birou? a `ntrebat cel `n v`rst\.– Doar eu. {i Jocelyn.– Plus echipa de cur\]enie, a ]inut el s\ m\ corecteze.– Cred c\ da, dar nu i-am v\zut niciodat\.– Nu i-a]i v\zut? a `ntrebat el cu un aer sceptic. Dar lucra]i p`n\

t`rziu, corect?– Da, dar ei `[i `ncep treaba [i mai t`rziu.– Ceva probleme cu po[ta intern\? Ave]i idee dac\ a venit

vreun curier `n timp ce era]i plecat?Am cl\tinat din cap.– Toat\ coresponden]a ajunge la Jocelyn. Mie nu mi se pred\

nimic direct.

62

A doua zi, c`nd am ajuns la munc\, `n biroul meu era forfot\.I-am v\zut c`nd eram `nc\ pe hol – doi b\rba]i, unul t`n\r, cel\-

lalt mai `n v`rst\ – [i am `nghe]at. Era [apte [i jum\tate [i, din anu-mite motive necunoscute mie, Jocelyn nu se afla la masa ei delucru. ~n aceea[i clip\, prin minte mi s-au derulat o serie de vari-ante, una mai cumplit\ dec`t cealalt\: cei de la securitate g\siser\ceva `n biroul meu. Sau fusesem concediat, iar acum f\ceau curat.Sau urma s\ fiu arestat.

~n timp ce m-am apropiat, am `ncercat s\-mi ascund nelini[tea.– Ce s-a `nt`mplat? am `ntrebat, adopt`nd o atitudine de parc\

indivizii ar fi fost ni[te amici sosi]i `n vizit\.Cel `n v`rst\ `[i nota ceva, iar cel t`n\r st\tea aplecat asupra

computerului meu. Cel `n v`rst\, cu p\rul c\runt [i o musta]\ ca demors\ [i ochelari f\r\ rame, mi-a r\spuns:

– Verificare, domnule. Secretara, domni[oara Chang, ne-a per-mis s\ intr\m.

– {i, care-i treaba?– Facem o inspec]ie a tuturor birourilor de la etajul [apte. Cred

c\ a]i primit `n[tiin]area privind `nc\lcarea m\surilor de securitatede la Departamentul de resurse umane, nu?

Despre asta s\ fi fost vorba? M-am sim]it u[urat. Dar numai c`-teva clipe. Dac\ descoperiser\ ceva `n birou? Nu uitasem vreundispozitiv de spionat `ncuiat `n vreun sertar sau `n dulap? M\ obi[-nuisem s\ nu las nimic acolo. Dar dac\ `mi sc\pase ceva? ~n ultima

PARANOIA 315

q g

Page 159: Paranoia - Joseph Finder

63

Goddard [i Camilletti st\teau `n jurul unei m\su]e rotunde `mpre-un\ cu Jim Colvin, directorul pentru Opera]iuni, [i cu un alt Jim, di-rectorul de la Resurse umane, Jim Sperling, plus c`teva femei pe carenu le cuno[team. Sperling, un tip de culoare cu o barb\ tuns\ scurt [iochelari de dimensiuni mari cu rame sub]iri, discuta despre „]inte deoportunitate“, prin care cred c\ se referea la personalul de care se pu-teau lipsi. Sperling nu-l imitase perfect pe Jock la `mbr\c\minte, darera pe aproape – purta un sacou [i o bluz\ sport `nchis\ la culoare.Doar Jim Colvin adoptase ]inuta oficial\ cu costum [i cravat\.

T`n\ra [i blonda asistent\ a lui Sperling a `mpins spre mineni[te foi pe care erau trecute departamentele [i s\rmanii oamenicare deveniser\ candida]i la disponibilizare. Mi-am trecut repedeochii peste list\ [i am observat c\ nimeni din echipa Maestro nu fi-gura acolo. Deci `i ajutasem s\-[i p\streze scaunele.

Apoi am remarcat o list\ de la Serviciul de marketing produsenoi, `ntre care ap\rea [i numele lui Phil Bohjalian. B\tr`nul urma s\fie pus pe liber. Pe list\ nu erau nici Chad, nici Nora, dar Phil nusc\pase. I-o f\cuse Nora. Fiec\rui director [i fiec\rei persoane im-portante i se ceruse s\ analizeze schema de `ncadrare [i s\ o reduc\cu cel pu]in un angajat din zece. Era clar c\ Nora `l trecuse pe Philpe lista condamna]ilor.

{edin]a p\rea a avea ca scop doar parafarea situa]iei. Sperling aprezentat lista, vorbind despre acele posturi pe care dorea s\ le eli-mine, iar ceilal]i nu prea aveau ce comenta. Goddard era `ntunecat lafa]\; Camilletti avea un aer hot\r`t, chiar mai vioi dec`t s-ar fi cuvenit.

– A venit cineva de la Tehnic\ informatic\ pentru `ntre]inereacomputerului sau a telefonului?

– Nu am cuno[tin]\ de a[a ceva.– A]i primit ceva e-mailuri mai ciudate? m-a `ntrebat cel t`n\r.– Ciudate...?– Adic\ de la persoane pe care nu le cunoa[te]i, care s\ aib\ fi-

[iere ata[ate sau alte chestii dintr-astea.– Nu ]in minte.– Dar folosi]i alt serviciu de e-mail, nu? Adic\, altul dec`t al

companiei.– Sigur.– Le-a]i accesat de pe acest computer?– Da, cred c\ da.– {i pe conturile acelea n-a]i primit nici un e-mail mai ciudat?– P\i, primesc mereu mesaje de tip spam, ca toat\ lumea, de

altfel. Le [tii, nu, „Cump\ra]i Viagra“ sau „Vrei s\ fii mai mare cuzece centimetri“ sau din acelea cu fete. (Dar cei doi p\reau lipsi]ide sim]ul umorului.) Dar pe acelea le [terg.

– O s\ mai dureze cinci sau zece minute, domnule, a spus cel t`-n\r [i a b\gat un disc `n CD-ROM. Pute]i s\ v\ duce]i la o cafea.

De fapt, aveam o `nt`lnire, a[a c\ i-am l\sat pe cei doi `n birou,de[i nu m\ sim]eam chiar `n largul meu, [i m-am `ndreptat c\trePlymouth, una dintre s\lile de [edin]\ de dimensiuni mai mici.

Nu-mi pl\cuse c\ m\ `ntrebaser\ despre conturi de e-mail dinafara companiei. Asta era de r\u. Sincer s\ fiu, m\ speriasem demoarte. Dac\ se apucau s\-mi umble prin e-mailuri? Doar v\zusemce u[or se face a[a ceva. Dac\ descopereau c\ solicitasem copii alemesajelor e-mail de pe computerul lui Camilletti? Asta m\ f\cea s\devin suspect?

C`nd am trecut prin dreptul biroului lui Goddard, am observatc\ at`t el, c`t [i Flo erau pleca]i – Jock, la o discu]ie, din c`te [tiam.Apoi am dat nas `n nas cu Jocelyn, care venea cu cafea `ntr-o can\pe care am remarcat inscrip]ia: „IE{IT DIN MIN}I – REVINEPESTE CINCI MINUTE“.

– Mai s`nt tipii \ia de la securitate `n biroul meu? m-a `ntrebat ea.– Acum s`nt la mine, i-am r\spuns eu [i mi-am continuat drumul.Ea mi-a f\cut un semn discret cu m`na.

316 JOSEPH FINDER

q g

Page 160: Paranoia - Joseph Finder

– Uita]i ce e, a intervenit Camilletti, facem o reducere de patru

mii de oameni. Nu putem s\ analiz\m situa]ia fiec\ruia.

Am dat aprobator din cap.

– Bine`n]eles.

– Adam, mi-a spus Goddard, f\-mi un serviciu. Flo e liber\ `n

diminea]a asta – n-ai vrea s\... s\ mi-aduci telefonul-agend\ din bi-

rou? Mi se pare c\ l-am uitat.

Am surprins o lic\rire `n ochii lui. Se referea la agenda lui cu

coperte din piele neagr\ [i cred c\ f\cuse gluma doar pentru amu-

zamentul meu.

– Sigur, am zis [i am sim]it un nod `n g`t. M\ `ntorc imediat.

Biroul lui avea u[a `nchis\, dar descuiat\. Pe birou, foarte ordo-

nat [i aproape gol, agenda st\tea al\turi de computer.

M-am a[ezat pe fotoliul de la masa de lucru [i m-am uitat `n jur

la lucrurile cu aer personal, fotografiile `nr\mate ale so]iei, Margaret,

cu p\r alb [i cu aspect de bunic\; o imagine a casei de l`ng\ lac.

N-am remarcat nici o fotografie a fiului, Elijah; ar fi fost probabil o

amintire prea dureroas\.

Eram singur `n biroul lui Jock Goddard, iar Flo avea liber `n

acea diminea]\. C`t timp puteam r\m`ne acolo f\r\ ca el s\ devin\

b\nuitor? Dac\ ap\rea Flo `n timp ce eu a[ fi stat acolo?

Nu. A[ fi riscat enorm. Era biroul directorului general, la care

oamenii veneau tot timpul. Iar eu nu puteam s\-mi permit mai mult

de dou\-trei minute de `nt`rziere; Goddard se va `ntreba unde am

stat at`t. Poate profitasem ca s\ merg la toalet\ `nainte de a trece

prin biroul lui: a[a puteam explica cinci minute, dar nu mai mult.

Dar probabil c\ nu voi mai avea o asemenea ocazie.

Rapid, am deschis agenda uzat\ [i am v\zut numere de telefoane,

m`zg\leli `n creion pe anumite date din calendar... [i, pe pagina de sub

copert\, scria frumos de m`n\: „GODDARD“ [i, dedesubt, „62858“.

Aceea trebuia s\ fie parola.

Deasupra celor cinci cifre, barat, scria: „JUN2858“. Am privit

ambele serii de cifre [i mi-am dat seama c\ reprezentau ni[te date,

dar reprezentau aceea[i dat\: 28 iunie 1958. Evident ceva important

PARANOIA 319

C`nd Sperling a ajuns la cei de la Marketing produse noi,Goddard s-a `ntors c\tre mine [i, cu un gest, mi-a cerut p\rerea.

– ~mi permite]i s\ spun ceva? am intervenit eu.– Mda, de ce nu? a aprobat Sperling.– V\d un nume aici, Phil Bohjalian. Lucreaz\ la companie de

vreo dou\zeci, dou\zeci [i unu de ani.– Dar are [i calificativele cele mai slabe, a zis Camilletti. (M-am

`ntrebat dac\ Goddard vorbise cu el despre transmiterea de infor-ma]ii c\tre Wall Street Journal. Din purtarea lui Camilletti nu mi-amputut dat seama, pentru c\ m\ trata la fel de ]epos ca p`n\ atunci.)Plus c\, av`nd `n vedere vechimea lui, drepturile de care benefici-az\ ne cost\ o groaz\ `n cazul lui.

– Eu a[ pune sub semnul `ntreb\rii punctajul de notare, am spuseu. {tiu cum lucreaz\ [i cred c\ punctajul ar putea fi mai cur`nd ochestiune de stil interpersonal.

– Stil? a morm\it Camilletti.– Nora Sommers nu-l place ca personalitate.De acord, Phil nu-mi era amic, dar nu reprezenta nici un pericol

pentru mine [i `mi p\rea r\u pentru el.– Bine, dar dac\ e vorba de o confruntare `ntre personalit\]i, `n-

seamn\ c\ s-a f\cut un abuz `n sistemul de notare, a zis Sperling.Vrei s\ sugerezi c\ Nora Sommers folose[te sistemul `n mod abuziv?

Mi-am dat seama unde se putea ajunge. ~l salvam pe Phil Bohjalian[i `i f\ceam v`nt Norei, dintr-o lovitur\. M-am sim]it foarte ispitits\ mai spun ceva ca s\ o rad pe Nora. Nici unuia dintre cei afla]i `njurul mesei nu-i p\sa pe cine vor pune pe liber. Apoi, vestea aveas\ ajung\ la Tom Lundgren, pe care nu-l vedeam dispus s\ se luptepentru a o salva. De fapt, dac\ Goddard nu m-ar fi sc\pat din ghea-rele Norei, eu m-a[ fi aflat pe lista neagr\, nu Phil.

Goddard m\ urm\rea cu interes, la fel [i Sperling. Cei din jurulmesei se preg\teau s\ noteze.

– Nu, am spus eu `n cele din urm\. Nu cred c\ folose[te siste-mul `n mod abuziv. E o problem\ de nepotrivire de caracter. Credc\ am`ndoi `ncearc\ s\-[i impun\ punctul de vedere.

– Bun, a zis Sperling. Putem continua?

318 JOSEPH FINDER

q g

Page 161: Paranoia - Joseph Finder

64

C`nd [edin]a s-a terminat, Goddard s-a apropiat de mine [i [i-apetrecut bra]ul pe dup\ um\rul meu.

– Mi-a pl\cut cum ai procedat, a spus el `ncet.– La ce te referi?Am ie[it pe coridor, `ndrept`ndu-ne spre biroul lui.– La faptul c\ te-ai ab]inut `n cazul Norei Sommers. {tiu ce

sentimente ai fa]\ de ea. {i mai [tiu [i sentimentele ei fa]\ de tine.Ar fi fost cel mai u[or lucru din lume s\ `i pecetluie[ti soarta. {i,sincer s\ fiu, nu m-a[ fi b\tut prea tare pentru ea.

M-am sim]it cam jenat de afec]iunea pe care mi-o ar\ta Goddard,dar am z`mbit [i am plecat capul.

– Mi s-a p\rut c\ a[a era corect, am spus.– „Cei ce-ar putea r\ni, dar nu-]i fac ran\, a spus Goddard, pri-

mesc pe drept cereasca mo[tenire.“1 Asta-i din Shakespeare. Cualte cuvinte, c`nd ai puterea de a-i dobor` pe oameni [i n-o faci, eibine, atunci ar\]i cu adev\rat cine e[ti.

– Cred c\ a[a e.– {i cine e tipul acela `n v`rst\ pe care l-ai salvat?– Un tip de la marketing.– Amic de-al t\u?– Nu. {i cred c\ nici el nu m\ simpatizeaz\. Am socotit doar c\

e un angajat fidel.– Frumos din partea ta.

pentru Goddard. Nu [tiam ce anume. Poate ziua c\s\toriei. Iar am-bele variante erau clar parole.

Am pus m`na pe un pix [i un bile]el de h`rtie [i am copiat ID-ul[i parola.

Dar de ce s\ nu copiez `ntreaga agend\? ~n ea se g\seau [i alteinforma]ii importante.

Dup\ ce am `nchis u[a camerei lui Goddard, m-am dus la copi-atorul din spatele mesei de lucru a lui Flo.

– Hei, Adam, `mi faci treaba? am auzit vocea ei.M-am r\sucit [i am v\zut-o pe Flo cu o saco[\ de la magazinul

Saks, din Fifth Avenue. M\ fulgera cu o expresie sup\rat\.– Nea]a, Flo. Am r\spuns eu imediat. Nu, nu te teme. Tocmai

am luat ceva pentru Jock.– Foarte bine. Pentru c\ s`nt la companie de mai mult\ vreme

dec`t tine [i n-a[ fi vrut s\-mi folosesc autoritatea fa]\ de tine. Ex-presia i s-a mai `nmuiat, iar pe fa]\ i-a ap\rut un sur`s dulce.

320 JOSEPH FINDER

1 Shakespeare, Sonet 94, trad. de Neculai Chiric. (n.tr.)

q g

Page 162: Paranoia - Joseph Finder

– Nu, domnule, n-a fost chiar a[a, am zis, `nghi]indu-mi nodul

din g`t.

– Faptul c\ ]i-ai schimbat locul de munc\ nu `nseamn\ c\ tre-

buie s\ renun]i la vechii prieteni, presupun, a zis el.

Am cl\tinat din cap [i m-am `ncruntat. Cred c\ m\ `nro[isem

la fa]\.

– De fapt, nu e vorba de prietenie...

– Da, [tiu cum se procedeaz\, a spus Goddard. E[ti silit s\ te `n-

t`lne[ti cu el, doar de dragul trecutului, [i nu vrei s\ fii b\d\ran,

apoi el `ncepe s\ te perie...

– S\ [tii c\ n-am avut inten]ia s\...

– Sigur c\ nu, sigur, a murmurat Goddard. Nu e[ti genul de

omul care s\ fac\ a[a ceva. Te rog. M\ pricep la oameni. ~mi place

s\ cred c\ \sta e unul dintre punctele mele forte.

Revenit `n biroul meu, m-am a[ezat la masa de lucru, sim]in-

du-m\ zdruncinat.

Faptul c\ Paul Camilletti `l informase pe Goddard c\ m\ v\zuse

la Auberge `n acela[i timp c`t era [i Wyatt acolo `nsemna c\ Paul

devenise b\nuitor `n privin]a mea. Sigur credea c\ m\ l\sam cel

pu]in curtat de fostul meu [ef. Dar, av`nd `n vedere felul lui de a fi,

Camilletti nutrea g`nduri care dep\[eau simplele b\nuieli.

Era un adev\rat dezastru. M-am `ntrebat dac\ Goddard socotea

c\ `nt`lnirea aceea fusese chiar at`t de nevinovat\. „M\ pricep la oa-

meni“ spusese el. S\ fie chiar at`t de naiv? Mi-era limpede c\ din

acel moment trebuia s\ ac]ionez cu mai mult\ pruden]\.

Am inspirat ad`nc, mi-am ap\sat v`rfurile degetelor pe ochii `n-

chi[i. Indiferent ce s-ar fi `nt`mplat, trebuia s\ merg p`n\ la cap\t.

Dup\ c`teva minute, am c\utat pe site-ul Trion [i am g\sit nu-

mele celui care conducea Diviziunea de proprietate intelectual\ din

cadrul Departamentului juridic. ~l chema Bob Frankenheimer, avea

cincizeci [i patru de ani [i lucra la Trion de opt ani. Anterior, fusese

consilier general la Oracle, iar `nainte de asta, la Wilson, Sonsini, o

mare firm\ de avoca]i din Silicon Valley. Judec`nd dup\ fotografie,

PARANOIA 323

Goddard m-a str`ns mai tare de um\r. M-a condus spre biroul

lui, apoi s-a oprit la masa lui Flo.

– Bun\ diminea]a, scumpo, a zis el. Vreau s\ v\d rochia aceea

pentru confirmare.

Flo a z`mbit, a desf\cut saco[a de la Saks [i a scos afar\ o rochie

din m\tase alb\ pentru o feti]\, pe care a ridicat-o m`ndr\ `n aer.

– Minunat\, a zis Jock. Pur [i simplu minunat\.

Dup\ aceea, am intrat `n biroul lui.

– N-am discutat cu Paul, a spus Goddard dup\ ce a `nchis u[a [i

s-a a[ezat la mas\, [i `nc\ nu-s hot\r`t dac\ s-o fac sau nu. Sper c\ nu

ai vorbit cu altcineva despre asta, bine? Despre afacerea cu Journal.

– Nu.

– A[a s\ r\m`n\. Ascult\, eu [i Paul am avut unele opinii con-

tradictorii [i poate c\ asta a fost calea aleas\ de el ca s\ m\ pun\

pu]in la punct. S-o fi g`ndit c\ ajut\ compania. Nu-mi dau seama.

Apoi a oftat lung. Dac\ discut chestiunea asta cu el, nu a[ vrea s\

se duc\ vestea. N-am nevoie de resentimente. ~n prezent, avem lu-

cruri mult mai importante de rezolvat.

– Am `n]eles.

Mi-a aruncat o privire lung\.

– N-am c\lcat niciodat\ la Auberge, dar am auzit c\ e grozav.

Ce p\rere ai?

M-am sim]it de parc\ a[ fi primit un pumn `n plex. Am ro[it. Deci

avusesem ghinionul s\ fiu v\zut de Camilletti cu o sear\ `n urm\.

– Am fost acolo doar la un pahar de vin.

– Ghici cine s-a `nt`mplat s\ ia masa asear\ `n acela[i restaurant,

m-a `ntrebat Goddard, av`nd pe chip o expresie impenetrabil\.

Nicholas Wyatt.

Se vede treaba c\ Paul Camilletti se interesase. Simpla `ncercare

de a nega faptul c\ m\ `nt`lnisem cu Wyatt ar fi fost sinuciga[\.

– A, despre asta e vorba, am zis, `ncerc`nd s\ par plictisit. De

c`nd m-am angajat la Trion, Wyatt nu m\ sl\be[te cu...

– A, chiar a[a? m-a `ntrerupt Goddard. Deci n-ai avut `ncotro [i

ai acceptat invita]ia la cin\, nu?

322 JOSEPH FINDER

q g

Page 163: Paranoia - Joseph Finder

enervarea real\. „Securitate corporat\.“ Poate pentru c\ un avocatdin afar\ aplic\ m\suri de securitate mai eficiente dec`t oamenii dela Trion. De aceea, te `ntreb: Ce s\ `n]eleg eu din treaba asta?

De data asta nu mai p\rea deloc calm.– Nu-i corect, am zis eu. A[adar, cine se ocup\ de cererile astea?Frankenheimer a pufnit. Devenise un om furios, `nfierb`ntat, un

candidat perfect pentru un atac de inim\.– {i eu a[ vrea s\ [tiu asta. Dar se vede treaba c\ nu ni s-au

putut `ncredin]a nici asemenea informa]ii. Iar pe ecusoanele noastrescrie: „Comunicare deschis\“. ~mi place la nebunie. Cred c-o s\imprim cuvintele astea pe tricourile noastre c`nd o s\ particip\m laJocurile Sportive ale Companiei.

Dup\ ce am `nchis, `n drum spre toalet\, am trecut prin dreptulbiroului lui Camilletti [i am tres\rit.

~n birou, cu o mutr\ grav\, se afla Chad Pierson, vechiul meu amic.

Mi-am iu]it pa[ii, pentru c\ nu voiam s\ fiu v\zut de nici unuldin ei prin geam. De[i nu aveam idee de ce ]ineam s\ r\m`n nev\-zut. ~ncepusem s\ fug instinctiv de toate.

Isuse, oare Chad `l cuno[tea pe Camilletti? Nu spusese nicio-dat\ a[a ceva [i, av`nd `n vedere purtarea modest\ [i f\r\ aere a luiChad, ar fi fost un aspect cu care s-ar fi l\udat fa]\ de mine. Nu g\-seam nici un motiv valabil – sau nevinovat – care s\ explice dis-cu]ia pe care o purtau. {i sigur nu era vorba de ceva amical:Camilletti nu [i-ar fi pierdut timpul cu un vierme ca Chad.

Singura explica]ie plauzibil\ era cea de care m\ temeam cel maimult: Chad `[i prezenta suspiciunile `n leg\tur\ cu mine cuiva din con-ducere, c`t mai aproape de v`rf. Dar de ce `l alesese chiar pe Camilletti?

F\r\ `ndoial\ c\ mi-o copsese [i, imediat ce auzise de un an-gajat nou care lucrase `nainte la Wyatt, probabil c\-l cooptase peKevin Griffin `n efortul de a str`nge informa]ii compromi]\toaredespre mine. {i avusese noroc.

Chiar a[a?C`t de multe [tia Kevin Griffin despre mine? Avea cuno[tin]\

de zvonuri [i b`rfe: putea sus]ine c\ [tie c`te ceva despre trecutul

PARANOIA 325

p\rea supraponderal, avea p\rul negru [i c`rlion]at, pungi sub ochi[i purta ochelari cu multe dioptrii. P\rea prototipul tocilarului.

L-am sunat de la biroul meu, pentru c\ voiam s\ `mi vad\ iden-titatea, s\ fie convins c\-i telefona cineva din preajma directoruluigeneral. A r\spuns direct, [i m-a surprins vocea lui cald\, amintindde un DJ de la un post care transmite soft rock toat\ noaptea.

– Domnule Frankenheimer, s`nt Adam Cassidy, de la cabinetuldirectorului general.

– Cu ce te pot ajuta? a `ntrebat el, p\r`nd sincer `nc`ntat s\-mifie de folos.

– Am dori s\ revizuim toate cererile de patente pentru departa-mentul trei dou\zeci [i doi.

Era o mi[care `ndr\znea]\ [i extrem de riscant\. Dac\ aducea vor-ba de acest telefon fa]\ de Goddard? N-a[ fi avut nici o justificare.

A urmat o pauz\ lung\.– Proiectul AURORA.– Exact, am spus cu calm. {tiu c\ ar trebui s\ de]inem aici toate

copiile dosarului, dar am pierdut dou\ ore c\ut`ndu-le peste tot [inu le pot g\si, iar Jock e de-a dreptul [uc\rit. Am cobor`t glasul:S`nt nou `n func]ie [i n-a[ dori s-o dau `n bar\ de la `nceput.

~nc\ o pauz\. Apoi, brusc, de parc\ a[ fi ap\sat nu [tiu ce buton,glasul lui Frankenheimer s-a r\cit, suger`ndu-mi c\ nu mai e dispuss\ m\ ajute.

– De ce m-ai sunat pe mine?N-am prins sensul `ntreb\rii, dar era limpede c\ o f\cusem lat\.– Deoarece `mi `nchipui c\ tu e[ti cel care m\ poate scoate din

situa]ia asta jenant\ care m\ poate costa slujba, am zis cu un chi-cotit r\ut\cios.

– Crezi c\ am copiile aici? a `ntrebat el sec.– Bun, atunci [tii unde ar putea fi copiile cererilor?– Domnule Cassidy, am aici o echip\ de [ase avoca]i exper]i `n

probleme de proprietate intelectual\, care pot rezolva aproape oriceli se pune `n bra]e. Dar cererile de la AURORA? A, nu. De acelease ocup\ un avocat din afar\. De ce? Se presupune c\ din motivede „securitate“. Glasul i-a crescut treptat `n intensitate, tr\d`nd

324 JOSEPH FINDER

q g

Page 164: Paranoia - Joseph Finder

65

~n ziua urm\toare, adic\ s`mb\t\, a avut loc petrecerea dat\ de

Goddard. Mi-a trebuit o or\ [i jum\tate s\ ajung la casa de l`ng\ lac

a lui Goddard, merg`nd mult pe drumuri l\turalnice [i `nguste. Pe

drum, l-am sunat pe tata, ceea ce s-a dovedit a fi o mare gre[eal\.

Am vorbit pu]in cu Antwoine, apoi, g`f`ind [i pufnind [i servin-

du-mi dr\g\l\[eniile lui obi[nuite, tata s-a b\gat peste noi [i a cerut

s\ m\ duc la el imediat.

– Nu pot, tat\, am zis. Am ceva de rezolvat.

Nu am vrut s\-i spun c\ m\ duceam la o petrecere la casa de la

]ar\ a directorului general executiv. Mi se `nv`rtea mintea g`ndin-

du-m\ ce reac]ie ar fi avut dac\ i-a[ fi spus adev\rul. M-a[ fi ales

cu o predic\ despre directori corup]i, alta despre Adam, care devine

patetic atunci c`nd `ncearc\ s\ parvin\, alta despre faptul c\ nu-mi

cunosc lungul nasului, alta cu boga]ii care `ncearc\ s\ te impresio-

neze cu averea lor, alta cu ce-ai p\]it de nu mai vrei s\ stai cu tai-

c\-t\u care e pe moarte...

– Ai nevoie de ceva? am ad\ugat eu, [tiind c\ nu va recunoa[te

niciodat\ c\ ar avea nevoie de ceva de la mine.

– N-am nevoie, a zis el, nu tocmai convins. Nu, dac\ e[ti prea

ocupat.

– Vin m`ine diminea]\, bine?

Tata a t\cut, d`ndu-mi de `n]eles c\-l sup\rasem, apoi mi l-a dat

pe Antwoine. A[a am aflat c\ b\tr`nul se purta tot cum [tia el.

meu de la Wyatt. {i totu[i era vorba de un tip a c\rui reputa]ie era`ndoielnic\. Indiferent ce ar fi comunicat Serviciul de securitate dela Wyatt, cei de la Trion luaser\ totul de bun – altfel nu l-ar fi con-cediat at`t de repede.

A[adar, Camilletti va da crezare acuza]iilor nu tocmai perti-nente care veneau din gura lui Kevin Griffin, adic\ a cuiva care nuprezenta mare `ncredere?

Pe de alt\ parte... dup\ ce m\ v\zuse la mas\ cu Wyatt, la unrestaurant izolat, pesemne c\ avea s\ cread\.

A `nceput s\ m\ road\ stomacul. M-am `ntrebat dac\ nu cumvam\ preg\team de un ulcer.

Chiar dac\ a[ fi avut ulcer, asta ar fi fost cea mai ne`nsemnat\dintre problemele mele.

326 JOSEPH FINDER

q g

Page 165: Paranoia - Joseph Finder

Nu m-a corectat, `n sensul de a-mi sugera s\ m\ adresez cuMargaret.

– Jock mi-a povestit destul de multe despre tine. Mi-a re]inutm`na mai mult [i a dat aprobator din cap, m\sur`ndu-m\ cu ochimari. P\rea impresionat\, asta dac\ nu cumva m\ iluzionam eu. S-aapropiat mai mult de mine. So]ul meu e un aiurit plin de cinism [inu se las\ impresionat at`t de u[or. Asta `nseamn\ c\ e[ti bun.

O verand\ `nchis\ ]inea c`t toat\ partea din spate a casei. Amtrecut prin dreptul c`torva gr\tare mari cu c\rbuni `ncin[i, din carese ridicau fuioare de fum. Dou\ fete `n uniforme albe se ocupau dec`rna]ii, cotletele de porc [i friptura de pui care sf`r`iau. ~n apropi-ere se improviza un bar lung, acoperit cu o fa]\ de mas\ alb\, undedoi tipi care p\reau studen]i de colegiu amestecau [i turnau b\uturi,r\coritoare [i bere `n pahare transparente din plastic. La o alt\mas\, un individ desf\cea stridii [i le a[eza pe un strat de ghea]\.

C`nd m-am apropiat de verand\, am `nceput s\ recunosc o partedintre invita]i, majoritatea directori de la Trion, veni]i cu so]iile [icopiii. Nancy Schwartz, vicepre[edinte al Unit\]ii de solu]ii de afa-ceri, o femeie scund\, cu p\rul negru [i cu o ve[nic\ expresie depreocupare pe fa]\, purt`nd un tricou oranj p\strat de la jocurilesportive Trion din anul precedent, juca crochet cu Rick Durant, [e-ful de la Marketing, un individ `nalt [i sub]irel, bronzat [i cu p\rulnegru piept\nat peste cap. Am`ndoi p\reau mohor`]i. Flo, asistentalui Goddard, `mbr\cat\ cu o rochie l\l`ie din m\tase `nflorat\ de tiphawaian, care ar\ta impresionant, se agita de colo-colo de parc\ eaar fi fost adev\rata gazd\.

Apoi am z\rit-o pe Alana, al c\rei [ort alb contrasta cu picioa-rele ei lungi [i bronzate. Ea m-a v\zut `n aceea[i clip\ [i ochii parc\i s-au luminat. P\rea surprins\. M-a salutat cu o fluturare discret\ am`inii [i cu un z`mbet, apoi s-a `ntors cu spatele. Nu mi-am datseama ce `nsemna gestul acela. Probabil c\ dorea s\ p\streze dis-cre]ia `n leg\tur\ cu rela]ia dintre noi, respect`nd acel principiu carespunea: „Nu te combina cu cineva din cadrul companiei“.

Am trecut pe l`ng\ fostul meu [ef, Tom Lundgren, care purta untricou hidos de golf, cu dungi cenu[ii [i roz orbitor. }inea `n m`n\ o

PARANOIA 329

Am terminat discu]ia c`nd am ajuns la destina]ie. Proprietatea eraanun]at\ de o plac\ de lemn fixat\ pe un st`lp, pe care scria simpluGODDARD [i un num\r. Urma un drum neamenajat printr-o p\dure,lung [i pres\rat de gropi, care se l\rgea brusc `ntr-o alee circular\,acoperit\ cu cochilii de scoici, sparte. Un pu[ti cu o c\ma[\ verde f\-cea pe valetul. Cu oarecare rezerve, i-am dat cheile de la Porsche.

Casa, cu un aspect confortabil, acoperit\ cu [indril\ de culoarecenu[ie [i ocup`nd o suprafa]\ mare, ar\ta de parc\ ar fi fost con-struit\ la sf`r[itul secolului nou\sprezece. Era a[ezat\ pe o ridic\-tur\ de unde se vedea lacul, av`nd patru hornuri groase [i ieder\care se c\]\rase p`n\ pe acoperi[. ~n fa]a ei se afla o peluz\ uria[\,v\lurit\, care mirosea ca [i cum fusese proasp\t cosit\ [i ici [i colose g\seau stejari b\tr`ni [i pini noduro[i.

Pe peluz\ am v\zut dou\zeci-treizeci de persoane, to]i `n [orturi[i tricouri, cu pahare de b\utur\ `n m`n\. C`]iva copii se fug\reau,strig`nd [i arunc`nd cu mingea sau juc`ndu-se. La o mas\ `n fa]a ve-randei st\tea o fat\ blond\ [i atr\g\toare, care verifica numele invi-ta]ilor. Mi-a z`mbit [i mi-a `ntins ecusonul cu numele meu.

Petrecerea propriu-zis\ se desf\[ura `n partea opus\ a casei, pepeluza din spate, care cobora u[or c\tre un doc de pe malul apei.Acolo se str`nseser\ majoritatea invita]ilor. M-am uitat s\ descop\rvreo figur\ cunoscut\, dar n-am v\zut pe nimeni. Apoi, de mine s-aapropiat o femeie corpolent\, `n v`rst\ de aproape [aizeci de ani,purt`nd o rochie lung\ amintind de un caftan, cu chipul foarte ridat[i p\rul alb ca z\pada.

– S-ar zice c\ te-ai r\t\cit, a zis ea cu amabilitate.Avea glasul profund [i pu]in r\gu[it, iar fa]a `i era trecut\ [i pi-

toreasc\, cum era [i casa.Mi-am dat seama imediat c\ era so]ia lui Goddard. Era ur`t\ a[a

cum mi se spusese. Mordden avusese dreptate: chiar ar\ta ca unpuiandru de c`ine din rasa shar-pei.

– S`nt Margaret Goddard. Cred c\ tu e[ti Adam.M\gulit c\ cineva m\ recunoscuse, i-am `ntins m`na, apoi mi-am

adus aminte c\ numele meu era scris pe ecusonul prins de tricou.– S`nt `nc`ntat s\ v\ cunosc, doamn\ Goddard.

328 JOSEPH FINDER

q g

Page 166: Paranoia - Joseph Finder

Am dat din cap [i am z`mbit politicos.

– A venit [i fiica ta?

Pe fa]\ i-a ap\rut brusc o expresie de jen\.

– Megan traverseaz\ o etap\ dificil\, s\rmana. Nu vrea s\ mai

stea cu mine. „Ciudat, am g`ndit, [i eu suf\r de aceea[i me-

teahn\.“ Prefer\ s\ c\l\reasc\ al\turi cu tat\l ei dec`t s\-[i piard\

o dup\-amiaz\ cu mama [i prietenii ei de serviciu.

Am dat din cap.

– Iart\-m\ pu]in...

– Ai avut prilejul s\ vezi colec]ia de ma[ini a lui Jock? E `n ga-

rajul de acolo, [i a ar\tat cu degetul spre o cl\dire ce amintea de un

hambar, situat\ la vreo sut\ de metri de partea cealalt\ a peluzei.

Neap\rat s\ vezi ma[inile. S`nt superbe!

– A[a o s\ fac, mul]umesc, am zis [i am f\cut un pas spre gru-

pul patronat de Goddard.

Nora m-a prins mai str`ns de bra].

– Adam, voiam s\-]i spun c\ m\ bucur de ascensiunea ta. Arat\

clar c\ Jock ]i-a dat o [ans\ mare, nu? S\ aib\ `ncredere `n tine.

S`nt `nc`ntat\ de tine!

I-am mul]umit c\lduros [i mi-am desprins bra]ul din ghearele ei.

Am ajuns l`ng\ Goddard [i am r\mas politicos `n apropiere,

p`n\ m-a v\zut din nou [i mi-a f\cut semn. M-a prezentat lui Stuart

Lurie, directorul care r\spundea de Solu]ii de `ntreprindere, care mi

s-a adresat:

– Cum `]i merge, domnule? [i mi-a str`ns m`na cu mult\ c\l-

dur\. Era un tip atr\g\tor `n jur de patruzeci de ani, cu o chelie pre-

matur\, motiv pentru care se tunsese foarte scurt pe lateral ca s\

arate c\ nu-i pas\.

– Adam reprezint\ viitorul companiei Trion, a spus Goddard.

– Ei, atunci m\ bucur s\ cunosc viitorul! a zis Lurie, cu o

u[oar\ und\ de sarcasm. Jock, sper c\ n-ai de g`nd s\ sco]i o mo-

ned\ [i din urechea lui.

– Nu-i nevoie, a r\spuns el. Adam scoate iepuri din p\l\rie,

adev\rat, Adam? Apoi [i-a petrecut bra]ul pe dup\ um\rul meu, un

PARANOIA 331

sticl\ de ap\ [i, parc\ sim]indu-se nelalocul lui, dezlipea eticheta depe ea, f\c`nd-o s\ devin\ o panglic\ lung\, asta `n timp ce asculta,cu un z`mbet parc\ lipit de fa]\, ce-i spunea o negres\ atr\g\toarecare era probabil Audrey Bethune, vicepre[edinte [i [efa echipeiGuru. Undeva `n spatele lui st\tea o femeie care, dup\ p\rerea mea,era so]ia, `mbr\cat\ cu un tricou similar de golf, [i av`nd fa]a la felde `mpurpurat\ [i ]`fnoas\ ca a lui. Un b\ie]el de[irat se ag\]ase decotul ei [i se milogea de ea cu voce sc`r]`it\.

La vreo cincisprezece metri dep\rtare de acest grup l-am v\zutpe Goddard r`z`nd al\turi de c`]iva tipi care mi s-au p\rut cunos-cu]i. Goddard bea bere dintr-o sticl\ [i purta o c\ma[\ albastr\ cunasturi, cu m`necile suflecate, pantaloni cu man[et\ c\lca]i cudung\, o curea bleumarin din bumbac av`nd imprimate balene peea [i pantofi maro, u[ori, dar uza]i. Imaginea perfect\ a baronuluieducat de la ]ar\. O feti]\ s-a apropiat `n goan\, iar el s-a aplecatspre ea [i, cu o mi[care priceput\, s-a pref\cut c\-i scoate o moned\din ureche. Feti]a a chiut de uimire. Goddard i-a `nm`nat moneda,iar ea a rupt-o la fug\, ]ip`nd de `nc`ntare.

Apoi a mai zis ceva, iar ceilal]i au r`s de parc\ ar fi fost JayLeno, Eddie Murphy [i Rodney Dangerfield pu[i laolalt\. ~ntr-oparte era flancat de Paul Camilletti, `mbr\cat cu blugi decolora]i [ic\lca]i atent [i cu o c\ma[\ alb\, `ncheiat\ la to]i nasturii, de ase-menea cu m`necile suflecate. El primise circulara privind ]inuta co-respunz\toare, chiar dac\ la mine nu ajunsese, pentru c\ euvenisem `ntr-un [ort kaki [i o bluz\ polo.

~n fa]a lui st\tea Jim Colvin, directorul pentru opera]iuni, alec\rui picioare, sub]iri ca de pas\re, aveau o culoare alb\ nes\n\-toas\, at`t c`t se vedeau sub [ortul cenu[iu tip bermude. Asistam lao adev\rat\ parad\ a modei. Goddard a ridicat privirea, m-a v\zut[i mi-a f\cut semn s\ m\ apropii.

C`nd am pornit spre el, cineva a ap\rut ca din senin [i m-a prinsde m`n\. Nora Sommers, cu o bluz\ roz [i gulerul ridicat [i cu un [ortkaki cu c`teva m\suri mai mare, s-a ar\tat super`nc`ntat\ s\ m\ vad\.

– Adam! a exclamat ea. Ce pl\cere s\ te v\d aici! Ai observatce frumoas\ e casa [i vecin\tatea?

330 JOSEPH FINDER

q g

Page 167: Paranoia - Joseph Finder

Of, la naiba, mi-a sc\pat.

Am r\sucit cutia ca s\ v\d ce se `nt`mplase. Am c\scat ochii: pe-

semne d\r`masem vreun trofeu de pe un raft. Acum z\cea, numai cio-

buri aurii, `mpr\[tiate pe toat\ pardoseala cu gresie. Fusese un soi

de amintire care p\rea din aur, fiind `ns\ doar din ceramic\ poleit\.

– Of, Dumnezeule, `mi pare r\u, am spus, a[ez`nd jos cutia [i

aplec`ndu-m\ s\ adun cioburile.

Avusesem mare grij\ cu cutia aceea, dar nu [tiu cum, un col] al

ei atinsese acel obiect de pe raft.

Goddard a privit `n jur [i s-a albit la fa]\.

– Las\, a spus el [i am perceput o not\ de `ncordare `n glasul lui.

Am adunat cioburile a[a cum am putut. Era – adic\, fusese – o

statuet\ aurit\ a unui fotbalist alerg`nd. Mai r\m\sese din ea un

fragment de casc\, un pumn [i o minge. Soclul era din lemn, cu o

plachet\ din alam\ pe care scria: „CAMPIONI 1995 – {COALA

LAKEWOOD – ELIJAH GODDARD – MIJLOCA{“.

Din c`te aflasem de la Judith Bolton, Elijah Goddard era fiul

care murise.

– Jock, am spus. ~mi pare foarte r\u.

Unul dintre cioburi mi-a f\cut o t\ietur\ dureroas\ `n palm\.

– Am spus, las\, a repetat Goddard, de ast\ dat\ cu glas rece.

Nu-i nimic. Acum hai, s\ mergem!

Nu [tiam ce s\ fac, m\ sim]eam extrem de prost c\ distrusesem

ceva legat de fiul lui. A[ fi vrut s\ cur\] totul, dar, `n acela[i timp, nu

]ineam s\-l `nfurii [i mai mult. Toat\ rela]ia construit\ at`t de greu cu

b\tr`nul se dusese pe apa s`mbetei. Iar t\ietura din palm\ s`ngera.

– Doamna Walsh o s\ str`ng\ aici, a spus el cu glas care mi s-a

p\rut t\ios. Hai, du cadourile afar\ mai repede!

A plecat pe hol [i a disp\rut. ~n acest timp, am ridicat cutia [i

am dus-o cu precau]ie maxim\ de-a lungul coridorului `ngust, apoi

am ie[it din cas\. Am sim]it c\ pe cutie se l\]ise o pat\ de s`nge.

C`nd m-am `ntors s\ iau a doua cutie, l-am v\zut pe Goddard

st`nd pe un scaun `ntr-un col] al biroului. Era ghemuit, capul `i era `n

umbr\ [i ]inea soclul din lemn al statuetei `n m`ini. Am [ov\it,

PARANOIA 333

gest nu tocmai potrivit, pentru c\ eram mult mai `nalt dec`t el. Vinocu mine, mi-a spus `ncet.

M-a `ndrumat spre veranda `nchis\.– Peste pu]in timp o s\ organizez ceremonia mea tradi]ional\, a

precizat el `n timp ce urcam treptele. Am ]inut u[a ca s\ intre. Tre-buie s\ ofer mici cadouri, ni[te prostioare haioase.

