participarea publică · precedent), audierea persoanelor nominalizate de către grupul . pagina 15...
TRANSCRIPT
Autor Adrian Sorescu
Tehnoredactare şi coperţi Ioana Popa
© Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe Bucureşti 2007
Cuprins
Introducere.....................................................................5
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene............8
Iniţiativa legislativă cetăţenescă........................................9
Audierile şi audierile publice la comisiile parlamentare.........13
Audierile publice la nivelul parlamentului sau
a uneia din camere.................................................17
Consultarea unor structuri externe parlamentului...............19
Petiţiile.........................................................................25
Referendumul................................................................33
Concluzii.......................................................................36
Pagina 5
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Introducere
Principiul participării cetăţenilor în procesul de adoptare a
deciziilor pubice este asociat, mai de grabă, în percepţia celor
mai mulţi dintre noi, regulilor de bună practică legate de relaţia
dintre administraţia publică şi cetăţenii unei comunităţi locale.
Preocupările unei autorităţi a administraţiei publice locale ţin de
aspecte legate de viaţa de zi cu zi a oamenilor. Cel puţin din
acest motiv, autoritatea respectivă, indiferent care ar fi ea,
intră în contact cu cetăţenii care îi solicită rezolvarea a fel de fel
de probleme şi se află în permanenţă sub observaţia cetăţenilor
respectivi. Nu întâmplător, de-a lungul timpului, la acest nivel
s-a dezvoltat o întreagă teorie şi au fost puse la punct o serie
de instrumente prin care cetăţenii pot fi implicaţi nemijlocit în
activitatea administraţiei publice locale, inclusiv în latura
decizională a acestei activităţi.
Iată însă, că în ultimele decenii, în ţările Uniunii Europene şi nu
numai, procesul de elaborare şi adoptare a legilor a devenit, şi
el, domeniul în care participarea publică îşi găseşte din ce în ce
mai mult locul şi rostul. Conceptul de democraţie reprezentativă
a început să piardă teren în faţa celui de democraţie
participativă şi la acest nivel. Iar gradul de dezvoltare a unei
democraţii dintr-o ţară sau alta este apreciat şi pe baza unor
Pagina 6
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
indicatori cum ar fi modul în care este reglementată
participarea cetăţenilor în procesul legislativ care se desfăşoară
în parlamentul ţării respective şi nivelul real de participare a
cetăţenilor şi a diferitelor forme de structuri asociative în acest
proces.
Fără să-şi propună, totuşi, o astfel de apreciere, iniţiatorii
acestui material, au dorit să treacă în revistă instrumentele
folosite într-o serie de ţări membre ale Uniunii Europene pentru
consultarea, în cadrul procesului legislativ ce se derulează la
nivelul forurilor legislative ale acestor ţări, a societăţii civile,
instrumente prevăzute de diferite acte normative. Aşa cum se
poate observa, datele şi informaţiile conţinute în acest material
pun în evidenţă, pe de o parte, varietatea care există în
Uniunea Europeană cu privire la reglementările din acest
domeniu, dar şi asemănările sau chiar similitudiile care pot fi
întâlnite între anumite ţări.
Este de menţionat faptul că în lucrare sunt menţionate doar
cazurile acelor ţări unde textele constituţionale fac referire
explicită la anumite forme de participare publică în procesul
legislativ şi unde parlamentele au prevăzute în regulamentele
lor de funcţionare prevederi referitoare la consultarea
cetăţenilor sau a structurilor asociative sau la posibilitatea
intervenţiei acestora în procesul legislativ.
Faptul că anumite ţări nu sunt prezentate în acest material nu
Pagina 7
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
indică faptul că în parlamentele lor nu are loc nici un fel de
consultare sau participare publică, ci doar, cel mult, faptul că
principiul consultării sau cel al participării nu este reglementat.
Pentru că există o serie de state, cum ar fi Regatul Unit spre
exemplu, unde, cu toate că sunt greu de întâlnit texte de acte
normative care să impună anumite mijloace de participare
publică, există deja, la nivelul practicii, cutume care sunt chiar
mai puternice, cel puţin prin prisma efectelor care se observă,
decât legile care se întâlnesc în alte locuri.
Pe de altă parte însă, considerăm existenţa unor reglementări la
nivel de act normativ ca fiind foarte necesară, în special în
democraţiile mai tinere din Europa Centrală şi de Est. În ţările
aparţinând acestui spaţiu, neexistând o practică a democraţiei
parlamentare foarte îndelungată, nu se poate vorbi încă de
obiceiuri sau cutume, astfel încât legile sunt acelea care pot
impune anumite principii.
