PARTIDE DE MASA SI PARTIDE DE CADRE

Conform teoriilor lui Debbasch si Pontier in "Introduction a la politique (1995) "

acestia au definit partidele politice ca trebuind sa aiba drept temei ceea ce constituie

tocmai preocuparea lor esentiala - orientarea spre cucerirea puterii politice." D. Gusti si

P.P. Negulescu analizau partidele politice in termeni de entitati organizate care participa

indirect la exercitarea suveranitatii nationale in cadrul unui sistem politic de tip

democratic. Dupa P.P.Negulescu, "actul esential al vietii constitutionale e astfel alegerea

reprezentantilor natiunii. (...) In adevar, scopul organizarii constitutionale este sa faca

posibila guvernarea popoarelor prin ele insele. Asa fiind, reprezentantii pe care o

natiune si-i alege, la un moment dat, spre a le incredinta puterea de a hotari in numele

sau, trebuie sa aiba parerile care predomina in masele sau asupra necesitatilor la

ordinea zilei, si sa aiba si capacitatea ceruta spre a le traduce in legi bine chibzuite."

P.P. Negulescu, Partidele politice, Garamond, Bucuresti, 1996 (1926).

Un partid politic este o grupare organizata pentru a participa la viata politica, in

vederea cuceririi partiale sau totale a puterii, avand scopul de a face sa prevaleze

interesele si ideile membrilor sai.

La inceputul anilor saizeci, un politolog francez punea problema definirii partidelor

politice in termeni asemanatori. Astfel, Georege Burdeau considera ca partidul politic

este un grup de indivizi care, profesand aceleasi vederi politice, se straduiesc sa le faca

sa prevaleze, atragand cel mai mare numar de cetateni posibil si cautand sa cucereasca

puterea sau, cel putin, sa-i influenteze deciziile.

Edmund Burke considera ca "partidele politice sunt un ansamblu de oameni uniti

pentru a lucra in comun in interes national dupa un principiu asupra caruia s-au pus de

acord".Conform lui Merke partidele indeplinesc urmatoarele roluri:

1. recrutarea de personal de conducere;

2. generarea de programe politice;

3. coordonarea si controlul organelor guvernarii;

1

4. partidele politice satisfac si impaca cererile de grup;

5. integrarea sociala a indivizilor;

6. partidele deviaza particularitatile revolutionare.

Asadar din cele prezentate mai sus putem desprinde urmatoarele caracteristici

ale partidelor politice:.

1.au scopul de a obtine puterea, singure sau intr-o coalitie;

2. cauta sa obtina sprijinul popular prin intermediul alegerilor;

3. sunt organizatii permanente.

CLASIFICAREA PARTIDELOR POLITICE

Maurice Duverger clasifica partidele politice in partide de masa si partide de

cadre.

Partidul de cadre reuneste personalitati. Acestia sunt oameni influenti in sustinerea

candidatului, pentru castigarea voturilor, ei sunt oameni de afaceri necesari in finantarea

campaniei si tehnicieni initiati in arta de a manipula votanti si de a conduce campanii.

Intr-un partid de cadre este foarte importanta calitatea membrilor, ce se traduce prin

prestigiu, abilitate si avere.. Partidele de cadre se refera la acel tip de partid care este

alcatuit din membri aderenti, care sunt notabili. Caracteristica de baza a acestui tip de

partide este aceea a calitatii. Partidele de cadre nu cauta membri aderenti, ceea ce nu

inseamna ca ar refuza adeziunea unei persoane la programul si doctrina partidului. Ca

partid de notabili, partidul de cadre este reprezentat pana in anii '60 de notabili din

provincie si din orase: medici, farmacisti, notari si primarul. Partidele de cadre se

constituie si reunesc un numar mic de membrii, dar cu deosebita forta si energie, calitati

organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri si segmente

sociale. In unele cazuri pot capata un caracter elitist. Acestia sunt notabilii traditionali din

zona rurala. Astazi, spun Debbasch si Pontier, termenul de “notabili” pare sa-si piarda

din semnificatia lui originara, evolutia societatii aducand in planul militantismului politic o

2

categorie mai larga in care pot intra: bancherii, functionarii de diferite tipuri, firme private,

societati pe actiuni, etc.Mai precis, categoria de notabili tinde sa devina astazi o

categorie a liderilor de opinie din diferite circumscriptii electorale. A doua caracteristica a

partidelor de cadre este aceea ca au o structura laxa, si o autonomie mare la nivelul

comitetelor si filialelor locale. Contactele personale primeaza in organizarea acestui tip

de partide. De aici rezulta disciplina laxa, partidul nedispunand de mijloace de presiune

asupra membrilor sai.

A treia caracteristica este o mare autonomie a comitetelor locale. Comitetul local exista

prin si pentru parlamentarul ales, membrii acestui comitet fiind doar intermediari intre

notabilul local si alegatori.

.

Partidele de cadre au incercat sa atraga o categorie aparte de lideri, care, desi nu fac

parte din categoria de notabili, au o influenta aparte la nivelul opiniei publice: artisti,

scriitori, sportivi.

Dar, atragerea acestei categorii de notabili nu este doar grija partidelor de cadre astazi.