Am z`mbit, mirat c\-mi povestea toate astea.Am trecut de veranda unde se afla mobil\ veche din r\chit\,

ajung`nd `ntr-o `nc\pere de trecere, dup\ care am intrat `n casa pro-priu-zis\. Podelele erau acoperite cu du[umea din lemn de pin, careerau vechi [i sc`r]`iau la fiecare pas. Pere]ii erau zugr\vi]i `ntr-unalb-crem [i totul p\rea str\lucitor, vesel [i intim. Predomina un mi-ros indescriptibil de cas\ veche. Am avut senza]ia de confort, reali-tate, de spa]iu `n care tr\iau oameni. „M\ aflu `n casa unui ombogat lipsit de orice preten]ii“, mi-am zis `n g`nd. Am mers apoi peun coridor lung, prin dreptul unei camere de zi cu un [emineu ma-siv din piatr\, apoi am luat-o pe un hol `ngust, cu gresie pe jos. Deo parte [i de alta a holului erau rafturi cu tot felul de trofee, di-plome [i alte lucruri. Apoi am intrat `ntr-o `nc\pere cu o mas\ mare`n mijloc, un computer [i o imprimant\, al\turi de c`teva cutiifoarte mari din carton. Se vedea c\ acela era biroul lui Goddard.

– Iar m\ chinuie[te bursita, s-a scuzat el, f\c`nd semn c\tre cutiilede pe mas\, care erau pline v`rf cu ceea ce p\reau cadouri ambalate `nh`rtie special\. E[ti t`n\r [i puternic. Sper c\ nu te superi dac\ te rogs\ le duci acolo unde s-a ridicat podiumul, `n apropierea barului...

– Nici o problem\, am spus, oarecum dezumflat, dar f\r\ a l\sas\ mi se citeasc\ dezam\girea.

Am ridicat una dintre l\zile enorme, care nu era doar grea, ci [igreu de manevrat, mai grea `ntr-o parte [i mare, `nc`t, `n timp cemergeam `nainte, abia dac\ puteam vedea ceva.

– Te conduc eu ca s\ po]i ie[i de aici, a zis Goddard.L-am urmat pe holul `ngust. Cutia atingea rafturile de pe am-

bele p\r]i, de aceea a trebuit s\ o r\sucesc `ntr-o parte [i s\ o ridicpentru a reu[i s\ m\ strecor cu ea `n bra]e. Am sim]it cum ea lo-ve[te ceva. S-a auzit un zgomot puternic [i clinchet de cioburi.

332 JOSEPH FINDER

q g

Page 168: Paranoia - Joseph Finder

tot timpul. De parc\ ar fi `ncercat s\ distrug\ ceea ce era. ~n]elegi

ce vreau s\ spun?

Goddard a ridicat din nou privirea spre mine. Pe fa]\ `i curgeau

lacrimi.

Am dat din cap `n t\cere.

Dup\ c`teva secunde, a continuat:

– C\uta ceva, cred eu. Avea nevoie de ceva ce lumea nu-i putea

oferi. Ori poate c\ suferea prea mult [i a decis s\ ucid\ acea parte

din el. Vocea i-a devenit gutural\. {i, prin asta, [i pe el.

– Jock, am spus eu, vr`nd s\-l opresc.

– Legistul a constatat c\ luase o supradoz\. A zis c\ o f\cuse `n

mod deliberat, c\ Elijah [tia ce face. {i-a acoperit fa]a cu palma pli-

nu]\. {i atunci te `ntrebi, cum ar fi trebuit s\ procedez? Unde am

gre[it? O dat\ chiar l-am amenin]at c\ o s\ cer arestarea lui. Am `n-

cercat s\-l includem `ntr-un program de dezintoxicare. Am fost c`t

pe ce s\-l duc legat acolo, doar ca s\-l determin s\ mearg\, dar n-am

apucat. {i m-am `ntrebat mereu: am fost prea dur, prea sever cu el?

Ori n-am fost `ndeajuns de dur? Eram prea prins de munc\? Cred c\

asta a fost. Pe vremea aceea, eram prea `mp\timit de slujb\. Eram

prea ocupat s\ construiesc Trion ca s\-i fiu un tat\ adev\rat.

Apoi m-a privit direct [i i-am v\zut durerea din ochi. Am sim]it

asta ca o `mpuns\tur\ de cu]it. Mi s-au umezit [i mie ochii.

– Te duci la munc\ pentru a-]i construi micul imperiu [i pierzi

leg\tura cu ceea ce conteaz\ mai mult, a zis el, dup\ care a clipit ca

s\-[i revin\. N-a[ vrea ca [i tu s\ pierzi esen]ialul din vedere,

Adam. Niciodat\.

Acum p\rea [i mai scund, mai zb`rcit la fa]\, de parc\ ar fi avut

o sut\ de ani.

– Z\cea `n pat, acoperit de v\rs\tur\ [i urin\, iar eu l-am luat `n

bra]e de parc\ ar fi fost un sugar. {tii ce `nseamn\ s\-]i vezi copilul

`n sicriu? a `ntrebat el [optit. Am sim]it c\ m\ `nfior [i a trebuit s\

privesc `n alt\ parte. Am crezut c\ nu voi mai lucra niciodat\. Nu

credeam c\ o s\-mi revin. Margaret spune c\ n-am reu[it s\ trec

peste asta. Vreme de dou\ luni, am stat acas\. Nu `n]elegeam ce

PARANOIA 335

ne[tiind cum s\ m\ port, dac\ era cazul s\ ies imediat, s\-l las singur,sau dac\ s\-mi v\d de cutii [i s\ m\ prefac c\ nu l-am observat.

– A fost un b\iat dulce, a spus Goddard pe nea[teptate, at`t de`ncet, `nc`t la `nceput am crezut c\ mi se p\ruse. Am r\mas nemi[-cat. Glasul `i era slab, r\gu[it, pierit, amintind mai mult de o[oapt\. Un atlet, `nalt [i lat `n spate, la fel ca tine. {i aducea... feri-cire pe unde mergea. Imediat ce intra `ntr-o `nc\pere, sim]eai pur [isimplu c\ toat\ lumea era mai binedispus\. ~i f\cea pe to]i s\ sesimt\ bine. Era frumos, era bun [i mai avea ceva – o str\lucire `nochi. A ridicat `ncet capul [i a privit `n fa]\. C`nd era mic, aproapec\ niciodat\ nu pl`ngea [i nu f\cea nazuri sau...

Glasul i s-a stins, iar eu am r\mas `n mijlocul camerei, ca `n-ghe]at, capabil doar s\-l ascult. F\cusem ghem un [erve]el de h`rtie,ca s\ absoarb\ s`ngele, [i am sim]it cum se `mbib\.

– }i-ar fi pl\cut [i ]ie, a spus Goddard. Se uita la mine, dar defapt nu exact la mine, ca [i cum `n locul meu l-ar fi v\zut pe fiullui. E adev\rat. Voi a]i fi fost prieteni.

– ~mi pare r\u c\ nu l-am cunoscut.– Toat\ lumea `l iubea. A fost un t`n\r care venise pe p\m`nt ca

s\-i fac\ ferici]i pe to]i... Sc`nteia... avea cel mai frumos z`m... Vo-cea i s-a sugrumat. Cel mai frumos z`mbet. Goddard a l\sat capul`n jos, iar umerii i s-au zguduit. Dup\ o clip\ a continuat: ~ntr-o ziam primit telefon de la Margaret. Urla... ~l g\sise `n dormitorul lui.Am fugit acas\, nici nu eram `n stare s\ g`ndesc... Elijah, student laHavenford, abandonase din primul an – de fapt, l-au dat afar\, re-zultatele erau dezastruoase, nu se mai dusese la cursuri. Dar n-amputut scoate nimic de la el. M-am g`ndit imediat c\ devenise consu-mator de droguri, bine`n]eles, [i am `ncercat s\ discut cu el, darparc\ vorbeam cu pere]ii. S-a mutat din nou acas\ [i a `nceput s\-[ipetreac\ timpul `ncuiat `n camer\ sau cu tineri pe care nu-i cuno[-team. Mai t`rziu, am aflat de la unul dintre prietenii lui c\ `ncepuses\ ia heroin\ la `nceputul primului an. {i nu fusese un delincventjuvenil oarecare, era un t`n\r dotat, cu un caracter pl\cut, un b\iatbun... Dar, la un anumit moment a `nceput... cum se spune, s\ devi-eze. Iar asta l-a transformat. Lumina din ochi i-a disp\rut. Min]ea

334 JOSEPH FINDER

q g

Page 169: Paranoia - Joseph Finder

Partea a [aptea

CONTROL

Control: Putere exercitat\ asupra unui agent sau agent du-blu pentru a-l `mpiedica s\ treac\ `n tab\ra cealalt\ sautransformarea lui `ntr-un agent triplu (a[a-numita „triplare“).

Dic]ionar interna]ional de spionaj

rost mai avea s\ tr\iesc. C`nd ]i se `nt`mpl\ a[a ceva, pui sub sem-nul `ntreb\rii valoarea oric\rui lucru.

A p\rut c\-[i aminte[te de batista din buzunar, fiindc\ [i-ascos-o [i s-a [ters la ochi.

– Of, uit\-te la mine, a zis el oft`nd ad`nc, apoi, pe nea[teptate,a dat s\ r`d\. Prive[te-l pe b\tr`nul clovn! C`nd eram de v`rsta ta,`mi imaginam c\ la b\tr`ne]e o s\ descop\r sensul vie]ii. A sur`samar. Iar acum nu s`nt nici pe departe capabil s\ `n]eleg ce sens arevia]a. BA nu, am aflat care nu e sensul vie]ii. Dar printr-un procesde eliminare. A trebuit s\-mi pierd fiul ca s\ aflu asta. ~]i cumperi ocas\ mare, o ma[in\ grozav\, [i poate ]i se public\ fotografia pe co-perta revistei Fortune [i-]i `nchipui c\ ai rezolvat totul, nu? Astap`n\ c`nd Dumnezeu `]i trimite o scurt\ telegram\: „O, am uitats\-]i spun, nimic din astea nu `nseamn\ mare lucru. {i to]i cei pecare-i iube[ti pe acest p\m`nt... ]i-s da]i cu `mprumut, `n]elegi? Aiface bine s\-i iube[ti c`t mai po]i“. Pe obraz i s-a rostogolit o la-crim\. P`n\ `n ziua de azi m\ `ntreb: l-am cunoscut cu adev\rat peElijah? Poate c\ nu. Doar mi-am `nchipuit asta. {tiu c\ l-a iubit,mai mult dec`t am crezut c\ pot iubi pe cineva. Dar mi-am cunos-cut b\iatul cu adev\rat? Asta n-a[ putea s\-]i spun. A cl\tinat `ncetdin cap [i am v\zut c\ `ncepuse s\-[i revin\. Tat\l t\u trebuie s\ seconsidere al naibii de fericit, da, foarte fericit, [i nici m\car nu-[i d\seama. Are un fiu ca tine, un fiu care e `nc\ al\turi de el. {tiu c\trebuie s\ fie m`ndru de tine.

– Nu-s prea sigur de asta, am spus eu cu glas st\p`nit.– Ba eu s`nt, a replicat Goddard. Fiindc\ [tiu c\ eu a[ fi.

336 JOSEPH FINDER

q g

Page 170: Paranoia - Joseph Finder

66

A doua zi diminea]\ mi-am verificat e-mailurile de acas\ [i amg\sit un mesaj de la „Arthur“:

{eful e foarte impresionat de prezentarea ta [i vrea [i altele c`t de cur`nd.

Am privit lung cuvintele de pe ecran [i am hot\r`t s\ nu r\spund.

Ceva mai t`rziu, f\r\ s\ mai telefonez, am ap\rut acas\ la tata cuo cutie de gogo[i Krispy Kreme. Am parcat `ntr-un spa]iu pe carel-am g\sit exact `n fa]a apartamentului. {tiam c\, atunci c`nd nu seuita la televizor, tata `[i petrecea timpul la fereastr\. Nu-i sc\pa ni-mic din ceea ce se `nt`mpla pe strad\.

Tocmai trecusem pe la sp\l\torie, a[a c\ ma[ina sclipea ca olespede din obsidian, o minune. Tata `nc\ n-o v\zuse. Fiul lui, „ra-tatul“, care nu mai era un ratat, sosea cu elegan]\ – `ntr-un bidiviude 450 de cai putere.

Tata era `ns\ postat la locul lui obi[nuit, `n fa]a televizorului, ur-m\rind nu [tiu ce emisiune de investiga]ii despre scandalurile din ca-drul marilor corpora]ii. Antwoine st\tea al\turi de el, `ntr-un scaunmai pu]in confortabil, citind unul dintre ziarele de scandal `n culoricare seam\n\ unul cu altul p`n\ la confuzie; cred c\ acela era Star.

Tata a ridicat privirea, a v\zut cutia cu gogo[i pe care o flutu-ram spre el [i a cl\tinat din cap.

– Nuuu, a zis el.– S`nt convins c\ e [i una cu glazur\ de ciocolat\. Preferata ta.

q g

Page 171: Paranoia - Joseph Finder

– Ei, nici chiar a[a, am spus `ncet, nu to]i fac a[a.– A, nu te am\gi.– Ascult\-l pe tat\l t\u, a zis Antwoine, f\r\ s\-[i ridice ochii

din Star. Aproape ap\ruse o not\ de afec]iune `n glasul lui. B\tr`nule un adev\rat izvor de `n]elepciune.

– Ca s\-]i spun adev\rul, am aflat [i eu c`te ceva despre directo-rii generali. Tocmai am fost promovat sus de tot – s`nt asistentul di-rectorului de la Trion.

S-a l\sat t\cere. Am crezut c\ nu m\ auzise, pentru c\ se holbadin nou la televizor. M-am g`ndit c\ spusele mele sunaser\ camarogant, de aceea m-am exprimat mai delicat:

– E o chestie grozav\, tat\.Aceea[i t\cere.Eram c`t pe ce s\ repet, c`nd, deodat\, tata a `ntrebat:– Asistent? Ce `nseamn\ asta, un fel de secretar\?– Nu, nu. E, cum s\ zic, chestii la nivel `nalt. Furtuna creierelor

[i altele.– {i ce anume faci toat\ ziua?Omul avea emfizem, dar [tia cum s\ m\ dezumfle.– S\ l\s\m asta, tat\. Iart\-m\ c\ am adus vorba. ({i chiar `mi

p\rea r\u. De ce trebuia s\ m\ sinchisesc de p\rerea lui?)– Nu, serios. S`nt curios ce faci ca s\-]i po]i permite ma[ina aia

hoa]\ de afar\.Deci o observase, totu[i. Am z`mbit.– Frumoas\, nu?– C`t te-a costat vehiculul acela?– De fapt...– Pe lun\, mai precis.Apoi a luat o gur\ de oxigen.– Nimic.– Nimic, a repetat el, semn c\ nu pricepea.– Nimic, Trion pl\te[te tot contractul de leasing. E o prim\ care

vine odat\ cu noua mea slujb\.A inspirat din nou.– O prim\?

PARANOIA 341

– Nu mai pot m`nca porc\rii dintr-alea. Mandingo \sta st\ cupistolul la t`mpla mea. De ce nu-i dai lui una?

{i Antwoine m-a refuzat cu un gest din cap.– Nu, mul]umesc, `ncerc s\ mai dau jos c`teva kilograme. E[ti

Satana `n persoan\.– Dar ce s-a `nt`mplat, am nimerit cumva la sediul Jenny Craig1?Am pus cutia pe m\su]a de cafea cu t\blie din imita]ie de ar]ar,

care se g\sea al\turi de Antwoine. Tata `nc\ nu scosese nici o vorb\despre ma[in\, dar mi-am `nchipuit c\ fusese prea absorbit de aceaemisiune. Plus c\ nici nu mai vedea prea bine.

– Imediat ce-o s\ pleci, individul \sta o s\ `nceap\ s\ pocneasc\din bici, silindu-m\ s\ fac ture `n jurul camerei, s-a pl`ns tata.

– Nu se potole[te, a[a-i? am `ntrebat eu.Fa]a tatei era mai mult amuzat\ dec`t furioas\.– Nu [tiu ce-l m`n\, a zis el. Dar nimic nu-l satisface mai mult

dec`t s\ m\ opreasc\ din fumat.~ncordarea dintre ei p\rea s\ se fi transformat `ntr-un soi de ar-

misti]iu resemnat.– Hei, tat\, ar\]i mult mai bine, am min]it eu.– Vorbe[ti prostii, a zis el, f\r\ s\-[i dezlipeasc\ ochii de la rela-

tarea care se dorea a fi o investiga]ie. Mai ai slujba aceea nou\?– Da, am zis. Apoi am z`mbit ru[inat, pentru m\ g`ndisem s\-i

dau vestea cea mare. De fapt...– Ascult\ la mine, a zis el, `ntorc`ndu-[i `n sf`r[it capul de la te-

levizor [i arunc`ndu-mi o privire `nl\crimat\. Apoi a ar\tat spreecran f\r\ s\ se mai uite la el. Tic\lo[ii \[tia – nemernicii \[tia – testorc [i de ultimul b\nu] dac\ te la[i.

– Cine, corpora]iile?– Corpora]iile, directorii generali executivi, cu op]iunile lor de

cump\rare ac]iuni, cu pensiile lor grase [i contractele lor aranjate.Numai la ei se g`ndesc, to]i, f\r\ excep]ie, s\ nu ui]i asta.

Am l\sat privirea `n p\m`nt.

340 JOSEPH FINDER

1 Lan] de peste 600 de companii pe plan mondial, ini]iat de Jenny Craig `n anii 1980`n Australia, care ofer\ consultan]\ [i hran\ s\n\toas\, preg\tit\ special pentru per-soanele supraponderale. (n.tr.)

q g

Page 172: Paranoia - Joseph Finder

– Asta nume[ti tu succes, nu? Vezi tu, Adam, mi-aduci aminte

din ce `n ce mai mult de maic\-ta.

– Chiar a[a?

Apoi mi-am zis: „Ab]ine-te, `nghite-]i furia, nu te porni, altfel

c`[tig\ el“.

– Exact. Ar\]i ca ea. Ai aceea[i personalitate sociabil\ – toat\

lumea o pl\cea, se potrivea oriunde, s-ar fi putut m\rita cu un tip

mai bogat, ar fi putut tr\i mai bine. {i s\ nu-]i `nchipui c\ nu mi-a

spus-o. Toate acele seri ale p\rin]ilor de la Bartholomew Browning –

s\ vezi ce se `mprietenise cu tic\lo[ii \ia boga]i, se `mbr\ca [ic, s\

vezi ce `[i b\ga ]`]ele `n nasul lor. Crezi c\ n-am b\gat de seam\?

– A, atunci e bine, tat\. Chiar foarte bine. Ce p\cat c\ nu sem\n

cu tine, nu?

S-a mul]umit s\ m\ priveasc\.

– {tii, amar [i r\ut\cios. Sictirit cu toat\ lumea. Vrei s\ ajung la

fel ca tine, adev\rat?

A pufnit, `mpurpur`ndu-se la fa]\.

Nu m-am putut opri. Sim]eam c\ ritmul inimii se accelereaz\,

c\ vocea `mi devine tot mai puternic\, ajung`nd aproape s\ strig.

– C`nd eram aproape lefter [i mergeam dintr-o petrecere `n alta,

m-ai considerat un ratat. ~n regul\, acum m\ bucur de succes, dup\

cum ar spune-o oricine, iar tu nu g\se[ti de cuviin]\ dec`t s\ m\

dispre]uie[ti. Poate c\ exist\ vreun motiv pentru care nu po]i fi

m`ndru de mine, indiferent ce a[ face.

M-a ]intuit cu privirea, a pufnit [i a zis:

– A, da?

– Uit\-te la tine! Uit\-te ce s-a ales de via]a ta! Acum eram ca un

tren de marf\ r\mas f\r\ fr`ne, imposibil de oprit, sc\pat de sub con-

trol. Spui mereu c\ lumea se `mparte `n c`[tig\tori [i perdan]i. {i

atunci, d\-mi voie s\ te `ntreb ceva, tat\. Tu ce e[ti, tat\? Ce e[ti?

A inspirat oxigen, ochii i s-au injectat [i p\reau gata s\-i sar\

din orbite. A `nceput s\ bolboroseasc\ mai mult pentru sine. Am

auzit doar vorbe disparate, majoritatea `njur\turi.

– Da, tat\, am spus, `ntorc`ndu-m\ cu spatele. Vreau s\ fiu ca tine.

PARANOIA 343

– Ca [i apartamentul.

– Te-ai mutat?

– Credeam c\ ]i-am spus. Dou\ sute de metri p\tra]i `n cl\direa

aceea nou\ din Harbor. {i Trion pl\te[te tot.

~nc\ o gur\ de oxigen.

– {i e[ti m`ndru de asta? a `ntrebat el.

Am r\mas `mpietrit. Nu-l auzisem niciodat\ folosind acel cu-

v`nt, cel pu]in a[a credeam.

– Da, am r\spuns eu, ro[ind.

– M`ndru c\ acum e[ti sclavul lor?

Ar fi trebuit s\ simt mai devreme atacul acela.

– Nu s`nt sclavul nim\nui, tat\, am r\spuns eu gr\bit. Cred c\

se nume[te mai cur`nd „reu[it\“. Po]i s\ cau]i cuv`ntul. ~l g\se[ti `n

dic]ionar, al\turi de „via]a la v`rf“, „apartament directorial“ [i „per-

soane de mare valoare“.

Nici nu-mi venea s\ cred ce-mi ie[ea din gur\. {i p`n\ atunci

protestasem c\ nu vreau s\ fiu o p\pu[\ pe s`rm\. Acum ajunsesem

s\ m\ laud cu `nzestr\rile mele. „Ai v\zut ce m-ai silit s\ fac?“

Antwoine a l\sat ziarul jos, s-a scuzat plin de tact [i s-a pref\cut

c\ are ceva de f\cut `n buc\t\rie.

Tata a r`s h`r`it [i s-a `ntors s\ m\ vad\ mai bine.

– Hai s\ ne l\murim. A mai supt o gur\ de oxigen. Ma[ina sau

apartamentul nu s`nt ale tale, corect? {i spui c\ asta-i o prim\? ~nc\

o respira]ie [uier\toare. S\-]i spun eu ce `nseamn\ asta. Tot ce ]i se

d\ poate fi luat `napoi [i a[a se va `nt`mpla. Conduci o ma[in\ de

firm\, stai `ntr-un apartament de firm\, por]i uniforma companiei [i

nimic din toate astea nu-]i apar]ine. Nici via]a nu mai e a ta.

Mi-am mu[cat buza. Nu-mi era de nici un folos dac\ m\ dez-

l\n]uiam `mpotriva lui. B\tr`nul era pe moarte. Mi-am spus asta

pentru a nu [tiu c`ta oar\. Face tratament cu steroizi. E un individ

nefericit, caustic. P`n\ la urm\ `ns\, nu m-am putut st\p`ni:

– {tii ceva, tat\, unii p\rin]i ar fi m`ndri de succesul copiilor,

`n]elegi?

A tras oxigen `n piept [i ochii mici i-au sclipit:

342 JOSEPH FINDER

q g

Page 173: Paranoia - Joseph Finder

67

– {i chiar lucrezi pentru Jock Goddard? m-a `ntrebat Alana.

Doamne, sper c\ n-am rostit nimic r\u despre el. Ori am f\cut-o?

Urcam cu liftul spre apartamentul meu. Dup\ slujb\, trecuse pe

acas\ pentru a se schimba [i ar\ta nemaipomenit – o bluz\ cu m`-

nec\ scurt\ [i decolteu-b\rcu]\, pantaloni str`m]i negri [i pantofi

negri. Se d\duse tot cu acela[i parfum cu miros floral pe care `l fo-

losise [i la ultima noastr\ `nt`lnire. P\rul negru, lung [i str\lucitor

contrasta pl\cut cu ochii alba[tri [i sclipitori.

– Da, ai cam dat de p\m`nt cu el, chestie pe care i-am trans-

mis-o imediat.

A z`mbit, ar\t`ndu-[i din]ii perfec]i.

– Liftul \sta e aproape la fel de mare ca apartamentul meu.

{tiam c\ nu era adev\rat, dar oricum m-a f\cut s\ r`d.

– Liftul e `ntr-adev\r mai mare dec`t ultima mea locuin]\, am

zis eu.

C`nd adusesem vorba c\ tocmai m\ mutasem `n Harbor, a spus

c\ auzise despre apartamentele de acolo [i a p\rut curioas\, de

aceea am invitat-o s\ treac\ pe la mine ca s\ vad\ cum ar\tau. Pu-

team lua cina la restaurantul hotelului de la parter, unde `nc\ nu

apucasem s\ intru.

– Mam\, ce priveli[te! a exclamat imediat ce a intrat `n aparta-

ment. Tocmai se auzea delicat un disc cu Alanis Morissette. Fan-

tastic, a zis ea. S-a uitat `n jur [i a v\zut una dintre canapele [i un

Apoi am pornit spre u[\, parc\ propulsat de propria furie. Cu-vintele fuseser\ spuse [i nu puteau fi retrase [i de aceea m-am sim]itmai cumplit ca niciodat\. Am p\r\sit apartamentul `nainte de a facemai mult r\u. Ultimul lucru pe care l-am v\zut, practic, imaginea dedesp\r]ire de tata, a fost fa]a lui purpurie, pufnind [i bolborosind,ochii sticlo[i [i holba]i de uimire, furie sau durere, dar `n acele clipemi-a fost greu s\ discern care dintre sentimente predomina.

344 JOSEPH FINDER

q g

Page 174: Paranoia - Joseph Finder

Ea a dat din cap.

– De necrezut.

– Mam\, ce mic\-i lumea! Dar ce e AURORA?

– A, credeam c\ [tii.

Pe deasupra marginii paharului mi-a aruncat o privire care mi

s-a p\rut mai nep\s\toare dec`t era de a[teptat.

Am f\cut un gest nevinovat din cap.

– Nu e...?

– Am crezut c\ m-ai c\utat [i tu. Am fost numit\ la Marketing

`n grupul de Tehnologii revolu]ionare.

– Asta `nseamn\ AURORA?

– Nu, AURORA e proiectul la care lucrez eu. A ezitat o clip\.

Mi-am `nchipuit c\, dac\ lucrezi pentru Goddard, [tii ce se `nt`mpl\

aproape peste tot.

Asta fusese o gre[eal\ tactic\ din partea mea. Voiam s\ cred c\

vom putea discuta nestingheri]i `n leg\tur\ cu ceea ce f\cea.

– Teoretic, am acces la orice. Dar deocamdat\, [tii cum se

spune, abia dac\ [tiu unde se afl\ copiatorul.

M-a aprobat cu o mi[care din cap.

– ~]i place Goddard?

Ce s\-i spun, c\ nu?

– E un tip care m-a impresionat.

– La petrecere am avut impresia c\ s`nte]i foarte apropia]i. Am

observat c\ te-a chemat s\ faci cuno[tin]\ cu prietenii lui apropia]i

[i c\ ai c\rat cutiile acelea.

– Da, foarte apropia]i, am spus cu sarcasm. S`nt omul lui. Omul

cu mu[chi. }i-a pl\cut petrecerea?

– Am avut o senza]ie cam ciudat\ s\ m\ aflu printre at`]ia [efi,

dar dup\ c`teva beri mi-a fost mai u[or. Nu mai c\lcasem pe acolo

p`n\ atunci.

„Asta pentru c\ fusese transferat\ la proiectul preferat al lui

Goddard“, am socotit eu. ~ns\ voiam s\ ac]ionez cu subtilitate, de

aceea am abandonat subiectul.

– Stai s\ telefonez la restaurant ca s\ ne preg\teasc\ masa.

PARANOIA 347

scaun, `nc\ `nvelite `n husele de protec]ie din plastic, [i m-a `ntre-bat scurt: {i c`nd te mu]i definitiv?

– Imediat ce voi avea c`teva ore libere. Pot s\-]i ofer ceva de b\ut?– Hmm. Sigur, n-ar fi r\u.– Cosmopolitan? {tiu s\ prepar [i gin cu ap\ tonic\.– Gin e perfect, mul]umesc. Deci, abia ai `nceput s\ lucrezi

pentru el, a[a e?Se documentase. M-am apropiat de dul\piorul cu b\uturi,

proasp\t aprovizionat, aflat `ntr-un spa]iu special, aflat al\turi debuc\t\rie, [i am scos o sticl\ de gin Tanqueray Malacca.

– Doar de o s\pt\m`n\.Alana m-a urmat `n buc\t\rie. Am luat c`teva l\m`i din frigide-

rul aproape gol [i m-am apucat s\ le tai `n dou\.– Dar lucrezi la Trion de o lun\. {i-a `nclinat capul `ntr-o parte,

parc\ `ncerc`nd s\ `n]eleag\ motivele promov\rii mele at`t de ra-pide. Frumoas\ buc\t\rie. G\te[ti aici?

– Toat\ aparatura e doar de decor, am spus. Am `nceput s\ ap\sjum\t\]ile de l\m`ie `n storc\torul de fructe. A, am fost angajat laServiciul de marketing produse noi, dar s-a `nt`mplat ca proiectul lacare lucram s\ prezinte interes [i pentru Goddard [i cred c\ i-a pl\-cut modul meu de abordare a problemelor, ideile mele, [i gata.

– Ai avut mare noroc, a zis ea, ridic`nd pu]in glasul, ca s\ do-mine b`z`itul storc\torului de fructe.

Am ridicat din umeri.– Vom vedea dac\ am avut sau nu.Am umplut dou\ pahare `nalte cu ghea]\, pu]in gin [i ap\ tonic\

din frigider, apoi o por]ie serioas\ de l\m`ie. I-am `ntins paharul.– Deci Tom Lundgren te-a preluat din echipa Norei Sommers.

Bravo, a ie[it delicios! Ce mult `i schimb\ gustul l\m`ia asta.– Mul]umesc. Ai dreptate, Tom Lundgren m-a angajat, am spus

eu, pref\c`ndu-m\ surprins c\ [tia asta.– {tii c\ ai ocupat postul meu?– Ce vrei s\ spui?– Postul r\mas vacant dup\ ce eu am fost mutat\ la AURORA.– Chiar a[a? am s\rit eu mirat.

346 JOSEPH FINDER

q g

Page 175: Paranoia - Joseph Finder

– A, da, a r\spuns chelnerul.– Atunci nu merge, am spus.Alana m-a privit cu ochi mari.– De unde [tiai...? a `nceput ea, `ngust`ndu-[i privirea.A urmat un moment de t\cere chinuitoare, timp `n care mi-am

stors creierii ca s\ g\sesc o ie[ire. Mi se p\rea scandalos c\ f\cu-sem o asemenea gaf\. Mi-am `nghi]it nodul din g`t [i am p\lit. ~ncele din urm\, am `ng\imat:

– Vrei s\ spui c\ [i tu e[ti alergic\?A t\cut o clip\.– S`nt. Ce ciudat!Umbra de suspiciune a p\rut s\ se risipeasc\. Apoi am schimbat

comanda [i am ales am`ndoi scoici fripte.– ~n fine, am spus eu, am vorbit suficient despre mine. Vreau s\

aud ce e cu aceast\ AURORA.– P\i, e ceva ]inut `n secret, s-a scuzat ea. Am sur`s cu sub`n]e-

les. Nu, jur, nu e un subiect de stat la taclale, a protestat ea. Serios!– Cum vrei, am spus cu un aer sceptic. Dar acum, dac\ mi-ai

st`rnit curiozitatea, chiar vrei s\ fac cercet\ri ca s\ aflu [i singur?– Nu e chiar at`t de interesant.– Nu te cred. Nu-mi po]i da m\car o idee?A ridicat ochii spre tavan, apoi a oftat.– P\i, uite cum stau lucrurile. Ai auzit vreodat\ de Haloid

Company?– Nu, am zis eu `ncet.– Bine`n]eles. Nici nu ai vreun motiv. Dar Haloid Company, o

afacere mic\, producea h`rtie fotografic\, dar, prin anii patruzeci, acump\rat drepturile pentru o nou\ tehnologie care fusese respins\de toate marile companii – IBM, RCA, GE. Inven]ia era ceva carese chema xerografie, `n]elegi? A[a se face c\, dup\ zece sau cincis-prezece ani, Haloid Company a devenit Xerox Corporation,transform`ndu-se dintr-o afacere de familie `ntr-o corpora]ie gigan-tic\. Iar asta deoarece au riscat s\ cumpere o tehnologie care nu in-teresa pe nimeni.

– Clar.

PARANOIA 349

– {tii ceva, credeam c\ Trion nu angajeaz\ oameni din afar\, azis ea, `n timp ce studia meniul. Cred c\ te-au vrut foarte mult dac\au `nc\lcat regulile astea.

– {i-au `nchipuit c\ m\ fur\ de unde lucram. Nu eram chiar ne-maipomenit.

Trecuser\m de la gin cu ap\ tonic\ la Sancerre, deoarece, dinbonurile ei de la cump\r\turi, [tiam c\ acela era vinul preferat. Ap\rut surprins\ [i `nc`ntat\ c`nd am dat comanda. Era o reac]ie cucare m\ obi[nuisem deja.

– M\ `ndoiesc, a zis ea. La Wyatt cu ce te-ai ocupat?I-am servit versiunea pe care o `nv\]asem pe de rost pentru in-

terviul dat `nainte de ob]inerea postului, dar nu s-a mul]umit cu at`t.A vrut s\-i dau am\nunte despre proiectul Lucid.

– Nu se cuvine s\ discut despre ceea ce am f\cut la Wyatt, dac\nu te superi, am spus eu. Am `ncercat s\ nu afirm asta pe un tonprea t\ios.

Alana a p\rut jenat\.– Of, Doamne, sigur, `n]eleg perfect, a zis ea.A ap\rut chelnerul:– Dori]i s\ comanda]i?– Alege tu `nt`i, a spus Alana [i a mai analizat meniul, timp `n

care eu am comandat paella.– M\ g`ndeam s\ comand [i eu acela[i lucru, a zis ea. (A, deci

nu era chiar vegetarian\.)– S\ [tii c\ avem voie s\ comand\m acela[i lucru, am spus.– Vreau paella, a spus ea chelnerului. Dar, dac\ e f\cut\ cu

carne sau c`rna]i, se poate scoate?– Bine`n]eles, a asigurat-o chelnerul, not`ndu-[i `n carne]el.– Ador paella, a spus ea. Acas\ nu m\n`nc mai niciodat\ pe[te

sau fructe de mare. Acum e un r\sf\].– {i r\m`nem la Sancerre? am `ntrebat-o.– Sigur.C`nd chelnerul s-a `ntors s\ plece, mi-am amintit brusc de aler-

gia Alanei la creve]i, de aceea am intervenit:– Stai pu]in, paella con]ine [i creve]i?

348 JOSEPH FINDER

q g

Page 176: Paranoia - Joseph Finder

68

~nc\ din clipa `n care spusese c\ voia s\ m`nc\m la restaurantul

de la Harbor Suites am [tiut c\ vom petrece noaptea aceea `mpre-

un\. Mai avusesem `nt`lniri `n cadrul c\rora `nc\rc\tura erotic\ pro-

venea din `ntrebarea: „Da sau nu?“ De data asta a fost cu totul

altceva, desigur, iar `nc\rc\tura a fost mai puternic\. ~ntre noi exis-

tase tot timpul o grani]\ invizibil\ pe care am`ndoi [tiam c\ va tre-

bui s\ o dep\[im, acea linie care desp\r]ea prietenia de ceva mai

intim; problema care se punea era c`nd [i cum aveam s\ o traver-

s\m, cine va face prima mi[care [i ce va `nsemna acel pas. Dup\

cin\, ne-am `ntors `n apartament, am`ndoi pu]in nesiguri pe pi-

cioare dup\ vin [i gin tonic. Mi-am strecurat bra]ul `n jurul taliei

sub]iri. Am vrut s\-i simt moliciunea pielii de pe p`ntec, pe sub

s`ni, pe fese. Am vrut s\-i v\d p\r]ile cele mai intime. Am vrut s\

asist la momentul `n care cochilia at`t de rezistent\ ce o proteja pe

Alana, femeia imposibil de frumoas\ [i complicat\, se va desface;

c`nd se va `nfiora, ced`nd, c`nd ochii aceia limpezi [i alba[tri aveau

s\ se piard\ de pl\cere.

Am umblat prin apartament, delect`ndu-ne cu priveli[tea apei, apoi

eu am preg\tit dou\ martini, de care era clar c\ nu mai aveam nevoie.

– Nici nu-mi vine s\ cred c\ m`ine trebuie s\ merg la Palo Alto,

a zis ea.

– Dar ce se `nt`mpl\ acolo?

A cl\tinat din cap.

– Nimic interesant.

– Ori modul `n care Galvin Manufacturing Corporation dinChicago, care a devenit Motorola, cu aparate de radio pentru auto-mobile, a trecut apoi la semiconductori [i telefoane celulare. Sau, omic\ firm\ de prospectare a ]i]eiului, numit\ Geophysical Service,a `nceput s\ se diversifice [i s-a apucat de produs tranzistori [i cir-cuite integrate, devenind Texas Instruments. Cred c\ ai priceputideea. Istoria tehnologiei este plin\ de exemple de companii cares-au transformat adopt`nd tehnologii avansate la momentul opor-tun, l\s`ndu-[i astfel competitorii mult `n urm\. Asta `ncearc\ [iJock Goddard s\ fac\ `n cazul AURORA. Crede c\ acest proiect vaschimba lumea, dar [i afacerile din America, ca [i `n cazul tran-zistorului, a semiconductorilor sau a tehnologiei fotocopierii.

– Tehnologie revolu]ionar\.– Exact.– Numai c\ Wall Street Journal consider\ c\ Jock e un om

terminat.– {tim am`ndoi c\ nu-i a[a. A luat-o `naintea tuturor. G`n-

de[te-te doar la istoria companiei. Au existat trei sau patru situa]iic`nd toat\ lumea a considerat c\ Trion fusese prins\ `n corzi, `n pra-gul falimentului, apoi, brusc, a uimit pe toat\ lumea devenind maitare ca niciodat\.

– {i crezi c\ asist\m la o asemenea cotitur\ acum?– C`nd AURORA va fi gata de lansare, Jock va da semnalul. S\

vedem ce va mai scrie atunci Wall Street Journal. AURORA faceca toate celelalte probleme s\ devin\ practic nimicuri.

– Uimitor. Am privit vis\tor `n pahar [i am `ntrebat, aproape ne-p\s\tor: {i care e tehnologia asta?

Ea a sur`s [i a cl\tinat din cap.– Pesemne c\ nu trebuia s\-]i spun at`tea. Apoi [i-a aplecat ca-

pul `ntr-o parte [i a spus glume]: Sau faci o verificare a modul cumrespect eu toate m\surile de securitate?

350 JOSEPH FINDER

q g

Page 177: Paranoia - Joseph Finder

– De ce?– Pentru tine.S-a `ncruntat [i a stat un moment pe g`nduri.– Nu-i nevoie s\-]i plac\ tot ce-mi place mie. De exemplu, mie

nu-mi plac ma[inile Porsche.– Serios? am `ntrebat surprins [i m-am `ntors spre ea.– Par ni[te falusuri pe ro]i.– Adev\rat.– Poate c\ unii b\rba]i au nevoie de asta, dar nu tu.– Nimeni nu „are nevoie“ de un Porsche. M-am g`ndit c\ d\

bine la imagine.– Atunci m\ surprinde c\ nu ]i-ai luat una ro[ie.– Nici a[a. Ar s\ri `n ochi – poli]i[tii v\d imediat ma[inile

Porsche ro[ii [i pornesc aparatele radar.– Tat\l t\u a avut Porsche? Fiindc\ al meu a avut. {i-a dat ochii

peste cap. Ridicol. Cum s\ zic, ma[ina crizei de la o anumit\ v`rst\,menopauza masculin\.

– Dac\ m\ g`ndesc bine, `n copil\rie noi nici m\car n-am avutma[in\.

– N-a]i avut ma[in\?– Mergeam cu mijloacele de transport `n comun.– Aha, a f\cut ea, vizibil jenat\. Dup\ o clip\, a ad\ugat: Deci

toate astea cred c\ te ame]esc, [i a f\cut un semn `n jur c\tre aparta-ment [i rest.

– Da.– Hmm.Am r\mas t\cu]i c`teva clipe.– Te pot vizita la serviciu? am `ntrebat eu.– Nu se poate. Accesul la etajul cinci e limitat. ~n orice caz,

cred c-ar fi mai bine dac\ cei de la serviciu n-ar [ti de noi, nu e[tide acord?

– Mda, ai dreptate.Am r\mas surprins c`nd s-a lipit de mine [i a adormit. M-am

g`ndit c\ va pleca acas\ imediat, ca s\ se trezeasc\ `n patul ei, darse p\rea c\ vrea s\-[i petreac\ noapte cu mine.

PARANOIA 353

{i ea `[i ]inea bra]ul `n jurul taliei mele, dar jum\tate `nt`m-pl\tor, jum\tate dinadins, [i-a l\sat palma s\ alunece pe feselemele, str`ng`ndu-m\ ritmic, apoi a f\cut o glum\, `ntreb`ndu-m\dac\ scosesem ambalajul de pe pat.

~n clipa urm\toare am s\rutat-o, degetele au `nceput s\-i cautes`nii, iar ea [i-a strecurat palma cald\ spre zona mea inghinal\.Ne-am excitat am`ndoi imediat [i ne-am cl\tinat p`n\ la canapea,cea de pe care apucasem s\ scot husa din plastic. Ne-am s\rutat [ine-am unit pelvisurile. A gemut. M-a dezbr\cat de pantaloni. Pesub bluza neagr\ purta un sutien alb din m\tase. S`nii `i erau mari,rotunzi, perfec]i.

A terminat cu un ]ip\t, abandon`ndu-se complet.Eu am r\sturnat paharul de martini. Ne-am `ndreptat pe corido-

rul cel lung ce ducea `n dormitor, iar acolo am f\cut-o din nou, deast\ dat\ mai st\p`nit.

– Alana, am spus eu ]in`nd-o `n bra]e.– ~h`?– Alana, am repetat. Asta `nseamn\ „frumoas\“ `n gaelic\ sau o

limb\ din asta mai veche, nu?– Cred c\ `n celt\.M-a m`ng`iat pe piept, iar eu i-am m`ng`iat un s`n.– Alana, trebuie s\-]i m\rturisesc ceva.A scos un geam\t.– E[ti c\s\torit.– Nu...S-a `ntors spre mine [i m-a fulgerat cu o privire iritat\.– Ai o rela]ie cu altcineva.– Nu, te asigur. Trebuie s\ m\rturisesc – nu-mi place Ani DiFranco.– Dar n-ai... n-ai citat din ea...?P\rea nedumerit\.– Am avut o prieten\ care o asculta mereu, iar acum leg\tura

`ntre una [i alta e nepotrivit\.– {i atunci de ce ai la vedere unul dintre CD-urile ei?V\zuse blestematul de disc l`n\ sistemul hi-fi.– ~ncercam s\ m\ determin s\-mi palc\.