Acest material oferă celor interesaţi de subiect posibilitatea de a
face comparaţii, iar celor care au preocupări în promovarea şi
dezvoltarea participării publice, posibilitatea de a se inspira din
modelele diferitelor ţări.
Pagina 8
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Participarea publică în
parlamentele ţărilor europene
În cele ce urmează sunt trecute în revistă, pentru fiecare ţară în
parte din cele care fac obiectul acestui material, metodele şi
instrumentele de participare publică reglementate prin diferite
acte normaive, dar în special constituţiile şi regulamentele de
funcţionare ale parlamentelor şi care sunt legate de diferite faze
ale procesului legislativ, începând cu faza de iniţiere a
propunerilor legislative şi încheind cu adoptarea legilor. Ţările la
care se face referire sunt, în ordine alfabetică, Austria, Cehia,
Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania
şi Ungaria.
Pagina 9
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Iniţiativa legislativă cetăţenească
Iniţiativa legislativă cetăţenească - procedura prin care un
număr de cetăţeni introduc în parlament o propunere de
lege care, în cadrul procesului de dezbatere şi adoptare a
legilor, are acelaşi statut cu cel al propunerii de lege venite
din partea oricărui deputat sau senator precum şi cu cel al
proiectelor de lege iniţiate de Guvern.
Pagina 10
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Austria
În Austria, 100.000 de cetăţeni (ceea ce corespunde unui
procent de 1,22% din populaţia ţării) sau 1/6 din votanţii a trei
state pot introduce o propunere legislativă în parlament.
Iniţiativa trebuie validată de Biroul Electoral Central care, apoi,
o înaintează Camerei Reprezentanţilor.
Italia
În Italia, iniţiativa legislativă poate să aparţină şi cetăţenilor,
dacă este susţinută de cel puţin 50.000 de persoane cu drept
de vot (ceea ce reprezintă aproximativ 0,08% din populaţia
ţării).
Letonia
Iniţiativa legislativă poate aparţine, pe lângă deputaţi, şi
cetăţenilor, dacă aceştia se strâng în număr egal cu o zecime
din numărul cetăţenilor cu drept de vot.
Lituania
Iniţiativa legislativă cetăţenească trebuie susţinută de cel puţin
50.000 de cetăţeni (aprox. 1,38% din populaţia ţării). Iniţiativa
se depune la parlament, sub forma unei propuneri legislative pe
care parlamentul este obligat să o discute.
Pagina 11
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Polonia
Cetăţenii polonezi au dreptul la iniţiativă legislativă, condiţia
fiind aceea ca orice astfel de iniţiativă să fie susţinută de cel
puţin 100.000 de persoane cu drept de vot (aprox. 0,25% din
populaţia ţării).
România
Iniţiativa legislativă cetăţeneasă trebuie să fie susţinută de un
număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă
trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în
fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti,
trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în
sprijinul acestei iniţiative.
Slovenia
Iniţiativa legislativă poate aparţine şi cetăţenilor, cu condiţia ca
un număr de cel puţin 5.000 dintre aceştia (ceea ce corespunde
unui procent de 0,25% din populaţia ţării) să o susţină.
Spania
În Spania, o iniţiativă legislativă cetăţenească trebuie susţinută
de cel puţin 500.000 de cetăţeni (ceea ce reprezintă aprox.
Pagina 12
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
1,24% din populaţia ţării). Este de menţionat faptul că nu pot
exista iniţiative legislative cetăţeneşti privitoare la legi organice,
impozite, afaceri externe sau graţieri.
Pagina 13
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Audierile şi audierile publice la comisiile parlamentare
Audierile la comisia parlamentară - procedura prin care, în timpul dezbaterilor din cadrul unei comisii - fie ea perma-nentă sau specială, pe un anumit subiect, sunt invitate, pe rând, o serie de persoane, pentru a-şi expune opiniile, propunerile, punctele de vedere cu privire la subiectul re-spectiv. Audierile publice la comisia parlamentară - procedura prin care, în timpul dezbaterilor din cadrul unei comisii, pe un anumit subiect, mai multe persoane participă, în acelaşi timp, în virtutea unei invitaţii adresate publicului larg, la o întâlnire cu comisia respectivă, întâlnire în cadrul căreia îşi exprimă opiniile, propunerile, punctele de vedere cu privire la subiectul respectiv.