Partidele de cadre sunt intemeiate pe logica gruparii notabilitatilor dintr-o unitate

administrativa in scopul pregatirii alegerilor, conducerea campaniei electorale si

mentinerea contactului cu candidatii partidului. Membrii partidelor de cadre sunt

persoane influente, cu prestigiu care pot asigura “spatele candidatului” propus. Acesta

este ceea ce astazi ar putea fi denumit “purtatorii secunzi de imagine” pentru un

candidat la voturile electoratului. Al treilea nivel de organizare si functionare a partidelor

de care in competitia electorala este acela al expertilor ce se ocupa de organizarea si

gestionarea campaniei electorale.

Partidul de masa a aparut odata cu aparita votului universal.Partidele de masa sunt

la fel de interesate in atragerea personalitatilor din diferite domenii in randul liderilor lor.

Partidele de masa-pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au in

vedere calitatea acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominarea

societatii de catre un singur partid. O asemenea stare este caracteristica regimurilor

totalitare, asa cum au fost cele fasciste si comuniste. Monopolizand puterea, ideologia,

3

impunandu-si cu forta vointa in societate, asemenea partide nu pot fi caracteristice

sistemului democratic.

O prima caracteristica a partidelor de masa este aceea a obiectivului organizational:

recrutarea a cat mai multi aderenti. Istoric vorbind, partidele de masa au aparut din

sindicate, cazul cel mai clar fiind cel al Partidului Laburist. Institutia sufragiului masculin,

apoi cea a sufragiului universal a facut posibila aparitia acestui tip de partide, care se

opun partidelor traditionale ce se prezentau ca partide de cadre.

Aparute intai ca partide socialiste, partidele de masa vor avea un mare numar de

militanti si de aderenti, spre deosebire de partidele de cadre care au simpatizanti.

La nivel financiar, partidele de masa se deosebesc de cele de cadre prin aparitia

cotizatiei lunare sau anuale pe care membrii de partid trebuie sa o plateasca.

Partidele de masa se caracterizeaza prin ierarhia stricta a organizatiilor locale fata de

filiala centrala. A doua caracteristica este cea a structurii de tip piramidal. Congresul

este organul care defineste orientarea partidului pe termen scurt, mediu si lung.

Congresul alege un Comitet Director sau un Comitet Executiv, care se ocupa de

activitatea partidului. La randul sau, Comitetul ales deleaga responsabilitatile pentru

activitatea de conducere cotidiana unui Birou permanent sau unei Comisii

administrative, a carei componenta este diferita de la un partid la altul.

Cel mai bun exemplu de partid de masa sunt partidele socialiste si cele comuniste, care

s-a construit pe principiul organizatoric al “centralismului democratic”.

a. Distinctia dintre partide de cadre-partide de masa se intemeiaza pe o diferenta in

structura sociala si politica de organizare. Partidele de masa ca partide care sunt

rezultatul largirii dreptului de vot au aparut, de regula, ca partide politice ale clasei

muncitoare in secolul al XIX-lea. Avand in vedere suportul financiar la partidelor de

masa aparute in aceste conditii, plata unei cotizatii devenea regula a apartenentei la

partid. Partidele de mase si partidele de cadre pot intra pe clivajul de clasa sociala ale

carei interese le reprezentau fiecare.

b.Distinctia partide de mase-partide de cadre corespunde, in mare, clivajului social-

politic stanga-dreapta in societatile occidentale.

4

c.Partidele de cadre corespund organizarii si administrarii de tip caucus, pe cand

partidele de mase corespund organizarii si functionarii de tipul organizatiei locale,

caracterizate prin centralizare si functionare continua.

Aceasta tipologie a fost criticata de unii politologi (precum Aaron Wildavsky) pentru

considerentul ca multe partide pareau sa ramana in afara acestei scheme generale.

Astfel, partidele catolice si democrat-crestine ocupa un loc oarecum intermediar;

partidele agrare datorita diversitatii lor organizatorice au nevoie de explicatii

suplimentare. Aceasta tipologie va fi insa imbunatatita de Otto Kircheimer prin

introducerea partidului de tip catch-all-party.

Partidele politice reprezinta o realitate a vietii politice moderne.Totodata ele reprezinta

unul din criteriile de clasificare a statelor totalitare sau democratice.

Un lucru este cert: partidele politice au reprezentat si reprezinta unul dintre cele mai

importante castiguri ale democratiei din Romania,desi lupta pentru putere dintre aceste

partide nu s-a dus mereu in limitele legii dar nici in cele ale bunului simt lucru care

persista si astazi intre partidele din Romania.

5

BIBLIOGRAFIE

George Burdeau,(1979),Le liberalisme,Editions du Seuil,Paris.

Charles Debbasch,Jean Pontier,(1995),Introduction a la politique,Ed.Dalloz.

Edmund Burke,Reflection on the Revolution in France,(1790,London.

Maurice Duverger,(1951-1981),Les partis politiques,Librairie armand Colin, Paris.

Gusti Dimitrie,(1920-1993),Comunism,Socialism,Anarhism si Bolsevism.Clasificarea

sistemelor privitoare la societatea viitoare,Ed.stiintifica Bucuresti.

P.P.Negulescu,(1926),Partidele Politice,Ed.Garamond Bucuresti.

6