352 JOSEPH FINDER

q g

Page 178: Paranoia - Joseph Finder

Mi-ar fi fost extrem de u[or s\ plasez Maestro-ul Alanei `n su-portul de re`nc\rcare de pe computerul meu [i s\-l conectez. Sigur,exista [i riscul ca ea s\ se trezeasc\, deoarece dormea `ntr-un patstr\in, mai ales dac\ vedea c\ m\ ridicasem, [i s\ vin\ s\ vad\ cefac. Caz `n care m-ar fi surprins desc\rc`nd con]inutul din Maestrope computerul meu. Poate n-ar fi b\gat de seam\. ~ns\ era de[-teapt\ [i avea spirit de observa]ie, a[a c\ aproape sigur `[i putea daseama de adev\r.

{i, indiferent c`t de iute a[ fi g`ndit, indiferent c`t de inteligenta[ fi ac]ionat, tot ar fi `n]eles ce puneam la cale. A[ fi fost dat degol, rela]ia dintre noi s-ar fi sf`r[it, iar asta conta foarte mult pentrumine. Eram topit dup\ ea, iar asta doar dup\ c`teva `nt`lniri [i onoapte cu ea. Abia `ncepusem s\-i descop\r latura p\m`nteasc\,exuberant\, pu]in s\lbatic\. ~mi pl\cea r`sul ei dezl\n]uit, colorat,`ndr\zneala ei, sim]ul umorului, cam sec, ce-i drept. Nu voiam s\ opierd doar pentru c\ trebuia s\ mai fac nu [tiu ce pentru dezgust\-torul Nick Wyatt.

~i transmisesem deja lui Wyatt tot felul de informa]ii valoroaseprivind proiectul AURORA. ~mi f\cusem treaba. Trebuia s\ termincu tic\lo[ii aceia.

Nu-mi ie[ea din minte Jock Goddard, ghemuit `n col]ul acela`ntunecat din birou, cu umerii cutremur`ndu-i-se de pl`ns. Acela fu-sese momentul unei revela]ii. ~ncrederea pe care [i-o pusese `nmine. Iar eu voiam s\ calc `n picioare acea `ncredere pentru neno-rocitul de Nick Wyatt?

Nu, nu aveam de g`nd s-o fac. De ajuns!De aceea am pus Maestro-ul Alanei `napoi `n po[et\. Mi-am

turnat un pahar cu ap\ rece de la dispozitivul exterior de pe u[afrigiderului, l-am b\ut cu `nghi]ituri mari [i m-am `ntors `n pat al\-turi de Alana. Ea a morm\it ceva `n somn, eu m-am ghemuit l`ng\ea [i, pentru prima oar\ `n ultimele s\pt\m`ni, m-am sim]it `mp\-cat cu mine.

PARANOIA 355

C`nd m-am trezit, de[tept\torul ar\ta patru f\r\ dou\zeci [icinci. Ea dormea `n continuare, respir`nd u[or. Am traversat dor-mitorul [i am `nchis u[a f\r\ s\ fac zgomot.

Am verificat mesajele pe computer [i am g\sit mizeriile nor-male, reclame [i invita]ii, ni[te lucr\ri care nu p\reau urgente [i unape Hushmail de la „Arthur“, cu titlul: „Dispozitive bunuri de largconsum“. Meacham p\rea sup\rat r\u:

{eful extrem de dezam\git c\ nu ai r\spuns. Dore[te materiale suplimentare

de prezentare p`n\ m`ine la 6 p.m.; `n caz contrar afacerea e periclitat\.

Am dat reply [i am scris: „Nu am reu[it s\ localizez materialulsuplimentar, regret“ [i am semnat cu Donnie. Apoi am citit `nc\ odat\ [i am [ters mesajul. Nu! Nu aveam de g`nd s\ r\spund. Erasimplu. F\cusem destule pentru ei.

Am observat c\ po[etu]a neagr\ a Alanei r\m\sese pe bar, acolounde o l\sase. Nu-[i adusese computerul [i nici geanta de serviciu,pentru c\ trecuse pe acas\.

~n po[et\ n-am g\sit dec`t ecusonul, un ruj, ni[te bomboane men-tolate, un inel cu chei [i un aparat Trion Maestro. Cheile erau proba-bil de la apartament, ma[in\ [i cutia po[tal\ de acas\. Pe Maestroerau probabil numere de telefon [i adrese, dar [i program\ri de `nt`l-niri. {i asta le putea fi de folos lui Wyatt [i lui Meacham.

Dar mai lucram pentru ei?Pesemne c\ nu.Ce avea s\ se `nt`mple dac\ dezertam? ~mi respectasem partea

de `n]elegere, le d\dusem aproape tot ce doriser\ despre AURORA –adic\, mai tot. Exista [ansa ca ei s\ considere c\ nu mai avea rost s\m\ s`c`ie. Nu era `n interesul lor s\ m\ dea `n vileag, mai ales at`tavreme c`t le mai puteam fi de folos. {i nici nu le puteau da un pontanonim celor de FBI, pentru c\ cercet\rile ar fi ajuns [i `n curtea lor.

Ce-mi puteau face?Atunci mi-am dat seama: `ncetasem deja s\ mai lucrez pentru

ei. Luasem hot\r`rea `n acea dup\-amiaz\ petrecut\ `n biroul luiJock Goddard, la petrecere. Nu aveam de g`nd s\-l mai tr\dez petip. Meacham [i Wyatt se puteau duce dracului.

354 JOSEPH FINDER

q g

Page 179: Paranoia - Joseph Finder

impresionez pe b\tr`n, ci voiam s\-l c`[tig de partea mea, s\ m\aprobe sau, poate, chiar mai mult.

De ce m\ chinuiam eu s\ `n]eleg, de ce trebuia Goddard s\ su-fere at`t pentru c\ era un om de treab\? {i f\r\ aceast\ complica]ie`mi venise greu s\ lucrez pentru Wyatt. Acum ac]ionam `mpotrivatat\lui pe care nu-l avusesem niciodat\, iar asta m\ tulbura.

– {efa de la Guru e o t`n\r\ de[teapt\, o cheam\ Audrey Bethume,o femeie `n ascensiune, a morm\it Goddard. Dar acest dezastru arputea s\-i distrug\ cariera. {i z\u c\ n-am nevoie de gre[eli de ase-menea anvergur\. C`nd ne-am apropiat de sal\, a `ncetinit ritmul.Hei, dac\ ai vreo p\rere, s\ nu ezi]i. Dar te previn – grupul acesta ebine `nchegat [i are p\reri de nezdruncinat [i n-o s\ fie amabili fa]\de tine doar pentru c\ te-am adus eu la discu]ie.

Membrii echipei Guru se str`nseser\ `n jurul mesei de conferin]e[i a[teptau `nfrigura]i. C`nd am intrat, au ridicat privirea spre noi.Unii au z`mbit [i au spus: „Bun\, Jock“ sau „Bun\ ziua, domnuleGoddard“. Ar\tau ca ni[te iepuri speria]i. Mi-am adus aminte c\ [i eust\tusem la aceea[i mas\ nu cu mult timp `n urm\. Unii s-au uitat ne-dumeri]i la mine [i au [opti `ntre ei. Goddard s-a a[ezat `n capul me-sei. Al\turi de el era o negres\ cu pu]in peste treizeci de ani, aceea[ifemeie pe care o v\zusem discut`nd cu Tom Lundgren [i cu so]ia luila petrecere. El a b\tut u[or cu palma `n mas\, semn s\ m\ a[ez l`ng\el. Telefonul meu vibra `n buzunar de aproape zece minute, de aceeal-am scos pe furi[ s\ v\d cine m\ c\uta. Primisem mai multe apeluride la un num\r pe care nu-l cuno[team. Am `nchis telefonul.

– Bun\ ziua, a spus Goddard. El e asistentul meu, Adam Cassidy.Au urmat c`teva z`mbete politicoase [i am observat c\ `n grup

se afla [i Nora Sommers, vechea mea prieten\. Drace, [i `n Guruera v`r`t\? Purta un taior negru cu dungi albe [i se machiase, nuglum\. Mi-a surprins privirea [i mi-a z`mbit de parc\ a[ fi fostvreun tovar\[ de joac\ pe care nu-l mai v\zuse din copil\rie. I-amsur`s politicos, savur`nd acel moment.

Audrey Bethune, managerul de program, era `mbr\cat\ frumos,cu un taior albastru-`nchis [i bluz\ alb\, [i purta cercei mici [i rotunzide aur. Avea pielea neagr\, p\rul perfect coafat [i dat cu fixativ.

69

Goddard mergea cu pa[i m\run]i [i gr\bi]i pe hol, `ndrept`ndu-sec\tre Centrul de [edin]e directoriale, iar eu m\ chinuiam s\ r\m`nal\turi de el f\r\ s\ alerg. Doamne, b\tr`nul se mi[ca repede, parc\era o ]estoas\ care luase amfetamine.

– {edin]a asta blestemat\ o s\ fie un circ, a bolborosit el. Amconvocat echipa Guru pentru o explica]ie imediat ce am aflat c\ n-os\ poat\ respecta data de livrare, `nainte de Cr\ciun. {tiu cu to]ii c\s`nt nemul]umit [i o s\-nceap\ s\ fac\ piruete ca o trup\ de balerinedin Rusia care interpreteaz\ Dansul Z`nelor Bune1. O s\-mi vezi olatur\ a caracterului meu care nu e chiar at`t de pl\cut\.

N-am scos o vorb\ – ce-a[ fi putut spune? Mai v\zusem accesede furie ale lui [i nici nu se comparau cu cele la care asistasem,unde protagonist fusese cel\lalt director general. Pe l`ng\ NickWyatt, Goddard era un adev\rat Mister Rogers2. {i, `n realitate,eram `nc\ zguduit, mi[cat de scena aceea petrecut\ `n biroul de lacasa de l`ng\ lac – p`n\ atunci nu mai v\zusem pe cineva merg`ndcu sinceritatea at`t de departe. P`n\ `n acele momente m\ mirasemde ce m\ alesese Goddard, de ce se sim]ise atras de mine. Acum `n-]elegeam [i `mi schimbase lumea din temelii. Nu mai ]ineam s\-l

PARANOIA 357

1 Dans din suita Sp\rg\torul de nuci, de Piotr Ceaikovski (n. tr.)2 Cartierul domnului Rogers, serial TV cu caracter educa]ional pentru copii, difuzat`ntre 1968 [i 2002, `n 895 de episoade, ini]iat de Fred Rogers, decedat `n 2003, lav`rsta de 74 de ani. Aici, Mister Rogers este considerat model de bl`nde]e, calm [i`n]elegere. (n. tr.)

q g

Page 180: Paranoia - Joseph Finder

– Audrey, cred c\ am fost de acord c`nd am spus c\ Guru repre-zint\ marea revela]ie a diviziunii. {i, dup\ cum [tim cu to]ii, Trion`nt`mpin\ unele probleme pe pia]\. Asta `nseamn\ c\ este cu at`tmai important ca Guru s\ reu[easc\ livrarea la termen.

Am observat c\ Goddard vorbea `ntr-o manier\ deliberat calm\,dar [tiam c\ f\cea asta doar pentru a-[i ascunde iritarea.

Directorul de marketing, elegantul Rick Durant, a intervenit peun ton pl`ng\re]:

– E o problem\ extrem de sup\r\toare. Noi am [i lansat o cam-panie de stimulare, am preg\tit reclamele. „Asistentul digital pentruurm\toarea genera]ie.“

Apoi [i-a dat ochii peste cap.– Mda, a murmurat Goddard. {i s-ar p\rea c\ livrarea se va face

tot pentru acea genera]ie. S-a `ntors apoi spre Eddie Cabral, un tipsolid, cu o fa]\ rotund\ [i cu o tunsoare demodat\. E vreo problem\cu masca?

– A[ vrea eu s\ fie a[a, a r\spuns Cabral. Nu, trebuie s\ refacemcipul acela nenorocit, domnule.

– Produc\torul este din Malaezia? a `ntrebat Goddard.– Am avut mereu noroc cu ei, a zis Cabral. Toleran]ele [i calita-

tea au fost `ntotdeauna foarte bune. Dar acesta e un ASIC1 compli-cat. Trebuie s\ ac]ioneze ecranul cu cristale lichide care e tipicpentru Trion, iar modific\rile nu se pot face peste noapte...

– Dar dac\ a]i `nlocui ecranul cu cristale lichide? l-a `ntreruptGoddard.

– Nu se poate, domnule, a spus Cabral. Asta ar `nsemna reutilarea`ntregii carcase, ceea ce ar `nsemna o `nt`rziere de cel pu]in [ase luni.

Brusc am devenit atent. Cuv`ntul acela tehnic `mi amintea deceva. „ASIC... ecranul cu cristale lichide tipic pentru Trion...“

– A[a e cu ASIC-urile astea, a spus Goddard. Asemenea chestiise pot pr\ji oric`nd. {i care e procentajul de reu[it\, patruzeci, cinci-zeci la sut\?

Cabral s-a `nnegrit la fa]\.

PARANOIA 359

F\cusem o mic\ investiga]ie `n ceea ce o privea [i aflasem c\ pro-

venea dintr-o familie din clasa mijlocie, `n ascensiune. Tat\l ei era

medic, la fel ca bunicul, iar ea `[i petrecea fiecare var\ la proprieta-

tea familiei din Oak Bluffs de pe insula Martha’s Vineyard. Mi-a

z`mbit [i, cu ocazia asta, am observat c\ avea strung\rea]\ `ntre

din]ii din fa]\. A strecurat m`na pe la spatele lui Jock pentru a-mi

str`nge m`na. Palma `i era uscat\ [i rece. Am fost impresionat. Ca-

riera `i at`rna de un fir de p\r.

Guru – proiectul era codificat TSUNAMI – reprezenta un asis-

tent digital portabil, o tehnologie uimitoare [i singurul dispozitiv de

convergen]\ de la Trion. Era `n acela[i timp PDA, telefon mobil [i

dispozitiv de transmisie date. Comparabil cu un laptop, dar c`nt\-

rind numai 240 de grame. Transmitea e-mailuri, mesaje instan-

tanee, f\cea foi de calcul, avea un browser Internet HTML [i un

ecran color nemaipomenit de tip TFT.

Goddard [i-a dres glasul.

– Am `n]eles c\ am dat de o mic\ problem\, a zis el.

– E un fel de a spune, Jock, a rostit Audrey cu glas calm. Ieri am

primit rezultatele auditului intern, ceea ce ne-a indicat c\ avem o com-

ponent\ ce prezint\ defec]iuni. Afi[ajul cu cristale lichide e total mort.

– A-ha, a f\cut Goddard [i am sim]it c\ depusese un efort ca

s\-[i p\streze calmul. Un afi[aj defect, zici?

Audrey a dat din cap.

– Se pare c\ driverul afi[ajului prezint\ probleme.

– La fiecare aparat? a `ntrebat Goddard.

– Exact.

– A[adar, un sfert de milion de unit\]i prezint\ un driver defect,

a zis Goddard. ~n]eleg. Data livr\rii este... `n c`t s`ntem azi? – peste

trei s\pt\m`ni. Hm. Dac\ ]in minte bine, [i te rog s\ m\ corectezi

dac\ m\ `n[el, planul t\u era s\ livrezi totul `nainte de sf`r[itul tri-

mestrului, ca s\ cre[tem `ncas\rile pe trimestrul trei, pentru ca `n

ultimele treisprezece s\pt\m`ni dinainte Cr\ciunului s\ scoatem [i

noi un venit de care avem mare nevoie.

Ea a aprobat cu un gest din cap.

358 JOSEPH FINDER

1 Prescurtare de la Application-Specific Integrated Circuit – circuit integrat cu des-tina]ie specific\, un cip proiectat pentru a `ndeplini o anumit\ aplica]ie (n. tr.)

q g

Page 181: Paranoia - Joseph Finder

C`teva minute mai t`rziu, c`nd am revenit `n sala de conferin]e,[efii de la tehnologie [i produc]ie tocmai discutau cu aprindere des-pre un alt ecran cu cristale lichide care ar fi putut `nc\pea `n carcasamic\ a aparatului Guru. M-am a[ezat discret [i am a[teptat o pauz\`n disputa celor doi. ~n cele din urm\ am g\sit momentul potrivit [iam intervenit:

– Ierta]i-m\, am zis, dar nimeni nu mi-a acordat aten]ie.– Vede]i, spunea Eddie Cabral, tocmai de aceea trebuie s\ am`-

n\m lansarea.– Da, dar nu ne putem permite s\ rat\m lansarea asta, l-a pus

Goddard la punct.Mi-am dres glasul.– O clip\, v\ rog.– Adam, a zis Goddard.– {tiu c\ pare o nebunie, am spus eu, dar mai ]ine]i minte p\-

pu[a aceea robotic\, Lucille?– Ce facem aici, a bomb\nit Rick Durant, trebuie s\ `nghi]im

orice porc\rie? Nu vreau s\-mi aduc aminte de p\pu[a aceea. Amlivrat jum\tate de milion de asemenea hido[enii [i le-am primit petoate `napoi.

– Exact, am spus. De aceea avem trei sute de mii de ASIC-uri,fabricate conform specifica]iei pentru ecranul tipic Trion, care stau`ntr-un depozit din Van Nuys.

Am auzit c`teva chicoteli, apoi chiar hohote de r`s. Unul dintreingineri i-a spus altuia, destul de tare ca s\ aud\ mai to]i:

– Are idee ce s`nt aceia conectori?– E de tot hazul, a zis altcineva.Nora m-a privit, chircindu-se, chipurile de mil\ pentru mine, [i

a ridicat din umeri.Eddie Cabral a luat cuv`ntul:– Tare-a[ vrea s\ fie at`t de simplu, Adam. Dar ASIC-urile nu

s`nt interschimbabile. Trebuie s\ fie compatibile ca pini.Am dat din cap.– ASIC-ul folosit la Lucille are o dispunere a pinilor SOLC-68.

Nu e aceea[i a[ezare ca la Guru?

PARANOIA 361

– Zero. E o defec]iune la `ntreaga linie de asamblare.

Goddard a str`ns din buze. P\rea c\ abia se mai putea st\p`ni.

– {i c`t ar dura s\ se reproiecteze aceste ASIC-uri?

Cabral a ezitat.

– Trei luni. Asta, dac\ avem pu]in noroc.

– Dac\ avem noroc, a repetat Goddard. Da, dac\ avem noroc.

Glasul a `nceput s\-i capete putere. Trei luni `nseamn\ c\ livrarea e

`n decembrie. Nu merge nicicum, a[a e?

– Nu, a recunoscut Cabral.

L-am b\tut u[or pe bra] pe Goddard, dar el m-a ignorat.

– Cei din Mexic nu le pot fabrica mai repede?

{eful produc]iei, o femeie pe nume Kathy Gornick, a zis:

– Poate cu o s\pt\m`n\ sau dou\, ceea ce nu ne ajut\ prea mult.

{i apoi, calitatea va fi `n cel mai bun caz sub standardele cerute.

– Ce porc\rie! a exclamat Goddard.

Nu-l mai auzisem vorbind astfel.

Am ridicat specifica]ia produsului [i l-am b\tut din nou pe bra]

pe Goddard.

– V-a[ ruga s\ m\ scuza]i pu]in, am spus eu.

Am ie[it gr\bit din sal\ [i, de cum am ajuns `n hol, am deschis

telefonul.

Noah Mordden nu se afla la biroul lui, de aceea am `ncercat pe

mobil [i mi-a r\spuns din prima:

– Ce-i?

– S`nt eu, Adam.

– Doar ]i-am r\spuns la telefon, nu?

– Mai [tii p\pu[a aia ur`t\ pe care-o ]ii `n birou? Cea care zice:

„S\-mi m\n`nci chilo]ii, Goddard“?

– Iube[te-m\, Lucille. Nu ]i-o dau. Cump\r\-]i una, dac\ vrei.

– N-are un ecran cu cristale lichide `n burt\?

– Ce pui la cale, Cassidy?

– Ascult\, vreau s\ te `ntreb ceva `n leg\tur\ cu driverul pentru

ecran. Acel ASIC.

360 JOSEPH FINDER

q g

Page 182: Paranoia - Joseph Finder

70

{tiam, bine`n]eles, c\ se terminase `nc\ `nainte de a ajunge

acolo, dar tot am condus ca un dement. Toate semafoarele, toate

vehiculele care trebuiau s\-mi ofere prioritate, toate indicatoarele

de reducere a vitezei din dreptul [colilor – toate se aliaser\ ca s\ m\

`nt`rzie, s\ m\ `mpiedice a ajunge la spital la vreme pentru a-l mai

vedea pe tata `nainte de a muri.

Am parcat `ntr-un loc nepermis, deoarece n-am mai vrut s\

pierd timpul s\ m\ `nv`rt prin parcarea spitalului pentru a g\si un

loc, [i m-am `ndreptat ca o furtun\ pe u[a spre camera de gard\,

deschiz`nd u[ile `n for]\, la fel cum f\ceau [i echipele de medici de

urgen]\ c`nd `mpingeau vreo brancard\ pe ro]i [i se gr\beau spre

sala de interven]ii. Asistenta de la ghi[eu vorbea la telefon [i r`dea,

purt`nd, evident, o convorbire personal\.

– Frank Cassidy? am zis eu.

Mi-a aruncat o privire [i a continuat s\ sporov\iasc\.

– Francis Cassidy! am strigat eu. Unde e?

Cu o expresie de nemul]umire, a l\sat telefonul [i a privit spre

ecranul computerului.

– Camera trei.

Am gonit prin sala de a[teptare, am deschis u[ile duble ale re-

zervei [i l-am v\zut pe Antwoine st`nd pe un scaun al\turi de o per-

dea verde. C`nd a con[tientizat prezen]a mea, m-a privit f\r\ nici o

expresie, n-a scos o vorb\ [i am observat c\ avea ochii injecta]i.

Apoi, c`nd m-am apropiat, a dat `ncet din cap, spun`nd:

Goddard s-a holbat la mine.Au urmat c`tva momente de t\cere, apoi fo[net de h`rtii.– Pini tip SOLC-68, a zis unul dintre ingineri. Da, trebuie s\ mearg\.Goddard s-a uitat `n jur, apoi a b\tut cu palma `n mas\.– Bine, atunci, a zis el. Ce mai a[tept\m?Nora a sur`s impresionat\ [i mi-a f\cut un semn de victorie cu

degetele mari ridicate.~n drum spre biroul meu, am scos din nou telefonul din buzu-

nar. Aveam cinci mesaje, toate de la acela[i num\r, plus unul notatca „Personal“. Am format num\rul de la c\su]a vocal\ [i am auzitvocea resping\toare, inconfundabil\ a lui Meacham: „S`nt Arthur.N-am nici o veste de la tine de mai bine de trei zile. Inacceptabil.Transmite azi un e-mail, ori vei suferi consecin]ele“.

Am sim]it un fior. Faptul c\ m\ sunase el, ceea ce prezenta unrisc, indiferent de circuitele prin care trecuse convorbirea, `mi de-monstra c`t de serioas\ era chestiunea.

Avea dreptate: nu p\strasem leg\tura. Dar nu aveam de g`nd s\o reiau. Regret, amice.

Urm\torul mesaj era de la Antwoine, care avea un glas pi]ig\iat[i `ncordat. „Adam, trebuie s\ vii imediat la spital“, suna primulmesaj. Al doilea, p`n\ la al cincilea – erau tot de la el. Tonul `i tr\dadisperarea cresc`nd\. „Adam, unde naiba e[ti? Vino, domnule!Vino la spital imediat!“

Am trecut pe la biroul lui Goddard – `nc\ st\tea de vorb\ cuc`]iva membri ai echipei Guru – de aceea i-am spus lui Flo:

– Anun]\-l pe Jock, te rog, c\ am o urgen]\. E vorba de tat\l meu.

362 JOSEPH FINDER

q g

Page 183: Paranoia - Joseph Finder

– Mai aveai vreme... Am vrut s\-]i iei r\mas-bun.– {tiu. Ce s\ fac?Am `nghi]it cu greu. Nu voiam s\-l privesc pe Antwoine, nu

voiam s\-i v\d fa]a, fiindc\ aveam impresia c\ e pe cale s\ izbuc-neasc\ `n pl`ns [i n-a[ fi suportat asta. {i voiam ca nici el s\ nu m\vad\ pl`ng`nd, ceea ce era o prostie. Dac\ nu ver[i o lacrim\ atuncic`nd `]i moare tat\l, ceva nu e `n regul\ cu tine.

– A spus... ceva?– Mai mult a `njurat.– Adic\, a...– Nu, a r\spuns Antwoine, foarte `ncet. N-a `ntrebat de tine.

~ns\, [tii, practic nu a zis nimic, numai...– {tiu.Nu ]ineam s\ aflu mai multe.– ~n primul r`nd `i blestema pe doctori, [i pe mine...– Da, am zis, nedezlipindu-mi ochii de la fa]a tatei. Nu m\ sur-

prinde. Fruntea era numai riduri, ridicate de furie, `mpietrite a[a.Am `ntins m`na [i am atins ridurile, `ncerc`nd s\ le netezesc, darn-am putut. Tat\, am rostit. Iart\-m\.

Nu [tiu ce voiam s\ spun prin asta. Pentru ce `mi ceream ier-tare? Oricum tr\ise mai mult dec`t era de a[teptat [i era mai bine c\murise dec`t s\ tr\iasc\ `ntr-o permanent\ agonie.

Perdeaua de pe cealalt\ parte a patului s-a tras deoparte. S-a ivit untip cu ten m\sliniu, `n uniform\ de spital, cu un stetoscop at`rnat la g`t.L-am recunoscut pe doctorul Patel, pe care-l v\zusem data trecut\.

– Adam, a zis el. ~mi pare r\u.P\rea sincer `ndurerat.Am dat din cap.– A contractat o dubl\ pneumonie, m-a informat doctorul Patel.

Suferea de ea mai de mult, de[i la ultima internare analiza globule-lor albe nu a indicat nimic anormal.

– Sigur, am zis.– ~n starea lui, n-a mai rezistat. A f\cut un infarct miocardic

`nainte de a apuca s\ lu\m hot\r`rea de a-l intuba. Organismul luin-ar mai fi tolerat o asemenea interven]ie.

PARANOIA 365

– ~mi pare r\u, Adam.Am tras perdeaua `ntr-o parte [i l-am v\zut pe tata lungit pe pat,

cu ochii deschi[i [i mi-am zis `n g`nd: „Vezi tu, Antwoine, te-ai `n[e-lat, e `nc\ printre noi, am\r`tul“, dup\ care am perceput c\ fa]a lui `[ischimbase culoarea, c\p\t`nd acea nuan]\ g\lbuie [i cerat\, iar gura `iera deschis\, ceea ce m-a `ngrozit. Din motive necunoscute, exactasta mi s-a imprimat `n minte; gura lui st\tea c\scat\, a[a cum nu r\-m`ne niciodat\ c`nd cineva tr\ie[te, `nghe]at\ `n acel g`f`it agonizant,acea ultim\ respira]ie disperat\, furioas\, aproape un r`njet sfid\tor.

– A, nu se poate, m-am t`nguit eu.Antwoine a ap\rut `n spate [i [i-a l\sat o m`n\ pe um\rul meu.– Au stabilit decesul acum zece minute.Am atins fa]a tatei, obrazul lucios [i am constatat c\ se r\cise.

Nici rece, nici cald. Cu c`teva grade mai rece dec`t ar fi trebuit, otemperatur\ pe care nu o sim]i niciodat\ la cineva `n via]\. Pieleami s-a p\rut a avea consisten]a lutului de modelat, lipsit\ de via]\.

Am sim]it c\ nu mai pot respira. Nu puteam; avea senza]ia c\m\ aflam `n vid. Lumina a p\rut c\ tremur\. Brusc, am strigat:

– Tat\! Nu!Am privit fix la el cu ochi `nce]o[a]i de lacrimi, i-am atins

fruntea, obrajii, pielea ro[iatic\ [i aspr\ a nasului, cu fire de p\r carer\s\reau din pori, apoi m-am aplecat [i l-am s\rutat pe fa]a `nc\ imo-bilizat\ `ntr-o expresie furioas\. Ani de zile `l s\rutasem pe frunte saupe un obraz [i abia dac\ reac]ionase vreodat\, dar eram aproape sigurc\ surprindeam o sclipire de pl\cere ascuns\ `n ochii lui. Acum chiarc\ nu a tres\rit, desigur, iar asta m-a f\cut s\ m\ simt ca `mpietrit.

– }ineam s\ mai ai [ansa de a-]i lua r\mas-bun de la el, a spusAntwoine. I-am auzit glasul, am perceput vibra]ia baritonal\, darn-am fost `n stare s\ m\ r\sucesc pentru a-l privi. A avut o nou\criz\ respiratorie, dar de data asta n-am mai pierdut vremea ca s\m\ cert cu el [i am chemat ambulan]a imediat. G`f`ia r\u de tot. Auspus c\ avea pneumonie, probabil c\ de mai mult timp. Au purtat odiscu]ie pentru a decide dac\ s\-l pun\ pe respira]ie artificial\, darn-au mai apucat. Iar eu te-am sunat mereu.

– {tiu, am zis eu.

364 JOSEPH FINDER

q g

Page 184: Paranoia - Joseph Finder

71

Oamenii de la firma de pompe funebre au sosit `n mai pu]in de

o or\, au b\gat cadavrul `ntr-un sac cu fermoar [i l-au dus pe o

targ\. Cei doi, solizi [i tun[i scurt, mi-au spus cu amabilitate c\ le

pare r\u pentru pierderea mea. Apoi am telefonat de pe mobil [i am

vorbit cu directorul firmei despre ceea ce trebuia f\cut. Mi-a zis [i

el c\-i pare r\u pentru pierderea mea. A vrut s\ [tie dac\ vor veni

rude `n v`rst\ din afara ora[ului, data la care voiam s\ programez

`nmorm`ntarea, dac\ tat\l meu mergea la o anumit\ biseric\ unde

a[ dori s\ se oficieze serviciul religios. M-a mai `ntrebat dac\ exista

un loc de `nmorm`ntare care s\ apar]in\ familiei. I-am spus unde

fusese `nhumat\ mama, c\ eram convins c\ tata cump\rase dou\

locuri, unul pentru mama [i unul pentru el. A zis c\ se va interesa

la cimitir. M-a mai `ntrebat dac\ doream s\ trec pe la firm\ s\ re-

zolv\m ultimele am\nunte.

M-am a[ezat `n sala de a[teptare din preajma camerei de gard\

[i am telefonat la birou. Jocelyn aflase deja c\ am probleme cu tata

[i m-a `ntrebat:

– Cum e?

– S-a stins, am spus eu.

A[a se exprima [i tata: oamenii „se stingeau“, nu mureau.

– Oh, a f\cut Jocelyn. ~mi pare r\u, Adam.

Am rugat-o s\ anuleze toate `nt`lnirile programate pentru urm\-

toarele zile, apoi am rugat-o s\-mi fac\ leg\tura cu Goddard. Flo a

ap\rut pe fir [i mi-a zis:

Am dat din nou din cap. Nu aveam nevoie de am\nunte, la cemi-ar fi folosit?

– E mai bine a[a. Ar fi trebuit s\ stea cu masc\ de oxigen lunide zile. Nu cred c\ ai fi vrut a[a ceva.

– {tiu. Mul]umesc. S`nt convins c\ a]i f\cut tot ce se putea.– E doar... doar el, adev\rat? Era singurul p\rinte `n via]\? Nu

ai fra]i sau surori, a[a e?– Exact.– Cred c\ a]i fost foarte apropia]i.„Chiar a[a? am g`ndit. {i tu [tii asta... de unde p`n\ unde? Asta

e p\rerea ta ca medic?“ M-am mul]umit s\ aprob cu un gest mut.– Adam, ai vreun antreprenor de pompe funebre pe care vrei

s\-l sun\m?Am `ncercat s\-mi aduc aminte de numele firmei care se ocu-

pase de `nmorm`ntarea mamei. Dup\ c`teva clipe, mi-am amintit.– S\ ne anun]i dac\ te mai putem ajuta cu ceva, mi-a zis docto-

rul Patel.Am privit la trupul tatei, pumnii str`n[i, expresia furioas\, ochii

`nl\crima]i, gura c\scat\. Apoi am ridicat capul spre doctorul Patel[i am zis:

– N-a]i putea s\-i `nchide]i ochii?

366 JOSEPH FINDER

q g

Page 185: Paranoia - Joseph Finder

A f\cut o pauz\, apoi a zis:– A fost un om bun, s\ [tii.La asta n-am [tiu ce s\-i r\spund.– Te-ai purtat grozav cu el, Antwoine, am reu[it eu s\ g\sesc re-

plica potrivit\. {tiu c\ ai `nsemnat mult pentru el.

Ciudat: dup\ ce d\dusem `n pl`ns pentru prima oar\ l`ng\ patulde spital al tatei, ceva s-a z\vor`t `n mine. N-am mai pl`ns, iar astaa ]inut ceva vreme. Sim]eam ca [i cum mi-ar fi amor]it un bra],parc\ n-aveam vlag\ `n el [i percepeam doar ni[te vagi `n]ep\turi,ca atunci c`nd ai dormit pe el o noapte `ntreag\.

~n drum spre firma de pompe funebre, i-am telefonat Alanei labirou [i mi-a r\spuns serviciul de mesaje vocale care m-a informatc\ era „plecat\ din birou“, dar c\-[i va verifica mesajele primite.Mi-am amintit c\ se afla la Palo Alto. Am sunat-o pe mobil [i mi-ar\spuns dup\ primul apel.

– Alana.~mi pl\cea vocea ei, pl\cut\ [i catifelat\, cu o u[oar\ not\ de

asprime.– Adam.– Bun\, tic\losule.– Dar ce-am f\cut?– N-ar trebui s\ telefonezi fetei a doua zi dup\ ce te culci cu ea,

ca s-o faci s\ se simt\ mai pu]in vinovat\ c\ s-a l\sat sedus\?– Dumnezeule, Alana, eu...– Unii trimit [i flori, a continuat ea, netulburat\. Asta `nc\ nu

mi s-a `nt`mplat, dar am citi chestia asta `n Cosmo.Avea dreptate, desigur: nu-i telefonasem, un act de impolite]e.

Dar ce-i puteam spune, adev\rul? C\ nu o sunasem pentru c\ `n]e-penisem ca o insect\ prins\ `n ambr\ [i nu [tiam cum s\ procedez?C\ nu-mi venea s\ cred ce norocos fusesem s\ g\sesc o femeie caea – era o durere de care nu voiam s\ scap – [i, cu toate acestea, m\sim]eam un tic\los [i un mincinos des\v`r[it? „Da, m-am g`ndit, aicitit `n Cosmopolitan despre felul `n care se folosesc b\rba]ii detine, scumpo, dar nu [tii nimic.“

PARANOIA 369

– Bun\. {eful a ie[it – se preg\te[te s\ plece la Tokio `n searaasta. Apoi, cu glas schimbat, m-a `ntrebat: Ce face tat\l t\u?

– S-a stins. {i am ad\ugat precipitat: Evident, o s\ lipsesc c`-teva zile [i voiam s\ m\ scuzi anticipat fa]\ de Jock...

– Bine`n]eles, a zis ea. Bine`n]eles. Condolean]e. S`nt sigur\ c\va mai telefona `nainte de a se `mbarca, dar [tiu c\ va `n]elege,nu-]i face probleme.

Antwoine a ap\rut `n sala de a[teptare, p\r`nd nelalocul lui,pierdut.

– {i acum ce trebuie s\ fac? m-a `ntrebat cu jum\tate de glas.– Nimic, Antwoine, am zis.A avut un moment de ezitare.– S\-mi iau calabal`cul?– Ei, asta-i bun\. Stai lini[tit.– Necazul e c\ s-a `nt`mplat pe nea[teptate [i n-am unde s\ m\ duc.– R\m`i `n apartament c`t vrei, am zis.S-a foit de pe un picior pe cel\lalt.– S\ [tii, a vorbit totu[i de tine, a zis el.– Da, cred. Se vedea c\ se sim]ea vinovat pentru c\-mi spusese

c\ tata nu `ntrebase de mine `n ultimele lui clipe. {tiu asta.A r`s moale, `ncet.– Nu `ntotdeauna de bine, dar cred c\ a[a [tia el s\-[i arate dra-

gostea, `n]elegi?– Da.– A fost mare [mecher, tat\l \sta al t\u.– Da.– A trebuit s\ depun ceva efort ca s\ m\ `mpac cu el, `n]elegi?– S-a purtat ur`t cu tine.– A[a-i era stilul. N-am pus la inim\.– L-ai `ngrijit, am spus. Asta a `nsemnat mare lucru pentru el,

chiar dac\ n-a catadicsit s\ recunoasc\ fa]\ de tine.– {tiu, [tiu. Spre sf`r[it eram mai lega]i.– A ]inut la tine.– Nu s`nt convins, dar ne mai apropiaser\m oarecum.– Nu, sigur a ]inut la tine. S\ nu m\ contrazici!

368 JOSEPH FINDER

q g

Page 186: Paranoia - Joseph Finder

72

Directorul firmei de pompe funebre, care se ocupase [i de `n-

morm`ntarea mamei, era un tip agreabil, amabil, cu p\rul ceva mai

negru dec`t ar fi trebuit [i o musta]\ mare [i zb`rlit\. ~l chema Frank –

„la fel ca pe tat\l t\u“, a ]inut el s\-mi spun\. M-a condus `n salo-

nul mortuar, care ar\ta ca o cas\ de la periferie, nemobilat\ com-

plet, cu covoare orientale [i mobil\ de culoare `nchis\, c`teva fi[ete

vechi din o]el [i copii `nr\mate ale c`torva picturi `nf\]i[`nd cor\bii

[i peisaje. Individul nu juca teatru; chiar p\rea s\ m\ comp\ti-

measc\. Mi-a povestit pu]in despre moartea tat\lui s\u, cu [ase ani

`n urm\ [i ce greu `i fusese. Mi-a oferit o cutie de [erve]ele din h`r-

tie, dar nu aveam nevoie de ele. {i-a notat anun]ul mortuar pentru

ziar – m-am `ntrebat `n g`nd cine avea s\-l citeasc\ [i cui `i va p\sa –

[i am ajuns la formularea acestuia. M-am chinuit s\-mi aduc aminte

numele surorii mai `n v`rst\ a tatei, care murise mai de mult, chiar

[i numele p\rin]ilor lui, pe care cred c\ i-am v\zut de mai pu]in de

zece ori [i c\rora le spuneam doar „Bunicul“ [i „Bunica“. Tata avu-

sese rela]ii `ncordate cu p\rin]ii lui, astfel c\ `i vedeam rareori.

Eram prea confuz s\-mi amintesc lunga [i `ntortocheata list\ a [co-

lilor la care lucrase tata [i probabil c\ am s\rit vreo dou\, dar mi

le-am adus aminte pe cele importante.

Frank m-a `ntrebat de trecutul militar al tatei, iar eu mi-am

amintit c\ f\cuse doar instruc]ia obi[nuit\ la o baz\ militar\ [i c\ nu

luptase nic\ieri, dar ura armata cu patim\. M-a `ntrebat dac\ voiam

s\-i pun un drapel pe co[ciug, la care tata avea dreptul ca veteran,

– {i cum e la Palo Alto?– Frumos, dar tu `ncerci s\ schimbi subiectul.– Alana, ascult\. Vreau s\-]i spun – am ve[ti proaste. Tocmai a

murit tat\l meu.– Vai, Adam. O, iart\-m\! A[ vrea s\ fiu l`ng\ tine.– {i eu.– Cu ce te pot ajuta?– Nu-]i face griji, n-am nevoie de nimic.– {tii... c`nd are loc `nmorm`ntarea?– Peste dou\ zile.– Eu m\ `ntorc abia joi. Adam, `mi pare r\u.L-am sunat pe Seth, care a spus cam acelea[i lucruri:– Vai, domnule, `mi pare r\u? Ce s\ fac?Oamenii spun `ntotdeauna a[a ceva [i e pl\cut, dar `ncepi s\ te

`ntrebi: ce-ar fi de f\cut, nu? Nu le ceream s\-mi dea de poman\.Nici eu nu [tiam ce vreau.

– Nimic, serios.– Las\, domnule, de la firma asta de avocatur\ m\ pot `nvoi.

Nici o grij\.– Nu, omule, nu-i nevoie.– {i-i organizezi `nmorm`ntarea [i toate celelalte?– Da, probabil. Te anun] eu.– Ai grij\ de tine, amice, bine?Apoi, `n timp ce r\m\sesem cu el `n m`n\, telefonul a sunat.

Meacham n-a spus nici m\car bun\ ziua. Primele lui cuvinte au fost:– Unde mama dracului ai fost?– A murit tata. Acum o or\.A urmat o t\cere lung\.– Isuse, a f\cut el. Apoi a ad\ugat crispat, de parc\ [i-ar fi adus

aminte de ceva: ~mi pare r\u.– Da, am r\spuns eu.– Ne preseaz\ timpul.– Da, am zis, sim]ind c\ iau foc.Doar i-am spus s\ aib\ r\bdare. Apoi am `nchis.

370 JOSEPH FINDER

q g

Page 187: Paranoia - Joseph Finder

Nu aveam de g`nd s\-i fac asta, cu toate c\ era mort [i nu ar fiavut cum s\-[i dea seama de diferen]\. Conduceam un Porsche, lo-cuiam `ntr-un apartament uria[ din Harbor [i-mi puteam permite s\cump\r un co[ciug frumos pentru tata. Cu banii pe care-i f\ceam laslujba `mpotriva c\reia tunase [i fulgerase. Am ales unul din ma-hon, cu aspect elegant, care avea `n\untru ceva ce se numea „seif alamintirilor“, un soi de sertar, unde se puteau pune lucruri care apar-]inuser\ defunctului.

C`teva ore mai t`rziu, am mers acas\, m-am t`r`t `n patul pe carenu-l f\cusem niciodat\ [i am adormit. Ceva mai t`rziu m-am dusp`n\ la apartamentul tatei [i am scotocit prin dulapul lui de haine,despre care puteam jura c\ nu fusese deschis de mult\ vreme, [i amg\sit un costum bleumarin, care p\rea destul de ieftin, `n care nu-lv\zusem `mbr\cat. Pe umerii hainei se vedea c`te o dung\ de praf.Am g\sit [i o c\ma[\, dar nici urm\ de cravat\ – nu cred c\ purtasevreodat\ – de aceea am hot\r`t s\ folosesc una de-a mea. Am c\utatprin apartament lucruri despre care credeam c\ le-ar vrea `ngropatecu el. Poate vreun pachet de ]ig\ri.

M\ temusem c\ vizita acolo m\ va dobor`, c\ voi `ncepe iar s\pl`ng. Numai c\ m-a `ntristat profund s\ v\d ce pu]ine lucruri l\-sase bietul b\tr`n `n urma lui – o duhoare st\tut\ de fum de ]igar\,scaunul cu rotile, tubul de respirat, fotoliul. Dup\ o jum\tate de or\chinuitoare de cotrob\it prin lucrurile ce-i apar]inuser\, am re-nun]at [i am decis s\ nu pun nimic `n „seiful amintirilor“. ~n modsimbolic, aveam s\-l las gol, la o adic\, de ce nu?

C`nd m-am `ntors acas\, am ales una dintre cravatele la care ]i-neam cel mai pu]in, una cu albastru [i alb, care ar\ta suficient desumbr\ [i de care m\ puteam desp\r]i f\r\ regrete. Nu aveam chefs\ mai merg din nou la casa mortuar\, de aceea am dus-o jos, laportarul de serviciu, [i l-am rugat s\ o trimit\ el prin cineva.