Pagina 14
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Danemarca
O comisie poate decide să invite anumite persoane care să
exprime puncte de vedere pe marginea subiectelor aflate în
dezbaterea comisiei. Tot membrii comisiei sunt aceia care decid
dacă, în cazul orgnanizării unei audieri, publicul are acces în
sală sau nu.
Finlanda
Regulamentul parlamentului Finlandei prevede posibilitatea ca
orice comisie care lucrează la un act normativ ce se referă la un
domeniu anume, să audieze experţi în domeniul respectiv. De
asemenea, orice comisie poate decide audierea reprezentanţilor
unor grupuri de cetăţeni cu privire la un anumit proiect de lege
la care lucrează.
Germania
În scopul culegerii de informaţii şi opinii cu privire la o temă
aflată în dezbatere, o comisie poate organiza o audiere publică
invitând experţi, reprezentanţi ai unor grupuri de interese sau
alte persoane care pot furniza informaţii. Mai mult, o comisie
este obligată să organizeze audieri publice dacă un sfert din
membrii săi cer acest lucru. Dacă un grup minoritar din comisie
solicită organizarea unei audieri publice (conform paragrafului
precedent), audierea persoanelor nominalizate de către grupul
Pagina 15
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
respectiv este obligatorie. In cazul în care comisia decide să
limiteze numărul de persoane care urmează a fi audiate, grupul
care a iniţiat audierea va propune un număr de persoane pentru
a fi audiate care să corespundă cu proporţia pe care membrii
săi o deţin în totalul membrilor comisiei.
O comisie căreia i s-a solicitat opinia cu privire la un subiect
poate decide organizarea unei audieri publice în acord cu
comisia responsabilă cu dezbaterea pe marginea subiectului
respectiv şi în cazul în care aceasta din urmă nu organizează ea
însăşi audiere publică.
Germania — dezbaterea publică
În faza finală a dezbaterii asupra unui proiect de lege sau a unei
chestiuni de altă natură, în cadrul Bundestag – ului, o comisie
poate, în urma consultărilor cu Consiliul Seniorilor şi cu celelalte
comisii cărora li s-a cerut opinia, să iniţieze dezbateri publice.
Comisia în cauză (comisia sesizată în fond) stabileşte formatul
şi durata dezbaterii, în acord cu celelalte comisii cărora li s-a
solicitat avizul. Preşedintele comisiei respective prezidează
dezbaterea publică. Agenda dezbaterii trebuie să fie adusă la
cunoştinţa Bundestag-ului, Bundesrat-ului şi Guvernului federal.
Atunci când o comisie decide organizarea unei dezbateri
publice, un sfert din membrii săi pot solicita ca dezbaterea să
Pagina 16
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
fie una „generală”, la nivelul Bundestag-ului. Dacă o temă a
făcut obiectul unei dezbateri publice organizate de o comisie, ea
nu mai poate fi şi subiectul unei dezbateri organizate la nivelul
plenului.
Portugalia
Adunarea Republicii poate decide cu privire la organizarea, de
către o comisie sau alta, de „audieri parlamentare” pe marginea
subiectului aflat în dezbaterea comisiei respective.
Regulamentul prevede foarte clar faptul că orice astfel de
audiere trebuie să fie publică. În cadrul audierilor respective,
pot fi audiaţi reprezentanţi ai Guvernelor, ai ministerelor,
iniţiatori ai unor proiecte de acte normative, dar şi cetăţeni care
nu sunt membri ai Adunării.
Pagina 17
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Audierile publice la nivelul parlamentului sau al uneia din
camere
Audierile publice la nivelul parlamentului (sau al uneia
din Camere) - procedura prin care, în cadrul dezbaterilor
din parlament pe un anumit subiect se alocă un anumit
timp unei întâlniri cu un număr de cetăţeni care, în
virtutea unei invitaţii adresate de către parlament
publicului larg, vin la întâlnirea respectivă pentru a-şi
prezenta opiniile, propunerile, punctele de vedere cu
privire la subiectul respectiv.