A doua zi a avut loc priveghiul. Am sosit la casa mortuar\ cuaproape dou\zeci de minute `nainte de `nceperea lui. ~n `nc\pereadotat\ cu aer condi]ionat era aproape frig, iar aerul mirosea adeodorant. Frank m-a `ntrebat dac\ voiam s\ „aduc un ultim oma-giu“ tatei, de unul singur, iar eu am acceptat imediat. Mi-a f\cut

PARANOIA 373

dar eu am spus c\ nu, tata n-ar fi vrut un drapel deasupra lui. {i-ar fi

v\rsat furia pe el, ar fi spus ceva de genul: „Cine dracu’ `]i `nchipui c\

s`nt, John F. Kennedy?“ M-a `ntrebat dac\ voiam s\ i se c`nte Stinge-

rea, la care tata avea dreptul, [i mi-a explicat c\ `n prezent nu se putea

aduce un gornist, ci se rula o band\ l`ng\ morm`nt. Am refuzat, tata

n-ar fi vrut nici Stingerea. I-am spus c\ voiam ca ceremonia s\ se des-

f\[oare c`t mai cur`nd posibil. }ineam s\ termin cu toate [i s\ uit.

Frank a telefonat la biserica catolic\ unde avusese loc serviciul

religios pentru mama [i am programat o liturghie peste dou\ zile.

Din c`te [tiam, nu existau rude din afara ora[ului; singurii supravie-

]uitori erau doi veri [i o m\tu[\ cu care nu mai p\strase leg\tura.

Mai erau c`]iva care puteau fi considera]i prieteni de-ai lui, cu toate

c\ nu vorbise cu ei de ani de zile; to]i locuiau `n ora[. M-a mai `n-

trebat dac\ tata avea vreun costum `n care a[ fi vrut s\ fie `nhumat.

Am zis c\ s-ar putea [i c\ voi c\uta.

Apoi Frank m-a dus la parter, unde se g\seau c`teva `nc\peri

pline de co[ciuge. Toate p\reau mari [i `nfior\tor de ur`te, exact lu-

crurile de care tata [i-ar fi b\tut joc. Mi-aduc aminte c\ se pornise

odat\, cu pu]in `nainte de moartea mamei, contra industriei `nmor-

m`nt\rilor, sus]in`nd c\ era vorba de un jaf de propor]ii uria[e, de

pre]uri ridicol de umflate pentru ni[te sicrie care oricum erau v`r`te

`n p\m`nt, prin urmare, ce rost avea s\ dai at`]ia bani pe ele; sus]i-

nea chiar c\, dac\ nu erai atent, de obicei se `nlocuiau co[ciugele

scumpe cu unele din lemn de pin. {tiam c\ nu era adev\rat – v\zu-

sem co[ciugul mamei cobor`t `n groap\ [i p\m`ntul aruncat cu

lopata peste el – [i nu credeam c\ o asemenea m\g\rie se poate co-

mite dec`t dac\ venea cineva la miez de noapte ca s\ `l dezgroape,

lucru de care m\ `ndoiam.

Din cauza acestei suspiciuni – asta era scuza lui, `n orice caz –

tata alesese unul dintre cele mai ieftine co[ciuge pentru mama, din

sc`ndur\ de pin vopsit\ ca s\ semene cu mahonul. „Crede-m\, `mi

spusese el `n casa mortuar\, atunci c`nd mama murise, iar eu nici

nu [tiam de mine de durere, nici mama ta n-ar fi fost de acord s\ ri-

sipim banii.“

372 JOSEPH FINDER

q g

Page 188: Paranoia - Joseph Finder

N-a ap\rut prea mult\ lume `n cele trei ore de priveghi. Au sositc`]iva amici de-ai mei din liceu, c`]iva cu so]iile, plus doi fo[ti prie-teni din colegiu. Irene, m\tu[a `n v`rst\ a tatei, a stat o vreme [imi-a zis: „Tat\l t\u a fost norocos s\ aib\ un asemenea fiu“. Aveaun u[or accent irlandez [i se d\duse din bel[ug cu un parfum ce mi-rosea b\tr`ne[te. Seth a venit devreme [i a r\mas p`n\ t`rziu, cas\-mi ]in\ tov\r\[ie. A povestit multe chestii despre tata, `ncerc`nds\ m\ fac\ s\ r`d, anecdote bine-cunoscute de pe vremea c`nd tataera antrenor, pove[ti ce deveniser\ legende printre amicii mei [i ceide la Bartholomew Browning. La un moment dat luase un creionde marcat [i tr\sese o linie pe mijlocul m\[tii unui juc\tor, un tipmare, pe nume Pelly, apoi dusese linia peste uniform\, p`n\ lapantofii pu[tiului, [i prin iarb\, drept de-a latul terenului, cu toatec\ acel creion nu l\sa urme pe iarb\, [i zisese: „~n direc]ia asta tre-buie s\ alergi, Pelly, ai `n]eles? Doar `n direc]ia aia“.

Alt\dat\, ceruse time-out [i se dusese la un juc\tor care se nu-mea Steve, `l apucase de masc\ [i spusese: “Steve, e[ti t`mpit?“Apoi, f\r\ s\ mai a[tepte r\spunsul acestuia, tr\sese de masc\ `nsus [i `n jos, f\c`ndu-l pe Steve s\ dea din cap ca o p\pu[\. „Da,domnu’ antrenor, s`nt“, spusese tata, imit`nd vocea lui Steve. Cei-lal]i juc\torilor socotiser\ c\ incidentul fusese amuzant, de aceeamajoritatea r`seser\. „Da, s`nt t`mpit.“

Alt\ dat\, ceruse time-out `n timpul unui meci de hochei [i seapucase s\ r\cneasc\ la un pu[ti pe nume Resnick pentru c\ jucaseprea dur. ~i luase crosa [i spusese: „Domnule Resnick, dac\ te maiprind c\ `mpungi – [i-l izbise pe Resnick cu cap\tul m`nerului `nstomac, ceea ce l-a f\cut pe juc\tor s\ verse imediat – sau mai lo-ve[ti cu cap\tul crosei – [i `l mai lovise o dat\ `n stomac cu crosa –te distrug“. Iar Resnick vomitase s`nge, iar apoi fusese c`t pe ces\-[i piard\ suflarea. Nimeni nu r`sese atunci.

– Da, am spus eu. A fost un tip ciudat, nu?Voiam `ns\ ca Seth s\ termine cu pove[tile [i, din fericire, a t\cut.La `nmorm`ntarea de a doua zi diminea]\ Seth a stat al\turi de

mine `n stran\, iar Antwoine, `n partea cealalt\. Preotul, un b\rbatcu un aer distins [i p\r argintat, care ar\ta ca un pastor pe care-l

PARANOIA 375

semn s\ merg `ntr-una dintre camerele de pe holul central. C`nd amintrat [i am v\zut co[ciugul descoperit, am avut un [oc enorm. Tatast\tea `ntins `n\untru, cu costumul acela s\r\cu] [i cravata mea al-bastr\ `n dungi [i cu m`inile `ncruci[ate pe piept. Am sim]it c\ mise pune un nod `n g`t, dar mi-a trecut repede [i n-am sim]it `ndem-nul de a pl`nge, lucru ce mi s-a p\rut straniu. M\ sim]eam doargolit pe din\untru.

Nu p\rea deloc real, dar mor]ii oricum nu mai arat\ astfel. Frankori cel care se ocupase de tata nu f\cuse o treab\ proast\ – nu pu-sese prea mult ruj sau ce se folose[te pentru a mai da culoare –, dartot ar\ta ca un exponat din Muzeul Madame Tussaud, dac\ nu chiarmai bine dec`t oricare. Spiritul p\r\se[te trupul, iar antreprenorulde pompe funebre nu i-l poate readuce, indiferent ce ar face. Fa]alui avea o culoare ca a pielii normale, dar eram con[tient c\ era untruc. Pe buze se vedeau urme de ruj. P\rea mai pu]in furios dec`t laspital, dar tot nu reu[iser\ s\-l fac\ s\ arate `mp\cat cu sine. Credc\ mai mult nu se putea face pentru a-i netezi cutele de pe frunte.Pielea `i era rece acum [i mult mai ceroas\ dec`t i-o sim]isem laspital. Am [ov\it `nainte de a-l s\ruta pe obraz: mi s-a p\rut un gestnefiresc, straniu, nu tocmai curat.

Am r\mas acolo, cu privirea la acea g\oace din carne, aceacoaj\ p\r\sit\ de via]\, acel `nveli[ care ad\postise p`n\ nu de multmisteriosul [i temutul suflet al tat\lui meu. Iar eu am `nceput s\-ivorbesc, a[a cum `mi `nchipui c\ vorbe[te orice fiu cu tat\l lui.„Da, tat\, am zis, `n sf`r[it ai sc\pat de aici. Dac\ exist\ cu adev\rato via]\ dup\, sper c\ e[ti mai fericit acolo.“

Apoi mi-a p\rut r\u pentru el, ceva ce cred c\ nu am putut sim]ic`t fusese `n via]\. Mi-am amintit de pu]inele ocazii c`nd p\ruse s\fie cu adev\rat fericit, asta c`nd eram mic [i obi[nuia s\ m\ duc\ peumeri. Odat\, c`nd una dintre echipele antrenate de el c`[tigase uncampionat. Atunci c`nd fusese angajat la Bartholomew Browning.Momente de acest fel. Cu toate astea, z`mbea rareori, asta dac\ nuhohotea cu am\r\ciune. Poate c\ ar fi avut nevoie de medicamenteantidepresive, poate c\ a[a `i era firea, dar m\ `ndoiam. „Nu te-am`n]eles prea bine, tat\! am spus. Dar z\u c\ m-am str\duit.“

374 JOSEPH FINDER

q g

Page 189: Paranoia - Joseph Finder

ne-a `ntrebat: De ce a trebuit s\ sufere Francis at`t de mult `n ulti-mele luni de via]\? [i a r\spuns ceva privind suferin]ele lui Isus,spun`nd: „Isus nu s-a l\sat cople[it sau `nfr`nt de suferin]\. N-amprea `n]eles unde b\tea, dar nu ascultam cu prea mult\ aten]ie. G`n-durile mele o luau razna din c`nd `n c`nd.

Dup\ ce s-a terminat totul, Seth m-a luat `n bra]e, iar apoiAntwoine mi-a str`ns m`na de s\ mi-o fr`ng\ [i m-a luat [i el `nbra]e, [i am r\mas surprins v\z`nd o singur\ lacrim\ rostogolin-du-se pe fa]a lui de uria[. Eu nu pl`nsesem c`t ]inuse serviciul reli-gios; nu v\rsasem o lacrim\ toat\ ziua. M\ sim]eam ca anesteziat.Nu mai eram `n stare de nimic.

M\tu[a Irene s-a apropiat de mine cu pa[i nesiguri [i mi-a luat om`n\ `ntre palmele ei p\tate de b\tr`ne]e. C`nd se rujase, `i tremura-ser\ degetele. Parfumul cu care se d\duse era at`t de puternic, `nc`ta trebuit s\-mi ]in respira]ia.

– Tat\l t\u a fost un om bun, a spus ea. Se pare c\ a surprinsceva pe chipul meu, poate o und\ de `ndoial\ pe care nu voisem s\o exteriorizez, pentru c\ a ad\ugat: {tiu, nu a fost u[or cu un omat`t de temperamental. Nu-i prea era la `ndem`n\ s\-[i arate senti-mentele. Dar [tiu c\ te-a iubit.

„Bine, dac\ a[a zici tu...“, am g`ndit, am sur`s [i i-am mul]umit.Amicul tatei de la Kiwanis, un b\tr`n impresionant prin statur\,care era de v`rsta tatei, dar p\rea cu dou\zeci de ani mai t`n\r dec`tel, m-a luat de m`n\ [i mi-a zis:

– ~mi pare r\u pentru pierderea suferit\.A ap\rut p`n\ [i Jonesie, hamalul de la Wyatt Telecom, `mpre-

un\ cu so]ia lui, Esther. Am`ndoi mi-au spus ce r\u le p\rea deacea pierdere.

Plecam de la biseric\ [i m\ preg\team s\ m\ urc `n limuzin\ ca s\urmez automobilul mortuar p`n\ la cimitir, c`nd am v\zut un b\rbatst`nd `n ultimul r`nd de b\nci din biseric\. Sosise la c`tva timp dup\`nceperea slujbei, dar de la distan]a aceea nu reu[isem s\-i distingbine chipul, mai ales c\ biserica era cufundat\ `n semiobscuritate.

B\rbatul s-a `ntors [i m-a privit `n ochi.Era Goddard.

PARANOIA 377

v\zusem odat\ la televizor, se numea p\rintele Joseph Iannucci.~nainte de slujb\, m-a luat deoparte [i mi-a pus c`teva `ntreb\ri des-pre tata, cu ce s-a ocupat, dac\ avea pasiuni, chestii din astea. M-acam prins pe picior gre[it.

~n biseric\ se aflau probabil vreo dou\zeci de oameni, uniidintre ei enoria[i obi[nui]i, care veniser\ pentru slujb\ [i nu `l cu-noscuser\ pe tata. Ceilal]i erau prieteni de-ai mei din liceu [i cole-giu, c`]iva prieteni din cartier, o b\tr`n\ care locuia al\turi. Ap\ruse[i unul dintre „amicii“ tatei, un tip care, `n urm\ cu mul]i ani, fu-sese cu el la Kiwanis1, asta `nainte ca tata s\ plece dup\ o criz\ defurie `n leg\tur\ cu ceva ne`nsemnat. Nici m\car nu [tiuse c\ tatafusese bolnav. Au mai fost prezen]i doi veri mai `n v`rst\ pe carede-abia i-am recunoscut.

Eu [i Seth am f\cut pe cioclii, `mpreun\ cu al]i c`]iva b\rba]idin biseric\ [i de la casa mortuar\. ~n fa]a bisericii era un m\nunchide flori – n-aveam habar de unde ap\ruser\, dac\ le trimisese ci-neva sau fuseser\ asigurate de firma pompe funebre.

Slujba religioas\ a fost incredibil de lung\, presupun`nd ridicarea`n picioare de nenum\rate ori, `ngenuncherea, toate av`nd pesemnerolul de a mai trezi asisten]a. M-am sim]it stors de puteri, ame]it, deparc\ a[ fi sc\pat chiar atunci dintr-un bombardament ucig\tor.P\rintele Iannucci l-a numit pe tata „Francis“, apoi, de c`teva ori i-afolosit numele complet „Francis Xavier“2, de parc\ ar fi vrut s\ suge-reze c\ tata fusese un catolic fervent, nu un necredincios a c\rui sin-gur\ leg\tur\ cu Dumnezeu fusese s\-i ia numele `n de[ert.

Preotul a zis:– Ne `ntristeaz\ nespus desp\r]irea de Francis, `i depl`ngem tre-

cerea `n nefiin]\, dar n\d\jduim c\ a ajuns `n preajma lui Dumne-zeu, c\ se g\se[te `ntr-un loc mai bun, c\ `mp\rt\[e[te acumre`nvierea lui Isus, tr\ind o nou\ via]\. A continuat: Moartea luiFrancis nu `nseamn\ un sf`r[it. ~nc\ putem s\ fim uni]i cu el. Apoi

376 JOSEPH FINDER

1 Organiza]ie mondial\ de voluntari care are ca scop `mbun\t\]irea vie]ii comunit\-]ilor [i a copiilor. (n. tr.)2 Francis Xavier (1506-1662) – misionar iezuit spaniol (Francisco Javier) care a `n-fiin]at o misiune cre[tin\ `n Japonia, declarat sf`nt `n 1622. (n. tr.)

q g

Page 190: Paranoia - Joseph Finder

– O s\ te ajung\ din urm\. O s\ regre]i [ansele pierdute. Ceeace ar fi putut s\ fie. A[ vrea s\ ]ii `ns\ minte un lucru: tat\l t\u afost norocos s\ aib\ un asemenea fiu.

– Nu cred c\ s-a considerat...– Serios. A fost un om norocos.– N-am de unde s\ [tiu, am zis [i, dintr-o dat\, f\r\ nici un

avertisment, supapa de siguran]\ din mine a cedat, st\vilarul s-afr`nt [i lacrimile m-au podidit. Am ro[it de ru[ine c\ lacrimile au`nceput s\ mi se rostogoleasc\ pe fa]\ [i am reu[it s\ b`igui:Iart\-m\, Jock.

A `ntins ambele bra]e [i le-a l\sat pe umerii mei.– Dac\ nu po]i pl`nge, nu e[ti viu, a zis el.{i ochii lui se umeziser\.Acum pl`ngeam ca un copila[ [i m\ sim]eam zdrobit de ru[ine

[i, `n acela[i timp, u[urat. Goddard m-a `mbr\]i[at, m-a str`ns lapieptul lui, iar eu b`iguiam ca un idiot.

– A[ vrea s\ [tii ceva, fiule, a zis el foarte `ncet. Nu ai r\massingur.

PARANOIA 379

Nu-mi venea s\ cred. Uimit [i mi[cat, m-am apropiat `ncet de

el. Am sur`s [i i-am mul]umit c\ venise. A cl\tinat din cap [i a refu-

zat mul]umirile mele cu un gest.

– {tiam c\ e[ti la Tokio.

– Ei, ce Dumnezeu, diviziunea Asia-Pacific nu m-a f\cut s\ a[-

tept de at`tea ori?

– Dar nu... am b`iguit, incapabil s\ cred. }i-ai reprogramat

c\l\toria?

– Unul dintre foarte pu]inele lucruri pe care le-am `nv\]at `n

via]\ a fost s\-mi ordonez priorit\]ile `n func]ie de importan]a lor.

Pre] de o clip\ am r\mas f\r\ grai.

– P\i, m\ `ntorc la slujb\ de m`ine, am spus. S-ar putea s\ `nt`r-

zii pu]in, pentru c\ probabil voi mai avea de rezolvat c`te ceva...

– Ba nu, nu, a zis el. Nu te gr\bi! Ia-o `ncet!

– Nu-i nici o problem\.

– Menajeaz\-te, Adam! ~ntr-un fel sau altul, cred c\ ne vom

descurca [i f\r\ tine o vreme.

– Nu e... nu-i acela[i lucru ca pierderea unui fiu, Jock. Tata a

fost bolnav r\u, a avut emfizem mult\ vreme [i... practic, a fost mai

bine a[a. A vrut s\ moar\.

– Cunosc sentimentul, a zis el `ncet.

– {i, serios, nu am fost chiar at`t de apropia]i. Am privit `n jur,

la interiorul bisericii, [irurile de b\nci din lemn, vopsitoria aurie [i

ro[u-aprins de pe ziduri. C`]iva prieteni a[teptau l`ng\ u[\ s\ mai

discute cu mine. Probabil c\ nu s-ar cuveni s\ o spun chiar aici, `n-

]elegi? Am z`mbit cu am\r\ciune. Dar a fost un tip dificil, un om

`nc\p\]`nat, de aceea dispari]ia lui pare mai u[or de suportat. Nu

s`nt chiar distrus, cum se zice.

– A, nu, asta `ngreuneaz\ situa]ia, Adam. Vei vedea. C`nd senti-

mentele `]i s`nt at`t de complicate...

Am suspinat.

– Nu cred c\ sentimentele mele fa]\ de el s`nt... adic\ au fost

chiar at`t de complicate.

378 JOSEPH FINDER

q g

Page 191: Paranoia - Joseph Finder

pentru c\ pierdusem un p\rinte, Wyatt folosind cuvinte ur`te [i spu-n`nd c\ `l durea `n cot, timpul `l presa, iar Meacham `ncerc`nd s\-[i`ntreac\ [eful `n leg\tur\ cu modul `n care trebuiau s\ m\ fiarb\ [is\ m\ m`ne `nainte cu orice pre]; apoi Judith, protest`nd, `n ideea c\se impune o abordare mai uman\, cer`nd s\ fie ea aceea care s\realizeze apropierea de mine...

Mesajul ei continua astfel: „Dar este extrem de important, chiar [i`n aceast\ perioad\ tulburat\, s\ p\str\m leg\tura. A[ dori s\ r\m`-nem deschi[i [i cordiali, Adam, dar te rog s\ ne contactezi ast\zi“.

Am [ters mesajul ei, precum [i pe cel transmis de Meacham.Aveau s\ priceap\. Iar la momentul potrivit, urma s\-i transmit une-mail lui Meacham pentru a-l anun]a oficial c\ rupeam rela]iile, `ns\m-am g`ndit ca deocamdat\ s\-i mai las nel\muri]i, p`n\ `n]elegeaucare era situa]ia. Gata, nu mai voiam s\ fiu paia]a lui Nick Wyatt.

~i d\dusem tot ce dorise. Aveau s\-[i dea seama c\ nu merita s\se aga]e de mine.

Exista posibilitatea s\ m\ amenin]e, dar nu puteau s\ m\ si-leasc\ s\ lucrez `n continuare pentru ei. At`ta vreme c`t ]ineamminte c\ nu aveau ce s\-mi fac\, puteam s\ le zic adio.

Numai c\ trebuia s\ ]in minte asta. {i atunci `mi vedeam detreab\.

PARANOIA 381

73

A doua zi dup\ `nmorm`ntare m-am `ntors la munc\. Ce altceva

puteam face, s\ r\m`n acas\ pentru a jeli? Nu eram deprimat `n `n-

]elesul deplin al cuv`ntului, dar m\ sim]eam sensibilizat, de parc\

mi s-ar fi jupuit un r`nd de piele de pe trup. Aveam nevoie s\ stau

`ntre oameni. {i poate c\ acum, dup\ ce tata murise, reu[eam s\ g\-

sesc o oarecare consolare afl`ndu-m\ `n preajma lui Goddard, care

`ncepuse s\-mi devin\ persoana cea mai potrivit\ ca substitut de

tat\. Nu ]ineam s\ v\d lucrurile din punctul de vedere al unui psihi-

atru, dar ceva se schimbase `n mine dup\ ce ap\ruse [i el la `nmor-

m`ntare. Nu mai avea sentimente ambigue [i nu mai tr\iam un

conflict privind a[a-zisa mea misiune la Trion, privind „adev\ratul

motiv“ pentru care m\ g\seam acolo – pentru c\ acela `ncetase a

mai fi adev\ratul motivul.

Dup\ p\rerea mea cel pu]in, `mi `ndeplinisem sarcina, `mi pl\ti-

sem datoriile, iar acum meritam s\ mi se acorde achitarea. Nu mai

lucram pentru Nick Wyatt. ~ncetasem s\ mai r\spund la telefoanele

sau la e-mailurile lui Meacham. La un moment dat, am primit un

mesaj vocal pe telefon chiar de la Judith Bolton. Nu s-a prezentat,

dar i-am recunoscut vocea din prima clip\. „Adam, spusese ea, [tiu

c\ treci prin clipe grele. Regret\m enorm c\ ]i-ai pierdut tat\l [i te

rug\m s\ prime[ti cele mai sincere condolean]e.“

~mi [i imaginam [edin]a de strategie dintre Judith, Meacham [i

Wyatt, dispera]i [i `nfuria]i cu to]ii pentru c\ zmeul ridicat de ei sc\-

pase de sub control. Judith spun`nd c\ trebuia s\ fiu luat cu u[urelul,

380 JOSEPH FINDER

q g

Page 192: Paranoia - Joseph Finder

Am sim]it c\ m\ scufund. Am recunoscut numele Delphos, darmi-am adus aminte c\ trebuia s\ m\ dau ne[tiutor. „Wyatt cump\-rase Delphos?“ am g`ndit cu groaz\.

M-am `ntors c\tre Goddard cu o privire `ntreb\toare.– Compania pe care eram pe cale s\ o achizi]ion\m – ]i-am vor-

bit despre ea, a zis el ner\bd\tor. Avoca]ii no[tri se preg\teau s\ re-dacteze forma final\ a contractului de achizi]ie... Vocea lui s-astins, apoi a devenit mai puternic\: Nu credeam c\ Wyatt are at`]iabani `n numerar trecu]i `n bilan]!

– Au avut aproape un miliard `n numerar, a zis Jim Colvin. Optsute de milioane, mai precis. Deci, prin plata asta, aproape c-augolit pu[culi]a, fiindc\ au datorii de trei miliarde, iar serviciul ladatoria asta trebuie s\ fie de cel pu]in dou\ sute de milioane pe an.

Goddard a lovit cu pumnul `n t\blia mesei rotunde.– Mama dracilor! a bubuit el. La ce naiba `n trebuie lui Wyatt o

compania ca Delphos? Doar nu are AURORA... Nu v\d ce sens areca Wyatt s\ pun\ la b\taie tot ce are disponibil `n cadrul companiei,dec`t dac\ vrea s\ ne aib\ pe noi la m`n\.

– Ceea ce a [i reu[it s\ fac\, a spus Camilletti.– Pentru numele lui Dumnezeu, f\r\ AURORA, Delphos nu

face nici dou\ parale! a spus Goddard.– Dar f\r\ Delphos, AURORA e distrus\, a zis Camilletti.– Poate [tie despre AURORA, a zis Colvin.– Imposibil! a protestat Goddard. Iar dac\ [tie despre asta, nu

are AURORA.– Dar dac\ o are? a sugerat Stuart Lurie.A urmat o t\cere ap\s\toare, dup\ care Camilletti a spus cu un

aer p\tima[:– P\i protej\m AURORA folosind acelea[i m\suri federale de

securitate pe care Departamentul Ap\r\rii le cere aplicate de c\treto]i contractorii guvernamentali `n domeniul informa]iilor ultra-secrete. S-a uitat fioros la Goddard. M\ refer la protec]ii de tipfirewall, la verific\ri de personal, sisteme de protec]ie a re]elei, ac-ces verificat la toate nivelurile – toate m\surile de securitate cunos-cute. Nimeni nu a vorbit de proiectul acestea. Imposibil s\ fi [tiut.

74

A doua zi diminea]\, telefonul mobil a sunat chiar `nainte de a

apuca s\ parchez `n garajul Trion. Era Flo.

– Jock vrea s\ discute cu tine, a zis ea, pe un ton precipitat.

Imediat.

Goddard era `n biroul lui din spate, `mpreun\ cu Camilletti,

Colvin [i Stuart Lurie, vicepre[edinte pentru dezvoltare corporat\,

cel pe care-l cunoscusem la petrecerea lui Goddard.

C`nd am intrat, Camilletti tocmai spunea:

– Nu, din c`te am auzit, tic\losul a sosit ieri la Palo Alto, cu fi[a

privind condi]iile gata preg\tit\. A luat masa cu Hillman, directorul

general executiv, [i p`n\ la masa de sear\ semnaser\ contractul. I-a

oferit exact ceea ce am oferit [i noi – p`n\ la ultimul b\nu] –, dar `n

numerar!

– Cum dracu’ de s-a putut `nt`mpla asta! a explodat Goddard.

Nu-l mai v\zusem at`t de furios. Ce Dumnezeu, doar Delphos a

semnat o prevedere c\ nu vinde altcuiva!

– Prevederea aceasta are data de m`ine – `nc\ n-a fost semnat\.

De aceea s-a gr\bit omul s\ ajung\ acolo, ca s\ poat\ `ncheia aface-

rea `nainte de a o parafa noi.

– Despre cine vorbim? am `ntrebat `ncet, `n timp ce m\ a[ezam.

– De Nicholas Wyatt, m-a informat Stuart Lurie. Tocmai a cum-

p\rat Delphos de sub nasul nostru cu cinci sute de milioane de dolari.

PARANOIA 383

q g

Page 193: Paranoia - Joseph Finder

75

{tiam ce se `nt`mplase.

~n noaptea aceea, `n timp ce conduceam spre cas\, m-am g`ndit

febril [i, cu c`t analizam mai profund, cu at`t m\ `nfuriam mai tare,

ceea ce m-a f\cut s\ conduc tot mai repede [i mai neatent.

Dac\ n-ar fi fost fi[a cu condi]ii pe care o extr\sesem din dosa-

rele lui Camilletti, Wyatt n-ar fi aflat despre Delphos, compania pe

care Trion se preg\tea s\ o cumpere. {i, cum asta m\ ap\sa at`t de

mult, m-am sim]it tot mai vinovat.

La naiba, sosise momentul s\-i spun lui Wyatt c\ totul se termi-

nase. Nu mai lucram pentru el.

Am descuiat u[a apartamentului [i, dup\ ce am aprins luminile,

am pornit spre computer ca s\ transmit un e-mail.

N-am apucat.

Arnold Meacham st\tea `n fa]a computerului meu, iar doi indi-

vizi tun[i milit\re[te scotoceau peste tot. Lucrurile mele erau `m-

pr\[tiate prin `nc\pere. Toate c\r]ile fuseser\ scoase de pe rafturi,

sistemul audio DC [i DVD-ul fuseser\ desf\cute, p`n\ [i televizo-

rul. Apartamentul ar\ta ca [i cum cineva se pornise pe distrugere,

azv`rlind lucrurile care `ncotro, distrug`nd tot ce se putea, str\duin-

du-se s\ produc\ pagube c`t mai mari.

– Ce mama dracului? am s\rit eu.

Calm, Meacham a ridicat capul de la ecranul monitorului.

– S\ nu m\ mai ignori alt\ dat\, a zis el.

– Asta e, a zis Goddard, cum, necum, Wyatt a aflat am\nuntedespre negocierile noastre...

– Doar dac\, l-a `ntrerupt Camilletti, ar avea pe cineva infiltrat.A l\sat impresia c\ se g`nde[te la ceva [i a privit spre mine, apoi acontinuat: Parc\ ai lucrat la Wyatt, nu?

Am sim]it c\ mi se urc\ s`ngele la cap [i, ca s\-mi maschez sen-timentele, am mimat c\ s`nt jignit:

– Am lucrat la Wyatt, l-am repezit eu.– Mai ]ii leg\tura cu el? m-a `ntrebat sfredelindu-m\ cu privirea.– Ce vrei s\ insinuezi? am spus, ridic`ndu-m\ `n picioare.– Eu ]i-am adresat o simpl\ `ntrebare – dac\ mai ]ii leg\tura cu

Wyatt? a ripostat Camilletti. Acum c`tva timp, ai luat masa cu el laAuberge, adev\rat?

– Paul, ajunge! a s\rit Goddard. Adam, stai jos imediat! Adamn-a avut deloc acces la AURORA. {i nici la am\nuntele referitoarela negocierile privind Delphos. Cred c\ ast\zi e prima oar\ c`ndaude de numele acestei companii. Am confirmat cu o mi[care dincap. S\ trecem mai departe, a propus Goddard. P\rea s\ se mai fir\corit. Paul, te-a[ ruga s\ discu]i cu avoca]ii, ca s\ vedem ce [ansede recurs avem. Vezi dac\-l po]i opri pe Wyatt. Anun]ul privindAURORA e programat peste patru zile. Imediat ce lumea va afla ceam reu[it, to]i se vor `ngr\m\di s\ cumpere materialele [i produc\-torii pe `ntregul lan] de produc]ie. Ori am`n\m lansarea, ori... Eu nuvreau s\ fiu printre cei care vor alerga s\ cumpere materiale sauproduc\tori. Trebuie s\ ne punem mintea la lucru [i s\ g\sim oachizi]ie comparabil\...

– Numai Delphos are o asemenea tehnologie! a spus Camilletti.– S`ntem cu to]ii oameni de[tep]i, a replicat Goddard. ~ntot-

deauna exist\ o solu]ie. {i-a l\sat palmele pe bra]ele fotoliului [is-a ridicat `n picioare. Nu [tiu dac\ a]i auzit, e vorba de o chestie pecare Ronald Reagan o spunea mereu despre un pu[ti care a g\sit unmorman de b\legar [i a zis: „Trebuie s\ fie [i vreun ponei prinpreajm\“. A r`s, iar ceilal]i i-au ]inut hangul, din polite]e. P\reau s\aprecieze `ncercarea firav\ de a alunga `ncordarea celor din `nc\-pere. Bun, acum, la treab\. G\si]i poneiul!

384 JOSEPH FINDER

q g

Page 194: Paranoia - Joseph Finder

Altceva nu-mi venise `n minte. Pesemne c\ brutele acelea nu[tiau mare lucru din ceea ce se petrecuse `ntre mine [i Meacham.Indivizii erau doar pe post de mu[chi. Eram convins c\ Meachamnu-i informase despre ce era vorba [i nici n-ar fi vrut ca ei s\ aib\cuno[tin]\ de prea multe lucruri. Poate aveau idee de ceva, at`t c`ts\ [tie ce s\ caute. ~ns\ era limpede c\ Meacham ar fi preferat caamestecul lor s\ fie c`t mai discret.

M-am chircit [i mi-am `ncordat fiin]a `n a[teptarea unei noi lo-vituri `n cap, care a venit [i, de data aceasta, totul a devenit de unalb orbitor, cu stelu]e, iar `n gur\ am sim]it un gust metalic. Vremede c`teva momente s-a l\sat lini[te; se p\rea c\ Meacham le f\cusesemn s\ `nceteze.

– Ce dracu’ vrei de la mine? am `ntrebat eu.– Mergem la o plimbare, m-a informat Meacham.

PARANOIA 387

Trebuia s\ dispar de acolo. M-am r\sucit, am f\cut un salt c\treu[\, `ns\ una dintre brute a `nchis-o cu un bufnet [i s-a a[ezat `nfa]a ei, fix`ndu-m\ cu precau]ie.

Nu aveam pe unde s\ fug, dec`t dac\ `ncercam vreo fereastr\,adic\ o c\dere `n gol de la etajul dou\zeci [i [apte, ceea ce nu p\reao idee prea `n]eleapt\.

– Ce vrei? l-am `ntrebat pe Meacham, mut`ndu-mi privirea de lael la u[\.

– ~]i `nchipuiai c\ te po]i ascunde de mine? a zis Meacham. Nucred. N-ai g\sit tu cutia de valori sau col]i[orul care s\ ne scape.V\d c-ai p\strat toate e-mailurile de la mine. Nu credeam c\ te inte-reseaz\ at`t de mult.

– Sigur c\ m\ intereseaz\, am r\spuns. P\strez copii dup\ orice.– Programul acela de criptare, pe care-l folose[ti pentru noti]ele

din timpul [edin]elor cu Wyatt, Judith [i cu mine, a fost spart de maibine de un an, s\ [tii. Au ap\rut altele [i mai tari.

– Bine c\ m-ai informat, am spus eu cu sarcasm. M\ str\duiams\ par netulburat. Acum, ce-ar fi ca tu [i b\ie]ii s\ o [terge]i dra-cului de aici, altfel chem poli]ia.

Meacham a pufnit [i a f\cut un semn cu m`na, care putea fi in-terpretat drept invita]ie ca s\ m\ apropii de el.

– Nu, am zis eu, cl\tin`nd din cap. }i-am spus, tu [i oamenii t\i...Din col]ul ochilor am perceput o mi[care brusc\, fulger\toare,

apoi ceva m-a izbit `n ceaf\. M-am pr\bu[it `n genunchi, av`nd `nacela[i timp un gust ciudat, de s`nge, `n gur\. Toate lucrurile din jurc\p\taser\ o nuan]\ ro[iatic\. Am `ntins m`na `n spate s\-l prind pecel care m\ atacase [i, `n timp ce b`jb`iam `n gol, am primit un pi-cior `n zona rinichiului drept. Am sim]it o durere cumplit\ `n totspatele [i m-am l\sat moale pe covor.

– Nu, am spus eu, icnind de durere.Am mai primit o lovitur\. De ast\ dat\ tot `n ceaf\, care a fost

incredibil de dureroas\. Acum am v\zut lumini]e sc`nteind `n fa]aochilor.

– Ia-i de pe mine, m-am t`nguit eu. F\-i pe... \[tia s\... `nceteze.Dac\ ame]esc prea mult, s-ar putea s\ scap ce nu trebuie.

386 JOSEPH FINDER

q g

Page 195: Paranoia - Joseph Finder

Doi dintre indivizi m-au perchezi]ionat, s\ nu am arme sau cine[tie ce asupra mea, de parc\ de la apartamentul meu p`n\ acolo a[ fiapucat s\ procur vreun pistol de mare calibru. Mi-au luat apoi te-lefonul [i m-au `mpins `n cas\. Am trecut prin dreptul detectoruluide metale, care s-a declan[at, motiv pentru care mi-au luat ceasul,cureaua [i cheile.

Wyatt st\tea `n fa]a unui televizor uria[ cu ecran plat, a[ezat`ntr-o `nc\pere spa]ioas\ [i mobilat\ spartan, urm\rind CNBC f\r\sonor [i discut`nd pe mobil. C`nd am intrat, `nso]it de g\rzile tunsescurt, am reu[it s\ m\ v\d `ntr-o oglind\. Ar\tam destul de r\u.

Am r\mas cu to]ii `n a[teptare.Dup\ c`teva minute, Wyatt a terminat discu]ia, a l\sat telefonul

jos [i m-a m\surat.– Nu te-am v\zut cam de multi[or, a zis el.– A[a-i, i-am r\spuns.– Vai, cum ar\]i. Ai vrut s\ treci printr-o u[\, cumva? Sau te-ai

dat de-a berbeleacul pe sc\ri?– Ceva de genul \sta.– ~mi pare r\u de tat\l t\u. Dar, Dumnezeule, s\ respiri prin-

tr-un tub, s\ cari dup\ tine butelia de oxigen [i toate c\caturilealea... Mai bine m\ `mpu[ti dec`t s\ ajung a[a.

– Cu pl\cere, am murmurat eu, dar nu cred c\ m-a auzit.– Mai bine c-a murit, nu? A sc\pat de chinuri.~mi venea s\ m\ arunc asupra lui [i s\-l sugrum.– ~]i mul]umesc pentru grij\, am spus eu.– Eu vreau s\-]i mul]umesc, a zis el, pentru informa]iile referi-

toare la Delphos.– S-ar p\rea c\ ]i-ai golit pu[culi]a ca s\ o cumperi.– ~ntotdeauna trebuie s\ g`nde[ti cu trei mut\ri `n avans. Cum

crezi c\ am ajuns ceea ce s`nt acum? C`nd vom anun]a c\ noi de]i-nem cipul optic, ac]iunile noastre o s\ creasc\ p`n\ la cer.

– Foarte frumos, am spus eu. }i-au ie[it toate cum ai dorit.Acum nu mai ai nevoie de mine.

– A, nici pe departe, amice. Poate dup\ ce-mi faci rost de speci-fica]iile cipului. {i de prototip.

76

Meacham [i gorilele lui m-au dus pe sus din apartament, am luat

liftul p`n\ la garaj, dup\ care m-au scos pe o ie[ire de serviciu p`n\ `n

strad\. Eram `nsp\im`ntat de moarte. L`ng\ ie[ire st\tea parcat un au-

tomobil negru, tip Suburban, cu geamuri fumurii. Meacham a pornit

`nainte, iar cei doi tipi au r\mas `n apropierea mea, flanc`ndu-m\,

ca s\ se asigure, probabil, c\ nu voi fugi sau nu voi `ncerca s\ m\

arunc asupra lui Meacham. Unul din ei avea laptopul meu; un altul

ducea computerul meu `n bra]e.

Sim]eam c\-mi plesne[te capul, iar durerile din spate [i piept

erau atroce. Cred c\ ar\tam cumplit, b\tut [i plin de v`n\t\i.

„Mergem la o plimbare“ `nseamn\, cel pu]in `n filmele despre

Mafia, cimentarea picioarelor `ntr-un bloc de beton [i azv`rlirea `n

East River. Dar dac\ ar fi vrut s\ m\ ucid\, de ce n-o f\cuser\ `n

apartamentul meu?

Namilele erau fo[ti poli]i[ti, mi-am dat eu seama dup\ o vreme,

angaja]i de Wyatt Corporate Security. P\reau s\ fi fost ale[i exclu-

siv pentru for]a [i brutalitatea lor. Erau ni[te simple instrumente.

Unul din ei a urcat la volan, iar Meacham s-a a[ezat `n dreapta lui,

izolat de mine printr-un geam armat, [i a vorbit la telefon tot drumul.

Se vedea c`t de colo c\-[i `ndeplinise misiunea. B\gase spaima

`n mine, iar el [i [i slugile lui g\siser\ dovezile pe care le ascunse-

sem fa]\ de Wyatt.

Dup\ patruzeci [i cinci de minute, automobilul a intrat pe aleea

pietruit\ ce ducea spre re[edin]a lui Wyatt.

PARANOIA 389

q g

Page 196: Paranoia - Joseph Finder

s`nt cei de la FBI, nu? Te vor strivi ca pe un g`ndac sub picior, iareu voi nega totul, a[a c\ nu vor avea `ncotro [i `mi vor da crezare,[i [tii de ce? Pentru c\ e[ti o jigodie care se ]ine numai de combi-na]ii. ~n documentele noastre e[ti trecut ca infractor, amice. Te-amconcediat atunci c`nd ai comis acea deturnare de fonduri [i exist\documente clare.

– Atunci va trebui s\ explici de ce oamenii de la Wyatt mi-audat recomand\ri at`t de entuziaste.

– Dar n-a f\cut nimeni a[a ceva, nu pricepi? Doar n-am da scri-sori de recomandare unui tic\los ca tine. E[ti un mincinos f\r\ leac,de aceea ai falsificat antetul nostru pentru a-]i scrie singur reco-mandarea atunci c`nd te-ai angajat la Trion. Scrisorile acelea nu aufost emise de noi. Analiza h`rtiei [i expertiza tehnic\ a documentu-lui vor dovedi asta f\r\ nici un dubiu. Ai folosit alt\ imprimant\,alt tip de cerneal\. Ai falsificat semn\turile, am\r`tule. A f\cut opauz\. Chiar crezi c\ nu [tim s\ ne protej\m?

Am `ncercat s\-i `ntorc z`mbetul cinic, dar n-am reu[it s\-mimobilizez mu[chii fe]ei.

– ~mi pare r\u, asta nu explic\ telefoanele date de directorii Wyattc\tre Trion, am spus eu. ~n orice caz, Goddard `[i va da seama detoate manevrele. Doar m\ [tie.

Wyatt a izbucnit `ntr-un hohot care aducea a l\trat.– Te [tie. Asta e tare. Domnule, tu chiar nu-]i dai seama cu cine

ai de a face, `n]elegi? E[ti b\gat `n rahat p`n\ peste cap. ~]i `nchipuic\ oamenii de la Departamentul de resurse umane ar fi telefonat laTrion pentru a face recomand\ri c\lduroase, iar asta dup\ ce ]i-amdat un [ut `n fund? Bine, mai intereseaz\-te pu]in, iste]ule, [i vei aflac\ toate convorbirile date de la Resurse umane au fost redirijate.Eviden]ele telefonice arat\ clar c\ apelurile au fost f\cute din aparta-mentul t\u. Tu ai dat toate acele telefoane, imit`nd glasurile celor dela Wyatt [i f\c`nd acele recomand\ri nemaipomenite. E[ti nebun delegat, domnule. E[ti bolnav. Ai `ns\ilat singur toat\ povestea aceeacum c\ ai fost cel mai tare din proiectul Lucid, lucru ce se poate de-monstra ca fals. O s\ vezi tu, de[teptule, cum serviciul nostru desecuritate [i al lor se vor reuni ca s\ compare constat\rile f\cute.

PARANOIA 391

– Nu, am spus cu glas sc\zut. Am terminat.– Crezi c\ s-a terminat? Domnule, cred c\ ai halucina]ii, a zis el

[i a izbucnit `n r`s.Am respirat ad`nc. Am sim]it s`ngele zv`cnindu-mi la baza g`tu-

lui. M\ durea capul.– Legea e clar\ cu privire la chestia asta, am spus eu, dreg`n-

du-mi glasul. Consultasem o serie de site-uri `n leg\tur\ cu aspec-tele legale. E[ti v`r`t mai ad`nc dec`t mine, fiindc\ ai dirijat `ntreagaopera]iune. Eu n-am fost dec`t un pion. Tu ai tras sforile.