Pagina 18
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Cehia
Ca urmare a solicitării unui număr de cinci senatori sau a
Biroului Permanent, Senatul ceh poate decide organizarea unei
audieri publice pe un anumit subiect. Participanţii invitaţi la o
audiere publică au dreptul nu numai să ia cuvântul, ci şi să
depună moţiuni scrise şi opinii. Conform regulamentului
Senatului, orice intervenţie într-o audiere publică este limitată
la cinci minute. După fiecare audiere publică trebuie întocmit un
raport care să conţină, printre eltele, transcrierea integrală a
intervenţiilor participanţilor, precum şi moţiunile şi opiniile
prezentate de aceştia în scris. Raportul este făcut public.
Orice comisie poate să organizeze, de asemenea, audiere
publică, în acest caz aplicându-se în mod corespunzător,
regulile care se referă la organizarea audierilor de către Senat.
Pagina 19
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Consultarea unor structuri externe parlamentului
Consultarea unor structuri externe parlamentului -
procesul prin care pe parcursul procesului de elabo-
rare a unei legi cei care elaborează şi/sau dezbat
proiectul de lege/propunerea legislativă cer şi ana-
lizează opiniile unor alte structuri care pot fi afectate
sau care aduc expertiză pe subiectul în cauză.
Pagina 20
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Danemarca
O comisie parlamentară poate angaja consultări care, în cazul în
care cel puţin trei membri ai comisiei o solicită, sunt
„publice” (altminteri, ele pot fi şi „închise”). Sintagma „publice”
se referă la faptul că, dacă sesiunile de consultare sunt
considerate a face parte din această categorie, ele sunt
înregistrate audio-video. În ceea ce priveşte persoanele care
participă la consultări, fie ele publice sau „închise”, membrii
comisiei sunt cei care decid asupra acestui lucru.
Franţa
În timpul dezbaterilor în plen pe marginea unui proiect de lege,
după ce s-au primit rapoartele comisiilor cărora li s-a solicitat
să se pronunţe asupra acelui proiect, Adunarea Naţională poate
audia un reprezentant al Consilului Economic şi Social cu privire
la proiectul respectiv. Pentru ca acest lucru să se întâmple,
trebuie ca o persoană din rândul membrilor Consiliului Economic
şi Social să fie desemnată de către Consiliu să prezinte poziţia
acestui for cu privire la proiectul respectiv, iar Preşedintele
Consiliului Economic şi Social să-l informeze pe Preşedintele
Adunării Naţionale despre acest lucru.
Dacă Biroul Permanent al Adunării nu decide altfel,
reprezentantul Consiliului Economic şi Social va fi audiat după
raportorii din partea comisiilor permanente care au fost
Pagina 21
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
sesizate. La ora stabilită pentru audiere, chestorul îl va conduce
pe respectivul la microfonul Adunării, pentru a-şi ţine
cuvântarea. După ce îşi termină intervenţia, reprezentantul
Consiliului este condus afară prin acelaşi „ceremonial”.
Italia
Înainte ca un proiect de lege să intre în dezbaterile generale în
Camera Deputaţilor, deputaţii pot solicita Preşedintelui Camerei
să invite un reprezentant al Consiliului Naţional al Muncii şi
Economiei să exprime un punct de vedere cu privire la proiectul
în cauză. Acelaşi lucru poate fi făcut şi înainte ca un raportor să
fie nominalizat de către comisia sesizată pe fond să
întocmească raportul comisiei. Fie că opiniile sunt transmise
Camerei, fie că sunt prezentate comisiei sesizate pe fond,
opiniile respective vor fi incluse într-un raport care este făcut
public.
Portugalia
Ori de câte ori un proiect de lege se referă la administraţia
publică locală, comisia sesizată pe fond va consulta Asociaţia
Naţională a Autorităţilor Municipale şi Asociaţia Naţională a
Parohiilor.
Pagina 22
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
De asemenea, comisiile pot solicita oricărui cetăţean să îşi
prezinte punctele de vedere pe marginea unui subiect.
Preşedintele comisiei este persoana responsabilă cu demersurile
prin care se solicită opinii din afara comisiei cu privire la
subiectele dezbăturte de comisie, el fiind, totodată, acela care
trebuie să îl informeze pe Preşedintele Adunării (parlamentului)
asupra oricărui astfel de demers.
România
Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate,
reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti
din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii
specializate. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi
specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la
problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui
comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.
Camera Deputaţilor pune la dispoziţia organizaţiilor societăţii
civile legal constituite, fără scop lucrativ, care sunt interesate
de activitatea legislativă desfăşurată la nivelul comisiilor
permanente, o procedură de înregistrare online într-un
Repertoar publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Repertoarul
va fi completat cu propunerile, sugestiile, contribuţiile etc.
organizaţiilor înscrise, referitoare la diferitele iniţiative aflate în
dezbaterea comisiilor şi transmise acestora în scris, precum şi
cu ocazia şedinţelor de consultare dintre comisii şi
Pagina 23
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
reprezentanţii societăţii civile, organizate potrivit prevederilor
Regulamentului Camerei Deputaţilor.
Pe lângă procedura de înregistrare, Repertoarul oferă
organizaţiilor interesate să participe direct la procesul de
consultare şi care pot oferi expertiză de specialitate în varii
domenii aflate în atenţia legiuitorului, o procedură de acreditare
a acestora la Camera Deputaţilor, pe baza unui set de principii
şi reguli de conduită, în acord cu prevederile Regulamentului
Camerei Deputaţilor.
Ungaria
Regulamentul Parlamentului Ungariei prevede că Preşedintele
unei comisii poate invita experţi la şedinţele comisiei, experţi
care să fie consultaţi cu privire la subiectul aflat în discuţie.
Ceilalţi membri ai comisiei au dreptul de a propune invitarea
unor experţi, urmând ca asupra fiecărei astfel de propuneri să
decidă comisia în întregul ei.
De asemenea, reprezentanţii în comisie ai unui grup
parlamentar, oricare ar fi acela, au dreptul de a aduce un
(singur) expert la şedinţa la care se discută un anumit subiect,
urmând ca expertul respectiv să ia cuvântul dacă este de acord
întreaga comisie.
La nivelul parlamentului există un registru în care sunt
înregistrate numele şi datele grupurilor de interese la nivel
naţional şi al organizaţiilor sociale care solicită acest lucru.
Pagina 24
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Pentru fiecare astfel de grup sau organizaţie, în registru sunt
trecute:
numele organizaţiei, localitatea în care îşi are sediul şi
adresa
domeniul de activitate
organul reprezentativ (şi de decizie)
numele persoanelor autorizate să reprezinte organizaţia
şi adresele lor.
Pagina 25
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Petiţii
Petiţia - un instrument de adresare, în scris, de către
o persoană sau un grup de persoane, către o
autoritate, instituţie, organizaţie, etc. a unei cereri,
revendicări, punct de vedere, etc.
Pagina 26
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Cehia
Petiţiile adresate uneia din cele două Camere ale Parlamentului
Ceh ajung la comisia specială care se ocupă de petiţii, iar
aceasta trebuie să analizeze dacă petiţia respectă prevederile
legii cu privire la modul de adresare a petiţiilor. Dacă se
constată că prevederile respective sunt respectate, însă comisia
pentru petiţii nu este în măsură să soluţioneze petiţia, o copie a
petiţiei este transmisă comisiei care se ocupă de domeniul la
care face referire petiţia.
Comisia care examinează petiţia stabileşte dacă autorii petiţiei
urmează a fi audiaţi sau nu. O dată luată decizia cu privire la
modul în care trebuie să se dea curs petiţiei, decizia respectivă
este comunicată autorilor petiţiei, laolaltă cu opiniile membrilor
comisiei şi propunerile legate de modul în care trebuie procedat
în continuare. O copie a răspunsului adresat autorilor petiţiei se
transmite comisiei speciale care se ocupă de petiţii.
Comisia pentru petiţii trebuie să întocmească un raport anual în
care să prezinte toate petiţiile acceptate (cele care respectă
reglementările legale), menţionând autorii lor, conţinutul, ce
anume comisie le-a analizat şi modul în care au fost
soluţionate. Raportul pe un an trebuie emis până la data de 15
februarie a anului următor.
Atunci când o petiţie este semnată de 10.000 de cetăţeni, este
obligatoriu ca subiectul la care se referă petiţia respectivă să fie
Pagina 27
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
inclus pe agenda primei şedinţe a Camerei căreia îi este
adresată petiţia, de îndată ce aceasta este analizată de comisia
care se ocupă de domeniul la care se referă. De asemenea, un
reprezentant al semnatarilor petiţiei are dreptul de a lua
cuvântul în plenul Camerei pentru a susţine petiţia.
Cetăţenii pot adresa parlamentului şi alte tipuri de documente
decât petiţiile, documentele respective fiind, de asemenea,
direcţionate către comisiile care se ocupă de domeniile la care
se face referire în documente.