– Legea, a f\cut Wyatt cu un z`mbet mirat. Tu, `mi vorbe[te desprelege? De aia ai p\strat e-mailurile [i mesajele, ca s\ po]i instrumentaun dosar `mpotriva mea? Vai, domnule, aproape c\ mi se fr`nge inimapentru tine. Crezi c\ o s\-]i dau pace p`n\ nu termini ce ai `nceput?

– Ai ob]inut de la mine tot felul de informa]ii de valoare, am spus.}i-a ie[it planul. S-a terminat. De acum `nainte, s\ nu m\ mai contac-tezi! Am `ncheiat rela]iile. Pentru restul lumii, nici nu ne cunoa[tem.

Groaza f\cuse loc unei `ncrederi aproape demente: asta `nsemnac\, `n sf`r[it, o rupsesem cu trecutul. M\ aruncasem de pe o st`nc\`nalt\, iar acum pluteam prin aer [i-mi pl\cea acel zbor p`n\ c`ndaveam s\ m\ strivesc de p\m`nt.

– G`nde[te-te pu]in, am continuat eu. Ai mult mai multe de pier-dut dec`t mine. Compania. Averea. Eu s`nt un am\r`t oarecare. Ple-vu[c\. Ba nu, nici m\car at`t.

Z`mbetul i s-a l\]it pe fa]\.– {i ce-ai de g`nd s\ faci? Te duci la Jock Goddard [i-i spui c\

nu e[ti dec`t un soi de detectiv de nimic, ale c\rui „idei“ genialei-au fost servite cu linguri]a de c\tre principalul lui concurent? {iatunci, cum crezi c\ va proceda? O s\-]i mul]umeasc\, o s\ te invites\ iei masa cu el la rulota aceea [i va toasta `n cinstea ta cu un pa-har de Ovaltine? Nu prea cred.

Am cl\tinat din cap, sim]ind cum `mi bate inima de groaz\.– Eu s`nt convins c\ nu vrei s\ ajung\ la urechile lui Goddard

cum ai aflat toate am\nuntele privind negocierile lor cu Delphos. Sau`]i `nchipui c\ te po]i adresa FBI-ului? Le spui c\ ai spionat `n favoa-rea lui Wyatt? Oho, are s\ le plac\ asta la nebunie. {tii ce `n]eleg\tori

390 JOSEPH FINDER

q g

Page 197: Paranoia - Joseph Finder

Partea a opta

EFRAC}IE ÎNSCENAT|

Efrac]ie `nscenat\: Expresie de argou pentru a descriep\trunderea secret\ `ntr-un birou sau domiciliu pentru aob]ine `n mod ilegal dosare sau alte materiale.

Manualul spionului: Enciclopedia spionajului

Am sim]it c\ se `nv`rte p\m`ntul cu mine [i mi s-a f\cut grea]\.– {i poate c-ai face bine s\ verifici contul acela secret de care

e[ti at`t de m`ndru – cel `n care e[ti at`t de convins c\ am depusfonduri din vreun cont din str\in\tate. Ce-ar fi s\ descoperi adev\-rata surs\ a acelor fonduri?

Am r\mas cu privirea a]intit\ la el.– Banii \ia, a explicat Wyatt, au fost transfera]i din c`teva con-

turi discre]ionare de la Trion. {i ]i-ai l\sat amprentele acolo. Ai fu-rat bani de acolo, la fel cum ai procedat [i la noi. A bulbucat ochiila mine. E[ti prins `n curs\, f\r\ nici o [ans\ de sc\pare, am\r`tule!Data viitoare c`nd ne vedem, te-a[ sf\tui s\ ai la tine toate specifi-ca]iile tehnice ale cipului optic, altfel via]a ta nu mai valoreaz\ nicic`t un g\ina]. Iar acum ie[i dracului din casa mea!

392 JOSEPH FINDER

q g

Page 198: Paranoia - Joseph Finder

77

– Sper c\ e vorba de ceva important, amice, mi-a spus Seth.

Vezi c-a trecut de miezul nop]ii.

– Este, te asigur.

– Mda, dar ai ajuns s\ m\ cau]i doar c`nd vrei c`te ceva. Sau la

moartea cuiva apropiat, ceva de genul \sta.

Glumea, dar eu vorbeam c`t se poate de serios. Adev\rul e c\

avea tot dreptul s\ fie sup\rat pe mine. Nu-l mai c\utasem de c`nd

m\ angajasem la Trion. Iar el venise c`nd murise tata [i r\m\sese la

`nmorm`ntare. Se dovedise un prieten mai fidel dec`t mine.

Ne-am `nt`lnit peste o or\ la Dunkin’ Donuts, un local deschis

toat\ noaptea, aflat l`ng\ locuin]a lui Seth. Cu excep]ia c`torva va-

gabonzi, locul era aproape pustiu. A venit `mbr\cat cu aceia[i blugi

vechi, Diesel, pe care-i [tiam, [i cu un tricou cu inscrip]ia Dr. Dre

World Tour.

M-a privit `ntreb\tor:

– Ce naiba ai p\]it?

Nu i-am ascuns nici un am\nunt, indiferent c`t de josnic ar fi

fost – ce rost mai avea?

La `nceput, a crezut c\ inventasem totul, dar treptat [i-a dat seama

c\ spuneam adev\rul, iar expresia de scepticism u[or amuzat s-a trans-

format `ntr-o fascina]ie `ngrozit\, termin`nd cu mil\ nedisimulat\.

– Vai, b\tr`ne, a spus el dup\ ce am terminat de povestit, `n ce

`ncurc\tur\ te-ai v`r`t!

Am sur`s am\r`t [i am dat din cap.

q g

Page 199: Paranoia - Joseph Finder

– Fata care a c`[tigat Maratonul de la Boston1, acum vreo dou\-zeci de ani, stabilind un record la proba feminin\, nu mai ]ii minte?Dar n-a transpirat ca s\ stabileasc\ recordul. S-a dovedit ulteriorc\ intrase `n curs\ cu un kilometru `nainte de sosire. Luase me-troul ca s\ ajung\ p`n\ acolo. A[a [i tu, domnule. E[ti Rosie Ruiz aAmericii corporate.

Am r\mas `mpietrit, ro[ind [i sim]indu-m\ ca un nenorocit. ~ncele din urm\, am zis:

– Ai terminat?– Da, deocamdat\.– Bun, am continuat, pentru c\ am nevoie de ajutorul t\u.

PARANOIA 397

– S`nt terminat, am recunoscut.– Nu la asta m\ refer. P\rea `nc\ s\ analizeze povestea mea.

Singur ai acceptat s\ te bagi `n rahatul \sta.– N-am f\cut-o pentru c\ a[a am vrut eu.– Ba nu, fraiere. S\ [tii c\ aveai o [ans\.– {ans\? m-am mirat eu. Ce puteam alege? ~nchisoarea?– Ai acceptat ce ]i s-a oferit, dom’le. A[a te-au prins de boa[e [i

ai cedat.– Ce altceva puteam face?– P\i, pentru asta exist\ avoca]i, de[teptule. Puteai s\-mi spui, iar

eu `]i g\seam pe unul dintre cei cu care lucrez [i te scotea din belea.– Bine, dar cum? ~n primul r`nd, am luat banii aceia.– Puteai aduce un avocat la firm\ [i-i speriai, amenin]`nd c\ faci

totul public.Am r\mas t\cut. M\ `ndoiam c\ totul ar fi fost chiar at`t de simplu.– Da, dar acum e prea t`rziu. ~n orice caz, cei de la Wyatt ar fi

negat totul. Chiar dac\ vreun avocat de la voi ar fi acceptat s\ m\reprezinte, Wyatt ar fi pus pe urmele mele tot baroul american.

– Probabil. Sau poate c-ar fi vrut ca totul s\ fie trecut sub t\-cere. Exista o [ans\ de sc\pare.

– Nu cred.– ~n]eleg, a zis Seth, pe un ton sarcastic. {i, `n schimb, te-ai `n-

muiat [i ai acceptat. Ai sus]inut planul lor ilegal, ai convenit s\ de-vii spion, ]i-ai asigurat o condamnare serioas\...

– Cum adic\ mi-am asigurat o condamnare?– ... Iar apoi, ca s\-]i satisfaci ambi]ia ta boln\vicioas\, `l tr\-

dezi pe singurul om care ]i-a oferit o [ans\.– Mul]umesc, am zis eu cu am\r\ciune, d`ndu-mi seama c\

avea dreptate.– }i-o meri]i cu v`rf [i `ndesat.– ~]i r\m`n recunosc\tor pentru ajutorul [i sprijinul moral, amice.– Hai s\ vedem lucrurile altfel, Adam – s-ar putea s\ m\ consi-

deri un ratat demn de mil\, dar m\car s`nt unul cinstit. Tu, `n schimb,e[ti un impostor. ~mi aduci aminte de Rosie Ruiz.

– Poftim?

396 JOSEPH FINDER

1 Maratonul de la Boston din 21 aprilie 1980. Ruiz a fost descalificat\ din cauzam\rturiilor unor spectatori care o v\zuser\ intr`nd `n curs\ `n ultima jum\tate de mil\[i a probelor de pe monitoare care nu au `nregistrat prezen]a ei `n curs\. Cu aceaocazie s-a stabilit c\ Ruiz tri[ase `n acela[i fel [i la Maratonul de la New York din anulprecedent, ob]in`nd un timp care `i permisese s\ participe la cel de la Boston. (n. tr.)

q g

Page 200: Paranoia - Joseph Finder

– Vreau s\ te `ntreb ceva. S\-mi r\spunzi cinstit. S\ zicem c\

ob]ii ceea ce vrea Wyatt, cipul acela sau cum se cheam\. Crezi c\ te

va l\sa `n pace dup\ aceea?

– M\ `ndoiesc.

– Consideri c\ vor continua s\ exercite presiuni?

– Probabil.

– Nu ]i-e team\ c\ toat\ afacerea asta se poate `ndrepta `mpo-

triva ta [i vei fi f\cut ]ap isp\[itor?

– M-am g`ndit la asta. {tiu c\ directorii de la Trion s`nt foarte

furio[i pentru c\ au ratat planurile de achizi]ie. Probabil c\ vor cere

investiga]ii [i cine [tie ce se va `nt`mpla.

– Atunci, s\-]i dau `nc\ o veste proast\, Adam. Nu-mi face pl\-

cere s\ ]i-o spun, dar e[ti o unealt\ `n m`na lor.

Seth a z`mbit.

– {tiu asta.

– ~nseamn\ c\ trebuie s\ love[ti primul, altfel e[ti pierdut.

– Dar cum?

– S\ spunem c\ se sparge buba [i e[ti prins. N-ar fi de mirare.

Dac\ nu cooperezi, r\m`i la mila tribunalului [i ajungi la `nchi-

soare. Lucru garantat.

M-am sim]it de parc\ a[ fi primit un pumn `n stomac. Seth s-a

f\cut mic.

– Atunci cooperez.

– Prea t`rziu. N-o s\-]i ofere nimeni circumstan]e atenuante. Pe

de alt\ parte, singura dovad\ `mpotriva lui Wyatt ar fi m\rturia ta –

`n schimb, vor exista nenum\rate probe `mpotriva ta, pariez.

– {i atunci, ce sugestie `mi dai?

– Ori te g\sesc ei, ori `i g\se[ti tu. Am un amic la Procuratura

SUA [i am `ncredere `n el. Wyatt e o prad\ bogat\. L-ai putea oferi

procuraturii ca pe tav\. Cei de acolo ar manifesta un interes deose-

bit pentru a[a ceva.

– P\i, de unde [tiu c\ nu voi fi arestat [i aruncat [i eu `n pu[c\rie?

– O s\ propun o `n]elegere. ~l sun [i-i `i spun c\ am ceva ce l-ar

putea interesa. N-o s\ men]ionez nici un nume. {i-i spun: „Dac\ nu

78

Nu fusesem niciodat\ la firma de avocatur\ la care lucra sau se

pref\cea c\ lucreaz\ Seth. Ocupa patru etaje `ntr-unul dintre zg`-

rie-norii din zona comercial\ a ora[ului [i se l\uda cu toate zorzoa-

nele pe care lumea vrea s\ le vad\ la o firm\ cu preten]ii – lambriuri

din mahon, covoare scumpe de Aubusson, obiecte de art\ modern\

sau tablouri uria[e [i mult\, mult\ sticl\.

Ne-a programat o discu]ie la prima or\ cu [eful lui, unul dintre

partenerii importan]i, pe nume Howard Shapiro, care era specialist

`n drept penal [i fusese procuror. Shapiro era un tip scund, cu obraji

buc\la]i, pe cale de a cheli, purta ochelari [i avea o energie debor-

dant\, vorbind de parc\ mitralia cuvintele. M-a `ntrerupt tot timpul,

`ndemn`ndu-m\ s\ termin mai cur`nd de povestit [i consult`ndu-[i

mereu ceasul de la m`n\. {i-a luat noti]e pe un carne]el cu foi gal-

bene, deta[abile. Din c`nd `n c`nd, mi-a aruncat priviri nedumerite

[i viclene, de parc\ ar fi `ncercat s\-[i dea seama de anumite lu-

cruri, `ns\ `n general [i-a st\p`nit emo]iile. Seth, care [tia bine s\-[i

ascund\ tr\irile, a stat [i a urm\rit totul cu un aer imperturbabil.

– Cine te-a b\tut? a `ntrebat Shapiro.

– Angaja]ii lui, din Serviciul de securitate.

{i-a notat acest lucru.

– C`nd i-ai spus c\ renun]i s\ mai lucrezi pentru el?

– ~nainte. ~ncetasem s\ le mai r\spund la telefoane [i la e-mailuri.

– }i-au dat o lec]ie, nu?

– A[a cred.

PARANOIA 399

q g

Page 201: Paranoia - Joseph Finder

– Ai primit salariu de la Trion, pentru ceea ce lucrai acolo.Am ezitat.– Cum s\ spun, cei de la Wyatt au continuat s\ m\ pl\teasc\,

transfer`nd banii `ntr-un cont secret.Shapiro m-a fulgerat cu privirea.– Asta-i r\u, nu? am `ntrebat eu.– E r\u de tot, mi-a r\spuns.– Nici nu m\ mir\ c\ au fost de acord f\r\ s\ c`rteasc\, am spus

eu aproape gem`nd.– Da, m-a aprobat Shapiro. Singur ]i-ai f\cut-o. Ia zi, mai vrei

s\ dau telefonul acela?M-am uitat la Seth, care a dat din cap `ncurajator. Se p\rea c\

nu aveam de ales.– Ce-ar fi s\ m\ a[tepta]i am`ndoi afar\, ne-a rugat Shapiro.

PARANOIA 401

cazi la pace cu omul meu, n-o s\-l mai vezi. Dac\ vrei o `n]elegere,`i oferi o regin\ pentru o zi1“.

– Ce `nseamn\ „regin\ pentru o zi“?– P\i, ne a[ez\m la discu]ii cu procurorul [i cu un agent. Tot ce se

discut\ `n cadrul acelei `nt`lniri nu poate fi folosit direct `mpotriva ta.M-am uitat la Seth, am ridicat din spr`ncene a mirare, apoi m-am

`ntors din nou spre Shapiro.– Vrei s\ spui c\ a[ putea sc\pa?Shapiro a cl\tinat din cap.– Av`nd `n vedere acea n\zb`tie pe care ai f\cut-o la Wyatt,

adic\ petrecerea de pensionare dat\ pentru salahorul acela, va tre-bui s\ formul\m o pledoarie de vinov\]ie. E[ti un martor m`njit, iarprocurorul trebuie s\ fac\ dovada c\ nu vei sc\pa nepedepsit. N-aicum s\ ie[i curat din chestia asta.

– {i la ce m\ `ncadreaz\, la `nc\lcarea intereselor private?– S-ar putea s\ `nsemne condamnare [i eliberare condi]ionat\,

furt calificat [i eliberare condi]ionat\ sau furt calificat [i [ase luni.– Deci, tot `nchisoare, am zis eu.Shapiro a `ncuviin]at din cap.– Asta, dac\ s`nt dispu[i s\ negocieze, am tras eu concluzia.– Exact. Ascult\, ai intrat `ntr-o mare belea, ca s\ vorbim cin-

stit. Legea privind spionajul economic din 1996 `ncadreaz\ furtulde secrete profesionale la infrac]iuni federale. Te-ai putea alege cuzece ani de `nchisoare.

– Iar Wyatt?– Dac\ `l prind? ~n baza metodologiei de procedur\ federal\

privind condamn\rile, judec\torul trebuie s\ ]in\ seama de rolulacuzatului `n realizarea infrac]iunii. Dac\ e[ti [ef de band\, nivelulinfrac]iunii cre[te cu dou\ trepte.

– Deci pe el o s\-l loveasc\ mai r\u.– ~ntocmai. Pe de alt\ parte, tu nu ai ob]inut beneficii personale

din actul de spionaj, a[a e?– Exact, am spus eu. Adic\, am fost pl\tit.

400 JOSEPH FINDER

1 Acord de `n]elegere, `n baza c\ruia declara]iile persoanei nu se folosesc `mpotrivasa `n cadrul procesului. (n.tr.)

q g

Page 202: Paranoia - Joseph Finder

~n aceea[i clip\ s-a deschis u[a, [i `n prag a ap\rut HowardShapiro.

– Stai jos, mi-a zis el.Mi-am dat seama dup\ fa]a lui c\ lucrurile nu merseser\ cum

trebuiau.– Ce-a spus prietenul t\u? am `ntrebat.– Amicul meu a fost transferat la Justi]ie, iar `nlocuitorul lui e

un tip imposibil.– {i c`t de grav\ e situa]ia?– Omul mi-a spus: „{tii ceva, depune o cerere [i vedem noi ce

se `nt`mpl\“.– {i ce s\ `n]eleg din asta?– C\ `]i recuno[ti vinov\]ia la audiere [i nu va afla nimeni.– Tot nu pricep.– Dac\ `i oferi un caz mare, e dispus s\-]i acorde un Cinci-K.

Cinci-K reprezint\ litera pe care procurorul o comunic\ judec\toruluipe care `l roag\ s\ se abat\ de la `ncadr\rile privind condamnarea.

– Iar judec\torul trebuie s\ procedeze a[a cum vrea procurorul?– Bine`n]eles c\ nu. Pe de alt\ parte, nu ai nici o garan]ie c\ tic\-

losul \sta o s\-]i dea un Cinci-K. Sincer s\ fiu, n-am `ncredere `n el.– {i cum se define[te un „caz mare“? a `ntrebat Seth.– Vrea ca Adam s\ introduc\ un agent secret.– Agent secret? am exclamat eu. Asta e nebunie curat\! Wyatt

nu va accepta asta nici `n ruptul capului. Nu vrea s\ discute dec`tcu mine. Doar nu e t`mpit.

– Ce-ar fi s\ aib\ asupra lui un emi]\tor? a vrut Seth s\ [tie. Arfi de acord?

– Dar nu s`nt eu de acord cu asta, am intervenit. De fiecare dat\c`nd ajung `n prezen]a lui Wyatt s`nt verificat la s`nge. Ar descoperiimediat aparatul.

– Nu-i nimic, a zis Shapiro. Nici amicul de la Procuratur\ nu araproba o asemenea ac]iune. Omul nu se bag\ dec`t dac\ introduciun agent secret.

– Nu vreau, am protestat. Wyatt nu ar accepta. {i ce garan]ii amc\ nu ajung la `nchisoare, chiar dac\ proced\m a[a?

79

T\cu]i, am stat `n sala de a[teptare din fa]a biroului. Nervii `mi

erau `ntin[i la maxim. Am telefonat la birou [i am rugat-o s\ repro-

grameze o serie de `nt`lniri.

Apoi am r\mas locului pentru c`teva minute, g`ndindu-m\ febril.

– {tii ceva, am spus, partea cea mai proast\ e c\ i-am oferit lui

Wyatt cheile [i a[a a putut s\ ne fure ca-n codru. A dat deja peste

cap marea noastr\ achizi]ie, iar acum o s\ ne aib\ la m`n\ – iar asta

numai din vina mea.

Seth m-a privit lung.

– Despre care „noi“ vorbe[ti?

– Trion.

A cl\tinat din cap.

– Tu nu reprezin]i Trion. Ce-o tot ]ii cu „noi“ [i „pe noi“ c`nd te

referi la Trion?

– M-a luat gura pe dinainte, am recunoscut.

– Nu cred. Ai face bine s\-]i cumperi vreun s\pun fran]uzesc de

zece dolari bucata, pentru c\-mi `nchipui c\ numai din \sta folose[ti

acum, [i s\ te duci `n baie s\ scrii pe oglind\: „Eu nu s`nt Trion, iar

Trion nu este Adam“.

– Ajunge, i-am retezat-o eu. Acum vorbe[ti ca taic\-meu.

– }i-a trecut vreodat\ prin minte c\ tat\l t\u n-a gre[it chiar de

tot? Ceva de genul: un ceas care s-a oprit tot arat\ ora exact\ de

dou\ ori pe zi, `n]elegi?

– Ia du-te dracului!

PARANOIA 403

q g

Page 203: Paranoia - Joseph Finder

80

Am primit un e-mail de la Alana, care m\ anun]a c\ revenise,

[ederea ei la Palo Alto se scurtase – nu-mi oferea explica]ii, dar eu

[tiam de ce – [i ]inea s\ m\ vad\. I-am telefonat acas\ [i am dis-

cutat o vreme despre `nmorm`ntare, despre felul `n care m\ sim-

]eam [i altele de genul \sta. I-am spus c\ preferam s\ nu discut prea

mult despre tata, iar ea m-a `ntrebat:

– {tii c\ cei de la Resurse umane ]i-ar putea face necazuri mari?

Am r\mas f\r\ suflare.

– Serios?

– Of, Doamne. Manualul de ordine interioar\ al companiei in-

terzice `n mod expres rela]iile amoroase la locul de munc\. Com-

portamentul sexual necorespunz\tor la locul de munc\ aduce daune

eficien]ei organizatorice din cauza influen]ei negative asupra parti-

cipan]ilor [i a colaboratorilor.

Am respirat u[urat.

– Dar tu nu lucrezi `n acela[i departament cu mine. {i, `n orice

caz, am avut senza]ia c\, din punct de vedere organizatoric, am fost

eficien]i. Iar comportamentul nostru sexual a fost corespunz\tor.

Am realizat integrarea pe orizontal\. Alana a r`s, iar eu am conti-

nuat: {tiu c\ nici unul din noi nu are timp, dar nu crezi c\ am de-

veni angaja]i mai buni ai companiei dac\ ne-am lua o noapte liber\?

Adic\, s\ fugim din ora[. S\ ac]ion\m spontan.

– Sun\ interesant, a zis ea. Da, cred c\ asta ar conduce la cre[te-

rea productivit\]ii.

– Nici una, a recunoscut Shapiro. Nici un procuror federal nu-]ipoate promite c\ judec\torul te va condamna cu suspendare. S-arputea ca judec\torul s\ nu accepte. ~ns\, indiferent ce ai alege, `]iofer\ [aptezeci [i dou\ de ore ca s\ te hot\r\[ti.

– Altfel?– Altfel te las\ `n voia sor]ii. N-are s\-]i ofere acea regin\

pentru o zi dac\ nu joci dup\ cum `]i c`nt\ el. Ascult\ aici, oameniin-au `ncredere `n tine. Nu s`nt convin[i c\ po]i rezolva totul singur.{i, trebuie s\ recuno[ti, cei de acolo procedeaz\ cum vor.

– N-am nevoie de cele [aptezeci [i dou\ de ore, am spus, M-amdecis. Nu joc dup\ cum vor ei.

Shapiro m-a privit ciudat.– Prin urmare, vei continua s\ lucrezi pentru Wyatt.– Nu. Rezolv problema `n felul meu.Shapiro a z`mbit.– Cum?– Vreau s\ pun propriile condi]ii.– Cum asta? s-a mirat Shapiro.– S\ spunem c\ am dovezi concrete `mpotriva lui Wyatt. Do-

vezi clare, de net\g\duit, ale infrac]iunii. Le putem prezenta directFBI-ului ca s\ ob]in o `n]elegere mai avantajoas\?

– Teoretic, da.– Bun, am spus. Cred c\ o s\ m\ ocup singur de asta. Singurul

care e `n stare s\ m\ scoat\ din situa]ia asta s`nt tot eu.Seth a mimat un z`mbet, a `ntins m`na [i [i-a l\sat-o pe um\-

rul meu.– Prin „eu“ s\ `n]eleg chiar „eu“ sau „noi“?

404 JOSEPH FINDER

q g

Page 204: Paranoia - Joseph Finder

Am dus gen]ile de voiaj p`n\ la intrare. ~n\untru mirosea a lemnars [i a sirop de ar]ar. Perechea care conducea acel han [i se ocupade clien]i ne-a primit ca pe ni[te vechi prieteni.

Camera noastr\ era foarte pl\cut\, av`nd cu adev\rat atmosferaunui han de ]ar\. Era mobilat\ cu un pat enorm, cu baldachin, ve-lin]e ]esute [i perdele din creton. Patul era a[ezat cu fa]a c\tre [emi-neul vechi, din c\r\mid\, care se vedea c\ fusese folosit intens.Restul mobilierul era alc\tuit din obiecte de anticariat, parc\ abia]in`ndu-se laolalt\, ceea ce-mi d\dea fiori. La picioarele patuluitrona un cuf\r de marinar. Baia era enorm\, cu o cad\ veche dinfont\ [i cu picioare curbate, exact `n mijlocul `nc\perii – ar\ta gro-zav, dar dac\ voiai s\ faci du[, trebuia s\ ]ii para `n m`n\ [i s\ te fo-lose[ti de ea a[a cum procedezi c`nd speli c`inele, adic\ `ncerc`nds\ nu strope[ti toat\ podeaua. Baia d\dea `ntr-o camer\ de zi, al\tu-rat\ dormitorului, mobilat\ cu o birou din lemn de stejar [i cu untelefon a[ezat pe o mas\ cam nesigur\ pe picioare.

Patul sc`r]`ia [i gemea, lucru pe care l-am aflat c`nd, dup\ pleca-rea hangiului, ne-am aruncat am`ndoi `n el.

– Doamne, `]i imaginezi prin c`te a trecut patul \sta? am zis eu.– Ce perdele din creton... s-a mirat Alana. ~mi aduc aminte de

casa bunicii.– Casa ei este la fel de mare ca hanul?A confirmat cu o mi[care din cap.– E pl\cut aici. Ai avut o idee grozav\, Adam. {i-a strecurat

m`na sub c\ma[a mea, m-a m`ng`iat pe stomac, apoi palma ei a co-bor`t. Ce spuneai despre integrarea pe orizontal\?

C`nd am cobor`t la cin\, `n sufrageria comun\ un foc ardea ve-sel `n c\min. La alte mese erau vreo zece sau dou\sprezece perechi,majoritatea mai `n v`rst\ dec`t noi.

Am comandat un vin ro[u [i scump de Bordeaux [i parc\ amauzit cuvintele lui Jock Goddard r\sun`ndu-mi `n minte: „~nainte tedelectai cu Budweiser, acum nu bei dec`t Pauillac original“.

Servirea mergea `ncet – se p\rea c\ exist\ doar un chelner pentruto]i cei din sufragerie, un individ de origine asiatic\, abia vorbind

PARANOIA 407

– Bun. Atunci o s\ fac o rezervare pentru o camer\ pe m`ine

noapte.

– Unde?

– Vei vedea.

– Hei, spune-mi unde!

– Nici g`nd. Va fi o surpriz\. A[a cum `i place ne`nfricatului

nostru [ef s\ spun\, uneori trebuie s\ te sui `n ma[in\.

Alana m-a luat cu ma[ina ei, o Mazda Miata decapotabil\ albas-

tr\, [i am ie[it din ora[, conform indica]iilor mele. C`t\ vreme am

r\mas t\cu]i, m-au chinuit g`nduri legate de felul `n care urma s\

procedez. Depindeam de ea. Iat\ c\ ajunsesem s\ m\ folosesc de ea

ca s\-mi salvez pielea. At`t de mult m\ tic\lo[isem.

Drumul a durat trei sferturi de or\ pe o [osea cu o serie de se-

mafoare `n dreptul unor centre comerciale identice, benzin\rii [i

restaurante fast-food, apoi pe un drum `ngust [i foarte sinuos, ce

str\b\tea o p\dure. La un moment dat, ea s-a `ntors c\tre mine, a

observat v`n\taia de la ochi [i m-a `ntrebat:

– Ce-ai p\]it, te-ai `nc\ierat cu cineva?

– La baschet, am r\spuns.

– Credeam c\ nu mai joci cu Chad.

Am z`mbit [i n-am spus nimic.

~n cele din urm\, am ajuns la un han de ]ar\ mare, acoperit cu

[indril\ alb\ [i av`nd obloanele vopsite `ntr-un verde-`nchis. Aerul

era r\coros [i proasp\t [i se auzeau p\s\rele ciripind, f\r\ nici un

zgomot de trafic.

– Bravo, a zis ea, `n timp ce-[i scotea ochelarii. Frumos. Cred

c\ e excelent aici.

Am dat aprobator din cap.

– Aici vii cu toate prietenele?

– N-am mai c\lcat aici, am zis eu. Am citit despre el [i mi s-a

p\rut locul ideal pentru a sc\pa de ora[. Mi-am petrecut bra]ul pe

dup\ talia ei sub]ire [i am s\rutat-o. D\-mi voie s\-]i duc bagajele.

– N-am dec`t o geant\. Nu-mi iau toat\ garderoba cu mine.

406 JOSEPH FINDER

q g

Page 205: Paranoia - Joseph Finder

– Am vorbit serios despre manualul scos de cei de la Resurseumane, `n]elegi? Rela]iile amoroase la locul de munc\ s`nt descura-jate, de aceea trebuie s\ p\str\m discre]ia. Lumea vorbe[te. Oame-nilor le place s\ b`rfeasc\, s\ [tie cine cu care. Iar apoi, dac\ se`nt`mpl\ ceva...

– O desp\r]ire sau cine [tie ce...– Indiferent. Atunci e jenant pentru to]i.Conversa]ia `ncepuse s\ alunece `ntr-o direc]ie care nu `mi con-

venea. Am `ncercat s\ o readuc pe f\ga[ul dorit de mine.– Deci nu cred c\ te pot vizita `ntr-o zi la locul de munc\. S\

apar la etajul cinci cu un buchet de crini.– }i-am mai spus, nici n-ai putea intra.– Credeam c\ ecusonul `mi permite accesul `n toat\ cl\direa.– Poate `n rest, dar nu la etajul cinci.– Adic\, tu po]i veni la etajul directorilor, dar eu nu am dreptul

s\ intru la tine?A ridicat din umeri.– Ai ecusonul la tine?– M-au instruit s\ nu m\ duc nici la baie f\r\ el. L-a scos din

po[etu]a neagr\ [i mi l-a ar\tat. Era legat de un inel pe care se aflauo serie de chei.

~n joac\, i l-am prins `ntre degete.– Nu arat\ la fel de r\u ca pozele din pa[apoarte, dar n-a[ pre-

zenta-o la o agen]ie de modeling, am spus eu.Apoi am examinat ecusonul. Avea acelea[i inscrip]ii ca al

meu, holograma tridimensional\ Trion care `[i schimba culoarea`n func]ie de unghiul sub care c\dea lumina, aceea[i culoare nea-gr\ drept fundal, peste care era imprimat de mai multe ori TRIONSYSTEMS. Diferen]a esen]ial\ era c\ ecusonul ei avea o dung\ro[u cu alb pe fa]\.

– }i-l ar\t pe-al meu dac\ mi-l ar\]i [i tu, a spus ea.Am scos ecusonul meu din buzunar [i i l-am dat. Se deosebeau

datorit\ cipurilor folosite. Acestea cuprindeau informa]ii codificatecare puteau deschide o u[\ sau nu. Al ei, pe l`ng\ intr\rile princi-pale, garaj [i a[a mai departe, permitea accesul la etajul cinci.

PARANOIA 409

englez\ – dar asta nu m-a deranjat. Am`ndoi ne sim]eam ferici]i [i

destin[i, ca oricine dup\ o partid\ de sex.

– Am observat c\ ]i-ai adus computerul, am zis. A r\mas `n

portbagaj.

Ea a sur`s oarecum ru[inat\.

– Nu plec nic\ieri f\r\ el.

– E[ti legat\ cu cordon ombilical de birou? am `ntrebat-o. Pager,

telefon celular, e-mail, toate dup\ tine?

– Tu nu faci la fel?

– C`nd ai un singur [ef, chestia avantajoas\ e c\ mai po]i reduce

din aparatura pe care o iei cu tine, am zis eu.

– Da, e[ti norocos. Eu am de f\cut [ase rapoarte [i de ]inut leg\-

tura cu un grup de ingineri de-a dreptul arogan]i. Ca s\ nu mai vor-

besc de un termen foarte presant.

– Ce termen?

A avut o ezitare, dar asta a ]inut doar o clip\.

– Evenimentul are loc s\pt\m`na viitoare.

– Livrezi un produs nou?

A scuturat din cap.

– E o prezentare – un anun] important [i o demonstra]ie cu un

prototip func]ional al unui produs pe care `l cre\m. Te asigur, e o

chestie deosebit\. Nu ]i-a spus Goddard despre el?

– S-ar putea, [tiu eu? ~mi spune tot felul de lucruri.

– Nu e ceva ce ai putea uita. ~n fine, `mi r\pe[te mai tot timpul.

M\ sec\tuie[te. Zi [i noapte.

– Ei, nici chiar a[a, am spus eu. Tot ]i-ai g\sit timp pentru dou\

`nt`lniri cu mine, iar noaptea asta ]i-ai luat liber.

– {i-o s\ pl\tesc pentru asta lucr`nd m`ine [i duminic\.

Chelnerul suprasolicitat a ap\rut, `n cele din urm\, cu o sticl\

de vin alb. L-am f\cut atent c\ gre[ise, iar el s-a scuzat umil, dup\

care ne-a adus ce comandasem.

– De ce n-ai vrut s\ vorbe[ti cu mine la petrecerea lui Goddard?

am `ntrebat-o.

M-a privit uimit\, cu ochi mari de un albastru ca safirul.

408 JOSEPH FINDER

q g

Page 206: Paranoia - Joseph Finder

farurile ma[inii aprinse, sau ai l\sat ceva `n portbagaj, sau vrei s\dai o fug\ p`n\ la cafenea ca s\-]i cumperi ceva de ron]\it...

Alana a cl\tinat absent\ din cap [i a pufnit u[or. ~[i pierduse oriceinteres fa]\ de complica]iile sistemului de ecusoane de acces la loculde munc\. Eu voiam s\ mai scot ceva informa]ii de la ea – adic\, tre-buia s\-]i la[i cartela de identificare la paznic sau doar i-o ar\tai?Dac\ i-o predai, riscul era mai mare ca acesta s\ depisteze falsul. Sauverificarea nu era at`t de strict\ noaptea? Sau diminea]a, devreme?

– Hei, a spus ea, nici nu te-ai atins de vin. Nu-]i place?Mi-am muiat c`teva degete `n pahar.– E delicios, am zis eu.Acel gest de nep\sare prosteasc\ [i juvenil\ a f\cut-o s\ r`d\,

tare [i `n hohote, iar ochii i s-au `ngustat, devenind aproape dou\ li-nii. ~n acel moment, unele femei – adic\, majoritatea femeilor – arfi cerut s\ se fac\ nota de plat\. Nu era cazul Alanei.

M\ acceptase a[a cum eram.

PARANOIA 411

– Aici ar\]i ca un iepura[ speriat, a constatat ea [i a chicotit.

– Cred c\ a[a m-am sim]it `n prima zi.

– Nu [tiam c\ numerele angaja]ilor s`nt at`t de mari.

Dunga ro[ie cu alb de pe cartela ei trebuie s\ fie pentru identifi-

carea vizual\ imediat\. Asta `nsemna c\ mai exista un punct de

control, `n afara celui care citea cartelele. Pesemne c\ exista o per-

soan\ care-i verifica astfel pe cei care intrau. Asta `ngreuna situa]ia.

– Cred c\ ai mari b\t\i de cap c`nd te duci la mas\ sau la sala de

gimnastic\, am zis eu.

A ridicat din umeri, nep\s\toare.

– Nu-i chiar at`t de r\u. Ajung s\ te cunoasc\.

„Adev\rat, am g`ndit. Asta e problema. Nu po]i trece de u[\ de-

c`t dac\ cipul din cartel\ este codificat corect, iar dup\ ce p\trunzi

pe etaj, trebuie s\ treci prin fa]a unui paznic, iar acesta te recu-

noa[te dup\ fa]\.“

– Bine m\car c\ nu te silesc s\ treci prin chestia aceea biome-

tric\, am spus eu. Noi a trebuit s\ proced\m a[a la Wyatt. ~n]elegi,

nu – chestia aceea care scaneaz\ amprentele. Un amic de-al meu de

la Intel trebuia s\ treac\ prin aparatul de scanat retina [i, dintr-o

dat\, i-au trebuit ochelari.

Asta era o minciun\ neru[inat\, dar a[a i-am atras aten]ia. S-a

uitat la mine cu un sur`s curios, nefiind sigur\ dac\ glumeam.

– Am glumit `n leg\tur\ cu ochelarii, dar el era convins c\ sca-

n\rile acelea repetate `i vor afecta ochii.

– Da, exist\ o zon\ intern\, unde treci prin scanere biometrice,

dar acolo intr\ doar inginerii. Cei care lucreaz\ la prototip. Eu trec

doar prin fa]a lui Barney sau a lui Chet, s\rmanii paznici care tre-

buie s\ stea `n ghereta aceea micu]\.

– Situa]ia nu poate fi la fel de ilar\ ca la Wyatt, `n etapele de `n-

ceput ale proiectului Lucid, am zis eu. Te puneau s\ faci un `ntreg

ritual de schimb al ecusonului; trebuia s\ predai cartela de identifi-

care paznicului, iar el `]i d\dea un al doilea ecuson, pe care s\-l

por]i pe etaj. Vorbeam prostii, repet`nd ca un papagal ceea ce `mi

povestise Meacham. Dar s\ presupunem c\-]i dai seama c\ ai uitat

410 JOSEPH FINDER

q g

Page 207: Paranoia - Joseph Finder

Parcarea era pustie [i cufundat\ `n bezn\. Am privit spre hanul

aflat la vreo treizeci de metri [i m-am asigurat c\ ferestrele camerei

noastre nu d\deau spre zona de parcare. A[adar, nu m\ putea vedea.

Am deschis portbagajul ma[ini [i am g\sit geanta cu compute-

rul, un fel de hus\ din nailon cenu[iu, care avea o moliciune de

mohair. Eu `mi l\sasem un mic rucsac `n ma[in\. Altceva care s\

prezinte interes nu am g\sit `n\untru. Am pus geanta cu laptopul [i

rucsacul pe um\r [i m-am urcat `n ma[in\.

Am mai privit o dat\ c\tre han. Nu se apropia nimeni.

Cu toate astea, nu am aprins plafoniera [i mi-am obi[nuit ochii

cu `ntunericul. ~n acel fel, atr\geam mai pu]in aten]ia.

M\ sim]eam ca un nemernic, dar trebuia s\ fiu realist `n leg\tur\

cu situa]ia mea. Chiar nu aveam de ales. Ea reprezenta cea mai bun\

cale de acces la AURORA, de aceea trebuia s\ procedez astfel.

Rapid, am tras fermoarul gen]ii, am scos laptopul [i l-am pornit.

Interiorul ma[inii s-a luminat slab `n p`lp`irea alb\struie a ecra-

nului. C`t am a[teptat s\ se `ncarce, am desf\cut rucsacul [i am ex-

tras trusa de prim ajutor, aflat\ `ntr-o cutie din plastic albastru.

~n\untru, `n loc de bandaje [i alte asemenea lucruri, se g\seau

c`teva cutii din plastic. Fiecare con]inea cear\ de modelaj.

~n lumina alb\struie, am examinat cheile de pe inel. C`teva

dintre ele p\reau promi]\toare. Poate vreuna dintre ele se potrivea

la dulapurile `n care se p\strau dosarele proiectului AURORA.

Una dup\ alta, le-am ap\sat pe c`te o bucat\ de cear\. Exersa-

sem procedura cu unul dintre oamenii lui Meacham, iar acum m\

bucuram c\ o f\cusem; `mi luase ceva timp p`n\ s\ devin `ndem`-

natic. Pe ecran a ap\rut fereastra care `mi cerea parola de acces.

Drace. Nu toat\ lumea `[i proteja laptopul cu parole. Dar, `n

fine: cel pu]in nu aveam s\-mi pierd timpul degeaba. Am scos din

rucsac un lector pcProx miniatural pe care mi-l d\duse Meacham [i

l-am conectat la minicomputerul meu. Am ap\sat butonul de por-

nire, apoi am trecut ecusonul Alanei peste ecran.

Micul meu dispozitiv a citit datele de pe cartela Alanei [i le-a

stocat pe minicomputer.

81

Dup\ cin\, am`ndoi ne-am sim]it ghiftui]i [i destul de nesiguri

pe picioare dup\ ce b\usem prea mult vin. De fapt, Alana p\rea

mai ame]it\ dec`t mine. S-a pr\bu[it pe spate `n patul sc`r]`itor,

l\s`ndu-[i bra]ele `ntinse `n l\turi de parc\ ar fi vrut s\ `mbr\]i[eze

`ntreaga `nc\pere, hanul, noaptea [i orice altceva. Sosise momentul

s\ o urmez `n pat. Dar nu puteam, cel pu]in nu deocamdat\.

– Hei, vrei s\-]i aduc laptopul din ma[in\?

A gemut.

– Uf, nu trebuia s\-mi aduci aminte. {i-a[a ai vorbit prea mult

despre munc\.

– De ce nu recuno[ti c\ [i tu e[ti `mp\timit\ dup\ munc\, [i

gata? Am mimat vocea ei c`t de bine am putut: Bun\, m\ numesc

Alana [i nu [tiu dec`t s\ muncesc. Bun\, Alana!

A cl\tinat din cap [i a privit spre tavan.

– Primul pas e s\ recuno[ti c\ nu te po]i `nfr`na de la munc\. ~n

orice caz, [i eu am uitat ceva `n ma[in\, a[a c\ oricum trebuie s\

cobor. Am `ntins m`na. Cheile, te rog.

S-a a[ezat [i mai comod, p\r`nd c\ se simte prea bine ca s\ fac\

vreun efort.

– Mda. Bine, uite, a zis ea cu jum\tate de gur\. Mul]umesc. S-a

rostogolit p`n\ a ajuns s\ se aplece pu]in peste marginea patului, a

scos cheile ma[inii din po[et\ [i mi le-a `nm`nat cu un gest teatral.

S\ te `ntorci repede, ai `n]eles?

PARANOIA 413

q g

Page 208: Paranoia - Joseph Finder

– Nu mi-a[ fi `nchipuit c\-]i place at`t Stevie Wonder.Chiar n-a[ fi b\nuit a[a ceva, mai ales av`nd `n vedere colec]ia

ei de c`nt\re]e sup\rate.– ~nc\ nu m\ cuno[ti cu adev\rat, m-a pus ea la punct.– A[a e, dar mai p\suie[te-m\, am spus eu.„{tiu totul despre tine, am g`ndit, [i totu[i nu cunosc mare lu-

cru. Nu s`nt singurul care p\streaz\ secrete.“ Am a[ezat laptopul pebiroul din stejar din apropierea b\ii.

– Gata, am spus, revenind `n dormitor, dezbr\c`ndu-m\ din mers.~n cazul `n care-]i vine vreo inspira]ie subit\, vreo idee nemaipome-nit\ peste noapte.

Gol, m-am apropiat de pat. Femeia aceea frumoas\ m\ a[tepta`n pat, juc`nd rolul seduc\toarei, c`nd, `n realitate, eu eram seduc\-torul. Nu avea cum s\ [tie ce rol jucam [i am sim]it un val de ru-[ine, amestecat, `n mod ciudat, cu o und\ de pasiune.

– Hai odat\, a zis ea cu o [oapt\ `nc\rcat\ de dramatism [i ur-m\rindu-m\ atent. Tocmai mi-a venit o idee.

Ne-am trezit am`ndoi dup\ ora opt, neobi[nuit de t`rziu pentruni[te sclavi ai muncii ca noi supermotiva]i – [i am mai r\mas `n pato vreme, dup\ care am f\cut du[ [i am cobor`t s\ lu\m un mic de-jun ca la ]ar\. Am `ndoieli serioase c\ oamenii de la ]ar\ chiar m\-n`nc\ `n halul acela, pentru c\ ar ajunge s\ c`nt\reasc\ dou\ sute dekilograme: felioare de [unc\ (numai la dejunul ]\r\nesc [unca seofer\ „felioare“), mormane de fulgi de gr`u, brio[e cu afine abiascoase din cuptor, ou\, frig\nele, cafea cu fri[c\ adev\rat\... Alanaa m`ncat cu poft\, ceea ce m-a surprins, av`nd `n vedere c\ era at`tde supl\. M-am delectat urm\rind-o cum m\n`nc\ at`t de zdrav\n.Era o femeie cu apetit s\n\tos, lucru care m\ `nc`nta.

Ne-am `ntors `n camer\, unde am f\cut dragoste, dup\ care amstat de vorb\. Mi-am impus s\ nu `ncep vreo discu]ie despre proce-duri de securitate sau ecusoane. Ea a vrut s\ afle despre moartea [i`nmorm`ntarea tatei [i, de[i subiectul m\ deprima, i-am povestitc`te ceva. ~n jur de unsprezece, am plecat cu mare regret, [i a[a s-a`ncheiat `nt`lnirea noastr\.

PARANOIA 415

Poate era mai bine c\ `[i parolase laptopul. Nu puteam z\boviprea mult `n parcare f\r\ s\-i trezesc suspiciuni. ~nainte de a `nchidecomputerul ei, doar din distrac]ie, am tastat c`teva din posibilele pa-role – data ei de na[tere, pe care o re]inusem; apoi primele [ase cifreale num\rul ei de angajat. Nici un rezultat. Am tastat ALANA, iarfereastra pentru parol\ a disp\rut imediat, permi]`ndu-mi accesul.

Of, Doamne, ce u[or fusese. Reu[isem.Isuse. Iar acum? C`t timp mai puteam `nt`rzia f\r\ a risca? Dar

cum puteam l\sa s\-mi scape o asemenea ocazie? Probabil c\ nuaveam s\ mai am o astfel de [ans\.

Alana era o persoan\ foarte metodic\. Con]inutul computeruluiera organizat `ntr-o ierarhie clar\ [i logic\. Un director se numeaAURORA.

Totul se afla acolo. Ei, poate c\ nu chiar tot, dar reprezenta o min\de aur de specifica]ii tehnice privind cipul optic, rapoarte de marke-ting, copii ale unor e-mailuri transmise [i primite, planific\ri de dis-cu]ii, liste de personal cu coduri de acces, p`n\ [i planuri ale etajului...

Erau at`t de multe, `nc`t p`n\ [i lectura titlurilor mi-ar fi r\pitfoarte mult\ vreme. Din fericire, laptopul avea CD-writer, iar euaveam la mine CD-uri ne`nregistrate. Am `n[f\cat unul [i l-am in-trodus `n computer.

Chiar [i `n cazul unui laptop extrem de rapid ca al ei, tot a duratcinci minute p`n\ s\ se `nregistreze toate fi[ierele acelea. At`t demulte erau.

– Unde-ai stat at`t? m-a `ntrebat ea botoas\ c`nd m-am `ntors.Se b\gase sub p\tur\, dar s`nii dezgoli]i r\m\seser\ pu]in la ve-

dere [i ea p\rea pe jum\tate adormit\. Din CD-playerul pe care [i-ladusese se auzea `n surdin\ o balad\ a lui Stevie Wonder – Love’sin Need of Love Today.

– Nu am g\sit din prima cheia de la portbagaj.– Un tip priceput la ma[ini ca tine? Am crezut c\ te-ai `mbarcat

[i ai [ters-o, abandon`ndu-m\ aici.– Chiar a[a de prost m\ crezi?– Aparen]ele pot fi `n[el\toare, a zis ea. Hai `n pat!

414 JOSEPH FINDER

q g

Page 209: Paranoia - Joseph Finder

82

La amiaz\, imediat ce am ajuns `n apartamentul meu, l-am su-

nat pe Seth.

– O s\ mai am nevoie de bani, m-a anun]at el.

~i d\dusem deja c`teva mii de dolari din contul alimentat de

Wyatt sau indiferent de unde proveneau acei bani. Am fost uimit c\

`i terminase pe cei dinainte.

– N-am vrut s\-mi bat joc [i s\ iau chestii ieftine, a spus el. Am

cump\rat numai echipamente profesionale.

– B\nuiam c\ a[a vei face, am zis eu. Chiar dac\ s`nt de unic\

folosin]\.

– Vrei s\ cump\r [i uniforme?

– Da.

– Dar cu ecusoanele cum rezolvi?

– Rezolv eu [i problema asta.

– {i n-ai emo]ii?

Am ezitat o clip\, apoi m-am g`ndit s\-i tr`ntesc o minciun\ ca

s\-l `ncurajez, dar n-am reu[it.

– {i `nc\ cum, am spus.

Nici nu voiam s\ m\ g`ndesc ce se putea `nt`mpla dac\ lucrurile

luau o turnur\ ur`t\. O zon\ important\ din creierul meu era cotro-

pit\ treptat de `ngrijorare c`nd reanalizam planul pe care `l conce-

pusem dup\ discu]ia cu [eful lui Seth.

{i totu[i, exista `nc\ un col]i[or din mintea mea care voia s\

evadeze `ntr-o himer\. Doream s\ r\m`n cu g`ndul la Alana. M-am

Cred c\ am`ndoi am fi vrut s\ mai dureze, dar trebuia s\ ajun-gem [i pe la cuiburile proprii o vreme, s\ ne termin\m lucr\rile, s\mai [i trudim dup\ acea noapte `nc`nt\toare petrecut\ departe demasa de lucru.

~n timp ce rulam pe drumul de ]ar\, pres\rat de copaci sc\lda]i`n lumin\, m-am trezit g`ndindu-m\ c\ tocmai petrecusem o noapte`mpreun\ cu cea mai frumoas\, mai amuzant\ [i mai sexy femeiepe care o `nt`lnisem vreodat\.

Doamne, ce se `nt`mpla cu mine?

416 JOSEPH FINDER

q g

Page 210: Paranoia - Joseph Finder

Ceremonia era oficiat\ de Jock Goddard ca judec\tor de pace.Apoi, membrii familiei Alanei, mama sem\n`nd cu Diane Keatondin Tat\l miresei, sora ei atr\g\toare, de[i nu la fel de frumoas\, [ito]i sim]indu-se emo]iona]i – dar asta doar `n imagina]ia mea, s\ nuuit\m – de faptul c\ se m\rit\ cu mine.

Prima noastr\ cas\, una adev\rat\, nu un apartament, ca decu-pat\ dintr-un ora[ vechi [i `nverzit din Vestul Mijlociu; `mi imagi-nam casa mare `n care locuie[te familia lui Steve Martin din Tat\lmiresei. La o adic\, am`ndoi s`ntem boga]i, directori de corpora]ie.Undeva `n fundal, Nina Simone c`nta Familia care locuie[te pe deal.Eu o trec pe Alana f\r\ nici un efort peste prag, iar ea r`de de minepentru c\ am devenit un sclav al cli[eelor, iar apoi facem dragoste `nfiecare `nc\pere, ca pentru a inaugura casa, chiar [i baia [i dulapulde rufe. ~nchiriem filme [i le urm\rim din pat, m`nc`nd cu be]i[oarem`ncare chinezeasc\ la pachet [i, din c`nd `n c`nd, o privesc pe furi[[i nu-mi vine s\ cred c\ s`nt c\s\torit cu acea femeie incredibil\.

Brutele lui Meacham mi-au `napoiat computerele, asta spre no-rocul meu, pentru c\ aveam nevoie de ele.

Am introdus `n computer CD-ul cu tot ce con]inea laptopulAlanei. Am g\sit `n special e-mailuri privind uria[ul poten]ial demarketing al AUROREI. Privind [ansele Trion de a de]ine `ntregul„spa]iu“, dup\ cum se exprim\ cei din marketing. Progresul ne`n-chipuit al puterii de calcul pe care `l promite produsul, apoi felul `ncare cipul AURORA va schimba lumea.

Unul dintre documentele ceva mai interesante era planificareademonstra]iei publice a produsului. Urma s\ aib\ loc miercuri,adic\ peste patru zile, la Centrul pentru Vizitatori de la sediulTrion, o sal\ foarte modern\, de dimensiuni gigantice. Cu o zi `na-inte aveau s\ se transmit\ mesaje electronice de lansare, faxuri [itelefoane c\tre toate mijloacele de informare. Evident, prezentareatrebuia s\ devin\ un eveniment public de importan]\ imens\. Amtip\rit acel program.

Pe mine m\ interesau, mai mult dec`t orice, planul etajului [i pro-cedurile de securitate aplicate `n cazul membrilor echipei AURORA.

PARANOIA 419

g`ndit la ironia situa]iei – la modul cum acel plan deliberat de a o

seduce m\ `mpinsese pe un drum surprinz\tor, f\c`ndu-m\ s\ m\

simt recompensat pe nedrept pentru tr\darea mea.

Tr\iam st\ri contradictorii, sim]indu-m\ pe de o parte josnic,

chiar vinovat, pentru felul `n care procedasem [i, pe de alt\ parte,

cople[it de devotament fa]\ de ea, un sentiment pe care sigur nu-l

mai `ncercasem p`n\ atunci. ~n minte `mi veneau o sumedenie de

am\nunte: cum se sp\la pe din]i, lu`nd ap\ de la robinet `n c\u[ul

palmei, `n loc s\ foloseasc\ un pahar; ad`ncitura plin\ de gra]ie de

pe spate, acolo unde `ncepea curbura fundului, modul apetisant `n

care se ruja... ~mi aminteam glasul ei catifelat, r`sul dezl\n]uit, sim-

]ul umorului, dr\g\l\[enia ei...

Toate m\ f\ceau s\ m\ g`ndesc – iar acesta era aspectul cel mai

straniu – la viitorul nostru `mpreun\, o idee care de obicei `l `nsp\i-

m`nt\ pe oricare b\rbat care nu a trecut de treizeci de ani, dar care,

`ntr-un fel, pe mine nu m\ speria deloc. Nu voiam s\ o pierd pe fe-

meia asta. M\ sim]eam de parc\ a[ fi oprit la un magazin ne`n-

semnat ca s\-mi cump\r un bax de bere [i un bilet la loterie [i

c`[tigasem premiul cel mare.

{i, de aceea, nu doream cu nici un chip ca ea s\ afle ce eram de

fapt. Asta m\ `ngrozea. Acel g`nd sumbru, `ngrozitor ap\rea mereu

la suprafa]\, `ntrerup`ndu-mi fanteziile ridicole, ca un Hopa-Mitic\,

juc\rioara aceea cu fundul rotunjit [i greu, care se ridic\ imediat ce

o apleci `ntr-o parte.

~n filmul color din imagina]ia mea se strecura o imagine m`n-

jit\, neclar\, `n alb [i negru – un cadru re]inut de camera de su-

praveghere: eu, st`nd `n ma[in\ `n parcarea `ntunecat\, desc\rc`nd

con]inutul laptopului ei pe un CD, pres`nd cheile ei pe cear\,

copiindu-i ecusonul.

Dup\ aceea m\ vedeam azv`rlind c`t colo acel Hopa-Mitic\,

imagin`ndu-m\ `n ziua nun]ii noastre [i pe Alana p\[ind pe culoa-

rul dintre b\nci, splendid\ [i proasp\t\, `nso]it\ de tat\l ei, un b\r-

bat cu p\r argintiu [i cu un chip impun\tor, `mbr\cat cu un costum

deschis la culoare.

418 JOSEPH FINDER

q g

Page 211: Paranoia - Joseph Finder

~ns\ `n primul r`nd, a[a cum aflasem din e-mailurile luiCamilletti [i din fi[ierele Alanei, din motive de securitate, prototi-pul fusese marcat cu un semn de identificare microimprimat, cu-prinz`nd num\rul de serie [i emblema Trion, imprimate cu ajutorullaserului [i vizibile doar la microscop.

Tocmai de aceea doream s\ intre `n posesia cipului furat. A ce-lui autentic.

Pentru c\ `n momentul `n care Wyatt – sau Meacham, dac\ se`nt`mpla a[a – prelua cipul [terpelit, `l aveam la m`n\. Urma s\ `n-[tiin]ez FBI-ul cu mult timp `nainte pentru a se realiza coordonareaac]iunii cu o echip\ de interven]ie SWAT, dar nu le comunicam nu-mele persoanei, locul sau alte elemente dec`t `n ultima clip\. Tre-buia s\ am control total asupra acelei ac]iuni.

Howard Shapiro, [eful lui Seth, telefonase `n numele meu.– Nici nu te g`ndi s\ mai tratezi cu [eful de birou de la Procura-

tura SUA, mi-a zis el. Pentru ceva at`t de delicat, omul trebuie s\cear\ aprobare de la Washington, iar asta va dura o ve[nicie. Las-obalt\. Ne adres\m direct FBI-ului – ei s`nt cei care fac jocurile laacest nivel.

F\r\ s\ dea nici un nume, el a `ncheiat un t`rg cu cei de la FBI.Dac\ totul mergea strun\, iar eu li-l ofeream pe tav\ pe Nick Wyatt,ob]ineam eliberarea condi]ionat\, nimic altceva.

~n fine, aveam s\-l predau pe Wyatt. Dar totul trebuia s\ se des-f\[oare cum pl\nuisem eu.

PARANOIA 421

Apoi am deschis unul dintre sertarele dulapului din buc\t\rie.

~ntr-un sac de gunoi `mpachetasem c`teva obiecte pe care le p\stra-

sem `n pungi care se puteau `nchide etan[. ~ntr-una se g\sea CD-ul

cu Ani DiFranco pe care `l l\sasem la vedere `n apartament, sper`nd

c\ va pune m`na pe el, ceea ce se [i `nt`mplase. ~n cealalt\ aveam

paharul de vin folosit de ea.

Meacham `mi d\duse o trus\ de amprentare, cuprinz`nd mici fi-

ole cu pudr\ de recoltare a amprentelor latente, o band\ de ridicare

a amprentelor [i o pensul\ din fibr\ de sticl\. Am luat amprentele

de pe CD [i pahar cu ajutorul unei pudre negre de grafit.

De departe, cea mai bun\ amprent\ s-a dovedit cea de pe CD.

Am recoltat-o pe o f`[ie de band\ [i am pus-o `ntr-o cutie steril\

din plastic.

Apoi i-am scris un e-mail lui Nick Wyatt.

Adresat, fire[te, lui „Arthur“:

Luni sear\/mar]i diminea]\ termin misiunea [i ob]in mostrele. Mar]i

diminea]a le predau la ora [i locul precizat de tine. Dup\ `ncheierea

sarcinii, vom `ntrerupe orice leg\tur\.

Am ]inut s\ transmit tonul potrivit de nemul]umire. Nu voiam

ca el s\ aib\ vreo b\nuial\.

Dar la `nt`lnire avea s\ vin\ chiar Wyatt `n persoan\?

Cred c\ asta era marea `ntrebare r\mas\ nel\murit\. Nu era

esen]ial s\ apar\ chiar Wyatt, de[i a[ fi dorit s\ se `nt`mple a[a.

Nu-l puteam obliga s\ vin\. De fapt, probabil c\ insisten]a mea l-ar

fi f\cut s\ evite `nt`lnirea cu mine. Dar deja `l cuno[team destul de

bine din punct de vedere psihologic [i eram aproape sigur c\ nu va

avea `ncredere `n altcineva.

Ca s\ vezi, eu aveam s\ dau lui Nick Wyatt ceea ce dorea.

Adic\ prototipul cipului AURORA, pe care urma s\-l fur, cu

ajutorul lui Seth, de la etajul cinci al Aripii D.

Trebuia s\-i predau exemplarul autentic, adev\ratul prototip

AURORA. Din multe motive, acesta nu putea fi falsificat. Fiind in-

giner, Wyatt [i-ar da imediat seama dac\ era real sau era un fals.

420 JOSEPH FINDER

q g

Page 212: Paranoia - Joseph Finder

`ncep`nd cu planuri de etaj, p`n\ la procedurile privitoare la con-

fec]ionarea ecusoanelor [i chiar inventarul instala]iilor de securitate

instalate la etajul cinci al Aripii D. De la Meacham procurasem [i

frecven]a radio a aparatelor de emisie-recep]ie folosite de paznici.

Nu [tiam chiar tot ce trebuia despre procedurile de securitate –

departe de a[a ceva –, dar am aflat c`teva lucruri esen]iale. A[a am

avut confirmarea celor spuse de Alana la masa luat\ la hanul de ]ar\.

Existau doar dou\ c\i de acces la etajul cinci, ambele cu paznici.

Ca s\ treci de primul grup de u[i trebuia s\-]i prezin]i ecusonul `n

fa]a unui cititor de cartele, dar apoi erai v\zut de un paznic a[ezat

dincolo de un geam blindat, care compara numele [i fotografia cu

ceea ce `i ap\rea pe ecran, dup\ care `]i deschidea u[a spre etaj.

Nici m\car a[a nu te aflai aproape de Zona Secret\ C. Aveai de

mers pe ni[te coridoare dotate cu camere de televiziune cu circuit

`nchis, dup\ aceea p\trundeai `n alt\ zon\ `nzestrat\ nu numai cu

camere cu circuit `nchis, ci [i cu detectoare de prezen]\, apoi ajun-

geai la intrarea `n zona protejat\. Aici nu erau paznici, dar, ca s\

deschizi u[a, trebuia s\ activezi un senzor biometric.

A[adar, accesul la prototipul AURORA se dovedea grotesc de

dificil, dac\ nu chiar imposibil. Probabil c\ nu puteam trece nici de

primul punct de intrare, cel cu paznic. Evident, nu puteam folosi

cartela Alanei – nimeni nu m-ar fi confundat cu ea. Cu toate astea,

cartela ei mi-ar fi fost util\ dup\ ce a[ fi p\truns la etajul cinci.

Senzorul biometric era [i mai [i. Trion se situa pe o pozi]ie de

frunte `n ceea ce privea mai toate tehnologiile avansate, iar recu-

noa[terea dup\ datele biometrice – scanere de amprente, cititoare

palmare, identificare automat\ a geometriei faciale, identificarea

vocii, scanarea irisului [i a retinei – erau cu un pas `nainte `n dome-

niul produselor destinate asigur\rii securit\]ii. Toate au puncte forte

[i slabe, dar scanerele de amprente s`nt `n general considerate drept

cele mai bune – sigure, simple [i u[or de instalat, dovedind un pro-

centaj sc\zut de identific\ri eronate.

Un scaner de identificare a amprentelor digitale era montat pe

peretele din fa]a Zonei Secrete C.

83

Luni, am `nceput treaba `nc\ de diminea]\, `ntreb`ndu-m\ dac\

aceea avea s\ fie ultima mea zi la Trion.

Sigur, dac\ totul mergea bine, urma s\ semene cu oricare alt\

zi, ca o treapt\ obi[nuit\ dintr-o carier\ `ndelungat\ [i reu[it\.

Erau `ns\ [anse reduse ca totul s\ ias\ perfect `n planul acela in-

credibil de complicat [i [tiam bine asta.

Duminic\, folosind datele extrase de pe ecusonul de identificare

al Alanei [i un echipament denumit ProxProgrammer, pe care mi-l

d\duse Meacham, reu[isem s\ realizez c`teva copii dup\ ecusonul

ei de proximitate.

De asemenea, `ntre fi[ierele ei g\sisem un plan al etajului cinci

din Aripa D. Aproape jum\tate din suprafa]\ era ha[urat\ [i denu-

mit\ „Zona Secret\ C“.

~n acea zon\ se testa prototipul.

Din p\cate, nu [tiam ce se afla `n zona protejat\ [i unde anume

se p\stra prototipul. Odat\ intrat, trebuia s\-l g\sesc intuitiv.

M-am dus p`n\ la apartamentul tatei ca s\-mi iau m\nu[i de lu-

cru rezistente – cele pe care le folosisem pe vremea c`nd lucram

`mpreun\ cu Seth ca sp\l\tor de geamuri. Sperasem s\-l g\sesc [i

pe Antwoine, dar probabil c\ ie[ise undeva. C`t am stat acolo am

avut un sentiment ciudat, ca [i cum a[ fi fost urm\rit, dar am alun-

gat ideea socotind c\ era vorba de o stare de nelini[te normal\.

~n restul zilei de duminic\, m\ documentasem pe site-ul Trion.

Era uimitor c`te informa]ii st\teau la dispozi]ia angaja]ilor companiei –

PARANOIA 423

q g

Page 213: Paranoia - Joseph Finder

ca ni[te brazi de Cr\ciun, f\c`ndu-i pe paznici s\ se agite ca nebu-nii, de aceea voiam s\ te anun]...

George a oftat lung.– A, dac\-i vorba doar de 22 A [i B, cred c\ pot dezactiva alar-

mele acelea...– Cum e mai bine. Sper c\ `n]elegi, n-am vrea s\ speriem pazni-

cii degeaba.– ~]i las la dispozi]ie trei ore, sper c\ rezolvi `n timpul \sta.– N-avem nevoie de trei ore, dar e preferabil s\ ne asigur\m de-

c`t s\ ias\ cu scandal, `n]elegi? Bine, `]i mul]umesc pentru ajutor.

PARANOIA 425

Dup\-amiaz\ t`rziu, i-am dat un telefon de pe mobil directoru-

lui adjunct al centrului de comand\ pe probleme de securitate

pentru Aripa D.

– Salut, George, am `nceput eu. S`nt Ken Romero de la Proiec-

tare [i opera]iuni re]ele, de la grupul de instal\ri.

Numele Ken Romero era real, apar]in`nd unui director. Asta `n

caz c\ George se hot\ra s\ fac\ o verificare.

– Cu ce te pot ajuta? m-a `ntrebat omul, pe un ton de parc\ toc-

mai ar fi descoperit o balig\ `n cutia de Cracker Jack1.

– Am sunat. Bob m-a rugat s\ v\ anun] c\ urmeaz\ s\ refacem

un traseu al unui cablu cu fibr\ optic\ [i s\ introducem o moderni-

zare, m`ine diminea]\, foarte devreme.

– ~h`. (Asta `n loc de: „{i de ce-mi spui mie?“)

– Nu [tiu ce le-a venit s\ pun\ cablu optic de cincizeci de mi-

croni optimizat cu laser sau server Ultra Dense Blade, dar de, nu

pl\tesc eu, `n]elegi? Probabil c\ au acolo ni[te aplica]ii de band\

larg\, [i atunci...

– {i eu ce trebuie s\ fac, domnule...?

– Romero. ~n fine, cred c\ oamenii de la etajul cinci nu vor s\

fie deranja]i `n timpul lucrului, de aceea au cerut ca treaba s\ se

fac\ `n primele ore ale dimine]ii. Nu-i mare chestie, dar voiam s\

v\ ]inem la curent [i pe voi, pentru c\ lucrarea presupune oprirea

detectoarelor de proximitate [i prezen]\ [i nu numai, undeva `ntre

patru [i [ase diminea]\.

Adjunctul [efului securit\]ii a r\suflat aproape u[urat c\ el nu

trebuia s\ fac\ nimic.

– Te referi la tot etajul cinci? Nu pot opri toate detectoarele de

acolo f\r\...

– Nu, nu-nu, am zis eu. }in`nd seama c`t de des fac pauze

pentru cafea, cred c\ oamenii mei abia dac\ vor reu[i s\ termine

dou\ sau trei tablouri de conexiuni. Nu, m\ refeream la zonele, stai

s\ v\d, zonele 22 A [i B, bine? Exact sec]iunile interne. ~n orice

caz, becurile de pe panourile voastre de avertizare o s\ se aprind\

424 JOSEPH FINDER

1 Batoane crocante din porumb, melas\ [i alune (n.tr.)

q g

Page 214: Paranoia - Joseph Finder

– S\-i d\m drumul, scumpule, am zis eu [i am f\cut semn c\treintrarea de serviciu `n garajul Aripii D, iar Seth a intrat.

Aflat `n ghereta lui, portarul de noapte a aruncat o privire pe ofoaie [i a g\sit numele companiei pe lista celor care aveau acces.

Seth a tras camioneta l`ng\ rampa de `nc\rcare [i apoi am scos sa-cii mari din nailon, plini cu scule, [terg\toarele profesionale de gea-muri [i g\le]ile mari de culoare verde, be]ele extensibile de patrumetri, bidoanele de patru litri din plastic `n care se afla lichid de cur\-]are galben, parc\ era urin\, fr`nghiile [i c`rligele, dup\ care au urmatdispozitivul cu scripete Sky Genie, scaunul de nostrom [i carabineleJumar. Uitasem c`t de multe porc\rii `]i trebuiau pentru slujba aceea.

Am ap\sat butonul mare din o]el amplasat al\turi de u[a meta-lic\ a garajului [i, c`teva clipe mai t`rziu, ea a `nceput s\ se ridice.Un paznic burtos, cu fa]a lipsit\ de culoare [i cu o musta]\ zb`rlit\ aap\rut cu un carnet `n m`n\.

– Hei, b\ie]i, vre]i s\ v\ ajut? a `ntrebat el, dar se vedea c\ nuvorbe[te serios.

– Nu, ne descurc\m, i-am r\spuns. Arat\-ne doar drumul p`n\la liftul de m\rfuri care merge p`n\ pe acoperi[...

– Nici o problem\, a zis el. A r\mas cu carnetul acela `n m`n\ –nu-[i notase nimic, ci `l ]inea a[a, ca s\ ne arate c\ face [i el ceva – [ine-a urm\rit cum ne-am c\rat calabal`cul. Apoi, `n timp ce ne condu-cea spre lift, a `ntrebat: Chiar pute]i cur\]a ferestrele pe `ntuneric?

– ~n jum\tate din timp, ba chiar le cur\]\m mai bine pe `ntune-ric, a spus Seth.

– Nu `n]eleg de ce, dar oamenii ne privesc foarte crispa]i c`nds`nt observa]i `n timp ce lucreaz\, am intervenit eu.

– Da, asta ne distreaz\ grozav, a spus Seth. ~i sperie de moarte.~i face s\ le stea inima `n loc.

Paznicul a r`s.– Ap\sa]i pe R, a zis el. Dac\ u[a de ie[ire pe acoperi[ e `ncu-

iat\, g\si]i acolo pe cineva, parc\ `l cheam\ Oscar.– Excelent, am spus eu.

C`nd am ajuns pe acoperi[, mi-am amintit de ce uram s\ sp\lgeamurile cl\dirilor foarte `nalte. Sediul Trion avea doar opt etaje,

84

~n jur de [apte seara, ca de obicei, am p\r\sit cl\direa Trion [i

m-am dus acas\. Am dormit aproape ne`ntors.

Pu]in `nainte de patru diminea]a, m-am `ntors [i am parcat pe

strad\, nu `n garajul Trion, ca s\ nu existe dovada revenirii mele `n

cl\dire. Zece minute mai t`rziu, o camionet\ pe care scria: „J.J.

Rankenberg & Co – Unelte, echipamente [i produse chimice profe-

sionale pentru cur\]at ferestre, `nfiin]at\ `n 1963“ a oprit `n apropi-

ere. La volan era Seth, `mbr\cat cu o uniform\ albastr\ care avea

`nscris „J.J. Rankenberg“ pe buzunarul st`ng.

– Cum merge, viteazule? m-a luat el.

– Chiar J.J. ]i-a dat camioneta?

– B\tr`nul a murit, a spus Seth. Am observat c\ fuma, ceea ce

`nsemna c\ era agitat. A trebuit s\ tratez cu juniorul.

Apoi mi-a `ntins o salopet\ albastr\, `nc\ `mp\turit\, pe care

mi-am tras-o peste blugi [i bluza polo, opera]iune nu tocmai u[or

de realizat `n cabina unei camionete Isuzu care pu]ea a benzin\.

– Credeam c\ juniorul nu te are la inim\ deloc.

Seth a ridicat m`na st`ng\ [i [i-a frecat degetul mare de ar\t\tor,

vr`nd s\ spun\ c\ pl\tise bine.

O `nchiriere pe termen scurt, pentru o trebu[oar\ pe care s\ o

fac `n folosul companiei tat\lui amicei mele.

– Dar tu n-ai nici o amic\.

– Pe el nu l-a interesat dec`t c\ nu trebuie s\ declare venitul.

E[ti preg\tit de ac]iune, [mechere?

PARANOIA 427

q g

Page 215: Paranoia - Joseph Finder

speciale de alpinism, groase de un centimetru [i ceva, de culoareportocalie, [i se fixau de ancorele de siguran]\.

– Frumos, s-a mirat el. Probabil c\ `n timpul liber face]i alpi-nism, nu?

Seth s-a uitat la mine, apoi a zis:– Tu faci munc\ de securitate [i `n timpul liber?– Nuu, a zis el [i a pufnit `n r`s. Dar m\ g`ndeam c\ v\ place s\

v\ c\]\ra]i `n locuri `nalte. Mie mi-ar fi fric\ de moarte.– Te `nve]i [i cu asta, am zis eu.Fiecare din noi aveam dou\ coarde separate, una pentru cobo-

r`re, cealalt\, de siguran]\, cu un dispozitiv de ag\]are, `n caz c\prima se rupea. Am ]inut s\ procedez corect, nu doar de dragulaparen]elor. Nici unul din noi nu avea chef s\ moar\ c\z`nd de pecl\direa Trion. ~n cele dou\ veri nepl\cute c`t lucraser\m la o com-panie de sp\lat geamuri ni se spusese c\ `n domeniul nostru de ac-tivitate media de accidente mortale era de zece pe an, dar nu ni sespusese dac\ acel procentaj se `nregistrase `n `ntreaga lume sau`ntr-un stat, iar noi nu ceruser\m preciz\ri.

{tiam c\ ceea ce f\ceam era periculos. Nu [tiam `ns\ de undevenea primejdia.

Dup\ vreo cinci minute, Oscar s-a plictisit, `n primul r`ndpentru c\ n-am mai discutat cu el, a[a c\ s-a `ntors la postul lui.

Coarda se fixa de ceva denumit Sky Genie1, un fel de tub lung dinmetal `n care fr`nghia se rula pe un fus din aluminiu forjat. Sky Genie –frumos nume, recunosc – e un dispozitiv special care func]ioneaz\prin frecare [i deruleaz\ coarda `ncet. Ei bine, minunile astea erau zg`-riate [i p\reau destul de uzate. L-am ridicat pe al meu [i am zis:

– N-ai putut cump\ra unele noi?– P\i s`nt din dotarea camionetei, ce-ai vrea? De ce-]i faci griji?

Chestiile astea suport\ dou\ mii cinci sute de kilograme. Apropo,s-ar p\rea c\ ai mai pus c`teva kilograme pe tine `n ultimele luni.

– Du-te dracului!– Seara m\n`nci? Sper c\ nu.– Las\ glumele. Ai citit vreodat\ instruc]iunile de pe asta?

PARANOIA 429

deci vreo treizeci de metri `n\l]ime, dar acolo sus [i la miez denoapte, parc\ a[ fi fost pe Empire State Building. V`ntul b\tea `nrafale scurte, era frig, umed [i se auzea zgomotul traficului, p`n\ [ila ora aceea din noapte.

Paznicul Oscar Fernandez (a[a scria pe ecusonul lui) era un tipscund, cu uniform\ albastru-marin. Din aparatul de radiorecep]ieprins la centur\ se auzeau parazi]i [i voci transmi]`nd mesajeaproape neinteligibile. Ne a[tepta la u[a liftului [i, c`t ne-am des-c\rcat sculele [i tot ce aveam, s-a mutat st`ngaci de pe un picior pealtul, dup\ care ne-a condus pe scara de acces spre acoperi[.

L-am urmat pe palierele scurte. C`nd a descuiat u[a de ie[ire,ne-a spus:

– Mi s-a transmis c\ o s\ veni]i, dar am fost surprins, nu [tiamc\ `ncepe]i munca at`t de devreme.

Nu p\rea b\nuitor, ci doar ]inea s\ fac\ [i el conversa]ie.Seth a repetat poezioara aceea cu „`n jum\tate de timp“, dup\

care am reluat chestia cu oamenii din birouri gata s\ fac\ atac deinim\ c`nd ne v\d ag\]a]i la geamuri [i l-am f\cut [i pe el s\ r`d\. Azis c\, dup\ el, era de `n]eles c\ oamenii nu voiau s\ le tulbur\mactivitatea `n timpul orelor normale de serviciu. Echipa]i [i purt`nduniforme, eu [i Seth ar\tam ca ni[te adev\ra]i sp\l\tori de geamuri,pentru c\ cine naiba ar fi fost at`t de dement s\ se urce pe acoperi-[ul unei cl\diri t`r`nd dup\ el toate chestiile acelea?

– Eu am intrat `n serviciul de noapte doar de vreo dou\ s\pt\m`ni,a spus Fernandez. A]i mai fost aici p`n\ acum? O s\ v\ descurca]i?

Am spus c\ la Trion nu mai lucraser\m [i atunci ne-a ar\tatunde erau lucrurile esen]iale de care aveam nevoie – prize, robi-nete, ancore de siguran]\. ~n prezent, toate acoperi[urile noilor con-struc]ii trebuie s\ fie prev\zute cu ancore de siguran]\ montate laintervale de doi metri, suficient de rezistente pentru a suporta o gre-utate de dou\ mii cinci sute de kilograme. Ancorele ies de obicei `nafar\ ca ni[te ]evi de scurgere, numai c\ au un bol] `n form\ de U `npartea superioar\.

Numai c\ Oscar era prea curios `n leg\tur\ cu felul `n care nepreg\team materialele. A r\mas pe l`ng\ noi, uit`ndu-se cum amfixat carabinele de blocare din o]el. Acestea erau legate de fr`nghii

428 JOSEPH FINDER

1 ~n trad. „duhul cerului“ (n. tr.)

q g

Page 216: Paranoia - Joseph Finder

85

Am avut de cobor`t doar dou\ etaje, dar nu ne-a fost u[or. Ne

cam lipsea practica, duceam cu noi c`teva scule grele [i trebuia s\

fim foarte aten]i s\ nu ne aplec\m prea mult `n afar\.

Pe fa]ada cl\dirii erau montate camere de supraveghere cu cir-

cuit `nchis. Din scheme, [tiam exact unde se aflau. Mai [tiam [i

specifica]iile acelor camere, dimensiunea lentilelor, distan]a de fo-

calizare [i c`te altele.

Cu alte cuvinte, [tiam unde se aflau zonele neacoperite de ele.

Iar noi coboram prin dreptul unei astfel de zone neacoperite. Nu

m\ `ngrijora c\ vom fi v\zu]i cobor`nd de oamenii care r\spundeau

de securitatea cl\dirii, pentru c\ aveau cuno[tin]\ de prezen]a sp\-

l\torilor de geamuri `n acea diminea]\. M\ preocupa faptul c\, dac\

s-ar fi uitat mai atent, oricine [i-ar fi dat seama c\ noi nu cur\]am

nici un geam. Ne-ar fi v\zut cum coboram `ncet, spre etajul cinci.

{i c\ nici m\car nu ne a[ezaser\m `n dreptul geamurilor.

Ne leg\nam u[urel `n fa]a unui grilaj de ventila]ie.

At`ta vreme c`t nu ne leg\nam prea mult `ntr-o parte sau alta, nu

intram `n vizorul camerelor. Asta conta.

Proptindu-ne picioarele de un pervaz, ne-am scos sculele [i

ne-am apucat s\ desfacem bol]urile hexagonale. Erau bine `n[uru-

bate prin o]el, intr`nd `n beton, [i, din nefericire, multe la num\r.

T\cu]i, eu [i Seth am lucrat cu `nd`rjire [i cur`nd sudoarea a `nceput

s\ ne curg\ pe fe]e. Era posibil ca cineva care ie[ise s\ se plimbe pe

afar\, vreun paznic sau cine [tie, s\ observe c\ scoteam bol]urile

– {tiu, utilizarea necorespunz\toare poate provoca v\t\m\rigrave sau chiar decesul. Nu te mai lua dup\ astea! Cred c-ai ajunss\ te sperii [i c`nd cite[ti instruc]iunile de pe saltele.

– Mie-mi place reclama: „Sky Genie te aduce jos“.Seth n-a r`s.– Opt etaje e o nimica toat\, amice. Mai ]ii minte c`nd cur\]am

cl\direa Civic...– ~nceteaz\, l-am `ntrerupt eu.Nu ]ineam s\ m\ dau serios, dar nu apreciam umorul lui negru,

mai ales st`nd pe acoperi[ul de la Trion.Sky Genie se fixa de un ham de siguran]\ din nailon, legat de

centur\ prins de un sc\unel cu [ezutul matlasat. Toate articolele fo-losite `n domeniul sp\l\rii geamurilor purtau nume care cuprindeau[i cuvinte precum „siguran]\“ sau „prevenirea c\derii“, ceea ce `]iaduce mereu aminte c\, dac\ ceva nu merge ca lumea, e[ti terminat.

Singurele lucruri neobi[nuite folosite de noi erau dou\ JumarAscenders, care permiteau urcarea cu ajutorul corzilor. De regul\,c`nd speli ferestrele unei cl\diri `nalte, n-ai nici un motiv s\ te `n-torci pe acoperi[ – lucrezi p`n\ ajungi la sol.

Dar aceea era singura noastr\ cale de salvare.~ntre timp, cu ajutorul unui inel `n form\ de D, Seth a fixat vin-

ciul electric de una dintre ancorele de pe acoperi[, apoi l-a ali-mentat de la priz\. Era un model care func]iona la 215 V, cu unscripete capabil s\ ridice aproape cinci sute de kilograme. L-a legatde corzilor noastre, asigur`ndu-se c\ exista joc suficient care s\ nune `mpiedice cobor`rea.

Am tras tare de coard\, ca s\ m\ conving c\ totul era bine fixat,apoi ne-am apropiat de marginea acoperi[ului [i a privit `n jos.Ne-am uitat unul la cel\lalt, iar Seth a etalat un z`mbet de parc\m-ar fi `ntrebat ce naiba c\utam noi acolo.

– Ne mai arde de distrac]ie? m-a `ntrebat el.– A, sigur.– E[ti gata, amice?– Da, i-am r\spuns. Ca Elliot Krause `n Port-O-San.Nici unul din noi n-a r`s la chestia asta. Am trecut cu aten]ie

peste balustrad\ [i apoi am `nceput s\ cobor`m.

430 JOSEPH FINDER

q g

Page 217: Paranoia - Joseph Finder

[i scr`[netul `ndep\rtat [i slab al motorului, iar hamurile [i corzileau `nceput s\ urce `ncet `n aer, trase de vinciul electric.

– Sper c\ le putem cobor` c`nd vom avea nevoie de ele, a spusSeth, dar eu abia l-am auzit din cauza zgomotului asurzitor al insta-la]iilor din camer\.

F\r\ s\ vreau, m-am g`ndit c\ toat\ isprava aceea reprezenta celmult un joc pentru Seth. Dac\ era prins, nu p\]ea mare lucru. Sc\pau[or. Eu `ns\ d\deam de naiba.

Apoi am tras gr\tarul `n\untru [i l-am a[ezat astfel `nc`t, v\zutdin afar\, p\rea c\ st\ la locul lui. Am scos `nc\ o bucat\ de coard\[i am petrecut-o prin capetele de prindere [i pe dup\ o ]eav\ verti-cal\ pentru a lega gr\tarul.

~n `nc\pere se f\cuse din nou `ntuneric, de aceea am aprins lan-terna. M-am apropiat de u[a masiv\ din o]el [i am `ncercat clan]a.

S-a deschis. {tiam c\ normele prevedeau ca u[ile camerelortehnice s\ se deschid\ din\untru, pentru ca personalul de servicius\ nu r\m`n\ blocat, `ns\ m-am sim]it u[urat descoperind c\ pu-team ie[i de acolo.

~n acest timp, Seth a scos dou\ aparate de radiorecep]ie Moto-rola, mi-a dat unul, iar dup\ aceea a scos din hus\ un aparat de ra-dio pe ultrascurte, un scaner din `nzestrarea poli]iei, care avea treisute de canale.

– Mai ]ii minte frecven]a pe care lucreaz\ cei din Serviciul desecuritate? Ceva pe banda de patru sute UHF, nu?

Mi-am scos agenda cu arc din buzunarul c\m\[ii [i i-am dictatfrecven]a. El s-a apucat s\ seteze aparatul, iar eu am desf\cut pla-nul de etaj [i am studiat ruta pe care trebuia s\ o urm\m.

Acum eram mai agitat dec`t la cobor`rea de-a lungul fa]adei cl\-dirii. Ne f\cuser\m un plan precis, dar puteau ap\rea multe ele-mente neprev\zute.

Pe de o parte, se putea s\ d\m peste angaja]i, chiar la ora aceea.AURORA era prioritatea num\rul 1 pentru Trion, av`nd termenul definalizare fixat peste dou\ zile. Iar inginerii aveau obiceiul s\ lucrezela cele mai ciudate ore. La ora cinci probabil c\ nu era nimeni pe etaj,dar nu se [tia. Era mai bine s\ r\m`nem cu uniformele de sp\l\tori de

PARANOIA 433

care fixau gr\tarul de aerisire [i se putea `ntreba ce c\utam acolo.

Sp\l\torii de geamuri lucreaz\ de obicei cu g\le]i [i altele de genul

\sta, nu cu [urubelni]e electrice cu acumulator.

Dar la ora aceea, nu se g\seau mul]i s\ se plimbe. Iar cei care ar

fi ridicat din `nt`mplare ochii spre cl\dire [i-ar fi `nchipuit c\ f\-

ceam lucr\ri de `ntre]inere.

Cel pu]in a[a speram.

Ne-a trebuit mai bine de un sfert de or\ ca s\ sl\bim [i s\ scoa-

tem toate bol]urile. C`teva dintre ele ruginiser\ [i a trebuit s\ folo-

sim un atomizor cu o solu]ie special\ ca s\ le desfacem.