Cipru
În Cipru, orice petiţie adresată parlamentului este direcţionată
către comisia care are în aria de preocupări domeniul la care
face referire petiţia. Comisia respectivă trebuie să analizeze
petiţia şi să întocmească un raport cu privire la modul în care
petiţia trebuie soluţionată, raport pe care trebuie să îl adreseze
parlamentului. Orice memorandum sau petiţie adresat(ă) unei
comisii trebuie depus(ă) la secretariatul comisiei respective, iar
secretariatul trebuie să se ocupe de transmiterea materialului
respectiv către toţi membrii comisiei.
Danemarca
Orice petiţie poate fi introdusă în parlament, numai prin
intermediul unui membru al parlamentului. Petiţia este
Pagina 28
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
direcţionată către comisia indicată de către autorul ei. Dacă
semnatarul/semnatarii petiţiei nu indică nici o comisie la care să
fie trimisă petiţia, Preşedintele este acela care decide la care
dintre comisii trebuie să ajungă petiţia sau dacă aceasta trebuie
doar înmânată deputaţilor pentru a fi lecturată.
Franţa
Petiţiile reprezintă un instrument de adresare către Adunarea
Naţională a Franţei cu referire la diferite aspecte ale activităţii
Adunării, inclusiv la procesul legislativ. Orice petiţie trebuie
adresată Preşedintelui Adunării, care o va direcţiona către
comisia care se ocupă de domeniul/domeniile la care face
referire petiţia. Orice petiţie tebuie să poarte adresa şi
semnătura petiţionarului. După audierea recomandărilor
„raportorului”, comisia poate decide, cu privire la o anumită
petiţie, să nu dea curs petiţiei, să o trimită la altă comisie sau la
un minister sau să o supună atenţiei Adunării (ceea ce
înseamnă „a da curs petiţiei”). Fiecare petiţionar va fi înştiinţat
cu privire la decizia adoptată de către Comisie. Atunci când
comisia decide să adreseze petiţia Adunării, va întocmi şi un
raport cu privire la petiţia respctivă, raport care va cuprinde
inlcusiv textul întreg al petiţiei şi care va fi tipărit şi distribuit.
Un buletin în care sunt prezentate petiţii şi decizile relevante
care se adoptă cu privire la ele este distribuit periodic către
membrii Adunării.
Pagina 29
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Germania
La nivelul Bundestag-ului funcţionează o comisie pentru petiţii.
Preşedintele direcţionează toate petiţiile către comisia
respectivă care, la rândul ei, poate cere opiniile şi comentariile
comisiilor de specialitate dacă petiţia are legătură cu subiectele
aflate în dezbatere în comisiile respective.
Italia
Petiţiile adresate uneia din cele două Camere ale parlamentului
sunt direcţionate către comisiile potrivite. Concluzia comisiei
care examinează o petiţie poate fi aceea că petiţia respectivă
este transmisă Guvernului pentru a lua măsurile care se cer sau
că petiţia urmează să facă obiectul unui proiect de lege, dacă
pe agenda parlamentului există un proiect de lege care are
legătură cu domeniul la care face referire petiţia.
Malta
Petiţiile adresate Parlamentului Maltei nu se pot referi la
subiecte care fac obiectul dezbaterilor în parlament sau al unor
moţiuni. Orice petiţie trebuie prezentată parlamentului de către
unul din membrii acestui for. Pe de altă parte, nici un membru
al parlamentului nu îşi poate prezenta propria petiţie. Înainte de
a fi prezentată, orice petiţie trebuie să fie semnată de către cel
care o va prezenta (pe lângă faptul că este semnată de către
Pagina 30
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
autorii ei), după care trebuie depusă la Secretarul parlamentului
(unde trebuie să stea cel puţin o zi). Acesta, după ce o va
examina, o va înainta Preşedintelui („Speaker” – ului)
parlamentului, care trebuie să o „aprobe” pentru a putea fi
prezentată în parlament. La prezentarea petiţiei trebuie
menţionat şi numărul semnatarilor acesteia.
Portugalia
Orice petiţie care se referă la activitatea Adunării Republicii
trebuie adresată Preşedintelui acesteia care, la rândul său,
transmite petiţia către comisia competentă în domeniu. Comisia
respectivă are la dispoziţie 60 de zile pentru a analiza petiţia şi
a întocmi un raport conţinând măsurile pe care le consideră de
cuviinţă cu privire la luarea sau ne-luarea în considerare a
petiţiei.