Apoi, la un semn al meu, Seth l-a scos pe ultimul [i, `mpreun\,

am `ndep\rtat gr\tarul de pe peretele cl\dirii. Era extrem de greu, o

treab\ pentru cel pu]in doi oameni. A trebuit s\-l ]inem de margi-

nile t\ioase – din fericire, adusesem m\nu[i, chiar foarte bune,

pentru am`ndoi – [i s\-l `nclin\m ca s\ r\m`n\ pe pervazul ferestrei.

Dup\ aceea, prinz`ndu-se de el [i folosindu-l ca punct de sprijin,

Seth a reu[it s\ sar\ `n\untru cu picioarele `nainte. Cu un icnet, a

aterizat pe podeaua camerei tehnice.

– E r`ndul t\u, a zis. Fii atent!

M-am prins de o margine a gr\tarului [i mi-am strecurat picioa-

rele prin pu]ul de aerisire, apoi am c\zut pe podea, arunc`nd o pri-

vire rapid\ `n jur.

Camera tehnic\ era `n]esat\ de echipamente imense, care f\ceau

un zgomot infernal. Erau cufundate `n `ntuneric, fiind vizibile nu-

mai datorit\ luminii difuze ce p\trundea de la reflectoarele montate

pe acoperi[. ~n\untru se aflau instala]iile de aer condi]ionat – pompe

de c\ldur\, ventilatoare, r\citoare [i compresoare uria[e, precum [i

alte echipamente de filtrare [i condi]ionare a aerului.

Am r\mas prin[i `n hamuri, ag\]a]i de corzile duble care se le-

g\nau prin c\minul de ventila]ie. Apoi am desf\cut centurile hamu-

rilor [i le-am dat drumul.

Acum hamurile at`rnau `n aer. Evident, nu le puteam l\sa acolo,

dar le fixasem de vinciul electric de pe acoperi[. Seth a scos din bu-

zunar o telecomand\ de garaj [i a ap\sat un buton. Am auzit b`z`itul

432 JOSEPH FINDER

q g

Page 218: Paranoia - Joseph Finder

am f\cut semn c\ totul era `n regul\ [i c\ nu aveam nici o team\.Ne vedem aici, am spus eu.

– Hei, nu uita s\ porne[ti chestia aia, a zis el, ar\t`nd spre radio-emi]\torul meu.

Am cl\tinat din cap a mustrare fa]\ de neglijen]a mea [ii-am z`mbit.

Am deschis u[a cu grij\, m-am uitat `n jur [i, cum n-am v\zutpe nimeni, am ie[it pe coridor, apoi am `nchis u[a.

PARANOIA 435

geamuri, duc`nd cu noi c`te o g\leat\ [i ceva de [ters – oamenii de

serviciu treceau de obicei neobserva]i de restul lumii. Era pu]in pro-

babil ca cineva s\ ne opreasc\ [i s\ ne `ntrebe ce f\ceam acolo.

Dar mai exista posibilitatea, total `nfior\toare, s\ dau peste ci-

neva care m\ putea recunoa[te. Trion avea zeci de mii de angaja]i,

iar eu `nt`lnisem, s\ spunem, maximum cincizeci, deci [ansele erau

`n favoarea mea s\ r\m`n neremarcat. Mai ales la ora cinci. Cu

toate astea... De aceea, `mi adusesem o casc\ de culoare galben\,

de[i sp\l\torii de geamuri nu purtau a[a ceva; mi-am `ndesat-o pe

cap [i mi-am pus [i ochelari de protec]ie.

Imediat ce ie[eam din camera `ntunecoas\ trebuia s\ parcurg c`-

teva zeci de metri prin dreptul camerelor de supraveghere. Sigur, `n

centrul de control din subsol erau cel pu]in doi tipi de la securitatea

cl\dirii, dar ei aveau de urm\rit zeci de monitoare [i, `n acela[i

timp, se uitau probabil la televizor, beau cafea [i jucau ceva. Am

socotit c\ nimeni nu-mi va acorda aten]ie.

Asta p`n\ ajungeam la Zona Secret\ C, unde m\surile de securi-

tate erau, cu siguran]\, mai severe.

– Am rezolvat, m-a anun]at Seth, privind afi[ajul digital al

scanerului. Tocmai am prins ceva `n leg\tur\ cu „Securitate Trion“

apoi `nc\ ceva despre companie.

– Bravo, am spus eu. Trage cu urechea [i anun]\-m\ imediat

dac\ apare ceva neobi[nuit.

– C`t timp crezi c\-]i trebuie?

Mi-am ]inut r\suflarea.

– Poate zece minute. Sau jum\tate de or\. Depinde cum merg

lucrurile.

– Fii atent, Cas.

Am dat din cap.

– Stai pu]in, ar mai fi ceva. ~ntr-un col] z\rise o g\leat\ de cur\-

]enie pe ro]i [i mi-a adus-o. Ia [i asta cu tine.

– Bun\ idee. M-am uitat o clip\ la vechiul meu prieten, a[tep-

t`nd parc\ s\-mi ureze „noroc“, apoi am socotit c\ era un sentimen-

talism ieftin, care ar fi confirmat starea mea de agita]ie. De aceea

434 JOSEPH FINDER

q g

Page 219: Paranoia - Joseph Finder

De cealalt\ parte a acelei zone deschise, a[a cum [tiam din pla-nul consultat, se g\sea un coridor scurt care ducea direct c\trejum\tatea securizat\ a etajului. Un afi[ plasat pe perete („Zona Se-cret\ C – Accesul permis exclusiv persoanelor autorizate [i o s\-geat\“) m-a convins. Eram aproape de ]int\.

P`n\ aici totul mersese mult mai u[or dec`t m\ a[teptasem. Si-gur, `n jurul intr\rii `n zona secret\ existau detectori de prezen]\ [icamere de supraveghere.

Dar dac\ telefonul pe care-l d\dusem celui de la paz\ cu o zi `nurm\ `[i f\cuse efectul, probabil c\ detectoarele de prezen]\ eraudezactivate.

A, nu puteam fi sigur. Aveam s\ aflu peste c`teva secunde, c`ndm\ apropiam mai mult.

Camerele erau sigur active, dar aveam un plan [i `n privin]a lor.Brusc, un zgomot puternic m-a f\cut s\ tresar: un ]iuit scos de

aparatul de radiorecep]ie.– Isuse, am morm\it eu, sim]ind c\ inima mi-o ia razna.– Adam, am auzit vocea lui Seth, precipitat\ [i f\r\ nici o

inflexiune.Am ap\sat butonul aflat pe o latur\.– Da.– Avem necazuri.– Cum adic\?– ~ntoarce-te!– De ce?– ~ntoarce-te dracului!Uf, drace!M-am r\sucit brusc, am abandonat g\leata [i pornit `n fug\, dar

mi-am adus aminte c\ puteam fi observat. M-am silit s\ merg mai`ncet, cu pa[i mari. Ce naiba se `nt`mplase? Ne d\duser\ de gol cor-zile? C\zuse gr\tarul de ventila]ie? Sau cineva deschisese u[a ca-merei tehnice [i d\duse de Seth?

Drumul de `ntoarcere mi s-a p\rut nesf`r[it. ~n fa]a mea, s-a des-chis u[a unui birou din care a ie[it un b\rbat de v`rst\ medie. Purtapantaloni din poliester [i o c\ma[\ galben\ cu m`nec\ scurt\ [i

86

La cincisprezece metri `n fa]a mea, sus pe perete, aproape de ta-

van, era montat\ o camer\ a c\rei lumini]\ ro[ie clipea.

Wyatt spusese c\ eram bun de actor, iar acum se impunea s\ o

dovedesc. Trebuia s\ par degajat, pu]in plictisit [i, `n primul r`nd,

deloc agitat. Asta cerea ceva talent actoricesc.

„Continua]i s\ urm\ri]i starea vremii sau ce program nenorocit

se d\ la televizor, le-am poruncit `n g`nd celor din centrul de su-

praveghere. Be]i-v\ cafeaua [i m`nca]i-v\ gogo[ile! Discuta]i des-

pre baschet sau fotbal! Nu-i da]i aten]ie celui din spatele cortinei!“

~n timp ce `mpingeam c\ruciorul cu g\leata de cur\]enie, ghe-

tele mele de lucru sc`r]`iau slab pe holul mochetat.

~n jur, nimeni. Asta venea ca o u[urare.

„Ba nu, am g`ndit, la o adic\, ar fi mai bine s\ trec pe l`ng\ ci-

neva. Asta ar distrage aten]ia de la persoana mea.“

Da, probabil. Mul]ume[te-te cu ce ai. Sper\ c\ nu te `ntreab\ ni-

meni unde te duci.

Am dat col]ul [i am ajuns `ntr-o zon\ de cubiculumuri. ~n afara

c`torva becuri de siguran]\, restul era cufundat `n `ntuneric.

Conduc`nd c\ruciorul pe culoarul din mijlocul `nc\perii, am re-

marcat [i alte camere de supraveghere. Semnele din cubiculumuri,

afi[ele bizare, lipsite de haz, toate dovedeau c\ acolo lucrau ingi-

neri. Pe un raft dintr-un cubicul st\tea o p\pu[\ „Iube[te-m\ Lucille“

care m-a fixat cu ochi r\ut\cio[i.

„~mi fac meseria“, am ]inut s\-mi reamintesc.

PARANOIA 437

q g

Page 220: Paranoia - Joseph Finder

– Recep]ionat.M-am holbat la Seth.– Cod 2 cred c\ `nseamn\ urgen]\.– Cerceteaz\ cl\direa, a spus Seth `n [oapt\ [i, din cauza zgomo-

tului ma[inilor, abia l-am auzit. Trebuie s\ ie[im dracului de aici.– Cum? am [uierat eu. Nu putem cobor` corzile, chiar dac\ s`nt `nc\

legate! {i aproape sigur c\ nu putem ie[i din capcana etajului \stuia!– {i-atunci ce dracu’ facem?Am inspirat ad`nc, am oftat, `ncerc`nd s\ g`ndesc limpede. Am

sim]it nevoia s\ fumez.– Uite. G\se[te un computer, indiferent de care. Logheaz\-l la

serverul Trion. Caut\ pagina referitoare la procedurile de securi-tate, vezi care s`nt punctele de ie[ire `n caz de urgen]\. M\ refer lalifturi de marf\, sc\ri de incendiu, ce-o fi. Orice cale de ie[ire, chiardac\ va trebui s\ s\rim.

– Eu? {i tu ce faci `n timpul \sta?– M\ `ntorc acolo.– Ce? ~]i ba]i joc de mine? Cl\direa geme de paznici, te-ai t`mpit?– Habar n-au unde s`ntem. Oamenii [tiu doar c\ undeva `n aripa

asta... [i s`nt [apte etaje.– Adam, ]i-ai pierdut min]ile!– N-o s\ mai am [ansa asta, am spus [i am pornit `n fug\ spre

u[\. I-am f\cut semn cu aparatul Motorola. S\ m\ anun]i c`nd g\se[tio ie[ire. Eu intru `n Zona Secret\ C. Vreau s\ iau ce mi-am propus.

PARANOIA 439

ar\ta ca un inginer mecanic din vechea genera]ie. Pesemne c\ `nce-puse munca mult mai devreme sau r\m\sese peste noapte acolo. In-dividul mi-a aruncat o privire, apoi a l\sat ochii spre podea, f\r\ s\spun\ nimic.

Eram un om de serviciu venit pentru a face cur\]enie. Adic\invizibil.

Imaginea fusese surprins\ de c`teva zeci de camere de suprave-ghere, dar nu atr\geam aten]ia nim\nui. Eram din echipa de cur\]e-nie, un tip oarecare de la `ntre]inere. Nimic mai firesc dec`t s\ m\aflu acolo. Nimeni nu avea motive de mirare.

Am ajuns `n sf`r[it la camera tehnic\. M-am oprit `n fa]a u[ii, `n-cerc`nd s\ surprind vreo voce [i preg\tit s\ o [terg dac\ cineva s-ar fiaflat acolo cu Seth, chiar dac\ n-a[ fi vrut s\-l abandonez `n aceasitua]ie. N-am auzit dec`t c`teva sunete slabe emise de scaner, at`ta tot.

Am deschis u[a. Seth st\tea lipit de u[\, cu aparatul de radiore-cep]ie la ureche.

P\rea panicat.– Trebuie s-o [tergem de-aici, mi-a [optit.– Ce...?– Tipul de pe acoperi[. De la [apte, adic\. Paznicul care ne-a

dus sus.– Ce-i cu el?– Cred c\ s-a `ntors pe acoperi[. Din curiozitate, cine [tie. S-a

uitat `n jos [i n-a v\zut dec`t corzile at`rn`nd liber, nici un sp\l\torde geamuri [i a dat alarma. N-am idee, pesemne s-a temut c\ ni s-a`nt`mplat ceva.

– Poftim?– I-auzi!Scanerul a emis un sc`r]`it, apoi s-au auzit voci. Am surprins o

fr`ntur\: „Etaj cu etaj, terminat!“ Apoi: „Unitatea Bravo, recep]ie.“– Bravo, terminat.– Bravo, p\trundere ilegal\, aripa D de la David. S-ar p\rea c\

sp\l\torii de geamuri [i-au abandonat echipamentul pe acoperi[, niciurm\ de lucr\tori. S\ se fac\ o verificare a cl\dirii, etaj cu etaj. Situ-a]ie Cod 2. Bravo, oamenii t\i s\ se ocupe de etajul unu, terminat.

438 JOSEPH FINDER

q g

Page 221: Paranoia - Joseph Finder

– Proceduri de securitate. Vezi dac\ g\se[ti ceva despre rampade `nc\rcare, dac\ putem ajunge acolo folosind un lift de marf\.Asta ar fi cea mai potrivit\ cale de ie[ire. Acum te las.

– Gr\be[te-te, m-a rugat el.Drept `n fa]a mea era o u[\ din o]el, vopsit\ `n gri, cu o fereas-

tr\ `n form\ de romb [i `nt\rit\ cu plas\ de s`rm\. Pe u[\ scria:„Acces interzis persoanelor neautorizate“.

Venind dintr-o parte, m-am apropiat `ncet de u[\ [i am privit pe fe-reastr\. Dincolo de ea era o sal\ de a[teptare de mici dimensiuni, cupodeaua din beton. Am observat dou\ camere de televiziune cu circuit`nchis plasate sus pe perete, aproape de plafon, ale c\ror ochi ro[ii cli-peau. Func]ionau. Am mai v\zut [i sateli]ii mici [i albi a[eza]i `n celepatru col]uri ale camerei: detectoarele de prezen]\ cu raze infraro[ii.

Cu toate acestea, ledurile detectoarelor de prezen]\ nu erauaprinse. Nu puteam fi sigur, dar p\reau scoase din func]iune. Pesemnecei de la Serviciul de securitate le dezactivaser\ pentru c`teva ore.

Ca s\ am un aer oficial [i s\ las impresia c\ trebuia s\ respectni[te instruc]iuni, ]ineam un carnet `n m`n\. Cu cealalt\ m`n\ am`ncercat clan]a. U[a era `ncuiat\. Pe zid, `n st`nga cadrului u[ii, seafla un senzor de prezen]\, la fel ca at`tea altele plasate `n cl\dire.Oare puteam deschide u[a folosind ecusonul Alanei? Am scos co-pia pe care o f\cusem, am fluturat-o `n fa]a senzorului, comand`n-du-i `n g`nd s\-mi deschid\.

{i atunci am auzit o voce:– Hei! Ce faci acolo?M-am `ntors `ncet. Un paznic alerga spre mine, urmat de un altul.– Stai! a strigat primul.Uf, drace. Am sim]it c\-mi sare inima din piept.M-au prins.Acum s\ te v\d, Adam.Am privit mirat la paznici [i din uimire, am arborat o expresie

arogant\. Am inspirat ad`nc, apoi, cu glas netulburat, i-am `ntrebat:– Nu l-a]i g\sit `nc\?– Poftim? a f\cut primul paznic, oprindu-se.– De intrusul acela blestemat vorbesc! am spus, ridic`nd glasul.

Alarma a pornit acum cinci minute, iar voi alerga]i `n jurul cozii, ca

87

„Nu alerga.“Trebuia s\-mi impun asta. „P\streaz\-]i calmul.“ Am mers pe

coridor, str\duindu-m\ s\ par nep\s\tor, de[i sim]eam c\-mi ples-ne[te capul. „Nu te uita la camere.“

Ajuns la jum\tatea drumului spre zona de cubiculumuri, am au-zit sunetul aparatului de radiorecep]ie, dou\ ]iuituri scurte.

– Da?– Ascult\, domnule. ~mi cere s\ m\ identific. Fereastra de intrare.– Of, drace, ai dreptate.– Vrei s\ folosesc numele t\u?– Uf, Dumnezeule, nu. Folose[te... Am scos imediat agenda cu arc.

Uite, Pierson. I-am dictat apoi pe litere, f\r\ s\ m\ opresc din mers.– {i parola? O [tii?– MJ 23, i-am dictat.– MJ...?– Cred c\ de la Michael Jordan.– Da, exact. Michael Jordan are tricoul cu num\rul 23. Tipul

\sta o fi vreun juc\tor minune?De ce spunea Seth at`tea prostii? Pesemne era speriat de moarte.– Nu, am zis eu, g`ndindu-m\ la altceva, [i am intrat `n zona

cubiculelor. Mi-am scos casca [i ochelarii de protec]ie, deoarecenu-mi mai trebuiau, [i, `n trecere, le-am ascuns sub un birou. Edoar arogant, la fel ca Jordan. Am`ndoi se cred cei mai tari. Doarunul din ei are dreptul.

– Gata, am intrat, m-a anun]at el. Pagina de securitate, zici?

PARANOIA 441

q g

Page 222: Paranoia - Joseph Finder

`nt`mplarea [i s\ afle c\ nu se desf\[ura nici un „control al capaci-t\]ii de reac]ie“. Iar dup\ aceea se vor `ntoarce `n for]\.

M-am uitat atent la detectorul de prezen]\ montat la `n\l]ime peperetele din spa]iul acela `ngust, a[tept`nd s\ v\d dac\ se va aprindebecul, dar a r\mas stins.

Atunci c`nd func]ioneaz\, ace[ti detectori transmit comenzi c\-tre camere, f\c`ndu-le s\ se roteasc\ spre orice obiect `n mi[care.

Dar detectorii erau deconecta]i. Asta `nsemna c\ nici camerelenu se puteau roti.

Ciudat, Meacham [i unul dintre oamenii lui m\ `nv\]aser\ s\p\c\lesc sisteme de securitate care erau mai complicate dec`t acela.Poate c\ individul avea dreptate – nu te lua dup\ filme, `n realitate,sistemele din companii s`nt `ntotdeauna destul de primitive.

Acum puteam p\trunde `n micul hol f\r\ s\ fiu v\zut de ca-mere, care st\teau `ndreptate spre u[a care d\dea direct `n Zona Se-cret\ C. Am f\cut c`]iva pa[i de prob\ `n `nc\pere, lipindu-m\ cuspatele de perete. M-am apropiat u[or de una dintre camere, veninddin spatele ei. Ajunsesem `n unghiul ei mort, eram convins. Nu m\avea `n obiectiv.

~n aceea[i clip\, aparatul de emisie-recep]ie a ]iuit.– Ie[i naibii afar\! am auzit vocea g`tuit\ a lui Seth. To]i au pri-

mit ordin s\ vin\ la etajul cinci, auzi!– Nn... nu pot, tocmai am intrat! a strigat.– Mi[c\-]i-l! Isuse, ie[i de acolo!– Nu! ~nc\ pu]in!– Cassidy...– Seth, ascult\. Trebuie s\ pleci de acolo – pe sc\ri, cu liftul, in-

diferent cum. M\ a[tep]i la camionet\.– Cassidy...– Du-te! am r\cnit eu [i am `nchis.Un sunet exploziv m-a f\cut s\ tresar – vuietul gutural [i meca-

nic al unei alarme, venind de undeva aproape.{i acum? Nu m\ puteam opri, la c`]iva pa[i de intrare. Mai ales

c\ ajunsesem at`t de aproape.Trebuia s\ continui.Alarma ]iuia asurzitor de tare, ca o siren\ anun]`nd un raid aerian.

PARANOIA 443

ni[te pro[ti! („Vezi de ce e[ti `n stare? mi-am zis eu. A[a trebuie s\procedezi.“)

– Da, domnule, a spus cel\lalt paznic. Am`ndoi `mpietriser\ [ir\m\seser\ holb`ndu-se la mine.

– Nepricepu]ilor, n-ave]i idee pe unde a p\truns? am strigat la eica un sergent instructor, f\c`ndu-i de dou\ parale. Crede]i c-o s\ v\rezolv\m noi problemele? Pentru numele lui Dumnezeu, trebuia s\controla]i perimetrul exterior, \sta e primul lucru. A[a scrie la pa-gina 23 din nenorocitul acela de manual! Proceda]i a[a [i o s\ con-stata]i c\ un gr\tar de ventila]ie a fost scos.

– Gr\tar de ventila]ie? a `ntrebat primul.– Ce, trebuie s\ v\ marc\m urmele `n culori fluorescente? S\ v\

d\m vou\, \stora de la paz\, anun]uri scrise cu litere aurite c\ efec-tu\m un control inopinat al capacit\]ii de reac]ie? S\pt\m`na tre-cut\ am f\cut exerci]iul \sta `n trei cl\diri din zon\, dar voi s`nte]icei mai nevolnici pe care i-am v\zut vreodat\. Am ridicat carnetul[i am extras pixul ata[at [i am `nceput s\ scriu. Hai, da]i-mi numele[i numerele de ecuson. Tu! ~ncet, cei doi paznici au `nceput s\ bat\`n retragere. Veni]i `napoi, ce mama dracului! Crede]i c\ securitateacompaniei e doar o vorb\ goal\? O s\ pice c`teva capete, v\ promit,dup\ ce `ncheiem raportul.

– McNamara, a zis cel de-al doilea f\r\ nici un chef.– Valenti, a zis primul.Le-am notat numele.– Numerele de ecuson? Of, Isuse, bine – deschide]i-mi u[a asta

`nt`i [i dup\ aceea v\ pute]i duce `nv`rtindu-v\.Primul din ei s-a apropiat de cititorul de cartele [i a fluturat ecu-

sonul prin dreptul lui. S-a auzit un declic [i a lic\rit un bec vede.Am cl\tinat din cap cu o expresie de dezgust [i am deschis u[a.

Paznicii s-au `ntors [i au pornit `n fug\ pe coridor. L-am auzit peunul din ei spun`ndu-i celuilalt:

– O s\ verific asta imediat cu cei de la centrul de control. Nu-miplace chestia asta.

Inima `mi b\tea at`t de tare `nc`t cred c\ se auzea. Sc\pasem cufa]a curat\ din acea situa]ie, dar mi-am dat seama c\ reu[isem s\c`[tig doar c`teva minute. Paznicii aveau s\ comunice superiorilor

442 JOSEPH FINDER

q g

Page 223: Paranoia - Joseph Finder

mai aproape. Sim]eam c\-mi fierbe mintea. Paznicii [tiau de exis-ten]a AUROREI? C`t de strict era p\zit secretul acela? Dac\ nu[tiau de proiect, probabil c\ nici nu aveau idee `ncotro m\ `ndrep-tam. Probabil c\ alergau pe culoarele de pe fiecare etaj c\ut`nd, f\r\a fi bine coordona]i, cel de-al doilea intrus.

Pe perete, `n st`nga unei u[i lucioase din o]el, era montat\ ocutie mic\, vopsit\ `n bej: scanerul de amprente Identix.

Am scos o cutie din plastic translucid din buzunarul din fa]\al salopetei. Apoi, cu degete tremur\toare, am desf\cut banda pecare aveam amprenta degetului mare al Alanei, imprimat\ pe par-ticule de grafit.

Am ap\sat cu delicate]e banda pe scaner, exact acolo unde `]ia[ezi de obicei degetul, [i am a[teptat ca ledul s\-[i schimbe culoa-rea din ro[u `n verde.

Dar nu s-a `nt`mplat nimic.„Nu, Doamne, te rog, am g`ndit eu cu disperare, sim]ind c\-mi

ia foc creierul de groaz\ [i de insuportabilul vuiet al alarmei. Hai,f\-l s\ func]ioneze. Te implor, Doamne.“

Lumina s-a `nc\p\]`nat s\ r\m`n\ ro[ie.Nu se `nt`mpla nimic.~n cadrul unei [edin]e nesf`r[ite, Meacham m\ `nv\]ase cum s\

p\c\lesc scanerele biometrice [i exersasem de nenum\rate ori p`n\am considerat c\ prinsesem mi[carea. Unele cititoare de amprenteerau mai greu de `n[elat, asta `n func]ie de tehnologia folosit\.Acela era unul dintre cele mai simple, doar cu un senzor optic. {icitea o amprent\ ca aceea pe care o aveam `n 98% din cazuri. Da,[mecheria func]iona `n 90% din cazuri.

„Sigur, mai r\m`n 10% [anse“, am g`ndit, auzind bubuitul totmai puternic al pa[ilor. Paznicii ajunseser\ aproape, de asta eramsigur. Poate undeva `n sala plin\ de cubiculumuri.

Drace, nu aveam noroc!Ce alte trucuri mai `nv\]asem?Ceva legat de o pung\ din plastic plin\ cu ap\... dar nu aveam

a[a ceva la mine... {i atunci? Amprentele vechi r\m`neau pe su-prafa]a senzorului ca ni[te semne pe o oglind\, urme de gr\sime

PARANOIA 445

Am scos din buzunar un tub de spray – con]in`nd ulei de g\titsub presiune –, apoi am s\rit `n sus spre camer\ [i am stropit len-tila. Am v\zut o d`r\ de ulei m`njind ochiul de sticl\. Gata.

Sirena continua s\ urle.Acum camera era oarb\, sistemul optic dat peste cap – dar nu

astfel `nc`t s\ atrag\ aten]ia asupra ei. Cine s-ar fi uitat la monitorar fi v\zut c\ imaginile au devenit brusc neclare. Probabil c\ vorpune asta pe seama lucr\rilor de schimbare a cablajelor, a[a cumfuseser\ preveni]i. ~ntre zeci de monitoare, o imagine neclar\ peunul dintre ele nu avea s\ atrag\ aten]ia. Cel pu]in a[a speram.

Acum `ns\ toate planurile minu]ios alc\tuite p\reau aproapef\r\ sens, deoarece se apropiau, chiar `i auzeam. Aceia[i paznici pecare `i dusesem de nas? Al]ii? N-aveam idee, desigur, dar veneauspre acel sector.

Se auzeau tropote, strig\te, dar p\reau `ndep\rtate, ca un zgo-mot de fundal, din cauza urletului sirenei.

Poate reu[eam s\ duc treaba la bun sf`r[it.Asta dac\ m\ gr\beam. Odat\ p\truns `n laboratorul AURORA,

pesemne c\ nu puteau veni dup\ mine sau, `n orice caz, nu imediat.Dec`t dac\ aveau posibilitatea de a anula sistemele de securitate,ceea ce mi se p\rea improbabil.

Poate nici nu [tiau c\ p\trunsesem.Asta dac\ p\trundeam.Am dat roat\ `nc\perii, r\m`n`nd `n afara razei de ac]iune a ca-

merei, p`n\ am ajuns la urm\toarea.St`nd `n unghiul ei mort, am s\rit, ap\s`nd pe butonul atomizo-

rului, [i am nimerit exact pe lentil\.Acum cei de la paz\ nu m\ puteau vedea pe monitoare, a[a c\

nu [tiau ce voiam s\ `ncerc.Aproape p\trunsesem. ~nc\ dou\-trei secunde – am sperat – [i

voi ajunge la AURORA.Ie[irea era alt\ problem\. {tiam c\ exista un lift de marf\, la

care nu se putea ajunge din exterior. Oare ecusonul Alanei `l va ac-tiva? Speram c\ da. Era singura mea [ans\.

La naiba, abia dac\ reu[eam s\ g`ndesc limpede din cauza r\ge-tului sirenei, a glasurilor [i a pa[ilor care se auzeau tot mai tare [i

444 JOSEPH FINDER

q g

Page 224: Paranoia - Joseph Finder

88

Deprimat [i ame]it, m-am `ntors `ncet [i am v\zut un grup de

paznici, cred c\ vreo cinci sau [ase [i, printre ei, c`]iva ale c\ror

fe]e `mi erau cunoscute. Doi erau cei pe care-i b\gasem `n sperie]i

[i reveniser\ acum, plini de furie.

Apoi, paznicul de culoare, care m\ surprinsese `n biroul Norei –

cum `l chema? Tipul pasionat de ma[ini Mustang. Acum ]inea pis-

tolul `ndreptat spre mine.

– Domnu... domnul Sommers? a exclamat el.

Al\turi de el, `n blugi [i cu un tricou care p\reau trase `n grab\

[i cu p\rul blond ciufulit, st\tea Chad. Avea mobilul `n m`n\.

Mi-am dat seama imediat de ce se afla acolo: `ncercase s\-[i `nre-

gistreze intrarea, constatase c\ asta se `nt`mplase deja, [i atunci d\-

duse telefon...

– E Cassidy. Chema]i-l pe Goddard! a r\cnit Chad c\tre paznici.

Chema]i-l pe directorul general, ce naiba!

– Nu, domnule, nu a[a se procedeaz\, a spus paznicul, f\r\ s\

clipeasc\ [i ]in`nd pistolul a]intit spre mine. Da]i-v\ `napoi, a strigat

el. Al]i doi s-au retras `n lateral. Tot el i-a zis lui Chad: Nu chemi

pe nimeni, domnule. ~l sun\m pe directorul cu securitatea. Dup\

aceea a[tept\m poli]ia. Eu ordon aici.

– Telefona]i-i directorului general! a urlat Chad, flutur`nd telefo-

nul `n aer. Am num\rul lui Goddard. Nu m\ intereseaz\ ce or\ e.

Vreau s\ afle ce a f\cut tic\losul \sta, care e asistentul lui! A tastat

l\sate de degetele celor care intraser\. Amprentele vechi se puteaureactiva prin umezire.

Da, p\rea o nebunie, dar cu nimic mai prejos dec`t folosireaunei benzi cu o amprent\ ridicat\ de pe un pahar. M-am aplecat,mi-am f\cut palmele c\u[ deasupra micu]ului senzor [i am suflatpeste el. R\suflarea mea a atins sticla [i s-a condensat imediat. Adisp\rut `ntr-o frac]iune de secund\, dar fusese suficient.

Am auzit un bip, care mi-a sunat ca un ciripit. Un sunet `nvior\tor.S-a aprins becul verde.Trecusem. Aburii r\sufl\rii mele activaser\ amprenta.Prostisem senzorul.U[a din o]el a Zonei Secrete C s-a dat u[or `n l\turi pe [in\ `n

acela[i timp cu o alta, din spatele meu, [i am auzit:– R\m`i pe loc!Apoi, `nc\ o dat\:– Stai acolo!Am privit spa]iul uria[ ocupat de Zona Secret\ C [i nu mi-a ve-

nit s\-mi cred ochilor. Nu pricepeam nimic.Sigur f\cusem o gre[eal\.Nu era locul pe care `l c\utasem.Aveam `n fa]\ zona marcat\ drept Zona Secret\ C. M-a[ fi a[-

teptat s\ v\d instrumente de laborator, [iruri de microscoape, cur\-]enie, supercomputere [i colaci de cabluri de fibr\ optic\..

~n schimb, admiram grinzi de o]el, plan[eul din beton, nevopsit,urme de tencuial\ [i resturi de la lucr\rile de construc]ii.

Un spa]iu imens, pustiu.Aici nu era nimic.Unde se desf\[ura Proiectul AURORA? M\ aflam la locul po-

trivit, dar era gol.Apoi mi-a venit un g`nd care m-a f\cut s\ simt c\ podeaua de

sub picioare se clatin\ [i `ncepe s\ se `ncovoieze: De fapt nu existanici un proiect AURORA.

– S\ nici nu te clinte[ti! a strigat cineva din spatele meu.M-am supus.Nici nu m-am `ntors s\-i v\d pe paznici. Am `nlemnit.N-a[ fi reu[it s\ m\ mi[c nici dac\ a[ fi vrut.

446 JOSEPH FINDER

q g

Page 225: Paranoia - Joseph Finder

Partea a noua

M|SURI ACTIVE

M\suri active: Expresie folosit\ de serviciile de infor-ma]ii ruse[ti pentru a descrie opera]iuni care afecteaz\politicile sau ac]iunile unei ]\ri. Acestea pot fi realizate`n secret sau la vedere [i cuprind o larg\ diversitate deactivit\]i, inclusiv asasinatul.

Cartea spionilor: Enciclopedia spionajului

ceva la telefon [i l-a dus la ureche, apoi mi s-a adresat: T`mpitule!E[ti terminat.

A durat mult p`n\ a primit r\spuns.– Domnule Goddard, a zis Chad, cu glas re]inut [i politicos. Cer

scuze c\ v\ telefonez la aceast\ or\, dar e vorba de ceva extrem deimportant. M\ numesc Chad Pierson [i lucrez la Trion. A vorbit c`-teva minute, apoi, treptat, r`njetul lui r\ut\cios a `nceput s\ p\leasc\.

– Da, domnule, a zis el. A `mpins telefonul spre mine, p\r`ndfoarte dezumflat: A spus c\ vrea s\ discute cu tine.

448 JOSEPH FINDER

q g

Page 226: Paranoia - Joseph Finder

89

Era aproape [ase c`nd paznicii m-au `ncuiat `ntr-o sal\ de [e-

din]e de la etajul cinci, f\r\ ferestre, cu o singur\ u[\. Masa era pre-

s\rat\ de carne]ele de noti]e pline de m`zg\lituri [i sticle goale de

suc de mere. Mai exista un proiector, o tabl\ ce r\m\sese ne[tears\

[i, din fericire, un computer.

Nu devenisem chiar prizonier. Eram „re]inut“. Mi s-a spus clar

c\, dac\ nu cooperam, voi fi predat poli]iei, iar asta nu mi se p\rea

o idee prea fericit\.

Iar Goddard, care se ar\tase ciudat de calm – `mi spusese c\

voia s\ discute cu mine imediat ce va sosi. Altceva n-a ]inut s\ afle,

ceea ce era bine, deoarece nici nu [tiam ce s\-i zic.

Mai t`rziu am aflat c\ Seth reu[ise s\ o [tearg\ din cl\dire, dar

f\r\ camionet\. Am `ncercat s\-i transmit un e-mail lui Jock. ~nc\ nu

aveam idee cum s\ justific ac]iunea mea, de aceea am scris doar at`t:

JockTrebuie s\ discut\m. Vreau s\-]i explic.Adam

Dar n-am primit r\spuns.

Brusc, mi-am amintit c\ aveam `nc\ telefonul mobil la mine – `l

strecurasem `ntr-un buzunar [i paznicii nu-l g\siser\. Primisem cinci

mesaje, dar, p`n\ s\-mi verific mesajele vocale, telefonul a sunat.

– Da, am r\spuns eu.

q g

Page 227: Paranoia - Joseph Finder

– A, eu nu mi-a[ face probleme, l-am asigurat. ~]i promit c\ ti-c\losul acela n-o s\-]i dea b\t\i de cap.

„Dac\ a[ fi `n locul lui, am g`ndit, a[ cere s\ fiu inclus `n pro-gramul de protec]ie a martorilor.“

Antwoine a r\suflat u[urat.– Ascult\, `mi pare r\u de cele `nt`mplate.– R\u? Hei, las\ scuzele. Crede-m\ c\ de mult n-am mai primit

o veste at`t de bun\.{i probabil c\ avea s\ fie [i ultima.Am socotit c\ aveam c`teva ore de omor`t p`n\ la venirea lui

Goddard [i nu eram `n stare s\ stau degeaba, ros de remu[c\ripentru ceea ce f\cusem sau anticip`nd ce aveam s\ p\]esc. Deaceea, am procedat ca `ntotdeauna c`nd voiam s\ treac\ timpul: amintrat pe Internet.

Abia dup\ aceea am `nceput s\ pun lucrurile cap la cap.

PARANOIA 453

– Adam. Vai de mine, domnule. Era Antwoine. P\rea disperat,

aproape isterizat. Mam\. Mam\, Doamne. Nu vreau s\ ajung din

nou acolo. La naiba, nu vreau `napoi la zdup.

– Antwoine, ce tot spui acolo? Ia-o de la `nceput.

– Ni[te tipi au `ncercat s\ sparg\ apartamentul. Or fi crezut

c\ e gol.

Am sim]it o und\ de nervozitate. Pu[tii din cartier nu pricepu-

ser\ c\ `n apartamentul tatei nu exista ceva care s\ merite furat?

– Isuse! {i ai p\]it ceva? am `ntrebat.

– A, n-am nimic. Doi au `ntins-o, dar l-am prins pe unul care

n-a fost iute de picior – of, la dracu’. Mam\, nu vreau s\ dau iar de

necazuri. Trebuie s\ m\ aju]i.

Era o discu]ie de care m-a[ fi lipsit `n acele momente. Am per-

ceput ni[te sunete animalice `n fundal, un soi de gemete [i foial\.

– Calmeaz\-te, omule, l-am sf\tuit. Respir\ ad`nc [i stai jos.

– P\i stau, dar pe tic\losul pe care l-am prins. Ce m\ enerveaz\

e c\ sus]ine c\ te cunoa[te.

– Pe mine? Brusc, am avut o revela]ie. Descrie-l pe tip, te rog.

– Cum s\ zic, e alb...

– La fa]\, te rog.

Antwoine s-a f`st`cit.

– Acum? P\i, e ro[u [i l-am cam bor[it. Vina mea. Cred c\ i-am

spart nasul.

Am oftat.

– Uf, Antwoine, afl\ cum `l cheam\.

Antwoine a l\sat jos telefonul. Am auzit glasul lui bubuitor, ur-

mat imediat de o v\ic\real\. Apoi, Antwoine a revenit:

– Spune c\-l cheam\ Meacham.

~n minte mi-a ap\rut pentru o clip\ Arnold Meacham, zdrobit [i

s`nger`nd, `ntins pe podeaua buc\t\riei, strivit de cele o sut\ patru-

zeci de kilograme ale lui Antwoine Leonard, [i am sim]it un fior bi-

necuv`ntat de pl\cere. Pesemne c\ fusesem urm\rit c`nd trecusem

pe la apartamentul tatei. Meacham [i brutele lui `[i `nchipuiser\ c\

ascunsesem ceva acolo.

452 JOSEPH FINDER

q g

Page 228: Paranoia - Joseph Finder

Sala era `n]esat\ de ziari[ti [i lumina proiectat\ de camerele deteleviziune te orbea.

– ... Aceast\ achizi]ie, tocmai spunea el, va dubla v`nz\rilenoastre, iar `n cazul unor sectoare va dubla sau chiar va tripla seg-mentul nostru de pia]\.

Nu mi-am dat seama despre ce vorbea. Am r\mas `n funduls\lii s\-l ascult.

– Prin fuziunea a dou\ companii mari vom crea un lider mon-dial `n domeniul tehnologic. Trion Systems a devenit acum `n modindiscutabil una dintre companiile cele mai mari `n sectorul produ-selor electronice de larg consum. {i a[ dori s\ mai anun] ceva, acontinuat Goddard [i a clipit din ochi ca un spiridu[. Am crezutmereu c\ este important s\ restitui. De aceea, `n aceast\ diminea]\Trion are pl\cerea s\ anun]e `nfiin]area unei noi funda]ii caritabile.Pornind cu un fond de cinci milioane de dolari, aceast\ nou\ fun-da]ie sper\ ca `n anii urm\tori s\ doneze computere miilor de [colipublice din Statele Unite, unit\]ilor [colare care nu de]in resursepentru a asigura computere tuturor elevilor. Cred c\ aceasta estecea mai bun\ cale de a elimina decalajele din domeniul digital.Vorbim de o ac]iune pe care Trion o preg\te[te de mult\ vreme. Onumim „AURORA“ – de la Aurora, zei]a greac\ a zorilor. Consi-der\m c\ proiectul AURORA va aduce zorii unui viitor luminospentru to]i cei care tr\im `n aceast\ ]ar\ m\rea]\.

S-au auzit aplauze politicoase.– ~n `ncheiere, permite]i-mi s\ urez bun venit celor aproape trei-

zeci de mii de angaja]i harnici [i talenta]i de la Wyatt Communi-cations `n familia Trion. V\ mul]umesc pentru aten]ie. Goddard[i-a aplecat capul u[or [i a cobor`t de pe scen\.

Au urmat alte aplauze, care cur`nd s-au transformat `n ova]ii en-tuziaste.

Proiec]ia uria[\ a fe]ei lui Goddard a disp\rut, f\c`nd loc uneitransmisiuni de [tiri TV – Squawk Box, programul financiar de di-minea]\, transmis de CNBC.

Pe jum\tate de ecran, Maria Bartiroma transmitea din sala Bur-sei din New York. Pe cealalt\ jum\tate, a ap\rut sigla Trion [i un

90

U[a s\lii de [edin]e s-a deschis. Era unul dintre paznici.

– Domnul Goddard e jos, la conferin]a de pres\, mi-a zis el.

Era `nalt, `n jur de patruzeci de ani [i purta ochelari cu rame se

s`rm\. Uniforma Trion `i st\tea r\u. A spus s\ cobori la Centrul

pentru vizitatori.

Am dat din cap.

Holul principal din Cl\direa A gemea de oameni care vorbeau

tare, iar fotografii [i ziari[tii forfoteau peste tot. Am cobor`t din lift

[i, nimerind `ntr-un asemenea haos, m-am sim]it dezorientat. ~n va-

carmul acela `mi era imposibil s\ `n]eleg vorbele cuiva; pentru

mine, totul r\m`nea un zgomot de fundal. Una dintre u[ile care d\-

deau spre sala uria[\ [i cu o arhitectur\ futurist\ se `nchidea [i se

deschidea tot timpul. Am surprins imaginea gigantic\ a lui Jock

Goddard proiectat\ pe un ecran [i i-am auzit vocea amplificat\.

Mi-am croit drum cu coatele prin mul]ime. Mi s-a p\rut c\ ci-

neva m-a strigat pe nume, dar am continuat s\ `naintez `ncet, ca un

somnambul.

Podeaua s\lii cobora lin c\tre scena sclipitoare, unde Goddard

st\tea `n lumina reflectoarelor, `mbr\cat cu bine-cunoscutul pulover

negru pe g`t [i cu un sacou maro. Dac\ treceai peste fardul portoca-

liu de pe fa]\, ar\ta ca un profesor de literatur\ clasic\ de la vreun

colegiu m\runt din New England. ~n spate avea un ecran impre-

sionant, pe care capul lui ap\rea mare de un metru [i jum\tate.

PARANOIA 455

q g

Page 229: Paranoia - Joseph Finder

anun]at concedierea domnului Wyatt pentru grave `nc\lc\ri aleprincipiilor de management, iar asta s-a petrecut cu c`teva momente`nainte ca ac]ionarii s\ fie for]a]i s\ v`nd\ compania c\tre TrionSystems la pre]ul de zece cen]i pe dolar. Domnul Wyatt a refuzat s\dea declara]ii, `ns\ un purt\tor de cuv`nt a afirmat c\ el demisio-neaz\ pentru a-[i putea petrece mai mult timp cu familia. NickWyatt e nec\s\torit [i nu are copii. David?

O nou\ atingere pe um\r.– Iart\-m\, Adam, dar vrea s\ discute cu tine imediat, m-a

anun]at Flo.

PARANOIA 457

grafic al pre]ului ac]iunilor sale din ultimele minute – o linie careurca brusc.

– ... ~ntruc`t tranzac]iile Trion System au atins un volum record,tocmai spunea reportera. Ac]iunile Trion aproape c\ [i-au dublatvaloarea [i nu prezint\ semne c\ aceast\ tendin]\ va sc\dea dup\anun]ul f\cut `n aceast\ diminea]\, `naintea declan[\rii tranzac]i-ilor, de Augustine Goddard, fondatorul [i directorul general exe-cutiv al Trion privind achizi]ia unuia dintre marii s\i concuren]i,Wyatt Telecommunications, care `nt`mpina unele probleme.

Am sim]it o atingere pe um\r. Era Flo, elegant\, cu o expresiegrav\ pe fa]\. Avea pe cap o casc\ de recep]ie pentru telefon mobil.

– Adam, te-a[ ruga s\ te duci la sala privat\ de conferin]e. Jockvrea s\ discute cu tine.

Am dat din cap, dar am r\mas s\ privesc `n continuare. ~n aceleclipe nu eram `n stare s\ g`ndesc limpede.

Pe ecranul mare ap\ruse Nick Wyatt, scos aproape pe sus dinsediul Wyatt de doi paznici. Imaginea cu unghi larg surprinsesegeamurile reflectorizante ale cl\dirii, peluza ca de smarald [i gru-purile de ziari[ti. Oricine `[i putea da seama din felul cum mergeac\ era at`t furios, c`t [i umilit.

– Wyatt Telecommunications era afectat\ de datorii `n valoarede aproximativ trei miliarde de dolari, c`nd, ieri, a transpirat [tireac\ Nicholas Wyatt, elegantul fondator al companiei, a semnat uncontract secret [i ilegal, f\r\ votul sau [tiin]a consiliului director, dea achizi]iona o mic\ firm\ din California, numit\ Delphos, o com-panie nerentabil\, la pre]ul de cinci sute de milioane de dolari `nnumerar, anun]a Maria Bartiromo.

Camera a surprins un prim-plan al lui Wyatt. ~nalt [i solid, cup\rul str\lucind ca un lac negru, bronzat. Nick Wyatt `n carne [ioase. Camera a prezentat o imagine [i mai de aproape. C\ma[a dem\tase de culoare gri-deschis, bine mulat\ pe corp, era p\tat\ desudoare. Era condus c\tre o limuzin\. Pe fa]\ avea o expresie carep\rea s\ spun\: „Ce dracu’ mi-a]i f\cut?“ Cuno[team sentimentul.

– Aceast\ ac]iune a f\cut ca Wyatt s\ nu `[i poat\ acoperi datoriile.Ieri dup\-amiaz\, consiliul de conducere al companiei s-a `ntrunit [i a

456 JOSEPH FINDER

q g

Page 230: Paranoia - Joseph Finder

A ridicat din umeri.– Eu am ales. Cum ]i-am spus, s`nt imun la orice.– Ce dracu’ `nseamn\ asta? Uite, cur`nd o s\ dispar, a[a c\-mi

po]i spune. Plec. S`nt un om mort.– Da, victim\ a unui accident de circula]ie, cred c\ \sta-i terme-

nul artistic folosit la noi. A clipit. O s\-]i duc dorul, crede-m\. Altemilioane de oameni, nu.

Transformase totul `n glum\, dar [tiam c\ `ncerca s\-mi tran-smit\ ceva din suflet. Nu pricepeam de ce, dar de fapt ]inea lamine. Ori `i era mil\. Cu un asemenea om, era greu de spus.

– Ajunge cu [aradele, am spus eu. Vrei s\-mi explici la ce facialuzie?

Mordden a r`njit, reu[ind s\-l imite onorabil pe Ernst StavroBlofeld1.

– Pentru c\ tot e[ti pe duc\, domnule Bond... A, tare a[ vreas\-]i fac via]a mai u[oar\. Dar nu a[ dori s\ `ncalc contractul deconfiden]ialitate pe care l-am semnat acum 18 ani.

– N-ai vrea s\ exprimi asta `n ni[te cuvinte pe care mintea meade p\m`ntean ne`nsemnat s\ le priceap\?

Liftul s-a oprit [i dup\ deschiderea u[ilor Mordden a cobor`t.{i-a l\sat m`na pe una dintre u[i, `mpiedic`nd-o s\ se `nchid\.

– Acel contract de confiden]ialitate valoreaz\ acum zece mi-lioane de dolari. Poate de dou\ ori pe at`t, av`nd `n vedere saltul deast\zi. Evident, n-ar fi `n interesul meu s\ periclitez acea `n]elegere`nc\lc`nd regula obligatorie a t\cerii.

– Ce fel de contract?– Cum ]i-am spus, nu ]in s\-mi primejduiesc `n]elegerea profita-

bil\ cu Augustine Goddard spun`ndu-]i c\ faimosul modem Goddardn-a fost inventat de Jock Goddard, un inginer aproape mediocru,chiar dac\ e un juc\tor sclipitor `n materie de corpora]ii, ci de aldumneavoastr\ cu respect. De ce s\ pun `n pericol zece milioanedezv\luind c\ progresul tehnologic care a transformat aceast\ com-panie `ntr-o locomotiv\ `n domeniul comunica]iilor nu a fost crea]ia

91

~n drum spre ultimul etaj al cl\dirii, liftul a oprit la cantin\ [i`n el a urcat un b\rbat cu o c\ma[\ `nflorat\ [i p\rul prins `ntr-ocoad\ de cal.

– Cassidy, m-a salutat Mordden. Avea `n m`n\ un corn cu scor-]i[oar\ [i un pahar cu cafea [i n-a p\rut surprins s\ m\ `nt`lneasc\.Uite-l [i pe Sammy Glick1 al microcipului. S-a dus vestea c\ aripilelui Icar s-am cam topit.

Am `ncuviin]at cu un gest.El [i-a plecat capul.– Deci e adev\rat ce se spune. Experien]a se cap\t\ imediat ce

nu ai nevoie de ea.– Mda.A ap\sat un buton [i a r\mas t\cut c`t u[ile s-au `nchis, iar ca-

bina a `nceput s\ urce. Eram doar noi doi.– V\d c\ te duci la ultimul etaj, `n salonul directorial. ~n]eleg c\

n-o s\ prime[ti demnitari sau oameni de afaceri japonezi.M-am mul]umit s\-l privesc.– Acum probabil c-ai `n]eles adev\rul despre ne`nfricatul nostru

[ef, a zis el.– Nu, nu cred. De fapt, nu te `n]eleg nici pe tine. Din anumite

motive, tu `l dispre]uie[ti profund pe Goddard, toat\ lumea e la cu-rent. E[ti bogat. Nu ai nevoie s\ munce[ti. {i totu[i ai r\mas aici.

PARANOIA 459

1 Du[manul declarat al lui James Bond, care apare `n aproape toate romanele lui IanFleming. (n. tr.)

1 Personaj al romanului Ce `l m`n\ pe Sammy Glick (1841) de Budd Schulberg, caredescrie ascensiunea [i dec\derea unui t`n\r carierist. Romanul a devenit subiectpentru un film cu acela[i nume, regizat de Ben Stiller. (n. tr.)

q g

Page 231: Paranoia - Joseph Finder

92

Nu v\zusem ceva care s\ egaleze apartamentul de la ultimul

etaj al Cl\dirii A din Trion.

Nu sem\na defel cu restul companiei – nici vorb\ de birouri su-

focante sau cubiculumuri `ngr\m\dite, nici urm\ de mochet\ sau

lumini fluorescente.

Era un spa]iu deschis de dimensiuni uria[e, cu ferestre de la po-

dea p`n\ `n tavan, care se bucura de lumina sclipitoare a soarelui.

Pardoseli din granit negru, covoare orientale din loc `n loc, pere]i

lambrisa]i cu lemn tropical cu un luciu pl\cut. Spa]iul era `ntrerupt

de coloane de ieder\, grupuri de scaune [i canapele cu un design

deosebit, iar exact `n centru, o cascad\ gigantic\ – apa se pr\bu[ea

dintr-o f`nt`n\ nev\zut\ peste pietre rozalii cu forme necizelate.

Sala directorial\ de recep]ie. Pentru discu]ii cu vizitatori impor-

tan]i: mini[tri din Cabinet, senatori [i congresmeni, directori execu-

tivi, [efi de state. N-o mai v\zusem p`n\ atunci [i nu cuno[team pe

nimeni care s\ fi c\lcat acolo, [i nici nu era de mirare. Nu p\rea o

parte a Trionului. Nici pe departe democratic\. Era impun\toare,

grandioas\, intimid`nd pe oricine.

~n mijlocul zonei cuprinse `ntre cascada [i [emineul cu gaz [i

bu[teni din material ceramic era `ntins\ o mas\ mic\ [i rotund\,

preg\tit\ pentru micul dejun. Doi tineri de origine spaniol\, un b\r-

bat [i o femeie cu uniforme maro, vorbeau calm `n limba matern\

[i aranjau cafetiere [i ceainice argintate, co[uri cu pateuri, carafe cu

suc de portocale. O mas\ pentru trei persoane.

marelui creier corporat, ci a unuia dintre primii lui angaja]i, un mo-dest inginer? Goddard `l putea primi gratis, a[a cum prevedea con-tractul meu de munc\, `ns\ a vrut s\ de]in\ personal patentul. Asta`nsemna bani pentru el. De ce s\ vreau s\ scot la iveal\ a[a ceva [iastfel s\ p`ng\resc legenda, reputa]ia nep\tat\ a celui pe care parc\Newsweek l-a numit c`ndva „Omul de stat al Americii corporate“?Bine`n]eles c\ n-ar fi frumos din partea mea s\ eviden]iez goliciu-nea micului rol jucat de Jock Goddard care se crede Will Rogers1,imaginea aceea de cumsec\denie [i bun\tate care `mbrac\ o aseme-nea lips\ de scrupule? Pentru numele lui Dumnezeu, asta ar `nsemnas\-]i spun c\ nu exist\ Mo[ Cr\ciun. Cum s\ te deziluzionez, risc`n-du-mi `n acela[i timp c`[tigul financiar?

– Spui adev\rul? am reu[it cu greu s\-l `ntreb.– Dar eu nu ]i-am spus nimic, mi-a r\spuns Mordden. N-ar fi

deloc `n interesul meu. Adio, Cassidy!

460 JOSEPH FINDER

1 Will Rogers (1979-1935) – de origine cherokee, ini]ial cowboy specializat `n arunca-rea lasoului [i `nscris `n Cartea Recordurilor pentru performan]ele sale, a devenit actor,juc`nd `n 71 de filme, jurnalist, comentator radio [i scriitor. Considerat o adev\rat\ le-gend\ a Americii, `n ciuda succesului de care s-a bucurat, a r\mas un om simplu, preo-cupat de soarta altora, particip`nd la numeroase ac]iuni caritabile. (n. tr.)

q g

Page 232: Paranoia - Joseph Finder

PARANOIA 463

Nedumerit, am privit `n jur, dar n-am v\zut pe altcineva. Nu m\a[tepta nimeni. Brusc, s-a auzit un clinchet [i cele dou\ u[i ale lif-tului din cealalt\ parte a `nc\perii au lunecat `n l\turi.

Din el au cobor`t Jock Goddard [i Paul Camilletti.R`deau zgomotos, am`ndoi ame]i]i de succes, exalta]i c`t cu-

prinde. Goddard m-a z\rit, a `ncetat imediat s\ r`d\ [i a zis:– A, uite-l. Paul, scuz\-ne, sper c\ `n]elegi.Camilletti a sur`s, l-a b\tut pe um\r pe Goddard [i a r\mas `n

lift, `n vreme ce b\tr`nul a cobor`t, iar u[ile s-au `nchis `n urma lui.A traversat spa]iul acela deschis aproape `n fug\.

– Hai cu mine p`n\ la baie, mi-a spus. Vreau s\-mi cur\] machi-ajul \sta nenorocit.

T\cut, l-am urmat p`n\ la u[a neagr\ [i lucioas\ pe care erauprinse silueta unui b\rbat [i a unei femei. Lumina s-a aprins ime-diat ce am p\[it `n\untru. O `nc\pere spa]ioas\. Elegant\, numaisticl\ [i marmur\ neagr\.

Goddard s-a privit `n oglind\. P\rea mai `nalt. Poate ]inea depostur\: nu mai st\tea `ncovoiat ca de obicei.

– Isuse, ar\t ca Liberace1, a zis el `n timp ce `[i s\punea palmeleca s\-[i `ndep\rteze machiajul. N-ai fost niciodat\ aici, adev\rat?

Am cl\tinat din cap, urm\rindu-l `n oglind\ cum `[i las\ capul sprelavoar. M-am sim]it cuprins de sentimente amestecate – team\, furie,uimire –, at`t de complexe, `nc`t nici nu [tiam ce atitudine s\ adopt.

– Ei, acum vezi lumea afacerilor, a continuat el. Aproape c\-[icerea scuze. Importan]a decorurilor teatrale – zorzoane, pomp\ [iatmosfer\, toate ni[te rahaturi. N-a[ putea primi pe pre[edinteleRusiei sau pe prin]ul mo[tenitor al Arabiei Saudite `n biroua[ulmeu s\r\c\cios de jos.

– Felicit\ri, am spus eu `ncet. A fost o diminea]\ mare.{i-a [ters fa]a cu un prosop.– Alt circ, a zis el, cu un gest de lehamite.

462 JOSEPH FINDER

– Ai [tiut c\ Wyatt va cump\ra Delphos, indiferent de pre], am

spus. Chiar dac\ asta ar fi `nsemnat s\ devin\ falit.

– N-a putut rezista tenta]iei, a zis Goddard. A aruncat prosopul,

acum m`njit de fond de ten roz, pe placa de marmur\.

– Nu, am spus. Mi-am dat seama c\ ritmul inimii `mi cre[tea.

Nu, at`ta vreme c`t a crezut c\ te preg\teai s\ anun]i marea inven]ie:

cipul optic. Dar acest cip nici nu a existat, adev\rat? Goddard a ar-

borat din nou z`mbetul de spiridu[. S-a `ntors, iar eu l-am urmat

afar\ din baie. Am ad\ugat: De aceea nu s-au depus cereri de pa-

tent, nici nu s-au deschis dosare la Resurse umane...

– Cipul optic, a spus el, aproape repezindu-se c\tre masa preg\-

tit\, exist\ doar `n min]ile `nfierb`ntate [i terfeloagele c`torva rata]i

[i neferici]i de la o companie minuscul\, care nu are nici o [ans\,

de la Palo Alto. Realizarea unei fantasme, pe care s-ar putea s\ o

prinzi. Eu, `n nici un caz.

S-a a[ezat la mas\ [i mi-a f\cut semn s\ stau al\turi.

M-am supus, iar cei doi chelneri `n uniforme, care r\m\seser\

p`n\ atunci la o distan]\ respectuoas\ `n apropierea unui stand cu

ieder\, s-au apropiat [i ne-au turnat cafea. Eram mai mult dec`t `n-

sp\im`ntat [i derutat; m\ sim]eam epuizat.

– S-ar putea s\ fie ni[te rata]i, am zis, dar ai cump\rat compania

lor `n urm\ cu mai bine de trei ani.

Asta era o b\nuial\ pe care o aveam dup\ ce m\ documentasem

– investitorul principal la Delphos fusese, potrivit celor g\site pe

Internet, un fond care manipula capital de risc, cu sediul la Londra,

care primea bani printr-o firm\ `nmatriculat\ `n Insulele Cayman.

Iar asta ar\ta c\ Delphos, prin intermediul c`torva companii fan-

tom\, apar]inea unui investitor mare.

– E[ti b\iat de[tept, a spus Goddard, lu`nd o chifl\ [i mu[c`nd

din ea cu poft\. Adev\ratul lan] al `ntregii afaceri e al naibii de greu

de desc`lcit. Serve[te-te cu ni[te pateuri, Adam! Astea cu crem\ de

br`nz\ [i zmeur\ s`nt ucig\toare.

Abia atunci am `n]eles de ce Paul Camilletti, un om meticulos

la s`nge, se f\cuse c\ „uit\“ s\ semneze termenul din clauza

1 Valentino Liberace (1919-1987) – pianist american de origine polonez\, consideratunul dintre cei mai mari organizatori de spectacole fastuoase, citat `n Cartea Recor-durilor drept cel mai bine pl\tit pianist [i instrumentist, av`nd dou\ stele pe AleeaStelelor de la Hollywood. (n. tr.)

q g

Page 233: Paranoia - Joseph Finder

Mi se `nv`rtea mintea. Memoriul de activitate [i biografia lui

Paul Camilletti l\mureau totul. Goodard `l angajase de la o compa-

nie pe nume Celadon Data care, la vremea respectiv\, constituia

cea mai mare amenin]are pentru Trion. Cur`nd dup\ aceea, Celadon

a f\cut o gaf\ tehnologic\ de pomin\ – un pas gre[it, precum alege-

rea sistemului Betamax `n defavoarea celui VHS – [i a intrat `n res-

tructurare, dup\ care Trion a `nglobat-o.

– ~naintea mea a fost Camilletti, am afirmat eu.

– {i al]ii, `nainte de el. Goddard a luat o gur\ de cafea. Nu, n-ai

fost primul. Dar, recunosc, te-ai dovedit cel mai bun.

Complimentul m-a durut.

– Nu `n]eleg cum ai reu[it s\-l convingi pe Wyatt c\ ideea cu

c`rti]a putea da roade.

Goddard a ridicat ochii, `ntruc`t `n acea clip\ s-au deschis u[ile

liftului cu care urcase el.

Judith Bolton. Mi-a stat inima `n loc.

La taiorul bleumarin purta o bluz\ alb\, ar\ta proasp\t\ [i sigur\

pe ea. Avea unghiile [i buzele `n culoarea coralului. S-a apropiat de

Goddard [i l-a s\rutat scurt pe buze. Apoi s-a `ntors spre mine [i mi-a

luat m`na `ntre palme. Emanau un parfum u[or floral [i erau reci.

S-a a[ezat tot al\turi de Goddard [i a desf\cut un [ervet pe care

[i l-a a[ezat `n poal\.

– Adam vrea s\ [tie cum l-ai convins pe Wyatt, a spus Goddard.

– A, n-a trebuit s\-l for]ez, ca s\ fiu sincer\, a spus ea, r`z`nd

gutural.

– E[ti mult prea subtil\ ca s\ procedezi astfel, a spus Goddard.

Am privit-o lung.

– Dar de ce tocmai eu? am `ntrebat eu `ntr-un t`rziu.

– M\ mir c\ mai `ntrebi, a spus ea. Uit\-te numai ce ai reu[it!

E[ti n\scut pentru a[a ceva.

– Asta [i faptul c\ m-a]i avut la m`n\ din cauza banilor.

– Adam, `n cadrul corpora]iilor, s`nt mul]i oameni care nu respect\

regulile, a spus ea, aplec`ndu-se c\tre mine. Avem de unde alege.

~ns\ tu ai ie[it mult `n eviden]\. Erai de departe cel mai preg\tit. O

PARANOIA 465

no shop1. C`nd Wyatt a observat acest lucru, [i-a dat seama c\ avea

la dispozi]ie mai pu]in de dou\zeci [i patru de ore pentru a „sufla“

compania de sub nasul lui Trion – deci nu avea timp s\ ob]in\

aprobarea consiliului de conducere, chiar dac\ acesta ar fi fost de

acord. Lucru pe care consiliul nu l-ar fi acceptat.

Am observat locul liber de la mas\ [i m-am `ntrebat care va fi

cel\lalt oaspete. Nu aveam poft\ de m`ncare, nici m\car nu-mi ar-

dea de cafea.

– Dar singurul mod prin care l-ai f\cut pe Wyatt s\ se prind\ `n

c`rlig, am zis eu, a fost s\-i plasezi informa]ia prin spionul pe

care-[i `nchipuia c\-l infiltrase.

Vocea a `nceput s\-mi tremure, pentru c\ m\ sim]eam `n primul

r`nd furios.

– Nick Wyatt e un tip foarte suspicios, a spus Goddard. ~l `n]eleg

– [i eu suf\r de asta. Seam\n\ cu cei de la CIA – \[tia niciodat\ nu

iau `n seam\ informa]iile dec`t dac\ le ob]in prin mijloace secrete.

Am luat o gur\ de ap\ de la ghea]\, care era at`t de rece `nc`t am

sim]it o arsur\ `n g`t. Singurele sunete din `nc\perea acea uria[\

erau plesc\itul [i bolboroseala cascadei. Lumina puternic\ m\ de-

ranja la ochi. M\ sim]eam `nveselit, lucru straniu. Chelneri]a a adus

un vas din cristal cu ap\ ca s\-mi umple paharul, dar Goddard i-a

f\cut un semn cu m`na.

– Muchas gracias. Pute]i pleca am`ndoi, cred c\ ne descurc\m

[i singuri. Vre]i s\-l invita]i [i pe cel\lalt oaspete, v\ rog?

– Nu faci prima oar\ a[a ceva, adev\rat? am spus.

Cine `mi spusese c\, de fiecare dat\ c`nd Trion se aflase pe buza

pr\p\stiei, un concurent de-al lor f\cuse c`te o gre[eal\ dezas-

truoas\, iar Trion revenise mai viabil\ ca niciodat\?

Goodard mi-a aruncat o privire.

– Nu devii me[ter bun dec`t dup\ multe lucr\ri.

464 JOSEPH FINDER

1 Clauza `l `mpiedic\ pe v`nz\tor s\ trateze cu al]i poten]iali cump\r\tori. Cump\-r\torul are doar op]iunea, nu [i obliga]ia de a cump\ra, `n vreme ce v`nz\torul este`mpiedicat s\ `ntreprind\ orice ac]iune, singurul remediu fiind stabilirea unui ter-men de valabilitate al clauzei. (n. tr.)

q g

Page 234: Paranoia - Joseph Finder

– Nu pot s\ cred, am spus eu `n [oapt\. Mi s-au `nmuiat picioa-rele, pe care le sim]eam f\r\ vlag\. Trebuia s\ fug de acolo cu oricechip. Nu-mi vine s\ cred!

– Adam, [tiu ce greu `]i este, a spus Judith cu bl`nde]e.S`ngele `mi pulsa `n cap de parc\ mi-ar fi fost cr\pat.– M\ duc s\-mi golesc biroul.– Nici s\ nu te g`nde[ti! a exclamat Goddard. Doar n-o s\ demi-

sionezi. Nu-]i permit. Nu g\sesc pe toate drumurile tineri inteli-gen]i ca tine. Am nevoie de tine la etajul [apte.

O raz\ de soare m-a orbit pe nea[teptate c`nd am `ncercat s\ lev\d fe]ele.

– {i o s\ ai `ncredere `n mine? am `ntrebat cu am\r\ciune,d`ndu-m\ `ntr-o parte, ca s\ scap de raza de soare.

Goddard a oftat.– B\iete, spionajul industrial este `n spiritul american, la fel ca

pl\cinta cu mere [i automobilul Chevrolet. Ce mama naibii, cumcrezi c\ a devenit America o superputere economic\? ~n 1811, unyankeu pe nume Francis Lowell Cabot s-a dus `n Marea Britanie[i a furat cel mai pre]ios secret al Angliei – r\zboiul de ]esutCartright, piatra de temelie a `ntregii industrii textile. A adus revo-lu]ia industrial\ `n America [i ne-a transformat `ntr-un colos. {i to-tul, gra]ie unei simple ac]iuni de spionaj industrial.

M-am `ntors [i am p\[it pe podeaua din granit. T\lpile din cau-ciuc ale ghetelor mele de lucru au scos un sc`r]`it.

– M-am s\turat s\ fiu manipulat, am spus.– Adam, m-a aten]ionat Goddard. Vorbe[ti cu am\r\ciunea unui

ratat. Ca tat\l t\u. {i [tii c\ nu e a[a – e[ti un c`[tig\tor. Te-ai dove-dit sclipitor. Ai toate calit\]ile necesare.

Am z`mbit, apoi am r`s t\cut.– Cu alte cuvinte, s`nt o jigodie, de fapt. Un duplicitar. Un min-

cinos de clas\.– Crede-m\, ai f\cut ceva ce se practic\ zilnic `n marile companii

din lume. Ascult\, ai un exemplar din Sun Tzu `n birou – l-ai citit?„Toate r\zboaiele se bazeaz\ pe `n[el\torie“, a[a zice el. Iar afacerile`nseamn\ r\zboi, oricine [tie asta. Afacerile, la nivel `nalt, s`nt o

PARANOIA 467

`nzestrare perfect\ pentru a duce oamenii de nas, plus problemelepe care le aveai cu tat\l t\u.

Am sim]it cum m\ `nfurii peste m\sur\ [i n-am mai fost `n stares\ mai ascult asemenea laude. M-am ridicat, aplec`ndu-m\ u[ordeasupra lui Goddard, [i am `ntrebat:

– Vreau s\ te `ntreb ceva. Dac\ ar tr\i, ce p\rere crezi c\ ar aveaElijah?

Goddard m-a privit nedumerit.– Elijah, am repetat. Fiul t\u.– A, da, ai dreptate, Elijah, a zis Goddard, iar treptat expresia

de nedumerire s-a stins, `nlocuit\ de una u[or ironic\. A[a e. Co-rect. P\i, asta a fost ideea lui Judith.

Apoi a chicotit.Am sim]it c\ se `nv`rte lumea cu mine, lumina a p\rut c\ m\ or-

be[te, estomp`nd tot ce m\ `nconjura. Goddard m-a privit [i a clipit.– Adam, a spus Judith, pe un ton atent, `n]eleg\tor. Stai jos, te rog.M-am a[ezat, p\str`nd pe chip o expresie de uimire.– Ne-a `ngrijorat faptul c\ s-ar putea s\ devii b\nuitor dac\ totul

ar fi mers prea u[or, a spus ea. E[ti un t`n\r extrem de inteligent [ide intuitiv. Totul trebuia s\ se lege, altfel se destr\ma imediat. Nuputeam risca a[a ceva.

~n minte mi-a revenit imaginea biroului din casa de l`ng\ lac alui Goddard, trofeele despre care acum aflam c\ erau ni[te f\c\turi.Talentul de prestidigitator al lui Goddard, felul `n care trofeul acelase sp\rsese c\z`nd pe podea...

– A, chestia aceea, a zis Goddard, „l-am impresionat pe b\tr`n,`i aduc aminte de fiul lui, care a murit“, [i alte prostii la fel? Seleag\, nu?

– Da, nu se las\ asemenea lucruri la voia `nt`mpl\rii, am spus,parc\ de pe alt\ lume.

– Exact, a `nt\rit Goddard.– Foarte pu]ini oameni ar fi reu[it ca tine, a spus Judith. Apoi a

sur`s. Majoritatea n-ar fi fost `n stare s\ `ndure duplicitatea, pactiza-rea cu ambele tabere. E[ti un tip remarcabil, sper c\ e[ti con[tient deasta. Tocmai de aceea te-am ales. {i ai dovedit c\ am avut dreptate.

466 JOSEPH FINDER

q g

Page 235: Paranoia - Joseph Finder

– Sigur. M\ da]i `n g`t. Poli]iei, FBI-ului, cine [tie...– N-o s\ fac a[a ceva, a zis Goddard. Nu vreau s\ apar\ `n pu-

blic nici m\car o [oapt\ din toate astea. Dar f\r\ ma[in\, f\r\ apar-tament, salariu – pierzi orice avantaj. Nu mai ai nimic. Ce via]\ arfi asta pentru un t`n\r talentat ca tine?

„E[ti sclavul lor... Conduci o ma[in\ de firm\, stai `ntr-un apar-tament de firm\. Nici via]a nu-]i mai apar]ine...“ Tata, dep\[it totalde evenimente, avusese dreptate.

Judith s-a ridicat de la mas\ [i s-a apropiat de mine.– Adam, `]i `n]eleg sentimentele, a spus ea dintr-o suflare. Avea

ochii umezi. Te sim]i jignit, e[ti furios. }i se pare c\ ai fost tr\dat,manipulat. Ai vrea s\ te refugiezi `n dezl\n]uirea sigur\, calmant\ [iprotectoare a unui copila[. ~ntru totul explicabil – uneori, to]i reac]io-n\m la fel. Dar a venit vremea s\ renun]i la toane copil\re[ti. ~n]e-lege, nu ai dec\zut. Te-ai reg\sit. Spre binele t\u, Adam. E bine.

Goddard s-a l\sat mai comod pe scaun, `ncruci[`ndu-[i bra]elela piept. Am z\rit fr`nturi ale fe]ei lui reflectate de cafetiera [i za-harni]a de argint. Mi-a z`mbit binevoitor.

– Nu da cu piciorul, fiule! {tiu c\ vei face alegerea potrivit\.

PARANOIA 469

`n[el\torie. Nimeni n-o s\ recunoasc\ a[a ceva `n public, dar acesta eadev\rul. ~n glas i-a ap\rut o nuan]\ de bl`nde]e. Peste tot se joac\ lafel. Nu, nu e[ti un mincinos, Adam. E[ti un strateg de mare clas\.

Mi-am dat ochii peste cap, am cl\tinat din cap dezgustat [i amdat s\ plec spre lift.

Foarte `ncet, Goddard mi-a zis:– {tii c`]i bani a c`[tigat Paul Camilletti anul trecut?F\r\ s\ m\ uit `napoi, am r\spuns:– Dou\zeci [i opt de milioane.– Ai putea realiza suma asta `n c`]iva ani. Reprezin]i o valoare

pentru mine, Adam. Ai o inteligen]\ p\trunz\toare, g\se[ti `ntot-deauna solu]ii, e[ti sclipitor. Am pufnit u[or, dar probabil nu m-aauzit. }i-am spus c`t de recunosc\tor am fost c\ ai salvat situa]ia `nproiectul Guru? Atunci [i `n alte ocazii. Vreau s\ fiu mai clar `n pri-vin]a recuno[tin]ei. ~]i ofer o cre[tere de salariu... la un milion pe an.Plus posibilitatea de a primi ac]iuni, av`nd `n vedere felul `n care au`nceput s\ urce, te-ai putea alege cu cinci sau [ase milioane pe an.Dubleaz\ apoi suma pentru anul urm\tor. O s\ ajungi multimilionar.

Am r\mas ca `mpietrit. Nu [tiam ce s\ spun, cum s\ reac]ionez.Dac\ m\ `ntorceam, `[i puteau `nchipui c\ acceptam. Dac\ `mi ve-deam de drum, aveau s\ considere c\ refuzam.

– Ai ajuns `ntr-o zon\ `n care totul se pl\te[te cu aur, a spusJudith. }i se ofer\ lucruri pentru care al]ii s`nt `n stare s\ ucid\. Darnu uita: totul ]i se ofer\... pentru c\ meri]i. E[ti croit pentru o ase-menea munc\. N-am cunoscut pe nimeni mai bun. {tii ce ai v`ndut`n ultimele luni? Nu aparate de comunicare, telefoane mobile sauMP3-playere, ci pe tine `nsu]i. Ai v`ndut marca Adam Cassidy. Iarnoi s`ntem cump\r\torii.

– Nu s`nt de v`nzare, m-am trezit spun`nd [i imediat am avut osenza]ie de jen\.

– Adam, `ntoarce-te! a spus Goddard pe un ton furios. ~ntoar-ce-te, acum!

Cu o expresie mohor`t\, m-am conformat.– ~]i este limpede ce te a[teapt\ dac\ pleci?Am sur`s.

468 JOSEPH FINDER

q g

Page 236: Paranoia - Joseph Finder

– Mi-au ridicat-o.

– Ur`t. {i unde te duci?

– Acas\. La Harbor Suites.

Mi-am dat seama cu un fior c\ nu avea s\ mai fie casa mea

mult\ vreme. Doar nu eram proprietar.

– P\i doar n-o s\ mergi pe jos at`ta drum. Mai ales cu cutia

aceea `n bra]e. Hai, urc\, te duc eu.

– Nu, mul]umesc.

A condus al\turi de mine, merg`nd `ncet pe l`ng\ trotuar.

– Hai, Adam, nu mai fi sup\rat!

M-am oprit, m-am apropiat de ma[in\ [i, dup\ ce am l\sat cutia

jos, mi-am pus palmele pe acoperi[ul ma[inii. S\ nu fiu sup\rat?

M\ torturase at`ta vreme g`ndul c\ eu o manipulasem pe ea,

c`nd, `n realitate, ea doar `[i `ndeplinise misiunea.

– {i... ei ]i-au spus s\ te culci cu mine, nu?

– Adam, a spus ea pe un ton de bun-sim]. Vino-]i `n fire! Asta

nu f\cea parte din fi[a postului. Cei de la Resurse umane ar numi-o

beneficii suplimentare, adev\rat? Apoi a r`s s\n\tos, iar asta m-a

f\cut s\ `nghe]. Au vrut doar s\ te `ndrum, s\-]i strecor indicii, cam

a[a ceva. Dar apoi, tu te-ai ata[at de mine...

– Deci au vrut doar s\ m\ `ndrumi, am repetat eu ca un ecou.

Uf, Doamne! Doamne! Mi se face r\u.

Am ridicat cutia [i am pornit `n continuare.

– Adam, am procedat a[a cum mi-au spus. Chiar nu `n]elegi?

– {i vom mai putea avea `ncredere unul `n cel\lalt? Chiar [i

acum – joci cum vor ei, nu?

– Of, te rog, a spus Alana. Adam, dragul meu. Nu mai fi a[a

paranoic.

– {i eu care credeam c\ ne-am apropiat, am zis.

– A fost grozav. M-am sim]it grozav.

– Chiar a[a?

– Dumnezeule, nu lua totul `n tragic, Adam! A fost doar sex. {i

afaceri. Ce e r\u `n asta? Crede-m\, nu am jucat teatru!

93

Bine`n]eles, Porsche-ul meu fusese ridicat. ~n seara precedent\

`l parcasem neregulamentar; la ce m\ puteam a[tepta?

De aceea am ie[it pe jos din cl\direa Trion [i am c\utat din ochi

un taxi, dar n-am z\rit nici unul. Ar fi trebuit s\ dau telefon din hol

ca s\ chem unul, dar sim]eam nevoia cople[itoare, aproape fizic\,

de a pleca mai repede de acolo. Duc`nd cutia mic\ din carton pe

care o umplusem cu pu]inele lucruri ]inute `n birou, am pornit la

drum pe marginea autostr\zii.

C`teva minute mai t`rziu, o ma[in\ de un ro[u-str\lucitor s-a

apropiat de trotuar [i a `ncetinit c`nd a ajuns `n dreptul meu. Era un

Austin Mini Cooper, ce p\rea de m\rimea unui cuptor cu mi-

crounde. Geamul din dreapta [oferului a cobor`t [i a sim]it parfu-

mul floral [i `mb\t\tor al Alanei dispers`ndu-se `n aerul ora[ului.

A strigat spre mine:

– Hei, ce p\rere ai? Abia l-am cump\rat. Nu e formidabil?

Am `ncuviin]at din cap [i am `ncercat s\ z`mbesc misterios.

– Ro[u atrage aten]ia poli]i[tilor, am spus.

– Dar nu dep\[esc niciodat\ viteza legal\.

Am dat din cap.

– Ce-ar fi s\ cobori de pe motociclet\ ca s\ m\ amendezi? mi-a

propus ea.

P\[ind mai departe, am mi[cat din cap, nedorind s\ intru `n

acel joc.

– Hei, ce s-a `nt`mplat cu ma[ina ta?

PARANOIA 471

q g

Page 237: Paranoia - Joseph Finder

Mul]umiri

Iar acum, mul]umirile. Lista e `ntrist\tor de lung\, `ns\ aceast\

carte a fost g`ndit\ [i scris\ `ndelung.

Documentarea pentru alte romane m-a dus `n jurul globului [i

`n locuri precum sediul KGB din Moscova, dar nimic din toate

acestea nu m-a prevenit c\ via]a `n marile corpora]ii americane

poate fi at`t de ciudat\ [i de fascinant\. ~n afar\ de vechiul meu pri-

eten David Hsiao de la Cisco Systems, unde am fost ajutat enorm,

[i de Tom Fallon, Dixie Garr, Pete Lang, Richard Henkus, Gene

Choy, Katie Foster, Bill LePage, Armen Hovanessian, Sue Zanner

[i Molly Chang, nimeni nu mi-a deschis u[i, oferindu-mi cu gene-

rozitate din timpul s\u. La Apple Computer, Kate Lepow m-a

ajutat foarte mult. La Nortel, prietenul meu Carter Kersh s-a dove-

dit un `ndrum\tor inteligent ([i spiritual), organiz`nd discu]ii cu co-

legii lui, inclusiv cu Martin McNarney, Alyene Mclennan, Matt

Portoni, Raj Raman, Guyves Achtari [i Alison Steel. De asemenea,

am purtat conversa]ii interesante cu Matt Zanner de la Hewlett

Packard, Ted Sprague de la Ciena, Rich Wyckoff de la Marimba,

Rich Rothschild de la Ariba, Bob Scordino de la EMC, Adam Stein

de la Juniper Networks [i Colin Angle de la iRobot.

C`]iva prieteni foarte inteligen]i m-au ajutat s\ imaginez combi-

na]iile financiare [i stratagemele secrete care constituie scheletul ro-

manului. ~ntre ace[tia se num\r\ Roger McNamee, Jeff Bone,

Glover Lawrence [i, `n special, prietenul meu Giles McNamee, care

m-a pus `n situa]ia de a p\trunde g`ndirea unui adev\rat conspirator,

Am p\[it mai departe, uit`ndu-m\ dup\ vreun taxi, dar f\r\ niciun rezultat. Nici m\car nu cuno[team acea zon\ a ora[ului. M\sim]eam pierdut.

– Hai, Adam, a zis Alana, merg`nd `ncet, al\turi de mine. Urc\`n ma[in\!

Am ignorat invita]ia.– Uf, hai odat\, a spus ea, cu glas catifelat, suger`nd totul, dar

f\r\ a promite nimic. Vrei, pur [i simplu, s\ urci `n ma[in\?

472 JOSEPH FINDER

q g

Page 238: Paranoia - Joseph Finder

Christina Harcar, Mary Beth Roche, Joe McNeely, Laura Wilson,Tom Siino, Tom Leigh [i Andy LeCount. Se `nt`mpl\ rar `n via]aunui scriitor s\ aib\ `n jurul lui `ntreaga editur\, de aceea le mul]u-mesc tuturor din inim\.

Howie Sanders de la United Talents Agency a sprijinit cu entuzi-asm cartea `nc\ de la `nceput. Agentul meu literar, Molly Friedrich,s-a dovedit extraordinar\: fidel\ p`n\ la cap\t, inteligent\, `n]e-leapt\ [i bun\ la suflet.

Fratele meu, Henry Finder, director editorial la The New Yorker,este un editor de marc\. Din fericire, el a fost primul meu cititor,dar [i editor [i colaborator; contribu]ia lui la acest roman a fost ine-galabil\. Iar Keith Kahla, de la St. Martin’s Press, nu e doar uneditor minunat, ci [i un fin diplomat, un sus]in\tor, un sprijinitorneobosit [i un feldmare[al din culise, dovedind o r\bdare de sf`nt.~i r\m`n recunosc\tor mai mult dec`t pot spune [i sigur mai multdec`t mi-ar permite el s\ spun.

PARANOIA 475

care scap\ de acuza]ii. Nell Minow de la Corporate Library dinWashington m-a ajutat s\ `n]eleg politica de culise [i manage-mentul unei corpora]ii.

~n probleme de securitate [i sisteme de informa]ii din cadrulcorpora]iilor am primit sprijin nepre]uit de la c`]iva dintre cei maibuni `n domeniu, inclusiv Leonard Fuld, Arthur Hulnick, GeorgeK. Campbell, Mark H. Beaudry, Dan Geer [i expertul `n spionaj in-dustrial Ira Winkler. Pentru partea juridic\ a romanului Paranoiaam beneficiat de sfaturile bunului meu prieten Joe Teig; JackieNakamura de la Day Casebeer Madrid & Batchelder ([i `i mul]u-mesc pe aceast\ cale lui Alex Beam, care ne-a pus `n leg\tur\); [iRobert Stein de la Pryor Cashman Sherman & Flynn; precum [i co-legii s\i, Jeffrey Johnson [i, `ndeosebi, Jay Shapiro. Cuno[tin]eleextinse ale lui Adam `n domeniul noilor produse informatice pro-vin de la Jim Mann de la Compaq, proiectantul-[ef al iPaq; BertKeely de la Microsoft; Henry Holtzman de la Media Lab, MIT;Simson Garfinkel; Joel Evans de la Geek.com; Wes Salmon de laPDABuzz.com; [i, mai ales, Greg Joswiak, vicepre[edinte pentruMarketing produse hardware de la Apple Computer.

Unele dintre ispr\vile tinere[ti ale lui Adam s`nt inspirate dinrelat\rile lui Keith McGrath, ale lui Jim Galvin de la Poli]ia dinBoston [i ale lui Emily Bindinger. ~n ce prive[te problemele medi-cale ale lui Francis X. Cassidy, am primit sprijinul fratelui meu, dr.Jonathan Finder [i a doamnei Karen Heraty, o asistent\ ca un `nger.Jack McGeorge de la Public Safety Group m-a ajutat, ca `ntot-deauna, cu numeroase detalii tehnice. Prietenul meu Rick Weissbourd[i-a adus contribu]ia `n diverse moduri. Am avut norocul s\ fiuajutat de excelen]i asisten]i documentari[ti, `ntre care John H. Romero,Michael Lane [i nemaipomenitul Kevin Biehl. Iar asistenta mea,Rachel Pomerantz, este cea mai bun\.

M-am sim]it cople[it de enormul entuziasm [i sprijin al `ntregiiechipe editoriale de la St. Martin’s Press, `ntre care John Sargent,Sally Richardson, Matthew Shear [i John Cunningham; pentrumarketing, Matthew Baldacci, Jim DiMiero [i Nancy Trypuc;pentru publicitate, John Murphy [i Gregg Sullivan; Mike Storrings,

474 JOSEPH FINDER

q g

Page 239: Paranoia - Joseph Finder

biblioteca raoDe la clasici la contemporani, într-o formul\

grafic\ nou\, cei mai reprezentativi autori pentru

biblioteca dumneavoastrã

Madeleine Albright DOAMNA SECRETAR DE STAT

Grigore Arbore LIBERTATEA F|R| DEMOCRA}IE

{I „GLON}UL DE AUR“

Dan Brown ~NGERI {I DEMONI � CODUL LUI DA VINCI

� FORT|REA}ADIGITAL|

Albert Camus STR|INUL / CIUMA / C|DEREA / EXILUL {I

~MP|R|}IA� FA}A {I REVERSUL / NUNTA / MITUL

LUI SISIF / OMUL REVOLTAT / VARA

� CARNETE � TEATRU � PRIMUL OM

John Le Carré PRIETENIE ABSOLUT|

Eugen Ovidiu Chirovici MISTERELE ISTORIEI

Bill Clinton VIA}A MEA

Hillary Rodham Clinton ISTORIE TR|IT|

Robin Cook RISC ASUMAT

Clive Cussler AURUL INCA{ILOR

Charles Dickens DAVID COPPERFIELD (2 vol.)

Denis Diderot NEPOTUL LUI RAMEAU

Josif Constantin Dr\gan PRIN EUROPA (5 vol.)

William Faulkner C|TUNUL

Joseph Finder PUTERI EXCEP}IONALE

Colin Forbes CATACLISMUL � RINOCERUL � PE MUCHI