România
Petiţiile adresate Camerei Deputaţilor sau Senatului se înscriu
într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul
de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiţionarului şi
obiectul cererii. Forma electronică a registrului va fi prezentată
pe site-ul Camerei Deputaţilor. Petiţiile înregistrate se transmit
Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi soluţionare.
Pagina 31
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Oricare membru al Camerei sau Senatului poate lua cunoştinţă
de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens
preşedintelui comisiei sesizate.
Comisia sesizată va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă
va trimite petiţia unei autorităţi publice competente sau o va
clasa. Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.
Semestrial în cazul Camerei Deputaţilor sau trimestrial în cazul
Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi
pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi apoi camerei
respective, la începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra
petiţiilor primite şi asupra modului de soluţionare a acestora. În
raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de
autorităţile publice la petiţiile care le-au fost trimise spre
soluţionare.
Slovacia
Orice petiţie adresată Consiliului Naţional (Parlamentul
Slovaciei) trebuie depusă la Cancelaria acestei instituţii, care
trebuie să ţină evidenţa tuturor petiţiilor. Preşedintele
Consiliului transmite mai apoi petiţia la comisia care se ocupă
de domeniul la care petiţia respectivă face referire. Dacă petiţia
are legătură cu activitatea mai multor comisii, toate acele
comisii sunt consultate, însă există o singură comisie
răspunzătoare de coordonarea activităţii de consultare a
celorlalte.
Fiecare comisie trebuie să înainteze către Consiliul Naţional un
Pagina 32
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
raport cu privire la petiţiile pe care le-a primit şi modul în care
le-a soluţionat, cel puţin o dată într-un an calendaristic. Dacă o
petiţie este semnată de 100.000 de cetăţeni, ea trebuie luată în
dezbatere de către Consiliul Naţional.
Ungaria
Orice petiţie adresată parlamentului este repartizată de către
preşedintele parlamentului comisiei în a cărei sferă de
competenţe intră subiectul la care face referire petiţia. Petiţiile
sunt înregistrate într-un registru în care, pentru fiecare petiţie,
se menţionează şi măsurile care s-au luat ca urmare a petiţiei
respective. Membrii parlamentului, grupurile parlamentare şi
comisiile pot, de asemenea, analiza petiţii care le sunt adresate
în mod direct (fără a le parveni prin intermediul Preşedintelui
parlamentului).
Pagina 33
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Referendumul
Referendumul - procedura prin care cetăţenii cu drept
de vot dintr-o comunitate sau din întreaga societate
sunt invitaţi să îşi exprime punctul de vedere, de regulă
votând cu "DA" sau "NU", cu privire la o anumită
propunere de interes local, respectiv naţional.
Pagina 34
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Danemarca
Dacă proiectul de lege adoptat de către parlament face parte
din categoria celor care, potrivit Constituţiei, pot face obiectul
unui referendum, o treime din membrii parlamentului pot
impune organizarea unui referendum având ca subiect proiectul
respectiv dacă înaintează o cerere în acest sens în cel mult trei
zile de la adoptarea lui de către parlament.
Franţa
Cetăţenii francezi pot fi consultaţi prin referendum cu privire la
un proiect de lege iniţiat de Guvern, dacă se depune o moţiune
în acest sens cu privire la proiectul respectiv, moţiune semnată
de cel puţin o zecime din numărul deputaţilor şi dacă moţiunea
respectivă este adoptată de către Adunarea Naţională. Un
proiect de lege iniţiat de Guvern poate face obiectul unei
singure astfel de moţiuni. Moţiunea este dezbătută imediat,
înainte de dezbaterea generală cu privire la proiectul de lege
respectiv sau, dacă dezbaterea generală a început deja, de
îndată ce a fost afişată (caz în care dezbaterea se întrerupe).
Dacă moţiunea este adoptată, dezbaterea este suspendată, iar
moţiunea este transferată la Senat. Dacă Senatul nu adoptă
moţiunea respectivă în termen de 30 de zile din momentul în
care i-a fost transmisă, dezbaterea se reia în Adunarea
Naţională de la punctul la care a fost întreruptă.
Pagina 35
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Italia
Un număr de 500.000 de cetăţeni pot cere organizarea unui
referendum pentru abrogarea totală sau parţială a unei legi.
Atunci când procedura este îndeplinită conform legii,
organizarea referendumului este obligatorie.
România
Conform legii nr.3/2000 privind organizarea referendumului,
cetăţenii români au posibilitatea de a-şi exprima punctul de
vedere cu privire la o serie de probleme de interes naţional,
inclusiv cele care fac obiectul unor legi ce ar urma să fie
adoptate sau care au fost adoptate deja de către Parlament.
Acest lucru se poate întâmpla însă, numai atunci când
Preşedintele ţării iniţiază o astfel de procedură de consultare.
Pagina 36
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
Concluzii
Aşadar, instrumentele de consultare şi participare a cetăţenilor
în procesul legislativ întâlnite în legislaţia ţărilor la care acest
material face referire sunt:
iniţiativa legislativă cetăţenească;
audierile la comisiile parlamentare;
audierile publice la comisiile parlamentare;
audierile publice la nivelul parlamentului sau al uneia din
Camere (acolo unde întâlnim parlamente bicamerale);
consultarea unor structuri externe parlamentului, cum ar
fi Consiliul Economic şi Social sau diferite tipuri de
organizaţii ale societăţii civile;
petiţiile;
referendumul.
În cazul petiţiilor — cel mai larg răspândit instrument de
participare a cetăţenilor în procesul legislativ — în parlament,
trebuie menţionat faptul că acestea nu reprezintă întotdeauna
forme de participare publică la procesul legislativ, însă în cea
mai mare parte a ţărilor avute în vdere, ele sunt mijloace prin
Pagina 37
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
care cetăţenii sau diferite grupuri de interese pot prezenta
membrilor parlamentului opinii şi propuneri cu privire la
proiecte de lege sau propuneri legislative aflate pe agenda
parlamentului.
Ceea ce este demn de reţinut este faptul că nu există nici o ţară
care să aibă reglementate toate instrumentele de participare
publică din lista de mai sus. Mai mult, există, iată, ţări în care
legiuitorul a găsit de cuviinţă să dea cetăţenilor dreptul de
iniţiativă legislativă, dar în care nu există nici un fel de
reglementări cu privire la modul în care se pot implica cetăţenii
după consumarea fazei de iniţiativă legislativă. Asta nu
înseamnă, totuşi, aşa cum am mai menţionat, că în aceste ţări
nu există nici un fel de formă de participare publică.
Aceste aspecte se explică prin faptul că, în diferite ţări, diferite
instrumente de participare publică au fost reglementate la
diferite momente, în funcţie de anumite evenimente care au
avut loc, evenimente cum ar fi adoptarea unor constituţii în
perioadele care au urmat unor regimuri totalitare sau revizuirea
regulamentelor de funcţionare ale forurilor legislative.
Cu siguranţă, însă, că în deceniile sau chiar anii care vor urma
vom asista la o uniformizare, la nivelul Uniunii Europene, a
acestor reglementări, dacă nu cumva chiar la o standardizare a
lor, deoarece consultarea factorilor interesaţi de un anumit
proiect de lege/propunere legislativă este imperios necesară,
Pagina 38
Participarea publică în parlamentele ţărilor europene
pentru ca legea ce va rezulta SĂ FIE IMPLEMENTABILĂ ŞI EFI-
CIENTĂ, raspunzând nevoilor şi condiţiilor reale, care întot-
deauna sunt cel mai bine cunoscute şi exprimate de către cei
afectaţi.
Pe proiecte de lege de interes major sau pe subiecte foarte con-
troversate se poate decide consultarea nu numai a factorilor
interesaţi, ci şi a publicului. Consultarea publicului se face pen-
tru că, pe de o parte, legea rezultată să genereze cât mai
puţina opoziţie şi, pe de alta parte, publicul să fie pregatit pen-
tru apariţia unei legi controversate.
Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe
Adresă: Str. Inginer Zablovschi nr. 1, bl. 13B, sc. A, et. 1, ap 5, sector 1, Bucureşti
Telefon: 031 1050 755 Fax: 031 1050 756
Mail: [email protected] Web: www.ce-re.ro
Asociaţia Pro Democraţia
Adresă: B-dul Maresal Al. Averescu nr.17, - în incinta Complexului Social de Servicii "Sf. Ecaterina" -
Pavilion F, Et. 3, Sector 1, Bucureşti Telefon: 021 222.82.45
Fax: 021 222.82.54 Mail: [email protected] Web: www.apd.ro
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile
Adresă: Splaiul Independenţei nr. 2k, et. 4, sector 3, Bucureşti
Telefon: 021-310-0177 Fax:021-310-0180 Mail: [email protected] Web: www.fdsc.ro